AF3_2009_Site-318c

64

22

65

70

00

01

3

SumarContentsCercetãri în audit ºi raportãri financiare

Lect.dr. Dragoº MANGIUCNoi domenii de interes pentru auditul financiar: XBRL, XARLºi raportarea financiarã în format electronic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3- New Areas of Interest in the Field of the Financial Audit: XBRL,

XARL and the Electronic Financial Reporting

Dr.ec. Alexandru RUSOVICI & dr.ec. Marius VORNICEANUAuditul participãrii activelor financiare la rentabilitatea întreprinderii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13- The Audit of Financial Assets Participation in the Entity's Return

Auditul ºi raportãrile financiare, de la teorie la practicã

Asist.univ.drd. Adrian GROªANUAspecte practice privind auditul creanþelor ºi plãþilor în avans . . . . .22- Practical Aspects Regarding the Auditing of Accounts Receivable and

Advance Payments

Gheorghe DRÃGANControlul intern privind prevenirea ºi combaterea spãlãrii banilor în contextul reglementãrilor interne ºi internaþionale . . . . . . . . . . . . . .29- Internal Control on Prevention and Combating Money Laundering

in the Context of Domestic and International Legal Provisions

Lect.univ.dr. Nicolae TERCISisteme de finanþare pe piaþa investiþionalã. Perspective actuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40- Financing systems on the investment market. Current perspectives

Asist.univ.drd. Georgeta GRIGORE Aspecte generale privind responsabilitatea socialã în activitãþile financiare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45- General aspects Regarding the Social Responsibility in Financial

Activities

Informaþii - Informations

Revistã recunoscutã de CNCSIS, categoria B+Editor: Camera Auditorilor Financiari din România

Str. Sirenelor, nr. 67-69, sector 5, Bucureºti

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120; Fax: (021) 410.03.48; E-mail: [email protected]; http: revista.cafr.ro

Tipar: Universal Color S.A., str.Victoriei, bl. A2-A3, Piteºti, tel.: +40 (248) 215788

ISSN 1844 - 8801

Consiliul ºtiinþific ºi colectivul redacþional nu îºi asumã responsabilitatea pentru conþinutul articolelor publicate în revistã.

Consiliul ºtiinþificAcad. Constantin IONETE

Acad. Iulian VÃCÃREL

Prof. univ. Alain BURLAUD, Institut National des Techniques Economiques et Comptables (INTEC) Paris

Prof.univ.dr. Dumitru MATIª, auditor financiar, Universitatea „Babeº-Bolyai", Cluj-Napoca

Prof.univ.dr. Ioan TALPOª, auditor financiar, Universitatea de Vest din Timiºoara

Prof.univ.dr. Alexandru ÞUGUI, Universitatea „Al. I. Cuza", Iaºi

Prof.univ.dr. Ion IONAªCU, auditor financiar, Academia de Studii Economice, Bucureºti

Prof.univ.dr. Veronel AVRAM, auditor financiar, Universitatea din Craiova

Prof.univ.dr. Vasile RÃILEANU, auditor financiar, Academia de Studii Economice, Bucureºti

Prof.univ.dr. Constantin STAICU, auditor financiar, Universitatea din Craiova

Prof.univ.dr. Tatiana DÃNESCU, auditor financiar, Universitatea „Petru Maior" Târgu Mureº

Prof.univ.dr. Victoria STANCIU, auditor financiar, Academia de Studii Economice,Bucureºti

Dr. Alexandra LAZÃR, auditor financiar, Consilier Ministerul Finanþelor Publice, Bucureºti

Mircea BOZGA, ACCA, auditor financiar, Bucureºti

Monica ªTEFAN, ACCA, auditor financiar, Bucureºti

Luminiþa CIOACÃ, ACCA, auditor financiar, Bucureºti

Director ºtiinþificProf.univ.dr. Pavel NÃSTASE, ASE Bucureºti

Director editorialDr. Corneliu CÂRLAN

Colectiv redacþionalAdriana COªA, Alexandra JORA, Irina Cãtãlina PUNGARU, Daniela ªTEFÃNUÞ, Angela TUDOR

Secretar de redacþie: Cristina RADU; Marketing - publicitate: Stancu LICÃPrezentare graficã ºi tehnoredactare: Nicolae LOGIN

Redactor ºefCristiana RUS

33/2009

IntroducereActivitãþile ºi misiunile de auditarea situaþiilor financiare au apãrut carãspuns la necesitãþile mediului deafaceri, ale unor organizaþii guver-namentale ºi ºtiinþifice, precum ºiale utilizatorilor individuali pentruinformaþii financiare relevante ºi deîncredere, utilizate ca fundament alprocesului decizional. În prezent,majoritatea companiilor cu acþiona-riat public îºi prezintã informaþiilede naturã financiarã prin Internet,utilizând în acest sens portaluri Websau alte metode cu acces liber. To-tuºi, în situaþia în care un utilizatorde informaþii financiare intenþio-neazã sã realizeze o analizã sau ocomparaþie detaliatã, iar demersulsãu necesitã multiple situaþii finan-ciare, diferite ca sursã ºi perioadã,acesta va fi obligat sã realizeze oreintroducere manualã a datelor,deoarece nu le poate obþine de peWeb într-un format general accep-tat ºi destinat raportãrii financiare.

Demersurile în direcþia promovãriiLimbajului extensibil de raportarefinanciarã (eXtensible Business Re-

Dragoº MANGIUC*

Noi domenii de interespentru auditul financiar:

XBRL, XARLºi raportarea financiarã

în format electronic

New Areas of Interest in the Field of the Financial Audit: XBRL, XARL and

the Electronic Financial Reporting

Most of the public companies nowadays publish their financial reports by the means ofthe Internet, but the lack of a generally accepted, financial reporting-dedicated data for-mat specification forces the typical user of financial information to re-input the data inorder to perform a thorough analysis. This paper is an attempt to provide a solution forthe aforementioned problem, based on the Extensible Business Reporting Language(XBRL), dedicated to the electronic financial reporting, as well as the ExtensibleAssurance Reporting Language (XARL), the new support model for the Internet-basedfinancial audit and assurance reporting. The two specification frameworks are analyzed with a critical eye, and a set ofimprovements is proposed. The improvements are mainly focused on the security andinformation integrity concerns, and consist in an integration proposal for the estab-lished encryption and electronic signature standards.

Key words: Extensible Business Reporting Language, Extensible AssuranceReporting Language, electronic financial reporting, financial audit mission

Abstract

Cuvinte cheie:limbajul extensibil de raportare financiarã, limbajul extensibilde raportare pentru audit, raportare financiarã în format elec-

tronic, misiune de audit financiar

* Lector dr., A.S.E. Bucureºti, e-mail: [email protected].

4

Cercetãri în audit ºi raportãri financiare

porting Language – XBRL) au caprincipal scop rezolvarea acesteiprobleme, precum ºi furnizareaunei metode standardizate de pre-gãtire, publicare ºi transferare a in-formaþiilor din domeniul raportãriifinanciare. XBRL îºi are originea înproiectul XFRML (eXtensible Finan-cial Reporting Markup Language),prima încercare de armonizare acerinþelor XML cu cele ale rapor-tãrii financiare1. În 1999, un con-sorþiu internaþional incluzând or-ganizaþii profesionale din domeni-ul contabilitãþii ºi auditului, pro-ducãtori de software, precum ºi celemai mari cinci societãþi de audit lanivel mondial (The Big Five) au dez-voltat un set de specificaþii XMLdestinate schimbului de date ºiinformaþii financiare2. IniþiativaXBRL nu îºi propune stabilireaunor noi standarde internaþionalede contabilitate ºi raportare finan-ciarã3, ci exploatarea la un nivelsuperior ºi creºterea valorii celorexistente. De asemenea, implemen-tarea XBRL nu obligã entitãþile eco-nomice la furnizarea unui volummai mare de informaþii financiaresau detalierea suplimentarã a aces-tora.

Metodologia de cercetare

Articolul sintetizeazã o parte sem-nificativã a unei cercetãri doctorale,ale cãrei rezultate finale au fost pre-zentate public în vederea validãriide cãtre comunitatea ºtiinþificã ºiacademic-universitarã. Obiectivulprincipal al acestei cercetãri l-a con-

stituit identificarea unor noi arii deaplicabilitate a tehnologiilor infor-matice moderne în domeniul audi-tului financiar.

Fundamentul propunerilor ºi opi-niilor autorului l-a constituit o de-limitare corectã a stadiului cunoaº-terii în domeniu, demers centrat peanaliza criticã a specificaþiilor stan-dardelor XBRL ºi XARL, precum ºia pãrerilor formulate ºi publicatede cãtre diferitele pãrþi interesatepe parcursul dezvoltãrii acestorstandarde. Pentru respectarea de-ontologiei profesionale ºi a riguro-zitãþii ºtiinþifice, citarea acestoropinii, precum ºi a diferitelor ele-mente din literatura de specialitatecare prezintã valoare de argumentpentru prezenta cercetare au fostmarcate ca citate, cu precizarea au-torului, lucrãrii ºi contextului dincare s-a realizat preluarea.

Principalele limite ale prezenteicercetãri se pot sintetiza astfel:

o serie din tehnologiile propuseatât la nivelul proiectãrii, cât ºila nivelul implementãrii se aflãîncã în stadii incipiente de dez-voltare ºi rafinare a specificaþii-lor, având, în variantele loractuale, anumite carenþe;

din cauza regimului special ºicaracterului confidenþial al date-lor financiare ºi de audit, nu s-aputut obþine acces la un set dedate reale, majoritatea testelorfiind realizate pe seturi de datefictive, generate artificial;

Prin publicarea rezultatelor cerce-tãrii în cadrul unei reviste cu rãs-pândire atât în domeniul teoreticie-

nilor, cât ºi al practicienilor auditu-lui financiar, autorul încearcã obþi-nerea unei validãri suplimentare aopiniilor sale, confirmarea sau in-firmarea importanþei ºtiinþifice ºiaplicative a acestora fiind bineve-nitã.

XBRL, XARLºi raportarea financiarã

în format electronicÎn opinia autorului, dintre benefici-ile potenþiale aduse profesioniºtilordin domeniul contabilitãþii ºi audi-tului de adoptarea XBRL, cele maiimportante sunt urmãtoarele:

datele în format XBRL suntstructurate prin marcarea cu unset de etichete XML care ledescriu conþinutul ºi relaþiile,furnizând un mecanism maisimplu ºi mai eficient de cãutaremulticriterialã în seturile deinformaþii financiare;

documentele XBRL sunt pregã-tite ºi realizate cu respectareaunei taxonomii standard, una-nim acceptate ºi, ca urmare,datele pot fi transferate ºi prelu-crate fãrã eforturi de modificaresau conversie;

XBRL este independent de plat-formã ºi de sistemul de operareutilizat, ceea ce faciliteazãschimbul liber de date;

informaþia în format XBRL esteintrodusã o singurã datã, fiindapoi disponibilã nelimitat pen-tru o gamã largã de rapoartestandard sau personalizate,

1 Kloeden, Phillip – XBRL: Origins, Implementation And Acceptance, Saunders College of Business Publishing, 2006, disponibilon-line la adresa https://ritdml.rit.edu

2 Richards, J., Smith, B. – An Introduction to XBRL, Murdoch Business School, Australia, 2004, disponibil on-line la adresa.xbrl.org.au.

3 Herz, Robert H. – A Year of Challenge and Change for the FASB, Accounting Horizons Review, Vol. 17, Nr. 3, septembrie 2003,pag. 247-255.

53/2009

Noi domenii de interes pentru auditul financiar

rãspunzând cerinþelor unor nu-meroase tipuri de utilizatori.Deoarece acest aspect faciliteazãraportarea financiarã „digitalã”,fãrã suport tipãrit, el ajutã la efi-cientizarea procesului de rapor-tare din punct de vedere al cos-tului, prin reducerea resurselornecesare prelucrãrii datelor;

fiºierele XBRL pot fi editate, pro-cesate sau interpretate cu aju-torul programelor de tip parser.Ca urmare, situaþiile financiareîn format electronic pot fi con-vertite rapid ºi cu costuri mini-me în pagini Web sau seturi dedate pentru aplicaþii de calcultabelar, sisteme de gestiune abazelor de date, sisteme suportpentru decizie sau sistemeexpert ºi aplicaþii din domeniulinteligenþei artificiale. Datele denaturã financiarã pot fi trimisecãtre un navigator Web pentruafiºare, pot fi tipãrite sau folo-site ca bazã pentru crearea unornoi documente financiare (deexemplu, situaþiile financiareconsolidate);

XBRL îmbunãtãþeºte semnifica-tiv eficienþa procesului de anali-zã simultanã a informaþiilor fi-nanciare din surse diferite. Deºinu garanteazã, prin natura sa,creºterea cantitãþii de informaþiifinanciare disponibile în formatelectronic, XBRL garanteazã po-sibilitatea interpretãrii, analizeiºi prelucrãrii uniforme a infor-maþiilor financiare existente;

XBRL este larg accesibil, fiindun standard deschis, promovatde o organizaþie non-profit.

Deºi beneficiile utilizãrii XBRL sunttot mai larg acceptate, cu precãdereîn cazul companiilor multinaþio-nale ºi al celor de mari dimensiunicare pot avea avantaje directe (deexemplu, în domeniul consolidãriiconturilor), principala limitare aacestui standard este reprezentatãde faptul cã nu ia în calcul ºiaspectele legate de calitatea infor-maþiei transmise, mai ales pe celede bazã, cu privire la credibilitate, ocaracteristicã calitativã esenþialã asituaþiilor financiare4. Credibilita-tea informaþiilor financiare depin-de în mod esenþial de credibilitateaproceselor care au dus la creareadocumentului XBRL, de natura,durata ºi aria de cuprindere a pro-cedurilor de asigurare ºi de controlpe care le-a suportat procesul deobþinere a informaþiilor, precum ºide mãsurile de securitate realizatepentru protecþia integritãþii infor-maþiei pe durata transferului peWeb. Prin natura lor, informaþiilecare circulã pe Web sunt vulnera-bile la intercepþii ºi alterãri5. În con-secinþã, utilizatorii care depind deraportãrile financiare pentru reali-zarea deciziei de investiþii au obli-gaþia de a se asigura de calitateaacestora, dorind sã poatã obþineasigurãri cu privire la autentici-tatea ºi credibilitatea informaþiilorînainte de a le utiliza ca bazã a unordecizii importante.

Taxonomiile aferente limbajuluiXBRL reprezintã dicþionare, utili-zate de acest standard pentru struc-turarea ºi reprezentarea informaþi-ilor de naturã financiarã. Acesteadefinesc forma ºi atributele accep-tabile pentru fiecare etichetã XML

permisã (ca, de exemplu, <profitnet>). În funcþie de nivelul lor deconformitate cu prevederile stan-dardului, taxonomiile se împart îndouã categorii:

taxonomii aprobate – care suntconforme cu standardele oficialeXBRL de construcþie ºi utilizare;

taxonomii acceptate – care suntconforme numai cu nivelul ge-neral al specificaþiilor XBRL.

Numeroase organizaþii profesiona-le din domeniul contabilitãþii, pre-cum ºi producãtori de software sauagenþii guvernamentale au realizatpropriile variante ale acestordicþionare, optimizate în raport cucerinþele proprii. De asemenea, otaxonomie cu regim special, desti-natã raportãrii interne ºi pregãtiriisituaþiilor financiare a fost propusãsub denumirea de XBRL GL (Ex-tensible Business Reporting LanguageGlobal Ledger)6. În toamna lui 2001,consorþiul responsabil cu pro-movarea standardului XBRL a pu-blicat forma finalã a unei taxonomiide raportare financiarã, intitulatãCI_V1 (CI semnificând Commercial& Industrial). În cursul anului 2002,ca reacþie la modificãri majore alestandardelor internaþionale de con-tabilitate ºi raportare financiarã, afost elaboratã o nouã taxonomie,numitã CI_V2. În aceastã situaþie,vechea taxonomie CI_V1 era încãutilizabilã pentru crearea situaþiilorfinanciare conforme cu vechilestandarde de contabilitate ºi rapor-tare financiarã (International Ac-counting Standards – IAS), în timpce noua taxonomie era aplicabilãsituaþiilor financiare care respectau

4 Wallace, A. – The New Language Of Financial Reporting, The Balance Sheet Journal, Emerald Group Publishing Limited, Vol.9, Nr. 2, februarie 2001, pag. 29-32.

5 Debreceny, Robert, Gray, Glen L. – The Production and Use of Semantically Rich Accounting Reports On the Internet: XML andXBRL, International Journal of Accounting Information Systems, Vol. 2, Nr. 1, Ianuarie 2001, pag. 47-74.

6 Baldwin, Amelia A., Brown, Carol E., Trinkle, Brad S. – XBRL: An Impacts Framework and Research Challenge, Journal ofEmerging Technologies in Accounting, Vol. 3, Nr. 1, ianuarie 2006, pag. 97-116.

6


noile prevederi (International Finan-cial Reporting Standards - IFRS).

Aplicarea greºitã a unei taxonomiiprezintã o ameninþare potenþialãpentru orice set de situaþii financia-re în format electronic, iar emitereaunei opinii cu privire la adecvareataxonomiei utilizate reprezintã, înmod evident, un domeniu de viitoral serviciilor de audit financiar. Deexemplu, conform unei anumite ta-xonomii (ºi, în consecinþã, conformunei anumite filozofii a raportãriifinanciare), o entitate economicãpoate utiliza eticheta XML <nume-rar> în scopul marcãrii elementelorcare reprezintã numerar ºi echiva-lente de numerar. Conform unui altset de norme de raportare, înglobatîntr-o altã taxonomie XBRL, respec-tiva etichetã se aplicã exclusiv nu-merarului, specificându-se în modexplicit necesitatea eliminãrii echi-valentelor de numerar din respec-tivul post bilanþier. Încãlcarea re-stricþiilor de acest tip poate condu-ce la erori în valorile coeficienþilorºi indicatorilor calculaþi în procesulde analizã, denaturând rezultatelecomparaþiilor între rezultatele maimultor entitãþi economice. În plus,prin natura sa de standard deschis,XBRL nu interzice niciunei per-soane sau organizaþii producerea ºidiseminarea informaþiei financiareîn format electronic, chiar dacãacea informaþie este incompletã,eronatã sau nefundamentatã. De-oarece în Internet ºi pe Web infor-maþia poate fi creatã ºi modificatãfãrã autorizare, considerarea as-pectelor legate de autenticitatea ºicredibilitatea situaþiilor financiareeste obligatorie pentru persoaneleºi entitãþile economice care inten-þioneazã sã o utilizeze7.

Standardul XARL (eXtensible Assu-rance Reporting Language) reprezin-tã o aplicaþie XML ºi, în acelaºitimp, o extensie a XBRL, destinatãfurnizorilor de servicii de audit fi-nanciar, care le permite acestora sãformuleze propriile opinii cu pri-vire la credibilitatea informaþiilorfinanciare transmise prin Internet.

În calitatea sa de specificaþie bazatãpe XML, XARL este fundamentatpe procesele de asigurare ºi pe teh-nicile de securitate general accep-tate, aºa cum este, de exemplu, sis-temul de criptare cu cheie publicã(Public Key Infrastructure – PKI),care reprezintã o convenþie pentrurealizarea unor legãturi unice întreun set de chei publice de criptare ºiidentitãþile celor care le utilizeazã,prin intermediul unei autoritãþi decertificare8. Împreunã cu XBRL ºi oinfrastructurã aptã de a asiguraintegritatea informaþiilor financia-re, XARL reprezintã o cale de pre-gãtire ºi furnizare a serviciilor deaudit ºi asigurare a credibilitãþiiraportãrilor financiare transmise înmediul Internet.

Un document XARL conþine etiche-te specifice care descriu tipul asi-gurãrii oferite, data asigurãrii, sem-nãtura digitalã a auditorului, nive-lul de încredere obþinut etc. În con-secinþã, utilizatorii informaþiei fi-nanciare pot identifica aria de cu-prindere a asigurãrii obþinute,perioada de timp pentru care estevalidã asigurarea, numele ºi altedate de identificare ale auditorului,standardele de audit aplicate (ISA,US GAAP), precum ºi un aspectabsolut esenþial în interpretareainformaþiilor raportate: cadrul con-ceptual în raport cu care s-a realizatauditarea (IFRS, US GAAP, IASetc.).

Dupã cum s-a menþionat anterior,XARL nu îºi propune sã pro-moveze noi standarde ºi reglemen-tãri în domeniul auditului, ci sãsporeascã valoarea informaþiilorfurnizate în format XBRL prin com-pletarea cu servicii de asigurare ºiaudit.

De exemplu, versiunea de XBRLadaptatã Standardelor de raportarefinanciarã din Statele Unite (U.S.Generally Accepted Accounting Prin-ciples – GAAP) include o serie deetichete destinate marcãrii raportu-lui auditorilor cu privire la situaþi-ile financiare prezentate, fãrã a fur-niza vreun sistem de protecþie a in-tegritãþii ºi autenticitãþii conþinutu-lui. Ca urmare, acea secþiune poatefi modificatã liber, putându-se in-duce impresia cã acele situaþiifinanciare au fost auditate, deºi nus-a realizat nici un demers de acesttip.

În plus, etichetele XML furnizatepermit numai referiri la situaþiilefinanciare în ansamblul lor, ne-existând metode de a se face refe-rire la anumite situaþii financiaresau la anumite elemente (posturi)ale unei situaþii financiare.

De asemenea, nu sunt prevãzuteetichete cu rol de comunicare aopiniei auditorului cu privire la sis-temul de control intern al raportãriifinanciare sau cu privire la docu-mentele XBRL în sine. În contrastcu aceastã situaþie, documentelecare utilizeazã XARL pot oferidovezi fãrã echivoc cu privire lafaptul cã situaþiile financiare res-pective au fost supuse atenþiei unuiauditor, ceea ce conduce la o redu-cere a nivelului riscului, furnizândutilizatorilor exclusiv informaþiifinanciare credibile.

7 Khadaroo, Iqbal – Corporate Reporting On The Internet: Some Implications For The Auditing Profession, Managerial AuditingJournal, Emerald Group Publishing Limited, Vol. 20, Nr. 6, iunie 2005, pag. 578 – 591.

8 Gutmann, Peter – Public Key Infrastructure Tutorial, Auckland University Press, 2005.

73/2009


Tabelul urmãtor (tabelul 1) prezin-tã în mod sintetic extensiile adusede limbajul XARL taxonomiei ori-ginale XBRL.

XARL este derivat din XML, iartaxonomia sa defineºte eticheteleaferente serviciilor de audit finan-ciar, descriind de asemenea relaþiilepermise între elementele de date.Ca urmare, aceastã taxonomie con-stituie un cadru conceptual coerentpentru crearea documentelorXARL dupã o procedurã uniformã,permiþând asigurarea utilizatorilorde informaþii financiare cu privirela credibilitatea informaþiilor fur-nizate de documentele XBRL.Diferitele subseturi ale acestei taxo-nomii sunt destinate atât audituluisituaþiilor financiare pe ansamblu,cât ºi auditului unor elementepunctuale din situaþiile financiare.În afara acestor elemente, taxono-mia încearcã sã rãspundã uneigame largi de cerinþe, inclusiv sis-temul informaþional al raportãriifinanciare, sistemul de control

intern, precum ºi alte sisteme aleentitãþii auditate (ca, de exemplu,sistemul de comerþ electronic).

Aceste elemente sunt supuse unormodificãri permanente, precum ºiunui proces de extindere, pe mã-surã ce apar noi aspecte ale ra-portãrii financiare în format elec-tronic ºi ale procesului de auditaferent.

Pentru exemplificarea modului defuncþionare ºi utilizare a XARL, seva presupune cã o entitate econo-micã organizatã sub formã de so-cietate pe acþiuni ºi cotatã pe piaþafinanciarã doreºte publicarea situ-aþiilor financiare în format electro-nic (utilizând XBRL) ºi apeleazã laserviciile unui auditor pentru fur-nizarea de asigurãri cu privire lacorectitudinea informaþiilor finan-ciare prezentate. Procesul va presu-pune parcurgerea urmãtoareloretape:

entitatea economicã creeazã undocument XBRL prin supra-punerea informaþiei de naturã

financiarã din sistemul de con-tabilitate pe structura ºi conþinu-tul taxonomiei XBRL. Deºi do-cumentele XBRL pot fi createmanual, prin construcþie „ele-ment cu element” într-un editorde texte, procesul de supra-punere este exhaustiv documen-tat în specificaþiile XBRL ºi, caurmare, se recomandã utilizareaunei aplicaþii informatice capa-bile sã realizeze transpunereaautomat, prin conectare la apli-caþia de contabilitate ºi prin„maparea” planului de conturifolosit la taxonomia XBRLechivalentã. Suplimentar, sepoate apela la aplicaþii softwarespecializate în scopul obþineriide asigurãri cã documentulrezultat este bine-format (înaccepþiunea generalã a XML) ºivalid în raport cu specificaþiileXBRL. Dupã parcurgerea aces-tor etape, documentul este tri-mis societãþii de audit pentruobþinerea unei opinii indepen-dente. Se poate observa pãs-trarea atitudinii „tradiþionale”de preocupare cu privire la inte-gritatea informaþiilor financiareemise (integralitatea, acurateþea,oportunitatea ºi autorizarea).Demersul impune, de aseme-nea, o serie de preocupãri supli-mentare în direcþia alegerii ºiutilizãrii taxonomiei potrivite,precum ºi a suprapunerii corec-te dintre datele financiare aleentitãþii ºi elementele taxono-miei alese ºi a construcþiei co-recte a documentului XBRL.Rezolvarea acestor problemepresupune aplicarea unor pro-ceduri de control specifice, înscopul obþinerii de asigurãri îndouã direcþii principale:- în primul rând, cã procesul

de creare a documentului arespectat cerinþele de confor-mitate;

- în al doilea rând, cã docu-mentul rezultat este complet,corect, autorizat ºi conþineinformaþii curente ºi reale;

auditorul executã o serie deteste de control asupra docu-mentelor primite, ca, de exem-plu:- confirmarea conformitãþii

procesului de realizare a do-cumentului XBRL;

- realizarea unor procedurianalitice asupra datelor învederea obþinerii de probesuplimentare care sã susþinãsumele ºi politicile prezen-tate în situaþiile financiare;

- realizarea unor procedurianalitice de verificare a vali-ditãþii ºi conformitãþii codu-lui XBRL din conþinutul do-cumentului.

Dupã finalizarea acestor proceduri,auditorul realizeazã un documentXARL prin suprapunerea raportu-lui sãu de audit pe structura taxo-nomiei XARL. Informaþiile furni-zate în acest document se pot referila întregul set de situaþii financiare,la anumite situaþii financiare sau laanumite posturi ºi informaþiipunctuale din documentul XBRL.Dacã este cazul, raportul auditoru-lui în format electronic se poatecompleta cu asigurãri în domeniulconformitãþii sistemului infor-maþional, a sistemului informatic ºia sistemului de control intern alentitãþii auditate;

utilizatorii care au nevoie deinformaþii financiare ale entitãþiiauditate pot realiza demersuripentru a le obþine în format elec-tronic, prin Internet. Deoareceinformaþia în format XBRL nueste protejatã pe traseul ei spreutilizatorul final, aceasta poatefi interceptatã ºi alteratã, inten-

þionat sau întâmplãtor. În con-secinþã, pentru a beneficia deasigurãri cã deþin exact formadocumentului care a fost audi-tatã ºi a putea analiza conþinutulraportului de audit, utilizatoriitrebuie sã se adreseze auditoru-lui ºi sã solicite documentulXARL direct de la acesta. Pro-cesul se poate realiza on-line sauoff-line ºi, pentru a decurge fãrãimpedimente, poate fi securizatcu o cheie publicã de criptare,trimisã de utilizator;

în urma primirii cererii de infor-maþii, interfaþa Web a sistemuluiinformatic de procesare a docu-mentelor XARL aparþinând au-ditorului se asigurã cã utiliza-torul are dreptul de a accesa in-formaþiile. Auditorul aplicãsemnãtura digitalã proprie asu-pra documentului ºi îl cripteazãcu cheia publicã furnizatã decãtre utilizator. Acest procesasigurã autenticitatea infor-

maþiei din conþinutul documen-tului, reprezentând simultan ºio metodã de evidenþã a tuturordestinatarilor informaþiei. Dupãparcurgerea tuturor acestoretape, documentul XARL estetrimis cãtre utilizator;

utilizatorul face apel la propriacheie privatã ºi la cheia publicãfurnizatã de auditor pentru a de-cripta documentul XARL ºi a-lutiliza conform propriilor inte-rese (analizã, comparaþie etc.).În situaþia în care un utilizatordoreºte convertirea informaþi-ilor din documentul XBRLîntr-un alt format (HTML, PDF,foaie de calcul sau tabelã), poateutiliza propriile foi de stil saupoate cumpãra drepturi de uti-lizare asupra unor pachete dis-ponibile comercial, realizate deproducãtorii de aplicaþii soft-ware din domeniul contabilitã-þii, auditului sau analizei finan-ciare. Deoarece în cazul docu-

8


mentelor XBRL însoþite decertificare XARL se furnizeazãdovezi clare cã informaþiilefinanciare au fost auditate ºi nuau fost alterate în nici un fel,procedeul contribuie semnifica-tiv la reducerea incertitudinii ºia riscului.

Figura 1 prezintã schematic proce-sul descris anterior.

Documentele XBRL ºi XARL nusunt destinate examinãrii directede cãtre utilizatori, conþinutul XMLfiind realizat pentru a fi procesat decãtre aplicaþii informatice sau pen-tru conversie în HTML, în scopulafiºãrii într-un navigator Web. De-oarece etichetele de marcare uti-lizate în aplicaþiile XML nu suntstandardizate (spre deosebire demarcajele HTML), se impune exis-tenþa unui mecanism de conversie9.

Cel mai accesibil sistem de pre-zentare pentru codul XML îl consti-tuie foile de stil (stylesheets).

În cadrul World Wide Web s-au im-pus cu precãdere douã standardede realizare a foilor de stil: Cas-cading Style Sheets (CSS) ºi Exten-sible Stylesheet Transformation Lan-guage (XSLT). Deºi cele douã stan-darde se suprapun în mare mãsurã,existã o serie de diferenþe impor-tante, reflectate ºi în percepþia ge-neralã cu privire la acestea: XSLTeste considerat mai complicat ºimai dificil de folosit, iar CSS estelarg acceptat de cãtre navigatoareleWeb10.

