MINISTERUL ADMINITRAȚIEI SI INTERNELORINSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNEȘcoala de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan”Cluj-NapocaModulul 1-Comunicare profesionalaCompetența 1-elaborează strategii individuale pentru o comunicare eficientăAnul școlar 2008-2010

REFERAT

Bariere de comunicare

AUTOR:

Elev: ȚIGĂNESCU ALEXANDRA MIHAELA Clasa 204

CUPRINS

CAPITOLUL I Noțiuni generale-………………………………………………………………….. pag.3

CAPITOLUL II

1.Blocaje în comunicare………………………………………………………… 1.1.Noțiuni generale…………………………………………………………… 1.2Motivele care cauzează bariere în comunicare………………

1.3 Clasificare

CAPITOLUL III

Cele mai întâlnite forme de blocaje în comunicare

CAPITOLUL 1NOȚIUNI GENERALE

Relaţiile dintre oameni sunt deosebit de complexe şi importante; ele reprezintã, de fapt, ţesãtura, canavaua, pe care se aşeazã însãşi viaţa, structura reuşitelor, miracolelor sau dezastrelor umane. Trãsãturi şi însuşiri, fapte omeneşti (bune sau rele), priviri şi gesturi - toate pot crea un COD, un MODEL, un STIL de comunicare interumanã.

Rolurile comunicãrii apar cel mai bine în evidenţã când le raportãm la scopurile pe care aceasta le îndeplineşte. De Vito (1988) stabileşte ca scopuri esenţiale ale comunicãrii:

· descoperirea personalã - care constã în raportarea la alţii şi obţinerea de elemente pentru propria noastrã evaluare;

· descoperirea lumii externe - expliciteazã concret relaţiile exterioare ale obiectelor şi evenimentelor înţelese cu ajutorul comunicãrii;

· stabilirea relaţiilor cu sens - ne aratã cã prin comunicare cãpãtãm abilitatea de a stabili şi menţine relaţii cu alţii, deoarece în mod obişnuit ne place sã ne simţim iubiţi şi apreciaţi de alţii;

· schimbarea atitudinii şi comportamentelor - presupune ideea de comunicare, mai ales cea realizatã prin intermediul mass-media, cãreia îi este proprie schimbarea atitudinii şi comportamentelor noastre şi ale altora;

· joc şi distracţii - comunicarea înţeleasã ca mijloc de destin-dere, de a face glume etc.

Autorul conchide, arãtând cã acestea nu sunt singurele scopuri ale comunicãrii, dar pe acestea le considerã cele mai importante.

CAPITOLUL II

1.BARIERE ÎN COMUNICARE-noțiuni generale

Tot ceea ce stingherește, blochează sau limitează transferul de informații constituie barieră de comunicare. Barierele apar în toate componentele procesului de comunicare și includ:percepția,emoțiile,încrederea și credibilitatea,dificultățile de ascultare și filtrajul,supraîncărcarea cu informații, locul și timpul, zgomotele și media selectată.

Ori de câte ori scriem sau vorbim, încercând să convingem, sa explicăm, sa influențăm, sa educăm, sau să îndeplinim orice alt obiectiv, prin intermediul procesului de comunicare, urmărim întotdeauna patru scopuri principale:

·să fim receptați (auziti sau cititi);

· să fim înțeleși;

· să fim acceptați;

· să provocăm o reacție (o schimbare de comportament sau atitudine).

Atunci când nu reusim sa atingem nici unul dintre aceste obiective, înseamnă că ceva în derularea comunicarii nu functioneaza corespunzator, adică ceva a interferat în transmiterea mesajelor. Orice interfereaza cu procesul de comunicare poartă denumirea de barieră, dificultate sau “noise”. Barierele în comunicare se produc atunci când receptorul mesajului comunicat nu receptează sau interpretează greșit sensul dorit de către emițător. Scopul studierii comunicării este acela de a reduce motivele care cauzează aceste fenomene. Așa cum am mai spus, "înțelesurile se regăsesc în oameni si nu în cuvinte, astfel că identificarea factorilor care conduc la interpretări greșite este primul pas spre a realize o mai buna comunicare.

