SUMAR | INSIDE

Agenda Construcţiilor topics include detailed information about the ongoing or planned building works, profiles of companies in the business, listings of producers and importers of construction materials and technologies, latest news about the raw materials and products prices, analyses / market research and data concerning specialised exhibitions and the attending companies. The distribution of the magazine is directed to the executive staff of contractors and officials within construction, installations and joinery companies, and also to architects, designers, investment groups etc.

Agenda Construcţiilor is available free of charge on request to anyone who falls within the controlled circulation criteria. There are 8 issues of the magazine per year, including a top of local construction companies. It is available to anyone who does not meet the criteria at a subscription rate of €89 for 12 issues. Single copies: €12.

Magazine subscription:For international delivery: 89 euro for 12 issues For delivery to Romania: 228 lei for 12 issues

Please pay through payment order onRAMPA Invest SRL Bucureşti;CIF (VAT): RO 13506167,Account (Euro) RO73 BACX 0000 0000 3649 6320, SWIFT: BACXROBU, Unicredit Tiriac Bank - CDG Branch (for international payment)orAccount (Lei) RO23 BACX 0000 0000 3649 6250Unicredit Ţiriac Bank, branch Charles de Gaulle (for domestic payment)

Send the order with a copy of P.O. by e-mail: abonamente@agendaconstructiilor.ro

ISSN 1582-876X

4th District, Bucharest - 04015717th, Enăchiţă Văcărescu StreetPhone/Fax: +4021-336.04.16, +4021-336.04.17, +4031-401.63.88office@agendaconstructiilor.rowww.agendaconstructiilor.ro

Rampa Invest SRL

STAFF LIST

65Index Companii | Suppliers Index

Preţurile materialelor se vor majora cu 10% în 2014The prices of construction materials will increase by 10% in 2014

52Producători & Furnizori | Producers & Suppliers

Buget de 9 miliarde euro, pentru investiţiile din anul viitorInvestment budget of 9 billion EUR for next year

58INFO-Şantiere | Building Sites

ROOFART: Dublare a încasărilor, prognozată pentru anul viitorROOFART: Double turnover estimated for next year

KUMA: Circa 80% din producţia locală se exportă în ScandinaviaKUMA: About 80% of the local production is exported to Scandinavia

GROHE: Evoluţie de 43% a vânzărilor în perioada cea mai dură a recesiuniiGROHE increased sales by 43% during recession

CITR are în portofoliu peste 60 de dosare ale unor firme de construcţiiCITR manage over 60 cases of insolvency of construction companies

SELENA: Consolidarea operaţiunilor locale, un obiectiv permanentSELENA continues the consolidation of local business

GSE DESIGN & BUILD: Venituri anuale estimate la 10 milioane de euroGSE DESIGN & BUILD: Annual revenues estimated at 10 million EUR

SCHINDLER livrează 21 de ascensoare pentru complexul SkanskaSCHINDLER delivers 21 elevators for Skanska office building

ARL CLUJ SA: Domeniul infrastructurii nu a fost afectat de crizăARL CLUJ SA: The infrastructure domain was not affected by recession

CONEST SA: Extinderea pe noi pieţe reprezintă o prioritateCONEST SA: The expansion on new markets is a priority

DAC ANTREPRIZĂ CONSTRUCŢII: Nou parc industrial aflat în perspectivăDAC ANTREPRIZĂ CONSTRUCŢII: New industrial park in perspective

BUTAN GRUP demarează producţia de componente mecaniceBUTAN GRUP starts the production of mechanical components

TEMAD PRODUCŢIE: Fabrică de plasă din fibră de sticlă, la BraşovTEMAD PRODUCŢIE: Fiberglass mesh production place, opened in Braşov

ICCO GRUP: Strategie multidirecţională de dezvoltare a afacerilorICCO GROUP: Multidirectional strategy for business development

CATD SA: Sistemul edilitar local necesită încă 200 milioane de euroCATD SA: The local system optimization requires an additional 200 million EUR

42Opinii | Interview

SRAC: Perfomanţă europeană la un organism românesc de certificareSRAC: European performance for a Romanian certification company

50Lideri | Leaders

Sectorul construcţiilor are nevoie de 10 miliarde euro în 2014The construction market needs 10 billion EUR in 2014

Cei mai mari antreprenori estimează creşteri ale afacerilorConstruction industry leaders expect turnover increases

Furnizorii continuă investiţiile pentru majorarea cotei de piaţăSuppliers invest in order to increase market share

Un an mai bun aşteptat pe segmentul de software pentru proiectareA better year expected for the construction software market

Creştere a interesului companiilor pentru produse sustenabileIncrease of the companies’ interest for sustainable products

6Analiză | Analysis

Desktop publishing Eugen Butuc-CerchezStelian DincăSales DepartmentMarius-Cătălin ManeaAna ŞtefănescuAna-Roxana AgachiMircea FilotiViorica ŞoşeaElena AirineClaudia-Irina RaduProject ManagerHermina MareşChief Financial OfficerVasile DiaconuAdministratorValeriu Marinciu

Editor-in-chiefElena IcleanuSenior EditorOvidiu-Victor ȘtefănescuEditorial TeamIon-Cosmin DincuSimona-Roxana EneRăzvan-Eugen PopaCamelia PantelAdrian AgachiCristina BarticelMihaela-Raluca CristeaMirela FotacheGheorghiţă MarinciuCristian Apostol

Vol. 101 No. 7 November-December 2013

p | pp

Noile soluții de acces conectează fără probleme ascensoarele la toate punctele de acces dintr-o clădire, incluzând turnichetele și ușile automate, pentru a oferi un nivel maxim de siguranță, asigurând totodată o deplasare fără impedimente. Atunci când se combină cu soluţiile KONE îmbunătăţite pentru destinaţie, trecerea de la turnichet la cel mai apropriat ascensor va decurge ușor și va implica un timp de așteptare foarte scurt. Soluțiile KONE privind destinaţia iau în considerare numărul de persoane ce așteaptă să utilizeze ascensoarele și etajele de destinație în momentul în care indică și îndrumă utilizatorii individuali către ascensorul care îi va duce la etajul dorit în cel mai eficient mod.

Aceasta înseamnă o capacitate sporită de transport și o mai bună eficientizare a traficului cu ascensorul: cabine de lift mai puțin aglomerate, durata de deplasa-re mai scurtă și mai puține opriri inutile.

FLEXIBILITATEFlexibilitatea - atât pentru utilizatorii din clădire, cât

și pentru clienții KONE - reprezintă unul dintre cele mai importante avantaje ale acestei noi soluții.

Soluțiile pot fi programate în funcție de nevoile fiecărei persoane. Dacă, de exemplu, o persoană are nevoie de mai mult spațiu în ascensor, aceasta va fi direcționată către un ascensor cu mai puțini pasageri. Dacă aveți nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la ascensor, ușile vor rămâne deschise mai mult timp.

"Călătoria cu liftul nu este la fel pentru toată lumea", spune Ari Virtanen, Head of Access Control ＆ Integra-ted Solutions - Business Line Senior Director, adăugând că informațiile despre utilizator pot fi modificate în sistem dacă este nevoie. "În cazul în care v-ați accidentat la picior, această informație poate fi introdusă în sistem, iar ascensorul vă va aștepta un timp mai îndelungat decât în mod obișnuit. Când veți fi din nou sănătos puteți reveni la setările inițiale".

În crearea noii game de soluții, KONE a pornit de la înțelegerea diverselor nevoi ale clienților și utilizatori-lor din clădire. Pachetul integral al soluțiilor KONE pentru fluxul de persoane oferă clienților o soluție completă, ușor de pus în practică, de la un singur furnizor. În plus, dacă clienții doresc să își integreze în sistemul lor de acces aplicații suplimentare oferite de părți terțe - cum ar fi un sistem de scanare a irisului, de management de parcare, sau un sistem pentru plata la cantină - acest lucru este posibil.

INTUITIVITATE Designul este, de asemenea, foarte important pentru

noi, atât din punctul de vedere al atractivității vizuale cât și al experienței utilizatorului", afirmă Virtanen, adăugând că întreaga gamă a produselor au o interfaţă şi o imagine consistente. Apelarea și utilizarea ascensorului se va efectua prin atingerea unor ecrane de ultimă generație, ușor de înțeles, create astfel încât să asigure accesibilitate pentru toți utilizatorii.

Pe durata călătoriei cu ascensorul - sau în drumul către acesta - ecranele de informare KONE vă pot îndruma în direcția corectă, vă pot oferi informații privind clădirea sau pot avea rolul unei platforme pentru știri și publicitate.

"ASCENSOARELE DIN VIITOR SEAMĂNĂ MAI MULT CU TAXIURILE ȘI MAI PUȚIN CU AUTOBUZELE"

TASTA DE APEL ÎN BUZUNARUna dintre realizările remarcabile din pachetul de

soluții marca KONE privind fluxul de persoane este reprezentată de KONE RemoteCall™ (Apelare de la Distanță), ce permite utilizatorilor să cheme un ascensor utilizând o aplicație instalată pe telefonul lor mobil.

"Aceasta este inovația noastră radical autentică", afirmă Pekka Korhonen, Director of Business and Offering Development în cadrul companiei KONE. "Și, de fapt, este ceva ce am creat pentru prima dată în anul 2005, înainte de apariția «app stores», într-o perioadă în care aplicațiile pentru mobil care să susțină altceva decât jocuri relativ simple erau încă rare".

Aplicația permite utilizatorilor să efectueze apeluri personalizate pentru chemarea ascensoa-relor într-un mod rapid și comod de oriunde din clădire, reducând astfel timpul de așteptare și aglomerarea coridoarelor. Din momentul în care utilizatorul a apelat un ascensor utilizând această aplicație, va fi îndrumat către ascensorul corect.

Aplicația KONE RemoteCall poate fi programată pentru trei tipuri diferite de apeluri: normale, prioritare, cu accesibilitate. Rutele favorite sau cele utilizate în mod frecvent pot fi salvate pentru o selectare rapidă. Acesta reprezintă un serviciu cu prioritate pentru pasagerii VIP și, de asemenea, pentru ajutarea persoanelor cu nevoi speciale.

"Dacă, de exemplu, aveți dizabilități vizuale sau auditive, vă puteți folosi propriul echipament pentru a apela un ascensor cu eforturi minime," spune Korhonen. Funcția de accesibilitate oferă pasagerilor mai mult timp să ajungă și utilizeze ascensorul indicat. Nu va mai fi aglomerație în zona ascensoarelor pentru apăsarea butonului de chemare - totul a fost aranjat înainte ca dvs. să ajungeți în holul clădirii.

KONE Ascensorul SASediul social:Şos. Viilor nr. 65A, Sector 5, Bucureşti, 050152Sediul comercial şi de corespondenţă:Str. Scorţeni nr. 1, Sector 3, Bucureşti, 031217Tel. 021-311.46.00/01/02 Fax: 021-311.46.03www.kone.com.ro

6 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

ANALIZĂ

Sectorul construcţiilor are nevoie de 10 miliarde euro în 2014

The construction market needs 10 billion EUR in 2014

The local construction market will reach between 8.5 billion and 9 billion EUR this year, continuing the downward trend recorded in the last five years, according to the Romanian Association of Construction Entrepreneurs (ARACO) and the Construction Products Association in Romania (APMCR). Thus, after the collapse of production in the construction industry from 15.3 billion EUR in 2008 to 9.7 billion EUR in 2010, in the period 2011-2012 a stabilization followed to around 9.33 billion EUR. However, during the first half of 2013 only 3.73 billion EUR were recorded, marking a pretty serious situation for the current year. According to the estimates of the associations active in the area, in order for the construction activities to be carried back to an optimal level, it is necessary to provide the resources needed to overcome the threshold of 10 billion EUR in 2014. Although the average salary in this economic sector increased successively (from 1,506 RON in 2008 to 1,721 RON in 2012 and 1,749 RON in 2013), the average number of employees recorded a decline (from 414,000 people in 2008 to 342,000 people in 2012 and 348,000 people in January-June 2013). Obviously, the experts of the association warn that, under these conditions, there will be a successive reduction in the construction productivity (expressed in EUR/ month/ employee), which stood at about 3,079 EUR in 2008, 2,268 EUR in 2012 and only 1,786 EUR in the first half of 2013. Instead, according to the National Statistics Institute (INS ), the actual value of the construction market (defined as the level extracted of GDP and denominated in EUR at the average exchange rate of each year) was different and, from 14.36 billion EUR in 2008, it has reached 11.32 billion EUR last year, after the 2011 level indicated the installment of a support threshold (of almost 13.4 billion EUR), which, if it were to be maintained, could mark the completion of recession for this sector.

Deși salariul mediu în această ramură economică s-a

majorat succesiv (de la 1.506 lei în 2008 la 1.721 de lei în

2012 și 1.749 de lei în 2013), numărul mediu de angajaţi

a consemnat un regres (de la 414 mii de persoane în 2008

la 342 mii de persoane în 2012 și 348 mii de persoane în

ianuarie-iunie 2013). Evident că specialiștii organizaţiei

patronale avertizează, în aceste condiţii, asupra

diminuării succesive a productivităţii din construcţii

(exprimate în euro/ lună/ angajat), care s-a plasat de la

circa 3.079 de euro în 2008 la 2.268 de euro în 2012 și

la numai 1.786 de euro în primul semestru din 2013. În

schimb, conform Institutului Naţional de Statistică (INS),

valoarea efectivă a pieţei de construcţii (stabilită ca nivel

extras din PIB și denominată în moneda europeană la

cursul mediu din fi ecare an) a fost diferită și, de la

14,36 miliarde euro în 2008, s-a ajuns la 11,32 miliarde

euro anul trecut, după ce nivelul din 2011 ar fi indicat

instalarea unui prag-suport (de aproape 13,4 miliarde

euro) care, dacă ar fi fost menţinut, ar fi putut marca

fi nalizarea recesiunii în acest sector economic. Trebuie

precizat, însă, că sumele calculate de INS ca realizări ale

pieţei construcţiilor - și care au avut în 2012 o pondere

de 8,6% din PIB - reprezintă toate realizările fi rmelor din

branșă (inclusiv producători de materiale de construcţii),

ale persoanelor fi zice autorizate (lucrători independenţi

ce declară venituri din construcţii), segmentului de

proiectare și arhitectură etc. Alte date relevante care

ar putea conferi o dimensiune realistă a pieţei sunt

furnizate de Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC),

care arată că în domeniu sunt activi circa 10.227 de

agenţi economici specializaţi, aceștia ocupându-se de

peste 22.505 obiective de investiţii (șantiere) afl ate

în evidenţa ISC. Cele mai multe companii (circa 70%)

sunt implicate în execuţie, iar diferenţa în activitatea de

proiectare. La acest capitol, se mai observă faptul că în

afara anului 2008 și a celui trecut, contribuţia sectorului

de construcţii la creșterea PIB a fost negativă, însă 2012

a marcat o redresare, printr-un aport nul. În schimb, în

ceea ce privește formarea PIB, cel mai nefavorabil an (ca

realizări) a fost constituit de 2011, când acest indice a

atins un prag record ca scădere (fi ind de numai 2,7%).

Evident, motivele au fost multiple - atât obiective, cât

și subiective -, în prima categorie încadrându-se cele

legate de evoluţia investiţiilor (totale și străine directe)

în economia naţională. De asemenea, dinamica volu-

mului de construcţii a fost extrem de fl uctuantă, după

creșterea de 26% din 2008 urmând scăderi consecutive

(de 12,2% și 14,4%) în 2009 și 2010, respectiv sporiri

punctuale și neînsemnate (de 1,1% și 1,6%) în 2011 și

2012, care nu pot aduce o redresare a situaţiei în acest

an și nici măcar pe termen mediu.

Sectorul naţional de construcţii în context europeanPentru a evidenţia cu mai multă acurateţe situaţia

actuală și perspectivele sectorului de construcţii din UE,

care continuă să aibă un aport semnifi cativ la economia

comunitară, analiștii biroului european de statistică

Eurostat au arătat că, după schimbarea bazei de raportare

a tuturor indicatorilor (pentru anul 2010), s-au identifi cat

cotele pe care fi ecare piaţă a construcţiilor din UE-27,

respectiv UE-17 le-a avut în acel moment. Interesant

este faptul că, în pofi da problemelor economice, în 2010

cea mai semnifi cativă industrie a construcţiilor a fost cea

din Franţa (cu o pondere de 17,2% din totalul UE-27),

urmată, în ordine, de Marea Britanie (15,9%), Germania

(13,6%), Spania (12,7%) și Italia (12,2%). Toate celelalte

state membre au deţinut cote de până la 10%, indicând o

fragmentare fără precedent (după cum se observă inclusiv

în diagrama specifi că) și fi ind, în ordinea indicată de

Eurostat, reprezentate de: Belgia (2,9%), Bulgaria (0,3%),

Cehia (1,4%), Danemarca (1,6%), Estonia (0,1%), Irlanda

(0,6%), Grecia (0,8%), Cipru (0,3%), Letonia și Lituania (cu

0,1% fi ecare), Luxemburg (0,4%), Ungaria (0,5%), Malta

(0,1%), Olanda (5,3%), Austria (2,8%), Polonia (2,7%),

Portugalia (1,7%), România (0,9%), Slovenia (0,3%),

Slovacia (0,5%), Finlanda (1,6%) și Suedia (3,3%). Ţările

din zona monedei unice (UE-17) contribuie cu 73,2% la

nivelul total al pieţei construcţiilor din întreaga comuni-

tate, iar contribuţiile fi ecărui membru la sectorul de profi l

din UE-17 sunt conturate astfel: Belgia (3,9%), Germania

(18,6%), Estonia (0,1%), Irlanda (0,8%), Grecia (1,1%),

Spania (17,3%), Franţa (23,6%), Italia (16,7%), Cipru

(0,4%), Luxemburg (0,5%), Malta (0,1%), Olanda (7,3%),

Piaţa locală a construcţiilor se va situa între

8,5 miliarde euro și 9 miliarde euro în 2013,

continuând trendul descrescător înregistrat

în ultimii cinci ani, potrivit datelor Asociaţiei

Române a Antreprenorilor de Construcţii

(ARACO) și Asociaţiei Producătorilor de Mate-

ria le pentru Construcţii din România (APMCR).