În realitate, XSLT este mult maiperformant, deoarece, spre deose-bire de CSS care se limiteazã la for-matarea conþinutului pentru pre-

zentare, XSLT permite conversiadocumentelor XML în documenteHTML, precum ºi exportul acestoracãtre sisteme de gestiune a bazelorde date, sisteme de calcul tabelar,deþine facilitãþi de filtrare ºi sortarea datelor în format XML.

În opinia autorului, pe mãsurã cesuportul navigatoarelor Web pentruXSLT se va generaliza, realizareafoilor de stil destinate transformãriidocumentelor XBRL ºi XARL înpagini Web cu conþinut HTMLstandard va deveni o practicã curen-tã. Este posibil ca în viitorul apropi-at fiecare set de situaþii financiare înformat electronic sã fie însoþit de foide stil care sã permitã prezentareadatelor în diferite formate standard,precum ºi conversia sau exportulacestora cãtre aplicaþiile informaticede analizã.

În calitatea sa de aplicaþie XML,care obligã la un conþinut formatexclusiv din text Unicode, XARLeste vulnerabil în raport cu toateameninþãrile specifice schimbuluide date în mediu Internet.

În lipsa unei infrastructuri de secu-ritate, codul XARL poate fi inter-ceptat ºi modificat liber, iar posi-bilitatea alterãrii sale diminueazãdrastic nivelul de încredere al uti-lizatorilor.

Tehnicile de control tradiþionale,precum ºi protejarea accesului prinparolã nu sunt suficiente, deoarecepermit gestiunea accesului la sursãsau la destinaþie, fãrã a protejaconþinutul în timpul transferului.În prezent, existã douã tehnologiicapabile de a furniza un nivel de

asigurare cvasi-integral pentrudocumentele XML: XML Encryptionºi XML Signature.

XML Encryption permite conversiacodului XARL într-un format acce-sibil numai celor care dispun de ocheie de decriptare11.

Tehnica tradiþionalã de criptare cucheie privatã (numitã ºi criptaresimetricã sau criptare cu cheie se-cretã), se bazeazã pe utilizarea decãtre expeditor ºi destinatar a uneichei comune de criptare sau, în va-rianta cea mai simplã, a uneiparole.

Principalul neajuns al metodei estenecesitatea ca expeditorul ºi desti-natarul sã poatã partaja o cheie decriptare, fãrã ca altcineva sã o afle.

Când cei doi se aflã în locaþiigeografice foarte diferite sau nu secunosc, singura alternativã pentrucomunicarea cheii este acordareade încredere unui canal de comuni-caþii (poºtã, telefon, fax, Internet),ceea ce afecteazã semnificativnivelul general de asigurare pe careîl oferã sistemul.

Tehnica de criptare cu cheie publicã(criptare asimetricã) a fost imple-mentatã pentru a elimina neajun-surile majore ale criptãrii cu cheieprivatã.

În acest sistem, fiecare persoanãdispune de douã chei generate prinalgoritmi matematici, una fiindpublicã, iar cealaltã privatã.

Expeditorul mesajului cripteazãdatele utilizând propria cheie pri-vatã, împreunã cu cheia publicã adestinatarului, iar destinatarul de-cripteazã datele folosind propria

93/2009


9 Salvato, G., Leontaritis, I.J., Winstone, P., Zelm, M., Rivers-Moore, D. – Presentation And Exchange Of Business Models WithXML, Computers in Industry Journal, Vol. 40, Nr. 2-3, noiembrie 2006, pag. 125-139.

10 Inoue, Shingo, Makino, Kyoko, Murase, Ichiro – Proposal On Information Hiding Methods Using XML, Proceedings of the 1stNLP and XML Workshop, Takizawa, Japan, 2006.

11 Naedele, Martin – Standards for XML and Web Services Security, Computer Journal, Vol. 36, Nr. 4, aprilie 2003, pag. 96-98.

cheie privatã ºi cheia publicã aexpeditorului (Figura 2).

Standardul XML Encryption uti-lizeazã atât criptare simetricã, cât ºicriptare asimetricã, astfel:

prima etapã a criptãrii este tri-miterea unei chei publice, gene-rate printr-un algoritm mate-matic, cãtre un destinatar po-tenþial al fiºierului XML;

potenþialul destinatar utilizeazãcheia publicã primitã pentru a-ºicripta propria cheie privatã ºi ao trimite expeditorului;

expeditorul decripteazã cheiaprivatã a destinatarului cu aju-torul propriei chei private. Înacest mod, expeditorul a intratîn posesia unei chei secrete adestinatarului, care va putea fiutilizatã pentru criptarea ulte-rioarã a documentului XML;

XML Encryption este flexibil în uti-lizare, permiþând criptarea întregu-lui document XARL sau numai aunei secþiuni a acestuia, iar penivelul maxim de detaliu, criptareaunui singur atribut sau a conþinu-tului sãu. Documentul XML criptatpoate fi citit cu un editor de textesau un navigator Web, însã atribu-tele ºi valorile din secþiunile crip-tate nu mai sunt direct accesibile,fiind înlocuite cu o serie de etichetespecifice, cum ar fi:

<EncryptedData> – conþine spa-þiul de nume XML (XML Name-space) utilizat pentru criptare;

<CipherData> – include cheiapublicã de criptare, sub formaunui ºir de caractere;

<CipherValue> – reprezintã con-þinutul criptat propriu-zis, subforma unui ºir de caractere.

Trebuie remarcat cã aceastã metodã

nu furnizeazã, prin natura sa, ogaranþie absolutã asupra autenti-citãþii mesajului, deoarece desti-natarul nu poate controla în mediulvirtual identitatea expeditoruluicare a generat cheia publicã.

Pentru eliminarea acestui impedi-ment, se poate apela la sistemul decriptare Public Key Infrastructure(PKI), care reprezintã un standardde realizare a unor legãturi uniceîntre un set de chei publice decriptare ºi identitãþile celor care leutilizeazã, prin intermediul uneiautoritãþi independente de certifi-care.

Pentru a putea beneficia de acestnivel suplimentar de asigurare,sunt necesare înscrierea expedi-torului la autoritatea de certificareºi reînnoirea periodicã a certificatu-lui de autenticitate.

Procesul de autentificare descrisanterior oferã destinatarului uneiinformaþii în formã digitalã asi-gurãri cu privire la identitatea ex-peditorului, fãrã a-l asigura de in-tegritatea informaþiilor primite.

În cazul XARL, utilizatorul situaþi-ilor financiare doreºte sã fie sigurcã versiunea pe care a primit-o esteidenticã cu cea care a primit girulauditorului, în acest caz fiind nece-sarã semnãtura digitalã.

Asemãnãtor cu echivalentul sãuaferent documentelor tipãrite, sem-nãtura digitalã are rolul de a certifi-ca originalitatea unui document ºi,în acelaºi timp, de a certifica identi-tatea celui care a semnat.

Tehnica semnãturii digitale sebazeazã pe un algoritm care par-curge conþinutul întregului docu-ment ºi calculeazã pe baza acestuiao valoare sinteticã unicã, exprimatãsub forma unui ºir de caractere.

10


10 Robert Bunting, discurs la ºedinþa Consiliului IFAC din noiembrie 2008, www.ifac.org

Aceastã valoare sinteticã reprezintão „amprentã” a datelor trimise,destinatã asigurãrii integritãþiiconþinutului digital ºi este criptatãcu cheia privatã a expeditorului,fiind trimisã împreunã cu mesajul.Destinatarul decripteazã semnãtu-ra pe baza cheii publice a expedi-torului, recalculeazã valoarea sin-teticã ºi comparã propriul rezultatcu cel primit în cadrul mesajului,pentru a verifica integritatea aces-tuia.

Orice schimbare realizatã în cadruldocumentului, chiar ºi modificareaunui singur caracter, a unei singurecifre, modificã valoarea sinteticã,alertând destinatarul cu privire lapierderea integritãþii. Procedeuldescris anterior permite „sem-narea” întregului document sau aunei pãrþi a acestuia, fiind accep-tatã ºi existenþa simultanã a maimultor semnãturi, pentru a se pãs-tra corelaþia cu eventuale modi-ficãri realizate în momente diferitesau de cãtre persoane diferite. Dinpunct de vedere al structurii, osemnãturã XML conþine douã com-ponente:

o secþiune destinatã verificãriisemnãturii, care asigurã integri-tatea, autenticitatea ºi non-repudierea datelor;

o secþiune care permite verifi-carea autorului real al semnã-turii (dacã identitatea sa realãnu diferã de cea declaratã).

În scopul rezolvãrii unor problemede naturã tehnicã, inerente uti-lizãrii pe scarã largã a semnãturiidigitale, World Wide Web Consortium(W3C) a introdus un set de specifi-caþii numit Canonical XML12. În

mod asemãnãtor accepþiunii deorigine din domeniul matematicii,dacã douã documente XML pot fireduse la aceeaºi formã canonicã,conþinutul lor este echivalent dinpunct de vedere logic într-un anu-mit context, chiar dacã forma realãa celor douã documente este dife-ritã13. Ca urmare, în cadrul unuidocument XML semnat digital vorfi incluse urmãtoarele elementestructurale:

metoda de trecere în forma canonicã– simplificã ºi structureazã do-cumentul XML înainte de apli-carea semnãturii digitale. Înacest mod expeditorul se asigu-rã cã va semna o formã corectã adocumentului, orice modificareulterioarã fiind semnalatã im-plicit destinatarului;

metoda de aplicare a semnãturiidigitale – identificã algoritmulutilizat pentru semnarea me-sajului. Metoda presupune ºivalidarea identitãþii persoaneicare semneazã documentul,asigurând autentificarea ºi non-repudierea;

metoda de calcul a sumei de controla documentului – se aplicã pentruasigurarea integritãþii acestuia ºiidentificã algoritmul utilizatpentru condensarea conþinutu-lui documentului în cadrulsumei de control. Elementul seadreseazã sistemului informaticcare realizeazã verificarea ladestinaþie, pentru a se asigurauniformitatea algoritmilor uti-lizaþi, aceasta fiind o condiþieesenþialã pentru obþinerea cores-pondenþei între valoarea sumeide control din momentul expe-

diþiei ºi cea din momentul pri-mirii;

informaþii de referinþã necesare –conþine o serie de informaþii cuprivire la setul de date care afost semnat;

alte proprietãþi ale semnãturii (op-þional) – pot adãuga semnãturiio serie de informaþii contex-tuale, cum ar fi data, ora sauidentificatorul serial unic alacesteia;

informaþii sintetice suplimentare(opþional) – constituie o metodãde grupare a referinþelor multi-ple ºi de realizare a unei sumede control unice, în cazul docu-mentelor cu semnãturi multiple.De asemenea, permite unuiautor de semnãturã sã aprobegrupuri de date, fãrã a fi nece-sarã aprobarea individualã afiecãrui element.

ConcluziiÎn concluzie, se poate afirma cãXBRL reprezintã un demers actual,coerent ºi eficient în domeniulpregãtirii ºi raportãrii informaþiilorfinanciare în mediul informatizat ºibazat pe Internet.

Totuºi, datoritã unor caracteristiciconstructive ale standardului XMLpe care se bazeazã, conþinutul do-cumentelor XBRL poate fi comple-tat, alterat sau modificat cu uºu-rinþã, fãrã a necesita o autorizareprealabilã din partea emitentului.

De asemenea, informaþiile de na-turã financiarã dintr-un documentde acest tip pot fi accesate ºi uti-lizate fãrã acordul sau cunoºtinþa

113/2009


12 World Wide Web Consortium (W3C) – Canonical XML Version 1.0, W3C Recommendation, martie 2001, disponibil on-line laadresa http://www.w3.org/TR/xml-c14n.html

13 Hoscheck, Wolfgang, McCance, Gavin – Grid Enabled Relational Database Middleware, Lucrare prezentatã în cadrulInformational Document Global Grid Forum, Octombrie 2001

entitãþii economice emitente, apã-rând astfel ameninþãri la adresacredibilitãþii ºi calitãþii informaþiei,cu consecinþe negative asupra suc-cesului general al XBRL.

Adãugarea specificaþiilor XARL lasituaþiile financiare raportate elec-tronic aduce o serie de beneficiiimportante:

pentru entitãþile economice careîºi prezintã situaþiile financiareîn format XBRL, XARL poategenera reduceri semnificativeale costurilor de asigurare alecredibilitãþii ºi integritãþii infor-maþiilor raportate;

pentru utilizatorii de informaþiifinanciare în format XBRL,

XARL poate reduce gradul deincertitudine ºi nivelul risculuicu privire la credibilitatea ºiintegritatea informaþiilor uti-lizate;

pentru furnizorii de servicii deaudit, XARL reprezintã o opor-tunitate importantã de lãrgire aofertei de servicii în domeniulauditului financiar, precum ºi oserie de avantaje concurenþialeoferite de asigurarea unei poziþiisolide pe o piaþã incipientã ºi deperspectivã. Pe lângã serviciilede asigurare a unei opinii inde-pendente cu privire la situaþiilefinanciare auditate, se pot oferiopinii cu privire la sistemulinformatic sau sistemul de con-

trol intern al entitãþii auditate.În plus, în perspectiva audituluicontinuu, serviciile pot finuanþate, fiind oferite numaipentru anumite elemente ºinumai pentru anumite perioadede timp, dimensionate foarteexact ca arie de cuprindere ºitarif, putând fi accesate oricând,în funcþie de nevoile entitãþiieconomice auditate;

Ca obiect de cercetare, analizaspecificaþiilor XARL poate ajutautilizatorii, entitãþile economice ºiauditorii sã înþeleagã o serie deaspecte esenþiale cu privire la sigu-ranþa transmiterii informaþiilorfinanciare pe Web.

12


Baldwin, Amelia A., Brown, Carol E., Trinkle, Brad S. –XBRL: An Impact Framework and Research Challenge,Journal of Emerging Technologies in Accounting,Vol. 3, Nr. 1, ianuarie 2006, pag. 97-116

Debreceny, Robert, Gray, Glen L. – The Production andUse of Semantically Rich Accounting Reports On theInternet: XML and XBRL, International Journal ofAccounting Information Systems, Vol. 2, Nr. 1, ia-nuarie 2001, pag. 47-74

Gutmann, Peter – Public Key Infrastructure Tutorial,Auckland University Press, 2005

Herz, Robert H. – A Year of Challenge and Change for theFASB, Accounting Horizons Review, Vol. 17, Nr. 3,septembrie 2003, pag. 247-255

Hoscheck, Wolfgang, McCance, Gavin – Grid EnabledRelational Database Middleware, Lucrare prezentatã încadrul Informational Document Global Grid Forum,octombrie 2001

Inoue, Shingo, Makino, Kyoko, Murase, Ichiro – ProposalOn Information Hiding Methods Using XML,Proceedings of the 1st NLP and XML Workshop,Takizawa, Japan, 2006

Khadaroo, Iqbal – Corporate Reporting On The Internet:Some Implications For The Auditing Profession,Managerial Auditing Journal, Emerald Group

Publishing Limited, Vol. 20, Nr. 6, iunie 2005, pag.578 – 591

Kloeden, Phillip – XBRL: Origins, Implementation AndAcceptance, Saunders College of Business Publishing,2006, disponibil on-line la adresa https://ritdml.rit.edu

Naedele, Martin – Standards for XML and Web ServicesSecurity, Computer Journal, Vol. 36, Nr. 4, aprilie2003, pag. 96-98

Richards, J., Smith, B. – An Introduction to XBRL,Murdoch Business School, Australia, 2004, disponibilon-line la adresa xbrl.org.au

Salvato, G., Leontaritis, I.J., Winstone, P., Zelm, M.,Rivers-Moore, D. – Presentation And Exchange OfBusiness Models With XML, Computers in IndustryJournal, Vol. 40, Nr. 2-3, noiembrie 2006, pag. 125-139

Wallace, A. – The New Language Of Financial Reporting,The Balance Sheet Journal, Emerald GroupPublishing Limited, Vol. 9, Nr. 2, februarie 2001, pag.29-32

World Wide Web Consortium (W3C) – Canonical XMLVersion 1.0, W3C Recommendation, martie 2001,disponibil on-line la adresa http://www.w3.org/TR/xml-c14n.html

Bibliografie

133/2009

“A prevedea înseamnã modelarea viitoru-lui ºi pregãtirea lui; a prevedea înseamnã aacþiona”

Henri Fayol1

IntroducereEste cunoscut cã Fayol, pe baza unei îndelungate ºidificile experienþe profesionale, a insistat totdeaunaasupra previziunii, exprimând managerilor fãrã înce-tare douã cerinþe:

sã prevadã evoluþia pieþelor pentru a reuºi inte-grarea entitãþii în mediul înconjurãtor: produse

noi, pieþe noi, oameni noi etc.;

sã prevadã modificãrile ce trebuie aduse în struc-tura entitãþii ºi în alocarea resurselor (financiare,umane, materiale).2

Companiile gigant americane au promovat în modprogresiv principii echivalente, dar la o scarã vastã ºiau fãcut loc, totodatã, conceptelor descentralizãrii.

Realitatea aratã cã dacã previziunile managerului potfi traduse în fapt din punctul sãu de vedere, nu la felde sigur este cã deciziile organelor superioare de con-ducere ale entitãþii sunt luate în considerare aºa cumau fost proiectate ºi nici cã deciziile sunt respectate.

Auditul participãrii activelor financiare

la rentabilitatea întreprinderii

The Audit of Financial Assets Participation in the Entity's Return

Financial management is a discipline in continuous evolution. Only 50 years ago, financial management was limited to the entity, toobtaining the resources necessary for the development out of the bank's availabilities, and the education in this area was limited tothe description of the financial institutions and the functioning of the financial markets. But today we are talking about mergers, aboutthe public buying offer, the large variety of financial products, financial instruments, securities issued and more recently, even aboutrecession, banks' nationalization and a new financial crisis, but this time at global level.This is why, to write in a magazine an article about the leverage, the financial assets and the large number of elements comprisedby financial management, including their participation to profit, is at least a bold attempt. The synthesis and the concentration of alarge amount of information in this field was necessary and its approach from a pedagogic perspective, where the basic financial the-ories and the financial practice of the entity are successively presented.

Key words: leverage, financial assets, operating assets, return on assets, operating return, financial return, business continuity

Abstract

Cuvinte cheie:levier, active financiare, active din exploatare, rentabilitatea activelor, rentabilitatea exploatãrii,

rentabilitatea financiarã, continuitatea activitãþii

* Dr.ec., auditor financiar, e-mail: [email protected]** Dr.ec., consilier de conturi, Curtea de Conturi a României, e-mail: [email protected] Henri Fayol: inginer francez, autorul unei importante doctrine a gestiunii întreprinderii.2 Malo, Jean-Louis, L’essentiel du control de gestion, Edition d’Organisation, Paris 2006, pag. 10.

Alexandru RUSOVICI* & Marius VORNICEANU**

14


De aceea, arta managementului nu s-a putut limitanumai la a prevedea ºi elabora decizii, ci s-a extins ºila organizarea ºi efectuarea controlului intern, iar mairecent la auditul intern ºi auditul situaþiilor financiareale exerciþiului.

Misiunea de audit, controlul intern asigurã legãturadintre proiecþiile strategice ale decidenþilor ºi acþiu-nile operaþionale, cu supravegherea atentã a transmi-terii ºi înþelegerii deciziilor ºi verificãrii executãriiacestora. Dar atât auditorul, cât ºi controlorul internsunt datori sã cunoascã factorul de risc, prezenþa aces-tuia, precum ºi factorul declanºator, dependent desituaþia economicã ºi financiarã a entitãþii, comporta-mentul managerial ºi educaþia profesionalã.

Corespunzãtor prevederilor Standardului Internaþio-nal de Audit ISA – 315, „Auditorul trebuie sã înþeleagãprocesul de identificare a riscurilor de afaceri din cadrulentitãþii, relevante pentru obiectivele de raportare financia-rã ºi de decizie asupra mãsurilor de abordare a acelor riscuriºi rezultatele acestuia. Procesul este descris ca proces deevaluare a riscului de cãtre entitate ºi constituie bazape care conducerea determinã riscurile ce trebuie gestio-nate”(76). „Auditorul investigheazã riscurile de afaceriidentificate de conducere ºi analizeazã dacã acestea pot ge-nera riscuri semnificative”. (78)3

Din aceastã largã ºi cuprinzãtoare eºalonare de temeºi probleme prezente în planul de audit ºi care con-curã la rentabilitatea entitãþii au fost surprinse treiobiective ºi anume:

1. Levierul ºi efectul de levier2. Principiul continuitãþii activitãþii ISA – 570

(creºterea duratei de existenþã a entitãþii)3. Structurarea ºi repartizarea rezultatului exer-

ciþiului.

Metoda de cercetareRãspunzând cerinþelor cuprinse în ISA – 315 Înþelege-rea entitãþii ºi a mediului sau/ºi evaluarea riscurilor dedenaturare semnificativã conþinutul lucrãrii a fost orien-tat în sprijinul auditorilor pentru cunoaºterea ºiînþelegerea unora din cele mai importante obiectivede audit, suporþii principali ai activitãþii fiecãreientitãþi în efortul de soluþionare a problemelor

curente ºi de transformare a proiectelor strategice înacþiuni.

Pe aceastã bazã, relaþiile dintre strategie, entitate,decizie ºi audit financiar (control ) au fost studiateconcertat, într-o manierã aprofundatã, cu docu-mentare certã, culeasã din mai multe entitãþi, pentru afi relevat apelul limitat la tehnicile contabile. În dome-niul strategiei entitãþii, diferitele analize care se suc-ced pe parcursul celor trei secþiuni sunt integrate într-o singurã paradigmã4 interpretativã ºi constructivistã.

Documentarea ºi studiile întreprinse au avut urmã-toarele obiective:

identificarea claselor de tranzacþii din activitateaentitãþii, semnificative pentru situaþiile financiare; procedurile, atât din sistemul manual, cât ºi din celinformaþional, dupã care acele tranzacþii au fostiniþiate, înregistrate, procesate, ºi raportate în situ-aþiile financiare; evidenþele contabile conexe, electronice sau/ºimanuale, informaþiile justificative ºi conturilespecifice din situaþiile financiare;modul în care sistemul de informaþii a surprinsevenimentele ºi condiþiile, altele decât clasele detranzacþii luate în considerare aparte pentrufiecare entitate;procesul de raportare folosit la elaborarea situaþi-ilor financiare, inclusiv estimãrile contabile semni-ficative ºi prezentãrile de informaþii.

Pentru identificarea participãrii diferitelor forme deactive financiare la rentabilitatea entitãþii s-au folositinformaþiile financiare din bilanþ ºi celelalte situaþiifinanciare de raportare, studiile privind evaluarealichiditãþii, profitabilitãþii ºi solvabilitãþii entitãþii,cunoaºterea modului de valorificare a efectelorfolosirii instrumentelor financiare, a fluxurilor de tre-zorerie, realizarea ºi repartizarea profitului.

Paradigma a fost orientatã în direcþia previziunilor deprofituri pe termen scurt, iar în continuare, pe termenmediu ºi lung. În acest scop au fost cãutate rãspunsuripotrivite la procesele ºi acþiunile care se deruleazãfãrã întrerupere, iar actorii participã nemijlocit.Chestionarul utilizat a avut ca obiect aspecte concretelegate de entitate, comportament ºi practici organiza-

3 IFAC, Audit Financiar 2006: Standarde. Codul Etic, Editura IRECSON ºi CAFR, Bucureºti, 2007, pag. 3894 Paradigma, într-o disciplinã ºtiinþificã selecteazã, iar, dupã caz, structureazã ansamblul problemelor de studiat, precum ºi

metodele ºi tehnicile proprii de studiu. (Le petit LAROUSSE, pag. 745). În economie, de exemplu, paradigma keynesianã seopune paradigmei clasice în care este adoptatã o perspectivã a întreprinderii.

153/2009

Auditul participãrii activelor financiare la rentabilitatea întreprinderii

þionale. Procesul de testare a metodologiei de investi-gare a cuprins: alegerea entitãþii; identificarea eºantio-nului de subiecþi, pregãtirea logisticã a testãrii, efec-tuarea anchetei, interpretarea rezultatelor ºi selecþiaacestora. Lucrarea a fost conceputã în perspectivapedagogicã, în care teoriile financiare de bazã suntdezvoltate cu practica financiarã a entitãþii ºi comple-tate cu exemple.

1. Levierul ºi efectul de levier

În cadrul elementelor de bilanþ care exprimã operaþi-unile de creditare sau operaþiunile de îndatorare aleentitãþii, un obiectiv important de studiu ºi control, deaudit statutar, semnificativ în tehnicile manageriale,este deþinut de efectul de levier ºi de practicile înda-torãrii entitãþii, douã instrumente financiare folositecu scopul realizãrii unui rezultat marginal, rezultatabsorbit – cel puþin parþial – de obligaþia acopeririicostului îndatorãrii.

Caracteristica trendului se îndreaptã spre niveluri dince în ce mai înalte cu cât rata îndatorãrii este mai ridi-catã. Relaþia se poate prezenta ºi invers în cazul încare rata marjei nete devine negativã.

Fenomenul este atotcuprinzãtor, se manifestã atât laelementele de activ ale bilanþului, cât ºi la cele depasiv, cu caracter financiar ºi operaþional, de unde ºispecificaþia de levier financiar sau, dupã caz, de levieroperaþional. Efectul de levier5 este expresia cea maisimplã ºi elocventã a riscului financiar al întreprin-derii. În cazul în care rezultatul marginal net este po-zitiv, rezultatul global al entitãþii ºi rata rentabilitãþiifinanciare înscriu în trend pozitiv riscul financiar alîntreprinderii, respectiv riscul cu care structura finan-ciarã a entitãþii influenþeazã rentabilitatea acesteia(negativ sau pozitiv) sau, altfel spus, afecteazã expre-sia monetarã a relaþiei profitul sau pierderea/acþiune.

În definiþie, levierul este un procedeu care permiteobþinerea unui efect crescut ca urmare a schimbãriipunctului de sprijin.

Efectul de levier al exploatãrii devine sensibil în cazulîn care o modificare oarecare în volumul vânzãrilorantreneazã o schimbare a rezultatului exploatãrii.Coeficientul efectului de levier este în funcþie ºi desemnificaþia costurilor fixe ale exploatãrii în structuracosturilor entitãþii. În cazul în care entitatea rapor-teazã costuri fixe ridicate, acestea ajung la nivelulpragului de rentabilitate la un volum ridicat de pro-

duse, însã de îndatã ce pragul de rentabilitate a fostatins se constatã o creºtere sensibilã a rezultatuluiexploatãrii. Dimpotrivã, în cazul în care entitateaprezintã costuri fixe de nivel mic sau mijlociu, acesteaating pragul de rentabilitate la volume mai scãzute deproduse, ceea ce face ca o creºtere micã a vânzãrilor sãnu producã rezultate fastuoase în exploatare.

Pentru mãsurarea efectului de levier se foloseºte caindicator financiar „coeficientul de levier alexploatãrii”, care mai este cunoscut sub denumireade „levier operaþional”.

Coeficientul de levier al exploatãrii (CLE) se cal-culeazã prin raportarea ratei (∆) variaþiei rezultatuluiexploatãrii (RE) la rata variaþiei volumului de vânzãri,în felul urmãtor:

Exprimatã în alþi termeni, valoarea coeficientului delevier al exploatãrii se traduce prin variabilitatea re-zultatului exploatãrii la o schimbare a valorii vânzã-rilor. În acest caz, relaþia matematicã este urmãtoarea:

în care: P este preþul unitar; CV - costul variabil unitar;CF - costurile fixe

Problematica reflectãrii contabile a efectului de levier,ca ºi a celui al marjei este obiect de studiu ºi evaluaremenþionat în cadrul Standardelor Internaþionale de Ra-portare financiarã (IFRS 3) ºi se regãseºte în mai multestandarde de contabilitate (IAS 27; IAS 28; IAS 31).

De asemenea, auditul deciziilor referitoare la marja ºila riscul financiar pe care îl implicã efectul de levier,precum ºi al operaþiunilor contabile de referinþã suntprezentate în Standardele Internaþionale de Audit (ISA220; ISA 240; ISA 315; Codul Etic 192; 204; 290 - 171).

„Auditorul trebuie sã ajungã sã obþinã o înþelegere aentitãþii ºi a mediului sãu, inclusiv a controlului internal acesteia, suficientã pentru a identifica ºi evaluariscurile existenþei denaturãrilor semnificative ale situ-aþiilor financiare, fie ca urmare a fraudei, fie a erorilor

( )( ) CFCVPQ

CVPQCLE−−

−= (2)

5 Termenul „levier” a fost preluat din limba francezã pentru cuvântul „pârghie” echivalent în limba românã.

16


ºi suficient pentru a proiecta ºi aplica proceduri supli-mentare” ( ISA 315.2)6.

Exemplu: Entitãþile ALFA ºi BETA executã produseleA ºi B. Preþul de vânzare al acestor produse esteidentic - 200 unitãþi monetare/produs. Costurilefixe sunt la ALFA de 600.000 ºi de 1.200.000 laBETA. Costurile variabile pe unitate de produssunt la ALFA de 160, iar la BETA de 110. Se ceresã se determine: 1. pragul de rentabilitate la fiecare din cele

douã entitãþi; 2. coeficientul levierului de exploatare la

entitãþile ALFA ºi BETA la un nivel de pro-ducþie de 25.000 de unitãþi.

Pentru uºurinþa calculelor, fiind necesarã ºi cunoaº-terea cifrei de afaceri, se întocmeºte tabelul de mai jos:

Rezolvare:

1. Cantitãþile corespunzãtoare pragului de semnifi-caþie (punctul mort)7:

Pentru entitatea ALFA:

Pentru entitatea BETA:

2. Coeficienþii levierului de exploatare:

Pentru entitatea ALFA:

Pentru entitatea BETA:

Rezultatele obþinute pentru coeficienþii levieruluiexploatãrii au urmãtoarele semnificaþii:

- în cazul în care entitatea ALFA are un nivel deproducþie de 25.000 de unitãþi, o creºtere de 1%a volumului vânzãrilor antreneazã dupã sine ocreºtere cu 2,5% a rezultatului exploatãrii.

- în cazul în care entitatea BETA are un nivel deproducþie de 25.000 de unitãþi, o creºtere cu 1%a volumului vânzãrilor atrage dupã sine ocreºtere cu 5% a rezultatului din exploatare.

