Anul XVI nr. 11 (744) 2222--2288 mmaarrttiiee 2200006628 pagini – 2 lei – 20.000 lei vechi

T

a revolu]ie, Ioan Sårbu era un simplu plutonier [ibrancardier la Spitalul Militar. |n 15 ani a ajuns

general de brigad`, conferen]iar universitar [i co-mandantul spitalului, printr-un [ir de falsuri, la caremai marii armatei au \nchis ochii. De bucurie c` s-av`zut cu sacii-n c`ru]`, Sårbu i-a dat afar` pe mai to]ispeciali[tii [i amenin]` s` instaureze dictatura mi-litar` \n unitatea spitaliceasc`.

Pagina 3

La s`-i desp`gubeasc` pe proprietarii careau r`mas cu buzele umflate, guvernul s-a

decis s` renun]e, \n favoarea lor, la o partedin averea lui. Astfel, buzele se vor maidezumfla un pic, dar vor r`m\ne \n schimbc`scate. Asta pentru c` Fondul este compusmai mult din g`uri: {ere[ nu a catadicsit s`verse procentele din ac]iunile pe care lede]ine statul \n companiile ale c`ror ou` deaur le cloce[te MEC.

{ere[ cloce[te una nou`:

Fondul Proprietatea este jumulit \nainte de a se na[te

C

Pagina 15

LOVITURA DE MIGRA}IEDup` o agonie cu tablouri, perchezi]ii [i \mbr\nceli, PSD se preg`te[te pentru

Tradi]ionala hospitalitateromåneasc`:

Un brancardier a ajuns general peste un spital

Scen` cutremur`toare de purificare etic` \n PSD: o catastrof` judiciar` ce va l`sa \n urm` un exod \n mas` spre paradisuri financiare [i gropi comune pline cu aur

s ` p t ` m \ n a l d e m o r a v u r i g r e l e

Iertare,domnule pre[edinte! Am

gre[it, nu mai facem! Numai el e devin` [i bine i-a]i f`cut c` ne-a]i pus s`-l

elimin`m! ...Gata, am ie[it din direct? Ia vezi,Micky, se mai uit` jurnali[tii? Nu?... B`i

prost`nacule, las` dracu’ b`]u’ `la jos, c`-]idau dou` labe peste bot de nu te vezi! P`i,

a[a vorbe[te un am`r\t de pre[edintede partid cu lista lui neagr`?

CATEGORIADIN PUNCTUL G|NDIRII

Dan Mihalache (deputat PSD):„Nu cred c` e vorba de o lupt` pentru pu-tere, e vorba de un punct de inflexiune.“

CATEGORIACUNOA{TE-TE PE MINE|NSU}I

Ioan Talpe[ (senator indepen-dent): „Ce [tii matale ce mai s\nt eu?“

Antonie Iorgovan (senator PSD):„Eu am fost eu de c\nd m` [tiu.“

CATEGORIASF|NTUL DUH-TE, M~,DE-AICI!

Gigi Becali (pre[edinte PNG):„Cum s` ]in` Dumnezeu cu Copos \nPostul Pa[telui?!“

CATEGORIAEMIL BOBU

Mircea Geoan` (pre[edinte PSD):„Trebuie s` oprim stoparea declinului.“

CATEGORIAATAC SUB CENTURA MARO

Antonie Iorgovan (senator PSD):„N`stase [i ga[ca lui s\nt expresia decumetrie dintre politic` [i m`tu[a Tama-ra. Criteriul de apartenen]` la aceast`ga[c` a fost \n primul r\nd homosexua-

litatea, \n al doilea r\nd masoneria [i \nultimul r\nd infrac]ionalitatea.“

CATEGORIAAPEL C~TRE LICHIDIT~}I

Dan Ioan Popescu (deputat PSD):„Mai ave]i nevoie de mine, pentru c` unpartid se ]ine cu bani.“

CATEGORIACU PICIOARELE CURATE

C`lin Popescu T`riceanu (prim-ministru): „Gripa aviar` este purtat` pepicioare.“

CATEGORIANA{TEREA DE BINEE FACERE DE MAM~

Gigi Becali (pre[edinte PNG):„Noi, de c\nd ne-am n`scut, noi ne-amn`scut opu[i.“

CATEGORIAGURA P~C~TOSULUIADEV~R GRE{E{TE

Marian Vanghelie (membru PSD):„Oamenii, dup` cum a]i v`zut, s-a votatsecret [i au sim]it.“

„S-a tran[at aceast` problem` [i, odat`cu tran[area acestei probleme, s-a rezol-vat [i problemele noastre interioare.“

|ntunericitul

2 academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

DEMNITARII SPUNLUCRURI TR~sNITE

NSe spune c` proiectul de partid-statnu este abandonat, ba mai mult, cic`

PSD-ul se cur`]` pentru a fuziona cu PD-ul. De-aici [i acuzele strigate \n [edin]elefurtunoase ale PSD-ului c` „a]i våndutpartidul“. Planul ar fi cur`]area de re-chini a PSD-ului, dup` care se va facemarea uniune a social-democra]iei \n-tr-un ocean popular. E un zvon pe carel-au invocat [i pesedi[tii din tronsonuldoi pe la col]urile disper`rii. Geoan` lån-g` Boc n-ar fi o al`turare contra naturii,iar Videanu lång` Oprescu nici atåt. A[ac` nu e poate cel mai absurd lucru acestbipartid de 50%. |n fond, cele dou` triburiau plecat de la aceea[i mam`-spum` aRevolu]iei feseniste.

NNRadu Maz`re, primarul de dou`mandate al Constan]ei, de[i cer-

cetat al DNA al`turi de acoli]ii [i chiar [ide mama sa, nu a ezitat, scårbit fiind,s`-[i cumpere o cas` \n Brazilia, ]ara sapreferat` de loazir, unde a c`l`torit demai multe ori \n acest ultim mandat. {i,de ce nu, dac` se mai scårbe[te pu]in,s-ar putea s` candideze \n Brazilia la oprim`rie de sector din Rio de Janeiro.

NNNAnticariat strad` Buze[ti, anul2003. Un frate Micula intr` \n

magazin, cu aerul unui cunosc`tor carecaut` o ap` plat`. Se \ndreapt` la fix sprecustode [i cere un tablou. Custodele i-lscoate [i i-l arat`. Este un portret de Baba\n carne [i oase. Vi-l ambalez? Da. Pl`ti]icash sau cu carte de credit? Ca[. Tot zecemii? Tot. Este tot pentru...? Tot. Cånd azis tot pentru, custodele a ar`tat discretcu måna \n direc]ia Palatului Victoria,aflat la cåteva sute de metri. Tot pentru,a]i ghicit, este numele de cod al lui N`s-tase, la pinacoteca c`ruia au cotizat pån`[i liberalii Micula.

NN |ncepånd cu 11 martie 2006, aero-porturile aflate \n subordinea

Ministerului Transporturilor nu mai sunt

p`zite de Jandarmerie. A[a c` a \nceputagita]ia \n lumea firmelor de paz` [i pro-tec]ie, care ar fi vrut s` participe la lici-ta]ii [i s` presteze aceste servicii, pe cri-terii concuren]iale [i de eficien]`. Pelång` serviciile de paz`, se caut` [i firmecare s` furnizeze tehnic` de securitate.Partea nasoal` e c` sfintele contractenu-s pentru cine se preg`te[te, ci pentrucine se nimere[te s` aib` propteaua maisolid`. De licita]ii nu prea s-a auzit, dars-a auzit de firme care au \nceput deja s`presteze. |n Bucure[ti (Otopeni [i B`-neasa) lucreaz` dou` firme din Gala]i [idou` din Bucure[ti. Nu d`m nume, spe-

r`m s` revenim cu o curs` viitoare.

NNCic` senatorul PSD Micky {p. esteurm`rit penal pentru luare de

mit`. I se trage de la F`nel P`v`lache,care a comis un autodenun] \n carespune c`, \n 2002, i-a furnizat 11 arme devån`toare. |n dosar apare [i numele luiMarin Bucur-Cap[a. Ironia face ca Mickys` fi spus de mai multe ori, \n cercurialese de vån`tori, c` detest` vån`toarea,pentru c` vån`toarea e o prostie, pentruc` stai ca prostul, cu pu[ca-n sub]ioar`,\n frig [i zloat` [i c` nici nu ai voie s`fumezi. De unde s-ar \n]elege c` armele

nu erau pentru el, ci pentru `ia careaveau r`bdare, de[i nu aveau voie cututun. Dar ironia [i mai crunt` e c` luiP`v`lache i se zice „Crapul“.

Acciduzzu

Legend`N bårf` pentru care nu

b`g`m måna-n focNN bårf` cu parfum de

credibilitateNNN bårf`-beton

Bårfe, [menuri, [u[anele

Bula demnitarului

Biroul Romån de Audit alTirajelor a eliberat

Certificatul de Audit pentru

revista Academia Ca]avencu\n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

IInntteerrnneett:: http://www.catavencu.ro EE--mmaaiill:: office@catavencu.romarius.bortea@catavencu.ro

De ce stai, m`?Nu [tii s`munce[ti?Nu a[tepta s`-]i treac` asteniade prim`var` [i s` te apuce che-ful de munc`! Asocia]ia Salva]iDelta – A.C. te scoate la produs.Oferim un post de voluntar \nrela]ii publice. Vrei s` m`nânciPR pe pâine, al`turi de unul din-tre cele mai active ONG-uri demediu din România? Ipac d`-nepe e-mail un CV [i trei motivepentru care am vrea s` lucr`mcu tine. Trimite totul laoffice@salvatidelta.ro [i maivorbim.

Asocia]iaSalva]i Delta – A.C.

((BBUULLEETTIINNUULL AACCAADDEEMMIIEEII))

REDAC}IA:{{tteeffaann AAGGOOPPIIAANN IIoonn BBAARRBBUU Redactor-[ef adj.: MMaarriiuuss BBOORR}}EEAA{ef Birou Mediu: DDrraaggoo[[ BBUUCCUURREENNCCIIRedactor-[ef: DDoorruu BBUU{{CCUUTrebi juridice: DDoorruu CCOOSSTTEEAARR`zzvvaann CCUUCCUUIIBirou Investiga]ii: MMaarriiuuss DDRR~~GGHHIICCIISecretar general de redac]ie:

GGaabbrriieell DDRROOGGEEAANNUUConsilier tehnic: FFlloorriinn IIAARRUU AAlliinn IIOONNEESSCCUUEEuuggeenn IISSTTOODDOORR{ef Birou Investiga]ii: CCoorrnneell IIVVAANNCCIIUUCCAAuugguussttiinn JJUULLEEAARedactor artistic: OOccttaavv MMAARRDDAALLEE Redactor-[ef adj.: LLiivviiuu MMIIHHAAIIUU{ef Birou Externe: IIooaann TT.. MMOORRAARR{ef Birou Distrac]ii-Amuzament:

VViioorreell MMOO}}OOCCDDrraaggoo[[ MMUU{{AATTGrafician: BBooggddaann PPEETTRRYYSecretar de redac]ie: DDaann SSTTAANNCCIIUUSec]ie Moravuri U[oare: SSiimmoonnaa TTAACCHHEEBirou Investiga]ii: IIuulliiaann TT~~NNAASSEE {ef Birou Social-Politic: MMiirrcceeaa TTOOMMAAMMiihhaaii BBUURRCCEEAA (documentarist)Reporteri: AAlleexxaannddrruu CC~~UUTTII{{,, AAlleexxaannddrruu

DDUU}}UU,, DDaanniieell GGOOAACCEE,, CC`tt`lliinnMMAATTEEII,, AAlleexxaannddrruu VV~~RRZZAARRUU

General Manager: SSoorriinn VVUULLPPEE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

Design: ©© 22000022 CCoonncceepptt MMuullttiimmeeddiiaa –– VVllaadd AARRGGHHIIRR && FFlloorriinn IIAARRUU

Tehnoredactare: CCoorriinnaa MM||}}~~,, FFlloorriinn PPAARRAASSCCHHIIVV

Marketing Director: SSoorriinn AAXXIINNTTEEaxu@catavencu.ro

Promotion Manager: RRooxxaannaa BBOODDEEAAroxana.bodea@catavencu.ro

Traffic: AAnnaa--MMaarriiaa SSMMAARRAANNDDAACCHHEE anamaria.smarandache@smz.ro

Manager de distribu]ie: CCrriissttiiaann DDOOMMNNII}}EEAANNUUcristi@catavencu.ro

CCoommeennzzii ppuubblliicciittaarree llaa SSpplleennddiidd MediazzeecceeMMiirrcceeaa IIOONNEESSCCUU –– sales managermircea.ionescu@smz.roTel.: 230.57.53

DDIIFFUUZZAARREE pprriinn SSCC CCaa]]aavveennccuu SSAA,,CCoorrnneell SSEEVVAASSTTRREE – director distribu]iecornels@cotidianul.roTel.: 0727.722.624AAbboonnaammeennttee pprriinn RRooddiippeett SS..AA.. NNrr.. ddee ccaattaalloogg 22000022 ssaauu ddiirreecctt llaa AAccaaddeemmiiaa CCaa]]aavveennccuu

AADDRREESSAA RREEDDAACC}}IIEEII::BBuulleevvaarrdduull RReeggiinnaa EElliissaabbeettaa 77--99,, eettaajj 66,,

SSeeccttoorr 33,, BBuuccuurree[[ttiiTTeell..:: 331144..0022..3355;; 331144..0022..3388;; 331144..0022..3399FFaaxx:: 331144..0022..5588IISSSSNN 11222211--55559977TTiipp`rriitt llaa TTiippooggrraaffiiaa RRoommåånniiaa lliibbeerr`

A[ez`m\ntul cultural

F`nel P`v`lache, zis Crapul – o victim` colateral` a pescuitului la rechin

Dan Ioan Popescu, pe punctul s` intre \ntr-un DIP shit

Da,[efu’, e corect: e scrisu’

meu! A[a cum am declarat, i-am datlu’ domnu’ Micky {pag` 11 arme de

v\n`toare ca s` \nceap`, a[a cum ne-acerut UE, v\n`toarea de corup]i. Armele

alea [i-a f`cut treaba, c` pe domnu’N`stase cu ele l-a prins!

Hai,domnu’ ziarist, intr`! |nchide

odat` u[a, c`-i curent! V` rog s` obser-va]i c` nu exist` acele tablouri de prost gust

ca la unul din colegii mei, nici parchet din China [inici termopane, totul fiind din o]el... A[a arat` seiful

modest al unui om care nu are nimic de ascuns!Domnu’ Cristoiu, nu v` mai juca]i, dom’le cu cifrul,

c` n-am chef s` r`m\nem dracu’ pe din`untruca Tutankhamon, cu at\ta bog`]ie [i

s` n-o putem cheltui!

unora le placejaful

3

Domnul Bach junior cînt` Simfonia ]epeiDup` ce a sc`pat de problemele cu mem-brii clanului de c`m`tari Austrianu, fiul[efului IPJ Prahova, Florin Bach, [i-a re-profilat activitatea patentînd o inginerieingenioas`. Folosindu-se de numele [ifunc]ia tat`lui s`u, a început s` interme-dieze, [i nu pe gratis, credite bancarepentru diverse persoane. Cum? Simplu.Dup` ce c`dea la învoial` cu amatorul,Bach junior f`cea rost de adeverin]e desalariu de la firme-fantom`, în care semen]iona o retribu]ie lunar` foarte mare.Cu o asemenea ]idul`, fiul comisarului sedeplasa împreun` cu clientul s`u la unadintre sucursalele unei renumite b`ncirecent privatizate din cartierul ploie[teanMalu Ro[u, unde solicita un credit sub-stan]ial. Dup` ob]inerea acestuia, Bachjunior î[i primea comisionul, iar angaja]iib`ncii începeau s` numere firmele-fan-tom` de la care aveau de recuperat su-mele împrumutate. Deja, pîn` acum, s-ausemnalat ni[te ]epe la sucursala din MaluRo[u, dar se pare c` num`rul acestoraeste mult mai mare [i s-a extins [i la alteb`nci din Ploie[ti. Dar via]a merge înain-te [i Florin Bach merge la facultate [i, întimpul liber, ponteaz` cîteva ore la o so-cietate de asigur`ri din urbea lui neneaIancu. Dup` ce termin` [i cu înv`]atul, [icu asiguratul, tîn`rul î[i scoate la plim-bare ultimul tip de Volvo. Cu asigurareamare nici în pneuri nu te doare!

Cinstit. S`rac de cinstitOamenii de PR angaja]i de primarul Clu-jului au luptat din greu s` fac` din Bocun soi de Iliescu local, punînd accent peimaginea sa de primar „s`rac [i cinstit“.Ce-i drept, Boc nu se prea îmbog`]e[te(oare cine-i pl`te[te avioanele?), dar facavere oamenii lui. Spre exemplu, arhitec-tul ora[ului, Adrian Iancu, a primit postulîn toamna lui 2004, cînd, pac, [i-a trecutfirma Arhimobil pe numele nevesticii,doamna Lia. Care, ce s` vezi, dom’le, aînceput subit [i instantaneu s` fac` profi-turi babane. Dac`, pe 2003, firma aveadoar 57 de milioane am`rîte drept cî[tig,pe 2004, contractele portocalii primite peactivit`]i de arhitectur` au adus un mili-ard curat în numai cîteva luni. Concluzia:doamna Lia face s` prospere pr`v`lia!

Hai cu doamna, hai, la chef în Dubai!Ne facem datoria [i îi ur`m [i noi doam-nei Is`rescu, so]ia so]ului ei de la BancaNa]ional` a României Capitaliste, un sin-cer „La mul]i ani!“, cu ocazia zilei dena[tere ce va fi s`rb`torit` modest, înDubai. Ne pare r`u c` nu am fost [i noiinvita]i la cheful marilor bancheri [i poli-ticieni, c`ci ne-am fi dorit s` c`l`torim [inoi cu charter-ul special comandat dedoamna Is`rescu pentru acest eveniment[i pl`tit, evident, din economiile familiei.Cît despre camerele de hotel, nu [timdac` s\nt din partea casei (casa Is`rescu)sau fiecare e pus s` scoat` bani grei, pem`sura luxului din emirat. Ar fi totu[i oimpolite]e. Dac` \[i pl`tesc ei transportul[i cazarea, atunci din ce s` mai cumperecadou s`rb`toritei?

Platon [i Aristotels`rb`torind un mugurel

academia CA}AVENCU Nr. 11, 22-28 martie 2006

fin

c`

Pe 20 martie, generalul magistratDan Voinea,

[eful Sec]iei Parchetelor Mili-tare de pe lång` Parchetul Gene-ral, ne-a confirmat c` [eful Spi-talului Militar Central (SMC),generalul de brigad` conferen-]iar universitar doctor Ioan Sår-bu, face obiectul unei plångeripenale, \nregistrat` \n cursullunii februarie. Plångerea estecercetat` de generalul magistratSamoil` Joarz`. Obiectul ei \lface o realitate cumplit`: cari-era didactic` [i profesional` alui Sårbu se bazeaz` pe un [irde falsuri continue. La revolu-]ie, Sårbu era un simplu pluto-nier, iar ast`zi este general debrigad`, caz unic. A absolvit fa-cultatea abia \n 1995, iar ast`zieste conferen]iar universitardoctor, caz unic. Geniu s` fi fost[i nu strungar acum 20 de ani[i, totu[i, o asemenea perfor-man]` nu este posibil` \ntr-olume normal`.

Ne\ncrez`tor [i mirat c` face obiectul

unei plångeri c`reia urmea-z` s` i se dea curs [i care, dac`\n Romånia ar exista justi]iemilitar`, s-ar transforma \n do-sar penal, generalul Sårbu ne-aspus a[a: „Nu m-a anun]at \nc`nimeni“. V` anun]`m noi acum.|n decizia num`rul 5084, din 24februarie 2003, academicianulLauren]iu M. Popescu, rectorulUniversit`]ii de Medicin` [i Far-macie „Carol Davila“, i-a acor-dat lui Ioan Sårbu titlul de [efde lucr`ri, pozi]ia 2, la Catedrade Implantologie a Facult`]ii deStomatologie. AcademicianulLauren]iu M. Popescu a mai de-cis ca generalul s` ocupe postulprin cumul de func]ii militare,cu o vechime didactic` de 20 deani, la 1 decembrie 2002, cazunic, tran[a de vechime \n \n-v`]`månt fiind de 20-25 de ani(facsimil 1).

|ntrebat cum comenteaz`faptul c` are

o vechime didactic` de 20 deani, cånd el a absolvit facultateaabia \n 1995, iar \n urm` cu 20de ani era un simplu strungar,

Ioan Sårbu ne-a r`spuns impa-sibil: „Este o gre[eal` de redac-tare. Am f`cut demersuri pen-tru a fi remediat`, dar, din p`-cate, academicianul Lauren]iuPopescu, rectorul Universit`]iide Medicin` [i Farmacie «CarolDavila», i-a dat curs“. Cu altecuvinte, Sårbu s-a trezit [ef delucr`ri, f`r` vechime [i \mpotri-va propriei sale voin]e, fiindobligat de circumstan]e s` semul]umeasc` cu acest titlu uni-versitar, caz unic. Titlul l-a ob-]inut direct, s`rind peste gra-dele universitare de preparator[i asistent universitar, caz unic.

P`i, bine, dac` s-a gre[it \ntr-o problem`

capital`, cum este cea a acor-d`rii prin fals [i uz de fals aunui titlu universitar, de c`treun academician, cum este posi-bil ca gre[eala s` se repete doiani mai tårziu? |n 2005, la doardoi ani dup` ce Sårbu devine[ef de lucr`ri, profesorul univer-sitar doctor Florian Popa, noulrector al Universit`]ii de Medi-cin` [i Farmacie „Carol Davila“,i-a acordat prin decizia num`rul105, din 6 iunie 2005 (facsimil2) postul de conferen]iar uni-versitar, la Catedra de Implan-tologie Oral` a Facult`]ii deMedicin` Oral`. Vechimea in-dicat` \n decizie este de 22 deani, la data de 1 decembrie 2004.Adic` cu doi ani \n plus fa]` dedecizia din 24 februarie 2003,caz unic.

|ntrebat cum comenteaz`faptul c` a adunat

o vechime didactic` de 22 deani, cånd \n 1983 era, repet`m,strungar, Sårbu a declarat tex-tual: „S-a f`cut o dispens` \ncazul meu, deoarece implanto-logia dentar` era o specialitatenou`, introdus` ca disciplin`universitar` abia \n anul 2000“.Aten]ionat c` la primirea titlu-lui de [ef de lucr`ri a dat vina peredactarea defectuoas` a deci-ziei [i c` acum vorbe[te despreo dispens` care i s-a acordat derectorat, generalul s-a bålbåit\ngrozitor, f`r` s` ne poat` daun r`spuns clar. Apoi [i-a amin-tit c` a avut o burs` \n StateleUnite, la New York University,

imediat dup` absolvirea facul-t`]ii, unde [i-a \nsu[it secretelemeseriei de implantolog. Sårbunu a fost capabil s` ne furnizeze\ns` un curriculum vitae [i nicinum`rul de lucr`ri [tiin]ificecare i-ar fi permis dobåndireagradului de conferen]iar.

Pentru c` am insistat, el ne-a recomandat

s` facem cerere la Biroul dePres` al MApN. |n cele din ur-m`, [i-a adus aminte c` are unarticol semnat \n Jurnalul Aca-demiei Americane de Implan-tologie Dentar`, \n num`rul 4din 2003. O verificare pe adresawww.aaid-implant.cnchost.com/publications.html a condusla un rezultat negativ.

Ancheta demarat` de Aca-demia Ca]avencu \n mediile uni-versitare [i academice a relevatlucruri \ngrijor`toare despreimpostura lui Sårbu. Cånd Mir-cea Miclea, care anul trecut ade]inut func]ia de ministru alEduca]iei [i Cercet`rii, a fost in-format de un grup de academi-cieni c` ascensiunea lui Sårbuse realizeaz prin fraudarea Con-siliului Na]ional de Atestare aTitlurilor [i Diplomelor Univer-sitare, a preferat s` se spele pemåini [i s` lase problema \nseama comisiei de specialitate.

Eugen Simion,pre[edintele Academiei Romåne,

a preferat [i el s` tac`, pecånd cei doi rectori s-au \ntre-cut, care mai de care, \n a l`udaexcep]ionala contribu]ie a luiSårbu la dezvoltarea implanto-logiei dentare. Pån` acum, sin-gura institu]ie care l-a premiateste armata, din råndul c`reiaprovine. La edi]ia din 2005 apremiilor revistei „GåndireaMilitar` Romåneasc`“, Sårbu afost gratulat pentru performan-]a medico-militar` \n implan-tologia oral` (foto). El a primitpremiul din partea protectoru-lui s`u, generalul inspector Eu-gen B`d`lan, [eful Statului Ma-jor General. Valoarea acestuipremiu cople[itor, de larg` re-cunoa[tere inghinal` [i inter-na]ional`, este cel pu]in egal`cu a premiului Simba, al c`ruiunic de]in`tor, din toate timpu-rile, a fost tovar`[ul NicolaeCeau[escu.

Pån` la urm`, pe ce se bazeaz`performan]ele

lui Sårbu? Pe faptul c`, dac`ai deschide gurile generalilordin Statul Major General sau aleoficialilor armatei, ai realiza c`sunt pline de [tifturile implan-tate de asisten]ii lui Sårbu. La\ntrebarea dac` i-a f`cut im-plant lui Talpe[, pe vremea c`-ruia a ajuns om, Sårbu a invo-cat secretul profesional [i mili-tar. Sårbu a intrat f`r` examenla Institutul de Medicin` Mili-tar`, \n baza unei aprob`ri datede generalul Victor St`ncules-cu, [i apare prin ordin de zi peunitate ca student \n semestrul

II al anului universitar 1990/1991. El a motivat c` a fost vic-tim` politic`, de[i de]inea func-]ia de secretar UTC pe SMC.Cariera lui a fost sprijnit` degeneralul Mihai Augustin, pro-fesor la Facultatea de Stoma-tologie.

Merge la m`rire denote \n ultimul an

[i devine [ef de promo]ie.Din America tuturor posibilit`-]ilor se \ntoarce cu o adeverin]`,\n baza c`reia \[i ia examenulde medic specialist la Timi[oa-ra, nu la Bucure[ti. Arde etapeleca F`t-Frumos [i ajunge specia-list f`r` reziden]iat, la doi anide la absolvirea facult`]ii, cazunic \n analele \nv`]`måntuluiuniversitar. Dup` un an [i ju-m`tate \[i sus]ine examenul deprimariat, caz unic \n analele

medicinei planetei, tot la Timi-[oara. Ajuns general, conferen-]iar [i comandant al SMC, Sår-bu a \nceput s` semene teroa-rea \n råndul personalului, for-]ånd pensionarea a 15 [efi declinici [i speciali[ti, c`rora le-aoferit, pentru a r`måne \n spi-tal, posturi de consolare, de \n-grijitori sau brancardieri.

Sårbu a desfiin]attoate clinicile din SMC,

cu excep]ia clinicii sale deimplantologie, \n care s`-[i poa-t` pune [tifturi [i alte cadre [idemnitari, \n afar` de Encu]es-cu, Talpe[, B`d`lan [i Atanasiu.

Cu privire la ce se \ntåmpl` \naceast` lume halucinant`, aca-demicianul Victor Voicu a de-clarat: „Situa]ia din Spitalul Mi-litar, f`r` s` am o explica]ie ra-]ional` sau [tiin]ific` sau orga-nizatoric`, este absolut drama-tic`“. Generalul Gheorghe Mi-hai Dumitru, [eful sec]iei psihi-atrie a SMC, a f`cut un experi-ment interesant: i-a adunat pecei [ase medici din sec]ie, \ntimp ce vorbea cu Sårbu, dup`care le-a cerut diagnosticul.To]i, f`r` excep]ie, au dat unsingur verdict: paranoia. Pe bi-rou, Sårbu are o poz` f`cut`\ntr-o biseric`, \n uniform` deceremonie, alb`, de general. Elst` \n picioare, iar p`rin]ii luistau \n genunchi, unul la stån-ga [i altul la dreapta.

Cornel IVANCIUC

Un brancardier a ajuns generalpeste Spitalul Militar

Generalul dentist Ioan Sårbu, un specialist \n Finan]e-F`lci, apreciind evolu]ia cursului leu-molar

Cumam ajuns general \n zece ani? |n primul

r\nd, n-am ]inut cu din]ii de scaun. |n al doilea r\nd,mi-am invitat [efii \n cabinet [i i-am l`sat cu gura c`scat`.Patton, De Gaulle, Malinovski, Rommel [i al]i militari de pe

Discovery? Mare [mecherie! Le-a fost u[or s` ajung` generali cudou` r`zboaie mondiale la activ [i 40 de ani la dispozi]ie! S`-i

v`d cum realizau ei performan]a mea \n numai zece ani,doar \n halat alb [i cu o frez` \n m\n`!

DAN TUDORACHE:„Era momentulca N`stases` ia o pauz`“

Jos niciunde N`staseRep.: Un nimeni l-a dat jos pe

N`stase?Dan Tudorache: Nu s\nt un

nimeni. S\nt \n organiza]ia secto-rului 1, zi de zi, de [apte ani.Poate nu am ie[it \n pres`, darnu s\nt nimeni. |ntruc\t N`staseera membru al organiza]iei desector, aceast` sarcin` mi-a reve-nit mie.

Rep.: Dificil` sarcin`.D.T.: Orice \nceput e mai greu.

A fost o propunere a forului deconducere [i to]i membrii au hot`-r\t astfel. Cele dou` scandaluri,Zambaccian [i M`tu[a Tamara,au adus grave prejudicii de ima-gine partidului [i era momentulca N`stase s` ia o pauz`.

Rep.: Votul prin care N`staseam\na perchezi]ia a fost imoral?

D.T.: Da. M` a[teptam ca pro-curorii s` fie l`sa]i s`-[i fac` dato-ria. Era normal.

Rep.: A iritat bog`]ia v`zut`la televizor?

D.T.: Eu nu comentez cum [i-astr\ns bog`]ia. Pe mine m-a de-ranjat c` pare c` are de ascunsceva celor care se pricep ce s`caute \n cas`. Din cauza asta, euam votat pentru ridicarea spriji-nului politic.