Astfel, după o prăbușire a producţiei realizate

în construcţii de la 15,3 miliarde euro în 2008 la

9,7 miliarde euro în 2010, intervalul 2011-2012

a adus o stabilizare la circa 9,33 miliarde euro,

pentru ca în primul semestru din 2013 să se

consemneze numai 3,73 miliarde euro, marcând

o situaţie destul de dificilă pentru anul în curs.

Conform estimărilor asociaţiilor profesionale

din domeniu, pentru ca activitatea din sectorul

construcţiilor să se desfășoare din nou la un

nivel optim, se impune asigurarea resurselor

necesare depășirii pragului de 10 miliarde euro

în 2014.

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 7

ANALYSISAustria (3,8%), Portugalia (2,4%), Slovenia (0,4%),

Slovacia (0,7%) și Finlanda (2,2%). Având în vedere datele

respective, analiștii Eurostat au mai anunţat că, în anul

2010, lucrările de construcţii imobiliare au avut o pondere

de 78% din totalul pieţei de construcţii a UE-27, iar cele de

inginerie civilă de 22%, în timp ce pentru UE-27 indicatorii

respectivi s-au plasat la 78,5%, respectiv 21,5%. Nu este,

deci, surprinzător că și în ţara noastră "baza" sectorului de

profi l ar trebui să rămână segmentul imobiliar, chiar dacă

este necesar ca investiţiile în infrastructură să fi e favorizate.

Redresare lentă estimată pentru următorii aniSituaţia industriei europene a construcţiilor se va menţine

difi cilă și în perioada următoare, în contextul în care majo-

ritatea pieţelor monitorizate de organizaţia Euroconstruct

continuă să se afl e în recesiune. Potrivit celor mai recente

date, în acest an va fi consemnat un regres de aproape 3%

pe piaţa europeană a construcţiilor, o ușoară revigorare

(+0,5%) urmând a fi înregistrată în 2014. Pentru 2015,

previziunile Euroconstruct indică o majorare de 1,7%

în industrie. Evoluţiile vor fi , însă, nesemnifi cative în

comparaţie cu scăderile drastice consemnate în perioada

recesiunii. Din punct de vedere structural, datele indică o

revenire semnifi cativă a domeniului rezidenţial (proiecte

noi și renovări), ce se va majora cu 3,5% în intervalul

2012-2015. Totodată, în următorii doi ani, piaţa lucrărilor

inginerești va înregistra o creștere de maximum 1,7%, iar

cea a construcţiilor nerezidenţiale se va majora cu până la

1%. La o privire economică generală, cel mai recent raport

publicat de FMI confi rmă tendinţa de creștere lentă,

însă experţii fondului nu exclud noi perioade de criză.

Astfel, potrivit documentului citat, estimările privind

evoluţia economiei mondiale pentru 2013 și 2014 au fost

revizuite în scădere, din cauza evoluţiilor dezamăgitoare

din ţările afl ate în curs de dezvoltare. Reprezentanţii FMI

au rectifi cat negativ și estimările referitoare la creșterea

economică a SUA, pe fondul incertitudinilor bugetare și

monetare, însă au îmbunătăţit previziunile pentru zona

euro. În ceea ce privește România, instituţia fi nanciară

nu a modifi cat prognoza, anticipând, pentru acest an, o

creștere economică de 2%, urmată de o nouă evoluţie,

de 2,2%, în 2014. În ansamblu, PIB mondial ar urma

să crească, în 2013, cu 2,9% și cu 3,6% în 2014, fi ind cu

0,3%, respectiv 0,2% sub ritmul anticipat în luna iulie de

FMI. Potrivit raportului, Germania va înregistra un avans

economic de 0,5% în 2013 (în loc de 0,3%) și de 1,4% (în

loc de 1,3%) în 2014. Totodată, Franţa ar reuși să evite

recesiunea în acest an, urmând a consemna o creștere

economică de 0,2% în 2013 și de 1% în 2014. Pentru

Marea Britanie, estimarea pentru 2013 a fost revizuită

în creștere, de la 0,9% la 1,4% în 2013 și de la 1,5% la

1,9% în 2014. Pentru Spania și Italia FMI anticipează noi

contracţii economice în acest an, în timp ce în 2014 PIB al

Spaniei va crește cu 0,2%, iar cel al Italiei, cu 0,7%.

Cele șapte state europene afl ate în curs de dezvoltare

din Uniunea Europeană, printre care se afl ă și România,

precum și celelalte două ţări din afara UE (Turcia și Serbia),

vor continua o redresare economică moderată în 2013

și 2014. Potrivit raportului FMI, prelungirea recesiunii

în zona euro ar reprezenta un risc major pentru toate

aceste economii. În afara României, celelalte state incluse

în regiunea Europei emergente sunt Polonia, Ungaria,

Bulgaria, Lituania, Letonia și Croaţia. FMI anticipează,

pentru această zonă, o creștere economică de 2,25% în

2013 și de 2,75% în 2014. În cazul SUA, FMI consideră că

vor reprezenta în mod cert motorul creșterii mondiale, dar

economia va fi constrânsă de reducerile bugetare masive.

Din acest motiv, FMI a redus estimarea pentru acest an

cu 0,1%, la 1,6%, și cu 0,2%, la 2,6% pentru 2014. FMI

a revizuit negativ și prognoza privind evoluţia economiei

Chinei cu 0,2%, la 7,6% în 2013 și cu 0,4%, la 7,3% în

2014.

Perspective ale pieţei naţionale de construcţii 2014-2020Întrucât contextul economic actual este marcat de incer-

titudine, o prognoză cu un oarecare grad acceptabil de

acurateţe, care să refl ecte perspectivele pieţei naţionale

de construcţii pe termen mediu și lung, reprezintă un

demers imposibil de efectuat. Această realitate se refl ectă,

de altfel, inclusiv în planurile de afaceri ale fi rmelor,

conturate cel mult pe etape trimestriale de activitate și

pe un portofoliu de contracte și comenzi care se modifi că

încontinuu. Totuși, dacă se iau în considerare cele mai

recente previziuni ale factorilor guvernamentali - puse

în acord cu cele ale partenerilor internaţionali ai ţării

noastre (Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială

și Comisia Europeană) - o atitudine moderat-opti mistă

ar putea fi justifi cată măcar până în anul 2016, moment

ce va marca fi nalizarea actualului mandat al Executivului.

În conformitate cu datele Comisiei Naţionale de Prognoză

(CNP), România nu va reintra în recesiune, consemnând

creșteri economice (ale PIB) de 1,6% în acest an, 2,2% în

2014, circa 2,3% în următoarele 12 luni și de 3% în 2016.

După o stabilizare a contribuţiei sectorului de construcţii

la creșterea PIB în 2012 (respectiv 0%), actualul exerciţiu

fi nanciar ar trebui să aducă un aport pozitiv în acest sens

(+0,2%), iar până în 2016 acest indicator ar trebui să fi e

de +0,5% pe an. Dacă se presupune că realizările tuturor

fi rmelor de construcţii vor avea o dinamică similară

economiei în ansamblul său, ponderea acestora în PIB ar

trebui să se menţină cel puţin la nivelul din 2012 (respectiv

la 8,6%). În consecinţă, la nivelul lui 2016 valoarea totală a

pieţei ar trebui să fi e de cel puţin 63,5 miliarde lei preţuri

curente (sau 14,27 miliarde euro la cursul de schimb

actual), mai apropiată de pragul din 2008, de 14,36

miliarde euro. Astfel, momentul 2016 ar putea marca -

dacă nu apar diverse sincope, a căror incidenţă rămâne

totuși sporită - fi nalizarea procesului de recuperare

completă a pierderilor. Tot pe baza informaţiilor de la CNP,

se mai observă că punctul maxim al evoluţiei volumului

lucrărilor de construcţii s-ar putea observa în 2015

(respectiv +5,3% faţă de anul anterior), iar ca structură

lucrările de reparaţii capitale vor fi preponderente și vor

avea cel mai semnifi cativ ritm ascendent. Din punct de

vedere al obiectelor de construcţii, se pare că proiectele

de infrastructură vor evolua într-o marjă afl ată în confor-

mitate cu media pieţei, mult mai dinamice fi ind lucrările

la clădiri rezidenţiale (unde încă din 2014 se va observa

o sporire de peste 7% pe an). Totuși, evoluţia volumului

lucrărilor de construcţii imobiliare nu va depăși, în medie,

pragul de 5% și, după cum se poate remarca, numeroși

indicatori ai CNP se afl ă, la rândul lor, în marja de eroare

statistică.

Un alt aspect ce ar putea contura evoluţia pieţei până

în anul 2020 (inclusiv) se bazează pe capacitatea de

absorbţie a fondurilor europene. După cum se cunoaște,

perioada actuală de programare se fi nalizează la data

de 31 decembrie 2013, iar sumele alocate României din

cele cinci fonduri structurale și de coeziune (începând cu

2007) totalizează 27,46 miliarde euro, majoritatea (12,66

miliarde euro) fi ind disponibile prin Fondul European

pentru Dezvoltare Regională (FEDR). Deși autorităţile au

explicat, în ultimul timp, că pentru multe componente

ale programelor operaţionale sectoriale rata absorbţiei a

sporit semnifi cativ (dublându-se în anumite cazuri, cum

ar fi cel al dezvoltării resurselor umane - POSDRU), studiile

de specialitate realizate de organizaţii independente arată

că România se menţine, în continuare, pe ultimul loc din

Europa Centrală și de Est în ceea ce privește atragerea

de fonduri europene, situaţie ce infl uenţează negativ

atractivitatea mediului de afaceri. În acest context, nu este

de mirare că marile proiecte de infrastructură - pentru

care UE asigură cofi nanţare - trenează sau sunt complet

blocate, fără perspective în ceea ce privește elaborarea

unor planuri viabile pe termen mediu și lung. Încă din

februarie 2013, în cadrul unui summit al principalilor șefi

de stat și de guvern, s-a ajuns la un acord potrivit căruia,

pentru România, se vor aloca fonduri de 39,88 miliarde

euro la nivelul exerciţiului fi nanciar 2014-2020, în creștere

cu 18% faţă de intervalul 2007-2013. Cu toate acestea,

ţara noastră a primit mai puţin cu 20% faţă de propunerea

iniţială a Comisiei Europene, care viza acordarea a 48

miliarde euro - sufi ciente în accepţiunea puterii executive

a UE pentru acoperirea fi nanţării necesare în următorii

șase ani. Chiar dacă s-a obţinut o prelungire a perioadei

de graţie acordate în vederea absorbţiei bugetului

alocat de la doi ani la trei ani, ceea ce ar putea preveni

dezangajarea a circa 4 miliarde euro, în România modul

defectuos de gestionare a fondurilor UE nu reprezintă

un accident, ci dimpotrivă, o certitudine. La o analiză

succintă, rezultă că, din cele aproape 30 miliarde euro, cât

a cuantifi cat alocarea României în exerciţiul fi nanciar ce se

încheie în acest an, guvernanţii - indiferent de coloratura

politică - au atras până în prezent doar trei miliarde euro,

adică 10%. Având în vedere această situaţie, majoritatea

analiștilor economici din ţară și de peste hotare consideră

că, din suma totală de 43,88 miliarde euro (fonduri UE

iniţiale plus suplimentul de 4 miliarde euro), nu vor putea

fi atrase mai mult de 8 miliarde euro, complet insufi ciente

pentru a dezvolta proiecte importante de investiţii până în

anul 2020. De altfel, în elaborarea prognozelor specifi ce,

nici guvernanţii nu sunt mai optimiști, iar antreprenorii ar

trebui să se bazeze tot pe investiţiile efectuate de mediul

privat.

Lista proiectelor prioritare de investiţii fi nanţate din bugetul anului viitorGuvernul României va aloca în 2014 fonduri totale

de circa 40 miliarde lei (circa 9 miliarde euro) pentru

investiţii, suma reprezentând 6% din PIB, iar fondurile

necesare vor fi utilizate pentru fi nanţarea prioritară a

proiectelor începute și pentru continuarea programelor

multianuale derulate prioritar prin Ministerul Dezvoltării

Regionale și Administraţiei Publice (MDRAP) și Ministerul

Infrastructurii (MT). Potrivit proiectului de buget, MDRAP

ar avea nevoie în 2014 de peste două miliarde lei pentru

continuarea principalelor programe de investiţii. În ceea

ce privește bugetul MT, autostrăzile Lugoj-Deva, Sebeș -

Turda, Orăștie - Sibiu, Arad - Timișoara (inclusiv centura

ocolitoare a municipiului Arad), Cernavodă - Constanţa,

Nădlac - Arad, Timișoara - Lugoj, Brașov - Cluj - Borș, Bucu-

rești - Brașov și centurile ocolitoare ale Capitalei, Sibiului

și orașelor Deva și Orăștie reprezintă proiectele prioritare

de infrastructură incluse în lista de investiţii a bugetului

pentru anul 2014. Alături de acestea, Guvernul mai are în

vedere fi nanţarea prioritară a următoarelor obiective:

8 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

ANALIZĂ tronsoanele de cale ferată Coșlariu - Sighișoara, Coșlariu -

Simeria și dintre frontieră - Curtici - Arad (tronsonul 1);

lucrările la Magistrala 5 a metroului din București (tron-

sonul Universitate - Pantelimon, staţia și depoul Valea

Ialomiţei, precum și secţiunea Râul Doamnei - Hașdeu);

linia de legătură a reţelei de metrou cu Aeroportul

Internaţional Henri Coandă, din Otopeni;

execuţia laserului de la Măgurele;

reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al

Mării Negre, în zona municipiului Constanţa și stațiunii

Eforie Nord;

proiectul "Watman" - sistem informaţional pentru

managementul integrat al apelor (etapele I și a II-a);

reabilitarea DN 56 (Craiova - Calafat);

modernizarea clădirii Teatrului Naţional din București;

refuncţionalizarea imobilului Spitalului Clinic de

Urgenţă, pentru amenajarea Institutului Regional de

Oncologie, din Iași.

Cele 25 de obiective incluse pe lista prioritară a Guvernului

au valori de minimum 100 milioane de lei, fi ecare 21

dintre acestea benefi ciind de fi nanţare europeană

nerambursabilă și patru fi ind realizate în exclusivitate de

la bugetul de stat. Circa 80% din cele 25 de proiecte sunt

în domeniul infrastructurii de transport, derulate la nivelul

Secretariatului General al Guvernului și Ministerului

Transporturilor. Alături de proiectele prioritare, bugetul

de investiţii repartizat Ministerului Transporturilor mai

prevede, printre altele, construirea unei linii ferate de

mare viteză pe secţiunea Curtici - București - Constanţa,

modernizarea a 30 de gări (dintre care 16 se afl ă deja în

execuţie), inclusiv a Gării de Nord din București și a celei

din Timișoara, reabilitarea DN 24 (Galaţi - Vaslui - Crasna),

DN 24B (Crasna - Albiţa), DN 1H (Zalău - Aleșd), DN 6

(Alexandria - Craiova) etc.

FCC Construccion a luat cei mai mulţi bani din achiziţii publiceAntreprenorul de construcţii FCC Construccion SA, ce a

realizat podul Calafat-Vidin, a reprezentat principalul

contractor de lucrări publice al anului trecut, cele două

proiecte obţinute în urma organizării de licitaţii prin

intermediul SEAP având o valoare totală de 369 milioane

de euro. Totodată, Compania Naţională de Căi Ferate "CFR"

SA a constituit, în 2012, cea mai importantă autoritate

contractantă, atribuind nu mai puţin de 707 lucrări, în

valoare totală de circa 881,4 milioane de euro. Datele

sunt incluse într-o analiză realizată de Institutul pentru

Politici Publice București (IPP), potrivit căreia piaţa locală

a achiziţiilor publice s-a ridicat, anul trecut, la aproximativ

15 miliarde euro, în scădere cu 7% faţă de nivelul de 16,14

miliarde euro raportat pentru 2011. În ultimii doi ani,

valoarea contractelor publice acordate prin licitaţie la nivel

naţional s-a majorat substanţial faţă de nivelurile de 10,2

miliarde euro în 2010 și de 9,6 miliarde euro din 2009.