Motivele care cauzează bariere în comunicare:

Diferente de percepție - modul în care noi privim lumea este influențat de experiețele noastre anterioare, astfel ca persoane de vârste diferite, naționalități, culturi, educație, ocupație, sex, temperamente etc. vor avea alte perceptii si vor interpreta situațiile în mod diferit. Diferențele de percepție sunt de multe ori numai rădăcina a numeroase bariere de comunicare.

Concluzii grăbite - deseori vedem ceea ce dorim să vedem si auzim ceea ce dorim să auzim, evitând să recunoastem realitatea în sine. Aceasta ne poate duce la ceea ce se spune "a face doi plus doi să dea cinci".

Stereotipii – învațând permanent din experiențele proprii, vom întâmpina riscul de a trata diferite persoane ca și când ar fi una singura: "Dacă am cunoscut un inginer (student, maistru, negustor, etc.) i-am cunoscut pe toți.

Lipsa de cunoastere - este dificil să comunicăm eficient cu cineva care are o educație diferita de a noastră, ale cărei cunostiințe în legătura cu un anumit subiect în discuție sunt mult mai reduse. Desigur este posibil, dar necesita îndemânare din partea celui care comunică; el trebuie sa fie conștient de discrepanța între nivelurile de cunoaștere și să se adapteze în consecință.

Lipsa de interes - este una din cele mai mari si mai frecvente bariere ce trebuiesc depășite. Acolo unde lipsa de interes este evidenta si de înteles, trebuie să se acționeze cu abilitate pentru a direcționa mesajul astfel încât sa corespundă intereselor si nevoilor celui care primește mesajul.Dificultati în exprimare - dacă emitatorul are probleme în a găsi cuvinte pentru a-și exprima ideile, aceasta va fi sigur o barieră în comunicare si, inevitabil acesta va trebui sa-si îmbogațeasca vocabularul.Emotii - emotivitatea emițătorilor si receptorilor de mesaje poate fi de asemenea o barieră. Emoția puternică este răspunzătoare de blocarea aproape completă a comunicarii. O metodă de a împiedica acest blocaj constă în evitarea comunicării atunci când emițătorii sunt afectați de emoții puternice. Totuși, uneori, cel care primește mesajul poate fi mai puțin impresionat de o persoană care vorbește fără emoție sau entuziasm, considerând-o plictisitoare - astfel ca emoția poate deveni un catalizator al comunicării.Personalitatea - nu doar diferențele dintre tipurile de personalități pot crea probleme, ci, deseori, propria noastră percepție a persoanelor din jurul nostru este afectată si, ca urmare, comportamentul nostru influentează pe acela al partenerului comunicării. "Ciocnirea personalităților" este una dintre cele mai frecvente cazuri ale eșecului în comunicare. Nu întotdeauna suntem capabili să influentăm sau să schimbăm personalitatea celuilalt dar, cel puțin, trebuie să fim pregatiți să ne studiem propria persoana pentru a observa daca o schimbare în comportamentul nostru poate genera reacții satisfacătoare.Aceștia sunt doar câțiva factori care pot face comunicarea mai putin eficientă, sau chiar să eșueze complet. Potențialele bariere de comunicare nu depind doar de receptor respectiv de emițător, ci si de condițiile de comunicare pe care trebuie nu numai să le cunoaștem ci și să le controlăm pentru că procesul comunicării să capete șansa de a fi eficient.

2 CLASIFICARE

Încercând o clasificare a barierelor comunicaționale, luând în considerare si motivele care le genereaza, avem:· ceea ce se spune nu poate fi auzit: este vorba în special de barierele fizice: zgomot, lipsa concentrarii (adica îndemânari nesatisfacatoare de a asculta / audia), surzenie, distorsiuni în timpul transmiterii (atunci când se comunica prin telefon, radio),

· ceea ce se aude nu poate fi înteles: ascultatorul poate auzi, dar ceea ce întelege este influentat de educatie cunostiintele tehnice asupra subiectului etc.; neîntelegerea limbajului semnifica incapacitatea de a interpreta cu acuratete mesajul si poate fi datorata erorilor de traducere, de vocabular, de punctuatie, gesturilor non-verbale;