5

000250002500030

000300000300000600

CLE =−

−

=

50,2

000250002500030

000400000400000600

CLE =−

−

=

QQ

RERE

CLE ∆

∆

=

1602000002001

− ... = ... = 20.000

100200000600

− ... = ... = 15.000

6 IFAC, Audit Financiar 2006: Standarde. Codul Etic, Editura IRECSON ºi CAFR, Bucureºti, 2007, pag. 367.7 Punctul mort corespunde volumului de activitate pentru care nu s-a realizat profit ºi nu s-au produs pierderi.

unitãþi

unitãþi

173/2009


În acelaºi timp, coeficientul levierului exploatãrii atra-ge atenþia managementului cu privire la riscul comer-cial al entitãþii: „Cu cât coeficientul levierului este mairidicat cu atât este mai mare riscul comercial al entitãþii”8

2. Continuitatea activitãþii entitãþii pe termenlung

Ideile cuprinse în acest capitol sunt fundamentate peStandardul Internaþional de Audit ISA – 570 „Prin-cipiul continuitãþii activitãþii”, care prevede urmã-toarele: „Atunci când planificã ºi efectueazã proceduri deaudit ºi când evalueazã rezultatele acestora, auditorul tre-buie sã ia în considerare gradul de adecvare al utilizãrii decãtre conducere a prezumþiei de continuitate a activitãþii laîntocmirea situaþiilor financiare.” (2) „Dacã, în opiniaauditorului, entitatea nu-ºi va putea continua activitatea,trebuie sã exprime o opinie contrarã în cazul în care situ-aþiile financiare au fost întocmite în conformitate cu prin-cipiul continuitãþii” (35) 9

Se înþelege de aici cã principiul continuitãþii cuprindeîn conþinutul sãu nu numai exerciþiul anual, ci ºi conti-nuitatea pe durate mai îndepãrtate, mai mult de un an,înscrise generic cu terminologia de durate mijlocii ºilungi. Principiul continuitãþii la care se referã ISA - 570abordeazã exerciþiul curent întrucât situaþiile financia-re de sintezã se referã la un exerciþiu, respectiv la celrecent încheiat ºi pentru care se efectueazã auditul.

Paragrafele 26-28 ale standardului menþionat cuprindnumeroase proceduri de audit relevante, de naturã sãconducã la confirmarea sau infirmarea, dupã caz, aprezenþei unei incertitudini semnificative referitoarela capacitatea de supravieþuire a entitãþii. Întrucâtproblema pe care ne-am propus sã o examinãm sebazeazã pe cunoaºterea mai multor indicatori eco-nomici din domeniul larg al capacitãþii de supravieþuirea întreprinderii pe termen lung ºi al participãrii activelorfinanciare la procesele realizãrii profitului, primii paºi seîndreaptã spre identificarea posibilitãþilor entitãþii dea genera profit. La rândul sau, capacitatea de a obþineprofit este influenþatã de starea de lichiditate careconduce spre profitabilitate ºi solvabilitate.

Analiza ºi interpretarea acestor indicatori economici,raportãri semnificative între posturile sau grupurilede posturi de bilanþ ºi contul de rezultate permit audi-torului sã înþeleagã mai bine dinamica, durabilitateaºi calitatea suporþilor financiari ai entitãþii, modul decorelare a acestora cu obiectivele strategice, sã struc-

tureze o apreciere generalã a situaþiei financiare la ziºi în perspectiva apropiatã. Este o baterie de indicatoricare poate degaja un diagnostic al echilibrului finan-ciar bazat pe principiul previzional „Rezultatul exer-ciþiului este funcþie de marja pe costurile variabile ºi chel-tuielile fixe”.

Nu ne propunem sã examinãm aici întregul conþinutal bateriei de indicatori menþionate, respectiv a siste-mului Dupont de Nemours; probabil, acesta va fiobiect al unui alt articol, proiectat pentru viitor.Subliniem însã necesitatea cunoaºterii unor indicatoriprincipali pentru evaluarea capacitãþii de continuitatea activitãþii entitãþii pe termen mediu ºi lung, întrecare menþionãm: rentabilitatea, profitul ºi rata profi-tului, viteza de rotaþie a activelor, rentabilitatea acti-velor ºi altele.

Rentabilitatea entitãþii se evalueazã la niveluri di-ferite, în concordanþã cu cerinþele de raportare cãtreinvestitori ºi cu obiectivele situaþiilor financiare.Relaþia de calcul este urmãtoare:

Randamentul capitalului investit (1) =

Rentabilitatea financiarã (2) se determinã prin relaþia =

relaþie care exprimã raportul procentual al profituluinet produs de mijloacele financiare depuse deacþionari sau de asociaþi.

Prin raportarea venitului net din vânzarea produselorfabricate, la suma netã a vânzãrilor aceloraºi produse,în perioade definite, folosind date extrase dinraportãrile financiare s-au obþinut urmãtoarele rezul-tate preluate din evidenþele S.C. ALBA S.A.

Exemplu:

Rata profitului în perioada 2006 – 2007 (3)

La data de: 31.12.2007 31.12.2006

1. Venituri nete 25.000 17.5002. Suma netã a vânzãrilor 690.000 530.000 Rata profitului 3,62 % 3,30 %

8 Josette Peyrand, „Gestion Financiere”, Presse Universitaire de France, Paris, pag.102.9 IFAC, Audit Financiar 2006: Standarde. Codul Etic, Editura IRECSON ºi CAFR, Bucureºti, 2007, pag. 567, 577.

18


Rata profitului (înainte de impozitare), calculatã dinmarjã, exprimã o creºtere de 3,62 % în anul curentcomparativ cu 3,30% în anul precedent.

Este un succes care creeazã posibilitatea investitorilorsã aprecieze nivelul realizãrii coordonatelor strategiceale dezvoltãrii întreprinderii ºi calitatea managemen-tului; de asemenea, acþionarii iau în considerare fap-tul cã, odatã cu creºterea dividendelor ºi sporirea ve-niturilor de capital, vor putea sã beneficieze ºi destimularea creºterii acumulãrii ºi consumului.

Activele entitãþii, atât cele economice, cât ºi cele finan-ciare, participã la derularea activitãþii, la proceseleproducerii de bunuri ºi servicii, la realizarea actelorde cumpãrare – vânzare ºi de distribuþie.

Aceastã participare poate sã fie uniformã de la un anla altul, dar de cele mai multe ori este variabilã.Variabilitatea este determinatã de inovaþia tehnicãproprie, achiziþia de noi maºini ºi utilaje perfecþio-nate, extinderea proceselor I.T., precum ºi de creºtereaprofesionalismului personalului.

Sunt argumente care au condus la necesitatea identi-ficãrii unui alt indicator economic, a vitezei de rotaþiea activelor, de naturã sã punã în evidenþã veniturilenete ale vânzãrilor, generate de totalitatea investiþiilorîn active (active economice plus active financiare).

Valorificând unele date folosite anterior, viteza derotaþie a activelor la S.C. ALBA S.A. a fost urmãtoarea:

Exemplu:

Viteza de rotaþie a activelor în perioada 2006-2007 (4)

2007 2006

Viteza de rotaþie a activelor, în creºtere de la un an laaltul, de la 2,5 în 2006 la 2,9 ori în 2007, exprimã pre-ocupãri manageriale de reorganizare a fluxurilor deproducþie, creºterea productivitãþii la fiecare loc demuncã, urmare a modificãrilor produse în educaþiaprofesionalã, ºi a perfecþionãrii unor procese de pro-ducþie prin extinderea I.T.

Una din constatãrile semnificative ale modificãrilor

din sistemul educaþional este conceptul nou al trata-mentului componentelor elementelor bilanþiere deactiv, în cadrul cãruia dinamica rentabilitãþii între-prinderii este urmãritã mai îndeaproape, ca efect alstructurãrii activelor în douã grupe distincte – activeeconomice ºi active financiare – întrucât fiecare grupãprezintã miºcãri proprii ºi evaluãri care se pot modi-fica în tot timpul anului.

Rentabilitatea activelor s-a dovedit a fi un indicatorcomplet al capacitãþii acestora de a genera profit,întrucât comensureazã ºi permite comparaþii ale pro-fitului cu valoarea însumatã a investiþiilor. Ca indica-tor, se determinã prin raportarea procentualã a profi-tului net la soldul mediu al valorii totale a activelor.10

Exemplu:

Rentabilitatea activelor în perioada 2006 – 2007 (5)

2007 2006

Prima constatare relevã cã în anul 2006 rezultatul s-asituat la un nivel inferior costurilor activelor, ceea cejustificã eforturile financiare din anul urmãtor de amoderniza procesele de producþie ºi metodele mana-geriale. Aceastã apreciere este sprijinitã ºi de creºterearelativ micã a rentabilitãþii activelor, cu numai 0,225 lasutã de unitãþi (fonduri de investiþii). Cunoaºtereaacestui indicator prezintã importanþã economicã ºidatoritã faptului cã în valorile pe care le prezintãreuneºte efectele marjei profitului cu cele ale vitezeide rotaþie a activelor.

Din aceastã analizã, privitã din punctul de vedere almanagementului, se poate deduce cã majorarearentabilitãþii activelor în anul 2007 reprezintã efectuldirect al creºterii marjei profitului, cu eforturi puþinsemnificative de valorificare a capacitãþii de profit alactivelor totale ºi, în mod deosebit, a celor economice.

Din punctul de vedere al acþionarilor, un importantindicator al profitabilitãþii este rentabilitatea capi-talurilor proprii, care exprimã profitul cu care esteremuneratã fiecare unitate de capital sau, mai com-plet, corectat cu valoarea nominalã a fiecãrei acþiuniordinare este profitul/acþiune.11

%827,01502150017 =%052,1

7502300025 =

10 Capitalurile proprii ale S.C. ALBA S.A. au însumat 6.500 unitãþi monetare în anul 2006 ºi 7.000 în anul 2007.11 În soldul mediu al valorii totale a activelor se pot adãuga la numãrãtor ºi costurile îndatorãrii, aceste costuri exprimând cos-

turile atragerii de capital ºi nu cheltuieli de exploatare.

= 690.000 : 23.750 = = 2,9 ori

= 530.000 : 21.150 = = 2,5 ori

193/2009


Formalizarea indicatorului rentabilitatea capitalurilorproprii este urmãtoarea:

Profitul/acþiune în perioada 2006 – 2007 (6)

Perioada: 2007 2006

Rata rentabilitãþii capitalurilor proprii a prezentat unrezultat favorabil în fiecare din anii analizaþi. Creºterea se prezintã la un nivel mai ridicat decât celal ratei rentabilitãþii activelor, întrucât în anul 2007 aavut loc majorarea capitalurilor cu un trend mai ridi-cat ( 7,6%), comparativ cu suma netã a vânzãrilor, carea crescut în anul 2007 comparativ cu anul precedent cu 1,3%.

În acest stadiu, cautã rãspuns douã întrebãri:

- prima: care au fost cauzele care au contribuit laapariþia unor diferenþe între rentabilitatea activelorºi rentabilitatea capitalurilor proprii? Rãspunsul segãseºte în finanþarea prin îndatorare sau prin efec-tul de levier;

- a doua: S.C. ALBA S.A. dispune de condiþiile nece-sare continuitãþii activitãþii pe termen mijlociu saulung, este asiguratã continuitatea exerciþiului? ªide aceastã datã rãspunsul este pozitiv, întrucâtrentabilitatea activelor, profitul/acþiune ºi rataprofitului prezintã valori pozitive, ceea ce permiteconstatarea unui diagnostic favorabil ºi garanþiasuccesului de perspectivã.

3. Structura ºi repartizarea rezultatului

Cunoscuta relaþie profit/acþiune menþionatã anterior(6) ºi conþinutul diferitelor forme de exprimarematematicã ale acestui raport, care îºi gãsesc locul subacest titlu au fost obiect al unor abordãri anterioare.

Pentru acest considerent, atenþia este concentratã aicinumai în jurul unor aspecte ale gestiunii diferitelorsurse de profit prezentate în bilanþ.

La nivelul întreprinderii formalizarea efectului delevier ºi procesele îndatorãrii permit o reprezentaresinteticã prin folosirea datelor centralizate din bilanþ,în care ansamblul activelor este destinat exploatãrii,concept în care este posibil ca rezultatele exploatãriisã fie raportate direct la totalul activelor economice.

Este cunoscut cã portofoliul investiþiilor sau, dupãcaz, totalul valorii activelor economice poate fidescompus structural, în douã mãrimi:

prima, activele din exploatare, în a cãror valoareeste cuprinsã valoarea activelor necesare orga-nizãrii ºi funcþionãrii curente a întreprinderii ºi aîncasãrilor provenite din „utilaje destinate casãrii”,respectiv: imobilizãrile din exploatare, cerinþele defond de rulment ºi alte încasãri întâmplãtoare,provenite de la active scoase din uz ºi destinatecasãrii. Se înþelege cã aceste active au asiguratrezultatul exploatãrii.

a doua, activele financiare, mãrime de regulã sem-nificativã în totalul valoric al activelor economice,exprimã mãrimea investiþiilor financiare, al cãrorrezultat aºteptat îl constituie produsele financiare.

Se observã din aceastã componenþã a portofoliului cãactivitatea economicã a entitãþii corespunde unei du-ble gestiuni: pe de o parte, gestiunea activelor de exploa-tare, iar, pe de altã parte, gestiunea activelor financiare.Corespunzãtor acestei structurãri, dupã cum rezultãdin tabelul prezentat în continuare, rezultatele pot fiformalizate printr-o reprezentare care sã exprime celedouã surse de profit, respectiv, cele douã tipuri decorelaþii ce se creeazã între bilanþ ºi contul de rezultate.

Analiza rentabilitãþii ºi a efectului de levier financiareste bine adaptatã acestui tip de formalizare. Înprimul rând la activ, care are înscrisã originea rezul-tatului economic, se distinge dualitatea conþinutuluiactivelor economice, componentele fundamentale alerezultatului economic: pe de o parte, rezultatulprovenit din investiþiile de exploatare, iar, de cealaltãparte, rezultatul investiþiilor financiare.

La acest punct se cere o remarcã ºi anume: determina-rea rentabilitãþii recurente, care solicitã neutralizareaimpactului eventualelor operaþiuni de cesiune înevaluarea rentabilitãþii. Este o metodã contabilã carecere ignorarea rezultatului excepþional provenit dinoperaþiile de capital ºi calcularea unui rezultat curent,mai semnificativ decât un rezultat net.

Pentru determinarea rentabilitãþii financiare, parteimportantã în obiectul de activitate al entitãþii, ºi înprocedurile folosite de auditorul financiar necesareconfirmãrii sinceritãþii datelor din situaþiile financiareale exerciþiului, se cer a fi efectuate mai multe calculematematice simple, folosindu-se simbolizarea ele-mentelor cuprinse în enunþul prezentat în continuare.

%69,2500650017 =

%57,3000700025 ==

Veniturile neteaaaale perioadeiaaa

Soldul mediu alcapitalurilor proprii

20


Pe aceastã bazã se pot calcula valorile principalilorindicatori folosiþi la analiza rentabilitãþii12, precum:

Rentabilitatea exploatãrii

(3)

Rentabilitatea financiarã

(4)

Calculele necesare determinãrii efectului de levierbazate pe cunoaºterea rentabilitãþii exploatãrii ºi arentabilitãþii financiare se desfãºoarã în continuare înurmãtorul algoritm:

(5)

(6)

(7)

care, prin simplificare, devine:

(8)

În cazul în care întreprinderea are în activul bilanþuluititluri de plasament ºi alte instrumente financiare,relaþia se completeazã cu produsele financiare astfel:

Pfi = t × Afi (9)

în care t exprimã rata plasamentelor de active finan-ciare care se multiplicã cu valoarea acestor active,simbolizate cu Afi ºi se ajunge la o relaþie mai com-pletã, de forma urmãtoare:

(10)

care prin simplificare devine:

(11)

Simboluri la relaþiile matematice de mai sus sunt:

Rezultatul activelor de exploatare................................ Rae

Rezultatul activelor financiare sau Produse financiare. .........................................................Pfi

Idem, economic............................................................. REc

Cheltuieli financiare.................................................... ChFi

Rezultatul curent.......................................................... RC

Rezultatul activelor de exploatare............................... REx

Active de exploatare..................................................... Aex

Rezultatul activelor financiare..................................... Rfi

Active financiare.......................................................... Afi

Capitaluri proprii......................................................... CP

Rezultatul creanþierilor................................................ Rcr

Datorii financiare.......................................................... Dfi

Rata rentabilitãþii exploatãrii......................................... e

Rata rentabilitãþii financiare.......................................... f

Rata rentabilitãþii exploatãrii „e” precizeazã rentabi-litatea activelor de exploatare.

O sintezã a acestei formalizãri de determinare a efec-tului de levier13 ar fi:

- Termenul ( e – i) din relaþia „(e – i)× Dfi / CP“ eva-lueazã contribuþia îndatorãrii financiare la amplifi-carea (pozitivã sau negativã), dupã caz, a rentabili-tãþii exploatãrii.

- Termenul „( t – e ) × Afi / CP” exprimã rentabili-tatea diferenþiatã a activelor financiare. Ca indica-tor prezintã o diferenþã care relevã, din punctul de

( ) ( )CPAfiet

CPDfiieef ×−+×−+=

( )CP

AfieAfitCPDfiieef ×−×××−+=

( )CP

AfiePfiCPDfiieef ×−+×−+=

( ) ( )CP

DfiiPfiAfiDfiCPexf ×−+−+=

( ) ( )CP

DfiiPfiAexef ×−+×=

CPChFiPfiRaef −+=

CPRCf =

AexRExe =

12 Richard J., Analyse financiere et audit des performances de l’entreprise, La Villeguerin, Paris, 2.13 Anthony R.N., The Management Control Function, The Harvard Business School, Paris, 1998.

213/2009


vedere al acþionarilor, diferenþele de mãrime dintrerentabilitatea activelor financiare ºi rentabilitateaunei investiþii de aceeaºi sumã în active economice.

ConcluziiAnsamblul analizei, calitatea indicatorilor de bilanþ ºia celor din contul de rezultate, corelaþiile acestoracontribuie la conturarea unei imagini mai complete,mai realiste cu privire la activele întreprinderii ºi arezultatelor care le pot fi asociate.

Este pagina care se aºeazã între partea contribuþiei pecare o aduc la rentabilitatea întreprinderii activele deexploatare ºi separat, contribuþia activelor financiare.Totodatã, este pagina care deschide drumul înþele-gerii performanþelor întreprinderii ºi a strategieiinvestiþiilor pe care le realizeazã.

Prin aceastã structurare, contabilitatea portofoliuluide plasamente se poate confrunta cu cea a investiþiiloroperaþionale. ªi, dacã activele financiare corespundparticipaþiilor, rentabilitatea creºterii externe ar puteafi confruntatã ºi cu cea a imobilizãrilor interne.

Se poate observa acum cã termenul „efect de levier” nucuprinde în sine numai douã mãrimi, profit, divi-dend, ci trei mãrimi, cea din urmã având semnificaþiefundamentalã atât pentru acþionari, întrucât dimen-sioneazã contribuþia diferitã a investiþiilor financiareîn active operaþionale ºi active financiare, cât ºi pentrumanageri în elaborarea strategiilor ºi orientarea politi-cilor curente.

Pe lângã aceste virtuþi, analiza se poate afirma ca in-strument de audit în identificarea continuitãþii activi-tãþii entitãþii pe termen mediu ºi lung, evaluarea deci-ziilor de investiþii destinate dezvoltãrii entitãþii, a con-cordanþei politicilor manageriale de investiþie cu ce-rinþele acþionarilor ºi în „asigurarea conformitãþii audit-ului statutar cu cerinþele directivelor europene”.14

Abordarea unei atât de bogate informaþii, cum estecea a gestiunii manageriale, solicitã din partea audi-torului financiar cunoaºterea aspectelor relevante alesistemului de adoptare ºi realizare a deciziilor, a sis-temului contabil ºi de informare a investitorilor, eva-luarea corectã a riscului inerent ºi a riscului de con-trol.

Auditorului financiar i se mai cere selecþia atentã lanivel managerial a metodelor de evaluare ºi traducerea intenþiilor strategice, a capacitãþilor decizionale denaturã operaþionalã, înþelegerea ºi aprecierea fiecãruieveniment semnificativ din activitatea entitãþii.

Standardul Internaþional de Audit ISA - 500 pre-cizeazã cã „În cazul în care modul de abordare a audituluieste dezvoltat, auditorul trebuie sã ia în considerare evalu-area preliminarã a riscului de control (în interdependenþãcu evaluarea riscului inerent), pentru a determina riscul denedetectare, adecvat la acceptarea aserþiunilor privind situ-aþiile financiare ºi pentru a determina natura, durata ºiîntinderea procedurilor de fond.”15

Iar „efectul de levier” ºi practica „valorificãrii îndatorãriiîntreprinderii” sunt înscrise în rândul instrumentelorfinanciare de mare risc.

14 Legea nr. 278/7.11.2008 privind auditul statutar al situaþiilor anuale ºi al situaþiilor financiare anuale consolidate, MonitorulOficial nr. 768/14.11. 2008.

15 IFAC, Audit Financiar 2006: Standarde. Codul Etic, Editura IRECSON ºi CAFR, Bucureºti, 2007, ISA -500, pag. 454-465.

Anthony R.N., The Management Control Function, TheHarvard Business Scholl, Paris, 1988

Batsch Laurent, Distribution aux actionnaires et rachatd’action, Analyse financiere, nr. 111, 2007

Colasse B., Analyse financiere de l’entreprise, Edition LaDecouverte, Paris, 2004

Charreaux G., Gestion financiere, LITEC, Paris, 2007Cohen E., Analyse financiere, ediþia a 3-a, 2004Cuyaubere Thierry, Muller Jaques, Controle de gestion,

ediþia a 6-a, ed. Coll. ”Universite” Groupe RevueFiduciaire, Paris, 2003

Malo J.-L., Mathe J.-Ch., L’essentiel du controle de gestion,Ed. d’Organisation, Paris, 2006

Peyrard Josette, Gestion Financiere, Presse Universitairede France, PUF - Paris

Richard J., Analyse financiere et audit des performances del’entreprise, Edition La Villeguerin, Paris, 1993

IFAC, Audit Financiar 2006: Standarde. Codul Etic, EdituraIRECSON ºi CAFR, Bucureºti, 2007

Consiglio Nazionale dei Dottori Commercialisti, Principidi Revisione del Bilancio di un’Azienda, Giuffre Editore,19, Milano, 1998

Bibliografie

22

IntroducereÎn lumea contemporanã, rolul au-ditorului financiar devine din ceîn ce mai important prin prismanevoilor de informaþii tot maimari ºi a deciziilor economiceluate pe baza acestora. Situaþiilefinanciare ale entitãþilor economi-ce reprezintã sursa primarã deinformaþii pentru utilizatorii ex-terni ai acestora, iar auditorulfinanciar are responsabilitateasocialã de a oferi încredere îninformaþiile publice furnizate deconducerea entitãþilor economice.Trãim într-o societate informa-þionalã unde cel mai mic zvoneste important în luarea deciziiloreconomice, iar încrederea este uncapital important de care dispuneo entitate. Se spune deseori cã obancã este ca o masã cu treipicioare, unul este încrederea, aldoilea este managementul, iar altreilea este capitalul. Când unuldin acestea este în dificultate esteposibil ca întregul sistem sã aibãde suferit, pentru cã o masã nupoate fi stabilã cu doar douãpicioare.

Pentru a oferi încredere în infor-maþiile furnizate de entitãþile eco-nomice, auditorul trebuie sã cu-noascã entitatea respectivã, sis-temul contabil ºi de control in-tern, reglementãrile cu privire laraportãrile contabile.

De asemenea, pentru ca auditulsã se desfãºoare cu eficienþã,auditorul îºi desfãºoarã activi-tatea în conformitate cu anumitestandarde care cuprind principiide bazã, proceduri, recomandãri,cerinþe etice, astfel încât auditorulsã obþinã un nivel de încredererezonabil cu privire la opinia pecare o va face cu privire la situaþi-ile financiare.

Adrian GROªANU*

Aspecte practiceprivind auditul

creanþelorºi plãþilor în avans

Practical Aspects Regarding the Auditing of Accounts Receivable and

Advance Payments

The objective of the financial statements' audit is to assist the auditor in the process ofissuing an opinion regarding the financial statements, if they are drawn up, under allsignificant aspects, in accordance with the financial reporting framework in force. The objective set for auditing the sale-outstanding cycle that generates receivables isto determine if the balance account of the accounts involved in the cycle's operationsare fairly presented, according to the financial reporting framework in force.In order to conduct the auditing of accounts receivable and advance payments it iscompulsory to know the client, the accounting system and the internal control systemthat are being used. When auditing the sale and cash-in operations detail, tests ontransactions are being conducted along with control tests and analytical procedures.When auditing accounts receivable the auditor uses analytical procedures and detailtests regarding the balance accounts while the sales final balance account is auditedthrough analytical procedures. All these audit procedures are designed to lead to con-clusive and adequate audit evidence on which the conclusions, representing the foun-dation of the auditor's decision, are based.

Key words: accounts receivable audit, audit procedures, audit risk, representative

Abstract

Cuvinte cheie:auditul creanþelor, proceduri de audit, risc de audit, eºantion

* Asist. univ. drd., Auditor financiar, SC Gradient SRL Cluj-Napoca, e-mail: [email protected]

233/2009

Auditul creanþelor ºi plãþilor în avans

Conform Standardului Interna-þional de Audit ISA 200 - Obiectiveºi principii generale care guverneazãun audit al situaþiilor financiare,obiectivul unui audit al situaþi-ilor financiare este acela de a daauditorului posibilitatea de a ex-prima o opinie cu privire la situ-aþiile financiare, dacã acestea suntîntocmite, sub toate aspectelesemnificative, în conformitate cuun cadru aplicabil de raportare fi-nanciarã. Dacã în ceea ce priveºtereglementãrile contabile, unul dinpilonii pe care sunt construiteeste raþionamentul profesional,în cazul standardelor de auditlocul central, alãturi de raþiona-mentul profesional, îl are scepti-cismul profesional. Auditorultrebuie sã planifice ºi sã desfã-ºoare un audit cu o atitudine descepticism profesional, admiþândcã pot exista împrejurãri în caresituaþiile financiare sã fie denatu-rate în mod semnificativ.

Ca urmare a faptului cã existã li-mitãri inerente ale unui audit (seutilizeazã teste, existã limite ine-rente ale sistemului contabil ºi decontrol intern, aplicarea raþiona-mentului profesional), un auditornu obþine un nivel absolut de asi-gurare cu privire la opinia furni-zatã, deci un audit nu constituie ogaranþie a faptului cã situaþiile fi-nanciare nu conþin denaturãrisemnificative, ca urmare a frau-delor sau erorilor. Totuºi, nivelulde asigurare obþinut de auditor înauditarea situaþiilor financiaretrebuie sã fie de cel puþin 95% sau,complementul sãu, riscul deaudit, sã fie de maxim 5%.

Pentru ca auditul sã fie eficient ºieficace, auditorul trebuie sã res-pecte prevederile Standardelor

Internaþionale de Audit, cerinþeleCodului etic pentru auditorii pro-fesioniºti elaborate de FederaþiaInternaþionalã a Contabililor(IFAC), precum ºi celelalte nor-me, elaborate în concordanþã cureglementãrile anterioare de cãtreorganismul profesional, care gu-verneazã asupra acestei activitãþiîn þara noastrã – Camera Audi-torilor Financiari din România(CAFR).

În anul 2001, la începuturile acti-vitãþii de audit în România subtutela CAFR, Camera a elaboratlucrarea Normele minimale deaudit, ajutând astfel la unifor-mizarea ºi sistematizarea dosare-lor de audit, permiþând auditoru-lui sã parcurgã toate etapele nece-sare îndeplinirii angajamentuluide audit ºi elaborãrii unui raportde audit cât mai obiectiv. În pre-faþa la acest ghid se spune cã„Procedurile minimale de auditconstituie o ancorã a auditoruluifinanciar în abordarea profesio-nalã a activitãþii de audit”.

În aceastã lucrare va fi abordatsubiectul „Debitori ºi plãþi anti-cipate”, cu o prezentare practicã a modului de realizare a auditu-lui creanþelor ºi cheltuielilor înavans.

Metodologia cercetãrii

Pentru realizarea acestei lucrãriam studiat Standardele Interna-þionale de Audit, atât în litera, câtºi în spiritul lor, normele mini-male de audit ºi alte lucrãri dindomeniul auditului financiarelaborate de autori din þara noas-trã ºi din strãinãtate. De aseme-nea, am folosit experienþa de 5 ani

în domeniul auditului financiar,efectuând lucrãri de audit încadrul SC Gradient SRL Cluj-Napoca, societate de audit ºiexpertizã contabilã. În plus, par-ticiparea la cursurile organizatede CAFR pe parcursul activitãþiide auditor financiar stagiar înperioada 2004-2008 au fost defolos în realizarea acestei lucrãri.

Auditul creanþelor

Obiectivul auditului ciclului devânzãri-încasãri, care genereazãcreanþele, este acela de a determi-na dacã soldurile conturilor afec-tate de operaþiunile ciclului suntcorect prezentate, în conformitatecu cadrul de raportare financiarãaplicabil1. Trebuie sã subliniemînsã aspectul urmãtor cu privirela conturile de creanþe: nu numaisoldurile sunt importante, ci ºirulajele. Dacã analizãm doar sol-durile conturilor de creanþe ladata întocmirii situaþiilor finan-ciare nu este suficient deoareceeste posibil ca unele tranzacþii sãfie deja încasate ºi nu mai apar însoldul conturilor de creanþe, însãau un impact semnificativ asuprapoziþiei financiare a entitãþii prinintermediul performanþelor fi-nanciare (rezultatului exerciþiu-lui). De asemenea, auditul nu seefectueazã doar dupã ce situaþi-ile financiare sunt întocmite, cipe tot parcursul exerciþiului fi-nanciar deoarece operaþiunile ºitranzacþiile desfãºurate de enti-tate au loc tot timpul ºi influen-þeazã situaþiile financiare întoc-mite.

Pentru a efectua auditul crean-þelor trebuie cunoscute princi-

1 Arens A. A., Loebbecke K. J. - Audit: O abordare integratã, Ediþia a 8-a, Editura Arc, Chiºinãu, 2006, pag. 454

24


palele categorii de operaþiuni careau legãturã cu creanþele entitãþii2:

vânzãrile (cu încasare imediatãºi pe credit) ºi reducerile acor-date;

încasãrile;

vânzãrile restituite;

scoaterea creanþelor irecupera-bile din gestiune;

estimarea cheltuielilor privindcreanþele incerte.

