Embed Size (px)
Citation preview
7/23/2019 Accelerare Pe Relansare a Investitiilor
http://slidepdf.com/reader/full/accelerare-pe-relansare-a-investitiilor 1/8
1
Evoluții macroeconomice recente În primele cinci luni din 2015 climatul macro-financiar global a consemnat evoluții
predominant favorabile, notându-se accelerarea graduală a economiilor dezvoltate,nflexiunea dinamicii anuale a prețurilor de consum din Zona Euro (0.3% în mai), dar
i maximele istorice pe bursa americană (S&P 500 la 2,130.8 puncte pe 21 mai). În România economia a accelerat în primul trimestru din 2015 (ritm anual de
4.3%), evoluție susținută de relansarea investițiilor productive (+8% an/an). Deasemenea, susținut de dinamica venitului real disponibil al populației, consumulprivat a accelerat la 4.9% an/an în primele trei luni din 2015.
În economia financiară se notează majorarea prețurilor la bunuri alimentarenainte de scăderea TVA, dinamica anuală a inflației accelerând la 1.16% în luna mai.
Piața financiară a resimțit, recent, climatul macro-financiar global/europeaninclusiv preocupările privind situația Greciei), dar și știrile macroeconomice, dinfera companiilor listate și tensiunile politice pe plan intern. Astfel, costul deinanțare a statului și cursul EUR/RON au crescut în ultimele săptămâni.
Scenariul macroeconomic centralEvoluțiile macro-financiare globale/europene și interne din perioada ianuarie-mai
-au apropiat de scenariul central de previziune al Băncii Transilvania. Prin urmare,deocamdată, menținem previziunile pentru economia reală, o revizuire a scenariuluiiind posibilă după comunicarea datelor finale privind dinamica PIB în trimestrul I.
În acest scenariu previzionăm accelerarea economiei interne pe termen mediu,prin relansarea investițiilor. Ne așteptăm la o creștere sustenabilă (fără generarea dedezechilibre macroeconomice în perioada 2015-2017), care să conducă la scădereaponderii datoriei externe totale în PIB către 50% în 2017.
La nivelul economiei financiare am majorat previziunile privind inflația medieanuală, pe fondul incorporării evoluțiilor din luna mai.
Majorarea previziunilor pe inflație, perspectiva inflexiunii monetare (în SUA în015, în Zona Euro în 2016) și intensificarea riscurilor politice interne au contribuit lareșterea previziunilor pentru nivelul mediu anual al ratei de dobândă la titlurile detat la 10 ani, la 3.4% în 2015, 4% în 2016, respectiv 3.5% în 2017.
Totodată, am revizuit marginal în sus previziunile privind cursul mediu anualEUR/RON, la 4.43 în 2015, 4.41 în 2016 și 4.39 în 2017.
Atragem atenția cu privire la faptul că, recent, s-a intensificat percepția de risc,aspect determinat de: probabilitatea ridicată ca Grecia să intre în incapacitate deplată (până în prezent nu s-a ajuns la un acord cu Troika); tensiunile geo-politiceRusia-UE/NATO; tensiunile politice pe plan intern; posibilitatea deteriorăriitabilității macro-financiare interne, influențată de politica economică, schimbări deomportament de investiții/consum, intrări/ieșiri bruște de capital străin.
scenariul macroeconomic centralndicator / an 2013 2014 2015 2016 2017IB (miliarde EUR) 144.3 150.0 157.9 169.3 180.5
IB (%, an/an) 3.4 2.8 4.1 5.1 4.7
Consum privat (%, an/an) 1.2 4.5 3.8 5.0 4.6
nvestiții productive (%, an/an) -7.9 -3.5 5.0 7.5 5.6
Consum public (%, an/an) -4.8 5.3 0.7 0.1 0.6
xporturi (%, an/an) 16.2 8.1 4.7 8.2 7.6
mporturi (%, an/an) 4.2 7.7 6.0 7.2 6.5
Rata șomajului (%) 7.1 6.8 6.7 6.1 5.5
nflația* (IAPC) (%, an/an, medie) 3.2 1.4 0.7 1.5 1.5
Dobânda de politică monetară (%) 4.00 2.75 1.50 2.00 2.50
Deficit bugetar (% PIB) 2.2 1.5 1.8 1.5 1.5
Datoria publică (% PIB) 38.0 39.8 38.8 36.4 34.5
Contul curent (% PIB) -1.2 -0.5 -1.3 -1.8 -1.8
Rata de dobândă 10 ani (medienuală) (%)
5.4 4.6 3.4 4.0 3.5
UR/RON (medie anuală) 4.42 4.44 4.43 4.41 4.39Sursa: INS, Eurostat, Comisia Europeană, pr eviziuni Banca Transilvania
BTmonthly05 dr. Andrei R ĂDULESCU Senior Economist, Banca Transilvania | [email protected] | (+4)021.405.5938
structura PIB 2012 (%) 2013 (%) 2014
Consum privat 63.1 62.0
Consum public 14.9 14.2
Investiții productive 27.5 23.8 2
Exporturi 37.4 39.7 4Importuri 42.3 40.4 4
macro indicatori perioada an/an (%) nive
PIB real T1/2015 4.3
rata inflației IPC Mai-2015 1.16
rata șomajului Apr-2015 -
rata dobânzii depolitică monetară
din07-Mai-2015 -
Sursa: Bloomberg, INS, Eurostat
investiții productive (%, an/an) sursa: Eurostat, INS
investiții străine directe (milioane EUR, MA12) s
calendar macroeconomic iunie 2015instituție data indicINS 3 iunie Costul forței de muncINS 4 iunie PIB-ul (TINS 4 iunie Comerțul cu amănuntu
INS 4 iunie Investiții în economia naționalINS 4 iunie Venituri, cheltuieli populație INS 5 iunie Construcții de locuințINS 8 iunie Salariul mediu netBNR 8 iunie Buletinul lunarINS 9 iunie Balanța comercialăINS 10 iunie Comenzile noi în industrieINS 11 iunie InflațiaINS 11 iunie Producția industrialăINS 12 iunie Lucrările de construcțiiBNR 15 iunie Balanța de plățINS 23 iunie Ocuparea și șomajuBNR 25 iunie Indicatorii monetarBNR 26 iunie Rata restanțelor la crediteBNR 29 iunie Tendințe economie (IunINS 29 iunie Autorizații construcții clădiriINS 30 iunie Rata șomajulu
Sursa : IN
-60
-40
-20
0
20
40
60
T205
T405
T206
T406
T207
T407
T208
T408
T209
T409
T210
T410
T211
T411
T212
T412
T213
T413
T1
0.0
100.0
200.0
300.0
400.0
500.0600.0
700.0
800.0
900.0
1,000.0
D e c - 0 5
J u n - 0 6
D e c - 0 6
J u n - 0 7
D e c - 0 7
J u n - 0 8
D e c - 0 8
J u n - 0 9
D e c - 0 9
J u n - 1 0
D e c - 1 0
J u n - 1 1
D e c - 1 1
J u n - 1 2
D e c - 1 2
J u n - 1 3
D e c - 1 3
Accelerare pe relansare a investi iilor I 15 iunie 2015
7/23/2019 Accelerare Pe Relansare a Investitiilor
http://slidepdf.com/reader/full/accelerare-pe-relansare-a-investitiilor 2/8
2
EVOLUȚII RECENTE
ACTIVITATEA ECONOMIC
Estimările provizorii (1) ale Institutului Național de Statistică indică creștereaeconomiei interne cu 1.6% în trimestrul I comparativ cu trimestrul IV 2014, dinamicăn accelerare de la 1% în perioada anterioară.
