„DOCENDO DISCIMUS” EU Jandarm EU... · Este aceasta o datorie de onoare, a cărei împlinire conferă fiecărui militar un destin aparte, un destin care, deși învăluit de cele

Numărul 14 - martie 2018Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani

www.scoaladragasani.ro

„D O C E ND O DI SC IMU S ”

Un legământ de onoare

Cariera militară în Jandarmeria Română

Jurământul militar

EU Jandarm

EU Jandarm vwww.scoaladragasani.ro 0250 811 471 Depunerea Jurământului Militar 2017 EU Jandarm2 3

Redactor-şef col. Marian ZAMFIR

Redactori col. Adrian NIŢĂ mr. Simona ERCIULESCU mr. Kati BLÎNDU cpt. Melania PADINĂ

Tehnoredactare col. Adrian NIŢĂ p.c. Valentina PREDA

Responsabil de număr lt.col. Sorin DRĂGUȘIN

Fotografii plt.adj. Ilie BĂLAȘA plt.adj.sef Iulian ROMAN plt.adj.sef Ilie VASILE

Difuzare-marketing col. Constantin DEDIU

Adresa str. I.C. Brătianu, nr. 25, mun. Drăgăşani, jud. Vâlcea

ISSN 2069 – 9425

ISSN-L 2069 – 9425

EU Jandarm

Sumar

Mesajul ministrului afacerilor interne . . . . . . . . . . . . . . . . 3

Un legământ de onoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Jurământul militar-legământul suprem față de Patrie 5

De ce să alegi o carieră în Jandarmeria Română . . . . . . 6

Dimensiunea juridică a Jurământului Militar . . . . . . . 8

Jur credință patriei mele! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

Respectarea drepturilor omului în activitate . . . . . . . 12

Sophia sau despre datorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

Jurământul militar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

Școala militară - gânduri pentru colegi de la un coleg mai

mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

O lume mare cât inima mea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

3 Aprilie în Anul Centenarului Marii Uniri . . . . . . . . . 18

Jurat-ați azi . . .! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Mesajul ministrului afacerilor interne, Carmen Dan, cu prilejul depunerii Jurământului Militar

de către elevii școlilor de agenți și subofițeriJurământul militar îl depuneți o singură

dată în viață, dar trebuie să fiți conștienți că acest angajament nu este doar pentru o zi, pentru o lună sau pentru un an, este unul pe viață. Aduce cu sine responsabilități și un statut în societate pe care trebuie să îl onorați.

Imaginea fiecăruia dintre dumneavoastră, acum în școală, mâine la locul de muncă, dar și în societate în general, reprezintă imaginea Ministerului Afacerilor Interne. O instituție care are nevoie de încrederea cetățeanului, iar aceasta se construiește cu efortul fiecăruia dintre dumneavoastră. Este un atribut care se câștigă greu și se pierde repede.

Din acest motiv, pe lângă cunoștințele profesionale și abilitățile practice pe care le dobândiți în școală, trebuie să aveți o conduită morală fără cusur în comunitate și în familie, iar integritatea să vă fie lege.

Respectați aceste repere pentru că societatea în care trăim astăzi este pe deplin conștientă de drepturile ei și are așteptări mari din partea dumneavoastră.

Odată cu depunerea acestui jurământ trebuie să fiți pe deplin conștienți că dumneavoastră veți fi în slujba societății și nu invers. Așadar, statutul pe care îl veți dobândi vă oferă în special obligații – față de oameni, față de comunitate și față de țară. Am convingerea că fiecare a făcut această opțiune în cunoștință de cauză!

Chiar dacă perioada de școlarizare s-a redus din cauza deficitului major de personal cu care ne confruntăm, asta nu înseamnă că vă veți pregăti mai puțin. Alternanța modulelor teoretice cu cele practice se va concretiza într-o perioadă intensă de pregătire, un efort pe care trebuie să îl faceți pentru că tot ce învățați acum vă va oferi baza carierei profesionale.

Eu vă recomand să nu vă opriți aici! Mergeți mai departe, pregătiți-vă intens și demonstrați că oricând puteți face mai mult pentru voi și pentru țară!

Vă felicit și vă doresc mult succes în continuare!

MINISTRUL AFACERILOR INTERNECARMEN DANIELA DAN


Un legământ de onoareAcum, când întreaga natură renaşte, pe platoul Şcolii

Militare de la Drăgăşani din pieptul a 350 de elevi străbate în chip de mărţişor firul roşu al jurământului militar. Este un legământ ce are în el natura acestui frumos anotimp, al tinereţii şi al renaşterii perpetue, căci el nu va cunoaşte vârstă, ci va rămâne veşnic viu în memoria tinerilor jandarmi, dar şi în sufletele celor care le-au fost alături la acest ceremonial.

Opţiunea pentru o carieră onorantă în Jandarmeria Română nu poate fi expresia unui capriciu, ci expresia unei hotărâri ferme de a se angaja pe un drum care, fără a fi uşor de străbătut, are la capătul său satisfacţia de a fi slujit valorile şi principiile care stau la temelia unui stat democratic modern.

Dezvoltarea sistemului educaţional din România, în acord cu parametrii cadrului european, impune şi învăţământului postliceal militar din Jandarmeria Română, ca parte integrantă a celui naţional, să accepte provocarea de a se adapta eficient şi oportun la cerinţele spaţiului european al educaţiei.

Racordându-se la actualul context european, cadrelor şcolii le revine nobila misiune de a-i pregăti pe aceşti tineri elevi, de a le transmite cunoştinţele şi experienţa acumulată, punând bazele unei pregătiri solide, competitive, menţinând ştacheta cel puţin la nivelul ridicat al ultimelor promoţii de subofiţeri

jandarmi, care au promovat cu rezultate deosebite cursurile şi examenele acestei şcoli.În acelaşi timp, tinerii elevi trebuie să fie conştienţi că pe umerii lor stă responsabilitatea de a se pregăti

pentru a putea oferi societăţii civile garanţia legalităţii, corectitudinii şi imparţialităţii, iar acestea nu se pot clădi decât pe o solidă cultură civică, pe respectarea valorilor şi pe o cultură profesională sănătoasă. Satisfacţiile pe care le vor avea vor fi direct proporţionale cu nivelul pregătirii, cu gradul de implicare şi dăruire, cu asumarea unor responsabilităţi individuale ce impun acceptarea unor privaţiuni specifice regimului militar.

Aici, în Şcoala de la Drăgăşani, Jandarmeria Română vrea să asigure toate premisele pentru ca tinerii elevi să beneficieze de o educaţie de excepţie, de condiţii moderne de studiu, care se vor a fi cuantificate în performanţe individuale şi de grup cu impact asupra calităţii serviciului oferit cetăţeanului şi comunităţii.