De asemenea, este esenþial sã secunoascã funcþiile economice aleciclului de vânzãri-încasãri (pre-luarea ºi prelucrarea comenzilorclienþilor, acordarea creditului co-mercial, livrarea bunurilor, factu-rarea, prelucrarea ºi înregistrareaîncasãrilor, prelucrarea ºi înregis-trarea bunurilor restituite, scoa-terea creanþelor irecuperabile dingestiune, acoperirea cheltuielilorprivind creanþele incerte), docu-mentele ºi evidenþele contabile(comandã, aviz de însoþire a mãr-fii, facturã, jurnal de vânzãri, ba-lanþã de verificare analiticã, situ-aþii recapitulative ale vânzãrilor ºiîncasãrilor, bunurilor restituiteº.a.) înainte de a estima riscurilespecifice entitãþii, riscul inerent ºiriscul de control3 ºi a se proiectatestele de control ºi testele dedetaliu (teste de detaliu privindtranzacþiile, teste de detaliu pri-vind soldurile ºi procedurileanalitice). Prin testele menþionateanterior se obþin probele de au-dit, care trebuie sã fie suficiente ºiadecvate, ce îi permit auditoruluisã îºi fundamenteze opinia cu pri-vire la situaþiile financiare întoc-

mite de entitatea economicã audi-tatã.

Dacã luãm, spre exemplu, opera-þiunea de încasare a unei creanþe,riscul inerent se manifestã prinriscul ca acea încasare sã nu fieînregistratã sau sã fie înregistratãincorect în contabilitate ca urmarea inexistenþei sistemului de con-trol intern. Riscul de control

apare atunci când sistemul decontrol intern nu funcþioneazã laparametri normali sau nu funcþio-neazã deloc. În cazul nostru risculde control este majorat dacã ace-eaºi persoanã este ºi casier ºi per-soana care þine evidenþa crean-þelor.

Cu cât riscurile specifice entitãþiisunt mai mari, cu atât riscul denedetectare (legat de eºantionareºi nelegat de eºantionare) trebuiesã fie mai mic pentru a se obþineriscul de audit de 5%. Pentru cariscul de nedetectare asociateºantionãrii, risc specific audi-torului, sã fie mai mic, dimensi-unea eºantioanelor trebuie sã fiemai mare ºi procedurile de audit

mai extinse, astfel încât auditorul,aplicând raþionamentul profe-sional ºi acþionând cu scepticis-mul profesional precizat în stan-dardele de audit, sã ajungã laconcluziile necesare care sã îi per-mitã fundamentarea opiniei.

Etapele pe care trebuie sã le par-curgã auditorul pentru a realizaauditul creanþelor sunt urmã-toarele:

Efectuarea unor procedurianalitice preliminare;

Înþelegerea sistemului contabilºi a celui de control intern;

Stabilirea pragului de semnifi-caþie în etapa de planificare;

Evaluarea riscurilor planifi-cate;

Stabilirea procedurilor de au-dit (teste de control ºi teste dedetaliu) ºi programarea lor întimp;

Stabilirea dimensiunii eºan-tioanelor, selectarea elemen-telor ºi aplicarea testelor asu-pra acestor elemente;

Stabilirea pragului de semnifi-caþie în etapa exprimãrii opi-niei ºi efectuarea unor proce-duri analitice utilizate la revi-zuirea generalã de la sfârºitulangajamentului de audit.

Scopul procedurilor analiticepreliminare este4:

- de a planifica, a programa întimp procedurile necesare înefectuarea auditului financiar;

- de a identifica riscurile unorprezentãri semnificativ ero-nate.

2 Arens A.A., Loebbecke K.J. - Op. cit., pag. 454.3 Riscul inerent ºi riscul de control sunt componente ale riscului de audit. Riscul inerent apare ca urmare a inexistenþei con-

trolului intern într-un anumit domeniu. Riscul de control reprezintã riscul ca o eroare semnificativã în soldul unui cont sauîntr-o categorie de operaþiuni izolatã sau împreunã cu erorile din alte solduri de cont sau operaþiuni sã nu fie nici prevenitã,nici descoperitã ºi nici corectatã prin sistemul contabil ºi cel de control intern.

4 Dãnescu T. - Proceduri ºi tehnici de audit financiar, Editura Irecson, Bucureºti, 2007, pag 49.

Auditul nu se efectueazã

doar dupã ce situaþiile financiare

sunt întocmite, ci pe tot parcursul

exerciþiului financiar

253/2009


Exemple de proceduri analiticepreliminare în sfera creanþelor:compararea vânzãrilor unei en-titãþi cu media vânzãrilor dinramura de activitate a clientului;analiza indicatorilor de rotaþie acreanþelor în perioadele prece-dente ºi comparaþia cu viteza derotaþie a datoriilor.

Atunci când prin procedurileanalitice sunt identificate fluctu-aþii semnificative faþã de valorileaºteptate, auditorul financiar varecurge la investigaþii pentru aobþine explicaþii ºi probe adec-vate.

Procedurile analitice se efectuea-zã ºi în etapa exprimãrii opinieicând rezultatele obþinute se vorcorobora cu rezultatele proce-durilor de fond, ceea ce poateduce la efectuarea unor procedurisuplimentare pentru investigareaanumitor domenii.

Cu toate cã opinia exprimatã deauditor se referã la situaþiile fi-nanciare în ansamblul lor, el tre-buie sã analizeze conturile ºi tran-zacþiile individuale în vedereacolectãrii probelor de audit decare are nevoie pentru a-ºi susþineopinia5.

Aceasta înseamnã cã pragul desemnificaþie6 stabilit global lanivelul situaþiilor financiare cuocazia planificãrii este subdivizatla nivelul conturilor ºi tranzacþi-ilor individuale care stau la bazaîntocmirii situaþiilor financiare.Acesta este rezultatul unui raþio-nament profesional subiectiv ºi s-ar putea schimba pe parcursulderulãrii angajamentului.

De regulã, pentru creanþe, nivelulindividual al pragului de semnifi-caþie este mai mare deoarece suntmulte tranzacþii, contul este mareºi necesitã o eºantionare de pro-porþii pentru a putea fi auditat.De asemenea, în vederea stabiliriipragului de semnificaþie pentruvânzãri, trebuie luate în conside-rare ºi media vânzãrilor facturate,în condiþiile în care vânzãrile ex-treme sunt eliminate. În cazulconturilor de creanþe în care nu s-au înregistrat tranzacþii numeroa-se pragul de semnificaþie poate sãfie nul sau mic deoarece acesteconturi pot fi auditate cu cheltu-ieli mici.

Între pragul de semnificaþie ºiriscul de audit existã o relaþieinversã ºi anume, cu cât este maiînalt nivelul pragului de semnifi-caþie cu atât este mai scãzut risculde audit ºi invers.

Dupã stabilirea nivelului risculuiinerent ºi al celui de control,aspecte asupra cãrora nu maiinsistãm, se determinã riscul denedetectare, astfel încât dimensi-unea riscului de audit sã fie lanivelul acceptabil de 5%. Astfel,se stabileºte dimensiunea eºanti-oanelor. Dupã ce s-a stabilitdimensiunea eºantioanelor seselecteazã elementele care vor fiverificate, atât clienþi, cât ºi tran-zacþii. Pentru selectarea eºantioa-nelor, normele minimale de auditrecomandã metoda proporþionalã deselecþie, care presupune împãrþi-rea eºantionului în proporþia80:20, adicã 80% din mãrimeaeºantionului va fi aleasã din rân-dul celor mai mari elemente înordine descrescãtoare, iar 20% sã

fie alese aleatoriu din restulpopulaþiei. Se mai poate procedaºi la stratificarea populaþiei ºi sepot analiza toate unitãþile pesteun anumit nivel, iar celelalte sepot verifica prin sondaj. De ase-menea, se pot folosi metode sta-tistice sau nestatistice pentrudimensionarea eºantionului. Nueste obligatorie folosirea uneimetode sau a alteia; auditorul, pebaza raþionamentului profesional,stabileºte ce metodã foloseºte. Elrãspunde pentru opinia fur-nizatã, iar o metodã sau alta nueste în mãsurã sã justifice opinia.În cazul în care se folosesc me-tode statistice de dimensionare aeºantioanelor se asigurã o bazãºtiinþificã ºi munca auditoruluieste posibil sã fie mai eficace. Înanumite situaþii se poate procedachiar ºi la o verificare integralã aelementelor unui cont de creanþeatunci când populaþia este consti-tuitã dintr-un numãr mic de ele-mente cu valoare mare (eventualse poate utiliza aceastã abordareºi în cazul stratificãrii populaþiei)sau atunci când riscul este impor-tant, iar alte metode nu oferãprobe de audit adecvate ºi sufi-ciente sau în cazul folosirii tehni-cilor de audit asistate de calcula-tor care efectueazã examinarea înproporþie de 100% a elementelorunei populaþii.

În urma aplicãrii procedurilor deaudit (teste ale controalelor ºiteste de detaliu) asupra conturilorde creanþe se obþin probele deaudit care îi sunt necesare audi-torului pentru fundamentareaopiniei sale. Auditorii au con-statat cã, de regulã, cea mai efi-cientã metodã de auditare a con-

5 Taylor D.H. , Glezen G.W. - Auditing: integrating concepts and procedures, 4th Edition, 1988, pag. 159.6 Pragul de semnificaþie este suma maximã a prezentãrilor eronate pe care le-ar putea conþine situaþiile financiare fãrã a afec-

ta totuºi deciziile utilizatorilor rezonabili.7 Dupã Arens A.A., Loebbecke K.J. - Op. cit., pag. 180-485.

26


turilor constã în obþinerea uneicombinaþii de asigurãri privindfiecare categorie de operaþiuni(tranzacþii) ºi privind soldul finalal contului asociat operaþiunilorrespective. Acestea sunt numiteobiective de audit legate de opera-þiuni (tranzacþii), respectiv obiec-tive de audit legate de solduri7.

A. Obiectivele generale de auditprivind operaþiunile de vân-zãri-încasãri sunt urmãtoa-rele:

1. existenþã – vânzãrile înregis-trate corespund unor livrãrireale cãtre clienþi reali, iar în-casãrile corespund unor sumeprimite de entitate

În ceea ce priveºte vânzãrile potapãrea urmãtoarele tipuri deerori: înregistrarea unor vânzãripentru care nu s-a efectuat nici olivrare, înregistrarea unei vânzãride mai multe ori, înregistrareaunor vânzãri cãtre clienþi inexis-tenþi. În ceea ce priveºte încasareacreanþelor, probleme apar maiales în cazul încasãrilor în nume-rar. De asemenea, trebuie acor-datã o atenþie deosebitã vânzãri-lor de valoare mare sau neobiº-nuitã. În ceea ce priveºte vânzã-rile de valoare mare, acestea, încazul stratificãrii populaþiei, suntprinse automat în analizã. Por-nind de la înregistrãrile contabilese verificã dacã acestea cores-pund unor tranzacþii reale; astfel,punctul de plecare va fi jurnalulde vânzãri, de unde eºantionulselectat este confruntat cu docu-mentele justificative premergã-toare care au generat acea înregis-trare (facturi, documente delivrare ºi comanda). Se face, deci,o verificare de sus în jos.

2. exhaustivitate – operaþiunilede vânzãri existente ºi sumeleîncasate sunt înregistrate

Pornind de la documentele justi-ficative, auditorul poate verificadacã acestea au fost înregistrateintegral, complet ºi corect în con-tabilitate. Un eºantion de docu-mente de livrare este selectat ºiconfruntat cu copiile facturilor devânzare ºi cu jurnalul vânzãrilor,pentru a se detecta omisiunile. Seface, deci, o verificare de jos în sus.Pentru verificarea încasãrilor, unrol important îl are funcþionareaºi eficienþa sistemului de controlintern din entitate ºi separareasarcinilor legate de gestiunea dis-ponibilitãþilor bãneºti ºi þinereaevidenþelor contabile.

3. exactitate – vânzãrile înregis-trate corespund cantitãþii debunuri livrate ºi sunt corectfacturate ºi înregistrate, iarîncasãrile sunt înregistrate lanivelul sumelor primite

Se analizeazã preþurile din factu-rile de vânzare cu lista de preþuriaprobate, iar valorile din facturisunt comparate cu documentelede livrare pentru a se stabili con-cordanþa dintre descrierea pro-duselor, cantitãþi ºi informaþii deidentificare a clienþilor. Dacã sis-temul de control intern este efi-cient, alãturi de testele de detaliuasupra operaþiunilor se efectuea-zã teste de control economisindu-se astfel timpul de audit.

4. clasificare – operaþiunile devânzãri ºi încasãri sunt corectclasificate

Se verificã dacã vânzãrile ºi înca-sãrile sunt înregistrate în contu-rile corecte ºi dacã sunt verificatede sistemul de control intern.

5. cronologie – vânzãrile ºi înca-sãrile sunt înregistrate la da-tele corecte

Vânzãrile trebuie facturate ºi în-registrate cât mai curând posibildupã efectuarea livrãrii. Acestobiectiv trebuie urmãrit cu priori-tate la sfârºitul exerciþiului pentrua ne asigura cã este respectatprincipiul independenþei exerciþi-ilor. Acest principiu cere ca veni-turile ºi cheltuielile sã fie recunos-cute în perioada la care se referã,indiferent de data încasãrii sau aplãþii. Separarea exerciþiilor severificã prin selectarea ultimelorfacturi de vânzare de la sfârºitulexerciþiului ºi a acelora de laînceputul exerciþiului urmãtor.

6. sistematizare ºi sintetizare –vânzãrile ºi încasãrile sunt co-rect transferate în registrulcartea-mare ºi corect sinteti-zate

Respectarea acestui obiectiv debazã influenþeazã capacitatea en-titãþii de a urmãri încasarea cre-anþelor restante ºi de a asigura co-rectitudinea situaþiilor financiare.

B. Obiectivele generale de auditprivind soldurile conturilorde creanþe sunt:

1. existenþã – sumele incluse însituaþiile financiare în catego-ria creanþelor existã.

Acest obiectiv verificã dacã su-mele incluse în situaþiile financia-re ar fi trebuit într-adevãr incluse.Realizarea acestui obiectiv se în-deplineºte prin procesul de con-firmare externã8. Confirmareaexternã a unei creanþe oferã probecredibile ºi relevante privind exis-tenþa contului la o anumitã datã.De asemenea, confirmarea oferã

8 A se vedea ºi ISA 505 „Confirmãri externe”.

273/2009


ºi probe de audit privind opera-rea procedurilor privind indepen-denþa exerciþiilor. Totuºi, astfel deconfirmãri nu oferã toate probelede audit cu privire la afirmaþiaprivind valoarea deoarece nu sepoate cere debitorului sã con-firme informaþii de detaliu cuprivire la capacitatea sa de platã acreanþei. Scrisorile de confirmarea soldurilor pot sã fie pozitive (sesolicitã destinatarului sã rãspun-dã auditorului fie prin a menþionaacordul cu privire la suma înscri-sã fie prin a completa informaþi-ile) sau negative (se solicitã desti-natarului sã rãspundã auditoru-lui doar dacã existã un dezacordfaþã de informaþiile menþionate încerere).

Se recomandã sã se utilizeze înpracticã o combinaþie între acestetipuri de confirmãri, astfel: dacãsoldul total al creanþelor este alcã-tuit dintr-un numãr mare de sol-duri mici ºi un numãr mic de sol-duri mari, auditorul poate decidecã este bine sã le confirme pe toa-te sau un eºantion din soldurilemari prin cereri de confirmare po-zitivã ºi un eºantion din soldurilemici utilizând cereri de confir-mare negativã.

2. exhaustivitate – sumele exis-tente sunt incluse

Acest obiectiv verificã dacã sume-le care ar fi trebuit incluse în situ-aþiile financiare au fost într-ade-vãr incluse. Obiectivele existenþeiºi exhaustivitãþii pun accentul pedouã probleme de audit opuse:existenþa se referã la o posibilãsupraevaluare, iar exhaustivitateala operaþiunile ºi sumele neînre-gistrate.

Acest obiectiv este foarte greu deîndeplinit dacã controlul internnu este implementat sau nufuncþioneazã eficient, mai ales încazul vânzãrilor cu plata înnumerar ºi dacã nu existã o sepa-rare a sarcinilor. Totuºi prin anali-ze cu privire la producþia obiºnu-itã sau achiziþionatã ºi la cea vân-dutã ºi înregistratã, se poate de-

termina, indirect, producþia vân-dutã ºi neînregistratã.

3. exactitate – sumele inclusesunt prezentate la valoricorecte.

Se verificã dacã sumele sunt in-cluse la o valoare matematicãjustã. Se analizeazã soldurile ºi severificã care sunt vânzãrile, deunde provin ºi dacã preþurile,cantitãþile ºi totalurile sunt corectcalculate.

4. clasificare – sumele incluse înevidenþele clientului sunt co-rect clasificate.

Creanþele trebuie clasificate încreanþe pe termen lung ºi creanþepe termen scurt, iar sumele dato-rate de pãrþi afiliate, de angajaþiicompaniei trebuie clasificate se-

parat de sumele datorate de cli-enþi.

5. separarea exerciþiilor – opera-þiunile produse aproape de da-ta de închidere a bilanþuluisunt înregistrate în exerciþiulcontabil corespunzãtor.

6. concordanþa detaliilor.

Soldurile conturilor din situaþiilefinanciare sunt justificate de de-taliile din registrele ºi evidenþeleanalitice întocmite de client.

7. valoarea realizabilã

Acest obiectiv verificã dacã sol-dul unui cont a fost redus cores-punzãtor cu diminuarea costuluiistoric pânã la atingerea valoriirealizabile nete, prin constituireaajustãrilor pentru deprecierea cre-anþelor. În acest fel, pentru reali-zarea acestui obiectiv se analizea-zã creanþele în funcþie de vechimeºi compararea cu anii anteriori ºinotarea oricãror schimbãri majorecare ar putea avea impact asupravalorii creanþelor comerciale înre-gistrate în situaþiile financiare.

8. drepturi ºi obligaþii

Pe lângã faptul cã trebuie sãexiste în realitate, majoritatea ac-tivelor trebuie sã se afle în propri-etatea entitãþii înainte de a puteafi incluse în situaþiile financiare.

În ceea ce priveºte vânzãrilerestituite9, a treia componentã deoperaþiuni care au legãturã cucreanþele entitãþii, obiectivele deaudit referitoare la acestea suntsimilare cu cele descrise pentruvânzãri însã, în anumite situaþii,vânzãrile restituite dupã sfârºitulexerciþiului sunt nesemnificativeîncât pot fi ignorate. În cazul în

9 Este vorba de vânzãrile realizate în cadrul exerciþiului auditat ºi care sunt urmate de retururi care au loc ºi sunt facturate înexerciþiului urmãtor. Din punct de vedere tehnic, înregistrarea vânzãrilor care sunt restituite în exerciþiul urmãtor se reali-zeazã prin intermediul creanþelor neexigibile, iar bunurile vândute, dar nereturnate la sfârºitul exerciþiului sunt recunoscuteca stocuri la terþi.

Riscul de control apare atunci

când sistemul de control intern

nu funcþioneazã la parametri normali saunu funcþioneazã deloc

28


care se considerã cã sunt semni-ficative, trebuie analizat dacã cli-entul de audit le-a înregistrat însituaþiile financiare ale exerciþiu-lui auditat deoarece, în caz con-trar, creanþele ºi rezultatul ar fifost supraevaluate. Dacã vânzãri-le restituite au fost încasate iniþial,ele tot trebuie înregistrate în situ-aþiile financiare ale exerciþiuluiîncheiat, iar acest lucru genereazão datorie neexigibilã a entitãþii.

Existenþa creanþelor scoase dinevidenþã înregistrate este cel maiimportant obiectiv de audit legatde operaþiuni de care auditorultrebuie sã þinã cont în cursul scoa-terii din gestiune a creanþelor ire-cuperabile individuale.

Procedurile utilizate de auditorvizeazã verificarea aprobãrilorfãcute de persoanele împuter-nicite ºi testarea corectitudiniiînregistrãrilor în contabilitate.Trebuie analizat dacã nu existãriscul de deturnare a unor active.Creanþele scoase din evidenþãdeoarece sunt afectate de ter-menul legal de prescripþie trebuieanalizate, întrucât existã riscul caun client de audit sã acopere odeturnare de active prin scoatereadin evidenþã a acelor creanþe prinfaptul cã ele au fost deja încasate,dar nu s-a înregistrat în contabili-tate aceastã operaþiune. Un indi-ciu cã nu s-a încercat deturnareade active ar fi analizarea cores-pondenþei cu clientul respectiv,scrisorile de confirmare a cre-anþelor existente, frecvenþa livrã-rilor cãtre acel client ºi calitatea sade bun sau de rãu platnic. Deasemenea, existenþa ajustãrilorpentru deprecierea creanþelor ºi amodului de estimare a valoriiacestora o considerãm utilã pen-tru a analiza dacã e vorba dedeturnare de active sau nu.

Totodatã, trebuie avute discuþii ºicu conducerea clientului auditatsau cu persoanele împuternicitepentru a analiza de ce nu s-adeschis o acþiune în justiþie, lucrucare ar fi întrerupt termenul deprescripþie.

În cazul în care auditorul nuobþine suficiente probe de auditadecvate cu privire la creanþeleafectate de termenul legal de pre-scripþie, creanþe scoase din patri-moniu, el trebuie sã aibã învedere dacã valoarea acestor cre-anþe este semnificativã astfel încâtsã îi influenþeze opinia cu privirela situaþiile financiare auditate.

Auditul plãþilor în avans

Plãþile anticipate nu sunt în modnormal un domeniu de risc, dardin revizuirea iniþialã trebuie no-tate orice motive care duc la plãþianticipate semnificative sau ne-obiºnuite. În acest sens revizuireaanaliticã este o tehnicã folosi-toare. De asemenea, se verificã

conþinutul contului de cheltuieliîn avans ºi se analizeazã dacãsunt respectate reglementãrilecontabile cu privire la încadrareaacestor plãþi în categoria cheltu-ielilor înregistrate în avans.

ConcluziiPentru a realiza auditul creanþe-lor ºi plãþilor în avans este nece-sarã cunoaºterea clientului audi-tat, a sistemului contabil ºi a celuide control intern. Pentru audituloperaþiunilor de vânzãri ºi înca-sãri se efectueazã teste de detaliuprivind tranzacþiile, teste de con-trol ºi proceduri analitice.

Pentru auditarea soldurilor cre-anþelor se folosesc proceduri ana-litice ºi teste de detaliu privindsoldurile, iar soldul final al vân-zãrilor este auditat prin procedurianalitice. Toate aceste proceduride audit sunt menite sã conducãla obþinerea probelor de auditsuficiente ºi adecvate pe care sebazeazã concluziile auditoruluicare stau la baza fundamentãriideciziei auditorului.

Arens A.A., Loebbecke K.J. - Audit: O abordare integratã, Ediþia a 8-a, EdituraArc, Chiºinãu, 2006

Crãciun ª. - Audit financiar ºi audit intern, Editura Economicã, Bucureºti, 2004

Dãnescu T. - Audit financiar – convergenþe între teorie ºi practicã, Editura Irecson,Bucureºti, 2007

Dãnescu T. - Proceduri ºi tehnici de audit financiar, Editura Irecson, Bucureºti,2007

Dobroþeanu L., Dobroþeanu C.L. - Audit, concepte ºi practici, EdituraEconomicã, Bucureºti, 2002

Oprean I., Popa I.E., Lenghel R.D. - Procedurile auditului ºi ale controlului finan-ciar, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007

Federaþia Internaþionalã a Contabililor, Audit financiar 2006: Standarde. CodulEtic, Editura Irecson ºi CAFR, Bucureºti, 2007

Bibliografie

293/2009

Controlul intern privind prevenirea ºi combaterea

spãlãrii banilor în contextul reglementãrilor interne

ºi internaþionale

Internal Control on Prevention and Combating Money Laundering inThe Context of Domestic and International Legal Provisions

The prevention and combating money laundering is an objective involving the activity characteristic to the bodies confronted withsuch a risk. It is imposed both by the legal regulations and by the international bodies recommendations, and by the interest of theorganization in protecting the reputation of the own activity integrity.

Promoted at first especially in order to track down and confiscate the drug dealers' illegal incomes, the prevention and control ofmoney laundering phenomena was subject to several analyses performed by the Police and by the competent legal institutions, leav-ing the economic aspects of this phenomena largely neglected.

Nevertheless, in the context where the scope of money laundering is to recycle the money coming from an increased range of unlaw-ful activities, this phenomena is very much related to the underground economy, this topic is becoming more and more important forseveral specialized economic projects due to its significance and due to its alarming economic and social effects engendered.Subsequently, money laundering as financial process must be a distinct topic of specialized economic literature.

The article presents the role of financial circuits' surveillance, control regarding money laundering preventing and combating and theefficiency of internal and international settlements on the matter. There are analyzed the specific internal control ways regardingmoney laundering preventing and combating, taking into consideration that the specific internal control modality to fight money laun-dering and terrorist financing is based on three elements occurring in a tight relation: a) customer identification; b) approaching oper-ations analysis from the risk angle; c) identifying and reporting suspicious transactions.

Key words: money laundering; financial institutions; customer identification; approaching operations analysis from the risk angle;suspicious transactions

Abstract

Cuvinte cheie:spãlarea banilor, instituþii financiare, cunoaºterea clientelei, abordarea pe bazã de risc a analizei

operaþiunilor, tranzacþii suspecte

* Director Curtea de Conturi a României, e-mail: g l [email protected].

Gheorghe DRÃGAN*

30


IntroducereCu toate cã spãlarea banilor, aºa cum este definitã ºiînþeleasã în prezent, se practicã încã de la apariþia sta-tului (cu constrângerile sale de naturã juridicã) ºi aeconomiei de piaþã (care permite un circuit liber albunurilor între diferiþi proprietari), problema pre-venirii ºi combaterii acestui fenomen infracþional lanivel naþional ºi internaþional s-a pus relativ recent,practic dupã anul 1980.

Deoarece iniþial a fost abordatã în scopul depistãrii ºiconfiscãrii veniturilor ilicite ale traficanþilor dedroguri, combaterea spãlãrii banilor a fãcut obiectulunor analize de tip juridic sau poliþienesc, aspecteleeconomice ale fenomenului fiind puþin abordate.

În contextul actual, când sfera infracþiunii de spãlarea banilor a fost extinsã la reciclarea sumelor provenitedintr-o gamã foarte largã de infracþiuni, spãlarea ba-nilor apare ca un fenomen strâns legat de economiasubteranã în sens larg, temã ce a fãcut obiectul multorlucrãri de specialitate, din cauza amplorii acesteia ºi aefectelor social-economice pe care le produce. Caurmare, se impune ca ºi reciclarea banilor murdari sãfacã obiectul unor lucrãri consacrate prevenirii ºicombaterii acestui flagel. Or, activitatea de control ºide audit la nivelul anumitor entitãþi economice are unrol deosebit , organizarea corespunzãtoare a acestorafiind o primã condiþie pentru depistarea tranzacþiilorsuspecte de spãlare a banilor.

Întrucât spãlarea banilor este consideratã un fenomencare în anumite împrejurãri are legãturã cu finanþareaterorismului, controlul ºi auditul ce vizeazã pre-venirea ºi combaterea acesteia au devenit obiectivepolitice, urmãrite, monitorizate ºi evaluate de orga-nisme internaþionale importante.

Metodologia de cercetareArticolul se înscrie într-un proiect de cercetare careare ca scop analiza naturii cauzelor ºi efectelor eco-nomice ale fenomenului de spãlare a banilor, a ten-dinþelor de evoluþie a acestuia, cât ºi a mecanismelorinterne ale procesului de manifestare. Totodatã, pro-iectul urmãreºte analiza rolului supravegherii, con-trolului ºi auditului circuitelor financiare în vederea

prevenirii ºi combaterii spãlãrii banilor, cât ºi a efi-cienþei reglementãrilor interne ºi externe în materie.

Cercetarea se sprijinã în special pe analiza abordãrilorpractice din þarã ºi din strãinãtate, dar ºi pe inter-pretarea criticã a reglementãrilor ºi recomandãrilorelaborate de organismele internaþionale competenteîn domeniu (Grupul de Acþiune FinanciarãGAFI/FATF, Grupul Egmont) ºi de departamentele despecialitate din cadrul O.N.U. ºi U.E.

În articolul de faþã s-a întreprins o analizã a orga-nizãrii ºi a modului de funcþionare a controlului spe-cific de prevenire ºi combatere a spãlãrii banilor,arãtându-se rolul ºi obiectivele acestuia în cadrulactivitãþii de control, privitã ca o atribuþie fundamen-talã a managementului din entitãþile implicate înlupta împotriva fenomenului respectiv. De asemenea,s-a urmãrit prezentarea ºi analiza într-o perspectivãcriticã, raportatã la practica din România, a princi-palelor reglementãri normative interne ºi inter-naþionale cu privire la aceastã activitate.

Rezultatele studiului pot fi folosite atât de conduce-rile entitãþilor implicate în combaterea spãlãrii bani-lor, în sensul desprinderii unor concluzii utile pentruorganizarea de compartimente ºi aplicarea de proce-duri eficiente în aceastã activitate, cât ºi pentru stabi-lirea unor criterii corespunzãtoare de evaluare încazul unei teme de audit în domeniu.

Cadrul normativ extern ºi intern referitor la necesitatea

controlului prevenirii ºi combateriireciclãrii banilor murdari

Trei directive europene privind prevenirea folosiriisistemului financiar în scopul spãlãrii banilor1 conþinrecomandãri clare, explicite cu privire la necesitateainstituirii de cãtre þãrile membre a unor norme care sãoblige anumite instituþii ºi persoane juridice sã orga-nizeze un control intern care sã previnã ºi sãîmpiedice operaþiunile de spãlare a banilor.

Astfel, art. 34 din Directiva nr. 2005/60/EC prevede:„Statele membre vor prevedea cã instituþiile ºi persoaneleprevãzute de aceastã directivã trebuie sã stabileascã proce-duri ºi politici adecvate de diligenþã faþã de clienþi, de rapor-

1 Directiva Consiliului Comunitãþii Europene privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spãlãrii banilor nr.91/308/CEE ; Directiva Parlamentului European ºi a Consiliului Uniunii Europene nr. 97/2001/CE, care modificã Directiva91/309/CEE a Consiliului referitoare la prevenirea utilizãrii sistemului financiar în scopul spãlãrii banilor; Directiva nr.2005/60/EC privind prevenirea utilizãrii sistemului financiar în scopul spãlãrii banilor ºi a finanþãrii terorismului.

313/2009

Controlul intern privind prevenirea ºi combaterea spãlãrii banilor

tare, þinere sau pãstrare a registrelor, control intern, evalu-are a riscului, administrare a riscului, management al confor-mãrii ºi comunicare pentru a împiedica ºi preveni operaþi-unile legate de spãlarea de bani ºi finanþarea terorismului”.