Se notează dinamica investițiilor productive, în urcare cu un ritm trimestrial de.3%, evoluție care confirmă scenariul BT de relansare a investițiilor. De asemenea,onsumul privat a consemnat un avans de 1.8%.
Pe de altă parte, consumul public a scăzut: componenta individuală cu 1.2%, iarea colectivă cu 6.1%.
În sfera cererii externe nete exporturile și importurile au consemnat ritmuririmestriale de evoluție de 4.3%, respectiv 6%.
Î n dinamică anuală economia internă a crescut cu 4.3% în trimestrul I, cel mai bunitm din trimestrul IV 2013: contribuția cererii interne (5.6 puncte procentuale) aontrabalansat contribuția negativă a cererii externe nete (-1.3 puncte procentuale).
Se notează dinamica investițiilor, în accelerare la 8% an/an în trimestrul I, de la
.2% an/an în trimestrul IV 2014. De asemenea, consumul privat a crescut cu 4.9%an/an, evoluție susținută de dinamica venitului real disponibil al populației.
Pe de altă parte, consumul public a scăzut: componenta individuală cu 1.4% an/an, iar cea colectivă cu 0.6% an/an.
În sfera cererii externe nete exporturile au crescut cu un ritm de 9.7% an/an, maient față de dinamica importurilor (+12.6% an/an).
Din perspectiva ofertei agregate cele mai dinamici ramuri ale economiei înprimele trei luni ale anului au fost: industria (+4.2% an/an),omerțul/transportul/HORECA (+5.8% an/an), construcțiile (+6.2% an/an),
agricultura (+9% an/an) și IT&C (+13.2% an/an).
Evoluțiile indicatorilor macroeconomici comunicați recent au fost favorabile,onfirmându-se consolidarea momentului de creștere economică, prin intermediul
elansării investițiilor productive.
În sfera cererii interne consumul privat continuă să fie susținut de creștereaalariului real (cu aproximativ 6.4% an/an în primele patru luni ale anului), dar și deelansarea creditării în RON. Astfel, în perioada ianuarie-aprilie volumul vânzărilor
din comerțul cu amănuntul (barometru pentru consumul privat) a crescut cu 4.3%an/an.
De asemenea, sectorul de construcții (intensiv în capital și forță de muncă) aonsemnat un avans de 12.2% an/an în primele patru luni ale anului, notându-se
dinamica lucrărilor de construcții rezidențiale (+38.4% an/an). De asemenea,ucrările de construcții nerezidențiale și cele de construcții inginerești au înregistratitmuri de creștere de 6% an/an, respectiv 9.7% an/an.
Nu în ultimul rând, industria a crescut cu 2.9% an/an la patru luni, evoluțiedeterminată de dinamica ramurei prelucrătoare (+3.6% an/an), aceasta fiindusținută de impulsul exporturilor, dar și de consolidarea cererii interne.
La nivelul cererii externe nete, în termeni nominali, exporturile au crescut cu 5%an/an, la 17.8 miliarde EUR în perioada ianuarie-aprilie. Importurile au consemnatun avans de 5.9% an/an, la 19.8 miliarde EUR. Prin urmare, balanța comercială anregistrat un deficit de 2 miliarde EUR, în intensificare cu 14.5% an/an.
Subliniem faptul că economia internă este la începutul unui nou ciclu economic,ar, cel puțin deocamdată, creșterea este sustenabilă (nu se genereazădezechilibre), aspect reflectat de evoluția balanței de plăți și a finanțelor publice înprimele patru luni ale anului.
