Upload
matamare
View
28
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Capitolul III – Prevenirea accidentelor navale________________ _________________ e
CAPITOLUL III
PREVENIREA ACCIDENTELOR NAVALE
2.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
Având în vedere pericolele navale precum şi pericolele la care sunt expuşi navigatorii,
ambele cu apariţie imprevizibilă, fie că sunt datorate erorilor factorului uman fie
disfunctionalităţilor majore apărute la bordul navei, întreg personalul aflat la bord trebuie să posede
cel puţin un volum de cunoştinţe minimale privind supravieţuirea şi salvarea pe mare.
În vederea dobândirii acestora şi familiarizării cu acţiunile ce trebuiesc întreprinse,
navigatorii execută la bordul navei instructaje şi antrenamente periodice pentru a fi pregătiţi să facă
fătă cu succes oricărei situaţii de urgentă, astfel încât să cunoască în momentul apariţiei acesteia,
actinunile ce trebuiesc întreprinse, fie că se află la bord şi s-a ordonat adunarea la puntea bărcilor
sau abandonul navei, fie că se află în apă sau la bordul ambarcaţiunilor de salvare.
În primul rând, pentru o bună coordonare a unui eveniment, incident nefericit şi neaşteptat,
este esenţial ca cel care descoperă primul evenimentul să ştie cum să reacţioneze. Astfel, la
executarea unui voiaj pe mare, este important ca ofiţerul de cart să fie bine pregătit şi să-şi cunoască
atribuţiunile şi responsabilităţile ce îi revin, indiferent de situaţia cu care se confruntă.
2.2. ATRIBUŢIUNI ŞI RESPONSABILITĂŢI,
ORGANIZAREA SERVICIULUI DE CART PE PUNTEA DE COMANDĂ,
MANAGEMENTUL ECHIPEI DE CART ÎN DIFERITE SITUAŢII
Comandantul navei este, mai întâi o persoană de drept maritim dominantă datorită
atribuţiilor multiple, deosebit de vaste, pe care le are în exerciţiul funcţiunilor sale şi cu o
copleşitoare răspundere juridică în toate aspectele acesteia, funcţii constând în principal în
următoarele:
- funcţii de tehnică nautică, pentru că aşa cum se va vedea şi în continuare, comandantul
este acea persoană, căreia i s-a încredinţat nava pentru a o conduce, echipajul pentru a-l comanda,
încărcătură pentru a o transporta în bune condiţii cu respectarea legii statului de pavilion şi a
legislaţiei maritime-comerciale cu caracter internaţional în ansamblul ei;
20
Capitolul III – Prevenirea accidentelor navale________________ _________________ e
- funcţii juridice pentru că în triplă să calitatea de ofiţer maritim brevetat şi împuternicit de
autoritatea statală guvernamentală maritimă a navei sale de pavilion în probleme de siguranţă a
navigaţiei, principalul prepus al armatorului navei sale în îndeplinirea obligaţiilor contractuale
nepersonale şi în cea de ofiţer al stării civile de la bord, iar în cazuri speciale, expres prevăzute de
lege şi cu cea de ofiţer cu cercetarea penală specială la bordul navei sale.
Comandantul navei maritime de transport reprezintă legea şi autoritatea statului naţional al
pavilionului navei sale în raport cu echipajul în toate aspectele vizând realizarea mandatului sau de
unic conducator şi şef al expediţiei maritime de transport.
- funcţiuni comerciale, deşi el însuşi nu este, nici nu poate deveni comerciant, prin
exerciţiul atribuţiilor sale, comandantul navei serveşte şi realizează efectiv importantele operaţiuni
comerciale de mare esenţă ale importantelor secvenţe ale comerţului
internaţional pe calea transportului maritim.
Comandantul navei este conducătorul unic şi şeful legal şi direct al întregului personal
îmbarcat numit de compania armatoare care i-a încredinţat nava şi comandă acesteia în vederea
executării expediţiei de transport maritim.
Comandantul îşi îndeplineşte atribuţiunile şi ȋşi desfăşoară întreagă activitate potrivit
prevederilor legilor pavilionului navei, al convenţiilor internaţionale, ale dispoziţiunilor legale ale
armatorului, precum şi în baza unei bune practici marinăreşti; comandantul navei exercită
autoritatea sa disciplinară şi de ordine publică pe nava în legătură cu respectarea Regulamentului
Serviciului de Bord şi a reglementărilor în vigoare, având dreptul să ia măsuri prin care să asigure
supunerea echipajului şi a altor persoane îmbarcate pe nava să, la respectarea normelor legale în
funcţie de regimul apelor maritime în care se află nava.
Comandantul conduce activitatea la bordul navei sale prin ordine şi dispoziţii verbale sau
scrise, prin contactul personal cu subordonaţii şi prin semnalele prevăzute de regulamentele
specifice. El conduce nava şi comandă echipajul pe baza principiului cunoscut şi recunoscut -
principiul unităţii de comandă.
În condiţii de vizibilitate redusă (când se întâlnesc sau se aşteaptă acestea), să ia
următoarele măsuri de prevenire a unui accident de navigaţie:
1. să se conformeze regulilor corespunzătoare din Regulamentul Internaţional pentru
prevenirea abordajelor pe mare, în special, în ceea ce priveşte emiterea semnalelor
sonore de ceaţă;
2. să reducă viteză navei până la limita de siguranţă;
21
Capitolul III – Prevenirea accidentelor navale________________ _________________ e
3. să anunţe la postul de comandă al compartimentului maşini pentru pregătirea maşinilor
principale de propulsie, în vederea unei manevre imediate şi să pună telegraful în poziţia
ATENŢIE !