De asemenea, Recomandarea nr. 15 din cele 40 de Re-comandãri ca, dealtfel, ºi cele 9 Recomandãri Specialeale FATF/GAFI (care au fost recunoscute de cãtre Fon-dul Monetar Internaþional, Banca Mondialã ºiUniunea Europeanã ca fiind standarde internaþionalede combatere a spãlãrii banilor ºi finanþare a teroris-mului) - prevede:

„Instituþiile financiare vor realiza programe împotriva spã-lãrii banilor ºi finanþãrii terorismului. Aceste programe vorinclude:

a) realizarea unor politici, proceduri ºi controaleinterne, inclusiv aranjamente de management alconformitãþii corespunzãtoare ºi proceduri derecrutare adecvate pentru asigurarea de standardeînalte de angajare a personalului;

b) un program continuu de pregãtire profesionalã apersonalului;

c) o funcþie de audit pentru testarea sistemului”2.

Dar din documentele menþionate ale organismelorinternaþionale rezultã ºi recomandãri privind insti-tuirea unei supravegheri ºi a unui control extern cuprivire la implementarea corespunzãtoare a sarcinilorcare le revin instituþiilor financiare ºi altor entitãþipentru a preveni ºi combate spãlarea banilor.

Controlul ºi supravegherea acestora pot fi fãcute atâtde autoritãþi statale, cât ºi de organisme autoregle-mentative ale unor categorii de persoane juridice, cucondiþia ca acestea sã aibã competenþe adecvate,inclusiv capacitatea de a obliga sã li se furnizeze oriceinformaþie relevantã pentru monitorizarea confor-mãrii la mãsurile prevãzute ºi pentru finalizarea core-spunzãtoare a controlului. De asemenea, ele trebuiesã dispunã de resurse financiare, umane ºi organiza-torice adecvate pentru îndeplinirea funcþiei de controlºi supraveghere.

Problema controlului extern este abordatã deRecomandãrile FATF/GAFI nr. 23 ºi 243.

Aceste recomandãri au fost preluate în legislaþiaromânã, în primul rând în legea specialã pentru pre-venirea ºi combaterea spãlãrii banilor ºi finanþãrii

terorismului – Legea nr. 656/2002, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare. Necesitatea organizãrii unuicontrol intern specific pentru entitãþile raportoareenumerate la art. 8 rezultã din mai multe prevederiale acestei legi, dar art. 14, alin. (1^1) ºi art. 17 prevãdexplicit obligaþia organizãrii atât a controlului intern,cât ºi a controlului extern:

„Art. 14, alin. (1^1) - Persoanele prevãzute(…) vor stabilipolitici ºi proceduri adecvate în materie de cunoaºtere aclientelei, de raportare, de pãstrare a evidenþelor secundaresau operative, de control intern, evaluare ºi gestionare ariscurilor, managementul de conformitate ºi comunicare,pentru a preveni ºi a împiedica operaþiunile suspecte despãlarea banilor sau finanþarea terorismului (…).

Art. 17 - (1) Modul de aplicare a prevederilor prezentei legise verificã ºi se controleazã, în cadrul atribuþiilor de servi-ciu, de urmãtoarele autoritãþi sau structuri:

a) autoritãþile cu atribuþii de control financiar, conformlegii;

b) autoritãþile de supraveghere prudenþialã, pentrupersoanele prevãzute la art. 8 supuse acestei supra-vegheri potrivit legii. Pentru persoanele care nusunt supuse, potrivit reglementãrilor în vigoare, su-pravegherii prudenþiale a unor autoritãþi, atribuþiilede supraveghere, verificare ºi control se îndeplinescde Oficiu;

c) structurile de conducere ale profesiilor juridice libe-rale, pentru persoanele prevãzute la art. (8) alin. (1)lit. e1).

(11) Când din datele obþinute rezultã suspiciuni de spãlarea banilor, de finanþare a actelor de terorism sau alte încãl-cãri ale dispoziþiilor prezentei legi, autoritãþile ºi struc-turile prevãzute la alin. (1) vor informa de îndatã Oficiul.

(2) Oficiul poate efectua verificãri ºi controale comune cuautoritãþile prevãzute la alin. (1) la persoanele menþionatela art. 8.”4

Obligaþia organizãrii unui sistem de control în vede-rea combaterii spãlãrii banilor rezultã ºi din alte actenormative, în special din cele de ratificare a unor con-venþii internaþionale care abordeazã probleme deaceastã naturã. Astfel, prin Legea nr. 565/2002 a fostratificatã Convenþia Naþiunilor Unite împotriva cri-minalitãþii transnaþionale organizate, adoptatã laNew York la 15 noiembrie 2000. La „Art.17 – mãsuri

2 Website: www.fatf-gafi.org.3 Vezi website www.fatf-gafi.org.4 Legea nr. 656/ 2002 pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor, precum ºi pentru instituirea unor mãsuri de prevenire

ºi combatere a finanþãrii actelor de terorism, în M. Of. nr.904/2002.

32


de luptã împotriva spãlãrii banilor” din Convenþie, seprevede:

„1. Fiecare stat parte:a) instituie un regim intern complet de reglementare ºi de

control al bãncilor ºi instituþiilor financiare nebancare,precum ºi, în caz de nevoie, al altor organisme supuse înmod deosebit riscului spãlãrii banilor, în limitele com-petenþei sale, în scopul prevenirii ºi descoperirii tuturorformelor de spãlare a banilor, regim care pune accentulpe exigenþele în materie de identificare a clienþilor, deînregistrare a operaþiunilor ºi de declarare a operaþiu-nilor suspecte”5.

Prin control intern se înþelege controlul propriu orga-nizat ºi exercitat la nivelul unei unitãþi economice sauinstituþionale, utilizat ca un instrument de gestiunecare sã monitorizeze ºi sã asigure îndeplinirea obiec-tivelor stabilite de conducere.

Conform pct. 2.6 din Recomandãrile referitoare laexerciþiul misiunilor, ale Companiei Naþionale aComisarilor de Conturi din Franþa, „Controlul interneste constituit dintr-un ansamblu de mãsuri de controlcontabil ºi altele pe care le defineºte, le aplicã ºi le suprave-gheazã direcþia cu scopul de a asigura:

- protecþia patrimoniului;- regularitatea ºi sinceritatea înregistrãrilor contabile

ºi a conturilor anuale care rezultã din acestea;- conduita ordonatã ºi eficace a operaþiunilor între-

prinderii;- conformitatea deciziilor cu politica direcþiunii.”6

Mãsurile luate la nivelul unei entitãþi pentru a preveniºi combate spãlarea banilor exced domeniul contabil ºiurmãresc sã asigure conformitatea deciziilor cu poli-tica managementului entitãþii pe aceastã linie, în ve-derea realizãrii unei conduite ordonate ºi eficace deevitare a implicãrii în activitãþi de naturã infracþionalã.

ªi în legislaþia româneascã noþiunea de control interndepãºeºte interpretarea limitatã la sectorul financiar-contabil ºi patrimonial, fiind definitã ca un instru-ment de promovare a unei politici manageriale.

Noþiunea este definitã identic, atât în OrdonanþaGuvernului nr. 119/1999 privind controlul intern ºicontrolul financiar preventiv, cât ºi în Legea nr.672/2002 privind auditul public intern:

„control intern – ansamblul formelor de control exercitatela nivelul entitãþii publice, inclusiv auditul intern, stabilitede conducere în concordanþã cu obiectivele acesteia ºi cureglementãrile legale în vederea asigurãrii administrãriifondurilor în mod economic, eficient ºi eficace; acestainclude, de asemenea, structurile organizatorice, metodeleºi procedurile.”7

Se constatã cã organismele internaþionale recomandãimperios implementarea de cãtre fiecare stat a unuisistem închegat, specific de control intern care sã fiemonitorizat de un control extern competent ºi eficace.În România, acest sistem a fost instituit prin reglemen-tãri legislative, în baza cãrora au fost elaborate normespecifice pentru majoritatea domeniilor vizate, cât ºiregulamente interne la nivelul entitãþilor implicate.

Entitãþi în care se impune aplicareacontrolului în vederea prevenirii

ºi combaterii spãlãrii banilorPrimele documente ce vizau combaterea spãlãriibanilor, emise de organisme internaþionale, au luat înconsiderare obligarea implicãrii active a sistemuluibancar în aceastã luptã.

Atât „Recomandarea Comitetului Miniºtrilor Consi-liului Europei din 27 iunie 1980 referitoare la mãsurilede luptã contra transferului ºi a punerii la adãpost acapitalurilor ilicite”, cât ºi „Declaraþia de la Basel” din12 decembrie 1988 cereau bãncilor sã ia mãsuri decontrol eficiente în ceea ce priveºte:

- identificarea clienþilor;- supravegherea operaþiunilor suspecte;- pregãtirea specialã a personalului bancar de la

ghiºeu pentru controlul identitãþii ºi depistareacomportamentului suspect;

5 Legea nr.565 din 16 octombrie 2002 pentru ratificarea Convenþiei Naþiunilor Unite împotriva criminalitãþii transnaþionaleorganizate, a Protocolului privind prevenirea, reprimarea ºi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor ºi copi-ilor, adiþional la Convenþia Naþiunilor Unite împotriva criminalitãþii transnaþionale organizate, precum ºi a Protocoluluiîmpotriva traficului ilegal de imigranþi pe calea terestrã, a aerului ºi pe mare, adiþional la Convenþia Naþiunilor Uniteîmpotriva criminalitãþii transnaþionale organizate, adoptate la New York la 15 nov. 2000, publicatã în Monitorul Oficial nr.813 din 8 noiembrie 2002.

6 Briciu S. – “Controlul ºi Expertiza – instrument de apãrare a patrimoniului ºi de respectare a legalitãþii”, Editura Risoprint,Cluj-Napoca, 2003, p. 238

7 Ordonanþa Guvernului nr.119/1999, republicatã, privind controlul intern ºi controlul financiar preventiv, art.2 d); Legea nr.672/2002 privind auditul public intern, art.2-b), în Monitorul Oficial nr. 953/2002.

333/2009


- cooperarea adecvatã cu autoritãþile administra-tive ºi judiciare.

S-a considerat, pe bunã dreptate, cã bãncile intervinactiv sau pasiv în toate fazele spãlãrii banilor, în celemai multe ºi cele mai mari cazuri de acest fel, prinserviciile care le presteazã pe piaþa financiarã.

Documente ulterioare, emise de organisme inter-naþionale implicate în aceastã luptã, au evidenþiat ºialte tipuri de entitãþi prin care se poate realizaspãlarea banilor ºi au recomandat autoritãþilor statalesã ia mãsuri de a le obliga ºi pe acestea sã monitori-zeze operaþiunile efectuate, spre a le raporta pe celesuspecte la organele îndrituite ºi spre a evita impli-carea proprie în astfel de activitãþi. Un documentrecent ºi cuprinzãtor care face o trecere în revistã aentitãþilor respective este cea de-a treia DirectivãEuropeanã (nr. 2005/60/EC).

Directiva afirmã cã principalele canale prin care sespalã banii murdari sunt cele în care sunt implicateinstituþiile de credit ºi cele financiare, dar pentru cãintensificarea controalelor din sectorul financiar adeterminat persoanele care spalã bani ºi finanþatoriiterorismului sã caute metode alternative de a ascundeoriginea produselor infracþiunilor, obligaþia de a com-bate spãlarea banilor trebuie extinsã ºi asupra altorentitãþi, ca:

- firme de investiþii ºi întreprinderi de investiþiicolective care-ºi comercializeazã unitãþile sauacþiunile;

- companii de asigurãri sau intermediari de asi-gurãri;

- birouri de schimb valutar ºi agenþii de trimitereºi primire de bani;

- furnizori de servicii pentru trusturi sau com-panii;

- agenþi imobiliari;- cazinouri;- notari ºi alþi profesioniºti independenþi din

domeniul juridic, atunci când participã, fie înnumele ºi pentru clientul lor în orice tranzacþiefinanciarã sau imobiliarã, fie prin ajutorul acor-dat pentru planificarea sau executarea de tran-zacþii pentru clientul lor;

- alte persoane fizice sau juridice care fac comerþcu bunuri, numai în mãsura în care plãþile suntefectuate în numerar ºi în sumã de 15000 deeuro sau mai mult, indiferent dacã tranzacþia

este efectuatã printr-o singurã operaþiune sauprin mai multe operaþiuni care par a fi legate.

În privinþa ultimului grup enumerat, se recomandãstatelor membre ale Uniunii Europene sã-ºi concen-treze activitatea de monitorizare în special asuprapersoanelor fizice ºi juridice care comercializeazãbunuri expuse unui risc ridicat de posibilitate aspãlãrii banilor sau a finanþãrii terorismului, în con-formitate cu principiul supravegherii în funcþie derisc: agenþii de licitaþii, comercianþi de pietre saumetale preþioase ori de lucrãri de artã.

Legislaþia româneascã a preluat integral cuprindereaîn lupta împotriva spãlãrii banilor a entitãþilor pre-vãzute în documentele internaþionale, chiar extinzândsfera acestora cu „asociaþii”, „fundaþii”, „persoane cuatribuþii în procesul de privatizare”.

Enumerarea exhaustivã a persoanelor fizice ºi juridiceromâne care au obligaþii în aceastã direcþie estecuprinsã în art. 8 – (1) din Legea nr. 656/2002 pentruprevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor, precum ºipentru instituirea unor mãsuri de prevenire ºi com-batere a finanþãrii actelor de terorism:

„Intrã sub incidenþa prezentei legi urmãtoarele persoanefizice sau juridice:a) instituþiile de credit ºi sucursalele din România ale

instituþiilor de credit strãine;b) instituþiile financiare, precum ºi sucursalele din Ro-

mânia ale instituþiilor financiare strãine;c) administratorii de fonduri de pensii private, ... ;d) cazinourile;e) auditorii, persoanele fizice ºi juridice care acordã con-

sultanþã fiscalã sau contabilã;f) notarii publici, avocaþii ºi alte persoane care exercitã

profesii juridice liberale, ... ;g) furnizorii de servicii privind societãþi comerciale sau

alte entitãþi, alþii decât cei prevãzuþi la lit. e) sau f);h) persoanele cu atribuþii în procesul de privatizare;i) agenþii imobiliari;j) asociaþiile ºi fundaþiile;k) alte persoane fizice sau juridice care comercializeazã

bunuri ºi/sau servicii, numai în mãsura în care acesteaau la bazã operaþiuni cu sume în numerar, în lei sau învalutã, a cãror limitã minimã reprezintã echivalentul înlei a 15.000 euro, indiferent dacã tranzacþia se executãprintr-o singurã operaþiune sau prin mai multe opera-þiuni ce par a avea o legãturã între ele.”8

8 Ordonanþa de urgenþã nr. 53/2008 privind modificarea si completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sancþionareaspãlãrii banilor, precum ºi pentru instituirea unor mãsuri de prevenire si combatere a finanþãrii actelor de terorism,Monitorul Oficial nr. 53/2008;

34


Pentru persoanele care exercitã profesii juridice libe-rale s-a încercat o limitare a obligaþiilor la cazuri caresã nu afecteze secretul profesional în relaþiile cuclienþii, dar ºi aºa prevederile au provocat proteste, înspecial din partea avocaþilor. De altfel, problemaobligaþiilor acestor persoane face obiectul unoraprinse discuþii pro ºi contra ºi la nivel european.

Forme specifice de control internpentru prevenirea ºi combaterea

spãlãrii banilorÎn legislaþia româneascã, mãsurile de combatere ºiprevenire a spãlãrii banilor sunt reglementate separatde cele privind controlul intern. Astfel, pentru sis-temul bancar controlul intern este reglementat prin„Normele BNR nr. 17/18.12.2003 privind organizareaºi controlul intern al instituþiilor de credit ºi adminis-trarea riscurilor semnificative, precum ºi organizareaºi desfãºurarea activitãþii de audit intern a instituþiilorde credit”, iar mãsurile de prevenire ºi combatere aspãlãrii banilor sunt cuprinse în „Normele BNRnr.3/26.02.2002 privind standardele de cunoaºtere aclientelei”.

Prezentând obiectivele controlului intern, la art. 4-(1)din Normele nr. 17/2003 se prevede:

„Obiectivele controlului intern constau în:- desfãºurarea activitãþilor în condiþii de eficienþã ºi efi-

cacitate;- furnizarea unor informaþii credibile, relevante, complete

ºi oportune structurilor implicate în luarea deciziilor încadrul instituþiilor de credit ºi utilizatorilor externi aiinformaþiilor;

- asigurarea conformitãþii activitãþilor instituþiilor decredit cu cadrul legal ºi cu procedurile proprii.”9

Se constatã cã aceste obiective sunt comune ºi activi-tãþii de prevenire ºi combatere a spãlãrii banilor,inclusiv cel de la punctul a), dacã avem în vedere cãutilizarea sistemului financiar pentru spãlarea banilorreprezintã un risc major pentru buna funcþionare, re-putaþia, integritatea ºi stabilitatea acestui sistem. Maimult, atunci când se enumerã elementele sistemului

de control intern ale instituþiilor de credit (identifi-carea ºi evaluarea riscurilor semnificative; activitãþilede control ºi separarea responsabilitãþilor; informareaºi comunicarea; activitãþile de monitorizare ºi controla deficienþelor) se poate înþelege cã acestea fac parte ºidin sistemul de combatere a spãlãrii banilor. Deci sepoate aprecia cã activitatea de prevenire ºi combaterea spãlãrii banilor (ºi finanþãrii terorismului) desfã-ºuratã la nivelul unei entitãþi ce intrã sub incidenþaprevederilor Legii nr. 656/2002 reprezintã o formãspecificã de control intern.

Considerãm cã modalitatea specificã de controlintern în vederea combaterii spãlãrii banilor ºifinanþãrii terorismului se bazeazã pe trei elementecare se manifestã într-o strânsã legãturã:a) cunoaºterea clientelei;b) abordarea pe bazã de risc a analizei operaþiunilor;c) identificarea tranzacþiilor suspecte ºi raportarea

acestora.

În ceea ce priveºte problema cunoaºterii clientelei decãtre entitãþile implicate în combaterea spãlãrii ba-nilor, existã reglementãri specifice în majoritateadocumentelor emise de organismele internaþionalepreocupate de aceste probleme, dar cele mai actuale ºicuprinzãtoare sunt incluse în Directiva ParlamentuluiEuropean ºi a Consiliului Uniunii Europene nr.2005/60/EC privind prevenirea utilizãrii sistemuluifinanciar în scopul spãlãrii banilor ºi a finanþãrii tero-rismului (cea de-a treia Directivã Europeanã), cât ºi înPrincipiile Comitetului de la Basel pentru o suprave-ghere bancarã eficientã, emise în octombrie 200610.

Pe plan intern, problema este reglementatã în Legeanr. 656/2002 pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãriibanilor, precum ºi pentru instituirea unor mãsuri deprevenire ºi combatere a finanþãrii actelor de terorism,dar ºi prin norme specifice emise de diverse instituþiipentru anumite sectoare de activitate:- Norme nr. 3/2002 privind standardele de cunoaº-

tere a clientelei, emise de Banca Naþionalã a Ro-mâniei pentru instituþiile de credit;

- Regulamentul Bãncii Naþionale a României nr.8/2006 privind standardele de cunoaºtere a clien-telei pentru instituþiile financiare nebancare;

8 Ordonanþa de urgenþã nr. 53/2008 privind modificarea si completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sancþionareaspãlãrii banilor, precum ºi pentru instituirea unor mãsuri de prevenire si combatere a finanþãrii actelor de terorism,Monitorul Oficial nr. 53/2008;

9 BNR – Norme nr. 17 din 18 decembrie 2003 privind organizarea ºi controlul intern al instituþiilor de credit ºi adminis-trarea riscurilor semnificative, precum ºi organizarea ºi desfãºurarea activitãþii de audit intern a instituþiilor de credit,Monitorul Oficial nr. 47/20 ianuarie 2004.

353/2009


- Ordinul Ministrului Finanþelor Publice nr.199/2003 pentru aprobarea instrucþiunilor pentruprevenirea ºi combaterea spãlãrii banilor prinTrezoreria Statului;

- Regulamentul Comisiei Naþionale a Valorilor Mo-biliare nr. 11/2005 privind prevenirea ºi combate-rea spãlãrii banilor ºi a finanþãrii terorismului prinintermediul pieþei de capital;

- Decizia Plenului Oficiului Naþional de Prevenire ºiCombatere a Spãlãrii Banilor nr. 496/2006 pentruaprobarea Normelor privind prevenirea ºi comba-terea spãlãrii banilor ºi a finanþãrii actelor de tero-rism, standardele de cunoaºtere a clientelei ºi con-trol intern pentru entitãþile raportoare care nu suntsupuse supravegherii prudenþiale a unor auto-ritãþi.

Conform acestor reglementãri, fiecare entitate vizatãde art. 8 din Legea nr. 656/2002 trebuie sã adopte po-litici, programe ºi proceduri eficiente de cunoaºtere aclientelei, care sã se bazeze pe înalte standarde etice ºiprofesionale ºi sã previnã folosirea lor de cãtre clienþipentru desfãºurarea unor activitãþi de naturã infrac-þionalã.

Programul pentru cunoaºterea clientelei, elaborat defiecare entitate, trebuie sã cuprindã cel puþin urmã-toarele:

- definirea unor politici de acceptare a clienþilor;- proceduri de identificare a clientului ºi de înca-

drare a lui în categoria corespunzãtoare declientelã;

- modalitãþi de întocmire ºi pãstrare a eviden-þelor;

- programe de pregãtire a personalului în dome-niul cunoaºterii clientelei.

De asemenea, aceste programe conþin ºi proceduri deanalizã a operaþiunilor efectuate de clienþi, în vedereadetectãrii tranzacþiilor suspecte ºi raportãrii lor înconformitate cu cerinþele legale.

Identificarea clienþilor se stabileºte pe baza unor do-cumente oficiale de identitate, iar în cazul persoanelorjuridice sau a entitãþilor fãrã personalitate juridicãidentificarea se realizeazã prin obþinerea de la clientsau de la un registru public, ori din ambele surse, adocumentelor care au stat la baza înmatriculãrii sauînregistrãrii acestora ºi a unui extras la zi din acel re-

gistru; în cazul absenþei unei cerinþe de înregistrare,identificarea se va realiza pe baza documentelor deconstituire, inclusiv a autorizaþiilor de funcþionareºi/sau a rapoartelor de audit. În scopul unei cât maibune cunoaºteri a clientului se pot solicita informaþiisuplimentare referitoare la situaþia financiarã, struc-tura entitãþii, ºi la identitatea persoanelor fizice înbeneficiul cãrora sunt realizate operaþiunile prin in-termediul respectivei entitãþi.

Deci, în afara identitãþii clientului direct, instituþiilefinanciare ºi celelalte entitãþi sunt obligate sã sta-bileascã ºi identitatea beneficiarului real, folosindinformaþii relevante ºi date obþinute din surse deîncredere. Prin beneficiar real se înþelege persoana saupersoanele fizice în numele cãreia este realizatã otranzacþie sau o activitate. În cazul persoanelorjuridice ºi al entitãþilor fãrã personalitate juridicã,beneficiarul real poate fi ºi persoana/persoanele careexercitã controlul efectiv asupra respectivei entitãþi.

Conform recomandãrilor date de Comisia Europeanãîn baza Directivei 2005/60/EC, pentru determinareabeneficiarului real trebuie avute în vedere urmã-toarele criterii minimale:

a) Pentru persoane juridice:- persoana/persoanele fizicã/fizice care deþine

proprietatea sau controlul unei entitãþi legaleprin proprietate sau control direct sau indirectasupra unui procent semnificativ de acþiuni saudrepturi de vot în acea persoanã, inclusiv printitluri la purtãtor, altele decât cele ale compani-ilor listate (va fi considerat suficient un procentde 25% plus o acþiune);

- persoana/persoanele fizicã/fizice care exercitãcontrolul asupra conducerii unei entitãþi legale;

b) Pentru fundaþii ºi entitãþi fãrã personalitatejuridicã:- persoana fizicã deþinãtoare a 25% sau mai mult

din proprietatea organizaþiei;- categoria de persoane în interesul cãrora este

constituitã ºi opereazã fundaþia sau entitateafãrã personalitate juridicã;

- persoana fizicã (persoanele fizice) care exercitãun control semnificativ asupra a 25% sau maimult din proprietatea fundaþiei sau entitãþii fãrãpersonalitate juridicã.

10 Basel Comittee on Banking Supervision”General Guide to Account Opening and Customer Identification” – anexã la docu-mentul „Costumer Due Diligence for Banks” în www.bis.org/bcbs.

36


Reglementãrile interne ºi internaþionale prevãd cã sta-bilirea identitãþii clienþilor se realizeazã la iniþiereaunor relaþii de afaceri, deschiderea unor conturi sauoferirea unor servicii. Dar obligaþia de identificare seimpune ºi în cazul efectuãrii altor operaþiuni, cum ar fi:

- tranzacþii ocazionale în valoare echivalentã decel puþin 15000 euro (Directiva a treia)/10000euro (Legea nr. 656/2002), indiferent dacã tran-zacþia se efectueazã printr-o singurã operaþiunesau prin mai multe operaþiuni legate între ele;

- când existã o suspiciune de spãlare a banilorsau finanþare a terorismului;

- când existã îndoieli privind veridicitatea saurelevanþa datelor de identificare obþinute ante-rior.

Sunt prevãzute ºi unele excepþii de la aceste cerinþe,pentru situaþii cu risc foarte scãzut. Astfel, cerinþelede identificare nu se impun dacã clientul este o insti-tuþie de credit sau financiarã din România sau dintr-un stat membru al Uniunii Europene, o sucursalãdintr-un stat membru al Uniunii Europene a uneiinstituþii de credit sau financiare dintr-un stat terþ sau,dupã caz, o instituþie de credit ori financiarã dintr-unstat terþ care impune cerinþe de identificare similarecu cele prevãzute de legea românã. De asemenea, ce-rinþele de identificare nu se impun dacã s-a stabilit cãplata se va face prin debitarea unui cont deschis înnumele clientului la o instituþie de credit sau financia-rã din România, dintr-un stat membru al UniuniiEuropene ori la un sediu secundar dintr-un stat mem-bru al Uniunii Europene, o instituþie de credit orifinanciarã dintr-un stat terþ.

Persoanele juridice prevãzute la art. 8 din legea nr.656/2002 au obligaþia de a desemna una sau maimulte persoane care au responsabilitãþi în aplicareasarcinilor de identificare a clienþilor, de analizã pebazã de risc a operaþiunilor semnalate ca suspecte decãtre personalul operativ, de stabilire a operaþiunilorsuspecte ºi de raportare a acestora la Oficiul Naþionalde Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor.

De asemenea, bãncile, instituþiile financiare, societãþilede asigurãri ºi reasigurãri, agenþii economici care des-fãºoarã activitãþi de jocuri de noroc, trezoreria statului,autoritãþile vamale ºi alte entitãþi prevãzute în lege auobligaþia sã desemneze un ofiþer de conformitate, su-bordonat conducerii executive, care implementeazãprocedurile de control pentru testarea sistemului.

Directiva a treia prevede ca instituþiile de credit ºi in-stituþiile financiare sã dispunã de sisteme electronice

adecvate pentru identificarea clienþilor, monitorizareaoperaþiunilor, pãstrarea ºi transmiterea informaþiilorîn mod operativ.

În funcþie de informaþiile obþinute despre fiecareclient, acesta este încadrat într-o categorie specificã,afiliatã unui anumit grad de risc, în vederea stabiliriiºi menþinerii unui sistem de controale corespunzãtornivelului de risc asociat clientului.

Abordarea bazatã pe risc în domeniul cunoaºteriiclientelei depinde de mai mulþi factori, care þin atât deinstituþia financiarã sau entitatea vizatã de cerinþelelegii, cât ºi de client.

Printre factorii de risc dependenþi de entitateaexpusã menþionãm:

a) dimensiunea entitãþii: riscul este direct pro-porþional cu dimensiunea;

b) locaþia (zona geograficã a punctelor de lucru):poartã riscul asociat zonei respective;

c) volumul ºi complexitatea activitãþii: relaþia estede proporþionalitate directã cu riscul;

d) produsele ºi serviciile derulate: riscul este deter-minat de gradul de transparenþã al relaþiei dintreentitate ºi clienþi, fiind invers proporþional cu aces-ta;

e) portofoliul de clienþi: calitatea clienþilor esteinvers proporþionalã cu riscul;

f) resursele umane: calitatea profesionalã ºi integri-tatea personalului propriu este invers proporþio-nalã cu riscul.

Trebuie avut în vedere faptul cã în cadrul unei entitãþiriscul este o categorie dinamicã, ce trebuie adminis-tratã în permanenþã, iar evaluãrile nivelului de riscaflate la dispoziþia celor care le utilizeazã sã fie înorice moment realiste ºi utile.

Dintre factorii de risc aferenþi clientului, de regulãsunt luaþi în considerare urmãtorii:

a) locaþia clientului (zona geograficã) cuprinde datereferitoare la: þara de origine sau de înregistrare;cetãþenia; þara în care îºi deruleazã afacerile; þaradin care îi provin veniturile; þara în care deþine ofuncþie politicã importantã. Conform listelor întoc-mite de unele instituþii internaþionale – ONU,FATF/GAFI º.a. – acestor þãri le pot fi asociate ca-racteristici de jurisdicþii cu risc major, mediu sauscãzut din punct de vedere al infracþionalitãþiigeneratoare de spãlare de bani;

373/2009


b) tipul de activitate desfãºuratã de client în calitatede persoanã fizicã, companie, trust, entitate non-profit, firmã off-shore º.a.

c) obiectul specific de activitate: sunt considerate cugrad mare de risc activitãþi din domeniul indus-triei de armament, al celei de divertisment (cazi-nouri, jocuri mecanice), al caselor de amanet, alcomerþului cu bijuterii, pietre preþioase, obiecte deartã, al consultanþilor independenþi º.a.

d) expunerea din punct de vedere politic a persoa-nelor fizice, care se rãsfrânge ºi asupra persoanelorjuridice controlate de acestea;

e) istoricul infracþional: implicarea în dosare de cer-cetare/urmãrire penalã, analizarea de cãtre unitã-þile de informaþii financiare, incidente de platã ma-jore înregistrate la Centrala Incidentelor de Plãþi;

f) sursa de provenienþã a veniturilor/averii;

g) comportamentul lipsit de transparenþã: evitareacontactului direct cu entitatea sau reþinerea de afurniza informaþii, documente, clasificãri rezona-bile;

h) caracterul neobiºnuit sau suspect al activitãþilorderulate în relaþia cu entitatea expusã la risc;

i) expunerea financiarã în relaþia cu entitatea, expri-matã în volumul, valoarea ºi frecvenþa plãþilorºi/sau încasãrilor efectuate prin utilizarea pro-duselor ºi serviciilor acesteia;

j) utilizarea cu preponderenþã a produselor ºi ser-viciilor purtãtoare de risc major: operaþiuni înnumerar, utilizarea internet banking sau a servici-ilor de plãþi rapide etc.