Revenind la clasamentul celor mai importanţi contractori

de lucrări publice din 2012, șapte din primii 20 de lideri din

acest punct de vedere sunt reprezentaţi de companii de

construcţii, majoritatea specializate în execuţia lucrărilor

de infrastructură. Astfel, poziţia a cincea este ocupată de

liderul pieţei locale a construcţiilor de drumuri, Straco

Grup, ce a obţinut, în 2012, 17 contracte de lucrări, în

valoare totală de 220,5 milioane de euro. Din clasament

mai fac parte Romstrade (5 contracte însumând 155

milioane de euro), Aktor SA (un proiect de 164,9 milioane

de euro), Astaldi SPA (două lucrări de 159,6 milioane

de euro), Govora SA (11 contracte de 137,2 milioane de

euro) și Hidroconstrucţia SA (32 de proiecte însumând

123,6 milioane de euro). Trebuie menţionat faptul că,

la realizarea analizei, IPP a luat în considerare valorile

integrale ale contractelor în care companiile citate au fost

desemnate drept lideri de asociere). În total, la nivelul

anului 2012, 9.268 de fi rme au benefi ciat de 103.911 de

contracte publice, în valoare totală de aproape 15 miliarde

euro, dispuse de 3.138 de autorităţi contractante.

CFR, CNADNR și Metrorex, în clasamentul anual al autorităţilor contractantePrintre cele mai importante autorităţi contractante ale

anului trecut se afl ă companii de stat, regii autonome

și ministere ale căror bugete reprezintă resurse foarte

importante pentru societăţile de construcţii. Astfel, cel

mai mare contractor din 2012 a fost reprezentat de CFR,

ce a atribuit 707 de contracte în valoare totală de 881,4

milioane de euro. Pe locul al doilea se situează OMV

Petrom (cu 35 de contracte însumând 833,3 milioane

de euro), urmată de Compania Naţională de Autostrăzi

și Drumuri Naţionale (CNADNR), ce a atribuit 561 de

contracte, în valoare totală de 579,4 milioane de euro. Din

top 20 mai fac parte: Apa Nova București (40 de contracte,

320,7 milioane de euro), Ministerul Dezvoltării Regionale

și Administraţiei Publice - MDRAP (44 de proiecte, 314,2

milioane de euro), Electrica SA (93 de contracte, însumând

273,36 milioane de euro) și Metrorex (57 de contracte,

213,5 milioane de euro).

Sistemul românesc de licitații publice trebuie reformat radicalPotrivit IPP, sistemul românesc de achiziţii publice trebuie

reformat radical și urgent, mai ales la nivelul instituţiilor

responsabile și al atribuţiilor acestora. În acest context,

liderii unor instituţii implicate în atribuirea de contracte

prin licitaţii publice, cum ar fi ANRMAP, UCVAP, CNSC sau

ANI sunt de părere că proiectul noii Directive Europene ce

vizează achiziţiile publice reprezintă o oportunitate pentru

evaluarea și amendarea cadrului legal, în contextul în

care actualul cadru instituţional nu mai este funcţional,

fi ind "neadaptat evoluţiilor înregistrate de-a lungul

anilor". Astfel, politicile de pregătire a personalului trebuie

regândite, prin cooptarea unor structuri asociative ale

specialiștilor în diferite domenii în care se efectuează achi-

ziţiile, având în vedere experienţa limitată a angajaţilor în

sistemul public și presiunea corespunzătoare de a răspunde

pentru calitatea achiziţiilor efectuate. Mai mult, este

necesară fi xarea unor repere minime de calitate pentru

efectuarea unor servicii sau lucrări având corespondenţe de

preţuri medii pentru diferite categorii de produse, îndrep-

tând astfel sistemul către standardizare, fără a elimina,

însă, posibilitatea ca, peste aceste repere, fi ecare autoritate

contractantă să adauge elemente particularizate.

Una din trei licitaţii suspectă de fraudare prin comisioane iliciteUna din trei licitaţii organizate în România pentru proiecte

fi nanţate din fonduri europene este suspectă de fraudare

prin "comisioane ilicite", practică răspândintă în mod egal

în toate sectoarele economice, inclusiv în cel al construc-

ţiilor, potrivit unui studiu publicat recent de Ofi ciul Euro-

pean de Luptă Antifraudă (OLAF). Probabilitatea ca aceste

licitaţii să fi e fraudate, este, potrivit specialiștilor, cuprinsă

între 28% și 35%. Studiul a fost realizat pentru 8 ţări

europene, fi ind analizate licitaţii din mai multe sectoare

economice, printre care s-au afl at construcţiile rutiere și

feroviare, pentru extinderea reţelelor de apă/canalizare

și construcţia de centre de management al deșeurilor,

pentru lucrări de construcţii urbane/ de utilităţi, formare

profesională, cercetare/dezvoltare etc. Din eșantionul

de licitaţii analizate a rezultat că, în România, 56% din

bugetele proiectelor fi nanţate din fonduri europene sunt

pierdute din diferite considerente: fraude, incompetenţă

sau faptul că proiectele nu mai sunt efi ciente. Totuși,

aceste pierderi sunt concentrate în proiecte mici, iar

ponderea generală a bugetului pierdut este de 16%.

Este important de menţionat că România se situează pe

locul al treilea din cele opt ţări analizate la acordarea de

"comisioane ilicite", adică la mituirea funcţionarilor publici

responsabili de licitaţiile pentru proiecte cu fi nanţare

structurală.

Costurile corupţiei au ajuns până la 2,2 miliarde euro pentru cele 8 state analizatePotrivit datelor OLAF, pagubele publice directe întâlnite

în cazurile de corupţie analizate se ridică la 18% din

bugetele totale ale proiectelor în cauză, din care 13% pot

fi atribuite corupţiei. "Astfel de pagube rezultă, de obicei,

din depășiri de costuri, întârzieri în implementare și din

pierderi în efi cacitate (inclusiv calitate inferioară și utilitate

îndoielnică). Ponderea bugetelor pierdute prin corupţie

tinde să fi e mai mare în cazul proiectelor mici, însă sumele

totale pierdute sunt, evident, mai mari în cazul proiectelor

de anvergură. În termeni relativi, cele mai importante

pierderi directe din fonduri publice sunt în cazul proiectelor

de formare profesională (44% din totalul bugetului),

urmate de construcţiile urbane/utilitare (29%), lucrările

de drumuri și căi ferate (20%), de proiectele de apă și

deșeuri (16%) și de cercetare/dezvoltare (5%)", se arată în

studiul citat. În ansamblu, în 2010, costurile totale directe

ale corupţiei în achiziţiile publice pentru cele cinci sectoare

studiate din cele 8 state membre analizate sunt cuprinse

între 1,4 miliarde euro și 2,2 miliarde euro.

Piaţa mondială de construcţii va atinge 15.000 de miliarde USD în 2025Cel mai recent studiu publicat de Oxford Economics

referitor la evoluţia pieţei mondiale a construcţiilor

previzionează faptul că această industrie va crește cu

peste 70% în următorii 12 ani, urmând ca în 2025 să

depășească pragul de 15.000 de miliarde USD. China,

India și SUA se vor menţine în topul producţiei specifi ce,

urmând a fi responsabile pentru 60% din valoarea totală

a sectorului, în timp ce pieţele din Europa de Vest se vor

situa cu aproape 5% sub nivelul raportat în 2007. China

a devenit liderul mondial al pieţei de construcţii încă din

anul 2010, în prezent având o pondere de 18% din total.

Se estimează că această cotă va ajunge, în 2025, la 26%, în

pofi da încetinirii ritmului de creștere, după cum estimează

analiștii Oxford Economics. Potrivit datelor disponibile,

pentru a ajunge la un nivel satisfăcător al pieţei reziden-

ţiale, China și India vor avea nevoie să construiască, până

în 2025, circa 270 milioane de locuinţe noi, accesibile

populaţiei. Oportunităţi suplimentare au fost identifi cate

pe pieţele din Indonezia, Vietnam și Filipine, ţări ce vor

deveni atracţii principale pentru export, acestea urmând a

înregistra, în 2025, o piaţă totală a construcţiilor de peste

350 miliarde USD, corespunzătoare unei creșteri medii

anuale de 6%. Totodată, India va depăși valoric industria

japoneză de profi l și va ocupa locul al treilea la nivel

mondial, după China și SUA. Media anuală de evoluţie de

7,4% va fi superioară chiar și celei a Chinei. (E.I.)

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 9

ANALYSIS

Lista de grafi ce și diagrame (Piaţa de Construcţii)1. Evoluţia pieţei naţionale de construcţii 2008-2012 (producţie realizată)2. Valoarea efectivă a pieţei de construcţii (2008-2012) 3. Clasamentul pieţelor de construcţii din UE-27 (2010) 4. Numărul de agenţi economici cu activitate în construcţii (2008-2012)5. Evoluţia PIB pe termen mediu 2013-2016 (estimare) 6. Contribuţia pieţei de construcţii la creșterea reală a PIB pe termen mediu 2013-2016 (estimare)7. Contribuţia sectorului de construcţii la creșterea PIB (2008-2012) 8. Contribuţia sectorului de construcţii la formarea PIB (2008-2012) 9. Realizările sectorului de construcţii și ponderea acestora în PIB (2008-2012)10. Evoluţia numărului mediu de angajaţi în construcţii (2008-2012) 11. Creșterea medie anuală a costului în construcţii 2013-2016 (estimare)12. Dinamica investiţiilor străine directe efectuate în România (2009-2012)13. Dinamica Produsului Intern Brut și a economiei naţionale (2008-2012)14. Dinamica Produsului Intern Brut și a economiei naţionale 2008-2012 (date provizorii)15. Structura PIB pe ramuri ale economiei naţionale (2013) 16. Structura PIB pe ramuri ale economiei naţionale (2014) 17. Structura PIB pe ramuri ale economiei naţionale (2015) 18. Structura PIB pe ramuri ale economiei naţionale (2016) 19. Evoluţia pieţei de construcţii că ramură a PIB pe termen mediu 2013-2016 (estimare)20. Evoluţia investiţiilor directe cuprinse în contul fi nanciar naţional 2013-2016 (estimare)21. Evoluţia volumului lucrărilor de construcţii (2008-2012) 22. Evoluţia volumului lucrărilor de construcţii 2013-2016 (estimare) 23. Evoluţia volumului lucrărilor de construcţii pe obiecte de construcţii (2008-2012)24. Evoluţia volumului lucrărilor de construcţii pe elemente de structură (2008-2012)25. Evoluţia volumului lucrărilor de construcţii pe elemente de structură 2013-2016 (estimare)26. Evoluţia volumului lucrărilor de construcţii pe obiecte de construcţii 2013-2016 (estimare)27. Evoluţia volumului lucrărilor de construcţii la clădiri 2013-2016 (estimare)28. Productivitatea medie lunară în construcţii (2008-2012) 29. Evoluţia numărului de agenţi economici cu activitate în construcţii (2008-2012)30. Ponderea fi rmelor cu activitate de proiectare și de execuţie în ramura de construcţii (2008-2012)31. Salariul mediu lunar în ramură de construcţii (2008-2012) 32. Evoluţia numărului de autorizaţii eliberate pentru diriginţi de șantier (2008-2012)33. Valoarea investiţiilor în economia naţională (2008-2013) 34. Valoarea investiţiilor străine directe efectuate în România (2008-2013)35. Structura investiţiilor în economia naţională (2008-2013) 36. Obiectivele de investiţii afl ate în evidenţa Inspectoratului de Stat în Construcţii (2008-2013)37. Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale38. Locuinţe fi nalizate pe medii de rezidenţă și surse de fi nanţare39. Evoluţia valorii pieţei de achiziţii publice și a cifrei de afaceri a antreprenorilor40. Stadiul absorbţiei fondurilor structurale și de coeziune (octombrie 2013)

Lista de grafi ce și diagrame (Antreprenori & Firme de Construcţii)1. TOP 10 antreprenori de construcţii civile și industriale (2012)2. TOP 10 antreprenori pentru lucrări de infrastructură (2012)3. TOP 10 antreprenori de instalaţii (2012)4. TOP 10 antreprenori de construcţii edilitare (2012)5. TOP 10 creșteri poziţii în clasament (2012)... și alte 19 grafi ce relevante.

Lista de grafi ce și diagrame (Furnizori pentru Construcţii și Instalaţii)1. Evoluţia numărului de agenţi economici din domeniulproduselor pentru construcţii (2008-2012)2. Pondere categorii procentuale de furnizori în TOP 500 (2012)3. Evoluţia cifrei de afaceri a fi rmelor din TOP 500 FURNIZORI (2008-2012)4. Evoluţie cifra de afaceri fi rme din TOP 500 FURNIZORI și dinamica pieţei de construcţii (2008-2012)5. Ponderea furnizorilor din TOP 500 în totalul pieţei de construcţii (2008-2012)... și alte 23 de grafi ce relevante

Lista de fi rme (TOP 500 - Antreprenori & Firme de Construcţii)

Lista de fi rme (TOP 500 - Furnizori pentru Construcţii și Instalaţii)

PIAŢA de CONSTRUCŢII (Antreprenori & Furnizori) Analiză, comentarii, grafice și diagrame (40 pagini A4, format .pdf)

Tabele cu date de contact actualizate și informaţii financiare (fișier .xls)

Informaţii suplimentare: talon pagina 25.

10 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

ANALIZĂ

Cei mai mari antreprenori estimează creşteri ale afacerilor

Construction industry leaders expect turnover increases

While the European construction total production stood at 1.172 billion EUR in 2012, indicating a decrease of 4.5% compared to the previous reference, the domestic profile market stalled last year, the total production of the area totalling 9.33 billion EUR (about 0.9% of the total). If we report the results in national currency, the evolution of the specific sector on local level is positive (41.7 billion RON in 2012, compared to 39.6 billion RON in the previous 12 months). However, a revival of the profile segment is not expected in 2013, the officials of the European Construction Industry Federation (FIEC) warning that the European and national policy makers should take into consideration the potential contribution of the construction industry to the economic growth of the EU when they take decisions on structural and fiscal reforms as well as budget cuts. According to the analysis made by the European Federation, the decrease of activity in the construction sector has been observed in all its segments throughout the EU during 2012. The government building measures generated cuts in public investments, severely impeding non-residential buildings and infrastructure segments which recorded declines of 9.9% and 6.5%. In parallel, the housing sector failed to offset the decline in other areas and registered a sudden contraction (of -5.2%), due to the limitation of access to credit and the increasing lower confidence of potential beneficiaries. However, the construction industry remains one of the main engines of European growth, accounting for 9.1% of the GDP of EU.

The market analysis of the largest construction contractors (TOP 500 Entrepreneurs 2012-2013) includes selected information about the main companies involved in the field, sorted by the turnover registered during last year. The methodology used is based primarily on information contained in the updated lists of companies active in entrepreneurship and execution of construction works, developed by the specialized department of Agenda Construcţiilor magazine.

"Nu poate exista ascensiune fără investiţii în construcţii

și infrastructură, deoarece acestea determină creștere

economică și creează locuri de muncă. Pe această bază,

industria europeană din domeniu este capabilă să ofere

soluţii pentru provocările globale majore, fi e că este

vorba de performanţa energetică a mediului construit,

a efi cienţei resurselor, fi e de realizarea unei infrastruc-

turi durabile sau de o adaptare la schimbările climatice.

Având în vedere situaţia actuală și rezultatul obţinut

în 2012 la nivel european, trebuie să ne așteptăm la

o nouă scădere în 2013, estimată la 2,6%", a declarat

Jacques Huillard, responsabil pentru problemele

economice în cadrul FIEC. Potrivit analizei efectuate

de federaţia europeană, diminuarea activităţii din

sectorul construcţiilor a fost sesizată la nivelul tuturor

segmentelor pe parcursul lui 2012 în UE. Măsurile

de consolidare guvernamentală au generat reduceri

drastice ale investiţiilor publice, acestea afectând grav

segmentele clădirilor nerezidenţiale și infrastructura,

ce au consemnat scăderi de 9,9%, respectiv 6,5%. În

paralel, sectorul de locuinţe nu a reușit să compenseze

declinul din alte domenii, înregistrând o contracţie

bruscă (de -5,2%), ca urmare a limitării accesului la

credite și a scăderii încrederii potenţialilor benefi ciari.

Declinul general din domeniu a avut, în mod inevitabil,

un impact negativ suplimentar asupra forţei de

muncă specializate, aceasta diminuându-se cu 3,1%

în 2012. "Totuși, industria construcţiilor rămâne unul

din motoarele principale de creștere a economiei

europene, reprezentând 9,1% din Produsul Intern Brut

al UE", a mai precizat Jacques Huillard. Anul trecut, în

sectorul european de construcţii activau 3 milioane de

întreprinderi, cele mai multe făcând parte din categoria

IMM, ce ofereau locuri de muncă directe pentru 14

milioane de lucrători.

Antreprenorii din China - lideri mondiali în domeniul construcţiilorPotrivit unui clasament al antreprenorilor globali

de construcţii realizat de publicaţia nord-americană

Engineering News Record (ENR) pe baza veniturilor

obţinute de companii în anul 2012, primele trei poziţii

sunt ocupate de societăţi din China, cu afaceri totale ce

au depășit 247 miliarde USD în perioada de referinţă.

Astfel, lider global în domeniu este China Railway

Construction Corp (cu încasări de 84,64 miliarde USD în

2012), urmată de China Railway Group (81,80 miliarde

USD) și China State Construction Engineering Corp

(81,36 miliarde USD). Pe locul al patrulea în top se

clasează corporaţia spaniolă Grupo ACS (ce a raportat

venituri totale de 50,65 miliarde USD în 2012), urmată

de grupul francez Vinci (50,33 miliarde USD) și de o

altă fi rmă asiatică, respectiv China Communications

Construction Group (47,32 miliarde USD). Pe locul

al șaptelea se situează compania germană Hochtief,

cu venituri de 36,45 miliarde USD obţinute în 2012.