Rep.: A]i mu[cat m\na carev-a dat puterea de la sectorul 1.

D.T.: Am fost ales de c`tremembrii de sector, nu de N`stase.Mai mult, eu am ajuns pre[edintecu o lun` \nainte de Congresulprin care domnul Geoan` a fostales pre[edinte.

I love PSDRep.: De ce a]i intrat \n PSD?D.T.: S\nt \n PSD din ’98, de

c\nd nu era la putere, [i s\nt al`-turi de cei nevoia[i.

Rep.: Dar era tot partid corupt[i atunci.

D.T.: |nainte de a lua aceast`decizie cu N`stase, am luat pulsulcelor 50 de organiza]ii mai miciPSD din sectorul 1. Am dezb`tut,oamenii au fost nemul]umi]i. Asta\nseamn` c` era aceast` percep-]ie format`. {i, mai mult, fiecaremembru vrea s` schimbe ceva \npartid. Asta am vrut [i eu atuncic\nd am intrat \n partid, asta [i-audorit [i ceilal]i membri PSD, s`schimb`m cu adev`rat percep]ia[i realitatea acestui partid.

Rep.: De unde v-a venit s`schimba]i?

D.T.: Asta a fost concep]ia mea.{i, v` spun, schimb`rile de acum\ncolo \ncep. Vor mai urma [i al]ii.

Rep.: Hayssam era al dumnea-voastr`.

D.T.: Hayssam nu a trecut pela sector. Nici nu [tiam c` e mem-bru. Prin organiza]ie nu trecea.Avea rela]ii directe cu Gherasim,[eful organiza]iei [i primarul deatunci. Eu nici nu [tiam de Omar.Rela]iile se stabileau la nivel \nalt,peste voin]a [i votul partidului.Cred c` vremea aceea s-a r`zbu-nat acum.

Geoan`Rep.: Urmeaz` DIP-ul?D.T.: DIP va fi pus \n discu]ia

organiza]iei.Rep.: Nu s\nte]i sluga lui Geoa-

n`?D.T.: Nu. Mi-am spus p`rerea,

iar membrii au votat. ~sta e des-tinul.

Rep.: E prima oar` \n via]aPSD c\nd se \nt\mpl` ceva de jos

\n sus.D.T.: Da, `sta e \nceputul. E

clar c` vocea membrilor e puter-nic` c\nd e l`sat` s` se aud`. Par-tidul trebuie s` se lepede de ast-fel de persoane. Asta e. Demo-cra]ia.

Rep.: Cu Geoan` ce face]i? Aresoacr`-sa zeci de hectare.

D.T.: Soacra lui Geoan` nu emembr` PSD. E PN}. S-o judececolegii. Eu r`spund numai demembrii PSD.

OmulRep.: Ce om s\nte]i? Ce profe-

sie ave]i?D.T.: S\nt inginer. Am termi-

nat Transporturi \n ’88.Rep.: Func]ionar?D.T.: Da, func]ionar la o firm`.

|mi c\[tig existen]a decent.

ATTILA VERESTOY:„Boc este\ntr-o c`utarede identitate,caracteristic`oric`rei cre[teri“

Votul cu perchezi]iaReporter: Domnule senator,

de ce, de ce, de ce, de ce, de ce, dece UDMR-ul a votat \mpotriva per-chezi]iei, \mpotriva ]`rii `steia?

Attila Verestoy: Nu am avutocazia s`-mi ar`t adev`ratele melep`reri despre aceast` problem`,neav\nd onoarea de a fi deputat.A[a prevede regulamentul.

Rep.: A votat UDMR-ul acolo.A.V.: De unde [ti]i asta? Pot s`

v` spun c` UDMR-ul a fost ferm\n ceea ce prive[te procedura devot, conform cu ceea ce avem noi\n principiile noastre, \n statutelenoastre: voturile care ating per-soanele s\nt voturi secrete. Eceva, poate, demodat, dar dac` nuam ]ine la votul secret, unde amajunge dec\t la m\nie proletar`?Votul trebuie s` fie secret, fie c`-latinge pe N`stase, pe B`sescu,pe ori[icine.

Rep.: |n]eleg, dar \n spatelevotului important ascunde]i votul\mpotriva perchezi]iei, votul \m-potriva anticorup]iei.

A.V.: Este vorba de o persoan`,nu de un vot \mpotriva unui feno-men. |nc` o dat`, poate nu s\nt eupe deplin educat, dar e bine s` ne\ntoarcem la inexisten]a votuluisecret, s` avem voturile la vedere?C\nd aleg`torii se vor aduna laurne, e bine ca ei s` arate cu cineau votat?

Rep.: Am \n]eles cu secretul,dar UDMR-ul, repet, a votat \m-potriva perchezi]iei.

A.V.: A]i fost acolo, v-a]i uitat\n urne, i-a]i \ntrebat pe fiecarecum a votat?

Rep.: Presa a num`rat votu-rile [i UDMR a ie[it c\[tig`tor departea lui N`stase.

A.V.: V-a]i uitat \n m\inile dom-nilor deputa]i [i a]i v`zut cinecum voteaz`?

Rep.: Umbla]i cu alifii ungu-

re[ti!A.V.: Nu, lucruri din astea

le-am v`zut la parlamente eu-ropene. S\nt ni[te proceduri. E unlucru pe care noi trebuie s`-l de-p`[im. UDMR-ul e atacat ca-nanii ’50. Nici o problem`, o ini]ia-tiv` civil` s` distrug` votul secret\n Romånia. Nici o problem`! De-mocra]ia va avea numai defec-]iuni.

Rep.: Ne \n]elegem bine: eu\ntreb de perchezi]ie, dumnea-voastr` \mi spune]i despre vot se-cret.

A.V.: Repet, ave]i informa]iiexacte c` a[a au stat lucrurile, c`UDMR-ul ar fi votat \mpotriv`?

Rep.: S\nte]i [acal b`tr\n. In-forma]iile s\nt din pres`, iar MarkoBela a fost arogant: ce problem`minor` este asta cu perchezi]ia!

A.V.: Marko Bela, arogant? Nul-am auzit niciodat` a[a! Uite, in-forma]ii pe care eu nu le am. {ti]ice bile au b`gat deputa]ii UDMR-ului [i [ti]i c\t de arogant a fostdomnul Marko Bela! V` spun eu:UDMR a dat un vot pentru respec-tarea regulamentului, de aici \n-colo a extrapola [i a spune c` ceicare au votat secret au votat \m-potriva perchezi]iei este un pro-ces de inten]ie. Asta nu e frumos!Dac` a fost secret votul, dumnea-voastr` de unde [ti]i? Pute]i s`-i\ntreba]i pe fiecare cum a votat.Face]i asta \n numele inform`riiexacte.

Rela]iilecu Alian]a D.A.

Rep.: UDMR este cam tensio-nat cu D.A.-ul.

A.V.: Eu at\ta ]in minte, c` aexistat un acord \ntre forma]iu-nile din Alian]` [i at\ta pot s` v`spun, c` acest acord ne va ajutas` ducem la \ndeplinire [i s` vo-t`m Legea minorit`]ilor cum amconvenit.

Rep.: Boc trimite s`ge]i s` v`ast\mp`ra]i bidiviii.

A.V.: Nefiind familiarizat cuceea ce se \nt\mpl` \ntr-un parla-ment, dumnealui nu [tie dec\t me-todele prim`riei. Se mai adun`din c\nd \n c\nd consiliul, dar, defapt, se \nt\mpl` ce dore[te prima-rul. Aici, \n Parlament, nu e ca laprimar. Noi vrem s` se respecte\n]elegerile chiar dac` a doua, atreia zi cineva se treze[te c` nu-imai place.

Rep.: E Boc cu o poft` de na-]ionalism ceva de speriat!

A.V.: Este o c`utare de identi-tate, aspecte caracteristice oric`-rei cre[teri.

Rep.: De identitate? La v\rstalui Boc [i a PD-ului?

A.V.: Da, dar vor cre[te. E otranzi]ie de la populism la popu-lar, spre a deveni europeni. Boc [iPD trec printr-o devia]ie. Trebuies` fim \n]eleg`tori.

15 martieRep.: De ce UDMR e consec-

vent, iar partenerii de guvernare,fie PSD, fie Alian]a D.A., nu?

A.V.: Mi se pare firesc s` fieoscila]ii. Lucrurile, s` [ti]i, merg

spre o evolu]ie corect`. S\nt opti-mist.

Rep.: S\nt romånii \ntr-un fel!A.V.: Mai au pu]in p\n` la 20

de ani, satisfacerea criteriului luiBrucan.

Rep.: Ha-ha-ha, ungurii s\ntmai evolua]i?

A.V.: Nu, nu, dar metodele deselec]ie s\nt diferite. Noi, cei de laUDMR, ca s` fim candida]i tre-cem prin vot uninominal. Asta ediferen]a. Eu, ca s` c\[tig locul desenator, am avut de luptat cu [asecandida]i.

Rep.: De ce nu a ie[it r`zboipe 15 martie?

A.V.: Serbarea a fost demn`,pe m`sura acestei zile. A[a cumam c\[tigat respectul comunit`]i-lor romåne[ti ce tr`iesc al`turi deunguri, a[a au fost [i serb`rile.Ar`t`m c` [tim s` respect`m jert-fa \nainta[ilor no[tri.

Rep.: De fiecare 15 martie seinflameaz` unii.

A.V.: Fiindc` s\nt aceia[i. Aur`mas f`r` arme. Nici ungurii nuse plictisesc de asta, nici romåniinu se plictisesc.

Rep.: Poate ne-a]i putea ar`taun r`zboi de dou` zile, ca s` ve-dem ce bine pute]i.

A.V.: P`i, nu facem aici, la Bu-cure[ti? |n Parlament? Vadimspune vrute [i nevrute cu r`zbo-iul mondial, cu ciop\r]irea, m-amdus [i eu [i am spus c` nu-i a[a.~sta e r`zboi! Cine crede altceva,cred c` a citit c`r]i proaste la tim-pul nepotrivit. Eu ce s` fac?

Rep.: Nu ave]i fraternitate,egalitate, libertate?

A.V.: Libertatea nu \nseamn`doar libertatea individului, ci [i acomunit`]ilor, egalitatea \nseam-n` egalitatea de [ans` pentru fie-care, iar fraternitatea trebuie \n-]eleas` \n dimensiunea ei [i nu\n cea scris`.

Rep.: Ungurii buni la \nv`]`-tur` reu[esc \n via]`, ce tot c\rti]i?

A.V.: Ave]i dreptate, am fost \nAmerica. S\nt o groaz` de unguripe Silicon Valley, acolo.

BogatRep.: Brusc s\nte]i bogat. Era]i,

dup` ’89, simpatic, dr`gu].A.V.: Eu s\nt de la bun \nceput

printre boga]i.Rep.: Ce rost are bog`]ia?A.V.: Bog`]ia este o chestie de

timp. Pentru mine, cel mai impor-tant lucru este s` pl`tesc impozite[i taxe. Istoria mea \ncepe la\nceputul secolului, c\nd bunicul,ca s` \nve]e meserie, a trecut pu-]in prin America. S-a \ntors \n Eu-ropa, cu r`zboi, prizonierat [i af`cut ateliere de mobil`. Acesteateliere, \n anii ’30, aveau marf`\n t\rguri interna]ionale. Eu am\nv`]at mult de la el. Din anii ’90mi-am redob\ndit legal averea.

Rep.: Tradi]ie, dar cum v-amers?

A.V.: Am reu[it [i gata. Repet,eu am [i pl`tit impozit pe avereamea.

Rep.: Micu] afacere cu statul,micu] trafic de influen]`?

A.V.: Ceea ce spune]i e micu]calomnie.

Rep.: Cic` s\nte]i magnatulp`durilor din Harghita!

A.V.: De unde? Eu am opt hec-tare, din care numai jum`tate e\mp`durit!

Rep.: S\nte]i magnatul televi-ziunilor din secuime!

A.V.: Gre[it! Cumnatul meu,cu care nu am nici o rela]ie de afa-ceri, are acest tip de afaceri.

Rep.: Magnat peste ce s\nte]i?A.V.: Eu am ziare [i reviste.

Ziarele [i revistele, [ti]i, nu s\ntcazinouri.

Eugen ISTODOR

4 Cuget,deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

15 martie – Ziua na]ional`a ungurilor din PSD

academia CA}AVENCU Nr. 11, 22-28 martie 2006

15 martie nu mai este data luptelor maghiaro-romåne, ci data de-tron`rii lui N`stase din PSD [i din Camer`. Gloria noului 15 martieva fi descris` de Dan Tudorache, [eful PSD sector 1.Gloria vechiului 15 martie va fi comentat` de senatorul-om de afaceri Attila Verestoy.

Verestoy Attila, un transilv`nean care ar fi acceptat bucuros s` fie senator de Ilfov sau Teleorman dac` nu s-ar fi g\ndit \naintea lui al]i [mecheri reg`]eni s` defri[eze Codrii Vl`siei

Dan Tudorache, liderul PSD de la sectorul 1,frunta[ \n \ntrecerea socialist` de tr`dare a capitalistului Adrian N`stase

Uita]i,i-am retrassprijinul luiN`stase!

Mo[ule, ce musta]`,ce frez`, ce statur` ai! Parc-aifi eu! Auzi, t`ticu’, dac` mi se

bule[te cu cheresteaua, cam c\t m`cost` s` intri la p\rnaie \n

locu’ meu?

Mo[ule, ce musta]`,ce frez`, ce statur` ai! Parc-aifi eu! Auzi, t`ticu’, dac` mi se

bule[te cu cheresteaua, cam c\t m`cost` s` intri la p\rnaie \n

locu’ meu?

teoriaconstipa]iei

5academia CA}AVENCU Nr. 11, 22-28 martie 2006

Iat`, stima]i suporteri [i iubitelectorat, c` incredibilul s-a pro-dus \n aceea[i s`pt`m\n`. Cines-ar fi \ncumetat s` pronostichezec` steaua lui N`stase va apune at\tde rapid sau c` B`nel Nicoli]` va\nscrie la Sevilla ar fi fost luat pes-te picior chiar [i de m`garii de last\na lui Gigi, ca s` nu zic de fur-sec`resele de la cofet`riile lui Co-pos.

S` \ncepem a[adar cu poves-tea de insucces a convertirii urso-iului de Cornu \n ]ap isp`[itor deOtopeni.

l Este trecut de miezul nop]ii\n Sectorul Agricol Ilfov [i otope-nienii dorm du[i, vis\nd cai verzipe pere]i. |n sala de conferin]e ahotelului Confort, mai-marii [imai-micii social-democra]i lupt`la baionet` pentru a-l \mpunge \npoponel pe cel care p\n` mai ierile \ntindea tuturor m\na, a[tep-t\nd s` i-o s`rute fran]uze[te. Camasta ar fi maniera \n care maitoate jurnalele abordeaz` ferici-tul eveniment.

l O s` \ncep cu Jurnalul na-]ional, la urma urmei a fost celmai aproape de evenimente, dac`e s` vorbim pur geografic. |n pag.2, Ion Cristoiu scrie un editorialcu titlul „O execu]ie \n stil mafiot“,\n care asemuie[te excluderea luiN`stase din PSD cu o crim` prindelega]ie. Cic` „se [tie c` [efii Ma-fiei nu ucid niciodat` cu m\na lor.Pun s` fac` asta pe un ins m`runt,dispus la orice netrebnicie pen-tru a le intra st`p\nilor \n voie…“Citez mai departe sau v-a]i prinsdeja c` e vorba de Vanghelie?

l S` trecem la Cotidianul,unde afl`m cum a fost nevoitOprescu s` se transforme \n doc-tor de familie politic` cu problemede s`n`tate atunci c\nd, \n jurulorei 23,30, lui Ioan Solcanu inimaa-nceput s`-i joace feste. A urmat\ndeaproape Rodica Nassar, cu ocriz` de spasmofilie. |n final, dup`ce r`zboinicii civili din PSD s-audus care la culcare, care la spital,Hrebenciuc s-a repezit la aeroportca un adev`rat guzgan ro[-alb`s-

triu [i zb\rr, spre Sevilla. |naintede asta, a apucat totu[i s` zic`:„|mi ajunge. Stau p\n` vineri. {inu am de g\nd s` fac [i eu un pas\napoi din prima linie a PSD“.Aha, acum m-am prins! De fapt,N`stase n-a f`cut un pas \napoi,ci au f`cut un pas \nainte alde Mi-trea & Geoan` & Hrebe & Comp.

l Totu[i, nu la mult timp dup`aruncarea lui din forma]ia PSD-u-lui, umbl` vorba c` N`stase n-arede g\nd s` fac` tu[a [i c` inten]io-neaz` s` revin` \n teren legitimatla clubul conservator. C`ci, vorbatitlului Romåniei libere, inspiratdintr-o declara]ie a lui N`stase,„Arogantul nu vrea Logan“. Mie mise pare paradoxal s` vrei s` intri\n partidul lui Voiculescu [i s` faciafirma]ii dispre]uitoare la adresaunui automobil care este, p\n` laurm`, unul din st\lpii populismu-lui conservator ai acestui partid.

l {i-acum, \nainte s` punempiciorul pe gazon, s` cobor\m pen-tru c\teva secunde \n sta]ia tram-vaiului 41, c`ruia Gazeta sportu-rilor \i aloc` un spa]iu special,deoarece, fie c` mergi din Ghen-cea spre Giule[ti, fie din Giule[tispre Ghencea, tot prin UEFA teplimbi, nu-i a[a? {i, dac` tot amajuns la G.s., s` citim \mpreun` ofraz` din editorialul lui C`t`linTolontan, acest haiduc ireme-diabil, co[marul tuturor st`p\nilorde pres`, care descarc` un \n-c`rc`tor \n direc]ia lui Copos pen-tru atitudinea acestuia fa]` decontrolul ANAF-Bodu la Rapid (va-labil` [i pentru Gigi la Steaua).Zice a[a Tolontan: „Folosirea emo-]iei colective pentru a-]i ap`ra in-teresele economice [i \ncercareade a transforma func]ionarii pu-blici \n obiect de dispre] general,iat` democra]ia lui George Co-pos!“. Oare dac` N`stase cump`-ra un club de fotbal, \n loc s` fi b`-gat at\ta b`net \n tabouri, nu ar fifost ast`zi \nc` \n postura de a-i \n-tinde m\na la pupat lui Vanghelie?

Alin IONESCU

trimite baronul arogant\n afara terenului

cuv\ntul care… La Trattoria Il Calcio,Dac` nu pl\nge clientul, r\de nemilos Dan Radu Ru[anuAcum c\teva s`pt`m\ni, scriam, la rubrica „Localul b`lan“, de-spre c\t te poate costa o desp`r]ire de prietena ta la restauran-tul Trattoria Il Calcio, \n condi]iile \n care e[ti pus s` pl`te[ti [i[erve]elele. Ast`zi, avem o explica]ie pentru aceast` goan`nebun` dup` profit: Dan Radu Ru[anu. |n imobilul de pe stradaPangratti nr. 35, unde se afl` Trattoria, DRR-ul de]ine trei apar-tamente, plus camerele restaurantului. Printre locatarii imo-bilului circul` un zvon groaznic despre chiria pe care o pretindeDRR-ul Trattoriei: 7.000 de euro pe lun`. |n aceste condi]ii, tre-buie s` remarc`m cu recuno[tin]` concesia pe care o fac patro-nii restaurantului clien]ilor c\nd nu le factureaz` [i scobitorile.

Tractoria Il Calcio

Ai no[tri ca romåniiNimic nu ne poate face s` credem c` omul se schimb` pestenoapte, ca alimentele c`rora le expir` la ora 0,00 termenul degaran]ie. A[adar, nimic nu ne poate face s` credem c` meciu-rile dintre Rapid [i Steaua din Cupa UEFA vor fi cu totul altce-va dec\t meciurile dintre Rapid [i Steaua din Divizia A. {i ni-mic nu ne poate face s` credem c` suporterii celor dou` echi-pe la meciurile de cup` european` vor fi altfel dec\t cei de lameciurile din campionat. Prin urmare, ne a[tept`m s` vedem,pe 30 mai, o interesant`, pasionant` [i viu disputat` partid`din sferturile de final` ale Cupei MUEFA.

Fault [i Mefisto

Nu, sta]i lini[ti]i, c` nu a ajunsgripa aviar` la oile PNG-ului. Cidoar tomberoanele cu care se c`-rau g`inile sacrificate \ntr-o co-mun` const`n]ean`. De ce au alessediul PNG? De ce nu le-au dus laPSD, PPCD, PNL, EKG sau RMN?Ei, la \ntrebarea asta nimeni nuv-ar putea r`spunde, nici m`carCiorbea sau B`nel Nicoli]`. Sin-gura leg`tur` ar fi aceea c` patro-

nul de la PNG [i de la Steaua e [ipatron de avicol`, dar pe la Ia[i.Dincolo de \ntreb`ri, \ns`, avem [io certitudine. {ti]i scandarea aiapresupus rasist` a steli[tilor: „Sus-penda]i-ne, ur\m ciorile!“ – de fapt,dup` cum ne l`murim acum, eispun altceva, ceva ce numai a ra-sism nu sun`: „Suspenda]i-ne,omor\m g`inile!“.

Copan del Mondo

La PNG \n poart` e-o g`in` moart`

Ce e este un AN? Nu e Adri-an N`stase, cum a]i crede, ci uncaz de infrac]iune cu autor necu-noscut. Furturi, g`in`rii, \n[el`-ciuni, t\lh`rii, omoruri. AN-urileastea s\nt o mare b`taie de cappentru poli]ie. Se adun` puzde-rie, de nu mai [tii ce s` faci cuele. Umplu rafturile, sparg serta-rele, se adun` \n fi[ete. Dauprost la rapoartele de activitate,v` da]i seama. S\nt un fel de me-dalie de incompeten]` pentrupoli]i[ti. Circul` multe pove[tidespre cum s\nt obliga]i diferi]is` ia asupra lor ni[te AN-uri. De-spre a[a ceva e vorba \n repor-tajul urm`tor.

|n 2003, lui N.P., din Gala]i, ise fur` o biciclet`. De pe la di-feri]i, afl` cine a fost. Era un tip,Calea, din neamul lui Sc\rlim,clan ]ig`nesc g`l`]ean. Face pl\n-gere la poli]ie. De caz se ocup`agentul Calancea, de la sec]ia 5.De c\t ori N.P. \ntreab` de mersultrebii, agentul Calancea \i spunec` alde Calea, din neamul luiSc\rlim, nu poate fi prins. C` seascunde. O dat`, c\nd se plimb`printr-un bazar, vede un ]ig`nu[c`lare pe biciclet`. Nu apuc` s`pun` m\na pe el, c` pu[tiula-chele dispare \n mul]ime cu totcu obiectul. Vremea trece, \n ce-le din urm` N.P. \[i retrage pl\n-gerea [i cazul se \ngroap`.

S\ntem \n zorii lui 2006. Autrecut trei ani de la evenimente.|ntr-o diminea]`, N.P. se treze[teacas` cu un plic. |n plic e o „Or-donan]` de \ncetarea urm`ririipenale“ trimis` de procurorul Al-

fredo Robertino Simionescu, dela Parchetul de pe l\ng` Judec`-toria Gala]i. |n ordonan]` se g`-seau afirma]ii absolut tulbur`-toare.

„1) La data X, pe timp denoapte [i prin escaladarea gar-dului, Autori Necunoscu]i aufurat de la locuin]a p`r]ii v`t`-mate L.V. 12 g`ini \n valoare de500.000 lei.

2) La data Y, pe timp de noap-te [i prin escaladarea gardului,Autori Necunoscu]i au furat dela locuin]a p`r]ii R.V. 3 g`ini [i3 ra]e \n valoare de 200.000 lei.

3) La data Z, pe timp de noap-te [i prin escaladarea gardului,Autori Necunoscu]i au furat dela locuin]a p`r]ii v`t`mate T.D. 5p`s`ri \n valoare de 200.000 lei.

4) La data }, A.N. a furat bici-cleta p`r]ii v`t`mate P.N., evalu-at` la suma de 2.400.000 lei.

|n urma cercet`rilor efectu-ate de organele de poli]ie s-a sta-bilit c` autorul celor 3 furturi dep`s`ri [i al furtului de biciclet`este numitul Dorob`] Vasile, cuultimul domiciliu \n Gala]i, str.Domneasc` nr. 131, n`scut ladata de 18.12.1931, care a dece-dat la data de 21.10.2004, astfelc` exist` o cauz` care \mpiedic`punerea \n mi[care a ac]iuniipenale.“ E clar. Dorob`] Vasile,un ho] [i jum`tate!

Cine dracu’e acestDorob`] Vasile?

Toat` via]a a tr`it \n casa dela num`rul 131. Nu \n casa dinfa]`, ci \ntr-o c`scioar`, undeva\n spate. Patruzeci de ani a fostceferist [i a ie[it la pensie cuni[te disponibiliz`ri mai mari,dup` Revolu]ie. Avea un fiu cucare nu se \n]elegea [i un nepotpe care l-a crescut el de mic,Doru. B`tr\na lui, Nelu]a, a mu-rit \n 1997. De atunci, el parc`nu a mai fost om. S-a \nchis \nsine [i a devenit tot mai apatic.|n ultimii doi ani de via]`, avea

tulbur`ri de memorie. Credea c`\nc` are 40 de ani [i uneori lespunea vecinilor c` o a[teapt`pe Nelu]a s` vin` de la serviciu.Cel mai sf\[ietor, at\t de sf\[ietorc\t poate fi ceva \n Romånia, erac\nd avea impresia c` trebuie s`se duc` la slujba lui, \n care fu-sese 40 de ani. Atunci el pleca deacas` [i se ducea spre triaj. Demulte ori a disp`rut de acas` [ia fost g`sit aiurea prin ora[, blo-cat pentru c` nu \[i mai [tiaadresa. Altminteri era s`n`tos.Vre]i s` [ti]i cum a murit? |ntr-odiminea]`, iar a crezut c` tre-buie s` mearg` la serviciu. A[aa dedus nepotul lui, Doru, c\ndl-a g`sit la morg`. Acolo i s-a spusc` mo[ul fusese g`sit la triaj,\ntr-o groap`, \necat \n m\l.

Alte lucruri despre el am maiaflat de la vecinii din curte. Depild`, de la doamna Weber, carest` chiar \n casa care d` la stra-d`. „Fusese acar, la CFR. Nuf`cea rele, nu se certa, era lini[-tit. Dup` ce i-a murit so]ia, avea

probleme cu capul. Pleca de aca-s`… a[a a [i murit. Trecea pestrad` f`r` s` se asigure. L-aug`sit odat` ni[te copii \ntr-ogroap`. |l \ncuia nepotu-s`u \ncas`, ca s` nu plece. Era s` deao dat` foc la cas`. Avea o gr`di-n`. Smulgea iarb`. F`cea pia]auneori. Venea cu dou` saco[e.So]ia a murit de inim`. L-a cres-cut pe Doru, o buc`]ic` de copil.L-a dat la [coal`.“

Cam asta e ce se [tie despreDorob`] Vasile. Probleme cupoli]ia? Nimeni nu [tie nimic. Afost poli]ia prin curte? Nu. Cer-cet`ri, ceva? Nimic. Crede cine-va c` Dorob`] Vasile ar fi pututs`ri garduri, s` fure g`ini [i bi-ciclete? Doamna Weber: „Nucred c` ar fi f`cut a[a ceva. Eratotu[i om la 80 de ani!“.

Ce zic organele,totu[i?

Mai \nt\i, procurorul. Dom-nul Alfredo Robertino Simiones-

cu, de la Parchetul Gala]i: „Pro-curorul nu face anchet`. |n do-sar, asta era solu]ia indicat` deorganele de anchet`. |n dosar seproba c` Dorob`] este f`pta[ul.Mi-am \nsu[it concluzia lor, nuam mai f`cut cercet`ri [i am dis-pus \n consecin]`. Eu, ca procu-ror, nu fac cercet`ri \n cazurim`runte“.

Agentul Calancea zice c` nus-a mai ocupat de caz. „Dac` aap`rut numele lui, \nseamn` c`a[a e. Dac` s\nt probe. S\nt maimulte persoane \n zon` cu ac-tivitate infrac]ional`.“

Cine e acel poli]ist care re-zolv` patru AN-uri dintr-o lovi-tur`, pun\ndu-le pe seama unuimo[neag de 73 de ani, care \nultimii ani ai vie]ii st`tea \ncu-iat \n cas` de nepotul lui, pentruc` altfel putea p`]i ceva, cum a[i p`]it? Dac` v` mai interesea-z`, v` spunem data viitoare.

Alexandru V~RZARUalexvarzaru@catavencu.ro

6 academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

mama natur`tat`l alcoolic

reportaj cu ]ara de g\t

Monumentul Autorului Necunoscut

România.Mici fragmentede neant.

Suporterul studen]escDou` c`mine studen]e[ti din Tei, dup`ce Rapid [i Steaua s-au calificat \nsferturile Cupei UEFA. De undeva, dela ultimul etaj al c`minului din dreap-ta, url` un stelist. Imediat, r`spunsul:iese un rapidist la ultimul etaj al c`mi-nului din st\nga. Flutur` un steag [ic\nt`. Se opre[te, \l strig` pe stelist:„B`, da Cutare unde-i, m`?“. Stelistul:„Nu [tiu, m`, mai devreme pl\ngeape-aici!“. V-a]i prins, Cutare e dinamo-vist. (Altul dec\t Borcea, care nu credc` st` \ntr-un c`min studen]esc, pen-tru c` abia [i-a luat bacul.) Rapidistul:„Las`, m`, spune-i c` au b`tut [i ei, cuOtopeniul!“. Ce tupeu! P`i, rapidistulvorbe[te, care a luat-o cu 3-1?