4. să dispună aprinderea luminilor de navigaţie;
5. să pună în funcţiune şi să folosească radarul iar după caz, sonda ultrason;
6. să pună în funcţiune radiotelefonul şi să facă veghe radio pe canalul internaţional de
primejdie şi apel;
7. să ordone timonierului de cart să treacă la postul sau de la timonă şi să execute
schimbarea, de la guvernarea automată la guvernarea manuală;
8. să posteze personal suplimentar de veghe, la prova şi în borduri, după caz;
9. să impună o linişte deplină la bord, interzicând lucrările care produc zgomot pe punte,
pentru auzirea semnalelor sonore de ceaţă, emise de alte nave;
10. să-l anunţe pe comandant;
11. pe vreme nefavorabilă să trimită marinarul de veghe sau alte ajutoare ale sale (inclusiv
pe şeful de echipaj sau pe lemnarul de bord, să controleze, ori de câte ori consideră
necesar, amărârea obiectelor, starea porţilor etanşe, a tambuchiurilor, a gurilor de
magazii şi a altor deschideri în punţi sau în bordaj, să ia măsurile care se impun; să
urmărească respectarea de către personalul îmbarcat a normelor de protecţie a muncii
prevăzute, pentru vreme rea;
12. la recepţionarea unui mesaj de primejdie, urgenţă sau securitate, să înscrie datele primite
pe harta şi în jurnalul de bord, să-l inștiinteze pe comandant şi să procedeze în
continuare, conform ordinelor acestuia;
La navigaţia în zone costiere:
1. să folosească harta la scară cea mai mare existenţa la bord, care trebuie să fie
convenabilă pentru zona respectivă şi să fie corectată cu ultimele informaţii disponibile;
2. să identifice precis toate reperele de navigaţie relevante şi pericolele de navigaţie;
3. să determine punctul navei la intervale frecvente de timp, recomandabil prin mai multe
metode, ori de câte ori circumstanţele permit;
La navigaţia cu pilot la bord:
1. să coopereze cu pilotul, schimbând informaţii privind executarea navigaţiei, condiţiile
locale ale zonei şi caracteristicile navei;
22
Capitolul III – Prevenirea accidentelor navale________________ _________________ e
2. să menţină un control riguros al poziţiei şi deplasării navei proprii, având în vedere că
prezenţa pilotului la bord nu îl scuteşte pe ofiţerul de cart de sarcinile, obligaţiile şi
răspunderile lui, privind siguranţă navei în navigaţie;
3. să ceară lămuriri de la pilot, dacă este în dubiu în ceea ce priveşte acţiunile sau intenţiile
acestuia, iar dacă îndoială mai persistă, să-l informeze imediat pe comandant şi până la
sosirea comandantului pe puntea de comandă, să ia orice măsură pe care o consideră
necesară;
4. să ia toate precauţiile posibile, în conformitate cu prevederile reglementărilor legale
internaţionale şi portuare relevante, pentru a preveni o poluare operaţională sau
accidentală a mediului marin;
5. să urmărească şi să înregistreze din ora în ora, valorile elementelor meteorologice, să
observe condiţiile meteorologice şi de maree, starea marii, precum şi efectele lor asupra
drumului şi vitezei navei proprii, să raporteze comandantului despre avizele de furtună
recepţionate, precum şi despre schimbarea bruscă a condiţiilor hidro-meteorologice;
6. să se asigure că, periodic, să fie executate ronduri de control pe nava de către personalul
din subordine, din cartul sau, pentru urmărirea aplicării măsurilor de siguranţă a navei;
7. în toate cazurile de sinistru (incendiu, gaze, gaură de apă, etc.) să dea semnalele de
alarmă pe nava şi să aducă la cunoştinţă ofiţerului radiotelegrafist de cart, ultima poziţie
a navei (latitudinea şi longitudinea), drumul şi viteză navei, fără a aştepta un ordin sau o
aprobare specială pentru această; în caz de „om la apă˝, să manevreze nava imediat,
conform regulilor stabilite, pentru salvarea persoanei căzute în apă; în celelalte cazuri de
sinistru, să conducă activitatea echipajului până la sosirea comandantului pe puntea de
comandă;
8. să execute întocmai şi la timp ordinele primite de la comandant;
9. la sosirea comandantului pe puntea de comandă, pentru prima oară în timpul cartului
respectiv, să-i raporteze situaţia (poziţia navei, drumul, viteză) şi să-i dea toate celelalte
informaţii solicitate;
10. să interzică accesul pe puntea de comandă a altor persoane decât cele care îşi au postul
pe comandă sau care au aprobarea comandantului în acest sens;
La terminarea serviciului de cart:
1. să completeze cu datele respective, rubricile corespunzătoare cartului sau din jurnalul de
bord şi să-l semneze, fiind răspunzător de exactitatea datelor înscrise;
23
Capitolul III – Prevenirea accidentelor navale________________ _________________ e
2. să aducă la cunoştinţă ofiţerului radiotelegrafist de cart, poziţia navei (latitudinea şi
longitudinea), pentru a fi afişată în cabina staţiei radio.