PIB (%, an/an, MA4) sursa: Eurostat, INS
exporturi vs. importuri (milioane EUR) sursa: INS
industria pe componente (%, an/an, MA12) sursa:
sectorul de construcții (%, an/an, MA12) sursa: INS
-8.0
-6.0
-4.0
-2.0
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
T102
T302
T103
T303
T104
T304
T105
T305
T106
T306
T107
T307
T108
T308
T109
T309
T110
T310
T111
T311
T112
T312
T113
T313
T1
-3,000
-2,000
-1,000
0
1,000
2,000
3,000
4,000
5,000
6,000
7,000
J a n - 0 0
A u g - 0 0
M a r - 0 1
O c t - 0 1
M a y - 0 2
D e c - 0 2
J u l - 0 3
F e b - 0 4
S e p - 0 4
A p r - 0 5
N o v - 0 5
J u n - 0 6
J a n - 0 7
A u g - 0 7
M a r - 0 8
O c t - 0 8
M a y - 0 9
D e c - 0 9
J u l - 1 0
F e b - 1 1
S e p - 1 1
A p r - 1 2
N o v - 1 2
J u n - 1 3
Balanța comercială Exporturi Import
-20.0
-15.0
-10.0
-5.0
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
D e c - 0 1
A u g - 0 2
A p r - 0 3
D e c - 0 3
A u g - 0 4
A p r - 0 5
D e c - 0 5
A u g - 0 6
A p r - 0 7
D e c - 0 7
A u g - 0 8
A p r - 0 9
D e c - 0 9
A u g - 1 0
A p r - 1 1
D e c - 1 1
A u g - 1 2
A p r - 1 3
D
1 3
Bunuri intermediareBunuri de capitalBunuri de folosință îndelungată
-60.0%
-40.0%
-20.0%
0.0%
20.0%
40.0%
60.0%
80.0%
100.0%
D e c - 0 6
M a y - 0 7
O c t - 0 7
M a r - 0 8
A u g - 0 8
J a n - 0 9
J u n - 0 9
N o v - 0 9
A p r - 1 0
S e p - 1 0
F e b - 1 1
J u l - 1 1
D e c - 1 1
M a y - 1 2
O c t - 1 2
M a r - 1 3
A u g - 1 3
J a n - 1 4
J
1 4
Clădiri rezidențiale Clădiri nerezideConstrucții inginerești
7/23/2019 Accelerare Pe Relansare a Investitiilor
http://slidepdf.com/reader/full/accelerare-pe-relansare-a-investitiilor 3/8
3
PIAȚA FORȚEI DE MUNC
Conform datelor INS în luna aprilie numărul de șomeri (15-74 ani) a crescut cu unitm lunar de 0.9%, la 628 mii (diminuare cu 0.2% an/an).
Rata șomajului s-a majorat cu un ritm lunar și anual de 0.1 puncte procentuale, la
6.9% - maximul din ultimele 13 luni. În primele patru luni ale anului 2015 numărul de șomeri a consemnat un nivel
mediu de 627.1 mii, în scădere cu 2.2% an/an.
Apreciem că dinamica pieței forței de muncă în perioada recentă a fostnfluențată de factori precum:
1. Majorarea salariului net real în economie, în contextul creșterii salariuluiminim pe economie, dar și a relansării investițiilor;
2. Ameliorarea procesului de fiscalizare în economie;
3. Rigiditatea companiilor în ceea ce privește crearea de locuri de muncă, deșieconomia traversează un proces de accelerare.
Subliniem faptul că INS a revizuit (în urcare) datele privind dinamica șomerilor șia ratei șomajului din perioada ianuarie-martie 2015.
ECONOMIA FINANCIAR
Recent economia financiară a fost influențată de climatul macro-financiarnternațional, dar și de evoluțiile macroeconomice și din sfera companiilor pe planntern. Totodată, la începutul lunii iunie se notează o intensificare a percepției deisc politic în România, cu impact asupra componentelor pieței financiare.
INFLAȚIA
În mai prețurile de consum au crescut cu 0.47% lună/lună (componenta core aonsemnat un avans lunar de doar 0.06%), conform datelor INS.
Componenta bunuri alimentare (37.48% din coșul de consum) a urcat cu 0.75%
ună/lună, pe fondul majorării prețurilor la legume/conserve din legume (cu 5.14%)i la fructe/conserve din fructe (cu 6.94%): prețurile la fructe proaspete și la cartofi
au crescut cu ritmuri lunare de 13.04%, respectiv 13.06%.
De asemenea, prețurile la mărfuri nealimentare (44.05% din coșul de consum) auonsemnat un avans lunar de 0.32%, evoluție determinată de majorarea prețurilor la
ombustibili (cu 1.25%), pe fondul creșterii cotațiilor la țiței (cu 8.8%, la 59.25
dolari/baril pentru WTI, respectiv cu 7.5%, la 64.01 dolari/baril pentru BRENT).
Tarifele la servicii (18.47% din coșul de consum) au urcat cu 0.31%, pe fondul
majorării prețurilor la apă/canal/salubritate, restaurante/cafenele/cantine șipoștă/telecomunicații, cu ritmuri lunare de 0.25%, 0.37%, respectiv 0.5%.
În dinamică anuală inflația a accelerat la 1.16% - maximul ultimelor șase luni.
Această evoluție a fost determinată, în principal, de dinamica prețurilor la bunurialimentare, în accelerare de la 0.32% an/an în aprilie la 1.20% an/an în mai. De
asemenea, dinamica anuală a prețurilor la bunuri ne-alimentare și la servicii aaccelerat la 0.76% an/an, respectiv la 2.07% an/an în mai.
Măsurată pe indicele armonizat al prețurilor de consum inflația anuală a accelerat
a 1.3% (componenta core a urcat la 1.5%, după nivelul minim istoric de 1.4%
numărul de șomeri (mii) sursa: INS
șomaj ciclic vs. șomaj structural (%) sursa: estimări Banc
Transilvania
inflația (%, an/an) sursă: INS, Eurostat
cotații internaționale la țiței (dolari/baril)sursă: Departamentul de Energie, SUA
0
100
200
300
400
500600
700
800
900
J a n - 0 4
J u l - 0 4
J a n - 0 5
J u l - 0 5
J a n - 0 6
J u l - 0 6
J a n - 0 7
J u l - 0 7
J a n - 0 8
J u l - 0 8
J a n - 0 9
J u l - 0 9
J a n - 1 0
J u l - 1 0
J a n - 1 1
J u l - 1 1
J a n - 1 2
J u l - 1 2
J a n - 1 3
J u l - 1 3
J a n 1 4
5.0
5.5
6.0
6.5
7.0
7.5
8.0
8.5
9.0
J a n - 0 0
O c t - 0 0
J u l - 0 1
A p r - 0 2
J a n - 0 3
O c t - 0 3
J u l - 0 4
A p r - 0 5
J a n - 0 6
O c t - 0 6
J u l - 0 7
A p r - 0 8
J a n - 0 9
O c t - 0 9
J u l - 1 0
A p r - 1 1
J a n - 1 2
O c t - 1 2
J u l - 1 3
A p r - 1 4
Rata șomajului ciclic (dr.Rata șomajului Rata șomajului structura
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
7.0
J a n - 1 3
M a r - 1 3
M a y - 1 3
J u l - 1 3
S e p - 1 3
N o v - 1 3
J a n - 1 4
M a r - 1 4
M a y - 1 4
J u l - 1 4
S e p - 1 4
N o v - 1 4
J a n - 1 5
20.0
40.0
60.0
80.0
100.0
120.0
140.0
F e b - 1 2
A p r - 1 2
J u n - 1 2
A u g - 1 2
O c t - 1 2
D e c - 1 2
F e b - 1 3
A p r - 1 3
J u n - 1 3
A u g - 1 3
O c t - 1 3
D e c - 1 3
F e b - 1 4
A p r - 1 4
J u n - 1 4
A u g - 1 4
O c t - 1 4
D e c - 1 4
WTI BRENT
7/23/2019 Accelerare Pe Relansare a Investitiilor
http://slidepdf.com/reader/full/accelerare-pe-relansare-a-investitiilor 4/8
4
onsemnat în luna aprilie).