Elevii trebuie să privească totul ca pe o investiţie în propria formare şi dezvoltare, să asimileze cunoştinţe, să îşi dezvolte personalitatea, să înveţe să se cunoască, pe ei şi pe cei din jur, orientându-şi energia pentru a deveni stăpâni pe armele cunoaşterii, cultivându-şi spiritul creativ şi antrenându-se azi pentru situaţiile cu care se vor confrunta mâine. Şcoala militară este totodată şi etapa în care prind contur cele mai plăcute amintiri şi solide prietenii.

Faptul că Jandarmeria Română a devenit o forţă credibilă şi respectată, fiind o instituţie a statului în care cetăţenii au foarte mare încredere, demonstrează că este un factor de stabilitate şi garant al legii, o instituţie care depune toate eforturile pentru a preveni şi combate dezordinea, fărădelegile şi anarhia.

Progresul Jandarmeriei depinde în foarte mare măsură şi de modul în care instituţiile militare de învăţământ şi participanţii la activitatea didactică acţionează pentru formarea personalului.

Suntem siguri că şi această promoţie a Şcolii Militare de Subofiţeri de Jandarmi va îmbogăţi zestrea umană a instituţiei şi va avea o contribuţie substanţială în evoluţia Jandarmeriei în societatea românească şi europeană!

Cu aceste convingeri, în numele comenzii Jandarmeriei, transmit felicitări tinerilor elevi care, azi, 9 martie 2018, în anul Centenarului, s-au legat prin Jurământ militar să fie credincioşi ţării, legii şi ordinii. Este un legământ de onoare sub care îşi vor făuri temeinic propriul destin!

Împuternicit Inspector general al Jandarmeriei Române Colonel Gheorghe-Sebastian CUCOȘ

Jurământul militar – legământul suprem faţă de Patrie

Specificul unei școli militare face ca activităţile sale să fie marcate de o anumită ciclicitate, care include ca momente de referinţă depunerea Jurământului militar și acordarea gradului de sergent major.

După confruntarea cu probele riguroase ale examenului de admitere, elevii iau contact cu viaţa militară parcurgând primele zile ale activităţilor de pregătire. Și nu este vorba doar despre activităţile didactice, ci despre tot ceea ce înseamnă încadrarea într-un program: punctualitate, seriozitate, eficienţă, respect. Sunt acestea zile în care fiecare elev se confruntă în primul rând cu el însuși, interogându-se cu privire la alegerea făcută, la modul în care îi va fi marcată propria existenţă: Voi reuşi să fiu un bun jandarm? Și tot acum prind contur și răspunsurile: Sunt hotărât să merg pe drumul acesta al slujirii comunităţii şi cetăţeanului, sub semnul legii şi al ordinii! Ştiu că nu va fi uşor, dar este ceea ce îmi doresc!

Ceremonialul depunerii Jurământului militar consacră public această hotărâre de punere necondiţionată în slujba intereselor comunităţii și a intereselor României. Este un moment care, cu siguranţă, marchează viaţa fiecărui militar și care va rămâne în inima tinerilor elevi și a tuturor celor care participă acum, în prag de primăvară, la ceremonial.

Pentru toţi: elevi, părinţi și cadre militare, semnificaţia depunerii Jurământului militar este acum și mai puternică, pentru că legământul rostit este un jurământ în faţa istoriei: România marchează anul acesta 100 de ani de la Marea Unire. Pe umerii acestei Promoţii Centenar se așază azi, spre sigură slujire, moștenirea transmisă din generaţie în generaţie prin sacrificii și eroism.

Provocările sunt și azi la fel de mari și ele ne cer tuturor să fim în măsură să avem grijă de ceea ce „am primit ca moștenire de la părinţii noștri” moștenire care se dovedește, spre demna dăinuire a acestui popor, a fi ceva ce de fapt „am luat cu împrumut de la copiii noștri”.

Este aceasta o datorie de onoare, a cărei împlinire conferă fiecărui militar un destin aparte, un destin care, deși învăluit de cele mai multe ori în mantia anonimatului, stă sub semnul unei zidiri solide.

La această zidire o contribuţie însemnată o are școala militară, care asigură formarea iniţială a militarilor, aderarea la valorile culturii organizaţionale și formarea competenţelor necesare pentru îndeplinirea la un

nivel ridicat de performanţă a misiunilor ce vor fi rezervate de viitor. Aici, sub îndrumarea instructorilor militari, personalităţile copiilor de ieri sunt modelate întru atașamentul solid la principiile care guvernează o carieră militară.

Jurământul militar exprimă angajarea tinerilor elevi pe drumul onoarei militare, al pregătirii temeinice, al misiunii mereu îndeplinite. Nu este un legământ al șovăielii, al amânării, ci unul care se cere asumat odată cu rostirea lui, încă din școală, prin modul de raportare la sarcinile impuse de procesul de pregătire. În școala militară elevii învaţă că rigoarea, exigenţa, performanţa nu sunt lucruri care se impun din exterior, ci sunt valori care acţionează din interior, din convingerea intimă că datoria trebuie îndeplinită.

Depunerea Jurământului este momentul în care obligaţiilor ce revin fiecărui cetăţean li se adaugă obligaţii noi ce onorează și înnobilează. Prioritatea interesului public, sacrificiul în beneficiul comunităţii, al Patriei devin de azi firescul vieţii de zi cu zi pentru fiecare din tinerii elevi.

În același timp, rostit azi, ecoul Jurământului militar răzbate dincolo de vremelnicii, dincolo de imediatul clipei, legându-l pe militar de spiritul ancestral al neamului românesc. Sub oblăduirea acestui spirit drumul va fi întotdeauna cel drept, va fi parcurs cu demnitate.

Colonel Marian ZAMFIR


DE CE SĂ ALEGI O CARIERĂ MILITARĂ ÎN JANDARMERIA ROMÂNĂ

De ce să alegi cariera militară, când în faţa ta se deschid atâtea drumuri, atâtea posibilităţi?

Străbunicii și bunicii noștri au fost chemaţi la oaste… așa erau vremurile și rânduiala, unii nu au avut de ales, iar alţii au ales din dragoste de ţară sau, pur și simplu, din convingerea că acesta este destinul lor. Unii au făcut din profesia militară o pasiune, un stil de viaţă, alţii și-au făcut doar datoria de cetăţeni, de buni români, însă de experienţa trăită și-au amintit cu nostalgie toată viaţa. Probabil că bunicii noștri știau că „armata te face bărbat” sau că „trebuie să-ţi faci datoria faţă de ţară”, toate astea le-am auzit sau le-am citit de multe ori.

Dar azi, când în faţa ta se deschid atâtea drumuri, atâtea posibilităţi, când poţi alege, de ce ai îmbrăţișa cariera militară? Ei bine, din aceleași motive și din multe altele în plus...

În primul rând, o carieră militară în Jandarmerie iţi oferă ceea ce își dorește orice tânăr aflat în momentul crucial al alegerii drumului în viaţă: educaţie gratuită, o bună pregătire profesională, un loc de muncă, posibilităţi de afirmare și de dezvoltare a carierei după reguli bine stabilite, un venit sigur, peste medie, la care se adaugă măsuri de protecţie socială.