În timpul serviciului de cart, pe puntea de comandă, atunci când nava este în staţionare la
ancora, ofiţerul de cart are următoarele atribuţii de serviciu:
1. să asigure menţinerea unei veghe vizuale şi auditive eficiente, în orice moment, pe toată
durata staţionãrii navei la ancora;
2. să dea personalului de cart din subordine toate instrucţiunile corespunzătoare şi
informaţiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur, incluzând o veghe
corespunzătoare;
3. să determine şi să raporteze punctul navei pe harta corespunzătoare, cât mai curând
posibil, după momentul terminării manevrei de ancorare; atunci când circumstanţele
permit, să verifice la intervale de timp suficient de frecvente, dacă nava rămâne la
ancora în siguranţă, prin relevarea unor repere fixe de navigaţie sau a unor obiecte uşor
identificabile de la uscat;
4. dacă ancora derapeazã, să-l informeze imediat pe comandant şi să ia toate măsurile
necesare cerute de situaţie;
5. să asigure că maşinile principale de propulsie şi alte instalaţii vitale pentru siguranţă
navei, să fie gata de punerea în funcţiune, în conformitate cu instrucţiunile
comandantului;
6. să urmărească aprinderea şi stingerea luminilor de ancora, să verifice dacă luminile de
ancora şi de semnalizare funcţionează corespunzător, să se asigure că nava arată în orice
moment luminile şi semnele corespunzătoare, să emită semnalele sonore
corespunzătoare, după cum este cerut de situaţie;
7. să urmărească ridicarea şi coborârea pavilioanelor, în conformitate cu prevederile
corespunzătoare ale regulamentului internaţional;
8. să utilizeze mijloacele de comunicaţii, de semnalizare optică şi sonoră, pentru
avertizarea navelor care se apropie de nava proprie, la o distanţă sub limita de siguranţă
adecvată situaţiei, precum şi pentru comunicaţii cu staţiile de coasta sau cu navele, în
funcţie de situaţie;
9. să execute veghe auditivă continuă la radiotelefon pe canalul internaţional de primejdie
şi apel sau pe canalul de trafic al autorităţii portuare, dacă este cazul, după cum se
decide de către comandant;
24
Capitolul III – Prevenirea accidentelor navale________________ _________________ e
10. să efectueze teste de funcţionare a echipamentului de navigaţie de la bord cât de
frecvent este posibil sau după cum se specifică în documentaţia tehnică a acestor
echipamente şi circumstanţele permit, să ţină evidenţă scrisă a efectuării acestor teste;
11. să urmărească manevrele navelor din vecinătate, vizual sau cu radarul; dacă vizibilitatea
se înrăutăţeşte, să ia măsurile de prevenire necesare;
12. să se conformeze regulilor corespunzătoare din Regulamentul Internaţional pentru
prevenirea abordajelor pe mare, în ceea ce priveşte emiterea semnalelor sonore de ceaţă;
13. să aprindă luminile de ancora;
14. să pună în funcţiune şi să folosească radarul, pentru urmărirea manevrelor navelor aflate
în vecinătate;
15. să pună în funcţiune radiotelefonul şi să facă veghe radio pe canalul internaţional de
primejdie şi apel;
16. să posteze personal de veghe suplimentar, pentru emiterea şi ascultarea semnalelor
sonore de ceaţă;
17. să impună o linişte deplină la bord interzicând lucrările care produc zgomot pe punte,
pentru auzirea semnalelor sonore emise de alte nave;
18. să-l anunţe pe comandant;
19. să ia toate măsurile posibile pentru protejarea mediului marin de poluare de către nava
proprie şi să se conformeze prevederilor reglementărilor în materie de poluare;
20. să urmărească şi să înregistreze, din ora în ora, valorile elementelor meteorologice, să
observe condiţiile meteorologice şi de maree, starea marii, precum şi efectele lor asupra
siguranţei stationarii navei la ancora, să raporteze comandantului despre avizele de
furtună recepţionate, precum şi despre schimbarea bruscă a condiţiilor
hidrometeorologice;
21. să se asigure că, periodic, să fie executate ronduri de control pe nava, de către
personalul din subordine din cartul sau, pentru urmărirea aplicării măsurilor de
siguranţă a navei.
În timpul serviciului, ofiţerului de cart pe puntea de comandă i se interzic următoarele:
1. să părăsească postul sau de pe puntea de comandă a navei, să întrerupă executarea
activităţii ordonate sau să încredinţeze unei alte persoane executarea atribuţiilor de
serviciu care îi revin, înainte de a fi schimbat în mod corespunzător şi fără aprobarea
comandantului;
2. să predea cartul ofiţerului care urmează să îl schimbe, dacă constată că acesta nu este
capabil să-şi îndeplinească eficient sarcinile de serviciu;
25
Capitolul III – Prevenirea accidentelor navale________________ _________________ e
3. să stea în camera hărţilor o perioada de timp mai mare decât este strict necesar pentru
executarea atribuţiilor de serviciu privind navigaţia;
4. să întreţină discuţii cu comandantul, cu ceilalţi membri ai echipei de cart, cu pilotul sau
cu alte persoane aflate pe puntea de comandă, în probleme care nu privesc direct
conducerea navei;
5. să doarmă, să stea lungit, să citească, să mănânce, să bea alte băuturi decât cele
răcoritoare nealcoolice, să aibă alte preocupări în afară celor legate direct de executarea
serviciului de cart;
6. să permită celorlalţi membri ai echipei sale de cart să aibă alte preocupări în afară celor
legate direct de executarea serviciului de cart;
7. să modifice drumul şi viteză navei sau să schimbe locul ancorării ordonate de
comandant, cu excepţia cazurilor de evitare a abordajelor sau a altor situaţii de pericol
pentru nava.
Devierea navei de la drum în mod nejustificat, părăsirea postului, adormirea şi consumul de
băuturi alcoolice în timpul serviciului de cart constituie infracţiuni şi se sancţionează potrivit legii.
Ofiţerul şef de cart, pe puntea de comandă este reprezentantul comandantului şi se subordonează
direct acestuia. Are în subordine şi conduce tot personalul aflat în serviciul de cart pe nava, cu
excepţia ofiţerului radiotelegrafist de cart. Ofiţerul de cart trebuie să fie familiarizat pe deplin cu
modul de funcţionare a mijloacelor electronice de navigaţie de la bord, inclusiv cu capacităţile lor
de funcţionare şi cu limitele lor operaţionale. Ofiţerul de cart trebuie să cunoască caracteristicile de
manevră ale navei sale, inclusiv distanţa de oprire la diferite regimuri de viteză şi să ia în
considerare faptul că, alte nave pot avea caracteristici de manevră diferite, faţă de ale navei proprii,
inclusiv distanţa de stopare la diferite regimuri de viteză. Ofiţerul de cart pe puntea de comandă
răspunde, potrivit legii, pentru toate măsurile pe care le ia sau pe care nu le-a luat în exerciţiul
funcţiunii sale, în raport cu împrejurările şi competenţă să. Ofiţerul de cart în subordine îl ajută pe
ofiţerul şef de cart, la executarea serviciului îndeplinind dispoziţiile primite de la acesta.