POLITICA MONETAR Ă
La a patra ședință de politică monetară din 2015 BNR a redus prognoza privindnflația la final de 2015 (de la 2.1% an/an la 0.2% an/an) și final de 2016 (de la 2.4%an/an la 1.9% an/an), pe fondul incorporării deciziei Guvernului de reducere a TVA
a alimente și servicii de alimentație (de la 24% la 9% începând cu 1 iunie). În acest context, BNR a decis reducerea ratei de dobândă de referință de la 2% la
.75% (un nou minim istoric) începând cu 7 mai și scăderea nivelului ratei rezervelorminime obligatorii aplicabile pasivelor în RON ale instituțiilor de credit (de la 10% la 8%) (începând cu perioada 24 mai – 23 iunie).
De asemenea, pentru a menține nivelul ratei de dobândă la facilitatea depozite la0.25%, BNR a îngustat coridorul simetric format din ratele de dobândă la facilitățiledepozite/creditare în jurul ratei de dobândă de referință de la +/- 1.75 puncteprocentuale la +/-1.5 puncte procentuale. Astfel, începând cu data de 7 mai, rata dedobândă la facilitatea depozite se menține la 0.25%, iar rata de dobândă laacilitatea creditare scade la 3.25%.
În discursul susținut la Conferința de Presă organizată după ședință GuvernatorulBNR a subliniat faptul că la reducerea ratei de dobândă de referință a contribuit șiperspectiva intrării în economie a unor noi capitaluri străine cu scop speculativ.
Comunicatul ședinței de politică monetară subliniază importanța convergențeieconomice a României către media europeană, ceea ce confirmă faptul că înrimestrele următoare vom asista la măsuri de politică economică pe plan intern
menite să contribuie la pregătirea aderării la Zona Euro (obiectivul asumat deautorități în cadrul Programului de Convergență este 2019).
Apreciem că deciziile de politică monetară de la ședința din 6 mai pot finterpretate ca pași în direcția pregătirii aderării la Zona Euro: consolidareaonvergenței costurilor de finanțare (RON vs. EUR) într-un context de menținere a
tabilității prețurilor și a stabilității financiare; convergența nivelului ratelorezervelor minime obligatorii către nivelul din Zona Euro.
Considerăm că deciziile recente ale BNR vor contribui la stabilizarea costurilor deinanțare la minime istorice, creșterea lichidității pe piața financiară, relansareareditării și continuarea procesului de consolidare în sectorul financiar-bancar.
PIAȚA MONETARĂ
În luna mai dinamica pieței monetare a fost influențată, în principal, de deciziilede politică monetară ale Băncii Naționale a României (inclusiv cele două operațiuniREPO derulate în prima parte a lunii), notându-se o majorare a lichidității.
În acest context ratele de dobândă (medii lunare) au scăzut pe toate scadențele
pieței monetare: overnight la 0.99% (scădere cu 36% lună/lună); tomorrow next la.02% (declin cu 37% lună/lună).
Subliniem faptul că pe scadențele 3-12 luni ratele medii lunare s-au consolidat laminimele istorice.
Între finalul lunii aprilie și finele lunii mai ratele de dobândă din piața monetarăau consemnat scăderi importante, mai pronunțate pe scadențele până la o lună:overnight la 0.64% (în scădere cu 158 puncte bază), tomorrow next la 0.69% (înatenuare cu 152 puncte bază). ROBOR la 3 luni și ROBOR la 6 luni au scăzut cu 21puncte bază, respectiv cu 13 puncte bază, la 1.27%, respectiv 1.52%.
inflația pe componente (%, an/an) sursa: INS
rata de dobândă de politică monetară sursa: BNR
ROBOR 3 luni vs. ROBOR 6 luni sursa: BNR
ROBOR ON, 1 lună, 12 luni (medie lunară) sursa: BN
4.0
2.0
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
0.0
2.0
J a n - 0 7
J u n - 0 7
N o v - 0 7
A p r - 0 8
S e p - 0 8
F e b - 0 9
J u l - 0 9
D e c - 0 9
M a y - 1 0
O c t - 1 0
M a r - 1 1
A u g - 1 1
J a n - 1 2
J u n - 1 2
N o v - 1 2
A p r - 1 3
S e p - 1 3
F e b - 1 4
J u l - 1 4
Bunuri alimentare Bunuri ne-alimentaServicii
0
5
10
15
20
25
J a n - 0 3
A u g - 0 3
M a r - 0 4
O c t - 0 4
M a y - 0 5
D e c - 0 5
J u l - 0 6
F e b - 0 7
S e p - 0 7
A p r - 0 8
N o v - 0 8
J u n - 0 9
J a n - 1 0
A u g - 1 0
M a r - 1 1
O c t - 1 1
M a y - 1 2
D e c - 1 2
J u l - 1 3
F e b 1 4
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
M a r - 1 3
M a y - 1 3
J u l - 1 3
S e p - 1 3
N o v - 1 3
J a n - 1 4
M a r - 1 4
M a y - 1 4
J u l - 1 4
S e p - 1 4
N o v - 1 4
J a n - 1 5
ROBOR 3M ROBOR 6M
0.00
0.50
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00
3.50
4.00
4.50
5.00
Jul-13 Oct-13 Jan-14 Apr-14 Jul-14 Oct-14 Jan-15 A
ROBOR ON ROBOR 1M ROBOR
7/23/2019 Accelerare Pe Relansare a Investitiilor
http://slidepdf.com/reader/full/accelerare-pe-relansare-a-investitiilor 5/8
5
PIAȚA TITLURILOR DE STAT
Pe parcursul lunii mai piața titlurilor de stat din România a fost influențată delimatul macro-financiar internațional, precum și de știrile macroeconomice interne.e notează o creștere a ratelor de dobândă pe termen mediu și lung, evoluție careeflectă perspectiva inflexiunii monetare în SUA, normalizarea ratelor de dobândă
din Europa, precum și accelerarea economică din România.