Printre primele zece clasate se mai afl ă Bouygues

(Franţa) și Bechtel (SUA), precum și o altă corporaţie

chineză - China Metallurgical Group Corp - ce ocupă

poziţia a noua în top. Un alt clasament realizat pe baza

afacerilor internaţionale ale societăţilor specializate

indică drept lider compania Grupo ACS, ce a obţinut

încasări de 42,77 miliarde USD la nivel internaţional în

perioada de referinţă. Următoarea poziţie în clasament

este deţinută de Hochtief, care a coborât o poziţie de

pe locul întâi pe care îl ocupa cu un an în urmă, cu

afaceri internaţionale anuale de 34,56 miliarde USD.

Corporaţia americană Bechtel (cel mai important

antreprenor din SUA, cu afaceri anuale în afara ţării

de reședinţă de 23,25 miliarde USD) ocupă, în prezent,

poziţia a treia, urmată de francezii de la Vinci, ce au

raportat încasări de 18,41 miliarde USD. Cele patru

mari grupuri sunt implicate în lucrări de anvergură și

în România, în domeniile industrial și de infrastructură

rutieră. Pe locul al V-lea se clasează o altă corporaţie

americană, Fluor Corp, ce a raportat venituri externe

consolidate de 17,2 miliarde USD. Grupul Strabag

(Austria), a cărei subsidiară Strabag România este

lider al pieţei locale de antreprenoriat de construcţii,

se clasează pe poziţia a șasea la nivel internaţional, în

coborâre cu două locuri faţă de topul realizat pe baza

cifrei de afaceri din 2011. Anul trecut, compania a

raportat venituri externe de 16 miliarde USD. Pe locul

al șaptelea se situează Bouygues - Franţa, cu afaceri de

În timp ce la nivel european producţia totală

din construcţii s-a situat la valoarea de 1.172

miliarde euro în 2012, indicând o scădere de

4,5% faţă de intervalul anterior de referinţă,

pe plan autohton piaţa de profi l a stagnat

anul trecut, producţia totală din domeniu

însumând 9,33 miliarde euro (circa 0,9% din

total). Raportată la moneda naţională, evoluţia

sectorului specifi c la nivel intern este pozitivă

(41,7 miliarde lei în 2012, comparativ cu 39,6

miliarde lei în precedentele 12 luni). Nici în 2013

nu se așteaptă o revigorare a segmentului de

profi l, ofi cialii European Construction Industry

Federation (FIEC) avertizând asupra faptului că

factorii de decizie europeni și naţionali trebuie

să ia în considerare contribuţia potenţială a

industriei de construcţii în creșterea economică a

Uniunii Europene, atunci când iau decizii asupra

reformelor structurale și fi scale, precum și în

cazul reducerilor de buget.

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 11

ANALYSIS14,19 miliarde USD, urmată de liderul pieţei italiene

de construcţii, compania Saipem, care ocupă poziţia a

opta. Skanska (Suedia) se clasează pe poziţia a noua,

compania revenind în România în 2011 în calitate

de dezvoltator de clădiri de birouri. Astaldi (Italia) -

societate implicată rândul său în proiecte semnifi cative

în România, cum ar fi stadionul Naţional Arena și

extinderea Aeroportului Internaţional «Henri Coandă»,

a coborât în clasament de pe locul 59 ocupat în analiza

de anul trecut, pe 62. Cea mai bine clasată companie

asiatică în clasamentul ENR realizat pe baza rezulta-

telor obţinute în afara ţării de origine a rămas China

Communications Construction Group (CCCC), ocupând

poziţia a X-a.

Date introductive - Analiza pieţei companiilor de construcţiiAnaliza pieţei celor mai importanţi antreprenori de

construcţii (TOP 500 antreprenori 2012-2013) include

informaţii selecţionate despre principalele companii

implicate în domeniu, clasifi cate în funcţie de cifra de

afaceri realizată anul trecut. Pentru a observa modul

în care criza economică și alte elemente defi nitorii

au infl uenţat acest sector de activitate, datele au fost

comparate cu cele relevate de alte surse de referinţă,

cum ar fi Institutul Naţional de Statistică - INS, Comisia

Naţională de Prognoză - CNP, Inspectoratul de Stat în

Construcţii - ISC, Asociaţia Română a Antreprenorilor de

Construcţii - ARACO etc. Metodologia utilizată s-a bazat

însă cu precădere pe informaţiile cuprinse în cadrul

listei actualizate de fi rme specializate în domeniul

antreprenoriatului și execuţiei lucrărilor de construcţii,

elaborate de departamentul specializat al revistei

Agenda Construcţiilor. Tabelul anexă, publicat în format

simplifi cat, include o clasifi care a companiilor după

denumire, judeţ, media locurilor din top în perioada

2010-2012 etc. Alte categorii de informaţii, cum ar fi

domeniul de activitate principal sau secundar (inclusiv

ponderea acestora), zonele geografi ce de referinţă,

poziţiile deţinute în clasament de cei 500 de antre-

prenori (în intervalul 2008-2012), selecţii care cuprind

primele 50 de societăţi specializate pe segmente, cele

mai dinamice fi rme (din punct de vedere al creșterii

veniturilor și al câștigării locurilor în top) etc., au fost

utilizate la elaborarea analizei și a diagramelor incluse

în varianta integrală a clasamentului. Aceasta este

disponibilă în format electronic și poate fi achiziţio-

nată separat. Astfel, informaţiile în format complet

referitoare la companiile incluse în top (date de contact

actualizate, date de identifi care, domenii de activitate,

cifre de afaceri anuale exprimate în lei și euro, raport

de creștere sau scădere anuală, e-mail, persoană

de contact etc.) sunt incluse în forma electronică a

analizei, care mai cuprinde și alte date, respectiv tabele

și diagrame, ce nu au putut fi prezentate în formatul

tipărit din cauza limitărilor impuse de spaţiul editorial

alocat. Încă de la început trebuie precizat faptul că,

din cauza unor inadvertenţe dintre valoarea totală

a pieţei de construcţii anunţată de INS ca realizări în

cadrul Produsului Intern Brut - PIB și cea estimată de

specialiștii ARACO, cu diferenţe notabile mai ales în anii

2008 și 2009, ponderea celor 500 de companii din top

în totalul pieţei, precum și alte aspecte comparative

au fost stabilite prin raportarea la primul indicator.

Veniturile societăţilor analizate (exprimate în moneda

europeană) s-au stabilizat în anul 2012 la nivelul din

2011 (sau, mai precis, s-au diminuat cu 0,9%), după

o creștere de 11% în acel moment. Astfel, încasările

celor 500 de fi rme din top au ajuns, anul trecut, la

6,948 miliarde euro (de la 7,011 miliarde euro în 2011),

consemnând o situaţie mult mai bună decât a pieţei

de construcţii în ansamblul său (potrivit INS, aceasta

a regresat cu 15,46% în același interval, de la 13,39

miliarde euro la 11,32 miliarde euro). Totuși, conform

ARACO, stabilizarea producţiei realizate în construcţii la

circa 9,33 miliarde euro a constituit o realitate în 2012.

Pornind de la un nivel de 7,328 miliarde euro în 2008,

care a reprezentat ultimul an de creștere economică,

fi rmele analizate au consemnat cea mai puternică

scădere a încasărilor în 2009, până la 5,970 miliarde

euro (-18,53%), pentru ca în următoarele 12 luni să

progreseze la 6,077 miliarde euro (+1,79%), iar în 2011

să ia în considerare o eventuală fi nalizare a procesului

de recuperare a pierderilor (deoarece veniturile au tota-

lizat 7,011 miliarde euro, constituind un salt de 15,37%

și fi ind apropiate nivelului din 2008). Cu toate acestea,

dacă se iau în considerare fl uctuaţiile nivelului valoric

anual efectiv al pieţei de construcţii, extras din cadrul

Produsului Intern Brut - PIB, care - de la 14,36 miliarde

euro în 2008 s-a plasat la 11,42 miliarde euro în 2009

(-20,47%), respectiv la 10,8 miliarde euro în 2010

(-5,43%) și 13,39 miliarde euro în 2011 (+23,98%),

se poate observa faptul că societăţile incluse în analiză

au reușit să traverseze mai bine acest interval difi cil.

Din totalul celor 500 de fi rme, circa 26,55% reprezintă

agenţi economici care au sediul social în zona București -

Ilfov, respectiv un număr de 133 de companii. Acestea

au obţinut în anul 2012 o cifră de afaceri de 3,130

miliarde euro, constituind aproape 45,05% din volumul

total consemnat de companiile incluse în studiu (6,948

miliarde euro).

Capitala - zonă atipică prin concentrarea fi rmelorPentru a compara piaţa antreprenorilor de construcţii

din diferite zone ale ţării s-au utilizat patru arii de studiu

împărţite după criteriul geografi c, luând în calcul și

noul număr de locuitori anunţat în comunicatul privind

rezultatele defi nitive ale Recensământului Populaţiei

și Locuinţelor (RPL) 2011, emis de Comisia Centrală

pentru Recensământul Populaţiei și Locuinţelor și de

INS la data de 4 iulie 2013:

București și judeţul Ilfov (2,27 milioane de locuitori),

zonă atipică prin concentrarea masivă a antreprenorilor

- 133 de companii;

Moldova (3,44 milioane de locuitori) include 6

judeţe: Bacău, Botoșani, Galaţi, Iași, Neamţ și Vaslui -

55 de companii;

Muntenia (6,88 milioane de locuitori) cuprinde

16 judeţe: Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Constanţa,

Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Mehedinţi, Olt,

Prahova, Teleorman, Tulcea și Vâlcea - 135 de companii;

Transilvania (7,42 milioane de locuitori) include

17 judeţe: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Brașov,

Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara,

Maramureș, Mureș, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava și

Timiș - 178 de companii.

Trebuie precizat în acest sens că, din lista generală cu

mai mult de 1.500 de antreprenori, au fost selectate

în fi nal 500 de fi rme pentru care există date complete,

inclusiv în ceea ce privește activitatea ce a putut fi

segmentată în funcţie de domeniul principal și de cele

secundare. Astfel, a rezultat că fi rmele specializate în

realizarea lucrărilor de infrastructură deţin ponderea pe

plan naţional (cu 26,34% din total), urmate de cele ce

realizează construcţii civile și industriale (25,73%), de

societăţile implicate preponderent în lucrări de instalaţii

(7,31%) și de antreprenorii ce execută proiecte edilitare

(3,77%). Totuși, ca urmare a stabilităţii și notorietăţii

liderilor din top, se estimează că ponderea regională (ca

număr de fi rme raportat la populaţie) nu s-a modifi cat

semnifi cativ în comparaţie cu anii trecuţi, indicând o

situaţie relativ constantă în perioada 2008-2012. De

asemenea, anul trecut existau mai puţini antreprenori

importanţi de construcţii în anumite judeţe din partea

de sud și sud-est a ţării, precum și în unele zone din vest

(Brăila, Călărași, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Mehedinţi,

Teleorman, Tulcea, Arad, Sălaj, Bistriţa-Năsăud etc.),

iar în Capitală (119 fi rme) și judeţele Argeș, Cluj,

Constanţa, Prahova și Timiș companiile specializate au

o prezenţă puternică, fi ind constatat un număr mare de

agenţi economici. Practic, în intervalul recesiunii, deși

numărul antreprenorilor de construcţii s-a menţinut

constant în toate macroregiunile stabilite anterior (cu

excepţia unor insolvenţe/falimente notabile mai ales în

aria de vest a ţării), se remarcă o polarizare a activităţii

ce nu refl ectă, totuși, dinamica lucrărilor de construcţii

din zonele vizate. Astfel, în momentul în care situaţia se

va redresa, cele mai mari companii din domeniu, care

deţin sau doresc să-și creeze puncte regionale de lucru,

ar putea să se orienteze cu precădere spre judeţele

unde s-a constatat un număr redus de respondenţi,

întrucât în acele zone nu s-a intensifi cat competiţia

exercitată de antreprenorii locali, care nu pot asigura

o acoperire corespunzătoare a cererii potenţiale, mai

ales pe segmentul construcţiilor civile (rezidenţiale),

susţinut preponderent de persoanele fi zice. De

exemplu, la o populaţie de aproape 1,77 milioane de

persoane din Brăila, Călărași, Dâmboviţa, Giurgiu și Gorj

există numai 16 mari antreprenori de construcţii (dintre

cei ce au furnizat date complete și sunt incluși în topul

celor 500 de fi rme), din care o singură fi rmă în Călărași,

ce își raportează cifra de afaceri la peste 0,3 milioane de

locuitori ai acestui judeţ.

Societățile din București au raportat cele mai mari creșteriPentru a putea observa situaţia vânzărilor pe regiuni,

precum și evoluţia cifrei de afaceri din intervalul

analizat, s-a impus structurarea producătorilor în

funcţie de zona geografi că în care activează, precum și

stabilirea unei medii a încasărilor pornind de la pragul

considerat absolut (100%), raportat în 2008.

La fel ca în perioada de maximă intensitate a recesiunii,

la nivelul lui 2012 companiile din București-Ilfov au

înregistrat cele mai mari vânzări la nivel naţional, în

timp ce antreprenorii din Transilvania se situează pe

locul secund și au reușit să-și stabilizeze veniturile.

Practic, cuantumul încasărilor (exprimat în euro) s-a

diminuat cu 19% în 2009 și a rămas la același nivel în

2010, după care anul 2011 a marcat o creștere de 15%,

iar 2012 a presupus o stabilizare la un nivel similar.

După traversarea perioadei 2009-2012, deci în patru

ani în care s-au confruntat cu numeroase difi cultăţi,

cei 500 de antreprenori din top au încheiat exerciţiul

fi nanciar anterior cu o scădere de circa 5% a cifrei de

afaceri faţă de 2008, ceea ce le creează premisele

iniţierii unei perioade de recuperare totală a pierderilor.

12 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

ANALIZĂDupă cum era de așteptat, activitatea fi rmelor din

zona Munteniei a consemnat cel mai pronunţat declin,

întrucât cifrele de afaceri ale acestora au fost, în 2012,

cu aproape 22% mai mici în comparaţie cu 2008. În

schimb, antreprenorii din Moldova nu s-au confruntat

cu efectele negative ale recesiunii, de vreme ce pentru

întregul interval de referinţă au raportat venituri ce

reprezintă, în fi ecare an, circa 12% din totalul raportat

în 2008. În plus, pentru aceștia, diminuarea încasărilor

a fost de 3% (la nivelul lui 2012, faţă de 2008), iar

societăţile din Transilvania s-au evidenţiat printr-un

regres de 5%. Antreprenorii din Capitală și judeţul Ilfov

și-au majorat ponderea în veniturile totale ale celor 500

de societăţi, consemnate în 2012, contând în proporţie

de 43% și înregistrând, anul trecut, un avans de 3%

comparativ cu 2008.

Lucrările civile și industriale au o cotă de peste 50%Luând în considerare același prag de referinţă (100%)

din 2008, precum și obiectul principal de activitate și

cele secundare ale celor 500 de antreprenori din top,

se poate remarca faptul că, în ultimii cinci ani, nu s-au

înregistrat modifi cări notabile în ceea ce privește struc-

tura încasărilor în funcţie de acest parametru. Astfel,

execuţia lucrărilor de construcţii civile și industriale

este preponderentă (cote medii de 45% - 60% în ultimii

cinci ani), urmată de lucrările de infrastructură (cu 23%

până la 31%), cele de instalaţii (7% - 9%) și proiectele

edilitare (3% - 4%). Deţinând o pondere indiscutabilă,

antreprenorii care activează în sectorul construcţiilor

civile și industriale au fost cei mai afectaţi de efectele

crizei economice, raportând o scădere de 25% a cifrei

de afaceri din 2009, comparativ cu precedentele 12

luni. Deși au înregistrat o revenire în 2011, companiile

implicate în realizarea construcţiilor civile și industriale

au încheiat exerciţiul fi nanciar trecut la un nivel mai

redus cu aproape 12% al încasărilor, comparativ

cu 2008. În schimb, se pare că situaţia mai bună a

investiţiilor în infrastructură, mai ales din ultimul an,

a determinat modifi carea ponderii acestui segment

de activitate în total (la circa 31% în 2012), în timp ce

fi rmele specializate au reușit să-și majoreze, în medie,

cu 17% veniturile anului trecut, comparativ cu 2008.

Menţinându-se la aproape 4% din total, antreprenorii

ce efectuează lucrări la construcţiile edilitare nu au fost

afectaţi de recesiune, iar cei specializaţi în instalaţii

au consemnat fl uctuaţii puţin semnifi cative, cele mai

vizibile fi ind stabilite cu precădere în anii 2010 și 2012.