Executarea serviciului de cart pe mare
Orice participant la traficul naval va atrage atenţia companiilor, a căpitanilor navelor, a
șefilor mecanici de la bordul navelor și a ofiţerilor care execută serviciile de cart, că aceste principii
trebuiesc respectate și urmate, iar modul în care se aplică acestea trebuie să fie monitorizat constant
pentru a asigura executarea unui serviciu regulamentar de ofiţer de cart, în orice moment. Căpitanul
oricărei nave este obligat să se asigure că organizarea serviciilor de cart este adecvată, astfel încât să
asigure executarea unui serviciu regulamentar de cart. Sub îndrumarea directă a căpitanului navei
26
Capitolul III – Prevenirea accidentelor navale________________ _________________ e
ofiţerii din cadrul celor care asigură serviciul de cart pe puntea de navigaţie vor conștientiza gradul
de responsabilitate pentru a asigura o navigaţie sigură în timp ce se află în serviciul de cart, mai ales
cand sunt puși în situaţiile de a evita coliziunile sau punerea pe uscat. Şeful mecanic de la bordul
fiecarei nave, în colaborare cu căpitanul navei, este obligat să asigure organizarea unui serviciu de
cart adecvat în camera motoarelor pentru a menţine o funcţionare sigură a mașinilor. Căpitanul
navei, ofiţerii și personalul de la bordul navei vor avea în vedere care sunt efectele grave ale
poluării operaţionale sau accidentale asupra mediului înconjurător marin și vor lua toate măsurile
posibile de prevenire a acestor evenimente, în mod particular în cadrul de lucru guvernat de
reglementările portuare și de cele internaţionale.
Respectarea principiilor ce trebuiesc urmate în activitatea de executare a servicului de
cart pe puntea de comandă
Ofiţerul responsabil cu executarea serviciului de cart este reprezentantul căpitanului navei și
este primul responsabil de navă în orice moment al serviciului de navigaţie în condiţii sigure și cu
conformarea la Reglementările Internaţionale pentru Prevenirea Coliziunilor pe Mare, regulament
emis și adoptat în anul 1972.
Observarea
Se va menţine o stare de observare cât mai eficientă în orice moment al serviciului executat
în conformitate cu Regula Nr. 5 menţionată în Reglementările Internaţionale pentru Prevenirea
Coliziunilor pe Mare, iar scopul acestei observări constă în :
- Menţinerea unei stări de vigilenţă continuă prin intermediul văzului și auzului, cât și prin
intermediul celorlalte mijloace, având în vedere orice modificare a mediului în care se
efectuează navigaţia
- Conștientizarea completă a situaţiei și a riscului de coliziune, de eșuare, cât și a altor
riscuri pentru navigaţie;
- Detectarea navelor sau a aeronavelor aflate în pericol, persoane aflate în apă, epave,
deșeuri sau alţi factori periculoși pentru navigaţie.
Observarea trebuie să-și concentreze întreaga atenţie asupra efectuării unei veghi
corespunzătoare și nu trebuie să se permită distragerea atenţiei sau acordarea unor sarcini
suplimentare care pot interfera cu sarcina primită. Sarcinile veghii și cele ale timonierului sunt
sarcini separate, iar timonierul nu trebuie să fie considerat ca fiind omul care stă de veghe în timp ce
manevrează timona, excepţie făcând doar cazul în care se navigă pe nave de dimensiuni mici și
pilotul poate avea o vedere neobstrucţionată de jur împrejur din poziţia în care se află atunci când
navigă și nu îi este afectată vederea pe timp de noapte sau dacă nu intervin alte impedimente care îl
27
Capitolul III – Prevenirea accidentelor navale________________ _________________ e
împiedică să asigure o veghe eficientă. Ofiţerul resposanbil cu cartul de navigaţie poate fi singura
persoană care asigură veghea pe timp de noapte dacă se află în una din situaţiile prezentate într-un
paragraf anterior. Ȋn procesul de determinare a membrilor componenţi ai echipei de cart pe puntea
de navigaţie se va ţine cont de posibilitatea de a asigura o veghe permanentă pe puntea de comandă,
iar căpitanul va lua în calcul toţi factorii relevanţi, incluzându-i și pe acei factori menţionaţi în
Codul Maritim, cât și următorii factori :
- Vizibilitatea, starea vremii și a mării;
- Densitatea traficului, cât și a altor activităţi care pot fi efectuate în zona în care navigă
nava respectivă;
- Atenţia necesară ce trebuie acordată atunci când se navigă în apropierea sau chiar într-o
zonă de separarea a traficului sau în cazul în care se aplică alte măsuri de stabilire a
rutei;
- Sarcina de lucru suplimentară aplicată navei, de natură să afecteze funcţionalitatea navei,
cerinţele de manevrare imediată și manevrele anticipate;
- Starea fizică și psihică aptă a fiecărui membru al echipajului care se află în serviciu din
care se aleg membrii echipei de cart pe puntea de navigaţie;
- Cunoașterea potenţialului profesional și a gradului de încredere al ofiţerilor și al
membrilor echipajului de la bordul navei;
- Experienţa fiecărui ofiţer din echipa de cart de pe puntea de navigaţie, cât și gradul de
familiarizare a ofiţerilor cu instalaţiile și echipamentul navei, cu procedurile și
capabilităţile de manevrare;
- Activităţile care au loc la bordul navei în orice moment particular, incluzând și
activităţile legate de sistemul de comunicaţii, disponibilitatea acordării unui grad de
asistenţă suplimentară atunci când este necesar pe puntea de comandă;
- Starea de funcţionare a instalaţiilor și comenzilor de pe puntea de comandă, incluzând și
sistemele de alarmă;
- Comenzile cârmei și ale elicii, cât și caracteristicile de manevrabilitate ale navei;
- Dimensiunile navei și câmpul vizual disponibil din poziţia de veghe;
- Configuraţia punţii de comandă, deoarece în unele cazuri această configuraţie poate
reduce din capacitatea de a auzi sau de a observa ceva în momentul în care se află în
serviciul de cart pe puntea de comandă;
- Oricare alt standard relevant, procedură sau îndrumare legată de dispunerea echipei de
cart pe puntea de comandă și condiţia lor de a fi apţi pentru executarea serviciului de cart
pe puntea de comandă, care a fost recunosc și de IMO.