Poli]i[ti cu raziescurt` de ac]iuneGara Constan]a. Vreo 40 de taxiuristau ner`bd`toare \n fa]a cl`dirii, maiau pu]in [i intr` p\n` \n bufetul de laetaj. {oferii pierd vremea, grupuri-grupuri, dup` afinit`]i [i starea delegalitate, a[tept\nd prada de la f`r`un sfert. Brusc, cam jum`tate dintre eiintr` \n panic` [i se precipit` c`trema[ini. R`sun` un sincer „POLI}IA,B~~~~!!!“. Vreo 20 de taxiuri pornescca la un semn, unii [oferi s\nt bloca]i[i dau dispera]i din m\ini, ar vrea s`zboare cu tot cu utilaj. |ntr-adev`r, oma[in` a Poli]iei vine u[or c`tregrupul de dispera]i. Deodat`, \ns`,\ntoarce [i pleac` spre alte z`ri. Ufff…Taximetri[tii se pot \ntoarce [i ei lalucru… Totu[i, n-am \n]eles de ce ar firenun]at at\t de mul]i la clien]i, \nfavoarea Poli]iei. Mai ales c` nu era odub`, era doar un Passat cu 5 locuri…

DiscursoriparlamentareAst`zi am s` v` vorbesc despre unnou discurs al cer[etorilor. Exist` unsupermarket Mega Image \n Titan, pel\ng` sta]ia de metrou. Acolo, laintrare, stau mereu ni[te ]ig`nci cupuradei \n bra]e, care cer[esc [i teabordeaz` agresiv, prin ag`]are dehaine. S\mb`t`, c\nd am dat piept cuele, mi s-a p`rut, pentru prima dat`,c` au un discurs supercivilizat pentruc` st`teau \n parcare [i-]i ziceau:„B`iatu’… nu acum, da’ c\nd ie[i…\mi dai [i mie o mie de lei?“. Mda…Dup` faza asta, m` a[tept s` apar`ni[te cer[etori [i la aeroport: „B`iatu’,c\nd te \ntorci din Fran]a… \mi aduci[i mie ceva?“.

Tetelu e printre noiTr`iam \ntr-un cartier lini[tit. Erasoare pe cer, erau oameni care-[i zicbun` diminea]a [i bun` seara, erauporumbeii care vin la ferestre s`ciuguleasc` firimituri. Asta p\n` c\nd,\n imediata apropiere, \n blocul vecin,s-a mutat cel care scrie, la noi \nrevist`, Jurnalul lui Tetelu, secret fie-inumele. {i cum s-a mutat, brusc,mediul \nconjur`tor s-a alterat: pezidul unei cl`diri de vizavi a ap`rutscris „PIZD~“, plus un desen l`muritoraferent. Acum, dac` s-a mutat, e clarc` nu se mai poate face nimic. Darsper`m totu[i s` apar` [i alte ele-mente din Jurnal. De exemplu, oploaie cu bani. Sau ni[te camioane s`descarce aur pentru to]i vecinii.

Ethos, Porthos [i Aramis

Trec`torule, ia-]i m\na de pe portofel! Aici zace infractorulDorob`] Vasile, care nu te mai poate buzun`ri. Deoarece, potrivitrapoartelor poli]iei, de c\nd e mort el fur` numai g`ini [i-o biciclet`.

La magazinul Socialistul, pro-babil c` nu g`se[ti nimic, dartoat` lumea \[i permite s` cum-pere ce vrea. Oamenii [i-or l`sasaco[ele la r\nd \nc` de cu sear`,astfel \nc\t s` \[i g`seasc` o alt`preocupare at\t pe durata cinei,c\t [i \n timpul micului dejun,c\nd, diminea]` fiind, se bulu-cesc s`-[i recupereze traistele

goale. Toate-s bune, frumoase [ide neg`sit, iar clien]ii, neander-thalieni obi[nui]i ai Scandilicu-lui pe stomacul gol [i cirotic, tre-buie c` \ntruchipeaz`, cu [ubele[i b`rbile lor, un slogan maivechi, dar din nou la mod`: „Nicio mas` f`r` pe[teri“.

Marx [i Angels

Partidul Com. RomånIe[enii – c`ci \n ora[ul dum-

nealor \[i face somnul aceast`firm` – ar trebui s` ne poves-teasc` tuturor ce anume viseaz`imagina]ia, c\nd viseaz`. Vi-seaz` cai verzi pe rafturi sau lanemurirea sufletului comer]u-lui? {i, atunci c\nd se treze[te,imagina]ia ]ine minte ce a visat

sau nu? Dac` viseaz` ur\t, ima-gina]ia se treze[te transpirat`?Are ea, imagina]ia, vise pre-monitorii? Adic` este imagina]iaun fel de Vitoria Lipan a zilelornoastre? Dar ce face imagina]iac\nd vrea s` adoarm` [i nu reu-[e[te? Num`r` oi? Iat` numaic\teva \ntreb`ri la care a[tept`m

un r`spuns, imagina]ia noastr`fiind mult prea nedormit` pen-tru a g\ndi la r`spunsuri. Eu,unul, dac` a[ avea ceva imagi-na]ie, n-a[ l`sa-o s` viseze. Nude imagina]ie m` tem, ci de fap-tul c` s-ar putea s` le cam sfo-r`ie.

Vis [i f`cut

Imagina]ia: o rara vis

teoriaconstipa]iei

7

La pom, ca [i la om,m`rimea conteaz`Degeaba a \nte]it ministrul Flutur \nultimul timp controalele silvice,p`durile ]`rii tot se fur` ca-n codru.A survenit totu[i o schimbare. Cinevrea s` fure trebuie acum s` anga-jeze ho]i profesioni[ti, binepreg`ti]i [i utila]i. Nu pui barda peo p`dure, de capul t`u, [i pleci, \nmiez de noapte, cu ea acas`. |]i an-gajezi frumos o firm` deproiectare, care face treaba \n locult`u [i la lumina zilei. Ce face firma?Vine cu aparatur` de imens` pre-cizie [i m`soar` p`durea \n\n`l]ime. |n func]ie de c\]i metrim`soar` copacii, se [tie c\]i metride lemn au fost exploata]i, conformlegii. {i conform legilor fizicii. Dup`aparat, s` zicem c` p`duream`soar` \n cre[tet doar opt metri.E o p`dure cam m`run]ic`. De fapt,ea are zece-unsprezece metri. Caaparatul s` gre[easc` mai mult, i sebag` coordonate eronate. Cum dec`tre cine? De c`tre aceea[i m\n`care ia [i [paga, \n prealabil.Sumele variaz` \ntre 1.000 [i 10.000de euro la hectarul de p`dure piti-cizat`.

Plopii f`r` ho]

bursa[p`gilor

academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

Pu]in tensiona]i dup` ce aupierdut licita]ia de preluare a ul-timelor active ale mamutului in-dustriei grele din Ardeal, CUGSA Cluj, spahiii de la „WorldMetal International“, pe numelelor de botez Ismail [i Tamer, l-autrimis în misiune sinuciga[`, pepost de ienicer, pe un b`iat cuochi alba[tri, alintat Petri[or.Acesta controleaz` societ`]ileBrescia Eximcom, Brescia In-ternational, Brescia Com-Tra-ding 2000, specializate în t`iatiatagane, scuturi, suli]e [i dife-rite alte componente de fiervechi, dar [i societatea Ultra-image Medical – dup` cum spune[i numele –, un centru medicalîn buricul fostului ora[ al luiBucur, acum al lui Adriean.Deci, susamintitul Petri[or al luiPopeang` din B`nie [i-a oferitserviciile [i informa]iile de]inu-te spahiilor de pe Bosfor, pri-mind în schimb un mizilic decinci la sut` din afacerea „WorldMetal International“. Planul eraca turcii s` umfle CUG SA, s`-ltaie pe buc`]i [i s`-l m`tr`[eas-c` la fier vechi. Cu un a[a pe[-che[ la te[cherea, Popeang` al

nost’ nici nu concepe s` nu în-toarc` rezultatul licita]iei de laCluj. Îns` ienicerul nostru nicinu ar vrea s` scoat` de la te[-cherea mai mul]i bi[tari decât[vabii de pe Rin, care au câ[-tigat potul CUG, oferind cu 2,4milioane de europterix mai multdecât ceilal]i doi[pe ofertan]i. Îndisperare de cauz`, Petri[or allui Popeang` încearc` s` acce-seze diferite ]evi [i profile in-formative care îi sunt cunoscutede pe vremea uzinei Ochiul [iTimpanul. De curând, a ajuns lavizuina Vulpii ardelene, pe careo intoxic` cu diverse misive,r`va[e, poslanii [i epistole min-cinoase, în speran]a c` acestaî[i va folosi influen]a [i cunoa[-terea în schimbarea rezultatu-lui daraverei de pe Some[.

Fler vechi

Cu topitoriile goale,turcii [i-au ascu]itiataganele

|nainte de a fi prim-ministru, C`lin PopescuT`riceanu este, totu[i, om de afaceri sau, poate,chiar om politic de afaceri, prin urmare este ab-solut firesc ca, din c\nd \n c\nd, s`-[i vizitezereprezentan]a Citroën din {oseaua Pipera. T`ri-ceanu popose[te aici \n fiecare s`pt`m\n`, \n di-verse controale, c`ci afacerea sub]ire cu supra-veghere se ]ine. |n general, prim-ministrul \[iface apari]ia la Citroën \nso]it de trei ma[ini depoli]ie [i de dou` ma[ini de SPP, ocazie cu careblocheaz` toat` intersec]ia dintre Barbu V`c`-

rescu [i Pipera. Oamenii de ordine s\nt at\t de is-terici, \nc\t abia dac` \i las` s` ias` \n curte peangaja]ii celorlalte firme care \mpart imobilul cuCitroën. {i, ca orice prim-ministru de afacericare se respect`, T`riceanu nu-[i viziteaz` firmaa[a, tam-nesam, ci \[i anun]` sosirea, [i astapentru ca o secretar` a Citroën s` aib` timp s`dea cu spray mirositor \n lift, \n singurul lift dinimobil.

Citroënad` cu l`m\ie

Prim-ministrul st` cu ochii[i cu nasul pe Citroën

E BINESimona TACHE

Deci e bine, numai s` aib` [iei grij` s` nu-[i ia neveste de la]ar`, care din cauz` c` n-au auzitc` s\nt celebri [i epila]i, \n loc s`le organizeze spectacole la C`mi-nul Cultural din sat, or s`-i pun`la t`iat lemne [i g`ini, la mulsvaca [i la s`pat via.

E BINI{ORAlin IONESCU

Mi se pare normal ca dup` at\-tea turnee s` se a[eze [i ei pe lacasele lor, s`-[i \ntemeieze o fami-lie [i s` fac` ni[te striperi maimici. O s` le fie un pic mai greula \nceput [i probabil c` se vor maidezbr`ca pe la vreo nunt`, botezsau t`iere de mo], dar cu timpul,dup` dou`-trei Cr`ciunuri \n carenevestele astea romånce \i vor\ndopa cu sarmale, piftii, sl`nin`,tob` [i c\rna]i, le va fi tare jen`

s`-[i mai arate bur]ile [i se vorapuca de taximetrie.

E NORMALIulian T~NASE

Deci, b`ie]ii de la Chippen-dales \[i doresc neveste din Ro-månia, da? Bun, nu m` deranjea-z`, [i asta pentru c` b`ie]ii de laAcademia Ca]avencu chiar au ne-veste [i iubite din Romånia. Decib`ie]ii de la Academia Ca]aven-cu s\nt mai tari dec\t b`ie]ii de laChippendales. Sper c` s-a re]inutideea, mul]umesc.

DA’ DE CE NU?Nicolae-Ionu] SÅRBU

„~l mai prost om de pe P`m\nte americanul“, zicea unul prin Ba-lan]a. B`i, ia l`sa]i-i pe Chip &Dale-[ii `[tia epila]i s` se \nsoarecu ni[te moldovence iu]i, oltencefierbin]i sau ardelence aprige.M`car pentru vreo dou`zeci-trei-

zeci de ani. S` vedem dup-aiacum devine treaba cu pielea fin`[i cu fundul bombat. C` desprematerialism vor \nv`]a ei multmai repede, c\nd ajung la cump`-r`turi [i v`d cardurile maxate.Da’ s` nu se supere c\nd, plicti-site de metrosexualitatea [i fi]elelor, veveri]oii le vor descoperi prinpatul c\te unui Gerula local, cares`-i fug`reasc`: „Ce ca]i, b`, \nmun]ii no[tri?“. Venusieni, de-sigur.

NU E BINEIoan T. MORAR

Ia s` nu mai pofteasc` dum-nealor la fetele noastre! Iat`, spun[i eu un nu hot`rît la votul redac-]iei. B`i, aminoacizilor, b`i, stero-izilor [i hormonilor de cre[tere,nu v` e ru[ine?! B`i, gr`m`joarede mu[chi! Cum adic` au fetelenoastre fundul mai bombat?! Laasta v` uita]i voi în România? |nloc s` admira]i Palatul Parlamen-

tului, a doua cl`dire ca m`rimede pe glob, frumuse]ea mîn`sti-rilor din Moldova, farmecul Del-tei, voi v` holba]i la fundul fetelornoastre. B`i, obseda]ilor! Pe Emi-nescu l-a]i citit?!

Daniel GOACEPielea fin` [i fundul bombat?

Mda… cred c` [tiu la cine se re-fer` strip`ndel[ii! C\nd au venitultima dat`, conducerea redac]ieia trimis-o la un spectacol de-al lorpe tanti Maria, femeia de serviciude la Academia Ca]avencu. N-a[vrea s` fiu \n pielea goal` a Chip-pendales-ilor c\nd o s` afle detreaba asta nea Virgil, so]ul lu’tanti Maria.

NICI VORB~!Dan STANCIU

Cum s` fie bine una ca asta?Nu-i de-ajuns c` pleac` m\ndre]ede fete [i femei la cules de c`p-[uni pe coclauri? Acum s` plece[i la cules de castrave]i? Socot c-arfi mai \n]elept ca b`rba]ii neamu-lui s` se pun` cu burta pe artepentru a preschimba Romånia\ntr-o na]ie de Chippendales. {iatunci toate muierile lumii se voraduna la noi \n ograd`, s` vad` c\tde frumos [tie romånul pe undese scoate c`ma[a.

NO, THANKS!Alexandru DU}U

Nu e bine. {i nu e bine pentruei. Vor fi deziluziona]i, ca b`rba]i,de fantasmele maritale ale femei-lor romånce. Fetele noastre visea-z` oft\nd la un b`rbat mititel (vor-ba aceea: b`rbatul trebuie s` fiedoar pu]in mai \nalt ca dracu’),pe la vreo 50 de ani (pu]in maib`tr\n ca dracu’), cu teni[i verde-smarald [i care s` fie musai \ncoada Topului 300, c` nici preabogat nu-i bine.

DOM’LE,NU SEMAI POATE!R`zvan CUCUI

La \nceput, ni le-au luat roma-nii. Dar nu ne-am sup`rat, c`eram \n plin` etnogenez`. Abiaformate, romåncele au devenitprad` u[oar` pentru vizigo]i, os-trogo]i, huni, cumani, t`tari, ge-

pizi (de aici vine [i expresia: „Ge-pizi-da m`-tii ne iei muierile, b`i,n`v`litorule?!“). A urmat jugul delemn otoman, ceva mai moale ca`l de fier austro-ungar [i datori-t` faptului c` p`g\nului \i pl`ceamai mult ghiaurul dec\t ghiaura.Apoi a venit ocupa]ia sovietic`,na]ionalizarea [i interna]ionali-zarea (a III-a) tovar`[elor noastrede munc`, via]` [i pat. Dezghe]ulrela]iilor cu Occidentul din pe-rioada industrializ`rii demente aprodus mari epur`ri acolo undese implementa tehnologia str`i-n`. Astfel, francezii de la OltcitCraiova, canadienii de la CentralaCernavod` [i japonezii de la Pro-teine Curtea de Arge[ au l`sat lo-calit`]ile f`r` nici o curv`. Stu-den]ii arabi sau negri au c`rat [iei la moldovence \n ]`rile de ori-gine. Unele poart` [i azi feregeape fa]`, altele au fost måncatechiar la nunt`. Nu mai vorbim deturi[tii italieni, care veneau cåtecinci \ntr-un Fiat 600 pe care-lumpleau cu femei. Dar exodul a\nceput abia dup` ’90. Pån` [ichinezii – mici, dar vioi! – au \n-ceput s` ni le ia de so]ii. {i totu[i,ast`zi, dac` ie[i pe strad`, maiales acum, c` d` c`ldura, nu aicum s` nu remarci cåt de inepu-izabil` este frumuse]ea romånce-lor. Hai, c` m-am mai lini[tit…Da’ de Vali Pung` ce-au zis ame-ricanii `[tia?

O FI BINE,O FI R~U?Marius BOR}EA

Pentru romånce nu cred c`-ibine, pentru c` ar trebui s`-[i iaun amant bogat ca s`-[i permit`s` pun` c\te 100 de euro \n chi-lo]ii so]ului de fiecare dat` c\nd \ispal`. Pentru cei de la Chippen-dales este bine, pentru c` practichabar nu am de ce, dar cred c`-ibine. La nunt` va fi foarte dificil,fiindc` invita]ii nu vor [ti undes` lipeasc` mai \nt\i suta de mii,pe fruntea lu’ Copilu’ Minune saupe fesa mirelui? Copilu’ Minuneprobabil c` va str\nge mai mul]ibani, mai ales dup` ce nunta[iivor fi suficient de be]i \nc\t s` con-funde fesa mirelui cu obrazul unuicopila[. Confuzie pe care o po]iface chiar [i treaz, vorba aia.

E O EROAREMATERIAL~Gabriel DROGEANU

Nu cumva strip`rii, c\nd au zis„materialiste“, s-au g\ndit la „ma-teriale“, deci la „textiliste“, ter-menul acela n`scut la VamaVeche? A[adar, americanii au \n-]eles c` romåncele „nu s\nt tex-tiliste“. Adic` s\nt nudiste. Deunde ar reie[i c` prefer` b`ie]iidezbr`ca]i. Pe bune, a[a au cre-zut ei, probabil influen]a]i de suc-cesul pe care pare a-l avea Mito-[eru de c\nd se afi[eaz` cu ma-ioul lui negru. Acum, c` n-am l`-murit problema asta, ar trebui s`[tie, americanii, c` la noi darul denunt` se strig` sau se d` \n plic,\n nici un caz nu se bag` \n chi-lo]i. |n plus, romåncele au, pe l\n-g` piele fin` [i fund bombat, [ialte calit`]i. Ele nu s\nt impresio-nate at\t de un triceps sculptatsau de sternocleidomastoidieniide fier, c\t de italienii b`tr\ni [iboga]i, de fo[tii tenismani [i deactualii fotbali[ti. Iar unui tip cu55 \n biceps \i prefer`, mai de-grab`, unul cu 55 \n buletin.

R~SPUNSURIOCOLITOAREAlexandru V~RZARU

Eu vin [i zic altceva: oare [i ho-mosexualii din str`in`tate pre-fer` parteneri din Romånia? Oares\nt mai feminini homosexualiidin Romånia? Ar trebui s`-i \n-treb`m.

VOTULLUI MATEIC`t`lin MATEI

Timp de sute de ani, oamenii,de la oamenii de [tiin]` \n dome-niul medical [i alchimi[ti la vulg[i masa imens` de oameni simplir`ci]i, deci to]i oamenii [i-au puso singur` \ntrebare: „Oare muciiau miros?“. R`spunsul vine acum,la finele lui martie 2006, din par-tea mea. Dup` ani \n care m-amaplecat cu aten]ie [i devotamentasupra studiului acestui caz, potafirma, \n sf\r[it, c` s\nt \n m`su-r` s` ofer un r`spuns: „Da, au mi-ros, \ns` numai dup` ce \i sco]idin nas“.

8 academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

Mareaurnire

S` nu-]i faci chippendale cioplit– senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu –

Strip`rii de la Chippendales spun c`, atunci c\nd sevor hot`r\ s` se dea jos de pe mese [i s` se a[ezela casa lor, c\nd vor schimba samba-n condei [itanga-n izman`, ar vrea s` \[i ia neveste romånce.Pentru c`, zic ei, „\n compara]ie cu americancele,fetele de aici au pielea fin` [i fundul bombat. |n

plus, nu s\nt materialiste“. Ce o \nsemna c` nu s\ntmaterialiste? |nseamn`, poate, c` nici una nu le-acerut hain` de blan` [i Porsche atunci c\nd le-ab`gat bani \n chilo]i. Dar s` revenim la ale noastre.La romånce, adic`: e bine c` strip`rii de la Chip-pendales vor neveste romånce?

Cea mai enervant` situa]iec\nd trebuie s` \]i parchezi ma-[ina pe o strad` din centru undes\nt 40 de ma[ini, dar \ncap doar20, e c` \ntotdeauna ar mai fini[te locuri libere, dar care nupot fi ocupate. Acolo s\nt garaje!Iar cet`]enii cu garaj au dreptul,de la Dumnezeu probabil, s`anuleze un spa]iu de parcare. {i,de parc` asta nu ar fi de-ajuns,ne mai cer s` fim [i oameni [is`-i \n]elegem. Dar ei s\nt oa-meni? Nu s\nt! Dac` tot ]in locul`la liber \n fa]`, de ce nu seofer` s` te lase s` parchezi la ei\n garaj?

Jurassic Parcare

Ma[ina timpului pierdut

Ca]avencu love[te din nou. De dou` ori

Pentru cititorii care au deschis mai t\rziu televizoarele, sticlele de vin,ferestrele, robine]ii, abdomenele (asta pentru c`, desigur, avem [i citi-tori chirurgi) [i ce o mai fi de deschis pe lumea asta, amintim c`, a[acum se vede [i din imaginea de mai sus, grupul de pres` Ca]avencu alansat dou` noi produse: portalul www.24fun.ro [i HORECA 100% –ghidul barurilor, cluburilor, cafenelelor, restaurantelor [i hotelurilordin Bucure[ti! Mul]umim [i pe aceast` cale fetelor din imagine, fiindc`f`r` efortul lor ar fi trebuit s` ilustr`m [tirea cu altceva. Bine\n]eles,lansarea s-a l`sat [i cu o petrecere, c`ci unde a]i v`zut voi \nBucure[tiul `sta s` ias` foc f`r` 24 FUN?

Horeca, Clo[ca [i Cri[an

natura de noapte

9academia CA}AVENCU Nr. 11, 22-28 martie 2006

Sâmb`t`, 11 martie, canalulpentru str`in`tate al postului na-]ional de televiziune al Greciei adifuzat un reportaj consacrat Bise-ricii Ortodoxe în Africa. |n materi-al a fost prezentat` situa]ia Bise-ricii Ortodoxe din Tanzania, careapar]ine de Patriarhia greac` aAlexandriei [i a \ntregii Africi, con-dus` de preafericitul pap` [i patri-arh Theodoros II. Scaunul patri-arhiei este \n ora[ul egiptean – [inu cel teleorm`nean – Alexandria.Totodat`, grupajul a g`zduit [i uninterviu cu Ieronymos, episcopuldiocezei Bukoba din Tanzania,care s-a referit la activit`]ile mi-sionare din ]ara respectiv`. Pe par-cursul interviului, Ieronymos eraînso]it, precum un pa[` de harem,de dou` c`lug`ri]e despre carecrainicul a spus c` sunt românce.A[adar, exportul de c`lug`ri]e orto-doxe din România a ajuns [i înAfrica, la mitropoli]ii [i episcopiigreci, care au misiuni \n mai totcontinentul, \ncepånd din Egipt [i

sfår[ind cu Madagascarul [i Africade Sud. C`lug`ri]ele romånce suntla mare c`utare printre greci [i auaceea[i cot` la burs` precum fetelenoastre din Bosnia [i Kosovo. Eleau reputa]ia unor fete ascult`toare,care nu cråcnesc \n front [i execu-t` ordinul \ntocmai [i la timp. Obi-ceiul de a-i cadorisi pe greci cu ro-månce a fost \mp`måntenit deTeoctist. Patriarhul Bisericii Orto-doxe Romåne le-a dat c`lug`ri]emitropoli]ilor greci din Grecia, Ci-pru, }ara Sfånt` sau Elve]ia. Da-maskinos, mitropolitul grec dinElve]ia, a f`cut obiectul unei dezv`-luiri jenante, \n care s-a afirmat c`tr`ia cu c`lug`ri]a romånc` pri-mit` plocon de la Teoctist, iar dela Ierusalim, de la Patriarhia grea-c`, o alt` c`lug`ri]` românc` a fosttrimis` în ]ar` în co[ciug, \naintede \ncheierea misiunii.

Cuvio[ii Izvestie [i Scånteie

Export de c`lug`ri]eromånce \n Africa, pe filier` greceasc`

culta noastr` cea de toate zilele

Dumnezeu e marc` \nregistrat` BecaliDup` aflarea rivalei din Cupa UEFA, Jiji Becali a avut o revela]ie divin`pe care a propov`duit-o rapid \n r\ndul fanilor Stelei: „Dumnezeu nupoate s` ]in` cu Copos \n Postul Pa[telui“. Normal c`, de Pa[te, Dum-nezeu ]ine cu cel care-i aduce lui Dumnezeu mai mult` jertf` \n miei.Jertfa \n savarine \nc` nu e pe placul Domnului.

Liberul arbitru de tu[`

Recent, Dinel Staicu a fostlovit acolo unde-l durea maitare. |n trecutul s`u, \n eul [i\n muzeul lui de mili]ian alR.S.R.-ului. Celebrul stabili-ment cultural, menit s` gr`-iasc` genera]iilor viitoare de-spre realiz`rile comunismu-lui, a fost par]ial inundat deapele umflate ale Jiului. Dedata asta au intrat sub apedoar plaja [i WC-urile. T\lcul

acestei \nt\mpl`ri este la ve-dere. E vorba de sistemul co-munist: se f`cuse de cacao [ide aici i-a \nceput pieirea,care s-a sim]it cel mai tare \nCabinetul 1 [i Cabinetul 2.Acum, c\nd s-au inundat WC-urile, e clar c` a venit r\ndulcabinei 1, cabinei 2 [i tot a[a.

Nostalgic` Contra

C\nd chiar [i trecutuldevine trecut

H Fiindc` n-am f`cut armata latransmisiuni, n-am \nv`]at limbajulMorse. {tiu doar s` cer osp`tarului maimult SOS, „Ti-ti-ti, tiii-tiii-tiii, ti-ti-ti!“;altceva, habar n-am. Iat` de ce i-a[ rugape realizatorii jurnalului Observator s`m` l`mureasc`, s`-mi explice [i mie ceau vrut ei s` spun` vineri, c\nd au datmaterialul `la despre manifest`rile debucurie ale steli[tilor [i c\nd s-a auzitdoar \n limbaj Morse. C` a[a nu au \n]e-les dec\t suporterii steli[ti, care, spredeosebire de mine, or fi f`cut ArmataUltra la transmisiuni, s`racii.

H |ntr-o dup`-amiaz`, prin dosulcelor din prim-plan de la Realitatea TVa trecut o domni[oar`, fugind de-i sc`-p`rau flecurile. Imediat, a trecut dup`ea, tot v\j\ind, [i un tinerel: se vedeabine c` respectivul o urm`rea! A[ fi cu-rios care a fost deznod`m\ntul: oare aprins-o el pe ea sau, dimpotriv`, ea s-a\mpiedicat?

H Am observat c`, s`pt`m\na tre-cut`, M`d`lin Voicu a fost \n fiecaresear` la televizor, cam pe la toate tele-viziunile. Mi se pare [i normal c` s-aplimbat pe la toate televiziunile, doarn-am fi vrut s` stea un om ca M`d`linla una singur`. Ar putea chiar s`-[i iaun car de reportaj cu care s` se plimbede la o televiziune la alta. Un car de re-portaj cu coviltir, bine\n]eles.

H {tiu c` to]i reporterii speciali aiposturilor de televiziune s\nt viteji \nstare s` transmit` p\n` [i de pe plane-ta Marte, \n direct, asolizarea primeinave spa]iale. Iar apoi ar sta acolo, peMarte, fie ploaie, fie v\nt cosmic, s`transmit` \n direct [i primul accidentde nav` spa]ial`. I-am v`zut transmi]\ndprin foc, prin sp`ngi, prin glon]i, prinfum, da, OK. Nu \n]eleg ce vor ei s`demonstreze cu asta. Zilele trecute, ot\n`r` [i firav` dudui]` reporter trans-mitea dintre troiene. Troienele se ve-deau tare bine \n spate, viscolul se au-zea perfect cum v\j\ia \n microfonulfetei, spre deosebire de spusele ei, carenu se auzeau de la v\nt. Avea, s`r`cu]a,un microfon de-`la vechi, cu fir. Proba-bil pentru siguran]`: \n caz c-o ia v\ntul,s` n-o duc` prea departe. Parc` o [ivedeam transmi]\nd despre troiene [ifurtuni de undeva de sus, legat` ca unzmeu.

H Dac` viscolul cel r`u ia pe sus oasemenea domni[oar` – adic`, stai a[a,te ui]i la televizor cum transmite \n di-rect, apoi, brusc, n-o mai vezi, v\jjj, gata,s-a dus! –, cine o pl`te[te? Sau pe vreunreporter special care transmite cu apap\n` la piept [i deodat` vine viitura de lamunte [i \l umfl`? De unde mai g`se[teconducerea postului \nc` unul? Repor-terii `[tia speciali or fi trecu]i \n con-tabilitate la categoria „consumabile“?

H La National Geographic e un pro-mo cu Andreea Marin \ntr-un hangarcu avioane. Mie \mi plac tare mult avi-oanele [i m` \ntreb ce leg`tur` au elecu Andreea Marin, \n afar` de Ion }i-riac.

H Am auzit zilele trecute de maimulte ori povestindu-se despre „o prea-frumoas` poveste de dragoste“ [i o„amend` ustur`toare“. At\ta vreme c\treporterii jurnalului PRO TV de la ora17,00 nu mai prididesc cu materialeledespre violen]a conjugal`, cred c` maidegrab` ar fi trebuit s` vorbeasc` de-spre „o ustur`toare poveste de dragos-te“, ispr`vit` cu „o preafrumoas` amen-d`“.

H La emisiunea Ciao de pe PrimaTV s-a f`cut un experiment interesant:s-au luat ni[te fe]e de vedete precumGabi Firea, Lori sau Andreea Raicu [is-au \mb`tr\nit pe calculator cu vreo

dou`zeci de ani. Ce efort inutil: de ce aufolosit calculatorul c\nd mult mai sim-plu era s` le demachieze?