· ceea ce este înteles nu poate fi acceptat: ascultatorul întelege dar nu poate accepta datorita unor factori psihologici cum ar fi: atitudinile sale fata de ceilalti, sentimentele fata de subiectul pus în discutie, lipsa de deschidere (sentiment ce care apare atunci când climatul este formal, sentiment ce poate deveni o bariera în comunicare în momentul în care provoaca neîncrederea si sentimentul ca anumite informatii sunt pastrate secrete), prejudecati ca de exemplu socul cultural sau etnocentrismul;Socul cultural semnifica incapacitatea de a întelege sau accepta persoane cu valori, standarde, stiluri de viata diferite.Etnocentrismul, adica credinta ca propria cultura este superioara oricarei alteia apare ca bariera atunci când comunicarea conduce la o atitudine de superioritate. Oamenilor nu le este agreabil sa li se vorbeasca "de sus" sau sa li se spuna ca ideile lor sunt interesante, dar gresite.· vorbitorul nu poate descoperi daca a fost auzit , înteles, acceptat.

In studiile de specialitate sunt semnalate patru mari categorii de bariere ale comunicarii:

Bariere de limbaj - apar dificultati de exprimare care duc la expresii sau cuvinte confuze ori cu sensuri diferite pentru persoanele implicate in actul de comunicare. Nivelul de pregatire al celor care comunica poate fi un impediment in intelegerea mesajului de specialitate emis de unul dintre ei si imposibil de decodificat de celalat. De asemenea, si starea emotionala a receptorului poate influenta negativ comunicarea, continutul mesajului transmis fiind deformat. O alta cauza este produsa de folosirea unor cuvinte ori expresii confuze sau idei preconcepute.

Bariere de mediu - cele mai des intalnite sunt cele care tin de climatul de munca necorespunzator, caracterizat prin poluare fonica ridicata. De asemenea, suportii informationali necorespunzatori pot cauza perturbari ale mesajelor transmise.

Bariere determinate de pozitia emitatorului si receptorului - de cele mai multe ori acestea intervin atunci cand imaginea pe care emitatorul sau receptorul o are despre sine sau interlocutor este una falsa, insotita de idei preconcepute sau sentimente mult prea puternice. Perceptia eronata cu privire la subiectul sau situatia in care are loc comunicare poate produce, de asemenea, confuzii.

Bariere de conceptie - presupunerile, banuielile, concluziile pripite dar si rutina in procesul de comunicare, exprimarea gresita a mesajului, lipsa de interes a receptorului fata de mesaj pot produce disfuncii in procesul de comunicare eficienta.

Cum aceste bariere nu sunt de neevitat, specialistii propun un set de metode de indepartare a acestora pornind de la cateva aspecte esentiale:

in primul rand comunicarea trebuie planificata; determinarea precisa a scopului este impetuos necesara; momentul in care trebuie desfasurata comunicarea trebuie atent ales; ideile ce urmeaza a fi comunicate trebuie mai intai clarificate; limbajul folosit trebuie sa fie unul adecvat situatiei dar si partenerului de comunicare.

Factorii care pot influenta, la rândul lor, comunicarea pot proveni din arii diferite. Identificarea la timp a acestora, precum si minimalizarea efectelor pe care le pot avea in procesul de comunicare sunt importante pentru asigurarea unei comunicari corecte.

Cultura, background-ul si influentele - Intreaga noastra experienta poate influenta uneori calitatea mesajelor emise sau receptate. Cultura, de exemplu, poate fi uneori un factor perturbator al comunicarii, facand greoaie sau ineficienta intelegerea unui mesaj nou care nu se incadreaza in contextul culturii de baza.

Propria persoană - cand intr-o discutie unul dintre parteneri este vadit focusat pe propria persoana, acesta "ratează" ceea ce spune cealalta persoana, ajungandu-se intr-un final la confuzii sau conflicte. Factorii care pot produce o astfel de situatie sunt: autoapararea (avem senzatia ca in discutia respectiva partenerul de conversatie ne ataca), superioritatea (avem senzatia ca noi stim mai mult si mai bine decat celalalt) si ego-ul (avem senzatia ca noi suntem centrul discutiei).