28
Capitolul III – Prevenirea accidentelor navale________________ _________________ e
Dispunerea cartului pe puntea de comandă
Atunci când se decide compunerea echipei de cart pe puntea de comandă, care trebuie să
includă alegeri făcute în funcţie de calificări, următorii factori, printre alţii, trebuiesc să fie luaţi în
considerare:
- Sub nicio formă puntea de comandă nu va rămâne nesupravegheată în niciun moment;
- Condiţiile meteo, vizibilitatea și navigaţia pe timp de zi sau noapte;
- Vecinătatea pericolelor ce pot apărea pe timpul navigaţiei care pot determina executarea
unor sarcini suplimentare ce trebuiesc efectuate de ofiţerul de cart;
- Folosirea și starea funcţională a aparatelor auxiliare de navigaţie, cum ar fi radarul sau
dispozitivele electronice de indicare a poziţiei sau a altor echipamente care pot influenţa
gradul de siguranţă al procesului de navigaţie al navei;
- Dacă nava este dotată sau nu cu sistem automat de virare;
- Dacă există sarcini și operaţiuni ce trebuiesc efectuate la staţia radio;
- Comenzile instalaţiilor ce nu sunt manevrate direct de către oameni (UMS), alarmele și
indicatoarele ce sunt dispuse pe puntea de comandă, cât și procedurile de utilizare a
acestora și restricţiile impuse de acestea;
- Orice solocitare neobișnuită ce poate fi pusă pe umerii ofiţerului de cart de pe puntea de
comandă, care poate apărea în urma unei circumstanţe speciale de funcţionare.
Predarea și luarea ȋn primire a serviciului de cart pe puntea de comandă
Ofiţerul însărcinat cu asigurarea cartului pe puntea de comandă nu va preda serviciul său
ofiţerului care vine să-l schimbe dacă existã motive ce-l fac să se îndoiască de capacitatea
schimbului său, dacă el constantă că acesta pare să nu fie în stare să-și îndeplinească sarcinile de
veghe în mod corespunzător, anunţând căpitanul navei în acest scop.
Ofiţerul care ia în primire serviciul de ofiţer de cart pe puntea de comandă se va sigura că
toţi membrii din eechipa de cart ce vor intra în serviciu sunt pe deplin capabili să-și îndeplinească
îndatoririle, în mod particular pe cele care implică folosirea vederii lor pe timp de noapte. Ofiţerii
care iau în primire serviciul de cart nu vor face asta până când nu se asigură că și-au reglat
capacitatea vizuală in funcţie de condiţiile de luminozitate.
Ȋnainte predarea serviciului de cart, ofiţerii sau ofiţerul trebuie să îl anunţe pe cel care ia
serviciul în primire care este poziţia estimată sau cea reală a navei și să-și confirme sarcinile ce
intenţioneaza să le îndeplinească, să confirme cursul și viteza actuală a navei, care sunt reglajele și
comenzile UMS, în mod cât mai precis și îl va anunta pe celălalt ofiţer care sunt pericolele de
29
Capitolul III – Prevenirea accidentelor navale________________ _________________ e
navigaţie ce pot apărea pe timpul executării noului cart.
Ofiţerul care predă serviciul de cart pe puntea de comandă va informa schimbul său cu
privire la următoarele detalii :
- Ordinele aflate în vigoare și alte instrucţiuni furnizate de către comandantul navei în
legatură cu procedeele de navigaţie;
- Poziţia, cursul, viteza și pescajul actual al navei;
- Mareele predominante și cele preconizate, curenţii, condiţiile meteo, vizibilitatea și
efectul acestor factori ce-l vor avea asupra cursului și asupra vitezei navei;
- Procedurile de utilizare a motoarelor principale pentru asigurarea manevrelor atunci
când motoarele principale au comanda trasferată pe puntea de comandă;
- Situaţia condiţiilor de navigaţie, incluzând, însă a nu se rezuma doar la acestea:
- Condiţiile operaţionale a tuturor echipamentelor de navigaţie și a echipamentelor de
siguranţă care sunt folosite sau care urmează a fi folosite în timpul serviciului pe care-l
ia în primire;
- Erorile înregistrate de compasul giromagentic sau de busola magnetică;
- Prezenţa și mișcarea navelor ce sunt în raza de vedere sau despre care se știe că sunt în
vecinătatea navei respective;
- Condiţiile și pericolele ce pot fi întâlnite pe timpul efectuării cartului;
- Efectele posibile ale hulei, a tangajului, a densităţii apei sau adâncimii sub chila navei.
Ofiţerul de cart pe puntea de comandă va anunţa comandantul navei în mod imediat atunci
când se confruntă cu una din următoarele situaţii:
- Dacă se confruntă cu vizibilitatea restricţionată sau dacă urmează să traverseze zone cu
vizibilitate redusă;
- Dacă traficul sau modul în care se mișcă celelalte nave din zona dau motive de
îngrijorare;
- Dacă întâmpină dificiultăţi în menţinerea cursului;
- Dacă nu reușește să detecteze uscatul, sau un semn de navigaţie sau dacă nu reușește să
detecteze semnalele sonore la intervalele de timp stabilite;
- Dacă, în mod neașteptat, uscatul sau semnele de navigaţie sunt observate sau dacă se
constată o modificare în ceea ce privește sunetele perceptate;
- Dacă motoarele principale s-au defectat, sau sistemul de comandă de la distanţă a
acestora, sau dacă a constat defecţiuni la instalaţia de manevră sau la alte echipamente
esenţiale procesului de navigaţie, sau dacă se declanșează orice alarmă sau alţi indicatori
vizuali și audio;
30
Capitolul III – Prevenirea accidentelor navale________________ _________________ e
- Dacă echipamentul radio nu funcţionează în mod corespunzător;
- Ȋn condiţiile meteo grele, dacă nu există îndoială că vremea dură poate genera avarii;
- Dacă nava întâmpină dificultăţi și alte pericole pentru procesul de navigaţie, cum ar fi
gheaţa sau o epavă;
- Dacă intervine o oricare alta urgenţă ce nu poate fi trecută cu vederea.