Nivelul de risc asociat unui client rezultã din com-binarea factorilor menþionaþi.

De regulã, înainte de iniþierea relaþiei, clientului i seasociazã un anumit grad de risc în funcþie de: locaþiaclientului, expunerea din punct de vedere politic,obiectul specific de activitate, istoricul infracþional.

Pe parcursul derulãrii relaþiei cu clientul pot apãrea ºialþi factori care influenþeazã nivelul de risc ce i se aso-ciazã acestuia:

- expunerea financiarã a clientului în relaþia cuentitatea: pentru asigurarea unei evaluãricorecte, bazate pe principii de prudenþialitate ºieficienþã a activitãþii se recomandã ca acest cri-teriu sã fie coroborat cu cele referitoare lalocaþie ºi obiect de activitate;

- acuzaþii publice în mass-media sau deschidereade dosare penale referitoare la corupþie, fraudã,evaziune fiscalã, deturnare de fonduri, spãlarede bani º.a.

- lipsa de transparenþã, respectiv refuzul clientu-lui de a furniza informaþiile (documentele)solicitate sau furnizarea de informaþii eronatepentru clasificarea naturii neobiºnuite a tran-zacþiilor.

Dorind sã vinã în ajutorul entitãþilor vizate de cea de-a treia Directivã europeanã, Comitetul de pre-venire a spãlãrii banilor ºi a finanþãrii terorismuluidin cadrul Comisiei Europene de la Bruxelles a elabo-rat în noiembrie 2006 o listã a indicatorilor de risc,grupaþi pe categorii vizând: tipul clientului, compor-tamentul clientului, tipuri de produse sau tranzacþii,zone geografice, credibilitatea relaþiei.

Totuºi, în circulara cu care s-a transmis aceastã listã înþãrile vizate se menþioneazã cã, în mod categoric,indicatorii nu reprezintã niºte reguli obligatorii pen-tru respectivele instituþii ºi persoane juridice, ci maidegrabã instrumente de ghidare pentru judecata lor.De fapt, adoptarea unor indicatori de risc ar trebui sãfie însoþitã de câteva circumstanþe simple cu privire lafolosirea lor în evaluarea riscului:

- atunci când un indicator apare, acest lucru nuînseamnã neapãrat cã toate situaþiile sunt (mai)riscante, dar acest lucru solicitã, în mod sigur,mãsuri întãrite de cunoaºtere a clientelei;

- în mod contrar, când nu apare niciun indicator,situaþia ar putea fi riscantã, din cauza faptuluicã pot exista elemente neprevãzute de expunerela spãlarea de bani sau de finanþare a teroris-mului sau combinaþii specifice ale caracteristi-cilor lor concrete;

- chiar dacã indicatorii nu sunt obligatorii, situa-þiile în care se întâlnesc mai mulþi indicatori artrebui privite mai alarmant ºi ar trebui sã sesolicite o cercetare mai profundã pentru identi-ficarea nivelului de risc;

- nicio listã de indicatori nu poate fi exhaustivã;dacã se opereazã cu o listã de indicatori de risc,aceasta va trebui revizuitã ºi actualizatã perio-dic.

Redãm mai jos câþiva indicatori de risc extraºi dinlista întocmitã de Comitetul european de prevenire aspãlãrii banilor ºi finanþãrii terorismului:

38


1. Tipuri de clienþi:

- subiecþi menþionaþi pe listele de sancþiuni ONU;

- companii cu acþiuni la purtãtor;

- clienþi din þãri cu deficienþe grave în lupta îm-potriva spãlãrii banilor/finanþãrii terorismului;

- imposibilitatea identificãrii beneficiarului real,din cauza interpunerii unor companii multiple;

- înregistrarea persoanei juridice nu este suficientde transparentã, cum ar fi faptul cã informaþiileprivind persoanele implicate nu sunt publicesau nu sunt disponibile.

2. Comportamentul clientului:

- clienþii care nu locuiesc sau nu sunt rezidenþi înnici o þarã în care îºi deschid cont, încep o relaþiede afaceri ori efectueazã o tranzacþie; sau dacãeste o distanþã geograficã mare, inexplicabilãîntre locul în care clientul locuieºte efectiv ºilocaþia instituþiei financiare;

- clienþi „nomazi”, care schimbã bãncile fãrã mo-tiv clar.

3. Tipuri de produse sau tranzacþii:

- tranzacþii cu sume mari în numerar;

- comerþ financiar, în special în legãturã cu preþulneobiºnuit al bunurilor; preþurile din tranzacþi-ile comerciale nu sunt conforme cu preþulpieþei;

- tranzacþii în câteva tranºe, care se sfârºesc curetrageri de numerar;

- depuneri de numerar, urmate de retrageri ime-diate sau transferuri cãtre alte conturi;

- tranzacþiile sunt disproporþionate cu cifra deafaceri a clientului sau cu averea sa.

4. Zone geografice:

- þãri ºi teritorii necooperante;

- transferuri cãtre sau din þãri care nu aplicã mã-suri de combatere a spãlãrii banilor.

5. Credibilitatea relaþiei:

- încrederea iniþiatorilor de afaceri pentru identi-ficarea clientului ºi standardele de cunoaºtere aclientelei aplicate de instituþia financiarã.

În perspectiva prevenirii ºi combaterii spãlãrii banilorºi a finanþãrii terorismului, pentru identificarea tran-zacþiilor suspecte entitãþile implicate trebuie sãrecurgã permanent la:

- verificarea concordanþei între natura tranzacþi-ilor solicitate ºi profilul economic ºi tranzac-þional cunoscut (obiºnuit, normal) al clienþilor;

- identificarea tranzacþiilor cu risc mai ridicat, denaturã, valoare, frecvenþã neobiºnuite;

- solicitarea fãrã întârziere de la clienþi a unorclarificãri rezonabile, inclusiv documente justi-ficative, privind beneficiarul real al sumelorimplicate, sursa de origine a fondurilor depuseîn numerar ºi scopul, respectiv raþiunea eco-nomicã a respectivelor tranzacþii;

- investigarea tranzacþiilor cu risc mai ridicat,care nu sunt clarificate în mod rezonabil decãtre clienþi, de a fi implicate într-o reþea despãlare a banilor;

- raportarea tranzacþiilor considerate suspecte launitatea de informaþii financiare, conformprevederilor legale.

În aceastã activitate, un rol deosebit revine ofiþeruluide conformitate, care rãspunde de:

- coordonarea ºi monitorizarea conformãrii per-sonalului cu politica ºi procedurile privindcunoaºterea clientelei, prevenirea spãlãrii bani-lor ºi finanþãrii terorismului;

- transmiterea în cadrul entitãþii a noilor preve-deri legislative ºi normative;

- implementarea în entitate a proiectelor deadaptare la noi cerinþe de conformitate;

- raportarea la conducerea entitãþii a situaþieiconformãrii cu politica ºi procedurile privindcunoaºterea clientelei, prevenirea spãlãrii bani-lor ºi finanþãrii terorismului;

- asigurarea instruirii ºi verificãrii (testãrii) per-sonalului în domeniul cunoaºterii clientelei,prevenirii spãlãrii banilor ºi finanþãrii teroris-mului;

- informarea corespunzãtoare a conducerii exe-cutive a entitãþii referitor la clienþii clasificaþi curisc ridicat, în scopul conºtientizãrii niveluluide risc care urmeazã sã fie asumat sau nu decãtre entitate;

- raportarea conform prevederilor legale a tran-zacþiilor suspecte.

În acelaºi timp, conducerea executivã, cãreia îi estesubordonat ofiþerul de conformitate, rãspunde de:

- aprobarea politicilor ºi procedurilor elaboratepentru implementarea controlului intern afe-

393/2009


rent procesului de prevenire ºi combatere aspãlãrii banilor ºi finanþãrii terorismului;

- aprobarea programului de instruire a perso-nalului;

- aprobarea sau respingerea iniþierii/continuãriirelaþiei cu clienþi evaluaþi cu risc ridicat;

- monitorizarea implementãrii eficiente ºi eficacea politicilor ºi procedurilor ºi dispunerea demãsuri adecvate pentru corectarea situaþiilor denonconformare.

În ceea ce priveºte dificultãþile de aplicare a pro-gramelor de cunoaºtere a clientelei, putem menþiona:

- vulnerabilitatea unor documente de identitate,care face posibilã înregistrarea unor clienþi subo identitate falsã;

- neactualizarea unor surse independente deinformaþii (registre, pagini de internet º.a.);

- inexistenþa unor baze de date electronice privindpersoanele ºi entitãþile asupra cãrora se aplicãsancþiuni financiare sau mãsuri restrictive;

- costuri ridicate cu: întreþinerea ºi dezvoltareaunor structuri informaþionale ºi a unor baze dedate interne, instruirea de specialitate în care

este cuprins personalul, cheltuieli aferente per-sonalului de specialitate ºi activitãþii desfãºu-rate de acesta.

În concluzieAceste costuri ridicate sunt foarte greu de suportat decãtre entitãþile cu potenþial economic redus, ceea ceface ca de multe ori programele de cunoaºtere a clien-telei ºi combatere a spãlãrii banilor sã nu fie elaborateºi aplicate, ori sã se procedeze la o aplicare formalã ºiineficientã.

În final, întreaga activitate pe linia prezentatã dinentitãþile vizate de reglementarea legislativã înmaterie de combatere a spãlãrii banilor se con-cretizeazã în identificarea tranzacþiilor suspecte despãlare de bani sau finanþare a terorismului ºiraportarea acestora la autoritatea prevãzutã de lege,respectiv Oficiul Naþional de Prevenire ºi Combaterea Spãlãrii Banilor.

Dar pentru a se achita în mod corespunzãtor de sarci-na avutã, personalul însãrcinat cu atribuþii în acestsens trebuie sã cunoascã tehnicile de spãlare a banilorºi indiciile de recunoaºtere a tranzacþiilor suspecte.

Briciu, S.; Todea, N.; Socol, A.; Teiuºanu, C.; Luha, V.;Sicoe O.; Dobra, I., Controlul ºi expertiza – instrumentede apãrare a patrimoniului ºi de respectare a legalitãþii,Editura Risoprint, Cluj-Napoca 2003

Oprean, I., Control ºi audit financiar-contabil, EdituraIntelCredo, Bucureºti 2002

Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea ºi sancþionareaspãlãrii banilor, Monitorul Oficial nr. 18/1999;

Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea ºi sancþionareaspãlãrii banilor precum ºi pentru instituirea unormãsuri de prevenire ºi combatere a finanþãrii actelorde terorism, Monitorul Oficial nr. 904/2002;

Legea nr. 230/2005 pentru modificarea ºi completareaLegii nr. 656/2002, Monitorul Oficial nr. 618/2005;

Ordonanþa de urgenþã nr. 53/2008 privind modificarea ºicompletarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea ºisancþionarea spãlãrii banilor, precum ºi pentru insti-tuirea unor mãsuri de prevenire si combatere afinanþãrii actelor de terorism, Monitorul Oficial nr.53/2008;

Council Directive 91/308/EEC of 10 June 1991 on pre-vention of the use of the financial system for the pur-

pose of money laundering. Official Journal L 166,28.06.1991, p. 0077-0083;

Second Protocol, drawn up on the basis of Article K.3 ofthe treaty on European Union, to the Convention onthe protection of the European Communities finan-cial interests – Joint Declaration on Article 7. OfficialJournal C 221, 19.07.1997, p. 0012-0022;

Directive 2005/60/EC of the European Parliament and ofthe Council of 26 October 2005 on the prevention ofthe use of the financial system for the purpose ofmoney laundering and terrorist financing. OfficialJournal L309, 25.11.2005, p15-37.

www.imolin.org - (Organizaþia Naþiunilor Unite –Oficiul contra drogurilor ºi crimei, Grupul de luptacontra spãlãrii banilor);

www.fatf-gafi.org - (Grupul de Acþiune FinanciarãInternaþionalã - GAFI-FATF);

www.onpcsb.ro - (Oficiul Naþional de Prevenire ºiCombatere a Spãlãrii Banilor- România);

www.bis.org/bcbs - (Comitetul de la Basel pentruSupraveghere Bancarã).

Bibliografie

40

IntroducereÎn ultimii ani economia româneas-cã a avut o creºtere continuã atin-gând un nivel mult peste mediaUniunii Europene, acompaniatã deun volum sporit al tranzacþiilorbursiere. Ca urmare a acestei creº-teri spectaculoase, au apãrut noi in-vestitori pe piaþa financiarã, a spo-rit interesul faþã de noile sisteme definanþare, a crescut numãrul firme-lor care se listeazã la bursã.

Obiectivul managementului finan-ciar al fiecãrei firme este obþinereaunei rentabilitãþi mari pe o perioa-dã lungã de timp cu scopul dega-jãrii de profituri nete pentru acþio-nari. Analiza alternativelor definanþare face parte din cele treicomponente ale sistemului decizio-nal, sistem format din activitateade exploatare, activitatea investi-þionalã ºi cea financiarã1. Mana-gementul financiar trebuie sã asi-gure finanþarea investiþiilor recur-gând la o combinaþie adecvatã deresurse de capital, ceea ce va con-tribui ulterior la creºterea valoriiaverii acþionarilor.

Materialul de faþã prezintã câtevasurse de finanþare de pe piaþainvestiþionalã care au început sãprindã teren ºi în România. Acesteavor constitui cu siguranþã alterna-tive optime de finanþare.

Întotdeauna companiile/firmelevor avea în vedere câteva elementecheie în situaþia în care se confrun-tã cu nevoia de creºtere a capi-talurilor permanente, ºi anume:costul, expunerea, flexibilitatea,momentul finanþãrii, controlul2.

Costul (specific ºi cel implicit)reprezintã unul din criteriileprincipale de selectare a sur-

Nicolae TERCI*

Sisteme de finanþare

pe piaþa investiþionalã.

Perspective actuale

Financing Systems on the InvestmentMarket.

Current Perspectives

Romania's admission to the "club" of the European Union countries allowed the cre-ation of new conditions for the use of financing sources normally utilized on the inter-national market through new regulations. The use of outstanding debts in obtainingfinancing makes up a new instrument for Romania. These secured financing instruments are performed through public offering on thebasis of a prospectus approved by the National Securities Commission. Financings bymeans of mortgage debenture as financing instrument on the investment marketacquired a significant development on the Romanian market as well, with the advan-tages and defects exhibited by these types of financing systems.The global financial crisis that propagated in the USA affected all the relatedeconomies, having a dramatic impact on exchange transactions (financing sources)and on credit.

Key words: securing, mortgage debenture, global crisis, confidence crisis

Abstract

Cuvinte cheie:securitizare, obligaþiuni ipotecare, crizã globalã,

crizã de încredere

* Lect.univ.dr., Universitatea "Constantin Brâncoveanu" din Piteºti,e-mail: [email protected] Brealey, Richard, Stewart Myers (1996), Principles of Corporate Finance, Ediþia a 5-a, Sure Ridge, IL:Irwin/ McGraw Hill

Companies, pag. 205.2 Helfert, Erich A. (2003), Techniques of Financial Analysis - a guide to value creation, New York, McGraw Hill Companies Inc,

pag. 345.

413/2009

selor de fonduri pe termen lung.Se cunoaºte faptul cã surselefinanciare atrase sub formã dedatorii sunt cele mai ieftine ºicele mai puþin expuse.

În ceea ce priveºte expunerea,aceasta este datã de pricepereaºi responsabilitatea manageru-lui financiar de a produce ocreºtere a valorii economicepentru posesorii de acþiuni într-o combinaþie optimã datorii-capital propriu.

Flexibilitatea este definitã caplaja alternativelor de finanþareviitoare care rãmâne deschisãdupã alegerea unei anumitestructuri financiare.

Momentul finanþãrii trebuie avutîn vedere la alegerea structuriifinanciare pe termen lung, fiindimportant în corelaþia cu varia-þia cursurilor, a dividendelor ºi adobânzilor pe pieþele financiare.

Controlul reprezintã capacitateaacþionarilor de a controla firmaºi este important atunci când seevalueazã alternativele de fi-nanþare.

În opinia noastrã, luarea deciziilorîn domeniul financiar implicã oserie de compromisuri, depinzândde raþionamentul personal ºi depredispoziþia la risc a managemen-tului firmei. Stabilirea ºi modifi-carea structurii capitalurilor tre-buie privite ca fiind subordonatescopului de a crea valoare în timp.

Unul dintre instrumentele definanþare de pe piaþa financiarã estereprezentat de operaþiunea finan-ciarã de valorificare a creanþelor decãtre un vehicol investiþional carele achiziþioneazã în vederea afec-tãrii unei emisiuni de valori mobili-are. Sunt utilizate creanþele prove-nite din contracte de credit, credite

ipotecare, instrumente de tip obli-gatar.

Cel de-al doilea tip de instrumentede finanþare prezentat îl reprezintãfinanþarea prin intermediul obli-gaþiunilor ipotecare.

Metodologia de cercetare

Abordarea temei necesitã clasifi-carea unor noþiuni teoretice, uti-lizate în cadrul cercetãrii, ºi anume:valori mobiliare, operaþiuni finan-ciare de valorificare a creanþelor,obligaþiuni ipotecare.

Valorile mobiliare sunt instrumentesau titluri negociabile care pot fitranzacþionate de terþi, în condiþiilelegii, cu respectarea prevederilorspecifice ale emisiunilor ºi ale actu-lui constitutiv al emitentului.

Categoriile de valori mobiliare carepoartã drepturi de coproprietateasupra emitentului sunt acþiunileîn cadrul societãþilor pe acþiuni.

Operaþiunea financiarã de valorifi-care a creanþelor reprezintã uninstrument de finanþare pe piaþafinanciarã. Valorificarea creanþelorde cãtre un „vehicol investiþional”pe care le achiziþioneazã în vedereaunei emisiuni de valori mobiliarepoartã denumirea de securitizare.Emisiunea instrumentelor securiti-zate se realizeazã prin ofertã pu-blicã.

O obligaþie ipotecarã reprezintã uninstrument financiar utilizat curentpe pieþele financiare. Aceste obli-gaþii ipotecare fac parte din catego-ria creditelor de tip obligatar ºireprezintã tot valori mobiliare înformã dematerializatã emise pen-tru finanþare.

Metoda noastrã de cercetare se ba-zeazã pe ipoteza cã valoarea unuiactiv ce aduce venituri este datã desuma actualizatã a fluxurilor denumerar viitoare aºteptate a fi ge-nerate de activul respectiv înperioada deþinerii sale.

Operaþiuni financiare de valorificare

a creanþelorAccelerarea parcursului spre inte-grarea în Uniunea Europeanã aimpus ºi în România adoptareaunor noi reglementãri pe piaþafinanciarã.

Obþinerea de finanþãri prin inter-mediul utilizãrii creanþelor repre-zintã un instrument nou pe piaþafinanciarã din România. Opera-þiunea financiarã de valorificare acreanþelor de cãtre un ,,vehicolinvestiþional” care le achiziþioneazãîn vederea afectãrii unei emisiunide valori mobiliare se numeºtesecuritizare3.

Pentru operaþiunea de securitizaresunt luate în calcul creanþele izvo-râte în special din:

contracte de credit; crediteipotecare; contracte de creditpentru achiziþii de autoturisme(inclusiv contracte de vânzare-cumpãrare cu plata în rate);instrumente financiare de tipobligatar;alte titluri de creanþã, cu condi-þia ca drepturile pe care le con-ferã sã poata face obiectul uneicesiuni.

Vehicolul investiþional poate emiteinstrumente financiare securitizatecare sunt supuse autorizãrii decãtre Comisia Naþionalã de ValoriMobiliare.

Sisteme de finanþare pe piaþa investiþionalã

3 Legea nr. 297/2004 privind piaþa de capital, publicatã în Monitorul Oficial nr. 571 din 29 iunie 2004.

42

Fondul de securitizare se constituieîn baza unui contract de societatecivilã, pentru o singurã operaþiunela data realizãrii creanþelor dinportofoliu.

Creanþele din portofoliu reprezintãtotalitatea creanþelor achiziþionateºi afectate de cãtre un vehicolinvestiþional în vederea garantãriidrepturilor deþinãtorilor de obli-gaþiuni sau de titluri de participaresecuritizate dintr-o singurã emisi-une. Titularii de creanþe prezentesau viitoare le pot cesiona unuivehicol investiþional în scopulsecuritizãrii. Creanþele care pot ficesionate trebuie sã îndeplineascãanumite condiþii:

generarea creanþei sã fie confor-mã cu prevederile legale învigoare (la data încheierii);

asupra creanþei destinate securi-tizãrii nu trebuie sã se fi consti-tuit un drept de generaþie sau altdrept real.

Vehicolul investiþional achiziþio-neazã creanþele individuale saugrupate în portofolii de la unul saumai mulþi cedenþi ºi le afecteazãgarantãrii de obligaþiuni sau titluride participare securitizate.

Scopul achiziþionãrii creanþelor decãtre un vehicol investiþional seface în exclusivitate pentru emisiu-nea de instrumente financiare secu-ritizate. În schimbul creanþelor ce-sionate cedentul poate primi titluride participare sau obligaþiuni secu-ritizate emise în baza acestora.

Emisiunea instrumentelor financia-re securitizate se realizeazã prinofertã publicã în baza unui pros-pect aprobat de Comisia Naþionalãde Valori Mobiliare ºi în conformi-tate cu prevederile Legii nr. 297/

2004 privind piaþa de capital. Aces-te instrumente financiare securiti-zate se tranzacþioneazã pe pieþelereglementate sau în cadrul unuisistem alternativ de tranzacþionare.

Caracteristicile emisiunii constauîn: valoarea totalã a emisiunii ºinumãrul de instrumente financiarece urmeazã a fi emise; valoarea no-minalã ºi preþul de emisiune; preþulde achiziþie a creanþelor din porto-foliu; sumele ce urmeazã a fiîncasate de cãtre vehicolul investi-þional; perioada de derulare a ofer-tei publice; scadenþa; dobânda; pro-gramul de rambursare a instru-mentelor financiare securitizate;opþiunea de rãscumpãrare; modali-tatea de platã etc.

Deþinãtorii de titluri de participarela fondul de securitizare sunt dedrept membri ai fondului desecurizare, bucurându-se de drep-turile conferite membrilor (compe-tenþi sã ia decizii). Societãþile desecuritizare sunt supuse dispoziþi-ilor legii privind falimentul soci-etãþilor comerciale4.

Finanþãri prin intermediul

obligaþiunilor ipotecareMutaþiile ce au loc în noile state ceurmeazã sã se integreze în UniuneaEuropeanã presupun armonizareapermanentã a legislaþiei pentrufacilitarea pãtrunderii investiþiilorcomunitare.

Obligaþiile ipotecare sunt utilizateca o formã eficientã pe piaþa finan-ciarã româneascã. Aceste obligaþiiipotecare, din categoria creditelorde tip obligatar, reprezintã valorimobiliare în formã dematerializatã,emise în baza unor prospecte apro-

bate de Comisia Naþionalã a Valo-rilor Mobiliare pentru refinanþareaactivitãþii emitentului prin acor-dare de credite ipotecare5.

Oferta de obligaþiuni ipotecarepoate fi publicã sau adresatã unorinvestitori calificaþi.

Portofoliul de credite ipotecare estereprezentat de totalitatea drep-turilor de creanþã ºi a drepturiloraccesorii cu care emitentul garan-teazã îndeplinirea obligaþiilor asu-mate printr-o emisiune de obligaþi-uni ipotecare determinate. Pentru aputea fi afectate garantãrii uneiemisiuni de obligaþiuni ipotecarecreditele ipotecare se grupeazã înportofolii ºi trebuie sã respecte, înmod cumulativ, pe durata emisiu-nii, urmãtoarele principii:

fiecare credit ipotecar din porto-foliu trebuie sã fi fost acordatconform normelor legale la aceadatã;creditele ipotecare trebuie anga-jate în scopul efectuãrii de in-vestiþii imobiliare;uniformizarea portofoliului ast-fel încât sã includã un singur tipde credit ipotecar din punct devedere al destinaþiei investiþieiimobiliare;valoarea actualizatã a creanþelorafectate garantãrii unei emisiunide obligaþiuni ipotecare sã fiecel puþin egalã cu valoarea actu-alizatã a obligaþiunilor de platãale emisiunii faþã de deþinãtorulde obligaþiuni ipotecare dinemisiunea garantatã cu porto-foliul respectiv;valoarea totalã a creditelor ipo-tecare garantate cu ipoteci asu-pra terenurilor fãrã construcþii ºia celor garantate cu ipoteci


4 Legea nr. 64/1995 privind falimentul societãþilor comerciale, republicatã, publicatã în Monitorul Oficial nr. 1066 din 17noiembrie 2004

5 Legea nr. 32/2006 privind obligaþiunile ipotecare, publicatã în Monitorul Oficial nr. 264 din 23 martie 2006

433/2009

asupra imobilelor aflate în con-strucþie sã nu depãºeascã 20%din valoarea portofoliului.

Fiecare emisiune de obligaþiuniipotecare este înregistratã de emi-tent într-un registru de evidenþã,care reflectã structura ºi dinamicaportofoliului.

Pentru a putea emite obligaþiuniipotecare, emitentul are obligaþia sãnumeascã un agent autorizat , dinrândul agenþilor autorizaþi de Ban-ca Naþionalã Românã ºi de ComisiaNaþionalã a Valorilor Mobiliare.Serviciile de agent pot fi prestatede: persoane juridice auditori fi-nanciari; instituþii de credit; cabi-nete individuale, cabinete asociatesau societãþi civile profesionale deavocaþi; birouri notariale.

Oferta publicã de obligaþiuni ipote-care se realizeazã cu respectareaprevederii Legii nr. 32/2006 privindobligaþiunile ipotecare ºi a Legii nr.297/2004 privind piaþa de capitalcu modificãrile ulterioare.

Printre altele, prospectul de emisi-une include în mod obligatoriu:

date privind emitentul ºi activi-tatea sa;

caracteristicile împrumutuluiobligatar, respectiv valoarea to-talã a emisiunii ºi numãrul deobligaþiuni ipotecare emise; va-loarea nominalã ºi preþul deemisiune; preþul de vânzare;perioada de derulare a oferteipublice etc.;

caracteristicile portofoliului decredite ipotecare;

date privind auditorul financiar;

date privind agentul, inclusivcomisionul aferent.

Deþinãtorii de obligaþiuni ipotecaredin aceeaºi emisiune se pot întruniîn adunarea generalã pentru adelibera asupra intereselor lor.

Împotriva emiþãtorului se poatedeschide procedura falimentului încondiþiile O.G. nr. 10/2004 privindfalimentul instituþiilor de credit ºi aLegii nr. 278/2004 pentru aprobareaOrdonanþei Guvernului nr. 10/2004privind procedura reorganizãriijudiciare ºi a falimentului instituþi-ilor de credit.

Emiþãtorul de obligaþiuni ipotecarepoate fi supus procedurii de exe-cutare silitã. Executarea silitãasupra portofoliului poate fi iniþi-atã doar de cãtre deþinãtorii deobligaþiuni ipotecare din emisiuneagarantatã cu portofoliul respectiv.

Rolul auditului financiar

În procesul de derulare al diverse-lor sisteme de finanþare un roldeosebit de important îl are audi-torul/societatea de audit financiar.

În cadrul finanþãrilor prin obligaþiiipotecare, auditorul trebuie sã aibãîn vedere:

a. numirea/alegerea agentului carederuleazã operaþiunile;

b. verificarea îndeplinirii atribuþi-unilor din mandatul agentului;

c. în cazul unor daune agentul este„rãspunzãtor” în solidar cu emi-tentul ºi, dupã caz, cu societateade servicii de investiþii financia-re care a intermediat vânzareaºi/sau cu auditorul financiar alemitentului faþã de deþinãtoriide obligaþiuni ipotecare6;

d. auditarea atentã a situaþiilorfinanciare ale exerciþiului finan-ciar ºi a rapoartelor contabilecare vor sta la baza prospectuluide emisiuni7;

e. prospectul de emisiune se certi-ficã de cãtre auditorul financiaral emitentului.

Certificãrile pe care le dã auditorulfinanciar trebuie fãcute cu profe-sionalism ºi trebuie sã evidenþiezeeventualele probleme actuale sauviitoare cu care se poate confruntasocietatea emitentã.

În toate sistemele de finanþare, au-ditorii financiari au rolul ºi respon-sabilitatea lor bine definite. Certi-ficatele „de bunã purtare” emise deauditorii financiari vor da credibili-tate pentru cei care vor achiziþionaobligaþiuni financiare sau vor pre-lua creanþe financiare de pe piaþã.

Încotro sistemul definanþare actual?

ConfruntãriGlobalizarea pieþelor sporeºte ris-cul adaptãrii insuficiente la mediudin punct de vedere calitativ ºi can-titativ. De la firmele performante seaºteaptã astãzi aptitudinea recom-poziþiei structurale ºi calitative aactivitãþilor, obiectiv ce poate firealizat numai prin combinarearesurselor interne ºi externe8. Nuexistã strategie universalã de urmatpentru dezvoltarea noilor activitãþi.Totul depinde de contextul particu-lar al interiorului ºi exterioruluifirmei. În momentul de faþã, ºi maiales în viitor, va conta, în modesenþial, modul de conexiune laeconomia europeanã ºi internaþio-nalã, cât de performant este sis-

Sisteme de finanþare pe piaþa investiþionalã

6 Art. 16(3) din Legea nr. 32 privind obligaþiunile ipotecare publicatã în Monitorul Oficial nr. 264 din 23 martie 20067 Art. 62 din Legea nr. 58 privind activitatea bancarã, republicatã, publicatã în Monitorul Oficial nr. 78 din 24 ianuarie 20058 Avare, Ph., Legros, G., Ravary, L., Lemonnier, P. (2002), Gestiune ºi analizã financiarã, Bucureºti, Editura Economicã, pag. 207

44

temul educaþional, cât de conectatãeste economia la fluxurile informa-þionale internaþionale. O economie„conectatã” înseamnã o economieai cãrei subiecþi pot „rupe” o bucatãcât mai consistentã din avuþia glo-balã, o economie care are jucãtoricapabili sã investeascã la bursa dela Bucureºti, la bursa de la Londra,la bursa de la New-York, la bursade la Frankfurt etc. (www.zf.ro/2008/10/29)

Criza globalã a creditelor, începutãsub forma unei crize de lichiditãþiîn SUA, s-a rãspândit rapid în în-treaga lume, dupã colapsul bãnciiLehman Brothers.