În al doilea rând, a intra în această structură militară nu înseamnă doar a-ţi defini personalitatea, a te maturiza, a te menţine sănătos și activ, dar și a lucra într-un mediu dinamic, organizat și competitiv, cu posibilitatea de a cunoaște oameni interesanţi și de a lega prietenii durabile. Experienţa de viaţă și profesională care se poate obţine în mediul militar al Jandarmeriei, cu greu poate fi acumulată într-un alt domeniu.

Și, nu în ultimul rând, a face parte din Jandarmeria Română înseamnă a-ţi face datoria

faţă de patrie, a fi un membru demn și respectat al comunităţii în care trăiești, a fi mândru că faci parte dintr-un corp de profesioniști și a trăi sentimentul că ai realizat ceva măreţ în viaţă.

Dar ce presupune de fapt cariera militară în general, și o carieră în Jandarmerie în special? Care sunt satisfacţiile, care sunt beneficiile, dar mai ales care sunt provocările ?

În mod cert, a fi militar este un mod de viaţă, în care se împletesc spiritul riguros, temperamentul dinamic, sacrificiul. De bună seamă, la acestea se mai adaugă satisfacţia și bucuria că prin propria voinţă,

din vocaţie, ai consimţit să te dedici carierei militare, să pui binele public înaintea binelui personal.

O profesie militară nu înseamnă doar să îţi exerciţi atribuţiile de serviciu, profesia militară trebuie să fie făcută pur și simplu din plăcere, din pasiune. Hotărârea, implicarea, curajul de a-ţi susţine ideile

sunt definitorii; lipsa de idei, de sugestii, de opinii și promovarea unei comodităţi conservatoare nu vor duce la succes în cariera militară.

Corpul profesional al jandarmilor reprezintă o unitate socială aparte, un grup uman cu trăsături specifice. De altfel, o calitate de bază a jandarmului o reprezintă spiritul de corp, adică să împărtășească împreună cu ceilalţi colegi valori comune precum loialitatea, încrederea în sine, în colegi și în grup, onestitatea, demnitatea, onoarea, disciplina, dăruirea de sine sau solidaritatea, valori proprii grupului militar de apartenenţă pe care îl socotește deosebit faţă de alte colectivităţi umane.

Ca orice militar, jandarmul se angajează prin jurământ să răspundă „prezent” nevoilor instituţiei, care se identifică indubitabil cu nevoile societăţii, dar

pentru a răspunde efectiv acestui deziderat, o carieră militară de succes în Jandarmerie se clădește într-un mediu al valorilor și normelor militare, prin modelarea spiritului pentru determinare, competitivitate, angajare efectivă și afectivă, curiozitate intelectuală și dorinţă de lucru în echipă, dar și pentru o disciplină conștientă, acceptată, mai puternică decât cea impusă de rigorile militare.

Cariera de jandarm înseamnă mai mult decât un loc de muncă, jandarmii fiind permanent în serviciul naţiunii, fapt pentru care această profesie este una vocaţională. Ea aduce multe satisfacţii, chiar dacă implică uneori și sacrificii, fiind o profesie a caracterelor tari, prin aderarea la valori tradiţionale precum disciplina și rigoarea.

Mediul militar, prin natura lui, generează o realitate psihosocială si e d u c a ţ i o n a l ă s p e c i f i c ă , p r i n c i p a l e l e p a r t i c u l a r i t ă ţ i ale acestuia fiind limitarea considerabilă a libertăţii de acţiune la perimetrul instituţiei militare și în folosul acesteia, spiritul de lucru preponderent în echipă, solicitări profesionale cu caracter de noutate, relaţii interumane bazate decisiv pe ierarhizare, statute și roluri precis reglementate, cod propriu de comportament diferit de cel civil în primul rând prin rigurozitate, sistem de comunicare și valori morale specifice, comunitate de scopuri, activităţi cu un înalt grad de solicitare fizică și psihică precum și grad înalt de complexitate a misiunilor, cele mai multe cu grad înalt de pericol și risc.

La prima vedere, s-ar părea că este extrem de dificil să exerciţi o asemenea profesie, să îţi asumi un asemenea parcurs, într-o asemenea carieră. De aceea, în mod evident, trebuie relevate și beneficiile motivante ale carierei militare, care nu se rezumă doar la cele de ordin intrinsec, acestea fiind, bineînţeles, cele determinante. Militarii profesioniști au pe lângă responsabilităţi și privaţiuni și drepturi

de care beneficiază, în afara unui salariu constant crescător pe măsura evoluţiei în carieră și acceptabil la nivel naţional, aceștia având dreptul la hrană și echipament gratuite, la medicamente și asistenţă medicală, la concedii și permisii, la facilităţi de odihnă și recuperare a capacităţii de muncă, iar în anumite situaţii la compensarea cheltuielilor pentru închirierea locuinţei sau a transportului la familie. Pe lângă toate acestea, posibilitatea accederii în funcţie și predictibilitatea parcursului profesional pot fi factori determinanţi în alegerea unei cariere militare în Jandarmerie.

Într-o abordare tehnică, evoluţia în carieră a personalului militar al Jandarmeriei presupune

p a r c u r g e r e a succesivă a stagiilor în grade și funcţii, m a n a g e m e n t u l resurselor umane a r t i c u l â n d u - s e pe principii de c o r e c t i t u d i n e , transparenţă și egalitate de șanse care conferă, în principiu, tuturor celor care î m b r ă ţ i ș e a z ă

această carieră posibilitatea atingerii celor mai înalte trepte ale ierarhiei militare.

Fără îndoială, toate aceste elemente au impact motivaţional diferit pentru alegerea unei cariere militare în Jandarmerie, dar, în calitate de formatori care au furnizat Jandarmeriei peste 3000 de subofiţeri, garantăm că cei care s-au înscris deja în acest parcurs profesional vor fi oameni de nădejde pentru societate și buni profesioniști pentru Jandarmerie și așteptăm ca beneficiarii muncii noastre să confirme aceste afirmaţii prin creșterea gradului de siguranţă și prin sporirea încrederii cetăţeanului în instituţia Jandarmeriei Române.

Colonel Cristian FLORICA


Dimensiunea juridică a Jurământului MilitarJurământul este una din cele mai vechi instituţii

juridice ce reprezintă angajamentul solemn, exprimat printr-o formulă stabilită prin lege, prin care o persoană se obligă, în fața unei instituții, să-și facă datoria.

Aceasta este o construcţie simbiotică complexă, fiind una din puţinele instituţii juridice care necesită a fi, în mod obligatoriu, verbalizată, adică pronunţată oral de către subiectul depunător. Condiţia depunerii Jurământului este privită de către legiuitor ca un mecanism de asigurare a unei bune desfășurări a raporturilor juridice de muncă atipice, de securizare a parcursului acestora și de evitare a posibilelor dificultăţi provocate de lipsa bunei credinţe din partea subiectului obligat să depună jurământul.