Ȋn afară de obligaţia de a anunţa căpitanul navei imediat, în situaţiile prezentate mai sus, în
plus, ofiţerul de cart pe puntea de comandă nu va ezita în acţionarea imediată pentru a conserva
siguranţa navei, acolo unde situaţiile o impunw.
Ofiţerul responsabil de cartul de pe puntea de navigaţie va oferi toate instrucţiunile precise
personalului care execută acest serviciu, ceea ce trebuie să contribuie la executarea unui serviciu
sigur și a unei veghi eficiente.
Tabelul 2 Checklist de Navigare în Condiţii de Vizibilitate Redusă
NUMELE NAVEI :
Acest checklist trebuie să fie completat de ofiţerul de cart de
fiecare dată când nava traversează o zona de navigaţie în care
vizibilitate este redusă.
INIŢIALELE
Au fost puse în funcţiune echipamentele auxiliare pentru
asigurarea navigaţiei în aceste condiţii ?
Radarul, ARPA sau alte echipamente folosite pentru cartare ?
Navigaţia se efectuează în modul manual de virare/manevră ?
Luminile de navigaţie au fost aprinse ?
Compartimentele etanș au fost închise în mod corespunzător ?
Au fost instalate servicii suplimentare de veghe ?
A fost anunţat căpitanul navei ?
Au fost anunţaţi cei din echipa de cart din camera mașinilor sa
treacă în modul Standby ?
Au fost respectate prevederile Regulamentului Internaţional de
Prevenire a Coliziunilor pe Mare, editat în 1972, în mod special în
ceea ce privește navigaţia la viteze de siguranţă ?
Alte puncte verificate ?__________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
SEMNĂTURA OFIŢERULUI DE CART PE PUNTEA DE DATA :
31
Capitolul III – Prevenirea accidentelor navale________________ _________________ e
COMANDĂ :_______________________________________
Tabelul 3 Checklist de Navigare în Condiţii Meteo Grele
NUMELE NAVEI :
Acest checklist trebuie să fie completat de ofiţerul de cart de
fiecare dată când nava urmează să tranziteze o zonă pentru
care s-au anunţat condiţii meteo grele.
INIŢIALELE
Au fost anunţaţi următorii membrii ai echipajului ?
Căpitanul navei ?
Cartul din camera mașinilor ?
Echipajul ? SALA DE MESE ?
Au fost amarate și asigurate toate obiectele mobile din următoarele
locaţii ?
De pe punte ?
De sub puntea principală ? E/R
Din borduri ?
Din sala de mese ?
A fost anunţat echipajul să evite circulaţia în zonele punţilor
superioare care sunt influenţate direct de condiţiile meteo grele ?
Au fost ajustate viteza și cursul în funcţie de necesităţi ?
Au fost dispuse toate liniile de siguranţă și parâmele unde sunt
necesare ?
Au fost securizate zonele de cazare ale echipajului, din ambele
porturi și dacă au fost închise toate trapele dacă este necesar ?
Au fost emise instrucţiunile corespunzătoare punctelor prezentate
mai sus ?
Au fost securizate toate spaţiile deschise de pe punţi ?
Au fost urmărite rapoartele meteo ?
Au fost transmise rapoartele meteo către autorităţile competente,
mai ales in cazul furtunelor tropicale, mesajelor de pericol, in
conformitate cu SOLAS emis in 1974 – Capitolele V – Regula
2(a) ?
Alte puncte verificate ?___________________________________
32
Capitolul III – Prevenirea accidentelor navale________________ _________________ e
______________________________________________________
______________________________________________________
SEMNĂTURA OFIŢERULUI
DE CART PE PUNTEA DE
COMANDĂ :
____________________________
SEMNĂTURA
COMANDANTULUI
NAVEI :
________________________
DATA :
Tabelul 4 Checklist de Ancorare și de Veghe la Ancoră
NUMELE NAVE : PORTUL
Acest checklist trebuie să fie completat de ofiţerul de cart de
fiecare dată cand nava urmează să tranziteze o zonă pentru
care s-au anunţat condiţii meteo grele.
INIŢIALELE
Daca a fost bine stabilit un plan de ancorare trebuie să se ţină cont
de următoarele puncte :
Reducerea vitezei în timp corespunzător ?
Direcţia/Puterea vântului ? Curentul ?
Au fost anunţaţi următorii membrii ai echipajului de durata de timp
în care nava urmează să stea în Standby la ancoră ?
Căpitanul navei ?
Cartul din camera mașini ?
Echipa de ancorare ?
Au fost pregatite următoarele echipamente ?
Ancora/Ancore ?
Lumini/Forme ?
Aparatele de semnalizare sonoră ?
Gemanadura de marcare a ancorei ?
A fost stabilit un servici de cart la ancoră ?
Au fost emise instrucţiuni directe cartului de cart la mașini
referitoare la punctele menţionate mai sus ?
A fost determinată și verificată frecvent poziţia ancorei ?
A fost anunţat compartimentul mașinilor să fie pregătit în cazul în
33
Capitolul III – Prevenirea accidentelor navale________________ _________________ e
care condiţiile meteo se deteriorează ?
S-au luat măsuri anticoliziune ?