Fond sonor - unele echipamente sau chiar ambientul pot produce perturbari ale comunicarii. Atat cel care emite un mesaj cat si cel care il primeste vor fi nevoiti sa faca un efort suplimentar pentru a comunica eficient. De cele mai multe ori acestia fie obosesc, fie nu au forta de a inlatura bruiajele si atunci comunicarea este compromisa.

Stresul - se stie fapul ca stresul influenteaza puternic procesul comunicational in sensul ca o persoana stresata nu mai percepe sau intepreteaza un mesaj la fel ca in situatiile normale.

Perceptia - Atunci cand o persoana vorbeste prea repede, nu are fluență în discurs, nu articulează corect cuvintele etc. suntem tentati sa nu-i mai acordam toata atentia. Astfel, atitudinea noastra preconceputa ne va afecta abilitatea de a asculta.

Ideal ar fi ca procesul de comunicare sa fie impecabil si sa existe un limbaj universal neutru care sa asigure acuratetea procesului. Din pacate insa, asa ceva nu exista decat in situatii particulare (comunitati restranse ca numar de indivizi, specializati intr-un anumit domeniu, cum ar fi, de exemplu, laboratoarele stiintifice, departamentele de IT etc.). In situatiile comune, factorii perturbatori sunt omniprezenti numai ca, printr-un efort sustinut si comun, cei care participa la actul comunicational ii pot indeparta sau le pot minimiza influentele asigurandu-se in finat o comunicare eficienta, ceea ce se doreste de la inceput.

CAPITOLUL III

CELE MAI ÎNTÂLNITE FORME DE BLOCAJE ÎN COMUNICARE

Diferențe de percepție

Modul în care noi privim lumea este influențat de experiențele noastre anterioare, astfel că persoane de vârste diferite, naționalități, culturi, educație, ocupație, sex, temperamente etc. diferite, vor avea alte percepții și vor interpreta situațiile în mod diferit. Diferențele de percepție sunt de multe ori numai rădăcina a numeroase bariere de comunicare.

Concluzii grăbite

Deseori vedem ceea ce dorim să vedem și auzim ceea ce dorim să auzim, evitând să recunoaștem realitatea în sine. Aceasta ne poate duce la ceea ce se spune "a face doi plus doi să dea cinci".

Stereotipii

Învățând permanent din experiențele proprii, vom întâmpina riscul de a trata diferite persoane ca și când ar fi una singură: "Dacă am cunoscut un inginer, i-am cunoscut pe toți”.

Barierele pot fi gasite în orice sistem comunicational si de aceea e mai corect sa spunem ca mesajul transmis nu e niciodata mesajul receptat.Globalizarea mediului social, diplomatic, de afaceri necesita ca oameni sa-si desfasoare o activitate eficienta în cadrul diferitelor culturi. Comunicarea în acest context este foarte complexa datorita variabilitatii si intrepatrunderii diferitelor caracteristici culturale.

Lipsa de cunoaștere

Este dificil să comunicăm eficient cu cineva care are o educație diferită de a noastră, ale cărei cunoștiințe în legătură cu un anumit subiect în discuție sunt mult mai reduse. Desigur este posibil, dar necesită îndemânare din partea celui care comunică; el trebuie să fie conștient de discrepanța între nivelurile de cunoaștere și să se adapteze în consecință.

Lipsa de interes

Este una din cele mai mari și mai frecvente bariere ce trebuiesc depășite. Acolo unde lipsa de interes este evidentă și de înțeles, trebuie să se acționeze cu abilitate pentru a direcționa mesajul astfel încât să corespundă intereselor și nevoilor celui care primește mesajul.

Dificultăți în exprimare

Dacă emițătorul are probleme în a găsi cuvinte pentru a-și exprima ideile, aceasta va fi sigur o barieră în comunicare și, inevitabil acesta va trebui să-și îmbogățească vocabularul.