D e p u n e r e a Jurământului de către subiectul obligat conferă raportului de muncă un plus de stabilitate cu valenţe multiple: pe lângă elementele juridice pure aici se regăsesc și elemente de ordin parajuridic sau nonjuridic, cum ar fi cele de ordinul deontologiei de care trebuie să dea dovadă orice subiect cu statut special, aflat în raporturi de serviciu sau de exercitare a funcţiei, în calitatea acestora de raporturi de muncă atipice.

Normele constituţionale abordează entitatea Jurământului, în primul rând, în calitatea acestuia de act social public (de drept public), prin prisma sacralităţii devotamentului unei persoane faţă de ţară în calitate de îndatorire (obligaţie) fundamentală. Potrivit prevederilor art. 54 din Constituţie, ,,cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin și, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege”.

În acest mod, norma constituţională integrează

elementele de drept public – devotamentul faţă de ţară, cu elemente de ordin privat, asumarea unor obligaţii de natură contractuală, în aceleași „tipare”, adică în conţinutul uneia și aceleiași norme juridice.

Jurământul militar consfinţește sintetic modul în care fiecare cetăţean trebuie să-și îndeplinească datoria sfântă de apărare a patriei, înscrisă în Constituţie (art. 55).

Depunerea Jurământului militar reprezintă suprema probă de maturitate și angajarea militarului de a-și face datoria faţă de patrie, până la sacrificiul suprem.

Îndatorirea de apărare a patriei, prevăzută prin art. 55 din Constituţie, impune cetăţenilor să fie întotdeauna pregătiţi pentru a da riposta cuvenită atât în cazul unei agresiuni armate, cât și în cazul altor acţiuni îndreptate împotriva ţării. Această îndatorire aparţine tuturor cetăţenilor români, fără deosebire de origine naţională, religie, ocupaţie și pregătire profesională. Datorie sfântă a fiecărui

cetăţean, apărarea patriei cere acestuia o conduită ireproșabilă și fidelitate faţă de poporul român.

Încălcarea acestei îndatoriri este o faptă reprobabilă. De aceea, potrivit Codului Penal al României, absenţa nejustificată (art. 413), dezertarea (art. 414), trădarea (art. 394), trădarea prin ajutarea inamicului (art. 396), actele de diversiune (art. 403) constituie infracţiuni grave.

O importantă caracteristică a infracţiunilor contra capacităţii de luptă a forţelor armate, prevăzute de Codul Penal (Titlul XI, cap. I) constă în aceea că în ele se diferenţiază condiţiile și limitele răspunderii în funcţie de împrejurarea dacă au fost comise pe timp de pace sau pe timp de război. Infracţiunile militare, săvârșite în timp de război au

un pericol social sporit, de aceea sancţiunile la aceste infracţiuni sunt mai aspre, decât pe timp de pace.

O altă îndatorire care reiese din conţinutul Jurământului este ,,respectarea legilor și a regulamentelor militare”. Această îndatorire își găsește fundamentul în faptul că legile sunt expresia voinţei poporului, prin ele urmărindu-se realizarea atât a intereselor generale, cât și a celor individuale. Prin legile ce se adoptă se iau cele mai importante măsuri în toate domeniile de activitate. De aceea, numai prin aplicarea și respectarea strictă a legilor se pot înfăptui măsurile preconizate. Îndatorirea de a respecta Constituţia și legile revine în egală măsură tuturor cetăţenilor (art. 1 alin. (5) din Constituţie). Nu se face distincţie între cetăţeni sub aspectul obligaţiei de respectare a legilor, toţi fiind datori a le respecta, indiferent de poziţia pe care o ocupă în societate și stat.

R e g u l a m e n t e l e militare sintetizează modul de organizare și desfășurare ale întregii activităţi militare. Ele cuprind reguli, norme care stabilesc modul de comportare a militarilor atât în unitate, cât și în afara ei, pe timp de pace și în timp de război. Prin conţinutul lor, obligaţiile pe care le inserează regulamentele militare asigură unitatea de voinţă, de vederi și de acţiune a tuturor militarilor, coeziunea forţelor armate – condiţii de o deosebită însemnătate pentru capacitatea de apărare a patriei.

Prin depunerea Jurământului iau naștere și îndatoriri care au un caracter pasiv, constituind interdicţii legale menite a proteja funcţia și titularul ei, asigurându-i prestigiul, consideraţia și încrederea, obligându-l pe cel în cauză să se abţină de la acte și fapte de natură a compromite poziţia

oficială deţinută. În acest sens trebuie: să se abţină de la orice faptă care ar putea să aducă prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului instituţiei; să păstreze cu stricteţe secretul militar, de stat și de serviciu, confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoștinţă în exercitarea funcţiei (Legea nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare art. 8); să nu solicite sau să nu accepte, direct sau indirect pentru ei sau pentru alţii, în considerarea funcţiei lor publice, daruri sau alte avantaje (Codul Penal, Titlul V, Infracţiuni de corupţie și de serviciu); să se abţină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor și preferinţelor politice, să nu exprime în

public opinii contrare intereselor României, să nu favorizeze vreun partid politic și să nu participe la activităţi politice (Legea nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare art.28-29).

La baza exercitării calităţii de militar stau nu numai actele normative care organizează profesia, ci și anumite coduri morale care cuprind îndatoriri și principii de natură morală care

dau identitate acelei profesii și a căror semnificaţie deosebită trebuie apărată. Dacă cei care exercită acea profesie renunţă la ele se erodează profesional.

Evident că încălcarea acestor îndatoriri constituie abateri de la disciplina militară și atrage răspunderea celui vinovat.

Putem afirma faptul că depunerea Jurământului de credinţă faţă de patrie reprezintă asumarea conștientă a obligaţiilor ce decurg din calitatea de militar, dar și din calitatea de cetăţean al României.

Locotenent-colonel Adrian NIŢU

Maior Marian BOALBEŞ


Jur să-mi apăr țara!Jur credință patriei mele!


Respectarea drepturilor omului în activitatea poliţienească

De-a lungul timpului, drepturile și libertăţile fundamentale ale omului au constituit una din principalele surse pentru elaborarea ideologiilor, doctrinelor sau măsurilor economice.

Printre primele documente care relevă manifestarea acestor drepturi se pot aminti: Magna Charta Libertatum, document semnat de regele englez Ioan fără de Țară în anul 1215 și care statua că „nici un om liber nu va fi arestat sau deţinut sau deposedat de bunurile sale sau declarat în afara legii sau exilat sau lezat de orice manieră şi noi nu ne vom îndrepta împotriva lui şi nu vom trimite pe nimeni împotriva lui fără o judecată loială a pairilor săi conform legii ţării”, Actes de L´Habeas Corpus (1640-1679) prin care s-a oferit o cale de recurs juridic împotriva detenţiei sau Bill of Rights, document important adoptat în anul 1689, în Anglia, care avea să garanteze pentru întreaga populaţie libertatea, egalitatea tuturor în faţa legii, interdicţia oricărui tratament inuman și a oricărei cauţiuni sau amenzi excesive. A venit rândul Franţei să consacre drepturile omului în Declaraţia Drepturilor Omului şi Cetăţeanului din 1789, care din primul articol preciza faptul că: „oamenii se nasc şi rămân liberi şi egali în drepturi”.