Alte puncte verificate ?__________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________
SEMNĂTURA OFIŢERULUI DE CART PE PUNTEA DE
COMANDĂ :_______________________________________
DATA :
2.3. ASISTENŢA UNEI NAVE AFLATE ÎN PERICOL.
INTERVENŢIA AUTORITĂŢILOR
O navã poate recepţiona diferite semnale de pericol emise de o altă navã ȋn primejdie sub
formã de semnal de alarmã, apel de pericol direct sau retransmis, un mesaj retransmis printr-o
aeronavaã de la un CRS sau un semnal vizual sau acustic emis de nava ȋn pericol. La primirea
mesajului cã o navã maritimã (aeronavã, ambarcaţiune, mijloc plutitor asamblat) se aflã ȋn pericol,
comandantul unei nave aflata pe mare trebuie sã se ȋndrepte cu toatã viteza pentru a acorda asistenţa
persoanelor aflate ȋn pericol. Ȋn caz cã nu este posibil sã intervinã (datoritã circumstanţelor
deosebite ale cazului) comandantul va specifica ȋn Jurnalul de bord motivul.
Conţinutul și transmiterea mesajelor de pericol
Conţinutul mesajului de pericol:
- identificarea navei (indicativul navei);
- poziţia navei (coordonatele geografice);
- natura pericolului (incendiu de mari proporţii, gaurã de apã, explozie) și felul de
asistenţã cerutã, orice alte informaţii care ar facilita salvarea (Da, Vn, natura ȋncãrcãturii
de pe navã, numãrul persoanelor care pãrãsesc nava). Obsrvaţie.: Este foarte importantã
transmiterea unor informaţii cu privire la:
o ora abandonãrii navei și numãrul ambarcaţiunilor de salvare lansate la apã;
o starea vremii ȋn zona de proximitate (vânt - direcţie, forţa, hula, starea de agitaţie
a mãrii, precipitaţii, vizibilitate, existenţa sau nu a sloiurilor de gheaţã);
- numãrul persoanelor rãmase la bord și numãrul rãniţilor ȋn stare gravã, mijloacele pentru
poziţionarea persoanelor aflate pe ambarcaţiunile de salvare sau pe suprafaţa apei.
Transmiterea mesajelor de pericol:
34
Capitolul III – Prevenirea accidentelor navale________________ _________________ e
Semnalul de alarmã al unei nave ȋn pericol se transmite atât ȋn radiotelefonie/radiofonie cât
și ȋn radiotelegrafie pe urmãtoarele frecvenţe:
- 500 Khz ȋn RdTlg-pentru distanţe scurte;
- 8364 Khz ȋn RdTlg-pentru distanţe lungi;
- 2182 Khz ȋn RdFn;
- 156,8 Mhz ȋn RdTlf-VHF (pe canalul 16);
- navele din vecinãtatea navei ȋn pericol sunt alertate de cãtre EPIRB-uri;
- pentru zonele oceanice ȋndepãrtate se recomandã banda de frecvenţe de US ȋntre coastã
și navã;
- navele aflate ȋn vecinãtatea navei ȋn pericol sunt alertate de cãtre EPIRB-uri
(radiogeamanduri pentru localizarea sinistrelor)
Acţiunile navelor care acordã asistenţã:
La primirea semnalului de pericol, nava va lua imediat urmãtoarele mãsuri:
- confirmã cã a recepţionat semnalul și-l retransmite (dacã este necesar);
- radiogoniometreazã nava ȋn pericol pe 500 Khz sau pe 2182 Khz ȋn mod continuu;
- comunicã navei ȋn pericol identitatea sa și poziţia pe care o are la primirea mesajului,
drumul și viteza proprie, ETA (când se cunoaște Ra la nava ȋn pericol);
- menţine veghea radio pe frecvenţele menţionate;
- utilizeazã RADAR - ul continuu;
- suplimenteazã veghea vizualã la sosirea la locul sinistrului;
- navele care se ȋndreaptã cãtre zona sinistrului trebuie sã marcheze pe hartã parametrii de
poziţie, de mișcare și ETA-urile celorlalte nave care participã la misiunea de salvare;
- navele care acordã asistenţã vor efectua urmãtoarele pregatiri la bord: montarea “ţinte
bine” la nivelul apei ȋn ambele borduri pentru o abordare ȋn siguranţã a barcilor și
plutelor de salvare; montarea ȋn ambele borduri a plaselor de cãţãrat la cea mai de jos
deschidere ȋn bordajul navei; armarea a câte unei bigi cu platforme sau plase ȋn fiecare
bord pentru ridicarea rapidã a supravieţuitorilor extenuaţi sau rãniţi; echiparea
corespunzãtoare a unor membri din echipaj pentru a recupera supravieţuitorii din apã;
pregãtirea cabinetului medical pentru acordarea asistenţei; lansarea la apã a bãrcii de
urgenţã (dacã estenecesar); pregãtirea lansatorului de bandulã pentru transmiterea
remorcii.
Va fi importantã și obtinerea informaţiilor referitoare la:
- starea meteo de la locul sinistrului;
- ora abandonului;
35
Capitolul III – Prevenirea accidentelor navale________________ _________________ e
- numarul persoanelor rãnite;
- numãrul de mijloace de salvare lansate;
- daca EPIRB sau SART sunt la bord sau in apa
- când existã rãniţi se vor lua informaţii referitoare la starea acestora.
Nava care acordă asistenţă unei nave în pericol va manevra pe cel mai scurt drum cu putinţă
şi cu viteză maximă către locul sinistrului. În apropierea acestuia, dacă nu există un CSS sau un
OSC (On Scene Commander), va manevră cu precauţie pentru a putea detecta eventualele semne
sau semnale ale supravieţuitorilor, va întări veghea şi va organiza o căutare vizuală şi cu radarul pe
un sector de 3600. În cazul depistării unui mijloc ce are nevoie de salvare, sau de supravieţuitori în
apă, va manevră cu nava, sau va lasă la apă propriile ambarcaţiuni pentru salvarea acestora:
- dacă supravieţuitorii sunt în apă, nava de salvare montează în borduri plase de căţărat
sau lansează bărci de salvare cu oameni (înotători), pregătiţi pentru a interveni; lansarea
ambarcaţiunilor se face sub vânt;
- se vor lua măsuri de precauţie pe timpul ridicării la bord a supravieţuitorilor;
- în caz de mare rea sau incendiu, nava va remorcă în zona o pluta de salvare pentru
ambarcarea supravieţuitorilor;
- se va folosi uleiul pentru liniştirea valurilor, dar se va ţine cont de faptul că navele
derivează mai repede decât petele de ulei;
- se va folosi o staţie de transbordare care poate fi chiar pluta de salvare lansată de nava,
folosită pentru a prelua rapid supravieţuitorii aduşi de bărcile de salvare;
- apropierea de supravieţuitori cu nava, în vântul acestora, se va face în funcţie de situaţie,
mai ales când condiţiile nu permit lansarea la apă a bărcilor de salvare.