În SUA economia pare să accelereze în trimestrul II, după soft-patch-ul dinrimestrul I (scădere cu un ritm trimestrial de 0.7%). Industria prelucrătoare aaccelerat în mai, lună în care serviciile au continuat să crească cu un ritm bun.Totodată, în aprilie comenzile de bunuri de capital au crescut, iar indicatoriimobiliari s-au redinamizat. În acest context, probabilitatea ca FED să majoreze ratade dobândă de referință în 2015 se consolidează, prin urmare, rata de dobândă laitlurile de stat americane la 10 ani a crescut cu 4.3% între final de aprilie și final de
mai, la 2.123% (media lunară a urcat cu 14.1% în mai față de aprilie, la 2.198%). În Europa procesul de relansare economică se consolidează. Datele pe trimestrul I
ndică o creștere a PIB-ului cu 1% an/an, pe fondul performanței cererii interne:nvestițiile productive, consumul public și consumul privat au crescut cu ritmurianuale de 0.8%, 1.1%, respectiv 1.7%. Cu toate acestea, Grecia nu a ajuns (încă) laun acord cu Troika, fapt care a contribuit la deteriorarea unor indicatori de
ncredere. Nu în ultimul rând, oficialii Băncii Centrale Europene au semnalataccelerarea programului de cumpărare de active în mai și iunie, înainte de vacanțade vară. În acest context, rata de dobândă la titlurile de stat germane la 10 ani aontinuat să crească în mai (după inflexiunea din aprilie), situându-se la finele luniia 0.486% (avans cu 33.5% față de finalul lunii anterioare). Ca medie lunară, acestndicator s-a majorat cu 257.8% între aprilie și mai, la 0.583%.
În România economia a accelerat în trimestrul I (ritm trimestrial de 1.6%,dinamică anuală de 4.3%), evoluție susținută de dinamizarea investițiilor productive.Totodată, creditul neguvernamental în RON a accelerat, investițiile străine directeau inflexionat, iar contul curent și finanțele publice au înregistrat excedente înperioada ianuarie-aprilie. În acest context, rata de dobândă la titlurile de stat la 10ani s-a majorat cu 3.6% între finalul lunii aprilie și final de mai, la 3.49%. Ca medieunară, acest indicator a crescut cu 7.4% în mai față de aprilie, la 3.50%. Subliniemaptul că spread-ul de dobândă a urcat cu 23 puncte bază între final de aprilie șiinal de mai, la 2.23 puncte procentuale
În mai Adminsitrația s-a împrumutat cu 2 miliarde RON (sub nivelul programat de.2 miliarde RON), din care 802.5 milioane RON prin certificate de trezorerie.
PIAȚA VALUTAR
Evoluțiile macro-financiare din Statele Unite (speculațiile privind momentuldemarării procesului de normalizare a ratei de dobândă de referință de către FED) șiZona Euro (negocierile între Guvernul de la Atena și Troika pentru un nou acord deinanțare) și deciziile/perspectivele de politică monetară pe plan intern au fostactorii principali care au influențat piața valutară în cursul lunii mai.
EUR/RON a fluctuat în intervalul (4.4279-4.4630) luna trecută, consemnând unnivel mediu de 4.4469 (în urcare cu 0.7% față de aprilie și cu 0.5% raportat la mai014).
Cursul EUR/RON a închis luna mai la 4.4395, în creștere cu 0.4% față de nivelulonsemnat la finele lunii aprilie și cu 0.9% raportat la valoarea de la final de mai015, dar în scădere cu 1% comparativ cu nivelul din 31 decembrie 2014.
PIAȚA BURSIER
În luna mai indicii bursieri din piețele dezvoltate au continuat să crească, evoluțieusținută, îndeosebi, de perspectiva persistenței unei politici monetare acomodative
pe glob pe termen scurt: indicele S&P 500 din SUA și indicele Dow Jones Stoxx 600din Europa au crescut cu câte 1%.
Pe de altă parte, piața internă de capital s-a corectat ușor: indicele BET a scăzutu 0.5%, până la 7,507.3 puncte (avans cu 6% de la începutul anului).
licitații M. Finanțe (mai)sursa: M. Finanțe
Valoare(mil. RON) Scadență Y
RO1418DBN040 460.0 Ian-2018
RO1419DBN014 267.0 Iun-2019
RO1516CTN086 400.0 Mai-2016
RO1320DBN022 460.0 Apr-2020
RO1515CTN096 402.5 Noi-2015
curba randamentelor sursa: BNR
rate de dobândă titluri de stat (10 ani) (%) sursa: Bloo
curs de schimb (RON fixing) sursa: Bloomberg
indici bursieri (S&P/STOXX600/BET) sursa: Bloomberg
2.4
2.5
3.74.0
1.3
1.41.9
2.7
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
29-May-
29-May-
6M 1Y 3Y 5Y 1
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
7.0
8.0
O c t - 1 2
D e c - 1 2
F e b - 1 3
A p r - 1 3
J u n - 1 3
A u g - 1 3
O c t - 1 3
D e c - 1 3
F e b - 1 4
A p r - 1 4
J u n - 1 4
A u g - 1 4
O c t - 1 4
D e c - 1 4
F e b - 1 5
România SUA Germani
4.41
4.42
4.43
4.44
4.45
4.46
4.47
4
- M a y
9
- M a y
1 4
- M a y
1 9
- M a y
2 4
- M a y
2 9
M
USDRON (dr.) EURRON (st.)