Cultivarea acestor idealuri avea să dea naștere în 1945, Organizaţiei Naţiunilor Unite căreia îi revin o serie de misiuni importante precum cele de a asigura „pacea mondială”, „respectarea drepturilor omului”, „cooperarea internaţională” și „respectarea dreptului internaţional”. La data de 10 decembrie 1948 avea să consfinţească toate dezideratele popoarelor în materia drepturilor fundamentale ale omului într-un document numit Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Din cuprinsul acestui document memorabil relevăm câteva prevederi esenţiale pentru dezvoltarea ulterioară a legislaţiei statelor lumii dar și a relaţiilor dintre acestea: „Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate și la securitatea persoanei sale.”(art.3); „Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.” (art.5); „Toţi oamenii sunt egali în faţa legii și au, fără nici o deosebire, dreptul la o egală protecţie a legii.” (art.7); „Orice persoană are dreptul în deplină egalitate de a fi audiată în mod echitabil și public de către un tribunal independent și imparţial care va hotărî fie asupra drepturilor și obligaţiilor sale, fie asupra temeiniciei oricărei acuzări în materie penală îndreptată împotriva sa.” (art.10).

Preocuparea statului român de a respecta valorile promovate și acceptate de către societate, se regăsește în întreaga construcţie a sistemului actelor normative din România, pornind de la legea fundamentală a statului - Constituţia României - care din articolul 1 aliniatul 3 consfinţește recunoașterea și garantarea drepturilor omului: „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din Decembrie 1989, şi sunt garantate”.

Legea fundamentală a statului, dispune cu privire la drepturile, libertăţile și îndatoririle fundamentale în titlul II: egalitatea în drepturi (art.16), accesul liber la justiţie (art.21), dreptul la viaţă și la integritate fizică și psihică (art.22), libertatea individuală (art.23). Dintre acestea o prevedere pe cât de simplă ca și construcţie lexicală pe atât de importantă ca și înţeles atrage atenţia tuturor: „Nimeni nu este mai presus de lege”(articolul 16 aliniatul 2).

Respectarea acestor valori promovate de către societate prin legea fundamentală a statului de drept s-a realizat ulterior și prin legiferarea unor acte normative moderne, adaptate evoluţiei societăţii: Codul Penal, Legea nr. 61/27.11.1991 republicată, Legea nr.60/23.11.1991 republicată, Legea nr.218/23.04.2002 republicată privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, Legea nr.550/29.11.2004 actualizată, privind organizarea și funcţionarea Jandarmeriei Române, Legea nr.155/12.07.2010 republicată - Legea Poliţiei Locale,

Hotărârea Guvernului nr.991/25.08.2005 pentru aprobarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului, precum și o serie de mecanisme proprii sau externe de evaluare și control a activităţii acestor instituţii.

Instituţia noastră își conturează locul și rolul în cadrul societăţii și își reafirmă respectul faţă de drepturile și libertăţile cetăţenilor încă din articolul 1 al legii de organizare și funcţionare astfel: „Jandarmeria Română este instituţia specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Afacerilor Interne, care exercită, în condiţiile legii, atribuţiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum şi la protecţia instituţiilor fundamentale ale statului şi combaterea actelor de terorism.” Jandarmeria Română își desfășoară activitatea în interesul cetăţenilor, al comunităţii și în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii (art.2/Legea nr. 550/2004).

Prin legea de organizare și funcţionare, Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate, are o serie de atribuţii specifice, dintre acestea, cea prevăzută în art. 19 litera a, este edificatoare în ceea ce privește relaţia Jandarmerie - societate: „apără, prin mijloacele şi metodele prevăzute de lege, viaţa, integritatea corporală şi libertatea persoanei, proprietatea publică şi privată, interesele legitime ale cetăţenilor, ale comunităţii şi ale statului”.

În realizarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, personalul militar al Jandarmeriei Române este învestit cu exerciţiul autorităţii publice. Pe de altă parte, legea îi conferă acestuia dreptul să folosească forţa, mijloacele din dotare și armamentul, în condiţiile legii, pentru îndeplinirea atribuţiilor și misiunilor specifice (art. 27 și art. 29 din Legea nr. 550/2004). Indiferent de situaţie, proporţionalitatea, gradualitatea, limitarea și nonsurprinderea trebuie să reprezinte principii care să guverneze comportamentul jandarmilor în toate împrejurările. Edificatoare în acest sens sunt prevederile aceluiași act normativ:„Folosirea mijloacelor prevăzute la art. 29 se face în mod gradual şi nu trebuie să depăşească nevoile reale pentru imobilizarea persoanelor turbulente sau agresive ori pentru neutralizarea acţiunilor ilegale şi va înceta de îndată ce scopul misiunii a fost realizat.” (art. 33 din Legea nr. 550/2004).

În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul din Jandarmeria Română are obligaţia de a respecta drepturile și libertăţile fundamentale ale omului și de

a acorda primul ajutor medical persoanelor care au nevoie de acesta ca urmare a intervenţiei în forţă. (art. 37 din Legea nr. 550/2004)

Problematica complexă a parteneriatului societate-stat de drept, a necesitat apariţia unei noi reglementări specifice în acest domeniu și anume H.G. nr. 991/25.08.2005 pentru aprobarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului, care potrivit articolului 25, se aplică și personalului Jandarmeriei Române. În acest sens, sunt de evidenţiat prevederile art. 6 care enumeră principiile ce trebuie să guverneze conduita profesională a poliţistului sau jandarmului: legalitatea, egalitatea, transparenţa, capacitatea şi datoria de exprimare, disponibilitatea, prioritatea interesului public, profesionalismul, confidenţialitatea, respectul, integritatea morală, independenţa operaţională şi loialitatea.

Jandarmul trebuie să-și îndeplinească atribuţiile și misiunile ce îi revin într-o manieră echitabilă și obiectivă, cu respectarea și protejarea drepturilor și libertăţilor fundamentale ale persoanei, consacrate prin Constituţie și prin alte legi, în conformitate cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia europeană a drepturilor omului, Codul european de etică al poliţiei și cu dispoziţiile tratatelor la care România este parte.

Prof.univ.dr. Ion Suceavă avea să sublinieze importanţa respectării legii printr-o afirmaţie elocventă: „... în statul de drept există o barieră clară, care nu poate fi trecută nici de poliţist, nici de cetăţean - bariera legii. Încălcarea acestei bariere poate produce ca efecte comiterea unei infracţiuni de către cetăţean sau a unui abuz din partea poliţistului... „Profesia de jandarm, se prezintă ca fiind una deosebită prin natura raporturilor juridice care se nasc între acesta și membrii societăţii.