Creștere semnifi cativă a ponderii proiectelor de infrastructurăConstruirea și întreţinerea infrastructurii de transport

reprezintă activităţi cu un puternic efect multiplicator,

ce creează numeroase locuri de muncă și impulsionează

dezvoltarea economică. Sectorul construcţiilor, indus-

tria materialelor de construcţii, industria metalurgică,

cea producătoare de mașini și utilaje pentru construcţii,

turismul, transportul auto și serviciile de proiectare

sunt domeniile economice care au cel mai mult de

câștigat în urma investiţiilor în infrastructură. Cu o

densitate a drumurilor de 350 km/1.000 km pătraţi,

România se situează cu mult sub media europeană

de 1.196 km/1.000 km pătraţi, pe poziţia 23 din 30

de ţări europene analizate și, respectiv, sub media

est-europeană de 933 km/1.000 km pătraţi, pe poziţia

8 din cele 9 ţări est-europene. Prin Legea nr. 451/2003

pentru aprobarea programului prioritar de construcţie

a autostrăzilor și drumurilor naţionale, România s-a

angajat să realizeze, până în 2015, peste 1.736 km de

autostradă. În prezent, sunt, însă, în exploatare auto-

străzi a căror lungime constituie circa 32% din obiec-

tivul asumat. Cu toate că fondurile alocate lucrărilor de

construcţie de drumuri și autostrăzi sunt semnifi cative,

factorii decidenţi adoptând, începând încă din anul

1991, numeroase strategii și acte normative privind

extinderea infrastructurii rutiere, în realitate reţeaua

naţională de drumuri și autostrăzi continuă să rămână

slab dezvoltată. O caracteristică a pieţei lucrărilor de

construcţii de drumuri și autostrăzi este numărul mare

de întreprinderi, atât naţionale, cât și internaţionale,

identifi cate ca fi ind active pe piaţă în perioada 2007 -

2011, respectiv circa 640 de întreprinderi. Parcurgând

diversele diagrame elaborate pe baza datelor din lista

celor 500 de antreprenori se poate remarca faptul că

opt din primii zece lideri ai pieţei (naţionale, regionale,

specializate etc.) realizează lucrări de infrastructură.

Totodată, trebuie precizat că în aproape toate aceste

cazuri poziţiile favorabile în clasament au revenit,

de fapt, unor companii care coordonează de regulă

asociaţii de fi rme. Astfel, acestea și-au „adjudecat” și

o cifră de afaceri mai mare, ca urmare a contractelor

respective, în timp ce partenerii lor nu au mai raportat

acele valori în încasări. De aceea, topul bazat pe cifra

de afaceri nu trebuie să fi e considerat ca „absolut”,

chiar și numai în cazul în care ar trebui luate în calcul,

la fel ca în cazul altor cercetări statistice, diverse marje

de eroare cuprinse între ±5%. Asocierile între între-

prinderi în vederea participării la licitaţii și executarea

lucrărilor sunt frecvente și reprezintă o caracteristică

a acestei pieţe. Deși legale, conform normelor privind

achiziţiile publice, din prisma concurenţei, pot duce

la disfuncţionalităţi în domeniu. Aceste asocieri

favorizează schimbul de informaţii sensibile între

participanţi și limitează posibilitatea părţilor de a

concura una cu cealaltă sau cu terţi în calitate de

întreprinderi independente. De asemenea, în cadrul

acestor acorduri, capacitatea părţilor de a lua decizii

în mod independent este diminuată considerabil.

Analizând ponderea mărimii estimate a pieţei lucrărilor

de infrastructură în PIB - total economie naţională și

PIB - sector construcţii, ponderea în anul 2011 a fost de

aproximativ 16% în PIB - sector construcţii, respectiv

2% în PIB - total, în creștere faţă de perioada anteri-

oară. Trendul ascendent al ponderii mărimii estimate a

pieţei în PIB - sector construcţii, în perioada 2008-2011,

se datorează menţinerii fi nanţării programelor de

investiţii în infrastructura de transport rutier, pe fondul

scăderii drastice a sectorului de construcţii.

Peste 1.200 de antreprenori de instalaţii, activi la nivel naţionalLa nivel naţional sunt active circa 1.200 de fi rme din

categoria IMM, specializate/ autorizate în activitatea

de execuţie și/sau proiectare de instalaţii electrice,

automatizări și sisteme de securitate pentru construcţii

civile și industriale. Numai 11 dintre aceste companii,

ce au ca domeniu principal de activitate execuţia de

lucrări de instalaţii electrice, sunt incluse în topul

primilor 500 de antreprenori în funcţie de cifra de

afaceri din 2012. Potrivit Autorităţii Naţionale de

Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), peste

2.044 de companii, respectiv mai mult de 16.800

de persoane sunt autorizate să realizeze lucrări de

instalaţii electrice. Afacerile totale ale celor 1.200 de

fi rme s-au majorat cu 4% în 2012 faţă de precedentele

12 luni (când s-a constatat o sporire de 8%), iar în 2010

acestea au înregistrat o cifră de afaceri totală cu 7%

mai mare în comparaţie cu primul an de recesiune. De

altfel, 2009 a fost singurul moment în care societăţile

implicate pe piaţa de instalaţii electrice s-au confruntat

cu o depreciere a rezultatelor fi nanciare (-13%),

pornind de la pragul de referinţă din 2008. Cu toate

acestea, spre deosebire de alte segmente ale pieţei

de construcţii, companiile din branșă nu au reușit

să recupereze complet pierderile din perioada crizei

economice, înregistrând o scădere de -12,42%, dacă

se iau în considerare veniturile din 2012 comparate cu

cele referenţiale. Trebuie precizat faptul că nivelul total

al cifrei de afaceri a celor 1.200 de companii include și

încasările obţinute ca urmare a derulării altor activităţi

specifi ce, unii executanţi sau proiectanţi de instalaţii

electrice fi ind implicaţi pe diverse alte segmente ale

pieţei naţionale de construcţii, precum și în furnizarea

sistemelor de securitate, a elementelor de automa-

tizare, a echipamentelor pentru sectorul energetic

etc. Din totalul celor 1.200 de societăţi, circa 22,42%

reprezintă fi rme ce au sediul social în București-Ilfov,

respectiv un număr de 271 agenţi economici.

Perspective mai bune pe piaţa construcţiilor geotehniceActivitatea companiilor ce execută lucrări speciale -

geotehnice și de fundaţii - va fi susţinută, în perioada

următoare, de proiectele de inginerie fi nanţate

preponderent din fonduri europene și de la bugetul

de stat, potrivit opiniilor managerilor principalilor

competitori din aceste două segmente. Pe piaţa de profi l

sunt active 25 de societăţi, majoritatea având capital

străin, printre lideri afl ându-se Bauer, Edrasis Construct,

Keller Geotehnica, Octagon, Soletanche Bachy, Terratest

Geotehnic, Willemen Carpaţi și Züblin România. Cele 25

de companii specializate în antreprenoriat și construcţii

geotehnice, de fundaţii, piloţi foraţi și foraje, care deru-

lează lucrări la proiecte situate în toată ţara, au înregis-

trat afaceri totale de circa 87,2 milioane de euro, potrivit

celor mai recente date publicate pe portalul Ministerului

Finanţelor Publice, pentru anul 2012. Rezultatele indică o

scădere cu 9% faţă de nivelul din 2011, când acestea au

consemnat încasări totale de circa 100 milioane de euro.

Trebuie precizat faptul că nivelul total al cifrei de afaceri

a fi rmelor analizate include și veniturile obţinute ca

urmare a derulării altor activităţi specifi ce. Potrivit opini-

ilor managerilor unor importante companii din domeniu,

în 2012 s-a înregistrat o stabilizare a pieţei la nivelul din

2011, pentru anul în curs fi ind estimată menţinerea unui

ritm similar al afacerilor. Totuși, managerii din domeniu

sunt de părere că evoluţia activităţii va fi infl uenţată de

gradul de fi nanţare a lucrărilor de infrastructură și din

domeniul energetic, în timp ce operaţiunile din 2014 vor

reprezenta rezultatul deciziilor politice actuale. Printre

difi cultăţile ce se vor menţine pe piaţă și în perioada

următoare au fost indicate: neîncasarea creanţelor din

partea statului, inconsistenţa legii insolvenţei, incerti-

tudinea fi nanţărilor din mediul privat, valoarea redusă

a investiţiilor publice în infrastructură și modifi carea

continuă a politicilor de stimulare a economiei.

Cosmin DINCU

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 13

ANALYSIS

Lista de grafi ce și diagrame (Furnizori pentru Construcţii și Instalaţii)1. TOP 10 antreprenori de construcţii civile și industriale (2012)

2. TOP 10 antreprenori pentru lucrări de infrastructură (2012)

3. TOP 10 antreprenori de instalaţii (2012)

4. TOP 10 antreprenori de construcţii edilitare (2012)

5. TOP 10 creșteri poziţii în clasament (2012)

6. TOP 10 scăderi poziţii în clasament (2012)

7. TOP 10 antreprenori în funcţie de creșterea cifrei de afaceri (2012/2008)

8. TOP 10 antreprenori în funcţie de creșterea cifrei de afaceri (2012/2011)

9. TOP 10 antreprenori în funcţie de scăderea cifrei de afaceri (2012/2008)

10. TOP 10 antreprenori în funcţie de scăderea cifrei de afaceri (2012/2011)

11. Ponderea principalilor antreprenori de construcţii în TOP 500 (2013)

12. Ponderea antreprenorilor din TOP 500 în totalul pieţei de construcţii (2008-2012)

13. Evoluţia ultimilor 10 antreprenori de construcţii (2012)

14. Evoluţia primilor 10 antreprenori de construcţii (2012)

15. Evoluţia cifrei de afaceri a fi rmelor din TOP 500 antreprenori și dinamica pieţei de construcţii (2008-2012)

16. Evoluţia cifrei de afaceri a fi rmelor din TOP 500 antreprenori (2008-2012)

17. Ponderea cifrei de afaceri a primilor 50 de antreprenori în funcţie de zonă geografi că (2012)

18. Structura celor 500 de antreprenori după zonă geografi că (2012)

19. Evoluţia cifrei de afaceri a antreprenorilor pe domenii de activitate (2008-2012)

20. Evoluţia cifrei de afaceri a antreprenorilor pe zone geografi ce (2008-2012)

21. Evoluţie cifra de afaceri TOP 10 antreprenori din București-Ilfov (2008-2012)

22. Evoluţie cifra de afaceri TOP 10 antreprenori din Moldova (2008-2012)

23. Evoluţie cifra de afaceri TOP 10 antreprenori din Muntenia (2008-2012)

24. Evoluţie cifra de afaceri TOP 10 antreprenori din Transilvania (2008-2012)

Lista de grafi ce și diagrame (Piaţa de Construcţii) 1. Evoluţia pieţei naţionale de construcţii 2008-2012 (producţie realizată)

2. Valoarea efectivă a pieţei de construcţii (2008-2012)

3. Clasamentul pieţelor de construcţii din UE-27 (2010)

4. Numărul de agenţi economici cu activitate în construcţii (2008-2012)

5. Evoluţia PIB pe termen mediu 2013-2016 (estimare)

... și alte 35 de grafi ce relevante.

Lista de fi rme (TOP 500 - Antreprenori & Firme de Construcţii)

TOP 500 - ANTREPRENORI (Antreprenori & Firme de Construcţii) Analiză, comentarii, grafice și diagrame (26 pagini A4, format .pdf)

Tabele cu date de contact actualizate și informaţii financiare (fișier .xls)

Informaţii suplimentare: talon pagina 25.

14 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

ANALIZĂ

Furnizorii continuă investiţiile pentru majorarea cotei de piaţă

Suppliers invest in order to increase market share

The local market of construction materials could fall during this year slightly below the level of 3.5 billion EUR reported in 2012, given that the construction industry continued to register a downward trend. In these circumstances, the manufacturers and suppliers of materials focused on deliveries towards renovation projects, infrastructure projects and exports, which continued to support the profile market, although at a minimum level. It is expected that this trend will also be maintained in 2014. However, the companies from the industry continue to invest in the expansion of the manufacturing capacity and the launching of new products, despite the almost constant decrease of the domestic consumption. Overall, 2014 should be a period of repositioning for the competitors in the domain of building materials as well as a time for resuming development at a slow pace. The main deciding factor in the purchase of products will still remain the price, most often at the expense of quality. The local production of construction materials increased by 2.7% in the first six months of this year compared to the same period in 2012, after it suffered a contraction of 5.4 % in June compared to the same month of last year, according to the National Institute of Statistics (INS). Thus, a temporization of the rate of production is recorded, after increases of up to 10% in the previous reporting periods. Since the volume of construction in the first six months of the year decreased by 6.8% compared to the first half of 2012, the slight increase in production can be attributed to exports.Likewise with the ranking of the 500 main contractors, the analysis of the market leading suppliers for construction and installation (TOP 500 suppliers 2012-2013) includes selected information about the most significant companies involved in the field, sorted by the turnover registered last year. The complete source data is available electronically and can be purchased separately and includes as well other information in tables and charts, which could not be submitted in paper format because of the limitations of editorial space allotted.

Producţia locală de materiale de construcţii a înregistrat

o creștere de 2,7% în primele șase luni ale anului în curs,

faţă de aceeași perioadă din 2012, după ce în iunie a

suferit o contracţie de 5,4% comparativ cu intervalul

similar al anului trecut, potrivit datelor Institutului

Naţional de Statistică (INS). Se înregistrează, astfel,

o ponderare a ratei de ascensiune a producţiei, după

majorări de până la 10% în perioadele anterioare de

raportare. În condiţiile în care volumul lucrărilor de

construcţii din primele șase luni ale anului s-a redus cu

6,8% faţă de semestrul întâi din 2012, ușoara creștere a

producţiei poate fi pusă pe seama exporturilor. Potrivit

celor mai recente date disponibile publicate de INS, "în

luna mai 2013, exportul de produse pentru construcţii a

crescut cu 1% faţă de nivelul din mai 2012. Comparativ

cu primele cinci luni ale anului trecut, exportul a sporit

cu 5,7% la preţuri calculate în euro, în timp ce importul

s-a diminuat cu 1,9%". Din punct de vedere valoric,

exporturile de materiale de construcţii au însumat, în

perioada ianuarie - mai 2013, aproape 130,4 milioane de

euro, din care livrările externe de var și ipsos s-au situat

la 19,8 milioane de euro, iar cele de produse ceramice

au totalizat 51,6 milioane de euro. Chiar dacă se înscriu

pe un trend descrescător comparativ cu primele cinci

luni din 2012, importurile s-au menţinut, ca valoare,

la un nivel dublu faţă de cel al importurilor, acestea

depășind în perioada de referinţă 286,6 milioane de euro

(respectiv, ciment/var/ipsos de 47,4 milioane de euro și

produse ceramice de 78,9 milioane de euro).

Analiza pieţei furnizorilor pentru construcţii și instalaţii 2012-2013În mod similar clasamentului principalilor 500 de

antreprenori, analiza pieţei celor mai importanţi furnizori

pentru construcţii și instalaţii (TOP 500 furnizori 2012-

2013) include informaţii selecţionate despre cele mai

semnifi cative companii implicate în domeniu, clasifi cate

în funcţie de cifra de afaceri realizată anul trecut. Pentru

a reliefa factorii de infl uenţă specifi ci acestui sector de

activitate, datele au fost comparate cu cele furnizate

de diverse instituţii și organizaţii guvernamentale sau

patronale, cum ar fi Institutul Naţional de Statistică - INS,

Comisia Naţională de Prognoză - CNP, Inspectoratul de

Stat în Construcţii - ISC, Asociaţia Română a Antrepre-

norilor de Construcţii - ARACO, Asociaţia Producătorilor

de Materiale de Construcţii din România - APMCR etc.

Metodologia utilizată s-a bazat însă cu precădere pe

informaţiile cuprinse în cadrul mai multor liste actuali-

zate de fi rme active pe diverse segmente ale pieţei

materialelor de construcţii, elaborate de departamentul

specializat al revistei Agenda Construcţiilor. Tabelul

anexă (publicat, de asemenea, în format simplifi cat)

include o clasifi care a companiilor după denumire, judeţ,

etc.. Alte categorii de informaţii, cum ar fi domeniul de

activitate principal sau secundar (inclusiv ponderea

acestora), zonele geografi ce de referinţă, poziţiile deţi-

nute în clasament de cei 500 de furnizori (în intervalul

2008-2012), ordonarea fi rmelor pe segmente de piaţă în

conformitate cu nivelul încasărilor, diferitele selecţii care

cuprind primele societăţi specializate pe segmente, cele

mai dinamice companii (din punct de vedere al creșterii

veniturilor și al câștigării locurilor în top) etc., au fost

utilizate la elaborarea analizei și a diagramelor aferente.

Varianta completă a datelor sursă este disponibilă în

format electronic și poate fi achiziţionată separat, fi ind

prevăzute și alte date, sub formă de tabele și diagrame,

ce nu au putut fi prezentate în formatul tipărit din cauza

limitărilor impuse de spaţiul editorial alocat. La fel ca

în cazul analizei antreprenorilor, anumite discrepanţe

dintre valoarea totală a pieţei de construcţii anunţată de

INS ca realizări în cadrul Produsului Intern Brut - PIB și cea

estimată de specialiștii din mediul de afaceri (diversele

asociaţii profesionale), cu diferenţe notabile mai ales în

anii 2008 și 2009, au făcut ca prima bază de raportare

(statistică) să fi e utilizată pentru a stabili ponderea

celor 500 de companii din top, precum și alte elemente

comparative. Urmând tendinţele sectorului antrepreno-

rilor, veniturile furnizorilor pentru construcţii și instalaţii

(exprimate în moneda europeană) s-au menţinut în anul

2012 la cota din 2011 (sau, mai exact, s-au diminuat cu

1%), după o creștere de 12% în acel moment. Astfel,

încasările celor 500 de fi rme din top s-au plasat, în

precedentele 12 luni, la 7,153 miliarde euro (de la 7,257

miliarde euro în 2011), consemnând o situaţie mult mai

Piaţa locală a materialelor de construcţii s-ar

putea situa, în acest an, la nivelul de 3,5 miliarde

euro și raportat în 2012, în contextul în care

industria construcţiilor a continuat să se înscrie

pe un trend descrescător. În aceste condiţii,

producătorii și furnizorii de materiale s-au axat

pe livrările către proiecte de renovare, lucrări de

infrastructură și exporturi, care au continuat să

susţină, deși la nivel minim, piaţa de profi l. Se

estimează că această tendinţă se va păstra și în

2014. Totuși, fi rmele din branșă continuă să inves-

tească în extinderea capacităţilor de fabricaţie

și în lansarea de produse noi, chiar și în pofi da

scăderii aproape constante a consumului intern. În

ansamblu, anul 2014 ar trebui să reprezinte o peri-

oadă de repoziţionare a competitorilor din dome-

niul materialelor de construcţii și de reluare în ritm

scăzut a dezvoltării. Principalul factor de decizie în

achiziţia de produse va rămâne tot preţul, de cele

mai multe ori în detrimentul calităţii.