0
50
100
150
200
250
300
350
400
J
a n - 0 9
M
a y - 0 9
S
e p - 0 9
J
a n - 1 0
M
a y - 1 0
S
e p - 1 0
J
a n - 1 1
M
a y - 1 1
S
e p - 1 1
J
a n - 1 2
M
a y - 1 2
S
e p - 1 2
J
a n - 1 3
M
a y - 1 3
S
e p - 1 3
J
a n - 1 4
M
a y - 1 4
S
e p - 1 4
SPX Index STXE 600 € Pr BET In
7/23/2019 Accelerare Pe Relansare a Investitiilor
http://slidepdf.com/reader/full/accelerare-pe-relansare-a-investitiilor 6/8
6
SCENARIUL MACROECONOMIC CENTRAL
ECONOMIA REAL
Dinamica macro-financiară globală, europeană și internă din primele cinci luni aleanului s-a situat, în linii mari, aproape de scenariul macro-econometric centralreionat de Banca Transilvania.
Cu toate acestea, la începutul lunii iunie am asistat la intensificarea percepțieide risc, pe fondul eșecului negocierilor între Grecia și Troika (pentru un nou acord deinanțare internațională), dar și a semnalelor de criză politică pe plan intern.
Totodată, forma finală a Noului Cod Fiscal nu a fost încă adoptată de CameraDeputaților pe plan intern.
În acest context, menținem, deocamdată, previziunile din scenariul centralpentru economia reală.
Conform acestui scenariu PIB-ul României ar putea accelera pe termen mediu:itmuri medii anuale de 4.1% în 2015, 5.1% în 2016, respectiv 4.7% în 2017, după
dinamica de 2.8% din 2014.
În acest scenariu ne așteptăm ca economia internă să intre în 2015 într-un nou
iclu economic, aspect reflectat de previziunile pentru dinamica anuală anvestițiilor productive: 5% în 2015, 7.5% în 2016 și 5.6% în 2017.
Subliniem faptul că evoluțiile din trimestrul IV 2014 și trimestrul I 2015 confirmănflexiunea investițiilor productive în economie, iar perspectiva relansării formăriibrute de capital fix este susținută atât de acumularea de moment în sfera cereriinterne, dar și de perspectivele de evoluție a exporturilor la un ritm apropiat depotențial (pe termen mediu).
Nivelul minim record al costurilor de finanțare în economie, relansarea credităriin moneda națională, perspectivele de politică economică și relansarea economicăeuropeană sunt factori care susțin că investițiile productive vor avea rolul de motoral procesului de accelerare economică.
În acest context, ne așteptăm la scăderea ratei medii anuale a șomajului de la 6.8% în 2014, la 6.7% în 2015, 6.1% în 2016, respectiv 5.5% în 2017. Totodată,previzionăm o majorare a salariilor, atât prin prisma redinamizării investițiilor, dar șia politicii de venituri a statului (creșterea graduală a salariului minim pe economie).
Ameliorarea climatului din piața forței de muncă și perspectiva persistențeinflației la un nivel redus vor contribui la consolidarea consumului privat: principalaomponentă a PIB ar putea crește cu ritmuri anuale de 3.8% în 2015, 5% în 2016 și
4.6% în 2017.
Pentru consumul public previzionăm o creștere lentă pe termen mediu (medieanuală de 0.4% pentru 2015-2017), date fiind propunerile din Noul Cod Fiscal, dar șiintele europene în materie de finanțe publice.
În ceea ce privește cererea externă netă ne așteptăm la o contribuție benignă la
ormarea PIB pe termen mediu: exporturile și importurile ar putea crește cu ritmurimedii anuale de 6.8%, respectiv 6.5% în perioada 2015-2017.
Dacă acest scenariu se va concretiza ponderea datoriei externe totale în PIB se vaeduce spre 50% în 2017 (nivel apropiat de cel de dinainte de declanșarea crizei).
Riscurile pentru acest scenariu sunt: climatul macro-financiar global/europeancriza Greciei); contextul geo-politic tensionat din regiune (conflict mocnit Rusia-
UE/NATO); situația politică din România (mai ales în contextul alegerilor generaledin 2016); dinamica binomului salarii-productivitate și a binomuluinvestiții/economisire pe plan intern.
PIB vs. investiții productive (%, an/an, MA4) sursa
Eurostat, INS, previziuni Banca Transilvania
consum privat vs. consum public (%, an/an, MA4Eurostat, INS, previziuni Banca Transilvania
exporturi vs. importuri (%, an/an) sursa: Eurostat, INS, pr
Banca Transilvania
datoria externă totală (% PIB) sursa: BNR, previziuni Banca Tr
-2.0
-1.0
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
7.0
8.0
1 9 9 9
2 0 0 0
2 0 0 1
2 0 0 2
2 0 0 3
2 0 0 4
2 0 0 5
2 0 0 6
2 0 0 7
2 0 0 8
2 0 0 9
2 0 1 0
2 0 1 1
2 0 1 2
2 0 1 3
2 0 1 4
2 0 1 5
2 0 1 6
2 0 1 7
PIB Investiții productive (dr.)
-4.0
-2.0
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
14.0
1 9 9 9
2 0 0 0
2 0 0 1
2 0 0 2
2 0 0 3
2 0 0 4
2 0 0 5
2 0 0 6
2 0 0 7
2 0 0 8
2 0 0 9
2 0 1 0
2 0 1 1
2 0 1 2
2 0 1 3
2 0 1 4
2 0 1 5
2 0 1 6
2 0 1 7
Consum privat Consum public (dr.)
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
14.0
16.0
18.0
1 9 9 9
2 0 0 0
2 0 0 1
2 0 0 2
2 0 0 3
2 0 0 4
2 0 0 5
2 0 0 6
2 0 0 7
2 0 0 8
2 0 0 9
2 0 1 0
2 0 1 1
2 0 1 2
2 0 1 3
2 0 1 4
2 0 1 5
2 0 1 6
2 0 1 7
Exporturi Importuri (dr.)