Colonel Emil-Adrian BURCIUCăpitan Ionuț GRECU


Jurământul MilitarJur credință patriei mele, România!Jur să-mi apăr țara chiar cu prețul vieții.Jur să respect constituția, legile țării şi regulamentele

militare.Aşa să-mi ajute Dumnezeu!Cuvintele Jurământului, rostite cu tărie și emoție,

exprimă satisfacția și bucuria acelora care, prin propria voință, din vocație, consimt să se dedice carierei militare. Prin jurământ, elevii jandarmi se angajează să răspundă Prezent! nevoilor instituției.

O carieră militară de succes începe odată cu intrarea în școala militară, un mediu al disciplinei, al valorilor și normelor militare. Pe lângă îndeplinirea cerințelor impuse de selecție, elevii jandarmi trebuie să fie caracterizați de voință, determinare, competitivitate, curaj, angajare afectivă și efectivă, spirit de echipă. Corpul profesional al jandarmilor este un grup uman cu trăsături specifice, o calitate de bază fiind aderarea la valorile instituționale. Stăpânirea de sine, cel mai scurt timp de reacție, dar și o bună manevrare a armelor din dotare constituie câteva dintre aspectele esențiale pentru a duce la bun sfârșit o misiune. Îndatoririle profesionale presupun echilibru interior și dorința de dezvoltare atât în situațiile curente, cât și atunci când succesele sunt evidente.

Statutul militar se traduce printr-o stare de spirit care conduce la adeziunea la un sistem de valori morale specifice, caracterizate prin devotamentul față de problemele publice și față de interesul general, adică luarea în sarcină a apărării interesului colectiv al societății, mergând chiar până la sacrificiul propriei vieți.

Profesionalismul cerut de sarcinile de serviciu nu se limitează la executarea corectă a misiunilor încredințate ci presupune și voință permanentă de

adaptare. Dincolo de obligația profesională care leagă instituția de cadrele militare, trebuie să fie și voința exprimării inițiativei personale: a-ți împărtăși experiența, a solicita sprijinul, a recunoaște anumite aspecte necunoscute și a încerca să anulezi diferențele.

D a t o r i t ă p a r t i c u l a r i t ă ț i l o r misiunilor, instituția

solicită personalului său să manifeste disponibilitate totală (rechemare la serviciu, constrângeri și permanențe, depășiri de program, muncă de noapte, abilitatea de a se adapta diversitatea sarcinilor de îndeplinit) aspecte ce constituie angajamentul informal pe care și-l asumă fiecare jandarm, încă de la debutul său profesional. Disponibilitatea cerută jandarmilor explică, între altele, și de ce le este interzis să exercite, în afara excepțiilor prevăzute de lege, alte activități.

Disciplina are valoare numai în contextul în care reglează un climat optim de desfășurare a activităților operative în care toți membrii grupului recurg la ea ca la o sursă de echilibru organizațional și nu ca la o corvoadă pe care cineva trebuie să o îndeplinească, sacrificându-se în acest scop pentru că instituția îi cere.

Într-o instituție eficientă, toți oamenii vor trebui să fie solidari și mai ales complementari. Prin acest lucru vor da o notă ascendentă întregului din care fac parte. Disciplina și fidelitatea jandarmilor față de valorile instituționale contribuie în mod esențial la realizarea identității profesionale, la câștigarea încrederii populației, la îmbunătățirea imaginii structurii din care fac parte și prin aceasta, la crearea unei imagini proprii reprezentative și compatibile cu profilul ocupațional la care ne raportăm.

Fidelitatea nu înseamnă credință veșnică față de o persoană aflată într-un post important, la un moment dat, ci se traduce în consecvența față de valorile pentru care s-a depus Jurământul. În fapt, un comportament determinat de moralitate, solicitudine și credință în valorile promovate certifică, în cele din urmă, o alegere profesională rațională. Altfel, Jurământul militar nu este decât un ritual profan interesant doar ca subiect de dezbatere.

Maior Simona ERCIULESCU

Sophia sau despre datorieUn eveniment intens mediatizat de posturile de

televiziune este cel al acordării de cetăţenie unui robot. Robotul Sophia a fost supus chiar și unei strategii de marketing, fiind construite situaţii în care acesta participă la reuniuni, conferinţe pe post de ambasador al inteligenţei artificiale în relaţia cu homo sapiens. Cu ocazia ceremoniei de acordare a cetăţeniei saudite Sophia primește din partea moderatorului o serie de întrebări în jurul cărora se cuvine să exersăm câteva reflecţii:

Pot roboţii să fie conştienţi de sine şi conştienţi asemenea oamenilor şi ar trebui să fie astfel? Răspuns: De ce? Este acesta un lucru rău?

Pot roboţii să aibă conştiinţă de sine, să fie conştienţi şi să ştie că sunt roboţi? Răspunsul vine în forma unei întrebări fundamentale: tu cum de ştii că eşti fiinţă umană?

Departe de a fi retorică sau filosofică, această întrebare este mai curând obligatorie! A construi răspuns la o asemenea întrebare înseamnă, în cele din urmă, a-ţi construi o identitate. De altfel, chiar și robotul de mai sus acceptă că „inteligenţa sa a fost creată în jurul unor valori umane fundamentale(…)” și că, totodată, „oamenii sunt inteligenţi și foarte programabili”. Caracterul programabil vine din faptul că omul nu se naște om, ci devine om, iar această devenire presupune socializarea într-o cultură care este rezultatul unei evoluţii istorice. Nici un individ uman nu vine de niciunde, iar dacă prin absurd s-ar întâmpla asta atunci el nu și-ar găsi nicăieri locul. Fiecare din noi este legat de un timp și de un loc al lui, care, la scara istoriei este, într-un sens nobil, preamenajat. Și dacă etica este „amenajarea lumii în vederea locuirii ei”, după cum spune Andrei Pleșu, atunci trebuie să acceptăm că fiecare individ locuiește într-un ethos faţă de care este legat ombilical și care-l definește ca fiind parte a unui proiect de neam și de ţară.

Cum de știi că ești ființă umană? Prin faptul că ai conștiința devenirii tale, ar putea fi un răspuns, a apartenenței la o istorie comună celor ce trăiesc pe același teritoriu, vorbesc aceeași limbă și prețuiesc aceleași valori.

Pentru că nu poți fi neatributiv om, pentru că semantica lumii în care trăiești e dată de semantica

limbii pe care o vorbești, spre exemplu. Această legătură are natura sacralității, în sensul în care „patria mea este LIMBA ROMÂNĂ”. Ajungem astfel la un argument fundamental: știi că ești om atunci când știi că ai o patrie, când știi că vremelniciei tale i se oferă șansa eternității unui neam și, mai ales, când capeți conștiința datoriei față de moștenirea identitară a înaintașilor. E o simbioză de sentiment și rațiune, de curaj și înțelepciune această conștiință. Prin ea discernem între lucruri pe cele cu adevărat importante.