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 15

ANALYSISbună decât a pieţei de construcţii în ansamblul său. Și

aceasta pentru că, în conformitate cu datele INS, întregul

sector a regresat cu 15,46% în intervalul analizat, de la

13,39 miliarde euro la 11,32 miliarde euro. Totuși, potrivit

ARACO, în 2012 s-a remarcat o stabilizare a producţiei

realizate în construcţii, la circa 9,33 miliarde euro, ceea

ce ar corespunde și tendinţei observate la nivelul furnizo-

rilor din top, în timp ce ofi cialii APMCR susţin că sectorul

materialelor de construcţii (care, probabil, integrează

doar producţia, nu și importurile) s-a cifrat la aproape

trei miliarde euro anul trecut, pentru 2013 fi ind estimat

un nivel valoric similar sau ușor descendent. Pornind,

însă, de la un cumul al încasărilor de 9,565 miliarde

euro în 2008, care a reprezentat ultimul an de creștere

economică, fi rmele analizate au consemnat o prăbușire

a vânzărilor în 2009, până la 6,551 miliarde euro (-32%),

mult mai accentuată decât scăderea afacerilor derulate

de antreprenori (-18,53%), pentru ca în următoarele

12 luni să regreseze la 6,493 miliarde euro (-1%), iar în

2011 să-și creeze premisele unei eventuale recuperări

a pierderilor (deoarece veniturile au totalizat 7,245

miliarde euro, constituind, după cum se arăta anterior,

un salt de 12%). Și în cazul furnizorilor ar trebui totuși

luate în calcul fl uctuaţiile nivelului valoric anual efectiv

al pieţei de construcţii, extras din cadrul Produsului

Intern Brut - PIB, care - de la 14,36 miliarde euro în 2008

s-a plasat la 11,42 miliarde euro în 2009 (-20,47%),

respectiv la 10,8 miliarde euro în 2010 (-5,43%) și 13,39

miliarde euro în 2011 (+23,98%), iar în acest sens se

remarcă faptul că societăţile incluse în analiză au reușit să

traverseze fără prea multe probleme acest interval difi cil,

însă deprecierea încasărilor a fost mai accentuată decât

aceea a antreprenorilor. Din totalul celor 500 de furnizori,

circa 45,11% reprezintă agenţi economici care au sediul

social în zona București - Ilfov, respectiv un număr de

226 de companii. Acestea au obţinut în anul 2012 o cifră

de afaceri de 3,816 miliarde euro, constituind aproape

53,42% din volumul total consemnat de companiile

incluse în studiu (7,144 miliarde euro).

Aproape jumătate din furnizorii din top sunt din BucureștiPentru a segmenta piaţa furnizorilor pentru construcţii

și instalaţii din diferite zone ale ţării, în mod similar

analizei antreprenorilor, s-au utilizat patru arii de studiu

împărţite după criteriul geografi c, luând în calcul noul

număr de locuitori anunţat în comunicatul privind

rezultatele defi nitive ale Recensământului Populaţiei și

Locuinţelor (RPL) 2011, emis de Comisia Centrală pentru

Recensământul Populaţiei și Locuinţelor și de INS la data

de 4 iulie 2013:

București și judeţul Ilfov (2,27 milioane de locuitori),

zonă care rămâne atipică prin concentrarea masivă a

furnizorilor - 226 de companii;

Moldova (3,15 milioane de locuitori) include 6

judeţe: Bacău, Botoșani, Galaţi, Iași, Neamţ și Vrancea -

39 de companii;

Muntenia (5,7 milioane de locuitori) cuprinde 12

judeţe: Argeș, Buzău, Călărași, Constanţa, Dâmboviţa,

Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Olt, Prahova și Vâlcea - 90 de

companii;

Transilvania (7,42 milioane de locuitori) include 17

judeţe: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Brașov, Caraș-

Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș,

Mureș, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava și Timiș - 145 de

companii.

Trebuie precizat în acest sens că, din peste 30 de liste

generale cu mai mult de 1.765 de furnizori, au fost selec-

tate iniţial 1.345 de companii specializate, iar în fi nal

primele 500 de fi rme pentru care există date complete,

inclusiv în ceea ce privește clasifi carea în funcţie de

domeniul principal și de cele secundare de activitate.

Astfel, a rezultat că societăţile active în calitate de produ-

cători și distribuitori pentru construcţii și instalaţii deţin

ponderea valorică în topul celor 500 de fi rme (cu 37% din

total), urmate de companiile de comerţ și distribuţie de

materiale de construcţii/ instalaţii (20%), de fabricanţii

de sisteme de zidărie, ciment, betoane, prefabricate,

adezivi și mortare uscate (13%), de societăţile implicate

preponderent pe piaţa sistemelor de izolaţii, vopsele,

plăci ceramice și fi nisaje (7%), de producătorii materia-

lelor pentru instalaţii HVAC, apă și gaze (7%), de furnizorii

de utilaje pentru construcţii, scule electrice, ascensoare,

schele și sisteme de cofrare și de cei care comercializează

profi le din PVC, aluminiu, feronerie, sticlă, uși și accesorii

(5% fi ecare), respectiv de alte segmente (materiale

pentru instalaţii electrice și sisteme de hale metalice,

panouri termoizolante și sisteme de acoperișuri), cu câte

3%. În plus, numeric, furnizorii din București-Ilfov deţin

45% din piaţa celor 500 de companii, fi ind urmaţi de cei

din Transilvania, cu 29%, de distribuitorii din Muntenia

(18%) și de societăţile din Moldova (8%). Sub aspect

valoric (respectiv, ca nivel al cifrei de afaceri), cotele

respective se modifi că la 51% pentru societăţile din

Capitală și judeţul limitrof, la 19% în cazul furnizorilor

din Transilvania, la 17% pentru societăţile din Moldova și

16 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

ANALIZĂla 19% pentru cele cu sediul social în Muntenia. Totuși,

ca urmare a stabilităţii și notorietăţii liderilor din top, se

estimează că ponderea regională (ca număr de companii

raportat la populaţie) nu s-a modifi cat semnifi cativ în

comparaţie cu anii trecuţi, indicând o situaţie relativ

constantă în perioada 2008-2012. De asemenea, anul

trecut existau mai puţini furnizori importanţi pentru

construcţii și instalaţii în unele unităţi administrativ-

teritoriale din partea de nord-est și de sud a ţării, precum

și în diverse zone din centru și vest, în timp ce anumite

judeţe (cum ar fi , de pildă, Brăila sau Vaslui) nu sunt

deloc reprezentate. Dintre regiunile în care marii furnizori

din top activează în număr redus, se disting: Botoșani,

Călărași, Caraș-Severin, Covasna, Sălaj, Satu Mare și

Vrancea, iar în Capitală (122 de fi rme) și judeţele Argeș,

Bihor, Brașov, Cluj (25 de companii), Constanţa, Galaţi,

Iași, Ilfov (82 de societăţi), Prahova (23 de furnizori),

Sibiu și Timiș (22 de fi rme) companiile specializate au

o prezenţă puternică, fi ind constatat un număr mare

de agenţi economici. Spre deosebire de antreprenori,

polarizarea activităţii furnizorilor în unele regiuni ale

ţării refl ectă cu mai multă acurateţe dinamica lucrărilor

de construcţii din zonele vizate. Este, însă, de așteptat ca,

după fi nalizarea recesiunii, cele mai importante reţele

din domeniu, care urmăresc să se extindă pe plan local,

să se orienteze spre judeţele unde s-a remarcat un număr

redus de furnizori sau în care nu există nicio fi rmă ce

poate să fi e inclusă în clasamentul celor 500 de companii.

Aserţiunea se explică prin faptul că, deși par a fi mai puţin

atractive din punct de vedere economic, zonele respec-

tive se caracterizează printr-o concurenţă relativ redusă,

exercitată cel mult de unele depozite locale de materiale

de construcţii. În același timp, potenţialul de investiţii în

achiziţia produselor specifi ce se poate remarca ușor, prin

consultarea datelor referitoare la populaţie. De exemplu,

în Brăila, Botoșani, Călărași, Caraș-Severin, Covasna,

Sălaj, Satu Mare, Vaslui și Vrancea locuiesc cu domiciliu

stabil aproape 1,85 milioane de persoane, însă există

numai 13 mari furnizori de produse pentru construcţii și

instalaţii (dintre cei ce au furnizat date complete și sunt

incluși în topul celor 500 de fi rme), din care câte o singură

fi rmă în Botoșani și Vrancea, ce își raportează încasările la

peste 0,75 milioane de locuitori ai acestor judeţe.

Clasifi carea furnizorilor după zona geografi căPentru a putea observa situaţia vânzărilor pe regiuni,

precum și evoluţia cifrei de afaceri din intervalul analizat,

s-a impus structurarea furnizorilor în funcţie de zona

geografi că în care activează, precum și stabilirea unei

medii a încasărilor pornind de la nivelul considerat

absolut (100%) raportat în 2008. La fel ca în perioada de

maximă intensitate a recesiunii, în anul 2012 companiile

din București-Ilfov (ce reprezintă, de fapt, marii furnizori

de materiale de construcţii, care deţin reţele naţionale de

distribuţie) au înregistrat cele mai semnifi cative vânzări

la nivel naţional, în timp ce societăţile din Transilvania

s-au situat pe locul secund și au reușit să-și stabilizeze

veniturile. Practic, cuantumul total al încasărilor

(exprimat în euro) s-a diminuat, în medie, cu 32% în 2009

și, cu excepţia lui 2011, în care furnizorii de materiale au

raportat o sporire de 12% a veniturilor, în toţi ceilalţi

ani s-a remarcat o menţinere a activităţii. Însă, după ce

a fost parcursă perioada în care efectele recesiunii au

avut un impact maxim (2009-2012), deci în patru ani în

care s-au confruntat cu numeroase probleme, cei 500 de

furnizori din top au încheiat exerciţiul fi nanciar anterior

cu încasări ce reprezintă numai 75% din valorile consem-

nate în 2008, ceea ce întârzie iniţierea unui interval de

recuperare a pierderilor. La fel ca în cazul antreprenorilor,

furnizorii din Moldova au înregistrat cea mai mică

scădere procentuală a vânzărilor la nivelul lui 2009, astfel

încât au avut posibilitatea unei reveniri în următorii doi

ani și au încheiat exerciţiul fi nanciar trecut la un nivel cu

24% mai mare comparativ cu 2008. În schimb, scăderea

cifrei de afaceri a fi rmelor din București-Ilfov în perioada

2008-2012, situată la -34%, este mai accentuată decât

media pieţei naţionale a celor 500 de furnizori (-25%).

În concluzie, fi rmele din categoria IMM, cu precădere

cele din zona Moldovei, au fost mai fl exibile și au reușit

să-și adapteze oferta de produse și politica de preţuri la

noile condiţii economice și la coordonatele actuale ale

mediului de afaceri.

Liderii pieţei sunt companii de bricolajLuând în considerare obiectul principal de activitate

și cele secundare ale celor 500 de furnizori din top, se

poate remarca faptul că, în ultimii cinci ani, nu s-au

înregistrat modifi cări notabile în ceea ce privește reali-

zarea încasărilor în funcţie de acest parametru. Astfel,

livrarea (generalistă) a materialelor de construcţii este

preponderentă (cu 63 de companii din top ce au declarat

acest domeniu de activitate în ultimii cinci ani, iar în

2012 au realizat încasări de 2,142 miliarde euro), urmată

de furnizarea materia lelor electrice (de care se ocupă 38

de fi rme, care cumulează, însă, o cifră relativ redusă de

afaceri în comparaţie cu prima categorie - și anume de

361 milioane de euro).

Piaţa furnizorilor pentru construcţii și instalaţii din TOP 500Parcurgând diversele diagrame elaborate pe baza datelor

din lista celor 500 de furnizori - și care evidenţiază din

mai multe puncte de vedere - primii șase lideri din nouă

domenii conturate ca urmare a complementarităţii

segmentelor pieţei, precum și clasamentul celor mai

semnifi cative 10 fi rme din topul celor 500, trebuie

precizat că în câteva cazuri primele poziţii au revenit, de

fapt, unor companii din sectorul DIY, care coordonează

de regulă diverse reţele naţionale de distribuţie. Astfel,

acestea au avut o cifră de afaceri mai mare decât a unor

producători importanţi, care pot fi consideraţi liderii

domeniilor lor de activitate și, în consecinţă, au ocupat

o poziţie fruntașă în clasament. De aceea, topul bazat

strict pe cifra de afaceri nu trebuie să fi e considerat ca

fi ind cel mai relevant dintre clasamentele posibile, mai

ales că, la fel ca în cazul altor cercetări statistice, elaborate

de instituţii publice cu un grad sporit de credibilitate și

notorietate, trebuie luate în considerare diverse marje

de eroare cuprinse între ±5%. Spre deosebire de situaţia

antreprenorilor, se remarcă încă de la început că, din

cauza efectelor recesiunii, importanţa principalilor 500

de furnizori s-a diminuat în ultimii cinci ani, dacă se are în

vedere ponderea acestora în totalul pieţei de construcţii,

ce a ajuns de la 66,5% în 2008 la 63,1% în 2012. În

perioada de referinţă, constituită de ultimii cinci ani, cei

mai dinamici furnizori (conturaţi astfel pe baza diferenţei

pozitive a cifrei de afaceri) au fost constituiţi de: Dedeman

(ce este și liderul întregii pieţe), Hornbach Centrală, Obi

România, Somaco Grup Prefabricate, Topanel Trading

Panels, Den Braven România Comex, Ruukki România,

Andami Comp, Azur SA și Bilka Steel. În general, aceleași

fi rme, alături de Ambient SA, Mr. Bricolage, Lafarge,

Henkel, Adeplast etc., se regăsesc și într-un clasament

care le evidenţiază evoluţia cifrei de afaceri din ultimii

doi ani, calculată tot ca diferenţă pozitivă. În schimb, prin

cele mai mari creșteri (ca număr de locuri) în top s-au

evidenţiat Mr. Bricolage, CRH Structural Concrete, Figran,

Marcegaglia, Frisomat, Palplast, Tim Eurosei și alţii. Mai

trebuie precizat că, din punct de vedere zonal, în fruntea

furnizorilor din București-Ilfov se plasează Arabesque,

Holcim (Romania) SA, Lafarge Cement (Romania) SA,

Carpatcement Holding și Praktiker, topul fi rmelor din

Moldova este condus de societăţile Dedeman, Build

Corp, Kober, Fierctc Sibel și Metale International, în

Muntenia sunt predominanţi furnizorii sau producătorii

Black Sea Suppliers, Saint-Gobain Glass România, Mitliv

Exim, Damila și Ruukki Romania, iar printre liderii din

Transilvania se remarcă Ambient, Teraplast, Adeplast,

Tiger Amira Com și Melinda-Impex Instal.

Investiţii de circa 100 milioane de euro în centre comercialePrimii 50 de competitori din domeniul comerţului și

distribuţiei de materiale de construcţii și instalaţii au

realizat, anul trecut, afaceri totale de două miliarde

euro, sumă ce refl ectă valoarea aproximativă a acestui

domeniu. În această perioadă, marile fi rme din domeniu

au inaugurat șase centre comerciale, în urma unor

investiţii totale ce au depășit 100 milioane de euro.

Patru dintre unităţi au fost deschise de liderul pieţei,

grupul băcăuan Dedeman, din a cărei strategie pe

termen mediu face parte inaugurarea a cel puţin patru

centre pe an, până în 2015. Celelalte două unităţi au

fost deschise de Hornbach și BauMax. Spre deosebire

de piaţa construcţiilor și domeniul imobiliar, grav

afectate de recesiune și în care situaţiile de insolvenţă

nu mai constituie o noutate, prin diversitatea gamei de

produse și servicii sectorul de bricolaj (DIY) a consemnat

mai puţine pierderi în primii ani ai recesiunii. Cu toate

acestea, o serie de practicieni în domeniul administrării

judiciare a fi rmelor ce nu-și mai pot îndeplini obligaţiile

de plată avertizează că extinderea teritorială din

ultimii ani a reţelelor ce promovează materiale de

construcţii, produse pentru grădinărit etc., în condiţiile

unei contracţii accentuate a pieţei de referinţă, a dus la

apariţia unor difi cultăţi fi nanciare ce ar putea ajunge

la scadenţă în acest an. În opinia experţilor, pierderile

din activitatea curentă, determinate de intensifi carea

promoţiilor necesare creșterii cotei de piaţă, coroborate

cu nivelul investiţional sporit impus de deschiderea unor

noi magazine și depozite au dus la exacerbarea riscului

insolvenţei pentru fi rmele din domeniu. De asemenea,

faptul că nu există o segmentare a clientelei, iar cererea

se axează cu precădere pe cel mai redus preţ, astfel

încât acest element a devenit singurul motiv pentru

care consumatorii preferă un centru de bricolaj sau

altul, constituie încă o premisă negativă pe baza căreia

se poate afi rma că actualele 12 luni constituie cea mai

difi cilă perioadă pentru operatorii pieţei de bricolaj,

de la declanșarea crizei economice până în prezent. În

conformitate cu datele publicate pe portalul Ministerului

Finanţelor Publice și cu informaţiile celor mai importante

fi rme din domeniu, acest sector de activitate continuă

să aibă un potenţial deosebit, în pofi da problemelor

specifi ce, mai ales că reunește peste 12.000 de angajaţi,

ce lucrează în 125 de magazine specializate.