Prin rãspândirea sa, criza a scos laivealã probleme existente care nuerau însã vizibile sau presante atâtatimp cât capitalul era disponibil „laliber”. Semnalele cele mai consis-tente s-au vãzut la principaleleburse de valori care au înregistratcãderi dramatice ºi chiar oprireatemporarã a tranzacþionãrilor.

Mãsurile luate de bãncile centraledin þãrile puternic industrializate(SUA, Anglia, Franþa, Germania)prin injectarea de lichiditãþi nu audomolit criza financiarã. Conti-nuãm sã fim în starea de „capcanãa lichiditãþii” (the liquidity trap)când solicitarea de lichiditate creºteexponenþial. Tendinþa, în urmaacestei crize de lichiditãþi, esteaceea cã bãncile „pun bani la cio-rap”, creditul nu funcþioneazãadecvat, existând o teamã ºi o crizãde încredere.

Starea actualã va continua pânã seva depãºi criza de încredere de pepieþele financiare.

ConcluziiPieþele financiare vor trebui sãimplice o reglementare mai bunã aoperaþiunilor fondurilor de risc(hedge fonds). Recapitalizarea bãn-

cilor aflate în dificultate, care nusunt puþine, va trebui fãcutã prininjecþii repetate de lichiditãþi.Aceste lichiditãþi injectate ºi dimi-nuarea dobânzilor de referinþã nuvor duce, pe termen scurt, la opoliticã a banilor ieftini, creditulpentru corporaþii ºi pentru cetãþeniva fi mai scump pentru mult timp,de-acum încolo.

Aceastã crizã de încredere estedatoratã deficienþelor noului sis-tem financiar dezvoltat în ultimeledecenii. Inovaþiile financiare, careinclud securitizarea, transformareaunei game largi de împrumuturi înobligaþiuni, tranzacþionarea acesto-ra într-o piaþã mai puþin reglemen-tatã, au rãspândit riscuri noi ºimari. Diseminarea riscurilor a mã-rit aria de participare la tranzacþio-nare, care în fond nu a fost „rea”din anumite puncte de vedere.

Derivatele (instrumentele de plasa-ment financiar), din ce în ce maicomplexe, au „opacizat” tranzacþi-ile pe pieþele financiare întrucât ceicare au cumpãrat active financiarenu au realizat destul de clar cecumpãrã. Construcþia acestor in-strumente investiþionale face difi-

cilã localizarea riscurilor care audus la alterarea relaþiilor de credit.

Globalizarea a fãcut posibilã inter-conectarea pieþelor financiare, cares-au contaminat. Acest lucru se varesimþi mai mult la economiile maipuþin pregãtite sã înfrunte provo-cãrile actualei crize financiare ºieconomice.

În opinia noastrã, sunt necesare:o curãþire a sistemului financiarde toate „inovaþiile financiare”; tranzacþionarea operaþiunilorsecuritizate într-o piaþã regle-mentatã;implicarea eficientã a societãþi-lor de audit în verificarea realã asistemului financiar-bancar înceea ce priveºte performanþa;supravegherea atentã din parteaBNR a „produselor toxice” depe piaþã, pe care le-ar puteaaccesa bãncile locale în cãutareade randamente înalte;probabil cã este ºi cazul verifi-cãrii societãþilor financiare derating privind modul cum au a-cordat ratingul sistemului finan-ciar-bancar din SUA ºi nu numai(Standard & Poors’s ºi Fitch).


Avare, Ph., Legros, G., Ravary, L., Lemonnier, P. (2002), Gestiune ºi analizãfinanciarã, Bucureºti, Editura Economicã

Brealey, Richard, Stewart Myers (1996), Principles of Corporate Finance, Ediþia a5-a, Sure Ridge, IL: Irwin / McGraw Hill Companies

Helfert, Erich A. (2003), Techniques of Financial Analysis - a guide to value cre-ation, New York, McGraw Hill Companies Inc.

Hull, J. (1993), Options, Futures and Other Derivate Securities, New-York, PreticeHall

Legea nr. 32/2006 privind obligaþiunile ipotecare, publicatã în MonitorulOficial nr. 264 din 23 martie 2006

Legea nr. 64/1995 privind falimentul societãþilor comerciale, republicatã, publicatã în Monitorul Oficial nr. 1066 din 17 noiembrie 2004

Legea nr. 278/2004 pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/2004 privindprocedura reorganizãrii judiciare ºi a falimentului instituþiilor de credit

Legea nr. 297/2004 privind piaþa de capital, publicatã în Monitorul Oficial nr.571 din 29 iunie 2004

http: //www.zf.ro/2008/10/29/

Bibliografie

453/2009

IntroducereResponsabilitatea Socialã Corporativã (RSC) estefrecvent definitã în termenii impactului social, aimediului înconjurãtor ºi activitãþii organizaþionale

sistematice. Pentru a fi aplicabilã, RSC trebuie înþe-leasã ca fiind un proces prin care sunt articulate valo-rile morale ºi preocupãrile indivizilor.

RSC a apãrut în discursul oficial al UE cu privire laConcluziile Consiliului European de la Lisabona dinmartie 2000, unde UE ºi-a propus o noua þintã strate-gicã pentru 2010: „de a deveni cea mai competitivã ºi maidinamicã economie din lume bazatã pe cunoaºtere, capabilãsã susþinã creºterea economicã cu locuri de muncã maimulte ºi mai bune ºi o coeziune socialã mai dezvoltatã”.1

Ca parte din strategiile de mobilizare pentru obþine-rea acestui efect, Consiliul European a fãcut „un apelspecial la simþul corporativ de responsabilitate socialã alcompaniilor” cu privire la cea mai bunã practicã astudiului îndelungat, a organizãrii muncii, a oportu-nitãþilor de egalitate, a înglobãrii sociale ºi a dez-voltãrii susþinute.

În iulie 2001, Comisia Europeanã promoveazã „GreenPaper”, un document de consultaþie prin care RSC estedefinit ca ºi „concept din care companiile integreazã pre-ocupãrile de mediu ºi sociale în operaþiunile afacerilor lor,precum ºi în interacþiunea lor cu grupurile interesate pebazã de voluntariat”.

În Europa, cel mai important organism care promo-veazã activitãþile de responsabilitate socialã este CSREurope, înfiinþat în anul 1995, care are ca membri peste60 de companii multinaþionale, printre care ABB,Accor, BASF, BP, BT, Citigroup, Coca-Cola, Danone,Deloitte, Epson, France Telecom, HP, IBM, Intel.

Scopul acestei lucrãri este de a evidenþia câteva as-pecte ale drumului pe care trebuie sã-l parcurgã ofirmã penru a adapta real ºi durabil mizele sociale.

Aspecte privind responsabilitatea socialãîn activitãþile financiare

General Aspects Regarding the Social Responsibility

in Financial Activities

All the financial units are developing social corporate respon-sibilities by considering the environment, the social milieu andthe economic activity. The stakes of the sustainable develop-ment are related both to internal and external factors. Generally speaking, these are articulated to three directions:forming an ethical background for responsible business, con-tributing to reinforce social cohesion, integrating all the crite-ria for the sustainable development into professions and edu-cation. The risks are inherent in the financial activity, most ofthe banks and the insurance companies are developing a cul-ture in order to reinforce the confidence among their clients. Itis very important that a new synergy needs to be createdbetween enterprises, banks and insurances companies.

Key words: responsible economic development, internal control, internal audit, responsible business,

financial performance

Abstract

Cuvinte cheie:dezvoltare economicã responsabilã, control intern, audit intern, afaceri

responsabile, performanþã financiarã

* Asist. univ. drd., Universitatea din Piteºti, Facultatea de ªtiinþe Economice, e-mail: [email protected] Concluziile Consiliului European Lisabona, 23 -24 martie, 2000, paragraf 5.

Georgeta GRIGORE *

46

Se pune tot mai des întrebarea: „Cum sã devinã ofirmã responsabilã social?”. Este o întrebare pregnan-tã ºi pentru firmele româneºti, care sunt confruntatecu noile exigenþe ale Responsabilitãþii Sociale Corpo-rative.

Aceastã întrebare invitã la o reflecþie mai amplã ºidintr-un unghi mult mai dinamic, într-o manierã con-temporanã.

Reflecþia asupra RSC este jalonatã de cele câteva marimodele care s-au impus ca puncte de referinþã în lite-ratura de specialitate - modelul lui Caroll (1979),Wood (1991) sau Clarkson (1995).

Managerii îºi pun problema de a învãþa cum sã devi-nã responsabili social, graþie unui model organiza-þional, cu procese ºi principii.

Metodologia de cercetare Pentru acest studiu s-a realizat explorarea cunoaºteriiîn domeniu, utilizând legislaþia existentã la momentulactual, literatura de specialitate româneascã, dar ºistrãinã. Pentru studiul care face obiectul acestui arti-col s-au accesat bazele de date ale unor organismespecializate din domeniul financiar - bancar ºi dindomeniul Responsabilitãþii Sociale Corporative. S-aurmãrit în special sublinierea riscurilor activitãþilorfinanciare, implementarea conceptului de responsa-bilitate în acest domeniu prin activitãþi responsabilesocial cum ar fi: accesul la credite pentru micile afa-ceri, proiecte concrete în favoarea inserþiei per-soanelor defavorizate, angajarea tinerilor, perfor-manþa financiarã ºi socialã a firmei.

Factori externi, factori interniPânã nu demult era o obiºnuinþã în a spune cã lumeafinanþelor nu lua în considerare dezvoltarea durabilã,sub pretextul cã o bancã, o companie de asigurãri, osocietate de gestiune a activelor nu polueazã. Astãzi,aceastã afirmaþie nu mai este de actualitate.

În acest context, sectorul financiar se adapteazã ºi ma-nifestã un interes crescut pentru întreprinderile miciºi mijlocii în ceea ce priveºte comportamentul legat demediu ºi societate, asigurând chiar ºi consultanþã.

Existã însã o serie de factori care invitã organismelefinanciare sã fie responsabile din punct de vedere eco-nomic, social ºi al conservãrii mediului înconjurã-tor:

Factori externi, precum cerinþele crescânde alereglementãrilor naþionale ºi internaþionale, cerereagestionãrilor de fonduri, întrebãrile multiple alesocietãþilor de cotaþie extrafinanciare, aºteptãrileopiniei publice, lobby-ul organizaþiilor non-guver-namentale, acþiunile mass media.Factori interni ºi, mai ales, voinþa direcþiilor ge-nerale de optimizare a controlului riscurilor din ceîn ce mai diverse de a atrage tineri mult mai atenþila etica întreprinderilor (firmelor) în care doresc sãmunceascã, de a - ºi consolida coeziunea echipelor(spiritul de echipã) ºi sentimentul de apartenenþãîn jurul unui sistem de valori împãrþite.

Actorii din domeniul finanþelor îºi asumã în moddeplin responsabilitatea în privinþa pãrþilor partici-pante, depunând eforturi în concilierea cât mai bunãa intereselor proprii.

Mizele dezvoltãrii durabile pentru instituþiile finan-ciare sunt de douã feluri. Pe de o parte, acestea auproblematici ale dezvoltãrii durabile comune altorîntreprinderi; pe de altã parte, acestea au o responsa-bilitate particularã, datoritã specificitãþii activitãþilorlor. Responsabilitatea actorilor financiari este de aasigura, bineînþeles, buna funcþionare a circuitelorfinanciare. Dar au în acelaºi timp ºi o responsabilitateîn funcþie de influenþa lor în funcþionarea economiei.Printre sectoarele de activitate economicã, industriafinanciarã este cea care are efect de restructurareasupra organizãrii ºi funcþionãrii integrale a sistemu-lui productiv.

Soliditatea sectorului financiar reprezintã o condiþieesenþialã a dezvoltãrii economice ºi sociale. Astfel,sectorul financiar a constituit obiectul unei reglemen-tãri importante din partea puterilor publice ºi a profe-siei în sine din toate timpurile. Dincolo de dispozi-tivele destinate a se conforma acestor reguli, respon-sabilitatea socialã a sectorului financiar îl determinãsã anticipeze riscurile, sã provoace încredere, deci sãamelioreze în mod continuu practicile în concordanþãcu cerinþele societãþii.

Riscurile sunt inerente în activitatea financiarã.Impactul lor este bine de cunoscut înainte de a se luadecizia de lansare a unei operaþiuni ºi pânã la ,,ieºireadin scenã”.

Cunoaºterea riscului ºi a procedurilor de controlintern reprezintã elemente esenþiale ale dispozitivuluide vigilenþã impus de sectorul financiar, pentru aasigura perenitatea – condiþie esenþialã a dezvoltãriisocio-economice globale.


473/2009

Responsabilitatea controlului ºi gestiunea risculuiconstau în formularea de recomandãri în materie derisc, definirea de metode, proceduri de identificare ºiurmãrire a riscurilor, garantarea calitãþii ºi eficienþeiasigurãrii lor.

Aceste activitãþi permit diminuarea volatilitãþii rezul-tatelor ºi optimizarea fondurilor proprii.

Companiile de asigurãri acoperã o varietate deriscuri:

1. Riscuri financiare (risc de credit, risc de piaþã, riscde lichiditate)

2. Riscuri operaþionale. Pe lângã riscurile financiareexistã riscuri operaþionale care devin din ce în cemai importante în lumea financiar-bancarã. Caurmare a deciziilor Comitetului de la Basel2, acesteriscuri includ: ratele de solvabilitate ale bãnciloreuropene, riscul de credit, riscul informatic, risculjuridic, riscul de imagine. În acest sens, s-au adop-tat demersuri pentru a împiedica apariþia acestortipuri de risc prin constituirea unor baze de dateprivind pierderile operaþionale interne sau externeproduse de aceste riscuri, aplicarea unor metode ºiproceduri de urmãrire ºi control care au drept scopminimizarea pierderilor.

Din cauza dimensiunii pe care au cunoscut-o riscurileîn ultima perioadã, o mãsurã de diminuare a acestorao constituie soliditatea controlului intern. Miza con-trolului intern o constituie securitatea activitãþii finan-ciare. În general, controlul intern cuprinde: suprave-gherea activitãþilor operaþionale, inspecþia generalã ºiauditul intern. Auditul intern evalueazã eficienþa con-trolului intern, fiind guvernat de trei principiiesenþiale: independenþã, imparþialitate, universalitate.

Sectorul financiar va fi apreciat în funcþie de eficaci-tatea metodelor sale, dar ºi de rezultatele sale dinpunct de vedere al utilitãþii sociale ºi de mediu.

1. Responsabilitãþi împãrþite

Actorii sistemului financiar împart obligaþiile oricãreisocietãþi legate de conducerea (guvernarea) între-prinderii, a relaþiilor cu acþionarii lor, cu salariaþii saufurnizorii lor.

1.1. Instaurarea unei etici pentru afaceri ire-proºabile

Încrederea se aflã în centrul profesiei din domeniulfinanciar. Ea reprezintã garantul perenitãþii ºi, deci, aechilibrelor economice globale. Un capital de încre-dere consolidat constituie un rãspuns bun la riscurilepotenþiale ale activelor materiale ale fiecãrui actor,care sunt imaginea ºi reputaþia. Aceastã încredere seconstruieºte în douã feluri:

a) a avea încredere în sine presupune o viziune clarã ºitransparentã a practicilor în vigoare în cadrulfirmei. Bazându-se pe o reglementare naþionalã ºiinternaþionalã fãrã echivalent în alte sectoare deactivitate comerciale ºi industriale, fiecare orga-nism financiar trebuie sã depunã cele mai buneeforturi în a consolida fãrã încetare un dispozitivde vigilenþã articulat în jurul a trei piloni princi-pali: deontologia, gestiunea riscurilor (de credit,de piaþã, operaþionale) ºi sistemele de controlintern.

b) a furniza încredere celorlalte pãrþi participante pre-supune cã regulile introduse, procedurile exis-tente, organizarea ºi comportamentele fac dovadaunei etici de afaceri ireproºabile. Acest exerciþiueste din ce în ce mai dificil din cauza varietãþiiriscurilor cu care se confruntã profesiile financiare.Pe lângã riscurile identificate (riscuri legale, dereglementare, comerciale), cel mai grav ºi insidiosãdintre riscurile deontologice este îndoiala asuprareputaþiei. Acum câtva timp, imaginea profesiilorfinanciare era în mod principal legatã de securi-tatea pe care acestea o inspirau clienþilor lor.Astãzi, riscul de imagine este mult mai diversificatodatã cu evoluþia aºteptãrilor societãþii civile ºi anoilor ameninþãri legate de spãlarea capitalurilorºi de terorism. Astãzi, sectorul financiar se con-fruntã cu riscuri din ce în ce mai difuze; de exem-plu, atunci când acesta intervine în proiecte dificilede impact asupra mediului înconjurãtor ºi amediului social sau intervine în þãrile denunþatepentru laxismul reglementãrilor lor (paradisul fiscal), efectele asupra drepturilor omului etc.Sectorul financiar prezintã valori specifice legitimesau se concentreazã pe ansamblul problemelor.

Responsabilitatea socialã în activitãþile financiare

2 Comitetul de la Basel a fost fondat în anul 1974 ºi grupeazã reprezentanþi ai bãncilor centrale ºi organe de supravegheredin sectorul financiar al þãrilor: Germania, Belgia, Canada, Spania, SUA, Franþa, Italia, Japonia, Luxemburg, Elveþia, MareaBritanie. În anul 1988 comitetul a publicat un ansamblu de directive cunoscute ca Acordul de la Basel I. În 2004 s-a adoptatun nou text care obligã instituþiile financiare sã aibã un sistem de informare ºi procedee interne care sã facã faþã noilor exi-genþe în materie de riscuri. Sursa: www.bis.org./bcbs.

48

1.2. Integrarea criteriilor dezvoltãrii durabile înmeserii

Refuzând sau acceptând un împrumut, acoperind unanumit risc, investind într-un anumit domeniu,industria financiarã este cea care exercitã efectul deantrenare cel mai puternic asupra mediului economicgeneral. Bancherii ºi asigurãtorii au capacitatea de ainfluenþa opþiunile fãcute de alte sectoare economiceºi de a favoriza apariþia bunelor practici, limitândriscul acestora:

a) bãncile ºi societãþile de asigurãri dezvoltã în modtradiþional o culturã a satisfacþiei clienþilor ºi afidelizãrii. Miza propusã este aceea de a depãºiobiectivele pe termen scurt ºi de a gestiona orelaþie pe termen lung. Pentru aceasta trebuie: sãasculþi mai bine, sã propui servicii ºi produseadaptate nevoilor, sã prezinþi o informaþie clarã ºitransparentã, sã faci modul de funcþionare alfirmei mult mai inteligibil ºi mai simplu

b) bãncile iau în considerare criteriile sociale ºi demediu în politica lor de finanþare a proiectuluiderulat în marile firme, dar ºi în acordarea împru-muturilor pentru IMM-uri sau particulari. Arã-tându-se mult mai selective în gestionarea riscu-rilor, bãncile exploateazã în mod progresiv oportu-nitãþile comerciale pe care le implicã dezvoltareadurabilã, fie cã e vorba de finanþarea proiectelor deprotejare a mediului înconjurãtor (energii regene-rabile, construcþii ecologice, tratarea deºeurilor),fie de însoþirea creºterii puternice a pieþei permi-sive a emisiilor de gaz cu efect de serã (denumitãîncã piaþa carbonului)3. Astfel, ele încurajeazã odezvoltare economicã responsabilã.

c) companiile de asigurãri dezvoltã o subscriere lariscurile responsabile. Confruntate deja cu ris-curile de pierderi legate de azbest (care s-a dovedita fi cancerigen), acestea se aflã în prima linie înceea ce priveºte combaterea efectelor induse deîncãlzirea globalã. Ele acordã un loc importantcomponentei mediului înconjurãtor în vedereaevaluãrii de proiecte în acest sens. Pentru a orientacomportamentele clienþilor lor acestea investescdin ce în ce mai mult în prevenire ºi consiliere. Deasemenea, utilizeazã efectul de levier, pe care îl

reprezintã suma primelor ºi francizelor, mode-late/transformate în funcþie de importanþa risculuiecologic sigur.

d) bãncile ºi companiile de asigurãri participã la pro-movarea gamelor de produse de plasament con-siderate responsabile social (fonduri etice, fonduride dezvoltare durabilã, fonduri de partaj), con-tribuind la o mai bunã conºtientizare a mizelordezvoltãrii durabile de cãtre firme, în care acesteainvestesc în contul clienþilor lor sau în contul lorpropriu.

Deºi afectate de riscul de pierdere, satisfacþia ºi fide-lizarea clienþilor reprezintã de acum înainte pentruaceste entitãþi economice o experienþã bine integratã,conºtientizarea fiind de datã mai recentã ºi acþionândîn jurul celor trei câmpuri de acþiuni evocate. Odatãmizele precizate, sensibilizarea diferiþilor actori tre-buie sã se afirme, iar modul de abordare sã fie siste-matizat.

1.3. Contribuþia la întãrirea coeziunii sociale

Firmele din sectorul financiar au un rol de jucat învederea întãririi coeziunii sociale:

a) sunt actori ai vieþii locale.

De exemplu, în Franþa, ele contribuie la amenajareateritoriului atât ca firmã (în multe teritorii, bãncile ºicompaniile de asigurãri sunt printre primii angajatoriprivaþi), cât ºi ca partener financiar al colectivitãþilorlocale. Ele participã ºi la dezvoltarea economicã ºisocialã a þãrilor strãine în care acestea sunt imple-mentate (graþie angajãrilor operate, a eforturilor deformare ºi instruire a personalului local). În Franþa,dar ºi în alte þãri, acestea aduc un sprijin vieþii sociale,punând la dispoziþie produse ºi servicii dedicate acþi-unilor de sponsorizare.

b) sectorul financiar are ºi o responsabilitate particu-larã în procesul de distribuþie. Are misiuni de însoþirea clienþilor ºi de considerare a specificitãþilor lor fãrãdiscriminare. Alte douã exemple ilustreazã respons-abilitatea sectorului financiar în procesul de dis-tribuþie: sprijinul adus instituþiilor de microfinanþare4,facilitând astfel accesul la credit; angajamentul aces-tuia în proiecte concrete în favoarea inserþiei per-soanelor defavorizate ºi angajarea tinerilor.


3 Oamenii de afaceri din întreaga lume s-au declarat în favoarea reducerii de emisii cu efect de serã. Drept urmare, 500 de maricompanii mondiale au decis sã-ºi publice cantitãþile de emisii în atmosferã, începând cu decembrie 2000. Multe dintre elepublicã ºi astãzi pe internet, pe site-ul Carbon Disclosure Project. Sursa: www.cdproject.net/index.asp

4 ONU a declarat anul 2005 - Anul internaþional al microcreditului. Sursa:www. Lamicrofinance.org.- Le portail de microfi-nance.

493/2009

2. Interacþiunea dintre performanþa socialã ºiperformanþa financiarã a întreprinderii

Performanþa financiarã (PF) reprezintã o problemã-cheie pentru domeniul financiar, lucru reflectat ºi înmultitudinea de studii de acest gen derulate în vede-rea stabilirii unei corelaþii între responsabilitateasocialã a unei întreprinderi ºi performanþa sa pe ter-men mediu. Performanþa financiarã este analizatãastãzi mai ales prin prisma investiþiei sociale respo-nsabile. Profesorul Jean-Pascal Gond de la Universita-tea din Nottingham, preocupat de domeniul respon-sabilitãþii sociale, a studiat numeroase ipoteze teoreti-ce care au fost formulate pentru a identifica interac-þiunile dintre performanþa socialã5 ºi performanþafinanciarã a întreprinderii. Investigaþiile empirice maimult decât numeroase, au rãmas relativ elaborate ºiîncã neconcludente. Existã însã ipoteze care explicãinteracþiunile posibile între cele douã tipuri de perfor-manþã. Cele cinci ipoteze prezentate în tabelul 1explicã principalele interacþiuni posibile dintre acestedouã tipuri de performanþe. S-au multiplicat studiilepentru a stabili maniera sigurã a gradului de corelaþieîntre RSC a unei întreprinderi ºi performanþa finan-ciarã pe termen lung.

Explicaþia semnificaþiei legãturilor dintre RSC ºi PF

a) Performanþa socialã creatã - performanþafinanciarã

Impact pozitiv. Responsabilitatea Socialã Corpora-tivã este consideratã ca un cost implicit. Dacãîntreprinderea demonstreazã cã este capabilã sã îlcedeze, va trimite un semnal cã este capabilã sãgestioneze costuri explicite, tradiþionale.

Impact negativ. Ipoteza arbitrajului. Gestiunea cos-turilor sociale obligã firma sã realizeze arbitraje îndetrimentul altor cheltuieli.

b) Performanþa financiarã creatã de performanþasocialã

Impact pozitiv. Fonduri disponibile. Pentru a imple-menta o politicã socialã, firma trebuie sã aibã obunã stabilitate economicã, deficienþele fiindatribuite activitãþilor sociale.

Impact negativ. Se formuleazã ipoteza conformcãreia costurile de tranzacþii pot sã aparã ca opor-tune, poate sã existe performanþã financiarã, darnu va fi performanþã socialã

c) Se poate crea sinergie între RSC ºi perfor-manþa financiarã.

Existã o « sinergie » între Performanþa Socialã ºiPerformanþa Financiarã. Aceastã sinergie(PF=>RSC=>PF=>RSC=>PF) poate fi pozitivã saunegativã.

Ipoteza pozitivã. Se creeazã un cerc virtuos : sinergiaeste creatoare de valoare financiarã ºi de valoaresocialã.


5 Jean-Pascal Gond defineºte performanþa socialã ca fiind responsabilitatea socialã a întreprinderii - RSC.6 Bowman, E.H. & Haire, M. A, "Strategic Posture Towards Corporate Social Responsibility", California Management Review,

pag. 49 -58, 1975.

50

Ipoteza negativã. Se creeazã un cerc vicios : sinergiapoate distruge valoarea financiarã ºi socialã.

d) Ipoteza absenþei unei relaþii între RSC ºi per-formanþa financiarã.

Relaþia între performanþa financiarã ºi RSC este multmai complexã pentru a se stabili o corelaþie pozitivã,negativã sau chiar ºi relaþii de cauzalitate. Este oipotezã prost stabilitã. Rezultatele diferitelor studiipublicate nu sunt neapãrat foarte coerente.

e) Ipoteza existenþei relaþiilor mai complexeîntre RSC ºi performanþa financiarã

Legãturile dintre RSC ºi PF sunt frecvent adaptate cao relaþie linearã sau bidirecþionalã în abordãri teoreti-ce; astfel, numeroase studii ºi ipoteze pot lansa supo-ziþia cã natura acestei relaþii este mult mai complexã.

Dacã întreprinderea duce o politicã socialã prea gene-roasã sau insuficientã, atunci existã posibilitateadiminuãrii performanþei sale financiare. În aceastãprivinþã se realizeazã studii empirice, care trebuieînsã atent interpretate, chiar cu rezervã, deoareceacestea nu sunt suficient de bine argumentate. De maimultã vreme aceastã problemã a fãcut obiectul uneicercetãri aprofundate, implicând economiºti, analiºtifinanciari, cadre universitare din mai multe þãri alelumii.

Tabelul nr. 2 indicã numele unor autori care au rea-lizat astfel de studii, precum ºi numãrul celor recen-zate ºi rezultatul obþinut. În anul 1997, Griffin ºiMahon au recenzat, de exemplu, 62 de studii empiriceal cãror obiectiv era sã testeze gradul de corelaþie întreRSC ºi PF ale unei întreprinderi.

Din aceste 62 de studii, 33 indicã faptul cã existã olegãturã pozitivã între RSC ºi Performanþa Financiarãa unei firme, 9 indicã o legãturã negativã, iar restul de

20 indicã absenþa unei legãturi de cauzalitate dintrecele douã noþiuni.

Aceste studii relevã faptul cã existã diferite problemede ordin teoretic ºi metodologic:1. lipsa uniformitãþii în mãsurarea RSC. Indicatorii

folosiþi nu reflectã în mod necesar ceea ar trebui sãmãsoare.

2. absenþa uniformitãþii în mãsurarea performanþeifinanciare: cursa bursierã a valorilor mobiliare, aindicilor. Marea diversitate a mãsurilor con-trasteazã cu utilizarea unui numãr redus dintreacestea în fiecare din studiile amintite;

3. limitarea validitãþii externe ºi a fiabilitãþii rezul-tatelor compilate;

4. lipsa fundamentelor teoretice ºi conceptuale alestudiilor privind legãturile dintre RSC ºi Perfor-manþa Financiarã.

Putem vorbi de o viitoare mizã pentru cercetare?Cãutarea unei explicaþii foarte generale a legãturiidintre RSC ºi PF pare a fi un obiectiv accesibil destulde dificil ºi chiar imposibil de atins.

Dezvoltarea cercetãrilor în domeniu se va axa perecunoaºterea ºi identificarea multiplilor factori careafecteazã interacþiunea dintre aceste douã variabile,astfel încât punerea în miºcare a unor mecanismeexplicite ºi coerente sã permitã realizarea cu maimultã precizie a acestor legãturi.

3. Modelul stakeholderilor se îndreaptã cãtreansamblul pãrþilor interesate

Noþiunea de stakeholder a fost în mod iniþial utilizatãîn sensul actual de cãtre Institutul Stanford (StanfordResearch Institute) pentru a defini „acele grupuri fãrãde care organizaþia ar trebui sã înceteze sã existe”


513/2009

(Standford Mémo, 1963 citat de Freeman & Reed,1983)7, (Freeman, 1984; Mitchell, Agle & Wood, 1997).Lista de origine conþinea acþionarii, salariaþii, con-sumatorii, furnizorii, cei care împrumutã ºi societateaîn ansamblul ei.