Postmodernismul contemporan, care se rostogolește spre a prăbuși certitudini de altădată, aduce o dificultate în plus atunci când se pune problema rostuirii noastre. Relativismul său deșertifică destine golindu-le de sens, pentru a le umple apoi de iluziile unui consumerism steril. Ocupați să consumăm, uităm să fim! Și Sophia, de această dată nu robotul, ci Zeița Înțelepciunii, privește la neputința noastră de a rămâne oameni, de a avea o identitate dincolo de lucruri.

Blamăm tot mai des concepte precum cultură, cultură națională, istorie și tot ce nu e ”universal”, uitând că universalul nu poate exista decât prin particular. Statisticile descriu sumbru un viitor al analfabetismului funcțional în care ființe robotizate, incapabile să înțeleagă ce știu, să gândească ceea ce memorează, se diluează într-un nonsens identitar. Pentru că e cool să fii un lucru, pentru că e cool să-ți negi rădăcinile și să te ascunzi cumva de tine însuți, refuzându-ți dreptul la reflecție.

Cum știi că ești om? Răspunsul este în faptele noastre, fapte care se cer a fi situate sub semnul demnității. Pentru că, dacă demnitate nu e, nimic nu e!

Nu este vorba despre a pleda pentru spații închise, ci despre curajul de a dialoga, de a purta mesajul unei istorii și al unei culturi într-o lume fără granițe.

Și pentru că ne aflăm la ceas de Centenar, se cuvine să ne amintim de datoria noastră față de cei care au știut să facă din existența lor istoria unei nații, se cuvine, deci, să fim înțelepți și, mai presus de toate, să fim români!

Locotenent-colonel Sorin DRĂGUŞIN


Şcoala militară – gânduri pentru colegi de la un coleg mai mare

Școala militară... două cuvinte, atât de multe emoţii! Școala militară... cea mai frumoasă perioadă din viaţa mea. O perioadă care mi-a oferit provocări de la o zi la alta și, totodată, m-a făcut să văd viaţa cu alţi ochi... de jandarm. Pentru că a fi jandarm înseamnă a te afla în slujba cetăţenilor, înseamnă a da o mână de ajutor celor care au nevoie, fiind pregătit să-ţi asumi orice risc, oricât de mare ar fi acesta. A fi jandarm înseamnă a fi om de onoare, un om care-și iubește ţara și simte fiori reci ce-i străbat întreg corpul ori de câte ori recită imnul naţional. Vedeţi voi, aceste aspecte și multe altele m-au condus pe acest drum... un drum pe care am pășit cu îndrăzneală și dăruire. Desigur, și eu, ca mulţi alţii, am avut multe temeri în privinţa acestei alegeri. Nu știam dacă sunt capabilă să fac parte din rândul acestor oameni veșnic neobosiţi, însă, cu multă determinare și ambiţie, am reușit să capăt încredere în mine. Mi-am propus încă de la început să dau tot ce am mai bun, să mă dedic total pentru a construi temelia unui viitor promiţător...viitorul meu. A fost dificil, însă fiecare zi reprezenta o cărămidă ce contribuia la alcătuirea acelei temelii, devenind din ce în ce mai puternică și stabilă. Am considerat că nu sunt în competiţie decât cu mine însămi și că trebuie să profit la timp de oportunităţile pe care mi le oferea școala militară pentru a mă dezvolta și a deveni un bun jandarm, pentru a mă perfecţiona. Nu am reușit niciodată să mă decid dacă exigenţa de sine este o calitate sau un defect, însă astăzi constat cu bucurie că ea m-a condus către succes. Școala militară m-a învăţat cum să fac faţă situaţiilor tensionate, cum să-mi păstrez calmul și raţiunea în momentele critice, cum să mă mobilizez în timp-record pentru a interveni în orice moment, indiferent de natura acestuia. De asemenea, în școală nu m-am simţit niciodată singură. I-am avut întotdeauna aproape pe colegii mei, trecând împreună prin toate aceste experienţe minunate, reușind astfel să înţeleg cu adevărat ce înseamnă spiritul de echipă, camaraderia. Un alt sprijin de nădejde l-au reprezentat cadrele, profesorii, care ne-au fost alături încă din prima zi de școală. Aceștia au avut o contribuţie majoră în procesul dezvoltării noastre ca jandarmi, dar și ca Oameni, reprezentând pentru noi adevărate modele de urmat. Ţin minte cu câtă admiraţie îi priveam, fiind uimită de devotamentul

și profesionalismul de care dădeau dovadă... și dau. Toate aceste lucruri m-au motivat din ce în ce mai mult, îndrăgostindu-mă iremediabil de arma pe care o reprezint astăzi: JANDARMERIA.

Trăind din plin această experienţă unică, timpul a zburat de-a dreptul și nu am realizat când am ajuns la capătul ei, în ziua absolvirii. Parcă aș fi visat în tot acel timp, nu-mi venea să cred că mă aflam pe platoul unde, nu cu mult timp în urmă, învăţasem pasul de defilare ori mă prezentam la raport în fiecare zi, alături de colegii mei... pe platoul unde mă legasem definitiv de ţară prin depunerea Jurământului militar. Și, când credeam că experimentasem suficiente emoţii în toată acea perioadă, iată că aveam să simt un fior cu totul nou: entuziasmul și determinarea mea mă propulsaseră în centrul atenţiei în acea zi, pentru că eram șef de promoţie. Eu... fata care intra timorată pe acele porţi impunătoare devenisem jandarmeriţa încrezătoare care aștepta cu nerăbdare experienţele viitoare pe care avea să i le aducă haina militară.

Sunt sigură că nu voi uita acel sentiment înălţător, el fiind întipărit adânc în sufletul meu, alături de toate celelalte pe care le-am trăit în școală și pe care sper că le voi retrăi în cariera mea de om al legii. Știu că mai am multe de învăţat și sunt conștientă că acesta a fost doar începutul, dar acum sunt pregătită să înfrunt toate încercările ce vor avea să vină, pentru că ambiţia, determinarea și pregătirea din școală sunt alături de mine în fiecare clipă. Mă bucur enorm că am avut șansa să trăiesc aceste momente și aș relua totul oricând, fără a schimba ceva.

Astăzi, sunt acea jandarmeriţă de care vă povesteam mai sus, fiind mândră de tot ceea ce am realizat până acum și luptând din greu pentru a-mi respecta toate angajamentele în calitate de apărător al legii. Voi fi cea mai bună versiune a mea, pentru că Jandarmeria are nevoie de profesioniști care să înţeleagă pe deplin sintagma: Lex et Ordo. Şi te aştept, pe tine, cel care, azi, 9 Martie 2018, te-ai hotărât să rosteşti Jurământul de credinţă faţă de ţară, să ni te alături în ceea ce înseamnă o stare de spirit, Jandarmeria!