Tabelul 5 Raport de cercetare evenimente
1. Rezumatul faptelorVa cuprinde date premergătoare evenimentului
până în momentul producerii lui
2. Date despre navăPavilion, armator, societate de clasificare,
dimensiuni, instalaţii, etc.
3. Inspecţii la bordul navei Când au fost efectuate, rezultatul inspecţiilor
4. EchipajStructură, naţionalitate, vechimea la bord,
vechimea în meserie, programul de lucru la bord
5. Situaţia meteoÎnainte de producerea evenimentului până la
finalizarea evenimentului
6. Colectarea datelor Nominalizarea surselor de informare, jurnale,
36
Capitolul III – Prevenirea accidentelor navale________________ _________________ e
interviuri, etc.
7. Desfăşurarea faptelor, până la
producerea evenimentului
Conform jurnalelor, conform declaraţiilor
echipajului, conform declaraţiilor martorilor
8. Desfăşurarea faptelor, după
producerea evenimentuluiDetalii.
9. Analiza evenimentului Detalii.
10. Cauze Detalii.
11. Observaţii
Modul de completare al jurnalelor, folosirea
informaţiilor oferite de aparatele de la bord,
informarea reciprocă a membrilor echipajului, etc.
12. RecomandăriCe măsuri trebuie luate pentru a evita alte
evenimente similare.
13. Pagube Oameni răniţi, avarii la navă – nominalizări.
14. Rezultatul investigaţiei
Neclarităţi în informaţiile furnizate, neconcordanţe
în declaraţii, neconcordanţe între datele furnizate
de aparate şi declaraţiile echipajului, cum s-a
acţionat înainte de producerea evenimentului, în
timpul şi după producerea acestuia.
MODEL DE RAPORT PRIVIND AVARIILE ȊN URMA UNUI ACCIDENT
A. SCOP : LEGATURA CU COMPANIA PENTRU INFORMARE
CONTINUÃ ŞI CORECTÃ.
B. DOCUMENTAŢIE:
C. RESPONSABILITÃŢI: Comandant, Şef Mecanic
D. CONŢINUT:
Ȋn timpul marșului navei, apariţia unui eveniment care solicitã reparaţii urgente,
Comandantul navei trebuie informat despre :
- Natura evenimentului;
- Consecinţa asupra siguranţei navei ȋn condiţiile continuãrii marșului;
- Este sau nu este necesar oprirea sau reducerea vitezei navei.
2. Decizia imediatã a comandantului va fi, având ȋn vedere siguranţa navei, vieţii oamenilor,
siguranţei mãrfii și protecţia mediului inconjurãtor .
37
Capitolul III – Prevenirea accidentelor navale________________ _________________ e
Comandantul va informa imediat Compania prin orice mijloace (telex, fax, telefon)
asigurându-se cã mesajul sau a fost recepţionat. Comandantul va informa despre natura
evenimentului și decizia lui imediatã.
La bordul navei Comandantul se va asigura cã personalul rãspunzãtor, Şef Mecanic sau
Cãpitan, a luat mãsuri de a stabili cauzele și extinderea consecinţelor evenimentului.
3. Comandantul va solicita aprobarea Companiei pentru oprirea marșului navei, ȋn vederea
executãrii de remedieri. Va prezenta situaţia de navigaţie, condiţiile meteo, previziuni meteo,
mãsuri suplimentare pentru siguranţa navei, nava la ancorã sau nava ȋn derivã.
4. Ȋnaintea ȋnceperii efective a lucrului ȋn redarea remedierii, se va anunţa la Companie prin
telex urmãtoarele :
- Ora ȋnceperii;
- Ora estimatã de terminare;
- Organizarea activitãţii: câte schimburi, personal de cart, redistribuire responsabilitãţi.
Pe timpul desfãșurãrii lucrului, dupã terminarea acelor lucrãri (ex. Demontãri) care permit
furnizarea de informaţii suplimentare, Comandantul va informa imediat Compania prin orice
mijloace (telex, fax, telefon) urmãtoarele :
- extinderea avariei (piese, compartimente nava, etc.);
- confirmarea sau reestimarea orei de terminare;
- estimarea condiţiilor de continuare a marșului (in condiţii normale sau de avarie cu
vitezã redusã).
La terminarea lucrãrilor Comandantul va informa Compania despre urmãtoarele:
- Timpul exact scurs de la ȋnceperea lucrãrilor pana la terminare;
- Se va specifica caracterul interventiei : PERMANENT / TEMPORAR;
- Se va specifica ȋn clar rezultatele obţinute ȋn urma remedierilor:
SATISFACATOARE / NESATISFACATOARE;
- Condiţia de reluare a marșului : CU VITEZÃ NORMALÃ / CU VITEZÃ REDUSÃ;
- Mãsuri suplimentare de siguranţã și supraveghere;
- Piese, materiale folosite.
Comandantul va solicita completarea formularului TEC / 301 / RRA.
5. La Companie, superintendentul navei ȋnregistreaza evenimentul și caracterul lucrãrilor, ȋn
sistemul de urmãrire a ȋntreţinerii planificate.
Superintendentul, ȋn funcţie de situaţii, va face demersurile necesare pentru completarea
setului de piese de rezervã.
38
Capitolul III – Prevenirea accidentelor navale________________ _________________ e
Ȋn situaţia ȋn care intervenţia de la navã are caracter TEMPORAR, superintendentul navei va
ȋncepe demersurile pentru organizarea reparaţiilor PERMANENTE, ȋn primul port.
39