H Tot pe Prima TV am v`zut o emi-siune cu Taraful din Clejani, \n care erao faz` de la un chef unde un nene arun-ca cu bani \n l`utari, care l`utari nicinu se sinchiseau. La un moment dat,nici nu mai puteai s` calci pe jos deat\]ia marafe]i. Am mai v`zut faze dinastea [i mereu m-am g\ndit c` e umi-litor pentru arti[ti s` se aplece ca s`culeag` m`laiul de pe jos. De-aia credc` maneli[tii au angajat` o femeie carevine cu m`tura [i f`ra[ul dup` concert[i str\nge banii \ntr-un sac de plastic.

H Vineri, ascultam absent [tirile pescurt de la TVR 1, c\nd ce-mi aud ure-chile? „Slobodan Milo[evici va fi \n-morm\ntat f`r` familie“, spune crai-nicul, de mi-a stat inima-n loc. Acum,eu [tiu c` se mai practic` treaba asta,dar numai cu so]ia [i numai \ntr-unanumit subcontinent, cu \ngr`m`deal`mare. S` fi ajuns obiceiul [i prin Bal-cani, la ultima mare migra]ie indo-eu-ropean`? {i, c` veni vorba de migra]iaindo-european`: oare migratorii `[tiaar trebui s` se \ngroape [i cu calul? A[aar fi normal, dup` o via]` petrecut` \m-preun` \n sufraj`rie.

H Gata, dup` Betis-Steaua m-amdecis: voi face o cerere ca s` fiu scutit

de plata taxei radio-TV. Mai ales c` nuam nici televizor, nici radio. Singurulcare m` poate face s` m` r`zg\ndesc eMarian Olaianos. Cum? Trebuie doars` promit` c` nu mai comenteaz` \nvia]a lui un meci de fotbal.

H C\nd nu e nici \nmorm\ntare, nicivreo nunt` prin familia Minune, OTVprezint` ni[te evenimente absolut in-credibile. |n week-end, „Pinocchio a \m-plinit 10 ani“ sau cam a[a ceva. Pe sce-n`, ni[te copii defilau \n chip de mane-chine/manechini. Iar l\ng` ei, ni[tebuc`]i la vreo 25 de ani, cu pene, hainedin lamé [i bikini aproape invizibili,care b`gau ni[te dansuri de MoulinRouge. Probabil c` era o viziune: Pinoc-chio la 25-30 de ani, dup` c`s`toria cuvreun Gepetto, pensionar din Italia.

H De c\nd am r`mas f`r` televizor,am descoperit c` po]i afla informa]ii TV[i de pe net. Din p`cate, tot ce am aflata fost despre meciul Rapid-FC Arge[,de[i nu m` interesa. Iar despre blatulUEFA (Rapid vs. Steaua) am aflat dinstatus-message-ul unui amic de peMessenger. E greu f`r` televizor atuncic\nd to]i b`ie]ii vorbesc despre fotbal.M` simt ca un grup de cucoane pe carele-au dat b`rba]ii la o parte din fa]a tele-vizorului ca s` se uite ei la meci. Simtnevoia s` r\g\i ca s`-mi revin` demni-tatea…

10 academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

tunulcatodic

Albul mut` [i plou`Meteo. Stai [i te ui]i lung la meteo [inu [tii ce s` mai crezi. Fronturi atmos-ferice care se \ncalec`, se plimb`, semut` [i se ciocnesc. Ortansa Judespune ni[te lucruri care \mi aduc amin-te de Elisabeta Polihroniade [i de vre-murile \n care \i sorbeam cuvintele depe oli]`. {tirile meteo s\nt identice cuemisiunile despre [ah. Se porne[te dela o pozi]ie ini]ial`. Piesele avanseaz`unele spre altele. Deja ochiul experi-mentat al Elisabetei Polihroniade/Or-tansei Jude poate crea un traseu logic.Poate anticipa urm`toarea mutare.Poate cunoa[te deznod`m\ntul. |lspune. Descrie pa[ii, dar nu pa[ii in-tereseaz`. Realizeaz` c` exist` doar unnum`r limitat de combina]ii \n carenorii se pot atinge [i elimina unii peal]ii. Creeaz` culoare imaginare deatac. |n cazuri speciale, se dau exem-ple asem`n`toare din istorie. La final,spre uimirea telespectatorilor neofi]i,se trage o concluzie surprinz`toare.Dar fireasc`. Plou`. {ah. |]i pui m\nape frunte. Cum de nu m-am g\ndit?!Geniali `[tia. Oare Ortansa Jude a fostla concursuri de meteo?

C`t`lin MATEI

Continu`mdup` pauza duplicitar`...Nu [tiu al]ii cum s\nt, \ns` eu am\nceput s` nu mai suport duplicitateareporterilor aronda]i pe la Parchet,DNA, PSD etc. „Ce v-au mai f`cutacum, domnu’ Patriciu? Ce mai vor dela dvs.? Ce are Traian B`sescu cuRompetrol?“ A[a \l \nt\mpin` pe Patri-ciu la ie[irea de la PNA majoritateaziari[tilor, c\te unul mai b`g\ndu-i subnas c\te o scul` din aia digital`, doar-doar o smulge un sughi] \n exclusivi-tate. „V-au sabotat nenoroci]ii `ia deMitrea [i Geoan`? Vor s` v` dea afar`din partid, este? S\nte]i sup`rat pe ei,domnu’ N`stase?“ A[a \l \nt\mpin` [ipe Adrian N`stase la ie[irea din sediulPSD. La fel p`]esc pe r\nd [i DIP, Mis-chie, Tender, Copos... nu mai vorbescde slug`rnicia aplicat` lui Gigi Becali.Cum ar veni: „Io n-am nici o treab` cudvs., domnu’ Patriciu/Copos/DIP/etc.!Noi v` vrem \n libertate, s` ne da]imici declara]ii pentru jurnalele de [tiri!Cum? A, carele de reportaj parcatevizavi? Alea s\nt pentru cazul edi]iilorspeciale difuzate \n prime time, c\ndn-o]i mai ie[i deloc din arest!“.

Audieri A8

Anacronica TV trampa [i ecranul

M`d`lin Voicu, re\ntors la vechea apuc`tur` a etniei sale u[or modernizate:Nomad TV cu car de emisie color

Poate te-ntrebi [itu, Berti, de ce \n ultimele zece

zile m` tot vezi sear` de sear` pe la c\teo televiziune... Nu s\nt nici \n campanie elec-

toral` [i nici n-am revenit la obiceiurile noastrede nomazi. Pur [i simplu s\nt certat cu nev-ast`-mea [i vreau s` m` vad` la televizor

\n direct ca s` nu b`nuiasc` c` s\ntla gagici.

Poate te-ntrebi [itu, Berti, de ce \n ultimele zece

zile m` tot vezi sear` de sear` pe la c\teo televiziune... Nu s\nt nici \n campanie elec-

toral` [i nici n-am revenit la obiceiurile noastrede nomazi. Pur [i simplu, s\nt certat cu ne-vast`-mea [i vreau s` m` vad` la televizor

\n direct ca s` nu b`nuiasc` c` s\ntla gagici.

Noroc cu Buga. Slav` Dom-nului, exist` B`nel. Care esteleg`tura \ntre casa lui B`nel Ni-coli]` din F`urei [i casa din Zam-baccian? Cam aceea[i ca aceeadintre N`stase [i Berlusconi, cudiferen]a c`, totu[i, alde Berlus-coni nu s-a l`udat niciodat` c`au stat cinci \ntr-o camer` cu totcu c\inele, a[a cum a f`cut-o N`s-tase, care s-a m\ndrit c-a pornitde la lingur`, cu]it [i Volga. Maimult, Berlusconi mai \nt\i a fu-rat [i abia apoi a-nceput s` selaude, n-a furat tac-su sau so-cru-su pentru el! A[a c` \ntre]ig`nia lui B`nel, care-a m\ncatp\ine ud` cu zah`r, [i restul po-liticienilor, pe care nu-i mai daijos din roaba cu icre ro[ii, l-amalege \ntotdeauna pe B`nel. M`-g`ria e \ns` c` Gigi Becali se val`uda de acum la DNA c` pre[e-dintele a stat la el \n loj`, de par-c` B`nel a m\ncat toat` via]a cuc\inele din aceea[i strachin` cas` nu fie arestat ast`zi patronulGigi, care-a umblat la terenurilearmatei cu [urubelni]a \n cruce,cruci fiind puse [i azi pe dosa-

rele lui Becali, de dragul populis-mului lui B`sescu. Suspenda-]i-ne, ur\m ciobanii [i populi[tii!Adic` pe Gigi Bec`lescu.

Mega-tupeu 2006 (3 punc-te): George Copos. Acela[i tipde tupeu ca la Gigi Becali. Adic`Buga este eroul celei mai victo-rioase \nfr\ngeri din ultimul timpa fotbalului românesc – iar pa-tronu-su, imediat dup` glorioasa\nfr\ngere de la Hamburg, sarela g\tul lui Bodu [i al statului,care \i tot cer s`-[i pl`teasc` im-pozitele. }ig`neala lui Copos [iBecali vorbe[te despre mentali-tatea de ho]i a acestor patronidin fotbal: adic` un copil \[i rupepicioarele pe teren, astfel c` un2 la 1 \n deplasare este suficientca patronul Copos s` fure ni[teimpozite de zeci de milioane.P`i, s` ne facem to]i echipe defotbal: profesorii care meditea-z`, ca s` nu mai dea taxe la stat,actorii, ca s` nu mai pl`teasc`impozit pe ce recit`, gunoierii,ca s` nu mai pl`teasc` asigur`-rile [i impozitul pe salariu. Ju-ca]i, b`, cinstit, c` de-aia ne cre-

de Europa un sat de ho]i! Ce-areimpozitul pentru educa]ie cu „b`-ga-mi-a[ \n m`-ta“ care se audede pe terenul de fotbal?

Ultra-m`g`reu 2006 (2puncte): Antonie Iorgovan [iPSD. Tat`l impotent al Consti-tu]iei a s`rit curajos la AdrianN`stase [i a urlat c` ga[ca decorup]i a fostului premier esteuna de „homosexuali“ [i „ma-soni“ [i c`, de acum, Consiliulde Onoare, condus chiar de el,se va ocupa de ace[tia. Iat`,aceasta este mentalitatea par-tidului care a condus peste 10ani România. Cine s\nt cei carel-au dat jos pe N`stase? P`i, Ior-govan, un retrograd care vorbe[-te \nc` de „homosexuali“ [i „ma-soni“, ca revistele lui Vadim;Geoan`, un panglicar care o facepe durul \n timp ce soacr`-sa afurat folosin]a unui c`s`u \ntoc-mai ca [i m`tu[a lui N`stase;Iliescu, un Darth Vader c`ruia\ncep s`-i ias` p\r]urile prin cos-tumul lui negru de protec]ieanti-capitalism; [i o ga[c` desemi-ho]i frustra]i de manierelede bandit alb ale lui N`stase. Cuasemenea reformare, Consiliulde Onoare al PSD ar trebui s`-lprimeasc` urgent \n partid pec\inele Bosquito, dac`-[i facemea culpa c` a m\ncat un budist,c` e singurul care e sincer c\ndfur`.

M`g`reu 2006 (1 punct):Traian B`sescu. B`sescu a de-clarat c` Radu Stroe este un fost„inapt militar“, \n timp ce el a

cules trese cu grebla de pe pun-te. Radu Stroe este un liberalcare a povestit cum l-a amendatpe B`sescu c` nu [i-a pl`tit co-tiza]ia la fostul Partid, `la mare-le. |n glum`. |n schimb, pre[e-dintele a contra-atacat cu o m\r-l`nie specific` celor care spal`

puntea. Lui B`sescu nu e bines`-i spui o glum`: crede c`evreul, americanu’ [i ]iganu’s\nt el.

Bursucul drastic

ministerulp`rerii na]ionale

academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

11

tupeu 2006Galeria societ`]ii civile\l avertizeaz` dur pe Gigi Becali:

„Suspenda]i-ne,ur\m ciobanii!“

Mihai Viteazul\i bag` m\na\n buzunar lui GigiDe[i Steaua s-a calificat \n sferturilede final` ale Cupei UEFA, TribunalulBucure[ti l-a obligat pe Gigi Becalis`-i pl`teasc` actri]ei Oana Pelleadesp`gubiri morale de 350 de mili-oane de lei, cam tot at\t c\t a primitun singur fotbalist de la Steauapentru calificarea semi-istoric` de laSevilla, \n fa]a celor de la Betis. Tri-bunalul a hot`r\t c` Becali este preainteligent ca s` nu-[i fi dat seama c`\n filmul Mihai Viteazul nu jucaMihai Viteazul, ci Amza Pellea, tat`lactri]ei Oana Pellea. P\n` la \nchi-derea edi]iei, Paulo Coelho nu \[ideclarase inten]ia de a-l da \n jude-cat` pe Gigi pe motiv c` dacul din Pi-pera se tot inspir` din romanulR`zboinicul luminii.

Judecata de oi

Iepura[ul B`sescua ie[it din perioadade s`-rutCic` s`rutul dintre cei doi cowboy dinBrokeback Mountain ocup` loculsecund \n clasamentul celor mai sexyscene din istoria cinematografului, \nopinia cinefililor britanici. |ntrebareaeste: scuipatul dintre Traian B`sescu[i C`lin Popescu T`riceanu, dup`celebrul s`rut de dup` c\[tigareaalegerilor, ce loc ocup` \n topul celormai sexy scuipaturi din istoriateleviziunilor?

Scuipul lui Pepelea

Antonie Iorgovan, tat`l Constitu]iei[i nenea infractorilor, sup`rat c` bandi]iidin PSD nu-l vor pe el avocat

Nu, dom’le,presa a \n]eles gre[it! Eu nu

am spuse de Adrian N`stase c` ehomosexual! Eu m-am referit la antu-

rajul lui, eventual la vreun iubitde-al domniei sale.

Nu, dom’le,presa a \n]eles gre[it! Eu nu

am spus de Adrian N`stase c` ehomosexual! Eu m-am referit la antu-

rajul lui, eventual la vreun iubitde-al domniei sale.

12 LIBERTE, Egalite,infrac]ionalite

Comisarul-[ef Sab`u LeontinAron, de la Inspectoratul Jude-]ean Bihor, ar merita s` se ares-teze singur [i s` se bat` singurcu pulanul. Comisarul Sab`u Le-ontin e un justi]iar, cum \i st`bine gradului s`u. Dar cet`]eanulSab`u Leontin \[i bate joc de legi,f`r` [tirea comisarului cu acela[inume, care este tot el. Strategic,\n 1995, cet`]eanul Sab`u s-a

b`gat chiria[ \n Palatul Sonnen-feld, de pe strada Moscovei nr. 8,din Oradea, na]ionalizat de comu-ni[ti. |n 1996 a cump`rat un a-partament din palat. Imobilul erarevendicat \n \ntregime \nc` din1992, de c`tre fo[tii proprietari,familia Sonnenfeld, lucru pe carecomisarul Sab`u, pe atunci ma-ior, \l putea afla printr-o vast` an-chet` poli]ieneasc`, const\nd \n-

tr-un simplu apel telefonic la Pri-m`rie. Destul de complicat totu[ipentru o minte de fost mili]ianpatentat. Iar dac` a aflat c` e re-vendicat apartamentul \n care lo-cuia cu chirie, oricum nu l-a \n-[tiin]at [i pe cet`]eanul Sab`u.|mpreun` cu el, au cump`rat a-partamente \n Palatul Sonnen-feld [i al]i trei chiria[i. La scurttimp \ns`, FPS-ul, care adminis-

trase [i v\nduse imobilul pe bu-c`]i, a recunoscut c` a fost o v\n-zare ilegal` [i a anulat actele ca-re o oficializau. Dar nu toate ac-tele, ci doar pe ale celorlal]i treicump`r`tori. Contractul lui Sa-b`u a r`mas neatins, de[i era celmai atacabil. Comisarul Sab`u arputea s` spun` de ce, c` e om allegii. {i poate s` se prind` c` ce-t`]eanul Sab`u nu era chiria[ \nimobil de pe vremea comuni[ti-lor, precum ceilal]i cump`r`tori,ci un chiria[ de circumstan]`,ap`rut \n contextul \n care sed`dea o lege care permitea chi-ria[ilor s` cumpere case na]io-nalizate, dar nerevendicate. {i,ca s` intr`m \n chestii mai as-cunse, chiar prim-procurorul ad-junct al Parchetului de pe l\ng`Curtea de Apel Oradea, VioricaSaito[, [tia situa]ia chiria[uluidubios din palat [i putea, cole-gial, s`-l dea pe cet`]eanul Sab`upe m\na comisarului Sab`u, s`aib` [i el un caz la activ. Nu af`cut-o. I-a fost greu s` se decid`:ce s` fac`? Un r`u cet`]eanuluiSab`u sau mai degrab` un binecomisarului Sab`u?

Alexandru C~UTI{alexandrucautis@catavencu.ro

academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

Dac` admitem c` str`mo[iiamerindienilor au plecat dinacela[i spa]iu de unde provinmongolii [i str`mo[ii turcilor,atunci putem spune c` obiceiulfumatului \[i are originea \n AsiaCentral`. Tutunul vine dinAmerica, \ns` fumatul este unobicei asiatic din paleolitic, careare leg`tur` cu anumite practicivr`jitore[ti, ale [amanilor.{amanismul, a[a cum \lcunoa[tem la to]i amerindienii,\ncepånd din Alaska pån` \n }arade Foc, nu difer`, \n linii mari, decel al vechilor t`tari sau burea]idin Asia. Cu alte cuvinte, cåndstr`mo[ii amerindienilor autraversat Stråmtoarea Behring, eifumau deja, iar \n America n-audescoperit decåt \nc` o plant` defumat: tutunul. Oamenii luiColumb au v`zut primii fum`toride tutun \n centrul Cubei, \ns` \nspaniol`, cuvåntul tabac nu estede origine amerindian`, ci arab`.|n arab`, tubbaq desemneaz`anumite plante medicinale, care\]i provoac` r`ul cånd suntfolosite. Amerindian este cuvån-

tul „]igar`“, care provine dinlimbile maya vorbite \n PeninsulaYucatán din Mexic. |n graiurileyucateca [i ch’ol-tzotzil,apar]inånd familiei maya, sikar,de unde provine cuvåntul„]igar`“, \nseamn` „a fuma“. Totde origine arab` este regionalis-mul romånesc „duhan, duhanuri“,pentru „tutun“, cåt [i verbul „aduh`ni“, adic` „ a fuma“, desprecare DEX sus]ine c` este sårbo-croat. Termenul „duhan“ vine dinarabul duhhan, care \nseamn`„fum“. S-ar putea ca acest cuvånts` provin` din argoul pira]ilorotomani care controlau Medite-rana, dup` descoperirea Ameri-cilor [i aducerea tutunului \nEuropa, [i \nainte de b`t`lia de laLepanto. |n }`rile Romåne[ti,tutunul a p`truns \n secolul alXVI-lea, iar cuvåntul „tutun“provine din turcescul tütün.Primele factorerii de prelucrare atutunului apar \n 1812, \n Moldo-va, [i \n 1821, \n Muntenia.

Trabucodonosor I

Loc de retrocedat cu capul

Povestea tutunului,pe \n]elesulfum`torilor

descoperyUn poli]ist or`dean a dat o lovitur` de Palat

Darurileau fost aruncate

13academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

Mniam-mniam! Acesta erestaurantul „F`r’ di griji“, dinGala]i. Arat` pa[nic, arat` bine,arat` civilizat. {i are un numefoarte prietenos. Un prieten almeu, care a trecut pe la acestrestaurant, \ntr-o sear`, a nime-rit c\nd unii tocmai se b`teau cus`biile. F`r’ di griji, cum s-arzice, c` le-ar putea face poli]iaceva, ca de exemplu s`-i areste-ze. Iar dac` e[ti client neimpli-cat [i ne\narmat, probabil c`,lu\nd masa aici, ai toate [anse-le s` ajungi \ntr-o lume \n carenu vei mai avea nici un fel degriji.

Grija aviar`

La „F`r di griji“,supranumit „Senza]ii tari“

Autorit`]ile sejoac` cu focarul28.500 de p`s`ri domestice aufost sacrificate \n jude]ul Tulcea,din cauza depist`rii virusuluigripei aviare \ntr-o gospod`riedin Valea Nucarilor. Ceva este \nneregul`. Am observat c` \ntoate [tirile, de[i cifrele dep`s`ri sacrificate s\nt foartemari, ele s\nt \ntotdeauna [ifoarte rotunde. Asta ridic` oproblem`. Deja ai imaginea uneicozi de ]`rani cu p`s`ri aduse lasacrificat, iar \n cap`tul coziini[te domni cu m`[ti de gaze dela Bucure[ti care strig`: „28.494!28.495! Doar 5 p`s`ri mai sacri-fic`m. Cine are doar 5 p`s`ri?Restul s` vin` cu ele data vi-itoare, la extinderea focarului“.

Coada Rosetti

Fie vremeac\t de neaCic` \n Coreea de Sud a nins cuz`pad` galben`, culoarea fiindcauzat` de ni[te nisip, luat dev\nt [i strecurat \n norii din carea c`zut om`tul. Eu am mai v`zutz`pad` galben`, l\ng` gardulunui bufet din cartier de la noi,[i n-am f`cut at\ta caz.

}estoasele ningea

Baciului i s-au cam \nmuiatpicioarele dup` articolul din pa-gina 3 de s`pt`m\na trecut`, maiales c\nd Fiscul \i sufl` \n ceaf` [ipresa \l marcheaz` pe toate p`r-]ile. Noi \l l`s`m s` se apere. Cas` nu facem din capul dumnea-voastr` o minge de fotbal, vomenumera pe scurt p`rerile din ga-leria lui Gic` Popescu. |n opiniadumnealor, Rodica Tomescu, cucare Baciul \mparte tribunalelepentru niscaiva terenuri, s-a \n-curcat \n propriile minciuni [i acreat o diversiune. Baciul ne sesi-zeaz` c` terenul lui Tomescu Ro-

dica apare \n acte ca fiind situatpe tarlaua 47, dup` care apare \ntarlaua 16. Nu contest` nimeni!Mai ales c` cei de la Agen]ia Na-]ional` de Cadastru au declaratc` este una [i aceea[i tarla. O alt`sup`rare a lu’ Gic` este legat` defaptul c` Levi]chi, cea de la careTomescu a cump`rat terenul, nutrebuia s` primeasc` titlul de pro-prietate dup` ce actul s`u de in-trare \n posesie a fost anulat.Doar nu e Baciul de vin` c` mor]iinu vin la tribunal [i c` oameniiprimesc cita]ii la adrese gre[ite!Ne-am l`murit. Gic` nu trage]epe, doar marcheaz` printre ele.

A.C.

Komunicat

Marin D., un cet`]ean \n v\r-st` de 65 de prim`veri, de pro-fesie oltean [i pensionar, se aflala volanul autoturismului per-sonal. |n acele momente, Cristi-na N. avea asupra ei numai 60de prim`veri [i se deplasa regu-lamentar pe acostamentul de pepartea dreapt` a drumului. Ol-teanul de la volan, cu 5 prim`-veri mai \n v\rst`, a acostat-o pefemeie. Problema este c` a acos-tat-o nu cu apelativul „p`pu[`“,

ci a lovit-o cu ma[ina, ca s` fiesigur c` femeia nu \l va refuza.{i, \ntr-adev`r, femeia nu l-a re-fuzat atunci c\nd Marin D. a in-vitat-o pe Cristina N. s` urce \nma[in` pentru a o transporta laspital. {i cum se \nt\mpl` ade-sea \n Oltenia, 500 de metri mai\ncolo, cet`]eanul Marin D. l-aacro[at, [i tot cu ma[ina, pe Va-sile-Cristian P., de 19 ani, care,de asemenea, se deplasa regu-lamentar pe partea dreapt` a

drumului. P\n` la spital, oltean-ul nostru, de profesie v\lcean [ipensionar, n-a mai lovit pe ni-meni, de[i, la o adic`, ar mai fiavut resurse.

Trecerea de pitoni

Ce c`uta olteanul la volan?

Cum s` bagi10 milioane de dolarila conserv`ac` e s`-i credem pe exper]ii de la

Bruxelles, CompaniaNa]ional` de Administrare

a Fondului Piscicol (CNAFP) n-ar trebui s` mai existe. |nfiin]at`pentru administrarea fostelor fer-me piscicole de stat, CNAFP ar fitrebuit s` func]ioneze asemeneaFPS-ului [i s` se autolichidezetreptat prin privatizarea fermelor.Dar, a[a cum o vede pre[edinteleCNAFP, Corneliu Popescu, privati-zarea cu pricina e mai mult unproces de \nfeudare, iar despre au-tolichidarea acestei companii detranzi]ie nici nu mai poate fi vorba.

|n fapt, exist` o companie de

stat ale c`rei ferme produc anualpe[te \n valoare de 5 milioane dedolari [i care mai strânge din re-deven]e [i alte venituri de 5 mili-oane. Bugetul pe anul 2006 arat`cum \[i propune compania s` chel-tuiasc` cele 10 milioane de dolaripân` la ultimul cent, procedând \n-tocmai ca o companie privat`: f`r`s` contribuie la bugetul de stat cualtceva decât cu asigur`rile socialeale salaria]ilor. Mai noroco[i decâtbugetul de stat, conduc`torii com-paniei vor beneficia, \n schimb, deun sediu nou (350 de mii de coco),calculatoare (250 de mii!), o nav`(200 de mii) [i 12 autoturisme(150 de mii). E drept c` num`rulangaja]ilor a crescut de la 50 la 150[i va mai cre[te la 250, ceea ce

spune suficient despre inten]iilelui Corneliu Popescu de a lichidacompania, a[a cum [i-ar dori UE.Culmea pruden]ei, dac` se las` cuprocese, compania a pus deoparte100.000 de dolari pentru plata ono-rariilor unor cabinete de avoca-tur`, de[i schema de personal pe2006 include [i un Serviciu Juri-dic. Toate aceste r`sf`]uri nici nuse compar`, \ns`, cu cea mai fan-tezist` cheltuial`: vreun milion [ijum`tate de dolari, care sunt des-tina]i „activit`]ilor de cercetare,pentru protec]ia resurselor acva-tice vii, pentru stabilirea capturilortotale admisibile“. Adic` tocmaiacelor activit`]i care intr` \n atri-bu]iile Agen]iei Na]ionale de Acva-cultur` [i Piscicultur`. Agen]ia es-te unicul administrator al resurseipiscicole din România, dar faptulc` o companie de stat aloc` 1,5 mi-lioane de dolari pentru a dubla trea-ba Agen]iei nu li se pare celor de laMinisterul Agriculturii o ciud`]enie.

{i s` nu crede]i c` numai com-pania câ[tig` de pe urma statului.Cei 5 milioane de dolari strân[i de

pe urma produc]iei de pe[te sunt,de fapt, o subevaluare. Produc]iaar putea fi mult mai mare, dar ra-port`rile se fac \n cifre liliputane(câteva sute de kilograme de pe[teanual \n lacuri de sute de hectare),astfel c` [i concesionarii fac unban negru [i bun de pe urma exis-ten]ei acestei companii. Iar de fap-tul c` exper]ii de la Bruxelles cerinsistent \nchiderea companiei nupare s` se sinchiseasc` nimenidin Executiv. A[a c` ea continu`s` existe bine-mersi [i, pentru c`trebuia ca toate aceste combina]iis` poarte un nume, ele s-au numitCompania Na]ional` de Adminis-trare a Fondului Piscicol.

Drago[ BUCURENCI

Un caricaturist,cari ca afacerist e bun

ntr-un num`r trecut al revistei,un coleg, care se vrea mai mult

artist dec\t jurnalist, a f`cut o glu-m` artistic` spun\nd c` [i Octa-vian Andronic ar trebui s` fie con-trolat la conturile personale, fi-

indc` emisiunea aia a lui de semi-caricaturi, Andografia, este spon-sorizat` de Rompetrolul lui Patri-ciu. Ptiu, drace, f`r` s` [tie, cole-gul rostise la r\ndul lui o fr\ntur`de semi-investiga]ie jurnalistic`.|ntr-adev`r, Andronic a luat banifrumo[i [i dubio[i de la mai multeinstitu]ii, dar nu de la Rompetrol,prin firme de-ale lui. Firmele secheam` Amos News, Amos Press,funda]ia AlegRO [i au avut nu-meroase contracte, \n primul r\ndcu Regia Na]ional` a P`durilor,unde angajat` era chiar soa]a luiAndronic. Mariana Andronic a lu-crat la departamentul de pres` alRNP, cu care de altfel a [i \ncheiatAndronic, so]ul, o serie de con-tracte. Firmele lui Andronic auc\[tigat licita]iile cu RNP-ul pen-tru realizarea revistei Universulp`durilor, a almanahului P`durea[i via]a, a unui portal de Internet.Sumele c\[tigate s\nt de ordinul a5.000.000.000 (cinci miliarde) delei vechi. Cu siguran]`, so]ia lui,Mariana, nu i-a dezv`luit niciodat`secrete din interiorul RNP, c` a[ao obliga fi[a postului [i nu voia s`intre \n conflict de interese. Altfel,firmele lui Andronic au c\[tigatbani [i de la alte institu]ii. Avema[a: de la Camera Deputa]ilor –164.839.110 lei, de la Inspec]iaMuncii – 147.636.000 lei, de laAgen]ia pentru Strategii Guverna-mentale – 171.360.000 lei, de laCurtea de Conturi – 148.393.000lei, de la Departamentul pentru Re-la]ia cu Parlamentul – 122.084.147lei. |n tot acest timp c\t firmele salescoteau bani din contracte cu in-stitu]ii de stat, Andronic \l scotea[i el basma curat` prin emisiuniTV pe c\te un Ion Iliescu.