0.0%
10.0%
20.0%
30.0%
40.0%
50.0%
60.0%
70.0%
80.0%
2 0 0 1
2 0 0 2
2 0 0 3
2 0 0 4
2 0 0 5
2 0 0 6
2 0 0 7
2 0 0 8
2 0 0 9
2 0 1 0
2 0 1 1
2 0 1 2
2 0 1 3
2 0 1 4
2 0 1 5
7/23/2019 Accelerare Pe Relansare a Investitiilor
http://slidepdf.com/reader/full/accelerare-pe-relansare-a-investitiilor 7/8
7
ECONOMIA FINANCIAR
Incorporând evoluțiile macro-financiare globale, europene și interne recente amactualizat scenariul central de previziune pentru economia financiară.
Conform noilor previziuni inflația medie anuală (măsurată prin indicele armonizatal prețurilor de consum) va atinge un minim istoric (0.7%) în 2015, pe fonduleducerii nivelului TVA la alimente și servicii de alimentație, de la 24% la 9%ncepând cu 1 iunie 2015. Pentru 2016-2017 previzionăm o accelerare a inflațieimedii anuale la 1.5%, ca urmare a disipării impactului șocurilor de partea ofertei.
Perspectiva persistenței inflației la un nivel redus pe termen scurt și mediu exprimă premise de continuare a procesului de relaxare a politicii monetare, maiales prin intermediul nivelului ratelor rezervelor minime obligatorii.
Atragem însă atenția cu privire la faptul că intensificarea percepției de risc înperioada recentă, coroborată cu evoluția prețurilor la alimente înainte de reducereaTVA contribuie la creșterea probabilității ca BNR să nu reducă rata de dobândă deeferință sub pragul de 1.5% în 2015.
Pentru 2016-2017 ne așteptăm ca BNR să majoreze gradual rata de dobândă deeferință, pe fondul accelerării economiei, dar și a presiunilor inflaționiste, într-unontext de inflexiune monetară pe mapamond.
Pe de altă parte, considerăm că banca centrală va continua să convergențanivelului ratelor rezervelor minime obligatorii către valorile din Zona Euro, înperioada 2015-2017.
În acest context previzionăm consolidarea ratelor de dobândă pe piața monetarăa valori minime istorice în 2015, fiind posibilă o creștere ușoară în 2016-2017, peondul perspectivelor de inflexiune monetară.
La nivelul pieței interne a titlurilor de stat am majorat previziunile pentrudinamica ratelor de dobândă pe termen lung (la 10 ani), pe fondul evoluțiilorecente din Europa (normalizare), dar și în contextul creșterii prognozelor privindnflația din Romania și a tensiunilor politice interne.
Subliniem faptul că modelarea ratelor de dobândă la titlurile de stat la 10 ani ian considerare ratele de dobândă și inflația (evoluții recente și perspective) din SUA,Zona Euro și România.
Conform noilor previziuni rata medie anuală de dobândă la titlurile de stat la 10ani ar putea să scadă de la 4.6% în 2014 la 3.4% în 2015.
Pentru 2016 ne așteptăm la majorarea ratei de dobândă la titlurile de stat la 10ani la 4%, pe fondul perspectivelor de inflexiune monetară începând cu Statele Unitei continuând cu Zona Euro și România. În 2017 rata medie anuală de dobândă laitlurile de stat la 10 ani ar putea să scadă la 3.5% în scenariul nostru central, peondul convergenței României către Zona Euro.
În iunie statul are programate licitații cu certificate de trezorerie (0.8 miliardeRON) și titluri de stat (1.7 miliarde RON).
La nivelul pieței valutare am majorat previziunile privind nivelul mediu anual alursului EUR/RON, prin incorporarea evoluțiilor macro-financiare recente (externe șinterne), dar și a tensiunilor politice interne. Conform scenariului central actualizatursul mediu anual EUR/RON s-ar putea situa la 4.43 în 2015, 4.41 în 2016 și 4.39 în017. Cu alte cuvinte, continuăm să ne așteptăm la o apreciere a monedei naționale
pe termen mediu, pe fondul perspectivelor de accelerare economică pe plan intern,u impact de atractivitate pentru fluxurile internaționale de capital.
Subliniem faptul că pe măsură ce se conturează scenariul aderării la Zona Eurouna din temele cele mai importante va fi paritatea EUR/RON de intrare în UniuneaMonetară. Din acest punct de vedere, ne așteptăm la reacții ale pieței în trimestreleurmătoare, pe măsura evoluțiilor procesului de pregătire a aderării la EURO.
Printre incertitudinile asociate acestui scenariu menționăm: climatul macro-inanciar global/european; tensiunile geo-politice regionale; riscul de intrare înncapacitate de plată a Greciei; tensiunile politice și deciziile de politică economicăpe plan intern.