Sergent-major Larisa LĂZĂROIU - Şef promoţie decembrie 2017

O lume mare cât inima meaAm terminat liceul, apoi facultatea, am lucrat

într-o fabrică, dar tot nu era ceea ce-mi doream. Au trecut ani de căutări și întrebări profunde: fac ceea ce-mi place, sunt pe drumul predestinat? Eram mai mult ca sigur, că nu…

Am călătorit mult și am așteptat destul. M-am hotărât: am ales să dau examen la școala militară cea mai apropiată de casa mea și sigur, mi-am ales arma jandarmi.

Au trecut săptămâni bune și nu regret: am cunoscut oameni și lucruri noi, am notat în caiete și am învăţat o sumedenie de noţiuni noi, am colegi și colege noi. Totul e sinonim cu noul aici: coeziunea, spiritul de echipă, eficienţa, precizia, de ce nu programul unei zile și plăcerea de a te odihni după.

Mi-am făcut multe scene în minte înainte, ce o să facem, cum o să facem… nimic nu se potrivește. Recunosc că e altfel. E un altfel de altfel.

Știu că drumul va fi anevoios și lung: Școala, Jurământul, stagiul de practică, Absolvirea, apoi repartiţia, serviciul, turele de zi și de noapte… Am timp să mă gândesc la toate, să-mi imaginez cum va fi să fiu jandarm.

Acum am alte sarcini: să învăţ, să-mi fac sectorul, să vorbesc cu colegii de an și de clasă, să cunosc lucruri noi și oameni noi, să-mi deschid mintea și sufletul. Mi-am făcut deja un ideal de a învăţa să fiu corect și cumpătat, să realizez că timpul trăit acum și aceste experienţe vor fi valorificate mai târziu cu folos. Timpul nu mai are răbdare cu mine… sunt la vârsta – am 25 de ani – când pot să spun răspicat: Prezent!

Mă bucur că am intrat în marea familie a Jandarmeriei! Mă bucur să îi fac mândri pe ai mei! Misiunea mea de onoare și de suflet a început acum și aici – în martie 2018, la Drăgășani! Sunt...

elevul Florin TUADER.


3 Aprilie în Anul Centenarului Marii UniriSunt date în cursul fiecărui an instituite de

importanţa evenimentului laic sau religios care le marchează, dar și a oamenilor pe care îi sărbătorește. Ziua Armatei, a Poliţiei, a Jandarmeriei, Ziua Veteranilor, a Imnului sau a Drapelului naţional, n-ar trebui să lipsească din calendarul cu activităţi al nici unei instituţii, pentru că ele se constituie în prilejuri de a-i evidenţia și recompensa pe oameni, de a-i sărbători pe toţi cei prezenţi, dar și de a ne aduce aminte de marii noștri absenţi.

Primăvara pentru Jandarmeria Română începe puţin mai târziu, pe 3 Aprilie, zi care marchează mărinimia și răbdarea noastră, fiecare început și fiecare bilanţ, fiecare activitate și fiecare om în parte. E data în care devenim importanţi și festivi, în care ne analizăm realizările și nerealizările, în care primim și acceptăm mulţumiri, felicitări și strângeri de mână din partea întregii societăţi civile românești.

3 Aprilie este ziua în care devenim cu toţii jandarmi ai anului, în care reușim să însumăm principiile conduitei umane și militare corecte, ale integrităţii profesionale definite de totalitatea atitudinilor etice care ne guvernează activitatea. În această instituţie a statului încă putem vorbi de corectitudine, toleranţă și umanism, de profesionalism, de solicitudine și potrivit sondajelor, de credibilitate.

Anul 2018 este declarat Anul Centenarului Marii Uniri și ne-am propus să ne încadrăm între instituţiile care promovează cultivarea respectului faţă de valorile naţionale și a patriotismului. „Marea Unire din 1918 a fost şi va rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia sa stă în faptul că desăvârşirea

unităţii naţionale nu este opera nici a unui om politic, nici a unui guvern, nici a unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan râvnit cu putere, din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-i călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit […]. Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-i da armătura teritorial-instituţională, care este statul naţional.” Acad. Florin Constantiniu

Anul Centenarului este și Anul European al Patrimoniului, un bun prilej să conștientizăm eforturile pe care trebuie să le depunem pentru dezvoltarea infrastructurii culturale, pentru o Românie care se dezvoltă prin cultură.

Centenarul și toate evenimentele importante din acest an reprezintă o ocazie de a face o călătorie în trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat al unei istorii bogate în fapte măreţe. Arma noastră, prin misiunile îndeplinite în ţară și peste hotare, este furnizoarea, garantul și apărătorul acesteia.

Cu speranţa că importanţa anului 1918 va fi confirmată prin tot ceea ce fac oamenii de arme și cu încredere în trăirile patriotice ale fiecăruia, urăm poporului român împlinirea deplină în viitor!

LA MULŢI ANI, ROMÂNIA!Maior Kati BLÎNDU

JURAT-AŢI AZI...!

Prin albe flori, de primăvară centenară,Adie suflul unui sacru jurământ, Ce voi, elevi frumoşi de şcoală militară,Rostiţi acum, cuvânt după cuvânt!

Din pieptul vost, al sutelor de tineri,Cuvintele prind viaţă, se ridică,În ceruri, spre eroi ce-au fost alături,Ca voi, în primul rând, fără de frică…

Azi, voi juraţi să apăraţi pe viaţă,O ţară, un popor şi-ai lui copii,De „vijelii”, „cutremur” şi „furtună”Ce vin şi par a nu mai conteni!

De azi, începe pentru voi o nouă luptă,Un drum anevoios, cu spini, dar drept,De azi, cuvântul dat e o poruncăCe vine din strămoşi către prezent!

De-acum veţi fi apărători ai legii,„Duşmanii” răului ce ne-nconjoară,Veţi da răspunsul cuvenit acelorCe zi de zi, Respectul, îl omoară!

Veţi fi mereu alături, la nevoie,De cei ce strigă noaptea „Ajutor!”De cei ce văd, făr` de puteri, în case,Furia naturii abătute-asupra lor!

Veţi fi pe şes, pe deal, dar şi la munteSă apăraţi ce nu a fost sustras:Natura ce ne ţine-n viaţ-atâtaCât o lăsăm aici, pe veci, acas`!

Şi când la graniţele ţării, vreodată,Vor fi nori negri, grei… ca de război,Să fiţi convinşi că românimea toatăNădejdea, pururea, o are-n voi!

Iar când păşiţi de-acum, pe drumul vostruPe care azi, cu toţii l-aţi ales, Să fiţi mereu în gând cu Domnul nostru,Ce fi-va lângă voi, fără de greş!

Colonel Ilie DRAGOMIR

Documents

„DOCENDO DISCIMUS” EU Jandarm EU... · Este aceasta o datorie de onoare, a cărei împlinire conferă fiecărui militar un destin aparte, un destin care, deși învăluit de cele