Judec`toarea Can]`rfur` la c\ntarulJusti]iei din B`nie

re[edintele Asocia]iei de Lupt`Împotriva Corup]iei [i Abuzu-

rilor (ALICA), Mihai Stancu, a trasc\teva alice \n direc]ia Cur]ii deApel Craiova, unde, spune el, anu-mi]i magistra]i fac jocurile unor

„focare familiale de interese“.Stancu a anun]at c` a trimis pre-[edintelui B`sescu peste dou`zecide dosare în care au fost solu]io-nate cauze care implicau rude degradul întîi ale judec`torilor. E-xemplul oferit a fost unul de traficde influen]`: judec`toarea ElenaCan]`r, pre[edinta Sec]iei de Con-tencios Administrativ a Cur]ii deApel Craiova, în colaborare cu IonMunteanu (adjunctul [efului SRIDolj), a luat o [pag` de 2.400, res-pectiv 4.000 metri p`tra]i de terenîn intravilanul Craiovei, din parteaunui b`tr\n, în schimbul „ob]ineriiunui plasament convenabil pentruterenul ce urma s` i se atribuie înurma reconstituirii dreptului deproprietate“. Cu alte cuvinte, pro-prietarul de drept prime[te teren\n zona de 300 de euroi/mp în locde 10-20 de euro, cum ar fi fostnormal, [i toat` lumea r\de, c\nt`[i danseaz`. Iat` [i lan]ul sl`biciu-nilor prezentat de Stancu: so]ia luiMunteanu este grefiera EleneiCan]`r, iar toate documentele sefac la notarul de cas` EugeniaPapa, personaj secundar [i \n altelegende ale eroilor [i zeilor locali.De altfel, activitatea magistratuluiElena Can]`r, fin` de cununie acelebrului senator PSD (actual-mente judec`tor la Curtea Consti-tu]ional`) Ion Predescu, nu seopre[te aici. Ea este [i autorul ho-t`rîrii prin care Samir Sprîncean`cî[tig` lupta cu CNA pentru înfi-in]area unei noi re]ele de transmi-sie TV prin cablu în Craiova. Hot`-r\re benefic` nu numai pentru B`-nie (prin spargerea monopoluluiîn domeniul CA-TV), ci [i pentrumadam Can]`r, al c`rei so] a fostuns director al noului post localOLTENIA TV, cu un salariu de 2.500de coco pe lun`. {i pentru c` mu[-tele trag la perucile magistra]ilorca Can]`r, aceasta s-a sim]it, gr`-bindu-se s`-[i pun` autograful [ipe protestul împotriva atitudiniilui B`sescu privind corup]ia din ma-gistratur`. Ca nu cumva s` ajung`s` dea cu subsemnatul pe la procu-rori, ceea ce-i dorim din inim`.

Biroul de Investiga]ii

codrul bunelor maniere

Ce face un politician c\nd e \ncol]itde Poli]ie, de DNA, c\nd se audez`ng`nit de c`tu[e la u[a lui?|ncepe s` strige \n gura mare c` epersecutat, cheam` electoratul s`-isar` \n ajutor. Electoratul i-a dat[ansa s` fure, tot electoratul s`-lscape de anchet`. A[a face [i RaduMaz`re, primarul Constan]ei. Dis-perat c` va fi \nh`]at, Maz`re a tri-mis sute de scrisori c`tre const`n-]eni, \n care critic` actuala guver-nare, se d` lovit de prefect [i,normal, se laud` maxim pe sine,realiz`rile lui trecute. A[a a primitscrisoare de la Radu Maz`re [i

const`n]eanca Adriana St`nciules-cu. Scrisoarea i-a fost adresat` \n2006, cu toate c`, din p`cate, des-tinatara este mutat` la cele ve[nice\nc` din 2000. Ca s` \nmoaie inimaelectoarei decedate, Maz`re \[i \n-cheie astfel scrisoarea: „M` doaresufletul c\nd m` g\ndesc c` \ncet,\ncet, ora[ul nostru [i sta]iuneaMamaia, munca mea, a Prim`rieise vor duce pe apa s\mbetei“.Complet neinspirat, complet gre[itmesajul! E chiar o contra-reclam`pentru actualul primar. Apa S\m-betei este ceea ce la al]ii se nu-me[te Styx, adic` r\ul ce face tre-

cerea \n lumea de dincolo. Mor]iivor fi mai \nc\nta]i s` voteze cuopozi]ia lui Maz`re, dac` aceasta letrimite pe lumea ailalt`, via Apa

S\mbetei, deci cu costuri fluvialereduse, toat` sta]iunea Mamaia [iora[ul Constan]a.

Publius Ovidius Nasol

Primarul Maz`re areo baz` de decedate la zi

Un actual membrual CNSASare o problem`cu fosta Securitate

ecent, \n conformitate cu no-ua lege de deconspirare a Se-

curit`]ii, fostul marinar Traian B`-sescu a numit un om \n CNSAS,institu]ia care se ocup` – cel pu-]in a[a-i zice numele – cu studi-erea arhivelor fostei Securit`]i. |lcheam` Drago[ Petrescu, este unistoric apreciat, a fost p\n` maiieri director al Institutului Romånde Istorie Recent` (IRIR) [i, cul-mea, are toate [ansele s` intre \nistorie pentru faptul c` i-a stat \ng\t, printre altele, tocmai proiec-tul „Lista lui Secu“. „Lista lui Se-cu“, pentru cei care au deschismai t\rziu revista Academia Ca]a-vencu, este un inventar al fo[tilorsecuri[ti care, nu se [tie cum, auajuns, bine-mersi, actuali. Actualipoliticieni, actuali afaceri[ti sau,[i mai bine, actuali politicieni-afaceri[ti. La alc`tuirea inventa-rului au lucrat c\]iva istorici de la

IRIR, printre care [i Marius Oprea,reprezentantul lui T`riceanu \nCNSAS. (T`riceanu, pentru ceicare au deschis mai t\rziu ochii,este premierul `la care-i st` \ng\t pre[edintelui.) C\nd Petrescua fost numit director la IRIR, „Lis-ta“ \nc` nu se n`scuse [i nici nuavea nume – p`rin]ii ei se aflauabia \n etapa preliminar` a pro-iectului. Proasp`t director, viito-rul membru al CNSAS a decretat:„F`r` Securitate!“. Iar ca mesajuls` fie [i mai clar, la scurt timp l-aanun]at pe unul dintre t`tici c`,din lips` de fonduri, urma s` r`-m\n` f`r` salariu. P\n` la urm`,\ncet-\ncet, „Lista lui Secu“ a mersmai departe, pe picioarele sale,p\n` a ajuns, \n serial, \n paginileAcademiei Ca]avencu. A fost mo-mentul \n care Petrescu a \ncer-cat s` delimiteze IRIR de proiect,\n condi]iile \n care sigla institu-tului ap`rea la finalul fiec`ruiepisod, [i a declarat c` „Lista luiSecu“ este un proiect „jurnalis-tic“, nu „academic“. |n traducereliber`, asta ar \nsemna c` e lipsit

de valoare. Din p`cate pentru el,lista avea [i echip`, avea [i valoa-re, lucru confirmat nu doar de in-teresul cititorilor, ci [i de spume-le fo[tilor securi[ti nominaliza]i.

SC ArhiepiscopiaSRL

n anul electoral 2004, DanaN`stase s-a plîns so]ului c`,

din cauza g`l`giei pe care o faceArhiepiscopul Sucevei [i R`d`u-]ilor, Înaltul Pimen, ea nu se poa-te concentra la preg`tirea baga-jelor pentru Palatul Cotroceni.Pentru c` era deranjat s`-l tot peaud` pe Înaltul Pimen vorbind îngura mare despre ho]ii de pese-di[ti care-s mai r`i decît comu-ni[tii [i pentru c` nu voia s-o dez-am`geasc` pe doamna Dana, so-]ul acesteia a convins GuvernulAdrian N`stase s` emit` Ordo-nan]a de Urgen]` 100. Ordonan]acu privire la „trecerea unor tere-nuri forestiere din proprietateapublic` a statului [i din adminis-trarea Regiei Na]ionale a P`duri-

lor – Romsilva în proprietatea Ar-hiepiscopiei Sucevei [i R`d`u]i-lor“ a ap`rut pe 16 noiembrie2004, adic` în plin` campanieelectoral`. Înalt Preasfin]ia SaPimen a mul]umit frumos pentrupomana primit`, l-a urcat în sl`vipe candidatul Adrian N`stase [i adat ordin ca cele 90.000 de hecta-re de p`dure s` fie exploatate cîtmai eficient. Dup` ce-au pierdutputerea, sup`ra]i c` Dumnezeutot nu s-a întors cu fa]a la ei, pe-sedi[tii, ajuta]i de peremi[ti, aur`pit p`durea [i au dus-o acolode unde-au luat-o, adic` în ogra-da RNP-ului. Totu[i, pîn` în varaanului 2005, Arhiepiscopia Suce-vei [i R`d`u]ilor s-a bucurat depomana f`cut` de ni[te oamenicu o oarecare fric` fa]` de Dum-nezeu, dar cu o team` uria[` c`-[ivor pierde puterea [i, apoi, liber-tatea. Direc]ia Silvic` înfiin]at`pe lîng` Arhiepiscopie a trebuits` predea p`durea, pentru c` n-aavut încotro, îns` n-a spus cî]i bania produs [i ce-a f`cut cu ace[tia,pentru c` nimeni n-a avut curajuls` întrebe. Noi am pus întrebareaunor persoane foarte bine infor-mate [i inten]ionate [i ni s-a spusc` Arhiepiscopia a dispus exploa-tarea unei mase lemnoase de310.000 de metri cubi. La o mediede un milion de lei metrul cub re-zult` c` p`durarii în sutan` auscos 310 miliarde de lei!!! A[astînd lucrurile, nici nu e de mi-rare c`, de curînd, Arhiepiscopia[i-a permis s` contribuie cu 8,7miliarde de lei la înfiin]area so-ciet`]ii comerciale „Diaconia“SRL. Principalul obiect de activi-tate al sereleului îl reprezint` –cum altfel? – „t`ierea, rindeluirea[i impregnarea lemnului“. Prea-silvicultorii [i-au mai propus s`se ocupe de vîn`toare, piscicultu-r` [i extrac]ia pietrei pentru con-struc]ii, de prepararea [i vînzareac`rnii, de comer]ul cu b`uturi [itutun [i de afaceri cu baruri [irestaurante. Printre obiectele deactivitate ale sereleului popescnu se num`r` [i organizarea sluj-belor de botez, cununie [i înmor-

mîntare, fiindc` aceste activit`]isînt consumatoare de timp [i aducprea pu]ini bani. Dar, la urmaurmei, credincioasele cu batic [if`r` din]i în gur` au fost de-atîteaori la biseric`, încît [tiu ce trebu-ie f`cut [i-i pot înlocui cu succespe preo]ii pleca]i la p`dure cudrujba în mîini [i cu pu[ca de vî-n`toare în spate.

Fondul Proprietateaeste jumulit\nainte de a se na[te

a s`-i desp`gubeasc` pe pro-prietarii care au r`mas cu bu-

zele umflate, guvernul s-a deciss` renun]e, \n favoarea lor, la oparte din averea lui. Foarte fru-mos! 314 miliarde de euro, astaeste ditamai valoarea estimat` aFondului Proprietatea, unde ceicare sper` s` se mai aleag` cuceva pot primi ac]iuni \n locul te-renurilor, caselor sau al altor pro-priet`]i. Statul renun]` – prin le-ge – la o parte din ac]iunile pecare le mai de]ine la 114 compa-nii, unde este proprietar majori-tar, ca s` \nchege un viitor fondde investi]ii. La o citire mai aten-t` a listei de companii „donatoa-re“ se poate constata c` exist` 2mari categorii: una de firme mi-cu]e, \nc`rcate de probleme – r`-m`[i]e ale unor privatiz`ri bu-boase – [i, respectiv, o alt` cate-gorie, cea a companiilor min` deaur. Cele din prima clas` furni-zeaz` \mpreun` cåteva sute demilioane de euro, \n timp ce altecåteva restul pån` la 4 miliarde.Nu po]i compara dona]iile de laTranselectrica (15%), Hidroelec-trica (20%) sau Petrom (15%) cuPensiunea P`str`v`rie FloareaReginei (79%) sau cu {coala de[oferi amatori din Re[i]a (45%).

Privind [i mai atent lista, cons-ta]i c` majoritatea puicu]elor maigrase sunt \n ograda MinisteruluiEconomiei [i Comer]ului (MEC)condus de dl Codru] {ere[. Ei bi-ne, \ntorcåndu-ne acum spre ca[-cavalul Fondului, descoperim c`el este compus mai mult din g`-uri. {i asta pentru c` dl {ere[ nua catadicsit s` verse procenteledin ac]iunile pe care le de]inestatul \n companiile ale c`ror ou`de aur le cloce[te MEC. Are rosts` facem precizarea c` este obli-gat prin lege? C` legea a fost pro-dus` de guvernul \n care estemembru [i dl ministru {ere[? C`for]a de convingere a premieruluiT`riceanu este ceva mai puter-nic` decåt cårpa cu care i se lus-truie[te ministrului Audi-ul? {timc` nu e o surpriz` pentru voi nicitupeul locotenentului lui Dan Voi-culescu, nici refuzul mafio]ilor s`cedeze altora accesul la ugerulunor companii ca Hidroelectrica.Surpriza este c` {ere[ e sus]inutchiar de ministrul Finan]elor, dlSebastian Vl`descu. {i vorbim, defapt, despre o dubl` surpriz`: mai\ntåi, dl Vl`descu este – oficial –membru al PNL, dar se poart` caun subofi]er al partidului lui Voi-culescu; apoi, construc]ia Fondu-lui Proprietatea se afl` \n sarcinaMinisterului Finan]elor, adic` estecopilul aceluia[i Vl`descu. Eu, s`fiu pre[edinte al liberalilor [i [e-ful mini[trilor, dar s` nu reu[escs` deranjez banda lui Voiculescunici cånd jefuie[te \n complici-tate cu oamenii mei, m-a[ \ntre-ba dac` n-a[ fi la fel de util pen-tru ]ar` dac` a[ r`måne acas`.

Biroul de Investiga]ii

xXLdosarele chi

1514 MANGLA CUM LAUDE academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

De la \n`l]imea acestui col] de pagin`,G`bi]` Drogeanuv` prezint` textele colegilors`i mai scunzi.– primul a scris despre combina]ii pro-fitabile \n mediul acvatic;– al doilea, despre combina]iile dinp`dure ale unui caricaturist;– al treilea, despre combina]iile cu p`m\ntale magistra]ilor olteni.

|

P

dosarele chix }ara arde, Mircea Toma piapt`n`„Chix“-urile de mai jos

– omul numit de B`sescu \n CNSAS are o pro-blem` cu Securitatea \nc` de c\nd era directorulIRIR;– Arhiepiscopia Sucevei [i R`d`u]ilor bate \nlemn – cu fier`str`ul;– Codru] {ere[ vrea s` lase Fondul Proprie-tatea f`r` fuduliile din portofoliul MEC.

Adrian N`stase prezent\nd jurnali[tilor fostul s`u tablou preferat:„Arogan]a conduc\nd poporul“, o copie din mandatul trecut

Comisarul european Franco Frattini explic\ndu-i Monic`i un proverb mai vechidaco-roman: „Frattini, Frattini, ma gorgonzola e l’integrazzione s\nt pe bani!“

Mul]ime de b`rba]i din Odorhei a[tept\nds` se dezbrace secuia r`zboiului

Noul pre[edinte al Camerei Deputa]ilor,un Olteanu care s-a bucurat c` la Bucure[ti s-a r`sturnat carul cu fo[ti

C

|

D

Poftind la trufandale, Codru] {ere[ se t\rguie[tecu ni[te babe \n pia]a de capital

R

{i pic``` indicele BET... [ise duser` [i ac]iunile mele de tip futures

- Doamne, iart`-m` - de la Sibiu! Aoleu, maic`,frumosule, io m-arunc dup` el \n morm\nt dac`-mi

\ngropi [i fondul Proprietatea... P`i, de-aia asc`zut Antibiotice Ia[i, c` l-a]i dat jos

de la BVB pe Farmache!

{i pic``` indicele BET... [ise duser` [i ac]iunile mele de tip futures

- Doamne, iart`-m` - de la Sibiu! Aoleu, maic`,frumosule, io m-arunc dup` el \n morm\nt dac`-mi

\ngropi [i Fondul Proprietatea... P`i, de-aia asc`zut Antibiotice Ia[i, c` l-a]i dat jos

de la BVB pe Farmache!

...Iat` \nc` dou`revendic`ri din cadrul

autonomiei noastre culturale: vremfilarmonic` \n limba maghiar`

[i balet bilingv!

...Iat` \nc` dou`revendic`ri din cadrul

autonomiei noastre culturale: vremfilarmonic` \n limba maghiar`

[i balet bilingv!

Monica, s` [tii c`la noi, c\nd am \nceput lupta cu Mafia,

s`reau judec`torii [i procurorii \n aer ca lafocul de artificii. Voi sta]i bine. Din informa]iile

mele, nici procurorii [i nici judec`torii vo[trin-au s`rit mai sus de etajul doi al vilei

personale.

Monica, s` [tii c`la noi, c\nd am \nceput lupta cu Mafia,

s`reau judec`torii [i procurorii \n aer ca lafocul de artificii. Voi sta]i bine. Din informa]iile

mele, nici procurorii [i nici judec`torii vo[trin-au s`rit mai sus de etajul doi al vilei

personale.

Ca s` v` spun cinstitceea ce vede]i este un vis mai

vechi al m`tu[ii Tamara. Aceast` femeieminunat` care ne-a l`sat nou` aceast` avere

uria[` [i-a dorit ca noi s` fim foarteboga]i, deoarace ea a fost \ntot-

deauna s`rac`

Ca s` v` spun cinstit,ceea ce vede]i este un vis mai

vechi al m`tu[ii Tamara. Aceast` femeieminunat` care ne-a l`sat nou` aceast` avere

uria[` [i-a dorit ca noi s` fim foarteboga]i, deoarece ea a fost \ntot-

deauna s`rac`.

Ia...Cui s` scriu

eu mesaj c-amajuns pre[edinte la

Camer`? Deci,www.colegi.ro... m`loghez... bogdan_ol-

teanu75... ia s` adaug poz`.A[a... Mihaela, m` mai ]iiminte? S\nt Bogd`nel din

r\ndul de la geam! Deci: mai]ii minte, nenorocito, c\nd

n-ai vrut s` ie[i lacofet`rie cu mine [i aiie[it cu musculosul de

Cristi? E, uite, acu’s\nt pre[edintele

Parlamentului!S\c!

Amintirile\i chinuie[tepe fo[tii iubi]iai Reginei R [i B

V` povesteam acum vreo dou`,pardon de expresie, numere c`regina R [i B, pe numele ei dinbuletin Cristina Sp`tar, \[i dri-bleaz` iubitul italian plin de banicu un manechin romån, plin denevoia unei solide sus]ineri fi-nanciare, care o fenteaz` la r\ndullui pe gagica italianului cu diver[ib`ie]i despre ale c`ror nevoi nuv` putem da detalii, c` ne e ru-[ine. Cu ocazia acelei relat`ri,f`ceam [i un scurt inventar alamorurilor Cristinei Sp`tar [i \lnominalizam ca f`c\nd parte dinpalmaresul ei pe patronul de laDumars, intitulat Dumitru Mar-cel S\rbu. Ei bine, a sosit momen-tul s` v` explic`m cum reac]io-neaz` Marcel `sta c\nd i se amin-te[te c` a fost combinat cu Cristi-na. Deci, c\nd i se aminte[te derela]ia lui cu Cristina, Marcel re-ac]ioneaz` foarte ur\t. Adic` seenerveaz` instant, face ditamaicrizele, pleac` brusc de la loculdiscu]iei, dup` care strig` din

mers c` el nu recunoa[te nimic,c` ce, aia a fost rela]ie, aia n-afost nici o rela]ie, nene, c` a duratdoar un an [i ce, aia, dup` ce s-aculcat cu 300 de b`rba]i, l-a g`sitpe el de prost s` se-afi[eze? Grelecrizele lui Marcel, fra]ilor [i drag`Cristina. Iar \ntreb`rile lui, [i maigrele. Tot ce sper`m e c` m`carcercet`torii americani vor reu[ila un moment dat s` r`spund` laele.

Z\na-[i schimb` rujul,dar n`ravul ba

La insisten]ele deja enervanteale publicului v\rstnic [i telespec-tator, ne vedem nevoi]i, b`i dragicititori, s` v` spunem cu ce dezi-luzii se mai confrunt` jum`tateamoldoveneasc` [i surprinz`toare-surprinz`toare a cuplului {tefanB`nic` Jr. - Andreea Marin B`nic`Jr. P`i, \n primul r\nd, cic` jum`-tatea cu pricina se enerveaz` dince \n ce mai tare c` so]ul se ducedin ce \n ce mai des s`-[i vad`copilul din ce \n ce mai m`ricel(normal, doar timpul trece, nu st`s` se uite la Surprize, surprize),\n al doilea r\nd, cic` se enerveaz`

fiindc` \ncerc`rile ei de a-[i b`gaad\nc n`sucul \n cariera so]ului s-au soldat cu recomandarea c`l-duroas` a impresarilor acestuiade a sta cumin]ic`-n b`ncu]a ei,cu guri]a-nchis`, iar \n al treilear\nd, c` tot veni vorba de guri]`, \[ischimb` rujurile, ojele [i culoareap`rului \n func]ie de ce-i place lui{tefan. Ceea ce nou`, personal,ni se pare normal, mai ales c` edeja notoriu c` B`nic` nu obi[-nuie[te s` zic` de dou` ori chestiidin categoria „F`, schimb`-]i dra-cu’ rujul `la, c`-i de c`cat“, ci, dim-potriv`, zice o singur` dat`, iar adoua oar` doar d`.

Nu trage]i \n piari[ti!Nu-i u[or s` fii PR nici dac` te

cheam` Irinel Columbeanu [i o aiclient` doar pe Monica Gabor,dar`mite dac`, angajat al uneiteleviziuni fiind, ai de b`gat peg\tul presei [i al publicului un di-tamai m`nunchiul de vedete, carede care mai fi]oas` [i mai t\rziuacas`. S` lu`m a[a, la \nt\mplare,cazul PR-ilor de la Antena 1 [i dela Acas` TV. P`i ce, crede]i c` oa-menii `[tia dorm cumva lini[ti]i?Nu dorm, fiindc` au multe griji.Ca, de exemplu, s` conving` or-ganizatorii de evenimente s`trimit` invita]ii nu numai AndreeiEsca, Alessandrei Stoicescu [i

altor personaje cu imagine maicumin]ic`, ci [i unora cu imaginemai zdruncinat`, gen SimonaP`truleasa sau Oana Z`voranu.Iar organizatorii de evenimentenu [i nu. A[a se face c` bie]ii PR-i ajung deseori \n situa]ia de apurta negocieri nu doar penibile(„P`i, nu pot s` ]i-o trimit, drag`,pe Andreea la lansarea lu’ par-fumul `la, da’ n-o vrei pe Z`vo-ranu?“), ci [i complet lipsite desucces. Noi nu-n]elegem, dom’le,de ce at\ta disperare. P`i, OanaZ`voranu \[i face singur` publi-citate [i procedeaz` foarte corect.De ce s`-[i piard` femeia timpulcu inaugur`ri de noi colec]ii debigudiuri c\nd poate s` ajung`lini[tit pe prima pagin` a ziarelorb`g\ndu-[i p...(ula) \ntr-un fo-toreporter?

La PRO TV, Moldovae-n r`zboi

Ce-i mai mare [i mai mare,stima]i telespectatori, dec\t ura

dintre Becali [i Vadim, aia dintreunguri [i romåni, aia dintre Bah-mu]eanu [i Prigoan`, \n perioa-dele \n care s\nt divor]a]i, [i aiadintre Andreea Marin [i MihaelaR`dulescu? Ura dintre alte dou`moldovence, din c\te am auzitnoi. Sau, mai clar, ura dintredou` moldovence de la PRO TV:Iulia V\ntur [i Oana Andoni. Ca-re nu precupe]esc nici un efortce poate transforma rivalitateadintre ele \n fapte concrete devia]`. Desigur, nu e vorba defapte senza]ionale (\n sensul c`cele dou` n-au ajuns \nc` s`-[idea-n cap), ci doar de banalit`]isoft din categoria [icane, s`p`-turi, b\rfe, p\r` la [efi etc., etc.,etc. Uite, de-aia ar fi fost mai in-spirat alde domnul Adrian S\rbudac`, \n loc s` se-nconjoare defrumuse]i de-astea col]oase, arfi angajat mai mul]i prezic`toridin categoria Brucan. Silviu Bru-can.

Veninul [i c\nepa

Trebuie s` \n]elege]i c` larubrica asta scriu [i oameni cubani, [i salaria]i ai lor cu mai pu-]ini bani. Tocmai de aceea, c\ndunul din cea de-a doua categorieajunge pentru prima oar` la unrestaurant chinezesc, nu o s` \[ipermit` s` comande cea maiscump` posibil lab` de ursule]panda \n vin Ming Bao din pro-vincia Tz\, ci chestii mai accesi-bile, c\t s` se laude ulterior c` apus [i el piciorul \n templul pl`-

cerilor asiatice. A[a am ajuns s`p`[esc pe treptele care urc` dinpasajul Villacros din Bucure[tispre restaurantul chinezesc de laetaj, nu \nainte s` fi m\ncat bineacas`, ca s` nu m` apuce vreopoft` [i s` \mi topesc tot salariul.Chiar dac` ei ca persoane nu s\ntde m\ncare, \nc` de la \nceput amfost dezam`git de lipsa oric`ruichinez din restaurantul chine-zesc. Nici chelnerii nu erau chi-nezi, nici \n buc`t`rie (care era

vizibil` de pe hol) nu era vreunbuc`tar chinez [i nici printre con-sumatori nu a ap`rut vreunul.{tiau ei ce [tiau, probabil. Ce amconsumat, a[adar, eu [i prietenamea? O nimica toat`. Eu o sup`chinezeasc` de pui chinezesc cuboabe chineze[ti de porumb chi-nezesc [i ea pui Pekin cu orez. Ces` v` zic? Supa mea era ca o sup`de pui obi[nuit`, u[or acri[oar`,dar \ndulcit` din cauza boabelorde porumb din conserv`. Foarte

bun`. Problemele erau \ns` la ea.Pe Internet, pe un site, am g`sit,de pild`, afirma]ia c` re]eta ori-ginal` chinezeasc` pentru „ra]aPekin“ avea 15.000 de cuvinte.M`car 7.000 de cuvinte s-or fi scris[i pentru puiul Pekin, b`nuiesc.{i nu pot s` cred pentru nimic \nlume c` un \n]elept buc`tar chinezdin secolul 4 \.e.n. a scris 7.000 decuvinte ca s` descrie un ciot decop`nel de pui, cur`]at cu grij`de c`rni]` ca s` nu fie prea mult`,\ntins cu grij` prin mult ou cuf`in` ca s` rezulte un fel de os[ni]eluit, \n care aproape mi-amrupt din]ii. Apoi, cred c` [i orezulavea ceva. De exemplu, era foartetare [i uscat. Uscat spre cauciu-cat sau viceversa, mult dep`[it deorezul pe care \l iau de la o sha-

orm`rie de la Pia]a Matache,noaptea, c\nd mi-e foame. A[a c`prima mea impresie despre \nt\l-nirea cu civiliza]ia chinez` r`m\-ne deocamdat` c` mai are vreocinci mii de ani p\n` s` scape deinfluen]ele romåne[ti.

Bursucul gastric

M\ncare : DD;Pre]:πππ;WC: µ.

16 academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

MONDENII VECHI{I NOI

– indexul evenimentelor mondene –

Pip`ie acum,\ntreab`-m` cum!Ca \n fiecare an, de 8 Martie,Piedone a oferit flori femeilor dela APACA, iar ele l-au c`utat \npantaloni [i l-au pip`it de zor, cas` verifice c\]i centimetri a maisl`bit fa]` de anul trecut [i dac`nu cumva i s-au l`sat s\nii.

Vaya silicon DiosTot de 8 Martie, Axinte de laVacan]a Mare i-a pus silicoanenevestei. P`cat c` a cheltuit ogroaz` de bani pe silicon, \ncondi]iile \n care, dac`-[i t`iabostanul `la din cap \n dou`, im-plantul s-ar fi putut face cu ma-terialul clientului, iar Axinte ar fipl`tit doar manopera.

Chipp and DaleStriperii de la Chippendales vorneveste romånce. Iar romåncelen-au nimic \mpotriv`, cu condi]iaca cip`ndeilii s` nu pretind`vreun onorariu prea obraznicatunci c\nd \[i fac datoria conju-gal`.

Dezastre \n aer,dezastre \n aerAndreea Marin va prezenta peDiscovery o serie de docu-mentare despre dezastrele dinaer. |n felul `sta, ea \ncearc`sc`derea num`rului de cereri deaducere \napoi a rudelor emi-grate pe care romånii pensiona]ile fac la Surprize, surprize.

Antrenament sanain corpore sanoBecali [i-a pus bodyguard-ul s` \lantreneze la sala de sport. Cenu-n]elegem e de ce are nevoieGigi s` fac` sport c\nd ar puteas`-i pun` pe R`doi [i B`nel s`fac` treaba asta-n locul lui, c`[i-a[a-i pl`te[te din greu.

|n numele Tat`lui[i-al Fiului, Aminata!Pe vremea c\nd era cu manechi-nul Aminata, Cabral \i cerea banide m\ncare. Bine c` nu-i cereabani de Porsche, de silicoane [ide manichiur` la Paris, cum ar fif`cut Aminata dac`, \n loc s` se\ncurce cu Cabral, s-ar fi combi-nat cu un om serios ca IrinelColumbeanu.

Bostan P`]itul

Romånia,]ar`de p`cat

Localul b`lanLEGEND~:DDDD ca la mama acas`;DDD ca la tata acas`;DD ca la mine acas`;D ca la m`-sa acas`.

π ieftin ca braga;ππ caut`-te-n buzunar

\nainte de a intra;πππ e bine s` mergi \n ziua

de salariu ca s` nu tefaci de r\s;

ππππ numai dac` te invit`cineva care pl`te[te.