Aceastã noþiune a fost aprofundatã de Freeman(1984), care defineºte stakeholderul ca fiind orice indi-vid sau grup care poate influenþa sau poate fi el însuºiinfluenþat de activitatea organizaþionalã: „un stake-holder într-o organizaþie este (prin definiþie) oricegrup sau persoanã care poate influenþa sau poate fiinfluenþat de îndeplinirea obiectivelor organizaþiei”8.În mod schematic, aceastã noþiune este prezentatã caun cerc în care întreprinderea este centrul, iar stake-holderii, razele (Freeman & Reed, 1983; Freeman,1984). Fiecare grup are un interes, o mizã (a stake) înîntreprindere, de unde denumirea de parte interesatã,de deþinãtor a unei mize (stakeholder). Tocmai de aceeaei se constituie în „acele grupuri pentru care corpo-raþia este responsabilã” (Alkhafaji, 1989; citat deWood, 1997). Acest model al responsabilitãþii sociale afost definit de Jones (1980): „responsabilitatea socialãcorporativã este o formã de autocontrol care implicãelemente de constrângeri normative, altruiste, impe-rative morale în cãutarea unei nirvana a corporaþieisociale”. Prin aceasta, Jones evidenþiazã conjugareaaspectelor normative, de altruism ºi de moralã. Înplus, acesta subliniazã cã CSR incitã sã se treacã din-colo de prescripþiile legale sau contractuale: „CSR esteo noþiune prin care corporaþia are obligaþia sã se con-stituie în grupuri în cadrul societãþii, altele decâtstakeholderii ºi dincolo de legi sau contracte”9. Prinaceastã obligaþie faþã de actorii sociali trebuie înþelesansamblul de parteneri, colaboratori, acþionari aiîntreprinderii ºi, în mod global, comunitatea în sânulcãreia trãieºte, adicã a stakeholderilor. Drucker con-siderã cã, într-un context liberal de reducere a roluluistatului, întreprinderile sunt acelea care trebuie sãpreia iniþiativa: „organizaþiile trebuie sã se ocupe deresponsabilitatea socialã. Nu existã altceva în jurulorganizaþiilor decât grija faþã de societatea însãºi. Eletrebuie sã se comporte responsabil, în limitele compe-tenþelor lor ºi fãrã sã afecteze capacitatea perfor-manþei lor”10 (Drucker, 1993).

În mod schematic, modelul stakeholderilor se prezin-tã sub forma a trei ramuri:

1. optica descriptivã/empiricã. Teoria pãrþilor interesateeste folositã pentru a descrie, chiar a explica carac-teristicile, dar ºi comportamentele întreprinderii,conceputã ca fiind o constelaþie de interese comu-ne ºi divergente (Donaldson ºi Preston, 1995).Brenner ºi Cochran (1991) observã cã stakeholde-rii, valorile lor, influenþa acestora asupra deciziilorsunt tot atâtea informaþii care permit anticiparea ºipredicþia comportamentului organizaþional.

2. optica instrumentalã. Teoria stakeholderilor permiteidentificarea legãturilor eventuale între un mana-gement bazat pe considerarea pãrþilor interesate(Stakeholder Management) ºi pe realizarea obiec-tivelor întreprinderii.

3. optica normativã. Aceastã ramurã, mai puþin dez-voltatã, foloseºte modelul stakeholderilor pentru aidentifica funcþiile organizaþiei ºi pentru a prescrie,în funcþie de atitudini, ce structuri ºi practici sãadopte.

În final, teoria pãrþilor interesate permite considerarearelativ completã a mediului întreprinderii. Totuºi,într-o perspectivã contractualã, teoria este conside-ratã staticã ºi ignorã dinamica productivã. Ea nu per-mite înþelegerea procesului ca fiind creator de valoa-re. Mai mult, în ideea teoriei contractuale, ea acordã oatenþie cvasiexclusivã conflictelor de interese, obþine-rii de rente, ignorând dimensiunea productivã a construirii rentelor.

În mod paralel, ea tinde sã considere aºteptãrile stake-holderilor în mod izolat unele faþã de altele. Aceastaare douã urmãri. Prima: sistemul de guvernanþã caredecurge de aici poate induce un management„împrãºtiat”, care tinde sã rãspundã unor aºteptãricontradictorii. A doua: acest model tinde sã neglijezeinteracþiunile constante între diferitele pãrþi intere-sate. Or, acestea din urmã fac „sistemul” cu între-prinderea, via feed-back continuu care interfereazã cuacestea. Riscul este de a avea o viziune fixã a organi-zaþiei care nu permite sã înþelegem cum îºi atingeaceasta obiectivele sociale, bine pus în evidenþã demodelul stakeholder.


7 Freeman R.E., Reed D.L. (1983), Stockholders and Stakeholders: A New Perspective on Corporate Governance, California manage-ment Review, Vol. 25, no. 3, pp. 88-106.

8 Freeman R.E., Strategic Management : A Stakeholder Approach, Pitman Series in Business and Public Policy 1984.9 Jones T.M., Corporate Social Responsibility, revisited, redefined, California, Management Review, nr. 22, 1980.10 Druker P, Post- capitalism society, Harper Business,1993.

52

ConcluziiMarile întreprinderi cunosc ºi sunt în prima linie demult timp în ceea ce priveºte dezvoltarea economicãresponsabilã. Ele sunt deschise cãtre conceptul deResponsabilitate Socialã a Întreprinderilor, care ia înconsiderare mediul, socialul ºi activitatea economicã.

Sectorul financiar a luat în seamã aceastã nouãdimensiune în mod progresiv în cadrul gamei sale deproduse ºi servicii. Este deosebit de important faptulcã se creeazã noi sinergii, un interes comun între ceitrei actori importanþi: noile întreprinderi, bãnci ºicompanii de asigurãri.

Este de apreciat faptul cã modelul stakeholder seimpune progresiv ca un cadru teoretic de referinþã.

Introducerea valorilor sociale poate sã dezvolte unsistem focalizat pe rentabilitate pe termen scurt, darcare îi va asigura firmei reputaþie, performanþã, ima-gine favorabilã.

Lipsesc, din pãcate, serii empirice ºi date suficient defiabile în vederea testãrii diferitelor ipoteze formulateºi, în acelaºi timp, este dificil de a izola criteriile saufactorii care reprezintã responsabilitatea socialã aîntreprinderii. Aceste criterii sunt considerate niºteparametri calitativi puþin comparabili ºi destul dediferiþi în funcþie de întreprinderi, sectoare de activi-tate sau zone geografice.

Nu sunt motive sã credem cã toate pãrþile implicate arfi sensibile la RSC ºi la dezvoltarea acþiunilor ce auconsecinþe financiare pentru întreprindere.

Dacã aceste perspective sunt mai puþin ambiþioasedecât cãutarea unei legi generale, care sã asociezeetica cu profitul, oferã cel puþin oportunitatea de asesiza mai bine condiþiile care sã combine respon-sabilitatea socialã a întreprinderii ºi performanþa safinanciarã. Ele vor putea sã ajute teoreticienii sãrãspundã la întrebarea pe care managerii le-oadreseazã în legãturã cu multiplicarea problemelorsociale: cum ºi de ce etica poate fi profitabilã?


Bowman E.H., Haire M., A Strategic Posture TowardsCorporate Social Responsibility, California ManagementReview, pag. 49-58, 1975

Brenner S.N., Cochran P., The stakeholder theory of the firm:implications for business and society theory and research,Sundance, UT, 1991.

Druker P., Post-capitalism society, Harper Business, 1993Donaldson T., Preston L.E., The stakeholder theory of the cor-

poration: concepts, evidence, and implications, Academy ofManagement Review, Vol. 20, No.1, pag. 65-91, 1995

Freeman R.E., Reed D.L., Stockholders and Stakeholders: A NewPerspective on Corporate Governance, California ManagementReview, Vol. 25, no. 3, pag. 88-106, Spring, 1983

Freeman R.E., Strategic Management: A Stakeholder Approach,Pitman Series in Business and Public Policy, 1984

Gond J-P., L’éthique est-elle profitable? L’étude des interactionsentre performance sociétale et performance financière, RevueFrançaise de Gestion, no. 136, decembrie 2001

Gond J.-P., Performance sociétale de l’entreprise et apprentissageorganisationnel. Vers un modèle d’apprentissage sociétal del’entreprise? Économies et Sociétés, Vol. K14 (4-5), pag.757-784, 2004.

Gond J.-P., Leca B., La construction d’une notation sociale desentreprises, ou l’histoire d’ARESE, Sciences de la Société,Vol.62, pag. 188-207, 2004.

Griffin J.J., Mahon, J. F. The Corporate Social Performance andCorporate Financial Performance Debate. Twenty-Five Yearsof Incomparable Research, Business and Society, 36(1),1997.

Griffin J.J., Corporate social performance: Research directions forthe 21st century, Business and Society, 39(4), pag 479-491,2000.

Jones T.M., Corporate Social Responsibility, revisited, redefined,California Management Review, pag. 22, 1980.

Laville E., L¢Entreprise verte, Village Mondial, 2003.Mercier S., L’apport de la théorie des parties prenantes au man-

agement stratégique: une synthèse de la litérature,Communication 10ème conférence de l’AIMS, Québec,iunie 2001.

O’Bannon D.P., The corporate social-financial performance rela-tionship. A typology and analysis, Business and Society,36(4), pag. 419-429, 1997.

Post J.E., Preston L.E., Sachs S., Managing the ExtendedEnterprise: The New Stakeholder View, CaliforniaManagement Review, Vol. 45, no. 1, pag. 6-28, Fall 2002..

Preston L.E., O’Bannon D.P. (1997), The corporate social-financial performance relationship. A typology and analysis,Business and Society, 36(4), p. 419-429.

Quairel F., „Représentations de la performance et notation socié-tale: de l’objet au signe”, „La responsabilité globale de l’en-treprise, un nouveau modèle de régulation?”, „Colloqueinterdisciplinaire”, Audencia Nantes Ecole deManagement, 16-17 oct. 2003.

Roman R.M., Hayibor S., Agle B.R., The relationship betweensocial and financial performance. Repainting a portrait,Business and Society, 38 (4), p.109-125, 1999.

Rowley T., Berman S., A Brand New Brand of Corporate SocialPerformance, Business and Society, 39(4), pag. 397-418,2000.

Wood, J., „Corporate Social Performance revisited”, Academyof Management Review, 1991.

www.banquemondiale.org, Le manuel de la Banque Mondialewww.cdproject.net/index.asp, Carbon Disclorsure Projectwww.csreurope.org, CSR Europe et la GRIwww.geodd.net, Le diagnostic en ligne GEODDwww.lamicrofinance.org, Le portail de microfinancewww.smart-business.bz.

Bibliografie

533/2009

Uniunea Profesiilor Liberale din Româniase prezintã

Uniunea Profesiilor Liberale din România, persoanãjuridicã românã, fãrã scop lucrativ, cu funcþionareautonomã este o organizaþie neguvernamentalã,apoliticã, înfiinþatã la data de 11 iunie 2001, în bazaOrdonanþei Guvernului nr. 26 / 2000.

UPLR reprezintã „organismul umbrelã” al tuturorasociaþiilor profesionale care au fost de acord sã intreîn componenþa sa ºi are ca obiective primordialeapãrarea ºi promovarea intereselor fundamentale alemembrilor acestora, precum ºi protejarea publiculuilarg prin furnizarea de servicii profesionale de înaltãcalitate ºi expertizã.

În prezent, Uniunea Profesiilor Liberale din Româniaeste formatã dintr-un numãr de 13 organizaþii profe-sionale ºi anume: Ordinul Arhitecþilor din România,Ordinul Asistenþilor Medicali Generaliºti, Moaºelor ºiAsistenþilor Medicali din România, Camera Audito-rilor Financiari din România - CAFR, Uniunea Na-þionalã a Barourilor din România, Corpul ExperþilorContabili ºi Contabililor Autorizaþi din România -CECCAR, Asociaþia Naþionalã a Evaluatorilor dinRomânia – ANEVAR, Corpul Experþilor Tehnici dinRomânia – CETR, Colegiul Farmaciºtilor din Româ-nia, Ordinul Geodezilor din România, Uniunea Na-þionalã a Practicienilor în Insolvenþã din România,Colegiul Medicilor din România, Uniunea Naþionalãa Notarilor Publici din România, Ordinul Tehnicie-nilor Dentari din România.

UPLR este deschisã tuturor organizaþiilor profesio-nale, persoane juridice care recunosc cele opt valoricomune caracteristice profesiilor liberale (confi-denþialitatea, participarea la dezvoltarea profesionalãcontinuã, independenþa ºi imparþialitatea, onestitateaºi integritatea, supravegherea personalului de sprijin,respectarea codurilor de conduitã ºi de bunã practicã,încheierea unei asigurãri de rãspundere civilã profe-sionalã, conflict cu convingeri morale sau religioase)ºi îndeplinesc criteriile prevãzute în Statutul sãu.

Uniunea Profesiilor Liberale din România reprezintã,în momentul de faþã, aproximativ 300.000 de membriiai organizaþiilor profesionale, care asigurã locuri demuncã pentru un numãr mare de salariaþi.

Totodatã, membrii profesiilor liberale contribuie, într-o mare mãsurã, la formarea bugetului consolidatal statului ºi a celor locale.

Organele de conducere ale Uniunii Profesiilor Libe-rale din România sunt: adunarea generalã, biroulexecutiv ºi preºedintele.

Adunarea generalã este alcãtuitã din toþi membriiUPLR, fiecare membru având drept la un vot.

Biroul executiv este format din trei membri, careîndeplinesc funcþiile de preºedinte, prim-vicepreºe-dinte ºi vicepreºedinte.

Membrii biroului executiv sunt aleºi pentru un man-dat de 2 ani.

Componenþa biroului executiv este urmãtoarea :

Prof. univ. dr. Ion Anghel, preºedinte, reprezen-tând Asociaþia Naþionalã a Evaluatorilor dinRomânia – ANEVAR ;

Avocat dr. Gheorghe Florea, prim-vicepreºedinte,reprezentând Uniunea Naþionalã a Barourilor dinRomânia;

Prof. univ.dr. Marin Toma, vicepreºedinte, repre-zentând Corpul Experþilor Contabili ºi Contabi-lilor Autorizaþi din România – CECCAR.

Preºedintele asigurã reprezentarea Uniunii în rapor-turile cu terþii ºi are un rol important în organizareapromovãrii solidaritãþii, colaborãrii ºi comunicãriipermanente între membrii acesteia.

Uniunea Profesiilor Liberale din România este mem-bru cu drepturi depline a douã organizaþii prestigioa-se de profesii liberale, atât pe plan mondial – UniuneaMondialã a Profesiilor Liberale – UMPL (din anul2006), cât ºi pe plan european – Consiliul European alProfesiilor Liberale – CEPLIS (din anul 2007 ).

Prioritãþile Uniunii Profesiilor Liberale din Româniaîn perioada urmãtoare se referã la:

participarea activã la dialogul social din România,atât prin intermediul Consiliului Economic ºi So-cial la care UPLR are calitatea de membru cu statutde observator, cât ºi prin comisiile de dialog socialorganizate la nivelul ministerelor. În prezent,UPLR acþioneazã pentru dobândirea calitãþii demembru cu drepturi depline al ConsiliuluiEconomic ºi Social din România ;

implementarea prevederilor celor douã Directiveale Uniunii Europene cu impact asupra profesiilorliberale ºi anume: Directiva nr. 2005/36/CE privind„Recunoaºterea reciprocã a calificãrilor profesio-nale” ºi Directiva nr. 2006/123/CE privind„Serviciile pe Piaþa Internã”;

Informaþii

54

asigurarea unei legãturi permanente cu autoritãþilepublice în scopul îmbunãtãþirii cadrului juridic,care sã asigure condiþii pentru desfãºurarea nor-malã a activitãþii profesiilor liberale. În acest sens,UPLR îºi propune sã elaboreze ºi sã promoveze olege-cadru a profesiilor liberale din România ;

unificarea sectorului socio-economic al profesiilorliberale, care este unul distinct ºi specific ºicreºterea sentimentului de solidaritate al mem-brilor acestora, ceea ce ar permite profesiilor libe-rale sã se exprime ca o voce comunã la nivelulsocietãþii;

promovarea codurilor etice ºi deontologice care sãincludã, în mod obligatoriu, cele opt valoricomune ale profesiilor liberale. În acest context,UPLR îºi propune sã elaboreze ºi sã promoveze uncod de conduitã la nivel naþional ºi sã participe laelaborarea celui la nivel european, prevãzut la art.37 din Directiva „Servicii pe Piaþa Internã”;

menþinerea la un nivel înalt a competenþei profe-sionale a membrilor profesiilor liberale în scopulasigurãrii unor servicii de calitate ºi expertizã, caresã asigure o bunã protecþie a cetãþenilor, inclusivprin organizarea de cursuri privind formarea pro-fesionalã continuã ;

asigurarea unei prezenþe permanente ºi susþinuteîn mass-media ºi promovarea în cadrul acesteia aimaginii profesiilor liberale pentru ca esenþa, sco-pul ºi rolul lor sã fie corect înþelese de cãtre socie-tatea civilã româneascã, cu accent pe faptul cã încentrul preocupãrilor sale este plasat cetãþeanul,principalul beneficiar al serviciilor prestate decãtre membrii profesiilor liberale ;

organizarea unor evenimente de marcã, cum sunt:cea de a II-a ediþie a „Zilei Profesiilor Liberale dinRomânia”, „Gala Premiilor Profesiilor Liberale dinRomânia” etc. [Sursa: UPRL]

Informaþii

Ordinul preºedintelui AgenþieiNaþionale de Administrare Fis-calã nr. 67/2009 pentru modifi-carea ºi completarea Ordinuluipreºedintelui ANAF nr. 819/2008 pentru aprobarea Procedu-rii privind declararea contribua-bililor inactivi, publicat în Moni-torul Oficial nr. 60 din 30 ianua-rie 2009Ordinul preºedintelui AgenþieiNaþionale de Administrare Fis-calã nr. 93/2009 pentru modifi-carea Ordinului preºedinteluiANAF nr. 1294/2007 privind im-pozitele, contribuþiile ºi altesume reprezentând creanþe fis-cale, care se plãtesc de contribua-bili într-un cont unic, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare,publicat în Monitorul Oficial nr.61 din 2 februarie 2009Ordinul preºedintelui AgenþieiNaþionale de Administrare Fis-calã nr. 92/2009 pentru abrogareaOrdinului preºedintelui ANAFnr. 1764/2008 pentru aprobarea

Normelor metodologice de apli-care a prevederilor art. 114 alin.(8)-(10) din OG 92/2003 privindCodul de procedurã fiscalã, cumodificãrile ºi completãrile ulte-rioare, astfel cum au fost comple-tate prin art. I pct. 1 din OUG192/2008 privind aprobarea unormãsuri de relaxare fiscalã în ved-erea creºterii economice ºi anumãrului locurilor de muncã,publicat în Monitorul Oficial nr.61 din 2 februarie 2009Ordinul ministrului economiei ºifinanþelor nr. 62/2009 pentruaprobarea modelului extrasuluisituaþiilor financiare anuale carese publicã de asociaþiile fundaþi-ile ºi federaþiile recunoscute, po-trivit legii, ca fiind de utilitatepublicã, publicat în MonitorulOficial nr. 35 din 19 ianuarie 2009Ordinul ministrului economiei ºifinanþelor nr. 3483/2008 ºi alPreºedintelui Comisiei naþionalea valorilor mobiliare nr. 144/2008 pentru aprobarea Normelor

metodologice privind determi-narea, reþinerea ºi virarea impo-zitului pe câºtigul de capital re-zultat din transferul titlurilor devaloare, obþinut de persoanele fi-zice, publicat în Monitorul Ofi-cial nr. 24 din 12 ianuarie 2009Ordinul Bãncii Naþionale a Ro-mâniei nr. 14/2008 pentru apro-barea Modelelor raportãrilor pe-riodice cuprinzând informaþiilestatistice de naturã financiar-contabilã ºi a normelor metodo-logice privind întocmirea ºi utili-zarea acestora, aplicabile sucur-salelor din România ale instituþi-ilor de credit din alte state mem-bre, publicat în Monitorul Oficialnr. 15 din 9 ianuarie 2009Ordinul ministrului economiei ºifinanþelor nr. 3769/2008 pentruaprobarea Normelor metodolo-gice privind întocmirea ºi depu-nerea situaþiilor financiare aleinstituþiilor publice la 31 decem-brie 2008, publicat în MonitorulOficial nr. 16 din 9 ianuarie 2009

Noutãþi legislative de la ANAF

Participarea delegaþiei CAFR la întâlnirea experþilor implicaþi în traducerea ISA-urilor

La 21 ianuarie 2009, la sediul din Bruxelles al Direc-toratului General Piaþa Internã ºi Servicii al ComisieiEuropene, a avut loc o întâlnire a experþilor implicaþiîn procesul de traducere a Standardelor Interna-þionale de Audit elaborate de IFAC. Au participatreprezentanþi ai IFAC, ai Direcþiei Generale PiaþaInternã ºi Servicii, ai Direcþiei Generale de Traduceri aComisiei Europene, alãturi de reprezentanþi aistatelor membre care gestioneazã procesul de tradu-cere a ISA-urilor. CAFR a fost reprezentatã de CarmenMataragiu - membru al Consiliului CAFR ºi AdrianaCoºa - expert relaþii internaþionale.

Principalele teme de discuþie din cadrul acestei întâl-niri au fost: prezentarea noii Politici de Traduceri aIFAC (conform cãreia se solicitã elaborarea unei sin-gure traduceri de calitate a standardelor IFAC într-olimbã, în procesul de traducere solicitându-se impli-carea mai multor pãrþi interesate care utilizeazã aces-te standarde), actualizarea informaþiilor privind stadi-ul traducerii ISA-urilor (în special a ISA-urilor refor-mulate ºi revizuite care fac parte din Proiectul deClaritate) în fiecare stat membru al Uniunii Europene,precum ºi dorinþa Comisiei Europene de a adoptaISA-urile reformulate ºi revizuite din Proiectul deClaritate derulat de Consiliul pentru StandardeInternaþionale de Audit ºi Asigurare al IFAC. În ve-derea publicãrii Standardelor Internaþionale de Auditîn fiecare limbã oficialã a Uniunii Europene în GazetaOficialã a UE, reprezentanþii direcþiei generale PiaþaInternã ºi Servicii au cerut sprijinul organismelormembre în ceea ce priveºte furnizarea traducerilorstandardelor. Aceste traduceri naþionale, care vor fifãcut deja subiectul unui proces de traducere aprobatde IFAC, al unei revizuiri ºi al unei consultãri publice,vor fi verificate pentru conformitate ºi de cãtredirecþia de traduceri a Comisiei Europene.

În cadrul discuþiilor purtate, reprezentanþii CAFR auarãtat cã traducerea ISA în limba românã este reali-zatã sub coordonarea Camerei Auditorilor Financiaridin România începând cu anul 2006, traducerea edi-þiei ISA 2008 fiind deja finalizatã, inclusiv revizui-rea.. A avut loc, de asemenea, un proces de consultarepublicã, prin care au fost solicitate comentarii pemarginea traducerii: textul revizuit a fost disponibilpe site-ul CAFR pentru comentarii ºi au fost trimisescrisori oficiale în acest sens principalelor pãrþi

interesate (Ministerelor de Finanþe ºi Justiþie, orga-nelor de reglementare, organismului de supravegherepublicã, mediului academic, CECCAR etc.). În ceea cepriveºte ISA-urile din Proiectul de Claritate, acesteaau fost traduse de cãtre Camerã ca parte integrantã aPãrþii a II-a a Manualului ISA 2008. Urmeazã a fidemaratã ºi traducerea celorlalte ISA-uri clarificate,termenul final estimat al traducerii (inclusiv arevizuirii acestora) fiind luna iunie 2009.

Proiectul de Claritate a fost finalizat la sfârºitul luniifebruarie 2009, iar noile ISA-uri clarificate suntdisponibile pe site-ul IFAC. Cu începere de la aceastãdatã, organismele membre care au gestionat tradu-cerea acestor standarde trebuie sã trimitã, pânã lafinalul anului 2009, standardele internaþionale deaudit traduse în limbile oficiale ale Uniunii Europene.[Adriana Coºa]

Software dedicat auditorilor financiari

Aºa cum cei mai mulþi auditori financiari ºtiu deja,CIEL România a lansat în vara anului 2008 un produssoftware dedicat activitãþii lor. Ajuns deja la a douaversiune (mult mai puternicã decât prima), acesta sedoreºte a fi un suport informatic de calitate pentruexercitarea unei profesii care implicã în egalã mãsurão mare rãspundere ºi un mare volum de muncã.

CIEL Audit ºi Revizuire este în primul rând o unealtãcare adaugã valoare muncii auditorilor financiari.Aplicaþia e construitã pe baza Standardelor Interna-þionale de Audit, cu actualizare continuã la noutãþilelegislative. Procedurilor (predefinite sau definite deauditor) li se pot ataºa drept probe de lucru fiºiere îndiverse formate (Excel, Word, ...), asigurând astfelflexibilitatea necesarã într-o profesie marcatã de omultitudine de bune practici.

Provocarea cea mai mare este probabil asigurareapreluãrii datelor de la clienþi. CIEL Audit ºi Revizuirepoate importa fiºiere în diverse formate - în afaracelor specifice aplicaþiilor CIEL, pot fi utilizate cu suc-ces: TXT, Excel (folosit ºi ca mijloc intermediar pentrutransfer date din alte aplicaþii), DBF, Access; tipuri dedate importate: Jurnal, Balanþa, Plan de conturi, sto-curi ºi inventare, înregistrãri contabile, documente ºiparteneri. Datele culese separat pot fi consolidate. Pebaza acestora pot fi alcãtuite urmãtoarele tipuri derapoarte: Balanþã, Flux de numerar, Fiºã de cont,Analizã financiarã, Balanþã de Mijloace Fixe, Balanþãde stocuri, Situaþiile financiare, Registru de Bancã ºiRegistru de Casã.

553/2009

Informaþii

O activitate mare consumatoare de timp este verifi-carea tranzacþiilor suspecte. CIEL Audit ºi Revizuirepune la dispoziþia utilizatorilor sai Lista persoanelorsuspecte ºi Lista societãþilor inactive, preluate dinMonitorul Oficial. De asemenea, pe baza unor confi-gurãri minimale poate efectua verificarea persoane-lor afiliate ºi din punct de vedere al conturilor.

Asigurând calcularea automatã a pragului de sem-nificaþie ºi a riscului de audit, propunând modul deeºantionare a înregistrãrilor ºi documentelor, permi-þând completarea ºi listarea Procedurilor ºi Caietuluide Audit, CIEL Audit ºi Revizuire devine cel mai apro-piat colaborator al auditorilor financiari.

Cei interesaþi sa afle informaþii suplimentare se potadresa domnului Bogdan Radulescu - ProductManager CIEL Romania, e-mails: [email protected], [email protected], tel.:021-201 53 00.

Noul Ghid IFAC cu privire la BunaPracticã Internaþionalã

Ca parte a angajamentului luat în ce priveºte sprijinulpe care trebuie sã-l acorde contabililor profesioniºtidin domeniul afacerilor, precum ºi organizaþiiloracestora, pentru a spori guvernanþa ºi pentru aîmbunãtãþi performanþa la nivelul organizaþiei,Comitetul Contabililor Profesioniºti din DomeniulAfacerilor (PAIB) care aparþine Federaþiei Internaþio-nale a Contabililor (IFAC) a transmis la 10 februarie2009 un document – Ghid cu privire la Buna PracticãInternaþionalã, intitulat Evaluarea ºi ÎmbunãtãþireaGuvernanþei în cadrul Organizaþiilor. Noul ghid pentrucontabilii profesioniºti din domeniul afacerilorinclude ºi un cadru de lucru, o serie de principii fun-damentale, un îndrumar de sprijin, precum ºi refe-rinþe despre modul în care se poate contribui la eva-luarea ºi îmbunãtãþirea guvernanþei în cadrul organi-zaþiilor.

”Acest Ghid cu privire la Buna Practicã Internaþionalãreuneºte principiile recunoscute la nivel internaþionalcu cele aplicabile în buna practicã cu privire la guver-nanþa eficientã, realizând din acestea un reper inter-naþional pentru profesia contabilã” a afirmat Ian Ball,directorul executiv al IFAC. ”Va fi folositor Comite-tului Contabililor Profesioniºti din Domeniul Aface-rilor ºi organizaþiilor sale sã-ºi îmbunãtãþeascã în con-tinuare structurile ºi procesele de guvernanþã – ele-mente de o importranþã criticã pentru asigurarea via-bilitãþii ºi responsabilitãþii.”

Acest ghid este proiectat de aºa manierã încât sã com-pleteze codurile deja existente cu privire la guver-nanþã, coduri cum ar fi Principiile OECD cu privire laGuvernanþa Corporativã (din 2004), emise de Orga-nizaþia pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã(OECD), prin care organizaþiile sunt încurajate sãtindã la echilibrarea unei balanþe între conformarea curegulile ºi regulamentele - pe de o parte - ºi dirijareaperformanþei organizaþionale - pe cealaltã parte.Ghidul se concentreazã, de asemenea, asupra modu-lui în care s-ar putea crea o valoare sustenabilã pentruprincipalele pãrþi interesate sub forma unor bunurisau servicii de calitate, a unei economii profitabile, aunei securitãþii a locurilor de muncã, a unei siguranþesau a altor responsabilitãþi economice sau sociale.

Un document separat, Prefaþã la Ghidul IFAC cuprivire la Buna Practicã Internaþionalã, stabileºte ariade aplicabilitate, scopul, procesele desfãºurate decomitetele care au dezvoltat seria de ghiduri cuprivire la Buna Practicã Internaþionalã.

Atât Îmbunãtãþirea Guvernanþei în cadrul Organizaþiilor,cât ºi Prefaþa la Ghidul IFAC cu privire la Buna PracticãInternaþionalã pot fi descãrcate gratuit din secþiuneaComitetului Contabililor Profesioniºti din DomeniulAfacerilor (PAIB), de pe site-ul IFAChttp://www.ifac.org/store. [Ec. Alexandra Jora]

Încheierea procesului de consultare publicã pe marginea traduceriiStandardelor Internaþionale de Auditemise de IFAC, ediþia 2008

La data de 31 ianuarie 2008 s-a încheiat procesul deconsultare publicã demarat de Camera AuditorilorFinanciari din România, pe marginea traducerii înlimba românã a ediþiei 2008 a Standardelor Interna-þionale de Audit emise de Federaþia Internaþionalã aContabililor, IFAC. Camera Auditorilor Financiari dinRomânia a primit de la IFAC dreptul de copyrightpentru traducerea acestor standarde în limba românã.

În urma comentariilor primite, standardele care ausuferit modificãri sunt prezentate pe site-ul Camerei:www.cafr.ro.

Se face precizarea cã semnul (***) care se regãseºte întextul standardelor reprezintã o identificare a terme-nilor-cheie, este utilizat doar în varianta interimarã astandardelor ºi urmeazã a fi înlãturat în versiuneatipãritã a acestora.

56

Informaþii

Documents

AF3_2009_Site-318c