Cosmin DINCU

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 17

ANALYSIS

Lista de grafi ce și diagrame (Furnizori pentru Construcţii și Instalaţii)1. Evoluţia numărului de agenţi economici din domeniul produselor pentru construcţii (2008-2012)2. Pondere categorii procentuale de furnizori în TOP 500 (2012)3. Evoluţia cifrei de afaceri a fi rmelor din TOP 500 FURNIZORI (2008-2012)4. Evoluţie cifra de afaceri fi rme din TOP 500 FURNIZORI și dinamica pieţei de construcţii (2008-2012)5. Ponderea furnizorilor din TOP 500 în totalul pieţei de construcţii (2008-2012)6. TOP 50 - Producători și distribuitori de materiale pentru construcţii și instalaţii (2012)7. TOP 50 - Companii de comerţ și distribuţie de materiale de construcţii și instalaţii (2012)8. TOP 50 - Furnizori de sisteme de zidărie, ciment, betoane, prefabricate, adezivi și mortare uscate (2012)9. TOP 50 - Furnizori de sisteme de izolaţii, vopsele, plăci ceramice și fi nisaje (2012)10. TOP 50 - Furnizori de materiale pentru instalaţii HVAC, apă și gaze (2012)11. TOP 30 - Furnizori de materiale pentru instalaţii electrice (2012) 12. TOP 50 - Furnizori de utilaje de construcţii, scule electrice, ascensoare, schele și sisteme de cofrare (2012) 13. TOP 25 - Furnizori de sisteme de hale metalice, panouri termoizolante și sisteme de acoperișuri (2012)14. TOP 50 - Furnizori de profi le din PVC, aluminiu, feronerie, sticlă, uși și accesorii (2012)15. TOP 10 - Furnizori în funcţie de creșterea cifrei de afaceri (2012/2008)16. TOP 10 - Furnizori în funcţie de scăderea cifrei de afaceri (2012/2008)17. TOP 10 - Furnizori în funcţie de creșterea cifrei de afaceri (2012/2011)18. TOP 10 - Furnizori în funcţie de scăderea cifrei de afaceri (2012/2011)19. TOP 10 creșteri poziţii în clasament (2012) 20. TOP 10 scăderi poziţii în clasament (2012) 21. Evoluţia primilor 10 furnizori de materiale de construcţii din TOP 500 (2012)22. Evoluţia ultimilor 10 furnizori de materiale de construcţii din TOP 500 (2012)23. Ponderea cifrei de afaceri a principalilor furnizori în funcţie de zonă geografi că (2012)24. Structura TOP 500 furnizori pentru construcţii și instalaţii după zonă geografi că (2012)25. Evoluţia cifrei de afaceri a primilor 10 furnizori din București-Ilfov (2008-2012)26. Evoluţia cifrei de afaceri a primilor 10 furnizori din Moldova (2008-2012)27. Evoluţia cifrei de afaceri a primilor 10 furnizori din Muntenia (2008-2012)28. Evoluţia cifrei de afaceri a primilor 10 furnizori din Transilvania (2008-2012)

Lista de grafi ce și diagrame (Piaţa de Construcţii) 1. Evoluţia pieţei naţionale de construcţii 2008-2012 (producţie realizată)2. Valoarea efectivă a pieţei de construcţii (2008-2012) 3. Clasamentul pieţelor de construcţii din UE-27 (2010) 4. Numărul de agenţi economici cu activitate în construcţii (2008-2012)5. Evoluţia PIB pe termen mediu 2013-2016 (estimare) ... și alte 35 de grafi ce relevante.

Lista de fi rme (TOP 500 - Furnizori pentru Construcţii și Instalaţii)

TOP 500 - FURNIZORI (Furnizori pentru Construcţii & Instalaţii) Analiză, comentarii, grafice și diagrame (28 pagini A4, format .pdf)

Tabele cu date de contact actualizate și informaţii financiare (fișier .xls)

Informaţii suplimentare: talon pagina 25.

18 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

ANALIZĂ

TOP 2008

TOP 2009

TOP 2010

TOP 2011

TOP 2012

TOP MEDIE 2010-2012 COMPANIE JUDET SITE

x x x x x 1 HIDROCONSTRUCTIA SA BUCURESTI ———x x x x x 2 STRABAG SRL BUCURESTI ———x x x x x 3 SPEDITION UMB SRL BACAU ———x x x x x 4 ROMINSERV SA BUCURESTI ———x x x x x 5 TEHNOLOGICA RADION SRL BUCURESTI ———x x x x x 6 TEHNOSTRADE SRL BACAU ———x x x x x 7 STRACO GRUP SRL BUCURESTI ———x x x x x 8 ENERGOMONTAJ SA BUCURESTI ———x x x x x 9 DELTA ANTREPRIZA DE CONSTRUCTII SI MONTAJ 93 SRL BUCURESTI ———x x x x x 10 ROMELECTRO SA BUCURESTI ———x x x x x 11 EURO CONSTRUCT TRADING 98 SRL BUCURESTI ———x x x x x 12 VEGA 93 SRL GALATI ———x x x x x 13 BOG'ART SRL BUCURESTI ———x x x x x 14 ASTALDI SPA ITALIA SUCURSALA ROMANIA BUCURESTI BUCURESTI ———x x x x x 15 T.M.U.C.B. SA BUCURESTI ———x x x x x 16 SUCCES NIC COM SRL GORJ ———x x x x x 17 CONSTRUCTII ERBASU SA BUCURESTI ———x x x x x 18 AEDIFICIA CARPATI SA BUCURESTI ———x x x x x 19 UTI GRUP SA BUCURESTI ———x x x x x 20 IMSAT SA BUCURESTI ———x x x x x 21 MAX BOEGL ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 22 VECTRA SERVICE SRL BRASOV ———x x x x x 23 INSPET SA PRAHOVA ———x x x x x 24 CON-A SRL SIBIU ———x x x x x 25 ROMAIRPORT SRL ROMA SUCURSALA BUCURESTI ILFOV ———x x x x x 26 PA & CO INTERNATIONAL SRL BACAU ———x x x x x 27 DAFORA SA SIBIU ———x x x x x 28 APOLODOR COM IMPEX SRL BUCURESTI ———x x x x x 29 VIAROM CONSTRUCT SRL BUCURESTI ———x x x x x 30 TEL DRUM SA TELEORMAN ———x x x x x 31 ASTALDI SPA ITALIA SUCURSALA GHEORGHE PETRASCU BUCURESTI ———x x x x x 32 PORR CONSTRUCT SRL BUCURESTI ———x x x x x 33 ACOMIN SA HUNEDOARA ———x x x x x 34 TANCRAD SRL GALATI ———x x x x x 35 FCC CONSTRUCCION SA BARCELONA SUCURSALA BUCURESTI BUCURESTI ———x x x x x 36 IMPRESA PIZZAROTTI & C SPA ITALIA SUCURSALA CLUJ CLUJ ———x x x x x 37 ANTREPRIZA DE REPARATII SI LUCRARI A R L CLUJ SA CLUJ ———x x x x x 38 TIAB SA BUCURESTI ———x x x x x 39 ANDAMI COMP SRL BUCURESTI ———x x x x x 40 SELINA SRL BIHOR ———x x x x x 41 ROTARY CONSTRUCTII SRL BUCURESTI ———x x x x x 42 C&C MH CONFORT SRL MEHEDINTI ———x x x x x 43 P.A.B. ROMANIA SRL ARAD ———x x x x x 44 CONDMAG SA BRASOV ———x x x x x 45 ACI CLUJ SA CLUJ ———x x x x x 46 CONARG CONSTRUCT SRL ARGES ———x x x x x 47 SOCIETATEA DE CONSTRUCTII IN TRANSPORTURI BUCURESTI SA ILFOV ———x x x x x 48 CAST SRL PRAHOVA ———x x x x x 49 DAS SRL IASI ———x x x x x 50 ELECTROGRUP SA CLUJ ———x x x x x 51 TEHNODOMUS SA ARAD ———x x x x x 52 ARTSANI COM SRL PRAHOVA ———x x x x x 53 TECHNOCER SRL TIMIS ———x x x x x 54 AB CONSTRUCT SRL BUZAU ———x x x x x 55 ALPHA CONSTRUCT SISTEM SA MEHEDINTI ———x x x x x 56 CONSTRUCTII FEROVIARE IASI SA IASI ———x x x x x 57 TRANSIM GRUP SRL ARGES ———x x x x x 58 R.A. JUDETEANA DE DRUMURI SI PODURI CONSTANTA RA CONSTANTA ———x x x x x 59 SOCOT SA MURES ———x x x x x 60 ELECTRICA SERV SRL BUCURESTI ———x x x x x 61 HOCHTIEF CONSTRUCTION AG ESSEN SUCURSALA BUCURESTI BUCURESTI ———x x x x x 62 ARCADA COMPANY SA GALATI ———x x x x x 63 IASICON SA IASI ———x x x x x 64 CONSTRUCTII HIDROTEHNICE SA IASI ———x x x x x 65 AQUATIM SA TIMIS ———x x x x x 66 ASTALROM SA CALARASI ———x x x x x 67 LESCACI COM SRL SATU MARE ———x x x x x 68 INSERCO SRL SALAJ ———x x x x x 69 ACVATOT SRL BUCURESTI ———x x x x x 70 ANTREPRIZA CONSTRUCTII SI MONTAJ NR. 4 SA - ACM 4 SA BUCURESTI ———x x x x x 71 AXELA CONSTRUCTII SRL TIMIS ———x x x x x 72 SHAPIR STRUCTURES SRL BUCURESTI ———x x x x x 73 HIDROSERV SLATINA SA OLT ———x x x x x 74 DANYA CEBUS ROM SRL BUCURESTI ———x x x x x 75 VICTOR CONSTRUCT SRL BOTOSANI ———x x x x x 76 DRUPO SRL HUNEDOARA ———x x x x x 77 EUROCARDINAL SRL CLUJ ———x x x x x 78 DIFERIT SRL CLUJ ———x x x x x 79 GEIGER TRANSILVANIA SRL MURES ———x x x x x 80 TEHNIC ASIST SRL BOTOSANI ———x x x x x 81 PALEX CONSTRUCTII INSTALATII SRL BUCURESTI ———x x x x x 82 CONARG SA ARGES ———

TOP 2008

TOP 2009

TOP 2010

TOP 2011

TOP 2012

TOP MEDIE 2010-2012 COMPANIE JUDET SITE

x x x x x 83 SOMET SA BUCURESTI ———x x x x x 84 FLOREA GRUP SRL ALBA ———x x x x x 85 GENERAL CONSTRUCT SRL SUCEAVA ———x x x x x 86 ASIRI INTERNATIONAL SRL NEAMT ———x x x x x 87 CONSTRUCT RO SRL SIBIU ———x x x x x 88 GRUP 4 INSTALATII SA CLUJ ———x x x x x 89 DRUM CONSTRUCT SRL SALAJ ———x x x x x 90 CONEXTRUST SA BACAU ———x x x x x 91 CONCAS SA BUZAU ———x x x x x 92 GLACIAL PROD SRL ILFOV ———x x x x x 93 TRUSTUL DE INSTALATII MONTAJ SI CONSTRUCTII SA (TIM SA) CLUJ ———x x x x x 94 ZEUS SA ARGES ———x x x x x 95 PVN ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 96 ROMBET SA BACAU ———x x x x x 97 POPECI UTILAJ GREU SA DOLJ ———x x x x x 98 DIMAR SRL BUCURESTI ———x x x x x 99 SYNERGY CONSTRUCT SRL BUCURESTI ———x x x x x 100 EURO STRADA SRL BRASOV ———x x x x x 101 IRIDEX GROUP CONSTRUCTII SRL ILFOV ———x x x x x 102 D & T INDUSTRIAL EQUIPEMENT SRL TIMIS ———x x x x x 103 TRACON SRL BRAILA ———x x x x x 104 SAMUS CONSTRUCTII SA CLUJ ———x x x x x 105 MOLDOCOR SA NEAMT ———x x x x x 106 IMOB LUX CONSTRUCT SRL ILFOV ———x x x x x 107 DELTACONS SA TULCEA ———x x x x x 108 BILFINGER BERGER BAUGESELLSCHAFT M.B.H. WIEN BUCURESTI ———x x x x x 109 ROHE-ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 110 FRASINUL SRL BISTRITA-NASAUD ———x x x x x 111 VALDEK IMPEX SRL COVASNA ———x x x x x 112 DRUMURI BIHOR SA BIHOR ———x x x x x 113 GENERAL CONCRETE CERNAVODA SRL CONSTANTA ———x x x x x 114 BOG'ART STEEL SRL BUCURESTI ———x x x x x 115 SOROCAM SRL BUCURESTI ———x x x x x 116 TRANSMIR SRL VASLUI ———x x x x x 117 ARGOS SA CONSTANTA ———x x x x x 118 PROTECTCHIM SRL VALCEA ———x x x x x 119 GENERAL TRUST ARGES SRL ARGES ———x x x x x 120 PROINVEST SRL TELEORMAN ———x x x x x 121 EUROPREFABRICATE SRL TIMIS ———x x x x x 122 CARSON CONSTRUCTION SRL BUCURESTI ———x x x x x 123 PANPETROL COM SRL CLUJ ———x x x x x 124 TERRA GAZ CONSTRUCT SRL ILFOV ———x x x x x 125 NEMAR EDIL-CONSTRUCT SRL BUCURESTI ———x x x x x 126 CONEST SA IASI ———x x x x x 127 EURO TRANS UNIVERSAL SRL SALAJ ———x x x x x 128 IRIS SERVICE CIUC SA HARGHITA ———x x x x x 129 ELCO CONSTRUCT SRL BUCURESTI ———x x x x x 130 BUILDING ASTROM SRL ARGES ———x x x x x 131 CON BUCOVINA SA SUCEAVA ———x x x x x 132 CORAL SRL TULCEA ———x x x x x 133 CONTRANSCOM BENTA SA MURES ———x x x x x 134 EUROPAN PROD SA ARGES ———x x x x x 135 INTEGRAL SA BUZAU ———x x x x x 136 CONARG AG SRL BUCURESTI ———x x x x x 137 EREN CONS SRL BRASOV ———x x x x x 138 CONSTRUCTII BIHOR SA BIHOR ———x x x x x 139 SOCIETATEA COMERCIALA DE CONSTRUCTII NAPOCA SA CLUJ ———x x x x x 140 CONCRET CONSTRUCT A.G. SRL SUCEAVA ———x x x x x 141 ATHENAEUM CONSTRUCT SA BUCURESTI ———x x x x x 142 OCTAGON CONTRACTING & ENGINEERING SA BUCURESTI ———x x x x x 143 MBS GROUP SRL CLUJ ———x x x x x 144 ICONOMIC SACOM SRL BUCURESTI ———x x x x x 145 ASA CONS ROMANIA SRL CLUJ ———x x x x x 146 REIF INFRA SRL CLUJ ———x x x x x 147 POMPONIO SRL ALBA ———x x x x x 148 COMESAD DRUMURI SRL ARGES ———x x x x x 149 IAMSAT MUNTENIA SA BUCURESTI ———x x x x x 150 ABC VAL SRL CONSTANTA ———x x x x x 151 URBAN ELECTRIC SRL PRAHOVA ———x x x x x 152 ZIGGY CONSTRUCT SRL BUCURESTI ———x x x x x 153 PAULUS SRL PRAHOVA ———x x x x x 154 SINDSERV SA BUCURESTI ———x x x x x 155 CASTRUM CORPORATION SRL SATU MARE ———x x x x x 156 ORIZONT SIGHETU MARMATIEI SRL MARAMURES ———x x x x x 157 RICO SRL CONSTANTA ———x x x x x 158 ASTOR COM SRL MURES ———x x x x x 159 CONSSTAR CONSTRUCT SRL BUCURESTI ———x x x x x 160 AUTOPRIMA SERV SRL CONSTANTA ———x x x x x 161 ALL PLAN CONSTRUCTION SRL BUCURESTI ———x x x x x 162 ADRIAN CONSTRUCT SRL BUCURESTI ———x x x x x 163 BAUPARTNER SRL PRAHOVA ———x x x x x 164 TRANSMIM SRL IALOMITA ———