µ po]i s` [i adormi;µµ cur`]el;µµµ ai grij` pe unde p`[e[ti;µµµµ n-ai putea s` mai rabzi?

muzeul figuran]ilorde cear`

Marele reziduu chinezesc

Elena Udrea, pre[edinta Organiza]iei de Femeile lui B`sescu din PD,d\nd m\na cu cei mai gigantici 150 de centimetri din presa romåneasc`

Elena Udrea [i-a luat ma[in` \n teasing„Risca]i [i dum-neavoastr` ca so]ulmeu [i o s` v` per-mite]i.“ Asta mi-aspus Elena Udreac\nd i-am zis c` eunu-mi permit oma[in` de 100.000de euro. Probabilc` asta am s` fac

de-acum \ncolo: 5 minute pe zi, \nainte de culcare, am s` risc exactcum a riscat so]ul Elenei Udrea, Dorin Coco[. Dar oare cum [i ceanume a riscat Coco[? Asta am uitat s` o \ntreb pe doamna Elena. |nschimb, am tot \ntrebat-o cum e cu ma[ina cu care se duce pe la talk-show-uri. Insisten]a mea a cam enervat-o pe doamna Elena: „Nu enormal, domnu’ T`nase, ca presa, la 15 ani de la revolu]ie, s` pro-moveze sloganul «s`rac [i cinstit»!“. Avea dreptate, i-am [i zis: „Sta]iun pic, doamn` Udrea, c` nici eu nu mai merg cu tramvaiul, darpoate c` nu e tocmai anormal dac` presa, la 15 ani de la revolu]ie,promoveaz` sloganul «bogat [i cinstit»“. La telefon, doamna Udreaare o voce foarte sexy, pot s` confirm, [i vocea aceasta catifelat` \mizice: „Nu te crede nimeni, domnu’ T`nase, dac` spui c` un bogat dinRomånia a c\[tigat banii cinstit… Afacerile trebuie s` fie legale, numorale!“. Am avut o discu]ie foarte interesant` cu doamna Udrea, amrugat-o chiar s` se calmeze, c`ci se cam \nfierb\ntase [i, pentru unziarist t\n`r, o femeie blond` [i \nfierb\ntat` nu este cel mai indicatpartener de discu]ie. „Dar s` v` spun despre ma[in`, ce vre]i s`[ti]i?“, \mi zice. „Totul“, \i r`spund obraznic. „P`i, e ultimul model deMercedes S, cost` peste o sut` de mii de euro, e luat \n leasing peuna din firmele so]ului meu.“ „Ce rat` ave]i la leasing, doamn`Udrea?“ So]ul Dorin Coco[ se afla l\ng` ea [i \i sufla: „4.000 de europe lun`“. „Ce avans a]i dat?“ So]ul Coco[ continua s`-i sufle: „30.000de euro, \ns`, v` repet, domnu’ T`nase, nu e normal, p`i cu ce a]ivrea s` circul?“. Am rugat-o de mai multe ori pe doamna Udrea s` nuse enerveze, de[i vocea ei este \nc` [i mai sexy atunci c\nd se en-erveaz`. P\n` la urm`, a r`mas c` bem o cafea la Golden Blitz. Vorbaceea: doamn` Udrea, \n]eleg ce spune]i, dar ce-a]i zice de o cafea?

Per pedes Benz

Domnule Cristoiu, \idetest pe ziari[tii care m`

critic` pe motiv c` a[ fi blond`[i proast`! Nimic mai fals.

S\nt vopsit`!

Hot`r\t lucru: anul `sta o s`fie iar bun la inunda]ii, dar o s`fie al dracu’ de slab la pantofi. Deacum c\teva luni, de c\nd i s-a dez-lipit prima sandal`, lui Mihai Albu

(pentru neini]ia]i, un celebru cre-ator de \nc`l]`minte) \i merge dince \n ce mai na[pa. Nu numai c`designerii de ]oale nu prea-i maifac comenzi, de fric` s` nu-[i rup`

manechinele g\tul pe podiumurilede prezentare, \mpiedic\ndu-se-ncurelu[ele de la ciocate, dar cic`are oare[ce probleme [i cu so]ia.Doamna Albu, pentru apropia]i,pur [i simplu Alba, e din ce \n cemai nemul]umit` de domnul Albu,drept care \i face scandal din ce \nce mai des, iar uneori chiar nis-caiva mutri]e acre \n public. Careor fi problemele doamnei Albu, \ncondi]iile \n care problemele dom-nului Albu s\nt cele pe care tocmaile-am enun]at? P`i, problemeledoamnei Albu e una singur`: c`vrea s` fie \n aten]ia presei (vreas` fie celebr`, vrea s` fie cunos-cut`, vrea s` \ntoarc` lumea capul[i botul espadrilelor dup` ea pestrad`, pe scurt vrea mult` publi-citate). Pe care domnul Albu separe c` nu e \n stare s-o furnizezecorespunz`tor cu dimensiuneaa[tept`rilor dumneaei, iar, \n ul-tima vreme, de c\nd cu sandalelealea rupte, nu prea mai e \n stares-o furnizeze deloc. A[a c` s` nuzice]i c` nu v-am avertizat: dinmoment ce Mihai Albu are [i [la-pii dezlipi]i, [i nevasta nervoas`,n-ar fi exclus ca manelista Car-men {erban (o client` fidel` de-alui) s` umble, anul `sta, ori des-cul]` ori \n adiba[i.

Albu ca Z`pada

frumoasa[i chestia

17academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

De-a Alba neagra-ncerul gurii

Cel mai fioros sindicalist din România, Liviu Luca,are o fat`, ceea ce nu e r`u deloc. Mai ales c` Ro-xana nu a fost genul de copil care s` se fi folosit deinfluen]a tat`lui pentru a-[i crea avantaje \n dez-avantajul p`rin]ilor. Nu a ie[it \n eviden]` deloc,p`str\ndu-[i \n Ploie[ti un „low profile“ de toat`frumuse]ea, ceea ce v` dorim [i dumneavoastr`.Toat` lumea [tia despre fata petrolistului c` estecuplat`, de ani buni [i ireversibil, cu Jeli P\slaru,unul dintre cei mai tari voleibali[ti români dintoate timpurile. Pentru merite deosebite, dup` ces-a retras din activitatea competi]ional`, Jeli a fostangajat, coinciden]`, chiar la Petromservice, o [ti]i,firma aceea care sus]ine performan]a la RealitateaTV.Vestea c` Roxana se m`rit`, dar nu cu P\slaru, asurprins, a[adar, pe toat` lumea la Ploie[ti,uimirea asta ajung\nd rapid [i \n Capital`. Unde aumai ajuns [i ceva date despre viitorul ginere al lui

Luca. E vorba de fiul lui Gheorghe Dumitrache, fostadjunct al SRI Prahova, un tip anchetat \n prezent,\nc` \n libertate, al`turi de fo[tii s`i colegi P`lt\nea[i Bucur, care \mpart fr`]e[te o celul` dinBucure[ti.L`s`m \ns` pentru Departamentul de Investiga]iiancheta cu serei[tii prahoveni [i ne ocup`m denunt`. Care va avea loc pe 17 iunie, la cazinoul dinSinaia. Gineric` a dat deja o fugu]` \n Fran]a, deunde a adus verighetele, \n valoare de 5.000 deeuroi. Fiind vorba de nunta anului \n Prahova, p\n`[i l`utarii au fost deja pl`ti]i, sumele \nv\rtindu-se\n jurul a 3.000 de coco pe cap de pleibecist. Mar-cel Pavel, Blondy, Györfy, Pepe [i al]ii vor ridicadarul la cote greu de \nchipuit pentru noi, muritoriide r\nd. La o asemenea distribu]ie, ar fi [i p`cat casocrul mare s` nu poat` ajunge la nunt`, nu?

Careul de nunta[i

C` tot a intrat u[or \n umbr` \nt\iul amorez alneamului, s` vorbim pu]in despre orgoliul lui, nude alta, dar parc` aduce un pic cu acela al lui{tefan cel Mare. Va s` zic`, Irinel cel Mic, c` la elne referim, bine\n]eles, a-nv`]at la [coala de balet[i maniere elegante c` cine e jmeker tre’ s` aib`\ntotdeauna \n jurul lui mult spa]iu, care s`-l pun`\n valoare. Ca o consecin]` fireasc` a acestor\nv`]`minte, la prezent`rile de mod`, MajestateaSa Iri pretinde \ntotdeauna o pozi]ie (n.r.: adic` unscaun) \n r\ndul \nt\i. {i `sta n-ar fi chiar cine[tie ce moft, dac` scaunul din r\ndul \nt\i n-ar fisolicitat la pachet cu un alt scaun, a c`rui meniree s` g`zduiasc` o blan` luxoas`, abandonat` negli-jent [i aristocratic. Protocolul Casei Irinale Colum-beanu nu se rezum` \ns` aici. S` lu`m, ca exem-

plu, cazul anivers`rii recente a Clubului Office.|nghesuial`. Coafura lui Iri rezist`. Transpira]ie.Coafura lui Iri rezist`. La fel [i limba lui, bine\ncol`cit` cu-a Monic`i, r`sturnat` languros al`-turi de el, pe o canapea \nc`p`toare. Agita]ie. Coa-fura lui Iri rezist`. Ni[te str`ini s\nt invita]i depatron s` ia loc pe canapeaua lui Iri. Nervii lui Irinu mai rezist`. Face crize [i amenin]` c`, dac`cineva-i \ntineaz` spa]iul, \[i cheam` bodyguarzii.Problema se solu]ioneaz`, \n cele din urm`, f`r`b`taie. Mofturile [i coafura lui Columbeanu \ns`vor rezista dincolo de spa]iu [i de timp. Vom revenicu ritualul alocat Clubului Bamboo.

Clubul Rubik

Fata lui Luca, de la fileu la filaj

Protocolul Casei Irinale ColumbeanuEpisodul I

Mihai Albu, un creator care [i-a f`cutun obicei prost: se \nc`p`]\neaz`s` \mbrace frumos ni[te fetec`rora le st` mult mai bine dezbr`cate

Domnule, pen-tru meseria de creator

de mod` \]i trebuie stof`. Eustof` am, c` mi-am luat [ase me-traje calitatea \nt\i, de la Paris.Acum mai \mi trebuie doar un

creator de mod`.

Domnule, pen-tru meseria de creator

de mod` \]i trebuie stof`. Eustof` am, c` mi-am luat [ase me-traje calitatea \nt\i, de la Paris.Acum mai \mi trebuie doar un

creator de mod`.

interne]ef`r` b`tr\ne]e

18 academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

Zilele trecute am primit de laun cititor o captur` haioas` f`-cut` \ntr-un dic]ionar electronicGerman-Român Tehnic (foto 1).S\nt convins c` gre[eala respec-tiv` se datoreaz` unei erori deintroducere a datelor (presupunc` acolo trebuia s` fie cuv\ntul„curent“), \ns` chestia asta \miaduce aminte c` voiam s` v` vor-besc mai demult despre singurul[i cel mai complex dic]ionar elec-tronic gratis de pe Internet pecare \l cunosc eu, [i anume Eve-rest. De regul`, dic]ionarele dedownloadat de pe Internet s\nt:1) contra cost – deci, nu, 2) free-ware, \ns` c\nd te apuci s` le folo-se[ti observi c` s\nt for free doar

p\n` la litera „c“.Everest este 100% gratuit, se

poate desc`rca de la www.free-soft.ro [i, dezarhivat, ocup` cam80 MB. Acoper` vreo 37 de dic-]ionare interna]ionale, din care 9limbi (româna, engleza, france-za, germana, italiana, maghiara,bulgara, portugheza [i spaniola),plus c\teva dic]ionare mai spe-ciale: Englez-Englez Medical,Sinonime, Acronime; Englez-Român: Proverbe, Expresii [iTehnic; Englez-Spaniol: Tehnic;Francez Sinonime [i Larousse;Englez Nume Biblice etc. Are unagent de pronun]ie [i, cel maiimportant, un translator onlineeficient \ntre 6 limbi: englez`,

francez`, italian`, german`,spaniol` [i portughez` (aten]ie,translatorul nu [tie s` traduc`\n/din român`!).

De fapt, translatoare onlinecare s` traduc` ceva ca lumea \n/din român` s\nt greu de g`sit [i,alea care s\nt, nu satisfac. Un e-xemplu ar fi InterTran-ul www.tranexp.com:2000/Translate/result.shtml. Am luat textulunui anun] pe care l-am publicateu s`pt`m\na asta \n Anun]ul dela A la Z [i am \ncercat s`-l tra-

duc \n c\teva limbi. Astfel, „V\ndDaewoo Matiz, an de fabrica]ie2004. Are aer condi]ionat [i doar13.500 de kilometri parcur[i. Nua fost lovit. Pre] orientativ: 4.500euro“ a ajuns \n englez` cam a[ade bizar: „Vind Daewoo Matiz,year from fabricatie 2004. Are airconditionat si doar 13.500 fromkilometer parcursi. Non of latebruised. Pret Oriental : 4.500 Eu-rope“.

Hacker, poli]ist texandanielgoace@catavencu.ro

|n urm` cu dou` s`pt`m\niv-am prezentat un gadget care\nlocuia mouse-ul de m\n` cuunul de picior sub forma unuicovora[. R`m\nem \n domeniulacesta al tehnologiei la picioa-rele noastre [i vorbim azi de-spre Stealth Switch, dispoziti-vul care, odat` ap`sat cu picio-rul, ascunde toate ferestrele depe ecran care nu concord`deloc cu fi[a voastr` de post(Yahoo Messenger, mail-ul t`u personal, mail-ul personal al cole-gelor de birou din re]ea, [ah online, site-urile porno, Solitaire etc.).A intrat brusc [eful pe u[` [i tu e[ti b`gat p\n` la urechi \n folderulcu pozele cu el [i nevast`-sa? Pac, ai [i ap`sat cu piciorul dispozi-tivul respectiv de sub mas` (conectat prin muf` USB) [i pe ecranapara foaia de calcul a primelor [i a m`ririlor de salariu, \n Excel!

Stealth Popescu

C\nd [eful nu-i acas`,joci cu [oareciisub mas`

Nimic noupe fontul de Everest

interne]ef`r` b`tr\ne]e

V` pute]i imagina ce penurieeste pe pia]a de jocuri din Româ-nia dac` am ajuns s` vorbim s`p-t`m\na asta despre aplica]ia aceea\n Flash cu Adrian N`stase, pe ca-re a preluat-o miercuri [i joi a-proape toat` presa scris`, inclusivjurnalele de [tiri, numit` Panic`la Cornu. Asta \n timp ce tarabelede soft pirat din Pia]a Universit`]iigem de povara ultimelor r`cnete\n materie de jocuri: ToCA RaceDriver 3, BloodRayne 2 (da, de[ipoate v` este greu s` crede]i, aap`rut \n sf\r[it!), SWAT 4: TheStechkov Syndicate (add-on), Ris-ing Force Online (MMORPG), Ad-vent Rising etc.

Cu pu]in` \ng`duin]`, Panic`la Cornu ar putea fi un shooter. |nsensul c` personajul principal esteun Adrian N`stase cu o pu[c` dev\n`toare care ucide galinacee dela balconul conacului s`u de la Cor-nu. Nu e clar dac` le \mpu[c` defric` pentru c` ele ar avea grip`aviar` sau din cauz` c` g`inile \n-cearc` s`-i distrug` palatul. S\ntcel pu]in 4 tipuri de g`ini: cele maimulte s\nt cele care cioc`nesc cuciocul \n pere]ii castelului, cele ka-mikaze care se arunc` \n aer dac`

le la[i s` ajung` l\ng` cl`dire, aleacu bazook` (la fel de periculoase)[i, nu \n ultimul r\nd, g`inile-eli-copter, care te bombardeaz` cuomlete din cer. V` recomand`m s`]inti]i \n ordinea invers`, \ncep\ndcu cele mai periculoase. Cu ce tra-ge pu[ca lui N`stase? A, da, astaam uitat s` v` spunem… Cu aspi-rin`, normal. O rafal` de 5-6 table-te poate scoate din circuit o \nari-pat` gripat`. Problema e c`, pe lascorul de 10.000 de puncte, \n timpce N`stase nu mai pridide[te cudegetul pe coco[, \n jurul s`u mi-[un` la piept de pui, pulpe [i tac\-muri de zici c` s-a spart ]arcul dela Crevedia. Eu unul n-am putut s`

scot mai mult de 15.930, ceea ce efoarte pu]in. Ca s` intri \n Top 50trebuie s`-l dep`[e[ti pe „gamble-ru prostu“ care a reu[it s` lichide-ze g`ini \n valoare de 39.730. Ca s`nu mai zic de num`rul unu al cla-samentului, care domin` Topul a-nului de la \n`l]imea celor 109.520de puncte.

Panic` la Cornu necesit` Flash8 instalat [i poate fi jucat de laadresa www.ejocuri.ro/jocuri/pani-calacornu.

Septimiu Server

single player \mpotriva tuturor:N`stase tragecu pu[ca \n p`s`ret

19academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

Windows-ul care teste...S` nu v` mira]i dac` peste 2-3 ani o s` deschide]i calculatorul [i, \n locde Windows XP Professional sau ce sigl` v` apare vou` la bootare, depe ecranul monitorului o s` afla]i aleator c` cine [tie ce detergent spal`mai bine dec\t unul obi[nuit sau cutare iaurt este [i s`n`tos, [i delicios,[i s`n`tos, [i delicios, [i s`n`tos… Angaja]ii lui Bill Gates au \nceput s`testeze de s`pt`m\na trecut` implementarea bannerelor publicitare \naplica]iile sale cele noi (Office Live, Live Mail [i MSN Spaces) pe anumitepie]e (Australia, SUA, Canada, Brazilia, China, Fran]a, Germania, Italia,Spania, Anglia). Scump, doamn`, scump! Da’ nehalitul… c\t e nehalitul,doamn`?

|n the Name of The MotherS\mb`t`, clien]ii eBay [i Chase Bank au fost victimele unui atac de tipphishing mai deosebit. |n sensul c` link-ul primit \n e-mail ducea c`treun site original [i nu unul modificat, site-ul unei b`nci chineze[ti al c`reiserver tocmai fusese spart. Ceea ce p`rea \ns` suspect era c`, pe l\ng`ID, parol`, num`rul c`r]ii de credit [i obi[nuitul PIN (care n-are ce c`uta\n nici un formular oficial pe Internet), scammerii solicitau undeva [i…numele mamei clientului. Loool! P`i, s` nu-i bagi \n numele mamii lor peei de nenoroci]i?!

Datele au fost luateV` spuneam la un moment dat c` guvernul SUA se judec` cu Googlepentru c` i-a cerut acesteia din urm` s`-i pun` la dispozi]ie datele str\nsede la utilizatori pe un anumit interval de timp. Ca s` v` face]i o idee c\tcost` c`ut`rile voastre pe Google, cum se negociaz` ele [i la ce nivel, o s`v` spunem c` zilele trecute guvernul [i-a mai redus cererile, evident, lapresiunea ONG-urilor care militeaz` pentru protejarea intimit`]ii online:„Bine, hai, nu vrem c`ut`rile pe dou` luni“, au zis autorit`]ile, „doar celepe ultimele dou` s`pt`m\ni! Plus ultimele 5.000 de cuvinte introduse deutilizatori [i 50.000 de adrese tastate \n c\mpul Google!“.

Game Ovar

hard de ner`bdare

iGod we trust

Se apropie sfintele s`rb`tori de Pa[ti [i, ca orice buni cre[tini,n-ar fi r`u s` v` spovedi]i pu]in \nainte. Nu, nu trebuie neap`rats` v` duce]i la biseric`. Ar fi [i culmea… telefonul \l pl`ti]i penet, ratele la cas` – pe net, lumina, gazele, Internetul – pe net, erade a[teptat ca [i spovedania s` se \nt\mple la un moment dat totonline. Nu, serviciul iGod (www.titane.ca/concordia/dfar251/igod/main.html) nu este un site oficial al vreunei biserici. Adic` chiarnu trebuie s` v` a[eza]i \n genunchi l\ng` tastatur` [i s` v` aco-peri]i capul cu mousepad-ul. |n schimb, pute]i intra, chipurile, peun chat privat cu Dumnezeu, c`ruia s`-i \mp`rt`[i]i p`catele, iarel v` va r`spunde. |n realitate, \n spatele lui „Dumnezeu“ este unrobot (creat cu softul Pandorarobot, o s` vorbim despre asta \n-tr-un num`r viitor) dresat s` posteze r`spunsuri \n func]ie de anu-mite cuvinte aflate \n \ntrebarea voastr`.

Penitent captivus

O [tire foarte ciudat` a f`cut\nconjurul lumii, dup` care s-a\ntors \n redac]ia noastr`. Eleviiolimpici din Cernavod`, unde afost instituit` carantina din cau-za gripei aviare, au interdic]ie s`participe la olimpiadele na]io-nale sau jude]ene. Acum, se na[-te un adev`rat scenariu diabolic.

S`-l urm`rim: obliga]i s` nup`r`seasc` ora[ul [i izola]i derestul lumii, tinerii din Cernavo-d` dezvolt` la olimpiade o [tiin]`nou`, cu alte reguli dec\t cele dela celelalte olimpiade obi[nuite.Astfel, tinerii din Cernavod`\ncep s` lucreze cu postulate ca„1+1=3“, ora[ul adopt\nd mate-matici cu mai multe valori deadev`r. Ceea ce \ncepe s` deapeste cap alimentarea cu ap`,din cauz` c`, la \ntre]inere, \n locde dou` persoane, conform ma-tematicii din Cernavod`, s\nttrecute trei sau chiar patru per-soane, \n func]ie de logica per-sonal` a pre[edintelui blocului,care se conduce dup` o mate-matic` ce i se pare mai profita-bil`. |n cur\nd, lucr\nd cu logicimultiple, bazate pe cercet`rilecopiilor izola]i din Cernavod`,reiese c` s\nt, de fapt, mai mul]ipoli]i[ti dec\t cet`]eni, ceea ce\ncepe s` sperie ho]ii din ora[,

astfel c` dispare ho]ia, primulefect al logicilor multiple aplicatla ora[ul de la Dun`re. Apoi,\ntruc\t copiii din Cernavod`dezvolt` la o olimpiad` local` unsistem cu mai mult de patru di-mensiuni, localnicii din Cer-navod` \[i dezvolt` via]a sexu-al`, astfel \nc\t nu mai trebuies` se deplaseze de la serviciupentru a face dragoste cu iubi-tele lor, aflate la cump`r`turi. |nCernavod` \ncep s` fie astupateg`urile negre \n care intrau ce-t`]enii cu Daciile, astfel c` ostare de mul]umire se a[az`peste urbe. Practic\nd sexul libercu 6 [i chiar 8 dimensiuni, cet`-]enii din Cernavod` \ncep s` se\nmul]easc` din ce \n ce maimult, \n numai dou` luni, din g`-urile timpului ie[ind trei mili-oane de noi cernavodezi. Cerna-vod` se declar` Republic` Mul-tilogic` Matematic-Independen-t`, condus` de un Rege ales lafiecare trei ani de c`tre cet`]eni.|n timp, pornind de la 1+1=3, \nCernavod` se dezvolt` o nou`specie uman`. Cernavodezii b`-tr\ni, de fapt copiii care au par-ticipat la olimpiada din perioada\n care ora[ul era izolat de restul]`rii, iar ei au dezvoltat o mate-matic` intern` (matematica cer-navodez`), dau na[tere la noi

paradoxuri logice, care se aplic`numai \n Republica Multilogic`:astfel, sexul cu p`rin]ii nu maieste interzis; animalele au voies` m`n\nce copiii nou-n`scu]i,\ntruc\t faptul c` pot face pipi \nmai multe dimensiuni \i face su-periori; to]i locuitorii, teoretic,s\nt milionari, \ntruc\t nu maitrebuie s` adune (1+1), ci audeja tot ce-[i doresc; astfel, le-nea pune st`p\nire pe ora[; gu-noiul nu mai este str\ns; apartot felul de molime care \i ucidpe copiii teribili care au inven-tat matematica cernavodez`;\ncep s` aib` loc crime pe care

poli]ia nu le mai poate elucida,\ntruc\t s\nt s`v\r[ite \n timpuripersonale ale criminalilor [i, da-c` nu au cheia matematic`, ei nupot intra \n timpul subiectiv alcriminalului pentru a-l pedepsi.

2019. Un [oarece intr` \n re-actorul 2 de la Cernavod`, iarpipi-ul s`u intr` \n reac]ie cu unneutron, explozia duc\nd la dis-pari]ia lumii. Aceasta a fost po-vestea matematicii cernavodeze.Morala: copii, nu merge]i laOlimpiad`, matematica ucide!

Cernavod` prin lobod`

Se [tie c` societatea civil` cre[te\ntr-un an cât fur` o guvernare \n[apte, a[a c` nu trebuie s` v` mirefaptul c` Asocia]ia „Salva]i Delta –A.C.“ [i-a s`rb`torit s`pt`mânatrecut` majoratul precoce cu ocaziaadopt`rii celui de-al doilea raportanual. |n cadrul Adun`rii Generale a

Asocia]ilor, membrii fondatori [i onorifici, care fac parte din SenatulA.C. [i din redac]ia revistei Aventuri la pescuit, au stabilit strategiaAsocia]iei pentru urm`torii doi ani. |n 2006, ac]iunile de lobby vor fidublate de ac]iuni de protec]ie efectiv` a biodiversit`]ii [i de consoli-dare a sectorului neguvernamental de protec]ie a mediului. Experien]adobândit` \n primii ani de existen]` va fi apoi transmis` la nivel local:\n 2007, Asocia]ia \[i va deschide o filial` la Tulcea sau va \ncheia unparteneriat cu o organiza]ie de mediu local`.|n 2005, „Salva]i Delta – A.C.“ a jucat un rol influent \n chestiuniprioritare pentru Delta Dun`rii: reconstruc]ia ecologic` a peste otreime din Rezerva]ie, canalul Chilia-B\stroe, protec]ia [tiucii [i asturionilor, poluarea industrial` [i problema concesiunilor. Pentrumerite deosebite \n câmpul muncii [i productivit`]ii neguvernamentale,Asocia]ia a fost recompensat` cu Premiul special al presei la GalaSociet`]ii Civile [i cu Premiul pentru cea mai bun` campanie 1% laGala „Oameni pentru Oameni”.

|n raportul anual, care va fi accesibil \n curând pe www.salvatidelta.ro,Asocia]ia [i-a f`cut publice sursele de finan]are din 2005. Majoritateasunt sponsoriz`ri efectuate de companii comerciale (Tomis, Noel,Romtelecom, Frigorifer, Murfatlar, B`neasa), motiv pentru care Aso-cia]ia sper` c` [i \n 2006 se vor g`si capitali[tii cu fa]` uman` care s`ne ajute s` ap`r`m Delta de r`uvoitori, ne[tiutori [i alte asemeneacalamit`]i.

Asocia]iaSalva]i Delta – A.C.“

Anul, planul:Delta-planul

20 academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

verzii[i usc`turile

Cernavod` pune punctulpe radical din i

Leca Iancu (Buz`u):Mul]umiri pentru po-ezia trimis` din care,ca s` dovedim c` amcitit-o, vom reprodu-ce sfîr[itul ei: „A[ac`, finalul [i pontul /Vom mînca ce-a t`iatCiontul / S` se mireto]i «golanii» / Cumo duc pensiona-rii“.

Dorin Pavel(Bucure[t i) :L-a]i v`zut peFlorin C`li-nescu la talk-show-ul Na[ul [iacesta sus]ineac` Republica, ce-lebrul dialog al luiPlaton, reprezint` oform` perfect` de democra]ie,cînd, de fapt, în acest tip de statimaginat de Platon, numai de de-mocra]ie nu poate fi vorba. Ave]idreptate! Probabil c` Florin C`li-nescu s-a l`sat p`c`lit de titlul dia-logului. Cînd o s` îl v`d, o s` îl rogs` citeasc` [i restul.

Anatolie Pani[ (Snagov): O s`încerc`m s` v` ajut`m. Cum maista]i cu scrisul?

Oliver Lustig (Israel): Dup`cum vede]i, m`tu[a Tamara i-a l`-sat mo[tenire nepoatei ei, Dana,nu numai un milion de dolari, ci[i un milion de necazuri. Cîteoda-t` banii, vorba cîntecului, n-aduc

numai fericire. Mul]umiri pen-tru gîndurile bune.

Loredana Vasile (Bu-cure[ti): A]i pus pariu cuso]ul c` N`stase nu va fi

arestat. A[a cred [i eu, maiales c` s-a luat dup` capulnevestei, cînd a f`cut ce a

f`cut. {i cîteodat`e aproape imposi-bil s` ie[i din guranevestei, ceea ceîn justi]ie înseam-n` circumstan]e

atenuante. Eusper la un se-chestru, m`-

car.{tefan Po-

pescu (Vas-lui): Nu m` pricep la

fotbal, dar, din cîte amîn]eles de la prietenul [i colegulmeu Viorel Mo]oc, nu-i r`u c`ne-am calificat cu dou` echipe însferturile de final` ale CupeiUEFA. Mai aude lumea de noi!

Doina G. (Ia[i): Din cîte [tiueu, Gabriela Vr\nceanu Firea apublicat dou` sau trei c`r]i [i estemembr` a Uniunii Scriitorilor. Darasta nu înseamn` neap`rat c` e [iscriitoare. R`mîne totu[i o per-soan` agreabil` pe ecranul tele-vizorului, care pare s` fi citit [ialtceva decît reviste lucioase.