Ceea ce se spune nu poate fi auzit: este vorba în special de barierele fizice: zgomot, lipsa concentrării, deficiențe de auz, distorsiuni în timpul transmiterii (atunci când se comunică prin telefon, radio)

Ceea ce se aude nu poate fi înțeles: ascultătorul poate auzi, dar ceea ce înțelege este influențat de educație, cunoștiințele tehnice asupra subiectului etc.; (neînțelegerea poate fi datorată și erorilor de traducere, de vocabular, de punctuație, gesturilor non-verbale)

Ceea ce este înțeles nu poate fi acceptat: ascultătorul înțelege dar nu poate accepta datorită unor factori psihologici cum ar fi: atitudinile sale față de ceilalți, sentimentele față de subiectul pus în discuție, lipsa de deschidere, prejudecăți.

Emoțiile

Emoțiile oameniilor acționează ca filtru aproape în întreaga lor comunicare. Vedem și auzim ceea ce suntem pregătiți să vedem și să auzim! Prin urmare, comunicarea nu poate fi separată de personalitatea oameniilor. Fiecare trăim stări ca:mâhnire,teamă,jenă,tristețe,bucurie etc. Stăpânit de astfel de emoții este greu să fii obiectiv și capabil să asculți.

Când comunicăm trebuie să rămânem calmi și atenți penttru nu a transmite interlocutorului stări emoționale prin comportamentul nostru.

Lipsa de încrederea și de credibilate

Ridicarea nivelului de încredere necesită un comportament deschis și onest în comunicarea cu oamenii. Odată dovedit nesincer,este puțin probabil că oamenii îți vor mai acorda încredere. Iar câștigarea credibilității necesită fapte ce probează profesionalismul și abilități într-un domeniu.

Incapacitatea de a asculta

O barieră importantă în comunicarea orală este incapacitatea de a asculta, asociată deseori cu evaluarea prematură a mesajului și emitentului. Sunt puțini cei ce vorbesc și puțini cei care ascultă. A asculta cere atenție totală și autodisciplină. A asculta nu înseamna numai a auzi. Pentru a auzi sunt suficiente urechile sănătoase, dar pentru a asculta este necesară mintea. Ascultarea este un act conștient, pozitiv, care cere voință și nu o simplă și pasivp descifrare de sunete. Asculatarea este esențială pentru înțelegere,deci pentru comunicare.

Considerăm utilă prezentarea unui ghid, în zece puncte, pentru o ascultare efectivă:

1. Încetați să vorbiți! Nu puteți asculta dacă vorbiți.2. Puneți interlocutorul în situație ușoară. Ajutați o persoană să se simtă liberă să vorbească.3. Spuneți interlocutorului că vreți să ascultați. Arătați interes. Nu citiți de pildă corespondența în

timp ce altul vă vorbește.4. Îndepărtați perturbațiile. Nu foiți hârtii; nu faceți zgomote cu alte obiecte.5. Fiți constructiv. Încercați să înțelegeți punctual de vedere al interlocutorului,chiar dacă inițial

aveți o altă părere.6. Fiți răbdător. Ascultați întregul timp, nu-l ântrerupeți pe vorbitor.7. Păstrați-vă calmul. O persoană supărată ia sensul negativ al cuvintelor.

8. Fiți circumspect cu critica și argumentările. Acestea pun interlocutorul în defensivă. Chair dacă ași ieșit învingător, în palnul comunicării ați pierdut.

9. Puneți întrebări. Acestea încurajează pe vorbitor și arată că dvs. ascultați.10. Încetați să vorbiți! este prima și ultima cerință, pentru că toate celelalte depind de ea. Nu puteți

efectiv asculta în timp ce vorbiți.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Extras din training-ul oferit de HR Analytics,„TEHNICI DE COMUNICARE EFICIENTĂ”2. Jean-Claud Abric –Psihologia comunicării, teorii și metode,20023. Niki Stanton Comunicarea, Societatea Știință& Tehnică,19954. www.preferatele.com/.../ bariere-in-comunica r23.php 5. www.referatele.com/.../2stratageme-negociere4.php