previziuni inflație (IAPC) (%, an/an) sursa: Banca
Transilvania
inflație/PIB/curs/dobândă de referință sursa: Eurost
Banca Transilvania
licitații M. Fnanțe (iunie)sursa: M. Finanțe
Valoare
(mil. RON)Instrument Mat
04-Iun-2015 345 Titluri 17
08-Iun-2015 345 Titluri 11
11-Iun-2015 400 Certificate 13
15-Iun-2015 345 Titluri 24
18-Iun-2015 230 Titluri 24-
22-Iun-2015 345 Titluri 29-
22-Iun-2015 400 Certificate 23-
25-Iun-2015 345 Titluri 11
titluri încirculație sursa: BNR
Valoare
(mil. RON)Cupon (%) Mat
RO1415CTN0B1 612.7 A
RO1516CTN0A1 405.7 IRO1418DBN040 4,459.8 3.25 I
RO1419DBN014 7,368.4 4.75 I
RO1425DBN029 4,451.8 4.75 F
previziuni EUR/RON sursa: Banca Transilvania
Min Medie Max Me
2015 4.3447 4.43 4.5110
2016
4.2929
4.41
4.4736
2017 4.2859 4.39 4.4623
-2
0
2
4
6
8
10
09 10 11 12 13 14 15 16
I NF LA TI ETV A I NF LA TI EH IF
-5.0%
0.0%
5.0%
10.0%
15.0%
20.0%
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 20
Inflație (%, an/an)
PIB (%, an/an)Rata de dobândă de pomonetară (%)EUR/RON (%, an/an)
7/23/2019 Accelerare Pe Relansare a Investitiilor
http://slidepdf.com/reader/full/accelerare-pe-relansare-a-investitiilor 8/8
8
LIMITAREA RĂSPUNDERII
Acest raport este publicat în România de către Banca Transilvania/subsidiarele sale, o instituţie financiar-bancară ale cărei activitaţi sunt reglementate şi supravegheate consolidat de BanNaţională a României (BNR) şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Rapoartele de analiză emise de Banca Transilvania şi subsidiarele sale au un caracter pur informativ, pot fi utilizate ca instrumente auxiliare în procesul de luare a deciziilor de investi ţii. Cu alcuvinte, analizele publicate de Banca Transilvania sau oricare dintre subsidiarele sale nu trebuie interpretate ca: a) Ofertă de vânzare/subscriere la instrumente financiare menţionate în rapoarte; Instrument de reclamă pentru instrumentele financiare menţionate în rapoarte. Informaţiile care stau la baza acestor rapoarte au fost ob ţinute din surse publice, considerate relevante şi încredere: Institute de Statistică, Bănci Centrale, Agenţii Financiare & Organizaţii Interne şi Internaţionale, etc. Atragem însă atenţia cu privire la faptul că acurateţea/corectitudinea acestinformaţii din surse publice nu poate fi verificată şi/sau contestată de instituţia noastră.
Opiniile analitice exprimate în rapoarte reflectă punctul de vedere al analiştilor la momentul publicării, rezultat prin raţionament independent cu metode analitice specifice. Recomandările emipot să nu coincidă cu poziţia tuturor instituţiilor din grupul Băncii Transilvania. Opiniile au fost exprimate cu bună-credinţă, fără omisiuni intenţionate şi în condiţii limitate de acces la informaţii:existat acces doar la datele şi informaţiile făcute publice de către organisme şi organizaţii interne şi internaţionale.
Atragem atenţia cu privire la faptul că recomandările din rapoartele de analiză ale Băncii Transilvania sau ale subsidiarelor sale ar putea fi nepotrivite pentru unii investitori (în func ţie de situaţfinanciară, orizontul şi obiectivele investiţionale). Valoarea instrumentelor financiare la care se face referire în analizele elaborate fluctueaz ă î n timp, iar performanţa trecută nu constituie sub nicformă un indicator pentru performanţa viitoare. Totodată, subliniem faptul că investiţiilor le sunt asociate factori de risc, care nu sunt totalmente explicita ţi în rapoarte. Altfel spus, BanTransilvania sau orice colaborator nu sunt responsabili pentru niciun fel de pierdere directă şi/sau potenţială, rezultată din utilizarea elementelor publicate în raport.
Recomandările emise pot fi modificate oricând fără o notificare prealabilă, Banca Transilvania/subsidiarele sale rezervându-şi dreptul de a întrerupe publicarea fără aviz prealabil.
Remuneraţia autorilor rapoartelor de analiză nu este în niciun fel influenţată de recomandările exprimate în cadrul acestora.
Banca Transilvania, angajaţii sau colaboratorii săi sau ai subsidiarelor sale pot avea expunere pe orice instrument financiar analizat în raport.
Reproducerea totală sau parţială a acestui raport este permisă doar prin menţionarea sursei.
Arhiva rapoartelor de analiză emise de Banca Transilvania/subsidiarele sale poate fi consultată accesând link-ul următor: : https://www.bancatransilvania.ro/rapoarte-de-analiza/?utm_source=raportPDF&utm_medium=email&utm_campaign=raport-analiza-pdf.
Grupul Financiar Banca Transilvania
• cursuri spot – operațiuni cont • depozite – persoane juridice• cursuri case de schimb
• titluri de stat și operațiuni REPO
accesează AICI accesează AICI accesează AICI accesează AICI
• tranzacționare online pe bursele din Bucuresti și Viena • credite marjă
• administrare discreționară
• împrumuturi de ac iuni pentru vânzarea în lipsă
accesează AICI accesează AICI accesează AICI accesează AICI
• fonduri de venit fix în lei sau euro• fonduri mixte (max. 20% acțiuni) • fonduri de acțiuni (indice sau fără reper) în lei sau euro
LEI sau EUR accesează AICI
LEI sau EUR
• finanțări rapide către persoane fizice, credite de
consum pentru nevoi personale sau pentru achiziții înrate în locațiile comercianților parteneri accesează AICI
• acces rapid și simplificat la suport financiar în vedereaachiziției de bunuri de folosință îndelungată; seadresează persoanelor juridice, companii mici, mijlociiși corporate
accesează AICI
• soluții de finanțare și management pentru folosințaautovehiculelor, împreună cu administrareaexternalizată a tuturor operațiunilor de care depindefuncționarea flotei auto
accesează AICI
ANALIZĂ
dr. Andrei R ădulescu
Economist Senior | Banca Transilvania (+4)021.405.5938 | (+4)0754.035.080 | (+4)0730.727.516
Dan Rusu, CMT
Analist Șef | BT Securities(+4)0264.430.564 int225 | (+4)0264.431.718 [email protected]
Marius Tiberiu Mureșan
Analist Investiții | BT Asset Management (+4)0264.301.920 | (+4)0741.200.052
VÂNZĂRI & TRANZACȚIONARE
Călin Condor Director Adjunct – Direcția Trezorerie | Banca Transilvania (+4)0264.301.009 | (+4)0264.301.453| (+4)[email protected]
Dan Dascăl Director Operațiuni | BT Securities(+4)0264.430.564 | (+4)0264.431.718 | (+4)0744.813.450 [email protected]
Aurel Bernat Director Vânzări | BT Asset Management (+4)0264.301.618 | (+4)0730.075.128