{tefan AGOPIAN

Foameaculpa

academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

21

Noi, pentru ast`zi, la „Coasalux“, am avut de preg`tit… Ceputeam noi s` avem de preg`titla „Coas`“? P`i, haide]i \nt\i s`s`rb`torim [i noi cu fast, acum\n martie, trei ani de la intrareaamericanilor \n Irak. Ce Dumne-zeu, fra]ilor \ntru moarte, a fostultimul r`zboi mai mi[to din ul-tima vreme! Unde mai g`seamnoi at\]ia mor]i, pe metru p`tratsau pe unitatea de timp, \n aces-te vremuri de restri[te, c\nd oa-

menii se \nc`p`]\neaz` at\ta s`tr`iasc`? Ca s` nu ne mai amin-tim ce a urmat. Ni[te rafina]i de-gust`tori de moarte ca noi numai pot fi nici de partea ameri-canilor, nici de cea a ciuhapilor.Noi ne bucur`m, din tot sufletulnostru curat de copii, c` mor oa-meni. Nu avem parti-pris-uriproste[ti legate de uniform`.De-asta v` rog s`-i ur`m bun ve-nit unui maestru. Teroristul Hus-sein Fahmi (28 de ani), capturat

acum dou` luni la Bagdad, le-gitimat la Al-Qaeda, sec]ia Irak,clasa profesor-doctor Abu Musabal-Zarqawi. Gagiul a recunoscutc` \n ultima vreme a decapitatcu m\nu]ele lui 116 oameni. Da,a]i auzit bine. El l-a coafat [i pejaponezul acela, Shosei Koda,care \n 2004 a fost printre primiicare au deschis sezonul la c`p`-]\ni. |l felicit`m pe Hussein, mul-]umim mamei, p`rin]ilor [i celor116 care au fost al`turi de el [iau f`cut posibil` aceast` perfor-man]`. Celor 116 care au crezut\n el p\n`-n ultima clip`. Sau,mai bine zis, n-au vrut s` cread`,s`rmanii, c` el poate face a[aceva cu capetele lor. V` da]i sea-ma c` omul acesta a omor\t, ma-nual, mai mult dec\t un bombar-dier B-2, o minune a tehnicii ca-re a costat contribuabilii ame-ricanii miliarde multe de dolaribucata? Vede]i c`-n moarte, ca[i-n dragoste, dac` vrei [i crezicu adev`rat, banii nu mai con-teaz`? |nc` o dat` „Bravo, Hus-sein!“. {i, ca s`-]i ar`t`m c` [inoi credem \n acelea[i valori catine, propunem ca tu s` fii deca-pitat cu [i mai mult s\nge rece,nu \n doar zece minute, ci \nvreo trei zile de chin [i agonie.

Capul isp`[itor

coasa luxr`spunsuri la scrisoriIrak dau [tire…

{i nu ne integrape noi \n ispit`,[i ne izb`ve[tede cel r`UEPentru c` politicienii romåni \nc`nu au reu[it s` pun` cruce inte-gr`rii \n UE, prefectul jude]uluiIa[i, Radu Pris`caru, i-a propusmitropolitului Moldovei [i Bu-covinei, |PS Daniel, un proiectconform c`ruia preo]ii din jude] artrebui s` le explice enoria[ilorcum e cu Uniunea asta European`,care s\nt avantajele [i dezavanta-jele acestui act politic neprotejat.Dup` ce preo]ii \[i vor fi ]inutpredicile despre Sf\nta UE, ceaf`c`toare de minuni, probabil c`mul]i dintre enoria[i vor dori s`intre \n Europa cu picioarele\nainte.

|nalt Preasfin]ia S.A.

Fie-i]igara u[oar`!Trist, dar adev`rat: omul deafaceri Florian Anghelescu,patronul ]igaretelor Anghelescu, amurit prin sp\nzurare. S-a dovedit\nc` o dat`, dac` mai era nevoie,c` tutunul d`uneaz` grav s`n`t`]ii.

Adio, fume!

Necuno[tin]eoperare calculator

Ce s` fac` o biat` fat` goal` \n fa]a unui calcu-lator din care o prive[te un str`in, f`r` cuno[tin]ede operare PC [i f`r` s` [tie ce o roag` `ia care seuit` la ea? Nici nu \n]elege de ce trebuie s` se uitefix \n bila aia de pe monitor. Nici nu \n]elege cinee „show tits“ sau „masturbate yourself“ de tot aparpe ecran. Dar problema nu se pune a[a. Dac` tot es` fie anti-anun] [i s` nu respecte nici o cerin]`

fireasc` a video-chat-ului, atunci \n mod cert zg\rce-nia de detalii din anun] a \mpiedicat [i apari]ia celor-lalte detalii cerute de angajator: sigur fata trebuie s`fie ur\t`, str\mb`, cheal` [i b`iat.

Pussy-chat

abera]ia de libertate

22 academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

Reclamede ras

condica de sugestii [i reclame

Pentru cine n-are bani s`-[i fac` \ntr-un an unconcediu la mare [i unul la munte, a ap`rut posi-bilitatea concediilor tip „2 \n 1“. Adic` te duci lamunte [i te sim]i ca la mare. Pensiunea agrotu-ristic` „Briza muntelui“ e perfect` pentru aceast`senza]ie mixt`. La munte po]i \nota pe paji[ti, po]i

face scufund`ri, po]i merge cu vaporul prin p`dure.Aten]ie, nu mai \nt\rzia]i, procura]i-v` bilete dintimp \n zonele de munte care devin mare. Sezonulinunda]iilor de la munte e gata s` \nceap`.

Pensiunea agroturisctic`

Nou:

Au ap`rut alpinistul nautic[i scafandrul montan

Rug`m pe aceast` cale mi[carea feminist` dinRomånia, care lupt` pentru ca so]iile s` nu mai fiecaftite de be]ivii lor so]i, c\t [i mi[carea masculi-nist`, care se lupt` pentru ca b`rb`]eii s` nu mai fieb`tu]i de neveste cu pantoful cu toc cui, s`-[i tem-pereze ac]iunile de strad`. |n Romånia, violen]a \nfamilie este un moft fa]` de ce se \nt\mpl` pe afar`.Uita]i-v` la televizor, la spotul pentru cerealele Vi-talis. So]ii se trezesc diminea]a [i se bat s` ajung`unul \naintea celuilalt la cutia cu cereale [i de-asta\[i \ntind reciproc capcane, de cu sear` probabil: ela legat o funie de care s` se \mpiedice ea; so]ia, la

r\ndul ei, a plasat strategic pe drumul \nspre buc`-t`rie un f`c`le] pe care el s` calce [i s` cad`. Flecu[-te]e. Mai nasol e la str`inezia. Tot \ntr-un spot pu-blicitar, dat pe la Noaptea Devoratorilor de Publici-tate, so]ii se bat mult mai r`u pentru o ma[in`, cas` ajung` unul \naintea celuilalt la volanul ei. Seelectrocuteaz`, \[i dau foc, se mutileaz`, se arunc`\n aer unul pe altul. Trebuie neap`rat ca p\n` \n 2007s` \nv`]`m s` ne batem \n familie la standarde UE.

So] [i s-o ]ie \n pumni

Ce chestie, adic` dac` vrei s` iei hran` pentruanimale, trebuie s` dai col]ul? A, nu? |nseamn` c`am \n]eles eu gre[it… {i atunci care era mesajul?C` hrana de animale se d` la magazinul alimen-tar? Foarte bine, unde voia]i s` se dea? La vul-canizare? La anticariat? La ceapraz`rie? Ba acuma

m-a]i f`cut [i mai curios. Pun pariu c` pe u[a ma-gazinului alimentar e [i anun]ul `la pe care scrie „|naceast` unitate, accesul cu st`p\ni este interzis!“.

Funda]ia „Vier Pofta-n cui“

Au [i c\inii animall-ul lor

Cereale[i ]i se va da b`taie

flagrant deliciu

CLO{CACUPUII DE [aur

academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

23

Anchet` Flac`ra: „Cel mai“,„Cea mai“

Fapte de eroism

O nav`[i un echipaj\n care furtuna([i focul) love[teca \ntr-un munte

„Am dat curs unei ciudate invi-ta]ii, primit` prin po[t`, semnat`de «un grup de marinari romåni»– ca \n drumurile noastre prinConstan]a s` ne facem timp, dac`dorim s` cunoa[tem ni[te oa-meni frumo[i, s` st`m de vorb`cu comandantul navei «Cri[ana»,Traian B`sescu. Este – mi se spu-ne – cel mai t\n`r comandant de

pe petrolierele ]`rii – nici 31 deani – comandant c`ruia i s-a \n-credin]at, ca semn de pre]uire [i\ncredere, a doua nav` ca m`rimea ]`rii, nav` al c`rei echipaj atin-ge v\rsta medie de 27 de ani. Scur-ta [i enigmatica scrisoare se \n-cheia astfel: «Nu uita]i s`-l \ntre-ba]i despre \nt\mplarea cu incen-diul de pe nava „Arge[ul“, petre-cut` undeva, \n lume, pe vremeac\nd nu \mplinise \nc` 30 de ani».

– Ne aflam \ntr-un port, pe unmare fluviu. Desc`rcam naft`,produs distilat din benzin`. «Arge-[ul» se afla \n dana unei mari com-panii petroliere. Spre sf\r[itul des-c`rc`rii a izbucnit incendiul. Nuse [tia de la ce [i cum izbucnise.Se aflau \n zon` 14 nave sub diver-se pavilioane. Ardea fluviul \nplin` zi. Flac`ra atingea 40 m. |ncirca 45 de secunde [i nava noas-tr` a fost prins` \n aceast` hor`de fl`c`ri. Mai \nt\i am ordonat

trecerea echipajului la posturilede manevr` cu inten]ia de a scoa-te nava din zon`. V`z\nd c` nus\ntem decupla]i [i realiz\nd c`nu putem pleca – s-ar fi \nt\mplato adev`rat` catastrof` – am hot`-r\t s` r`m\n cu echipajul la bord\n speran]a c` incendiul nu va de-termina explozia tancurilor demarf` ale navei [i cu inten]ia fer-m` de a stinge incendiul de pe na-va noastr` [i de a o salva. Echipa-jul a trecut deci la posturile de in-cendiu.

– C\t a durat lupta cu focul?– Dou` ore. Dou` ore \n care

am stins [i un \mping`tor str`inabandonat de echipaj [i adus decurent \n pupa navei «Arge[», cutancurile de combustibil \n fl`-c`ri. Pericolul cre[tea alarmant.Pe de o parte, stingeam fl`c`rilecare ne cotropiser`, pe de alta, un

nou generator de incendiu, adusde curent, ne amenin]a. A fost olupt` titanic`. |ntregul echipaj ar`mas la posturi. (…) Era situa-]ia clasic` de abandon a navei.Nimeni nu ne-ar fi acuzat c` \n-tr-o asemenea \mprejurare amp`r`sit nava. De altfel, toate cele14 nave din zona incendiului aufost abandonate.

(…)– Ce-a]i zice, Traian B`sescu,

s` nu vorbim nici despre «Arge[»,nici despre «Cri[ana», ci despredv.? Pare c` nu a fost deloc o \n-t\mplare c` la dv. nu au mai fostnecesari cei 8 ani necesari pen-tru «na[terea» unui comandantde nav`; c`, \n sf\r[it, azi s\nte]icomandantul celui de-al doileapetrolier, ca m`rime, al ]`rii, de[i,dup` cum spune]i, adeseori s\n-te]i pus \n situa]ia s` v` ar`ta]ibrevetul pentru ca s` fi]i crezut,\ntr-adev`r.

– M-a bucurat nespus faptul

c` oamenii au avut \ncredere \nmine – numirea comandan]ilorde nave f`c\ndu-se prin C.O.M. [icu semn`tura Navromului. Eracam acum un an, dup` «ghinio-nul» cu incendiul. C\nd ne-am\ntors \n ]ar`, \ntregului echipaji s-a acordat concediu de odihn`,chiar [i celor care \l f`cuser` deja.Un mod frumos, omenesc de r`s-plat` pentru curajul cu care b`ie-]ii de pe «Arge[» s-au luptat, \n-ving\nd. Imediat dup` concediu,mi s-a \ncredin]at comanda navei«Cri[ana». V` spuneam c` ceamai mare parte a echipajului m-a urmat. |mpreun` cu ei am d`ru-it navei, \nc` de la \nceput, un ande exploatare \n plus.

– Adic`?– Adic` nava ar fi trebuit s`

intre \n [antier din decembrie ’81.Echipajul meu, prin lucr`rile efec-tuate din mers, a men]inut nava

\n exploatare p\n` la mijlocul luinoiembrie a.c. O singur` zi descoatere a navei din exploatare\nseamn` \ntreruperea fluxuluicontinuu de aprovizionare a ]`riicu ]i]ei, \nseamn` valut` pier-dut`. Nu \nt\mpl`tor deci ne-amasumat o asemenea r`spundere.Pentru a putea \n]elege greutateaunei asemenea hot`r\ri trebuies` v` spun c` echipajele petroli-ere s\nt cele mai disciplinate, celemai bine preg`tite profesional. Edrept, personalitatea echipajuluio formeaz`, o modeleaz` [i nava.Iar «Cri[ana», pe c\t este de impu-n`toare (n.n. – 4 etaje!), pe at\teste dotat` tehnic. Furtuna love[-te \n ea ca \ntr-un munte!

– Ave]i un sentiment de maresiguran]` travers\nd pe un petro-lier criza petrolier` a lumii?

– Siguran]a provine din \n]e-legerea ad\nc` a nevoii vitale a

aducerii la timp a ]i]eiului acas`.(…) Tot din aceast` ad\nc` \n]e-legere, acela[i t\n`r echipaj laKarg Island, \n zona conflictuluiiraniano-irakian, a \nc`rcat nava\n timpul unor atacuri aeriene.

Confrunt`ri cu situa]ii delica-te au fost multe \n care hot`r\-toare a fost puterea voin]ei la te-melia c`reia a stat aceast` ad\nc`\n]elegere, sus]inut` de excelen-ta lor preg`tire profesional`. Erau\n Marea Ro[ie c\nd au descope-rit o avarie la condensatorul auxi-liar. Avaria era vital` pentru sigu-ran]a navei \n manevrele de tran-zitare a Canalului de Suez. Li s-aalocat de c`tre ]ar` o sum` im-portant` de valut` pentru repa-rarea navei \n Grecia. Echipajul ahot`r\t s` \ncerce mai \nt\i el, cufor]e proprii, s` g`seasc` solu]iide ie[ire din impas. {eful meca-nic, instructor Miu Vasilescu, [i

[eful mecanic al navei, Dina Con-stantin, nu-[i mai g`seau somnulde sup`rare. «Cum s` arunc`mnoi at\ta valut`, cum s` pierdemat\]ia bani?» – se tot \ntrebau. {iau pornit, ajuta]i de ceilal]i, s`fac` ni[te improviza]ii. Nu, nu-ibun cuv\ntul improviza]ie – a[zice mai degrab` c` [i-au pus \naplicare iste]imea tehnic`. Peste10 mii de dolari ar fi costat numairepara]ia, apoi scoaterea naveidin exploatare pentru cel pu]in 6zile, alte zeci de mii de dolari, plusratarea pozi]iei de \nc`rcare, careiar`[i ne-ar fi costat o groaz` debani.“

Mili]ia Spiritual`

B`sescu, \ntr-o povestire de ap` [i sfad`Textul de mai jos este un interviu-reportaj cu t\n`rul c`pitan TraianB`sescu, publicat \n Flac`ra din 31 decembrie 1982. {tim c` acro-nimul C.O.M. vine de la Comitetul Oamenilor Muncii. Nu [tim ce car-pete [i blugi au mai fost salva]i, la pachet cu nava Arge[ul, dinincendiul despre care ve]i citi. |n rest, totul e clar.

24 academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

Cornude umbr`

Sim]ind, mai ales \n interioruls`u, c` ceva sc\r]\ie, un cet`]eanromån din R\mnicu V\lcea, Ro-månia, a decis s` dezlege, doar cum\inile sale, c\teva mistere esen]i-ale pentru mersul lucrurilor peP`m\nt. A[a c` a transmis un te-lex c`tre glob. Din p`cate, st\lpulpe care a lipit el mesajul nu a \n-]eles ce trebuie s` fac`, a[a c` nua trimis telexul. Noroc c` cinevaa forwardat telexul c`tre noi [i,astfel, lumea \ntreag`, inclusivJaponia, cartierul Titan [i R\m-nicu V\lcea, vor putea afla leg`-tura dintre Ceau[escu, Dej, comu-na Ro[iile, \mp`ratul Hakinito (anu se confunda cu Akihito), doam-na \mp`rat` a Japoniei, b`iatulales de America, Iliescu [i N`stase.A[adar, \n direct la toate televizi-unile de pe globul p`m\ntesc [i

\n Academia Ca]avencu, un telexdin V\lcea. Dan Diaconescu, ai le-g`tura!…

„8-03-2006. M` numesc D.Constantin n`scut, crescut \n co-muna, Ro[iile jude]ul R\mnicuV\lcea, anul 1953 ziua 14 lunaseptembrie, de profesie con-duc`tor auto. Am lucrat \n Bu-cure[ti ca [ofer din anul 1975p\n`-n anul 1992 – 22 Mai amfost scos din servici f`r` motiv.Din anul 1993 am r`mas f`r`locuin]`, motivul \l cunosc explic.Cineva de prin America a avut oidee foarte bun`, s` g`sim uncopil pe-ntreg globul p`m\ntesc,de[tept [i bun pentru, oameni.Copilul bun [i de[tept sa g`sit \nRomånia comuna Ro[iile jude]ulR\mnicu V\lcea – eu D. Constan-

tin. Camerele de luat vederi,descoperite (aici e o eroare detransmisie [i nu se-n]elege – n.n.)Japonia indic` (spune) [i g\ndulomului, F`r` gre[ea (eroare dinnou – n.n.) f`cut probe cu \n-treb`ri tuturor copiilor de pe \n-treg (eroare…) 4 ani[ori la 6ani[ori, am fost valabil (bun) dela 6 ani la 15 ani am fost \ntrebatfel [i fel de vorbe am fost validatde-n treg globul – eu c\nd ereammicu] auzeam vorbind oameni,\ntre ei: `sta [tie ce vorbe[te [ib`tr\ni re]in multe vorbe auziteprin comun` ca re]in transform\n adev`r. S\nt scris la Woa[igh-ton – America din anul 1959 penumele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej iar din anul 1965 pe numelede Ceau[escu (Nicolae) Con-stantin. Eu [tiam absolut nimica

c`ci oameni este condu[i cuaparatele, camere de luat vederidin cas` le vorbea \n urechii, amaflat tocmai din anul 1998. Eucunosc ce este scris \n dosaruldin Woa[ighton este lege, inter-na]ional` aprobat` de \ntregglobul ca num`r de persoanecunosc 650.

– Ce scrie D. Constanstantineste lege.

– Dac` moare D. Constantins`-l urmeze \ntreaga – Romånii.Eu de unde [tiu? Este subiectelescrise pe plancarde pe numerede ma[ini-ziare-televiziune-radio. R~ZBOAIELE DIN EUROPI{I AMERICA ROMÅNII E CAPII.ION ILIESCU A FOST LA TOKIO|N ANUL 1990 LUNA MAI DOM-NULUI |NP~RAT HAKINITO – JA-PONIA – A FOST – INFORMATDE C~TRE ION ILIESCU – C~ROMÅNIA |L OMOAR~ pe D.CONSTANTIN DOMNUL |MP~-RAT JAPONIA HAKINITO ASPUS: EU NU OMOR OAMENI.|N ANUL 2004 – 4 OCTONBRIE –DOMNUL |NP~RAT JAPONIAHAKINITO {I DOMNA |NP~RAT~JAPONIA CU DOMNUL AM-BASADOR JAPONIA AU VENITLA BUCURE{TI {I AU SPUS: NOIJAPONIA NU D~M BOMBE. D.C.

REPET – R~ZBOAIELE CAPII– ION ILIESCU [i ADRIAN N~S-TASE (\n numele meu c` eu amdat ordin NU)“

La fotbal [i la fabule se pricep to]iO echip` de-a noastr` care n-a primit p\n` acum nici un gol \n CupaCampionilor Europeni sau \n Cupa UEFA este Politehnica Ia[i. |n primaetap` din retur, a jucat cu Poli Timi[oara, meciul s-a transmis pe TVR2, iar domnul comentator (i-am uitat numele) a pomenit despre sta-dionul „Grigore Alexandrescu“ din dealul Copoului. Stadionul dindealul Copoului poart` numele fostului primar ie[ean Emil Alexandres-cu. Domnul Grigore Alexandrescu (1810-1885) nu prea era cu fotbalul,ci cu fabulele. De exemplu, cu „Boul [i vi]elul“, „C\inele [i c`]elul“,„Dreptatea leului“ etc. El, Grigore Alexandrescu, care n-a fost primarla Ia[i [i n-a l`sat numele s`u stadionului din dealul Copoului, a scrisversurile: „Un bou \n post mare? Drept, cam ciudat vine, / Dar asta se-nt\mpl` \n oricare loc. / Dec\t mult` minte, [tiu c` e mai bine / S` aitotdeauna un dram de noroc“. Versuri care r`m\n [i azi la fel de ac-tuale ca [i m\ine.

Cip IE{AN

Gardianul a dat cu oi[tea-n gardO glum` de un deosebit rafinament a reu[it Gardianul, pe data de 16martie, \ntr-un reportaj despre adunarea maghiarimii de la OdorheiulSecuiesc. Un supratitlu care rezuma atmosfera evenimentului –„Proclama]ia privind autonomia teritorial` a secuilor a fost \nlocuit`cu discursuri monotone [i cu o peti]ie ce va fi adresat` Bruxelles-ului“– era urmat de concluzia fireasc`: „FÅSZ, FÅSZ, FÅSZ“. La primaprivire, „fås-ul“ mi s-a p`rut un comentariu par]ial justificat, \ns` nu \nraport cu cei 10.000 de maghiari care au participat la adunare, ci fa]`de isteria din pres` care a precedat evenimentul. Abia apoi mi-amamintit – sunt, totu[i, clujean – rostul ortografierii cu „sz“. Scris a[a,cuvåntul \nseamn` ceva \n maghiar`. Nu \mi permit s` traduc, dar pots` ilustrez, printr-o analogie: dac` un ziar maghiar ar publica, pe 2 de-cembrie, o relatare despre ziua na]ional` a romånilor, sub titlul (scuze)„PULÀ, PULÀ, PULÀ“, v-ar umfla råsul? Pute]i transmite r`spunsul di-rectorului Gardianului, dlui Gabriel St`nescu; domnia-sa ar putea, cuacest prilej, s`-[i ata[eze la titlul de profesor de deontologie \n jurna-lism [i titlul din ziar.

Mircea TOMA

Telex din R\mnicu V\lcea c`tre \ntreg Globulpoli]ia presei

S`pt`m\na trecut`, \n timp ce-i num`ram\n palm` lui Gigi Ax contravaloarea a dou` mo-torole de Scandic pentru pariul pierdut odat`cu calificarea Rapidului, m-a lovit din senin:b`i, noi st`m ca pro[tii la meci \n timp ce mi-norit`]ile conlocuitoare vor s` se tireze [i s`intre \n UE \naintea noastr`. Prima dat` m-amg\ndit la unguri [i nu m-am g\ndit bine. Dup`aceea mi-au venit \n minte rromii ([i am im-presia c`, atunci c\nd mi-au plecat din minte,au luat [i ceva cu ei) [i, nu \n ultimul r\nd, amvisat nem]i [i [vabi cump`r\nd Trabanturi \nVitan-B\rze[ti pe c`r`mizi de m`rci expirate.

Merem \n UE cu minorit`]i sau f`r`? |ilu`m c\nd plec`m la integrare sau avem curajs`-i l`s`m singuri acas`? Dat iz za question,neamule! Ca s` mergem la integrare cu to]ii,e nevoie de c\teva schimb`ri. |n primul r\nd,to]i po[ta[ii din Fran]a trebuie s` \nve]e un-gure[te, asta-i clar, dac` vor s` bea p`lincanoastr` c\nd ne aduc ajutorul de [omaj \neuro. P`i mie, dac` nu-mi zice fran]uzu’ „kös-zönés Brizu bácsi“, m` a[a pe ea de pensie, odau la cîine. Dac` o s-o vrea [i c\inele, c` [i els-ar putea s` aib` preten]ia s` i se vorbeasc`pe limba lui. Apoi, vom propune ca \n fiecare]ar` membr` UE s` fie \nfiin]at` c\te o Harghi-ta & Covasna, s`-i zicem „Har-Co Land“. Poateomul plecat de la Odorhei la Helsinki la culesde reni simte nevoia \ntr-o sear` s` fie auto-nom. Ce face? Bate drumul p\n` \n Romånia?

Merg\nd pe aceea[i linie, cerem cu insis-ten]`, pentru a nu da na[tere unor st`ri de ten-siune gratuite [i discrimin`ri care nu \[i aulocul \ntr-o Europ` a concordiei [i \n]elegerii,ca at\t sc`rile de bloc, c\t [i pasajele de metroudin Paris s` fie modificate pentru a permiteminorit`]ii rromilor s` intre cu caii: cu alte cu-vinte, s` se face pe l\ng` sc`ri c\te un drum de

]ar`. De asemenea, hotelurile din Londra vortrebui s` umble un pic la fa]ad` [i s` pun` ni[-te turnule]e de tabl`, odat` cu introducerea \nmeniul service-room-ului a f\nului [i g`le]ii cuap`, c` doar n-o s` bea Bucifal de la chiuvet`.

Dar integrarea e un drum cu dou` sensuri,normal: trecem noi going West cu c`ru]ele cucoviltir [i pe cel`lalt sens se \ntorc nem]ii \nmer]ane s` ne cump`r` glia daco-roman`. Pre-cum se vede, `[tia uit` repede c` le-am maiv\ndut acelea[i case [i acelea[i p`m\nturi devreo trei ori p\n` acum. Cu o regularitate [io naivitate tipic nem]e[ti, deutschlanderiicump`r` propriet`]i \n Romånia la fiecare 50de ani. Facem o revolu]ie, un r`zbel, o nunt`de ]igani la ei \n curte, [i iar le abandoneaz`,dup` care iar vin, iar le vindem [i tot a[a. Eucred c` nem]ilor nici nu le place \n Romånia,dar au g`sit motiv s` treac` mereu pe la noi,c` pot cump`ra ieftin ce au mai cump`rat. {ichiar [i ce n-au mai cump`rat la noi, dar aucump`rat la ei [i au r`mas f`r` din cauza sl`-biciunilor alarmei auto.

Parc` v`d c`, odat` ce scoatem din geant`pachetul cu minorit`]i [i ceapa, UE o s` str\m-be din nas [i o s` o dea cotit` c` nu s\nt locurila geam acum, c` s` mai \ncerc`m la var`, \n2750, c` s-a deschis un economat la Tbilisi,dac` s\ntem interesa]i, care d` coc\r] [i pe cu-poane de mas` etc. Dar [tiu [i ei prea bine c`,dac` se opre[te o [atr` de c`ld`rari \n Luxem-burg s` fac` ne[te cazane [i o poal` de portofe-le, or s` le cear` luxemburghejii autonomie \n24 de ore – iar dac` ajung markobelii [i veres-toyii parlamentari de Alsacia [i Lorena, vor r`-m\ne `ia f`r` codri c\t ar zice Nincs kegyelem!

Silviu BRIZU,po[ta[ minoritar cu trafalet

popoareledenigratoare

25academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

l Prostituatele din Germania au acum dreptul de a sereprofila. Dar nu ca orice, ci ca asistente pentru b`-tr\ni. Numai s` nu le revin` vechile obiceiuri [i s`-ipun` pe b`tr\ni s` pl`teasc` dup` ce primesc medica-mentele. Sau, de fapt, \nainte s` le primeasc`! E depresupus c` noile asistente vor avea tarife at\t pe or`,c\t [i pentru toat` noaptea. C` una e s` plimbi unb`tr\n o or` prin parc [i cu totul alta s`-i gole[ti oli]atoat` noaptea. l În materie de ciud`]enii, nem]ii s\nttot pe primul loc (nu-i a[a c` v` plac formul`rile asteade Album duminical, edi]ia august ’87?). Ni[te eurofal[i, dar fal[i de tot, cu gagici goale în loc de imaginieuropene [i cu Eros în loc de Euro, s\nt folosi]i \nGermania ca bani adev`ra]i. Ce fraieri [i nem]ii `[tia!S-au chinuit s` fac` bani fal[i cu gagici goale, c\nd pu-teau s` cheme un specialist din Romånia care le-ar firezolvat problema mult mai ieftin. Ca s` faci un teancde bani cu gagici goale, n-ai nevoie dec\t de dou` banc-note; interiorul \l umpli cu decupaje cu gagici goale dela pagina 5. Simplu. l Tot în Germania, un hotel detrei stele taxeaz` clien]ii în func]ie de greutatea corpo-ral`. Înc` un hotel la care nu vor mai putea sta depu-ta]ii [i senatorii români, din cauza pre]urilor extrem demari. |ntrebarea mea, ca romån, este: c\nd te c\nt`resc:la venire, c\nd e[ti mai sub]irel, sau la plecare, cu scru-mierele [i s`punul \n buzunare? l Trecem în Anglia,dar r`m\nem în zona oamenilor masivi. Majoritateasuporterilor de fotbal s-au pl\ns c` stadionul Wembleyare scaune prea \nguste. Prin urmare, scaunele au fostl`]ite cu aproape 10 centimetri. M` îndoiesc c` s-acerut aceast` m`rire doar din cauze de gabarit dep`[it.Eu cred c` huliganii, ca de altfel to]i fanii, aveau nevoiede acei zece centimetri pentru a fi siguri c` nimeresccu scaunul capul rivalului.

AgenCIA de pres`

s`pt`m\nastr`inilor

intr`m \n UE. Cum ie[im?

|ntreg mapamondul e cu ochii[i luneta pe Br`ilaAproape 300 de romåni au fost aresta]i \n Spania, \n timpulopera]iunii „Br`ila“, cum este numit` cea mai mare ac]iunecomun` \mpotriva unei re]ele de infractori din Europa. Iat`,spre bucuria mai multor colegi din redac]ie, Br`ila este pri-mul ora[ din Romånia care se face cunoscut pe plan inter-na]ional \nc` din perioada pre-aderare. Felicit`ri b`ie]ilorno[tri care se ocupau cu traficul de persoane pentru modulingenios prin care au atras aten]ia lumii asupra Micului Pa-ris de pe malul Dun`rii. Crede]i c` poli]i[tii spanioli [i-armai fi manifestat interesul pentru bog`]ia cultural` a ora[u-lui lui Panait Istrati dac` ar fi fost vorba de rezultatele ulti-mului festival de canto [i nu de TIR-ul de bagaboante adusela produs sub amenin]area s`biilor?

