deoarece zeii au plecat(dar au ramas oamenii)

« de ce merita sa-ti doresti sa fii o persoana rationala

deoarece exista si povesti clinice »

Adrian Nuta

ce (nu) prezice IQ-ul

Am primit, de-a lungul timpului, cateva intrebari pe tema inteligentei. Nu m-a dus capul sa le

raspund. Glumesc. Iata un extras dintr-un curs Apps care le-ar putea fi de folos vizitatorilor

curiosi:

Poate ai auzit de Federer, Nadal, Djokovici sau Murray (sau chiar suferi pentru unul dintre ei

atunci cand pierde) Ei bine, echivalentii lor in lumea cercetarii inteligentei se numesc Jensen,

Carroll, Deary, Gottfredson, Eysenck, Herrnstein, Mackintosh sau Sternberg. Interesandu-ma

subiectul in care ei sunt experti, i-am consultat (nu direct, desigur). Iata ce am aflat:

Exista un consens in privinta aspectelor esentiale ale inteligentei (asa cum

este masurata de testele IQ) dar nu exista o definitieuniversal acceptata.

Aspectele esentiale sunt: gandirea abstracta, capacitatea de a rezolva

probleme, capacitatea de a dobandi cunostinte, memoria si viteza

mentala. Fiecare aspect, la randul lui, poate fi impartit in sub-componente,

de pilda avem gandire inductiva si deductiva.

Nu exista un model al inteligentei agreat de toata lumea ci exista

modele/teorii rivale (iar unii cercetatori evita sa-si mai vorbeasca, atat de

pasionati sunt de modelele pe care le sustin) Aceste modele pot fi impartite

in doua categorii largi: (1) inteligenta este una singura (factorul g, „g” de

la „general”) si toate abilitatile mentale sunt aspecte ale acestui misterios g

si (2) exista abilitati mentale primare, mai mult sau mai putin

independente (abilitati verbale, abilitati spatial-vizuale, abilitati de

rationament abstract)

Testele IQ nu reusesc sa capteze aspecte importante ale inteligentei umane

Desi nu se stie exact ce masoara testele IQ (inteligenta?) acestea au o

anume valoare predictiva pentru succesul scolar (academic). Astfel,

corelatiile IQ – performante scolare (note) sunt undeva la0,40-0,70, cele

mai mari corelatii fiind specifice copiilor (pe masura ce avansam spre

facultate corelatiile scad spre 0,40). Corelatia IQ – numar de ani de educatie

este pe la 0,50-0,60. Intre cei care finalizeaza studiile cu o diploma

(BAC/licenta) si cei care renunta pe parcurs exista o diferenta de 10-15

puncte IQ.

Exista dovezi clare ca scoala este „buna” pentru IQ (contribuie la cresterea

lui) si nu este surprinzator ca cei care petrec mai mult timp in scoala (doua

facultati, programe de master, doctorat) sa aiba scoruri mai mari.

Mai devreme de 10 ani IQ-ul nu prezice aproape nimic insa dupa varsta de

10 ani (IQ-ul la 10 ani este destul de asemanator, in medii statistice, cu IQ-ul

la 40 de ani), si mai ales dupa 20 de ani, IQ-ul pare a de stabiliza (cel mai

faimos studiu longitudinal a urmarit oamenii de la 11 la 80 de ani, corelatiile

fiind in jurul a 0,73!!!)

Daca ai copii de gradinita si vrei sa-i testezi pentru a afla ce rezultate vor

avea cand vor fi mari iti pierzi timpul si banii (dar ei s-ar putea sa se distreze

cu probele care le sunt administrate)

Corelatia IQ-status ocupational este de 0,40-0,60. Desi este o corelatie

modesta, IQ-ul prezice mai bine statusul ocupational decat clasa sociala a

parintilor (copiii nascuti in familii „bune” au sanse mai mari sa acceada la

slujbe „bune” (prestigioase) dar corelatia nu sare de 0,35)

Corelatia IQ-venituri este slaba (in jur de 0,20-0,23)  si e valabila numai

dupa 35 de ani (la 20-24 de ani corelatia este 0,06)

Corelatia IQ-performanta la locul de munca (ocupationala) este in

zona 0,55-0,65. Pentru patronii/antreprenorii din grup, interesati de resurse

umane: IQ-ul prezice mai bine performanta ocupationala decat testele

specifice de abilitati, CV-ul, referintele, nivelul educational sau interviurile.

Doar abilitatea spatiala este un predictor mai bun pentru anumite joburi.

IQ-ul nu este singurul determinant al succesului scolar (vezi corelatiile 0,40-

0,70) si este posibil ca urmatorii factori sa conteze la fel de mult sau chiar

mai mult (tehnici de studiu, disponibilitatea de a amana gratificatia,

disciplina). Toti pot fi incadrati lainteligenta practica din modelul Sternberg

(voi reveni)

O directie foarte noua de cercetare (epidemiologia cognitiva) sugereaza ca

diferentele de IQ sunt asociate cu diferente in starea generala de sanatate si

niveluri de mortalitate (precizare pentru cei interesati de stiluri sanatoase

de viata)

Succesul exceptional intr-un domeniu nu este asociat cu un IQ foarte inalt ci

cu practica deliberata (conceptul lui Ericsson: regula de 10 ani sau

cele 10.000 de ore)

Daca iti doresti o educatie avansata pentru copilul tau poti fi sigur ca, in

urma anilor de scoala, ii va creste IQ-ul. Dar asta nu-i asigura succesul in

viata. IQ-ul este doar o parte din poveste si e posibil sanu fie nici macar cea

mai importanta parte (vezi modelul Sternberg, in curand)

Membrii unei familii pot diferi intre ei cu 12 puncte IQ, in medie

Testele IQ au o acuratete foarte buna (fidelitate si validitate) in raport cu

alte teste psihologice (in cazul in care te intereseaza o cariera in domeniul

testelor)

Rolul IQ-ului nu este sa masoare inteligenta (nici nu stim ce este

inteligenta) ci sa prezica cine va avea succes in diferite domenii ale vietii.

Reuseste sa faca asta la un nivel modest!

Asa cum, pana nu de mult, dogma in neurostiinte a fost ca nu exista

plasticitate a creierului (ba exista!) tot asa s-a crezut despre

inteligenta fluida (vezi modelul Cattell: fluida/cristalizata) ca este fixa (de

fapt, este fixa pana la o anumita varsta si apoi intra in declin). Un studiu

uimitor de acum 4 ani (replicat ulterior), la care voi reveni pe larg,

demonstreza ca inteligenta fluida poate sa creasca

Pentru a prezice succesul in viata reala (singurul care conteaza cu adevarat)

si nu doar succesul scolar este nevoie de o perspectiva mai larga asupra

inteligentei (mai larga decat IQ-ul). Cred ca o astfel de perspectiva (desi

imperfecta, la randul ei) este furnizata de modelul Sternberg sau de modelul

inteligentei reflexive (cel cu metacognitiile, am vorbit deja despre el)

 

 

Acest articol a fost publicat la 02 07 2013 , 22:52 in categoria Inteligenta.

 Tipareste acest articol

Comentarii oprite.Realizat de Sorin cu WordPress 

Entries (RSS)

Switch to our mobile site