Panait Distrati

l În Observator cultural, nr.55, trei critici literari, MirceaMuthu, Paul Cernat [i CarmenMu[at, r`spund în ample articolela întrebarea: „Chiar a scris Alex.{tef`nescu o istorie a literaturii?“.Este vorba despre Istoria literatu-rii române contemporane, 1941-2000, masivul volum publicat deAlex. {tef`nescu la sfîr[itul anu-lui trecut. R`spunsul celor trei larespectiva întrebare este un cate-goric nu. Iat` cîteva citate din ar-ticolul lui Carmen Mu[at: „Stilulplebeu, de o familiaritate ce fri-zeaz`, adeseori, grobianismul,împ`nat cu metafore [i compa-ra]ii flamboaiante, dezv`luie latot pasul lipsa de intui]ie critic` [ide erudi]ie, marc` inconfundabi-l` a discursului lui Alex. {tef`nes-cu“. Sau „comicul involuntar alunui discurs «critic» care abund`în sentin]e, în absen]a analizelorpe text [i a argumentelor, vorbe[-te de la sine despre «profesio-

nalismul» lui Alex. {tef`nescu“.„Alex. {tef`nescu minimalizeaz`,cu program, tot ceea ce îi dep`-[e[te puterea de în]elegere, faceconfuzii la tot pasul – nu distin-ge, de pild`, între autor [i naratoratunci c\nd cel din urm` vorbe[-te la persoana întîi, stilul indirectliber (pe care nu-l nume[te ca ata-re pentru c` îi lipse[te o minim`informa]ie teoretic`) i se pare o«viclenie rudimentar`»…“. {imai scrie Carmen Mu[at: „Cît decredibil` poate fi «o istorie a lite-raturii» contemporane în careNorman Manea este taxat scurt,f`r` argumente, drept un «autormediocru», iar Valeriu Butules-cu este înf`]i[at ca un scriitor detalia unor «Tagore, Nietzsche, LaRochefoucauld, Jules Renard,Cioran»…?“. Orice comentariumi se pare inutil. ({t. A.)

l S\nt la mare mod` ajust`-rile de biografii, astfel încît s` re-ias` c` ai fost victim` a comunis-

mului. Asta [i bo[ii Filarmonicii„George Enescu“, într-un interviudestul de recent, din Ev.Z. Promo-vat` Concert Maistru al Filarmo-nicii în 1989, când doar delega]iila al XIV-lea Congres mai primeaufunc]ii, Anda Petrovici pozeaz`azi în victim` a comunismului.„S\nt copil de emigrant [i am e-xemplul tat`lui meu: venit aici caemigrant politic din Iugoslavia, afost primit cu bra]ele deschise înRomânia [i se simte foarte bineaici“. Din p`cate, adev`rul istorice pu]in diferit: pentru tat`l AndeiPetrovici, bra]ele le-au deschisGheorghiu-Dej [i tovar`[ii deidealuri bol[evice. În anul degroaz` 1948, c\nd elita româneas-c` înfunda pu[c`riile, tovar`[ulPetrovici, gonit de Tito, se refu-gia la Bucure[ti unde, toat` via]a,el [i familia s-au bucurat de privi-legiile de „FIAP“-ist rezervatetransfugilor proteja]i de Mosco-va. Nici dirijorul Cristian Man-deal nu se jeneaz` s` rescrie isto-ria. „Am ap`rut foarte t\rziu pepia]a interna]ional`“ – se vait`el – „la 40 de ani, efect al grani-]elor închise de comunism“. Cumdin acela[i interviu afl`m c` e

n`scut în 1946, înseamn` c` pen-tru el grani]ele s-au deschis în1986! Fix c\nd nu mai ie[ea nicimusca. Doar dac` aproba coanaLeana, în Cabinetul 2. {i dac` nemai amintim c` Mandeal a p`[itîn Filarmonica pe care o conduceast`zi, adus „de m\n`“ de GoguR`dulescu [i de Suzana Gâdea,care l-au for]at pe directorul Mi-hai Brediceanu s`-l angajeze di-rijor, am zice c` a fost un r`sf`-]at al regimului. Care i-a oferit [ireparti]ie într-un elegant aparta-ment, evident na]ionalizat, de peSchitu M`gureanu. Dup` ’90, Man-deal a protestat în mass-mediaîmpotriva restituirilor în natur`,]in\nd parte, ca to]i adev`ra]ii to-var`[i, chiria[ilor instala]i în ca-sele altora. S` fie aceasta cheialongevit`]ii în func]ia de directoral Filarmonicii din Bucure[ti, un-de de 15 ani nimeni nu-l întreab`de s`n`tate? Chiar dac` o con-duce prin telefon, lipsind din ]ar`7 luni pe an, cum senin declar`în acela[i interviu? (I. M.)

26 academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

coana mi]abeletrista

Dec\t s` da]i \n cap la oameni, mai bine citi]i aici. Dec\t s` sugruma]ivr`bii, mai bine c`de]i pe g\nduri aici. Dec\t s` viola]i b`tr\ne, e maisimplu: cite[ti Jurnalul lui Tetelu [i-]i trece.

Jurnalul lui Tetelu munca cu cartea

Alex. nihilo nihilshow biz da’ cul]i

Cum scriam [i s`pt`m\na tre-cut`, Ana Selejan, autoarea volu-melor Tr`darea intelectualilor [iReeducare [i prigoan`, a cercetatpresa din perioada 1944-1948 pen-tru a afla rolul pe care intelectu-alii l-au jucat \n instaurarea co-munismului la noi \n ]ar`, dar maiales ce rol au avut ei \n distruge-rea culturii romåne. S-a insinuat,nu de pu]ine ori, c` evreii intelec-tuali au hot`r\t cum va ar`ta cul-tura romån` \n viitorul apropiat.Evreii au avut [i ei contribu]ia lor,dar cea a romånilor, care au tre-cut cu arme [i bagaje \n tab`ra co-munist`, este cople[itoare. Dac`dorin]a evreilor de a se r`zbunapentru crimele [i umilin]ele sufe-rite este de \n]eles, dorin]a scriito-rilor romåni de a deveni gropariiculturii lor nu-[i are explica]ia de-c\t \n oportunism, lichelism [i, nude pu]ine ori, invidie. Dac` Sado-veanu s-a dat cu comuni[tii dinoportunism, e greu de explicat ar-ticolul publicat de Miron RaduParaschivescu \n Romånia liber`(nr. 172, 21 febr. 1945), articol in-titulat „Un impostor: Tudor Ar-ghezi“. Cum Arghezi era consid-erat un mare poet [i primise dedou` ori Premiul Na]ional dePoezie, se poate b`nui c` invidiaa jucat un rol \n acest caz. CumN.D. Cocea a fost toat` via]a unom de st\nga, alegerea lui nu a

mirat pe nimeni, dar toat` lumeaa fost surprins` c\nd G. C`lines-cu [i-a pus condeiul \n slujba cau-zei comuniste [i, \n 1945, \[i \n-cheia un articol astfel: „Tr`iasc`viteaza armat` sovietic`! Tr`ias-c` mare[alul Stalin!“. Pu]in dup`aceea va candida din partea Fron-tului Na]ional Democratic con-dus de comuni[ti pentru un loc\n Parlament. Merita acest locdeoarece scrisese negru pe alb \nTribuna poporului: „Muncitorulmanual s` ia sub ocrotirea sa pecel intelectual [i s`-i suplineasc`infirmit`]ile structurale“. Ceea cese va [i \nt\mpla peste c\]iva ani.Foarte interesant este [i cazul vi-itorului anticomunist de la Eu-ropa Liber`, Virgil Ierunca: p\n`la plecarea din ]ar` (1946), acomb`tut \n ziarele partidului co-munist. Astfel, \n 1944, chiar \nziua de Cr`ciun, \i anun]a peromåni c` „\mp`r`]ia lor nu maitrebuie c`utat` \n ceruri, ci nu-mai pe p`m\nt…“ |mp`r`]ia ve-nise, dar nu adusese cu ea raiulpromis de Virgil Ierunca.

{tefan AGOPIAN

Ru[inea ro[ie (II)

Dac` o s` m` \ntreba]i ce le-g`tur` exist` \ntre pictorul Geor-ges Rouault [i insolitul primar alsectorului 2, Neculai On]anu, os` v` asigur c` exist` una, penume Wanda, Wanda SachelarieVladimirescu*. Wanda este oartist` cel pu]in la fel de str`luci-

toare precum secolul trecut, com-parat` adesea [i pe bun` drep-tate cu Georges Rouault, un con-temporan al cubismului, expre-sionismului [i fovismului, carenu [i-a revendicat \ns` niciodat`apartenen]a la aceste mi[c`ri. Pe24 ianuarie a.c., primarul On]anu

a comis gestul rar \ntålnit \nanalele noastre, [i cu atåt mail`udabil, de a o s`rb`tori cu prile-jul împlinirii a 90 de prim`veripe Wanda. La fel ca Rouault, [iWanda ocup` un loc singularprintre arti[tii secolului XX. N`-d`jduiesc totu[i c` Wanda nu varepeta lec]ia de franche]e a luiRouault, care la \mplinirea vår-stei de 77 de ani [i-a f`cut inven-tarul operei [i a considerat c`anumite tablouri sunt imper-fecte. Cum nu mai avea timp s`le refac` sau retu[eze, a consi-derat c` e mai bine s` le ard`.Mai \ntåi [i le-a \mprumutat de lamo[tenitori, dup` care a distrus300 de picturi evaluate la maimult de o jum`tate de miliard de

franci. Nu [tiu dac` profesoriiWandei de la Academie, FritzStork [i Jean Alex Steriadi, ar fi\ncånta]i s` vad` de unde a ple-cat Wanda [i unde a ajuns, darde acolo de unde ne prive[te, dinacuarelele [i uleiurile ei cu dis-curs ludic [i clocotind de energiidezl`n]uite, lumea este infinitmai luminoas` [i mai debordant`decåt ne-o putem imagina.

Cornel IVANCIUC

* Wanda Sachelarie Vladimirescu,pictur`, Galeria Galateca,

str. C.A. Rosetti 2-4, Bucure[ti.

Wanda zboar` printre noicu 90 de ani lumin`

Crash nu este un film pentrucare s` scrii o cronic` \n Romå-nia [i \n Academia Ca]avencu,dar, dac` am apucat s` promit c`scriu eu despre un film desprecare am crezut c` dac` a luat Os-carul pentru „cel mai bun film“chiar este unul dintre cele maibune filme pe care le-ai puteavedea \ntr-o duminic` dup`-amia-z`, atunci pofti]i la mas`!

Un film sensibil, pedagogic [i„la zi“ \n ceea ce prive[te politi-cile sociale [i antirasiale ale Hol-lywood-ului. Care va s` zic`, Os-car previzibil. Un titlu metaforicce-[i strig` drama civiliza]iei„meltina]ionale“ americane, unfilm despre sociopatia comuni-c`rii urbane \ntre rase [i cet`]enice duce \n final la incon[tientacrim` cu premeditare. Acum a]i\n]eles despre ce e vorba?! Eramsigur.

Bine jucat de c`tre actori mari\n roluri secundare (Sandra Bul-lock, Matt Dillon, Loretta Devine,

Keith David – filmul lui Paul Hag-gis, scenariu [i regie, nu are per-sonaj principal), bine filmat, binet`iat, mult mai de[tept decåt ma-joritatea family movies (adic` acretinelor de filme adolescentinepe care le pot vedea [i p`rin]iidatorit` unor actori mari prefe-ra]i care au jucat \n urm` cu 15ani \n ni[te filme bune, pe care,p`rin]ii, adolescen]i fiind, le-auv`zut). Este un film pe care nu-mai America l-ar vota cel mai bunfilm. Europa voteaz` filmele ame-ricane ale lui Woody Allen, cumeste [i ultimul s`u Matchpointsau englezescul Via]a la Londracu Audrey Tautou de duminicatrecut`, de pe HBO. Iar eu, \n ulti-mul semestru, am fost european.

Liviu MIHAIU

* Crash, SUA, 2005.

|ntre a vedea Crash,a \ncasa Cash[i a månca Cusher

cinem-a p\r\t

rebelle arte

Situa]ia e complex` [i prezint`anumite aspecte. Legate, m` rog,tot de ni[te complexe. E simpa-tic`, d-un ecsemplu, situa]ia luiR`zvan Lucescu: dup` ce [i-a ucistat`l de la {ahtior Done]k, acumva trebui s` se bat` pe via]` [i pemoarte cu fra]ii romåni de la Stea-ua Bucure[ti. Curat parcurs mito-logic, de la Oedip la Cain & Abel!Cam tot \n sensul `sta, legat deinevitabilul fratricid Rapid-Steauadin sferturile Cupei UEFA, ]up,mai sare \nc-o chestie complicat`.Ca tot romånu’ impar]ial, nici ste-list, nici rapidist, cum naiba s` re-ac]ionezi? Pe de o parte, ne vomcalifica \n semifinale cu o echip`,dar, pe partea ailalt`, vom fi elimi-na]i din sferturi cu alt` echip`.Vom fi \nving`tori [i \nvin[i \nacela[i timp, iar din aceast` dile-m` nu putem ie[i, am zis! Zicem\n schimb c`, \ncet-\ncet, t\r\[-gr`-pi[, ca la noi, fotbalul romånesc\[i dep`[e[te istoricul complex eu-ropean. |n pas cu ]ara-ntreag`,odat` cu poporul! Ni se pare celmai frumos t\lc al calific`rilor ob-]inute de Rapid [i Steaua \n me-ciurile cu Hamburger SV [i BetisSevilla. S-a v`zut c` nici `ia, acolola ei, pe propriul teren, n-au treipicioare sau dou` capete. La o adi-c`, nem]ii au fost cam ]igani (te-ren infect, juc`tori nesim]i]i, pu-blic agresiv), \n timp ce steli[tii,

cu taurul lor de pe tricouri, s-audovedit a fi adev`ra]i toreadoripentru bie]ii spanioli r`pu[i. S`ne bucur`m, a[adar! Dar nu pestem`sur`. Ne-am \ntors cu fotbalul`sta al nostru cam prin ’83, c\ndCraiova Maxima era prima caredeschidea uli]a unor performan]econtinuate de marele Dinamo allui Mul]escu, }`lnar, Augustin,Orac & comp. Da’ s` nu v-a[tep-ta]i c` va veni prea cur\nd un mo-ment similar cu cel marcat deSteaua ’86. Poate prin 2036, la se-micentenar, cine [tie… Hai s` nuuit`m c`, totu[i, totu[i, Cupa UEFAa devenit un fel de Divizia B a con-tinentului, \n timp ce marii [me-cheri din Vest joac` \n Liga Cam-pionilor, acolo unde-s gloria, str`-lucirea [i banii. {i-n vreme ce \nsferturile UEFA s\nt patru echipedin Est, ei bine, \n sferturile Cham-pions League nu-i nici una. E lu-cru tare bun, chiar [i-a[a, c` alenoastre au ajuns unde-au ajuns.Va veni \ntr-o zi [i vremea aia c\ndn-o s` ne mai pl\ngem at\t de mult[i nici n-o s` ne \mp`un`m dincale-afar` pe chestii exterioarecompeti]iei: c` istoria, c` clima,c-am fost [i bolnavi c\nd erammici. Sferturile astea UEFA, carese anun]` a fi deloc academice,vor fi un test pentru noi to]i. Nujoac` echipa lui Copos cu echipalui Becali, adic` un cripto-utecistcu un neo-p`[unist. Nici cioriledin Giule[ti cu magraonii lu’ B`neldin Ghencea. Joac` doar, a[a cums\nt, Rapid cu Steaua. Alb-vi[iniiicu ro[-alba[trii. Deci, dac` ne lu`mdup` culoare, aia de pe chilo]i, vafi numai Dinamo, alb-ro[u pe totterenul. Glumeam. Hai romånii,hai Romånia!

Viorel MO}OC

cartona[ul ro[ucu tricolor

27academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

Hai Rapisdeaua!

mazeta sporturilor

Conduc`torii cluburilor Rapid [i Steaua, \ngrijora]i c` acumchiar trebuie s` aduc` fotbalul romånesc la nivel european.Adic` s` traduc` \n englez` „Moarte ciorilor!“,„Antonescu - ultima solu]ie!“, respectiv „Mue Steaoa!“.

Ce \nseamn` s` fugi prea tare dup` [tiri \n exclusivitate: r`m\i\n ofsaid. A[a a p`]it Antena 3, joia trecut`. S-a gr`bit [i a dat-o f`r`s-o mai verifice, de[i o putea face, lejer, din trei surse, adic` B`nelNicoli]` de dou` ori [i Victora[ Iacob o dat`. Sau te pomene[ti c` afost doar o contr` dat` de muncitorii Antenei, pe partea sportiv`, luiJiji? Mai ales c` un coleg de partid al lui Dan Voiculescu, GeorgeCopos pe numele lui, este patron la du[manul steli[tilor, Rapidul. Dar[ti]i cine iese cel mai r`u din toat` povestea asta? N-o s` v` vin` s`crede]i: Ronaldinho. P`i, Antena 3 a dat-o o dat` \n bar` [i n-acrezut-o nimeni. Dar pe el, care zice c` a dat-o de patru ori la r\nd?…

Antena 0-3

Un scor de fluier`turipentruspeciali[tii \n [tiri

Hai,b` George, c` e mi[to fotbalu’ `sta al

nostru romånesc! Deci, meciul dintre echipa ta,fost lider utecist care nu-]i pl`te[ti taxele la stat, [iechipa mea, care am cump`rat terenurile Armatei pe

nimic, mo[ule, va fi transmis de Realitatea TV,dac` m`-n]elegi pe undeva...

l Traian B`sescu a vorbit de concesio-narea bazelor sportive ale ministerelorc`tre cluburile de fotbal. Se referea maiales la Rapid, Steaua sau Dinamo. Cam`sta e ultimul trend \n materie, iar celmai tare ]ip` \n acest sens ciob`na[ulJiji. Alternativa ar fi administrarea dec`tre autorit`]ile locale, lucru care se [i\nt\mpl`, \n general, m`car pe h\rtie, \nRomånia. Totu[i, am g`sit [i un cazatipic: stadionul ex-„Gheorghe Hagi“din Constan]a. Printr-un HG din 2001,imobilul este dat \n folosin]` gratuit`,pe o perioad` de 49 de ani, ClubuluiSportiv „Farul“ Constan]a. {erban Mi-h`ilescu {p., secretarul general al Gu-vernului de atunci [i unul dintre semna-tarii hot`r\rii, era [i vicepre[edinte alclubului. Pentru amatorii de detalii, nu-m`rul HG-ului era 666, motiv pentrucare credem c` \n galeria echipei ar tre-bui s` stea, neap`rat, [i un sobor depreo]i.

Eva Hen]igova

pozi]iede moftsaid

b \ r f e d i n s p o r t

28 academia CA}AVENCUNr. 11, 22-28 martie 2006

dubiosdemocra]ia trecea

Colectivul redac]ional al Aca-demiei Ca]avencu este al`turi decel care a fost pentru lumea po-litic` domnul Adrian N`stase.S`pt`m\na trecut`, fostul minis-tru de Externe, premier, pre[e-dinte de partid, pre[edinte deCamer`, om politic de renumemondial, \nt\iul v\n`tor [i profe-sor de Drept al ]`rii, so] vrednic[i bun tat` de familie, a cobor\tdin sediul partidului la ora 3noaptea pentru a se \ndrepta de-finitiv spre Lada care \l a[tepta\n parcare. Este vorba de Ladade gunoi a istoriei, normal.Domnul Iliescu, domnul Geoan`,Mitrea [i Vanghelie s`-l aib` \npaz`! Odihneasc`-se-n conace!ý Nici n-a azv\rlit bine cu ul-timul cataroi c`tre ma[ina co-ruptului `luia de Adrian N`stasecare terfelea imaginea partidu-lui de oameni cinsti]i PSD, c`social-democratul Vanghelie a [ifost chemat pe la DNA care este.„Eu nu s\nt vinovat, tu nu s\ntvinovat, el, ea nu s\nt deloc vi-novat“, a conjugat Vanghelietoat` ziua verbul „af i“ \n fa]aprocurorilor. ý N`stase a fost

exclus din PSD [i se pare c`Geoan` mai preg`te[te surprize[i altor lideri care au problemecu imaginea, cum ar fi domnul...diiip!... c` nu vrem s` d`m acumnume. ý Locul gol ocupat deposteriorul domnului N`stase laCamer` trebuie acum ocupat decineva. Cin’ s` fie, cin’ s` fie:poponea]a sl`b`noag` a dom-nului Bogdan Olteanu din par-tea Alian]ei, fundul lui ValerDorneanu sau dosul delicat alunei doamne de la Partidul Con-servator? Da, normal c` partidullui Voiculescu a ]inut s` aib`propriul candidat la [efia Ca-merei. {i, cum se pare c` LucianM\ndru]`, Alessandra Stoicescu[i Dan Negru au refuzat postulde candidat la [efia CamereiDeputa]ilor, doctorul CristianAndrei era r`cit, iar Tuc` e ocu-pat mai mult cu restaurantul,Voiculescu a numit-o din oficiupe aceast` doamn` Popa.

La rubrica „Pierderi“ v` sem-nal`m c` \n timp ce partiduld`dea un [ut \n... am epuizattoate sinonimele pentru cuv\n-tul „cur“, a[a c` nu mai avem ce

s` folosim aici... unor domni dinconducere, domnul Neculai On-]anu, primar la sectorul 2, ie[eatiptil, tiptil pe u[a din dos a PSD,chipurile s` duc` gunoiul. Nus-a mai \ntors nici \n ziua de azi.

ý De asemenea, industria tu-tunului a pierdut [i ea un omimportant: domnul Florian An-ghelescu, om de afaceri. Nu, nui s-a tras de la pl`m\ni, ci i s-atras de la o funie prins` \n jurul

g\tului, respectiv de la un scauntras de sub picioare.

Cronic`a lu’ {tefan a Petrei

Pe 26 octombrie 1863,m`tu[a Tamara nu exista. |naceast` zi, la Taverna Franc-masonului de pe strada GreatQueen din Londra, a luatfiin]` prima asocia]ie de fot-bal din lume. |ns` m`tu[aTamara, nu – ea nu exista.Pentru viitoarea m`tu[` a luiAdrian N`stase, liberul arbi-tru avea s` fluiere lovitura de\ncepere a partidei de via]` la\nceputul secolului urm`tor,mai exact, la \nceputul seco-lului trecut. Povestea\mbog`]irii lui Adrian N`stase

se \ntinde pe durata a dou` se-cole, iar eliminarea sa din via]apolitic`, dup` un adev`ratasediu la por]ile sale, a duratexact 90 de minute, plus prelun-giri. Dar s` urm`rim \mpreun`desf`[urarea partidei.|n minutul 2 al anului 2006,ni[te ziari[ti, deloc sportivi, audescoperit c` m`tu[a Tamarafigura pe foaia de arbitraj aaverii familiei N`stase. |n minu-tul 5, la o intrare prin alunecareasupra m`tu[ii, Tamara a dece-dat pe teren, \n locul ei fiind in-trodus Un Milion De Dolari. |n

minutul 13 al partidei, terenurilede joc ale lui N`stase \[itriplaser` valoarea, poate chiarmai mult. |n minutul 24, la o in-trare dur` asupra coechipieruluiZambaccian, arbitrul DanielMorar \i arat` cartona[ul galbenfunda[ului A. N`stase. Juc`toriide la DNA \ncep urm`rireapenal` pe tot gazonul. N`staser`m\ne tablouri. Nemul]umi]i dejoc, spectatorii din tribunalarunc` pe teren cu obiecte dinChina [i termopane. Era minutul45. Unul din obiecte \l love[tepe N`stase \n fund, un altul \n

cap [i arbitrul fluier` sf\r[itulprimei reprize. Era minutul 45,plus cele 2 luni regulamentarede prelungiri ar`tate de arbitrulde m`tu[`. La vestiar, N`stase \icere lui nea Mircea s`-l autosus-pende [i se a[az` pe banca derezerve a partidului. Meciul sereia. |n minutul 48, nea Mircea\l reintroduce \n joc peN`stase-[apte pase [i, un minutmai t\rziu, \n urma unei lovituride la Cornu terenului, acestaface hen] \n careu. Arbitrul \iarat` un cartona[ alb cu antetulDNA. |n minutul 65, pre[edin-tele FRF de la Ministerul Justi]iei\l sun` pe arbitru, solicit\nd operchezi]ie la vestiarul luiN`stase [i un control antishop-ping. Perchezi]ia este scoas`, inextremis, de pe linia por]iiCamerei Deputa]ilor. Cinci

minute mai t\rziu, N`stase\nscrie un autogol, invit\ndziari[tii s`-i vizioneze caseta.|n minutul 89, colegii de par-tid` se sup`r` [i \l faulteaz`grosolan pe N`stase: estepenal(ti) clar. Nepotul regre-tatei m`tu[a Tamara este exe-cutat cu un [ut sec \n fund.Arbitrul se uit` la ceas [ifluier` finalul mandatului dela Camera Deputa]ilor.N`stase p`r`se[te stadionul,cu jaful \n p`m\nt, \n recla-ma]iile mul]imii. A pierdut celcare [i-a dorit mai mult Pala-tul Victoria, fiindc` PalatulCotroceni era deja ocupat deselec]ionerul na]iunii, TraianB`sescu.

Iulian T~NASE

contraeditorialAdrian N`stase, eliminatdin trompeti]iile interne

– indexul altor evenimente –

Un sul de pace|n magazinele din Romånia au\nceput s` se g`seasc` suluri deh\rtie igienic` cu imprimeu cudolari pe ele. Din p`cate, un sin-gur sul cost` cam 250.000 de lei.V` imagina]i c` dac` s-ar hot`r\ [iromånii s` produc` un sul deh\rtie igienic` cu imprimeuri \n lei,l-ar face din plastic, cum s\nt [ibancnotele?

F\nt\na de m\n`Doi b`rba]i din Ianca au furat of\nt\n` de pe marginea drumului,sper\nd c` vor face bani buni dinv\nzarea ei. Poli]i[tii i-au descope-rit foarte u[or pe ho]i, lu\ndu-sedup` d\ra de ap` [i dup` urmelede s\nge (\n grab`, g`leata a r`massuspendat` [i l-a lovit tot drumulpe unul dintre ho]i \n cap).

Agen]i Louis VuittonInspectoratul General al Poli]iei ascos la concurs peste 860 de pos-turi de agen]i de poli]ie pentrucivili. Deja s-au \nscris aproape8.000 de candida]i. Dintre cei8.000 de candida]i, 4.000 or fi[oferi care au carnetele sus-pendate [i le vor \napoi, 2.500 –poli]i[ti sub acoperire, iar 1.500 –studen]i care nu [i-ar permiteniciodat` un Vento sau o motoci-clet` alb` ca s` mearg` la dis-cotec`.

Tablou pe comand`Un artist plastic amator dinMedia[ a realizat din piese deceas un tablou care ilustreaz` oma[in` BMW. Tabloul s-a v\ndutcu 10.000 de dolari. P`i, la 10.000de dolari, aveai alte op]iuni maibune. Adic` puteai s` iei un BMW\n m`rime natural`, pe care puteais` lipe[ti multe motoare deL`stun, f`cute, dup` cum se [tie,din roti]e de ceas.

Semafor non BlondesUn bucure[tean a inventat un dis-pozitiv foarte asem`n`tor unui se-mafor, care s` fie montat pe auto-turisme pentru ca pietonii s` [tiec\nd s\nt l`sa]i de [oferi s` tra-verseze. Ar mai trebui inventat undispozitiv pe care s` \l poartepietonii pentru ca [oferii s` \[i deaseama dac` pietonii s\nt serio[i [ichiar vor s` traverseze sau dac`s\nt nehot`r\]i.

Purtat pe ultimulscrumUn b`rbat din B\rlad nu a fost\ngropat cre[tine[te pentru c` nu[i-a achitat niciodat` contribu]ia labiseric`. Sper`m ca p\n` la urm`rudele s` fi pl`tit cele 5 milioanestr\nse ca datorie. Altminteri, preo-tul ar fi \n stare s` \i dea soma]iimortului [i s` \l amenin]e c` \larunc` \n strad`. Ceea ce oricum emai bine dec\t s` r`m\n` \n sicriu [is` \i fie v\ndute organele contrac\teva milioane de lei.

CronicarulGrigore dup` Ureche

Avem o ]ar`.Cum proced`m?

ý Speciali[tii din str`in`ta-te au tras, \n sf\r[it, o concluzie[tiin]ific` ca lumea: somnul estenoul sex. |n fine, [efii trebuies` accepte c` angaja]ii vor s`doarm`. Acum, \n final, [efii vorvrea [i ei s` doarm` mai mult,ceea ce \nseamn` c` vor trece[i mai rar pe la serviciu. Aceas-ta \nsemn\nd mai multe orepentru : Messenger, msn, Zuma,Counterstrike, Quake 3 (4 nu emi[to), iubita.ro, gsp.ro (numai

filmule]ele). E bun` [tiin]a,p`cat c` e at\t de pu]in`!

ý |nc` o veste bun` carevine tot din zona muncii: n-o s`avem parte de ea. De s`rb`torilecre[tine. Hotelurile de pe lito-ralul din toat` ]ara vor asigurareduceri de pre]uri \n perioadaMarelui Cozonac Liber, cum va finumit de acum Pa[tele pentrumuncitorii din toat` ]ara. Mi-lioane de turi[ti pio[i vor invadaprobabil toate hotelurile pentru

a se \nchina cu dreapta [i a beacu st\nga. S` sper`m c` vomavea parte de un an nou fericit.Care an nou?! Care an? Carecare? Hai noroc, domnu’ care v`s`rb`tori]i ziua de Pa[te! S` fie\ntr-un ceas bun Sf\nta Vacan]`de 1 Mai!

Str`buna Vestire

Ve[ti bune

Nou pe pia]a muncii din Romånia:cartea Somnul recent

N`stase c`tre Ion Iliescu:S` nu ne b`ga]i sula-n case!

S`pt`m\na romånilor

Marian Vanghelie, bucuros c` nimeni nu-l mai poate acuza de incultur`,\ntruc\t acum [tie toate literele alfabetului, adic` D, N [i A

Dom’le,ca s` fie clar cu N`stase: nu

m` inerveaz` c` are c`soiul `la cutermopane, aur`raie, tablouri, bibilouri...

Erea ceva frumos... Da’ at\tea c`r]i?!Care mi-a venit s` [i vomit!

Dom’le,ca s` fie clar cu N`stase: nu

m` inerveaz` c` are c`soiul `la cutermopane, aur`raie, tablouri, bibilouri...

Erea ceva frumos... Da’ at\tea c`r]i?!Care mi-a venit s` [i vomit!