TOP 500 Antreprenori & Firme de Construcţii

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 19

ANALYSISTOP

2008TOP

2009TOP

2010TOP

2011TOP

2012TOP MEDIE 2010-2012 COMPANIE JUDET SITE

x x x x x 165 ENERGO SA BRASOV ———x x x x x 166 TELOXIM CON SRL BUCURESTI ———x x x x x 167 WIEBE ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 168 NEWAMPORT COMPANI SRL ALBA ———x x x x x 169 GEPROCON SA IASI ———x x x x x 170 FIL-CONSTRUCT SRL TULCEA ———x x x x x 171 CONI SRL PRAHOVA ———x x x x x 172 EUROVIA-CONSTRUCT INTERNATIONAL SA BUCURESTI ———x x x x x 173 EKY-SAM SRL IASI ———x x x x x 174 STAR T & D SRL PRAHOVA ———x x x x x 175 OYL COMPANY HOLDING AG SRL IALOMITA ———x x x x x 176 ERPIA SA DOLJ ———x x x x x 177 MOLDOCONS GRUP SRL PRAHOVA ———x x x x x 178 HEBERGER CONSTRUCTII SRL BUCURESTI ———x x x x x 179 SINECON SRL SIBIU ———x x x x x 180 AKTOR SOCIETATE TEHNICA ANONIMA (AKTOR SA) - GRECIA BUCURESTI ———x x x x x 181 RECON SA DOLJ ———x x x x x 182 GOVORA SA VALCEA ———x x x x x 183 ANTREPRIZA MONTAJ INSTALATII SA - AMISA MARAMURES ———x x x x x 184 STAICONS COMPANY SRL CARAS-SEVERIN ———x x x x x 185 TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA CLUJ ———x x x x x 186 DOMARCONS SA DOLJ ———x x x x x 187 SAMAN CONSTRUCTIONS SRL TIMIS ———x x x x x 188 TEHCON EDILITARE & INFRASTRUCTURA SRL ILFOV ———x x x x x 189 KRANZ EUROCENTER SRL ARGES ———x x x x x 190 CONCELEX SRL BUCURESTI ———x x x x x 191 VIROM INTERNATIONAL SRL BUCURESTI ———x x x x x 192 ZALEX CONSTRUCTION SRL BUCURESTI ———x x x x x 193 VIVA CONSTRUCT SRL HUNEDOARA ———x x x x x 194 CAMAND IMPEX SRL CARAS-SEVERIN ———x x x x x 195 TARR CONST SRL SATU MARE ———x x x x x 196 GRUP PRIMACONS SRL OLT ———x x x x x 197 CONSTRUCTIM SA TIMIS ———x x x x x 198 BAUPARTNER CONSTRUCT SRL PRAHOVA ———x x x x x 199 PLUS CONFORT SRL BUCURESTI ———x x x x x 200 TEST PRIMA SRL SUCEAVA ———x x x x x 201 R.A. JUDETEANA DE DRUMURI SI PODURI VALCEA RA VALCEA ———x x x x x 202 LAURENTIU H SRL SATU MARE ———x x x x x 203 ROMIB SA ILFOV ———x x x x x 204 COMPANIA DE CONSTRUCTII CARPATI SRL BRASOV ———x x x x x 205 COMINCO OLTENIA SA VALCEA ———x x x x x 206 HUGE CONSTRUCT SRL IASI ———x x x x x 207 IZOREP SRL MURES ———x x x x x 208 S.C.A.D.T. SA OLT ———x x x x x 209 IMI SA (INTREPRINDERE MONTAJ-INSTALATII SA) MARAMURES ———x x x x x 210 CONSTRIF SA IALOMITA ———x x x x x 211 GRUP CORINT SA ALBA ———x x x x x 212 BITUNOVA ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 213 ORION SRL IALOMITA ———x x x x x 214 T.C.M-NORD SA MARAMURES ———x x x x x 215 ARGENTA SRL CONSTANTA ———x x x x x 216 GRUP ARCONS SA BRASOV ———x x x x x 217 VIADUCT SRL HARGHITA ———x x x x x 218 INCONTRO PREFABBRICATI SA TIMIS ———x x x x x 219 HELP TRANS SRL CARAS-SEVERIN ———x x x x x 220 ERBASU EDIL CONSTRUCT SA BUCURESTI ———x x x x x 221 ING SERVICE SRL HARGHITA ———x x x x x 222 UNICON SA BUCURESTI ———x x x x x 223 RECOM SID SA HUNEDOARA ———x x x x x 224 DOMINIUM SRL SATU MARE ———x x x x x 225 SSAB AG SRL BACAU ———x x x x x 226 CONTEAM SRL BUCURESTI ———x x x x x 227 CONVAS CONSTRUCT SRL CONSTANTA ———x x x x x 228 PROMS CONCEPT GROUP SRL BUCURESTI ———x x x x x 229 TERRA - NOVA CONSTRUCT SRL BUCURESTI ———x x x x x 230 SILVER TRADING SRL ARGES ———x x x x x 231 DEPENBROCK ADMINISTRATOR CONSTRUCT SCS BUCURESTI ———x x x x x 232 REGIA AUTONOMA A DRUMURILOR JUDETENE CLUJ RA CLUJ ———x x x x x 233 TECNOSCAVI SRL ILFOV ———x x x x x 234 DRUMURI SI PODURI MURES SRL MURES ———x x x x x 235 TRUSTUL DE CONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALE ARGES SRL ARGES ———x x x x x 236 CONFER GROUP SRL BACAU ———x x x x x 237 CONSAL TRADE SRL CONSTANTA ———x x x x x 238 GECOROM SA DOLJ ———x x x x x 239 ROMCONSTRUCT HOLDING GRUP SA BUCURESTI ———x x x x x 240 CONSTRUCT PLUS SRL GIURGIU ———x x x x x 241 ERAOS SA CONSTANTA ———x x x x x 242 CONREC SA BOTOSANI ———x x x x x 243 TCI CONTRACTOR GENERAL SA CLUJ ———x x x x x 244 TRUSTUL DE LUCRARI SPECIALE SI IZOLATII TEHNOLOGICE SA NEAMT ———x x x x x 245 COMTRAM SA SIBIU ———x x x x x 246 BODEN ROT SRL VASLUI ———x x x x x 247 VOINEA CONSTRUCT SRL BUZAU ———x x x x x 248 POTENTIAL CONS SRL DAMBOVITA ———

TOP 2008

TOP 2009

TOP 2010

TOP 2011

TOP 2012

TOP MEDIE 2010-2012 COMPANIE JUDET SITE

x x x x x 249 ROMTEST ELECTRONIC SRL BUCURESTI ———x x x x x 250 EPTISA ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 251 ART BAU INTERNATIONAL SRL BUCURESTI ———x x x x x 252 GENERAL SERVICE GRUP 98 SRL BUCURESTI ———x x x x x 253 X.S. SUD COMPANI SRL MARAMURES ———x x x x x 254 ZONA D SRL HUNEDOARA ———x x x x x 255 CONREP SA MARAMURES ———x x x x x 256 VILCEANA SA GALATI ———x x x x x 257 CML.RO SRL BISTRITA-NASAUD ———x x x x x 258 GENERAL MPM IMPEX SRL BUCURESTI ———x x x x x 259 CONSREP CONSTRUCT SRL OLT ———x x x x x 260 PROSERV HUNEDOARA SRL HUNEDOARA ———x x x x x 261 MARCONST SRL BIHOR ———x x x x x 262 CONSMIN SA HUNEDOARA ———x x x x x 263 CONIZ ROMARG SRL ARGES ———x x x x x 264 ZUBLIN ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 265 CONS ELECTRIFICAREA INSTAL SRL TIMIS ———x x x x x 266 IMUC SA ARGES ———x x x x x 267 ALDONA SRL SIBIU ———x x x x x 268 GECOR SRL GIURGIU ———x x x x x 269 GOTIC SA BRASOV ———x x x x x 270 VOITH HYDRO HOLDING SRL (SUCURSALA BUCURESTI) BUCURESTI ———x x x x x 271 MARI VILA CONSTRUCTII SRL BUCURESTI ———x x x x x 272 COMCM SA CONSTANTA ———x x x x x 273 CONCIVIA SA BRAILA ———x x x x x 274 FLORIS MONOLIT SRL BRASOV ———x x x x x 275 INTERCONSTRUCT SRL CONSTANTA ———x x x x x 276 CONSOLA GRUP CONSTRUCT SRL BUCURESTI ———x x x x x 277 ACSA SA CLUJ ———x x x x x 278 TELECONSTRUCTIA SA BUCURESTI ———x x x x x 279 CONSTRUCTII CONICO SRL COVASNA ———x x x x x 280 GSE PROIECTE TURNKEY SRL BUCURESTI ———x x x x x 281 SOCIETATEA DE CONSTRUCTII,INSTALATII SI MONTAJ (S.C.I.M.) SA CONSTANTA ———x x x x x 282 CLASSIC DOME SRL BUCURESTI ———x x x x x 283 DIMEX-2000 COMPANY SRL BISTRITA-NASAUD ———x x x x x 284 ATLAS SA GALATI ———x x x x x 285 CALA SA MURES ———x x x x x 286 BAYER CONSTRUCT SRL HARGHITA ———x x x x x 287 CONFOREST SA BRASOV ———x x x x x 288 CONSTRUCT MOD SRL BIHOR ———x x x x x 289 TEAM W.O.G. COMPANY SRL TIMIS ———x x x x x 290 ANTREPRIZA DE CONSTRUCTII MONTAJ ALPHA GRUP SRL OLT ———x x x x x 291 FIBEC SA PRAHOVA ———x x x x x 292 DARCONS SRL NEAMT ———x x x x x 293 DRUMURI SI PODURI LOCALE ALBA SA ALBA ———x x x x x 294 CONCIVIC SRL IALOMITA ———x x x x x 295 OVERLAND CONSTRUCT IMPEX SRL ARGES ———x x x x x 296 IMPEX AURORA SRL HARGHITA ———x x x x x 297 LUCRARI DRUMURI SI PODURI DAMBOVITA SA DAMBOVITA ———x x x x x 298 BOCCARDO ENTERPRISE SRL CLUJ ———x x x x x 299 INTREPRINDEREA DE DRUMURI SI PODURI GORJ SA GORJ ———x x x x x 300 GENERAL CONSTRUCT SA NEAMT ———x x x x x 301 VEOLIA WATER SOLUTIONS & TECHNOLOGIES SRL BUCURESTI ———x x x x x 302 AL STOM COMPANY SRL CONSTANTA ———x x x x x 303 DRUMURI SI PODURI SA SIBIU ———x x x x x 304 CIREX SRL PRAHOVA ———x x x x x 305 STEIGER SRL SATU MARE ———x x x x x 306 ROMCONSTRUCT AG SRL BUZAU ———x x x x x 307 CONTI SA PRAHOVA ———x x x x x 308 TIEFBAU SRL TIMIS ———x x x x x 309 CONSAL SRL BRASOV ———x x x x x 310 ROM SERVICE CONSTRUCT SRL BUCURESTI ———x x x x x 311 OMS ROMANIA SRL CLUJ ———x x x x x 312 SUPER A PLUS K SRL GALATI ———x x x x x 313 NIMB CONSMETAL SRL CONSTANTA ———x x x x x 314 INSTALATORUL SA ALBA ———x x x x x 315 BUILDING EXIM SRL MEHEDINTI ———x x x x x 316 CARTEL BAU SA CLUJ ———x x x x x 317 DRUMURI ORASENESTI SA BIHOR ———x x x x x 318 ELECTROVALCEA SRL VALCEA ———x x x x x 319 T.C.I.F. SA DOLJ ———x x x x x 320 DRUMSERV SA MURES ———x x x x x 321 WERK MB CONSTRUCT SRL TIMIS ———x x x x x 322 KIAT GROUP CONSTRUCT SRL BUCURESTI ———x x x x x 323 CONPRIF SA BUZAU ———x x x x x 324 EURO CONSTRUCT INTERNATIONAL SRL BUCURESTI ———x x x x x 325 TRIUMF CONSTRUCT SA BUCURESTI ———x x x x x 326 RAMB SISTEM SRL BRASOV ———x x x x x 327 COMPETENT SERV SRL MEHEDINTI ———x x x x x 328 PRESCONSTRUCT OAS SRL SATU MARE ———x x x x x 329 VIACONS RUTIER SRL VASLUI ———x x x x x 330 RECON SI DOJE SRL BUCURESTI ———x x x x x 331 DEMARK CONSTRUCT SRL TIMIS ———x x x x x 332 EPAGNEUM CONSTRUCT SRL BRAILA ———

20 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

ANALIZĂTOP

2008TOP

2009TOP

2010TOP

2011TOP

2012TOP MEDIE 2010-2012 COMPANIE JUDET SITE

x x x x x 333 CARPATI-COM SRL ARGES ———

x x x x x 334 DEL BONO & CO SA TIMIS ———

x x x x x 335 SIMARC SA ARGES ———

x x x x x 336 TRIADA PROD IMPEX SRL BUCURESTI ———

x x x x x 337 ALFA CONSTRUCT SRL MURES ———

x x x x x 338 ALL ELECTRICS '95 SRL BUCURESTI ———

x x x x x 339 STAR TRADING IMPEX SRL ARGES ———

x x x x x 340 VICEXPERT SRL VALCEA ———

x x x x x 341 SIMBAC SA BIHOR ———

x x x x x 342 MULTIPLAND SRL HARGHITA ———

x x x x x 343 OPREA EDILCONSTRUCT SRL BUCURESTI ———

x x x x x 344 GROUP D.C.M. SRL TIMIS ———

x x x x x 345 DUMEXIM SRL BIHOR ———

x x x x x 346 DRUMURI MUNICIPALE TIMISOARA SA TIMIS ———

x x x x x 347 DAFLO GROUP SRL MARAMURES ———

x x x x x 348 SERVRUT-CONSTRUCT SRL BACAU ———

x x x x x 349 SUPER CONSTRUCT SRL TIMIS ———

x x x x x 350 COMSERVICE - CONSTRUCT SRL SIBIU ———

x x x x x 351 ROLMIS SRL OLT ———

x x x x x 352 ROMARO IMPEX SRL BIHOR ———

x x x x x 353 VALVE INTERNATIONAL SA BRAILA ———

x x x x x 354 DANCONSTRUCT COM SRL TELEORMAN ———

x x x x x 355 PETROSERV SA CONSTANTA ———

x x x x x 356 RECORD SRL BISTRITA-NASAUD ———

x x x x x 357 ROMAN IMPEX PREST SRL BACAU ———

x x x x x 358 YDAIL CONSTRUCT SRL GORJ ———

x x x x x 359 FUNDAMENTA SRL HARGHITA ———

x x x x x 360 FLORCONSTRUCT SRL SUCEAVA ———

x x x x x 361 UNIVERSAL BUSINESS SA SIBIU ———

x x x x x 362 AS TRANS SRL VALCEA ———

x x x x x 363 ALCONEP SRL BACAU ———

x x x x x 364 S. C. PENTRU LUCRARI DE DRUMURI SI PODURI DOLJ SA DOLJ ———

x x x x x 365 CONSAL EDILITARE SA BUCURESTI ———

x x x x x 366 ECO INVEST SRL HUNEDOARA ———

x x x x x 367 VIRGFAN SRL GALATI ———

x x x x x 368 REMCO ROMANIA SRL BUCURESTI ———

x x x x x 369 CONEXVIL SA VALCEA ———

x x x x x 370 ASFAMIXT SRL BIHOR ———

x x x x x 371 LAS PROM SRL MURES ———

x x x x x 372 CONFERIC SRL BUZAU ———

x x x x x 373 INTERCOM SRL BUCURESTI ———

x x x x x 374 COMPLIS SA DAMBOVITA ———

x x x x x 375 GEOSTRAD CONSTRUCT SRL BUCURESTI ———

x x x x x 376 PREMACO SA MURES ———

x x x x x 377 INSTCOMP SA SUCEAVA ———

x x x x x 378 STRADEM CONSTRUCT SRL ILFOV ———

x x x x x 379 SELCA SA ARGES ———

x x x x x 380 DUO DESIGN SRL BIHOR ———

x x x x x 381 BOG'ART VEST SRL TIMIS ———

x x x x x 382 TRUST CCDP SRL NEAMT ———

x x x x x 383 STIZO INDUSTRIAL SERVICES SRL PRAHOVA ———

x x x x x 384 SCORILLO INTERCOM SRL BRASOV ———

x x x x x 385 XENIA SA PRAHOVA ———

x x x x x 386 SCA.MO.TER. SRL SIBIU ———

x x x x x 387 GERROM BAU SRL BUCURESTI ———

x x x x x 388 GRUP CONSTRUCTII EST SA IASI ———

x x x x x 389 MACON GRUP SRL BUCURESTI ———

x x x x x 390 CONBAC SA BACAU ———

x x x x x 391 COPISA CONSTRUCTII SRL BUCURESTI ———

x x x x x 392 C.L.I.F. SA CONSTANTA ———

x x x x x 393 COMNORD SA BUCURESTI ———

x x x x x 394 CONSTRUCT PEROM SRL BISTRITA-NASAUD ———

x x x x x 395 AG SERV CONSTRUCT SRL SATU MARE ———

x x x x x 396 CALOR GRUP SRL CARAS-SEVERIN ———

x x x x x 397 ARMEANCA PREST COM SRL GORJ ———

x x x x x 398 MODERN BAU SRL CLUJ ———

x x x x x 399 UNIFY CO LTD CONSTANTA ———

x x x x x 400 GROSSMANN ENGINEERING GROUP SRL BUCURESTI ———

x x x x x 401 CENTRAL SERVICE INSTAL SRL BUCURESTI ———

x x x x x 402 DECONS CO SRL ILFOV ———

x x x x x 403 COREVAS SA VASLUI ———

x x x x x 404 CONSTRUROM SA MARAMURES ———

x x x x x 405 ERG TERMROM SA GALATI ———

x x x x x 406 EDRASIS CONSTRUCT GRUP SRL BUCURESTI ———

x x x x x 407 MATERMO-ARMA SRL PRAHOVA ———

x x x x x 408 RSTB SRL CLUJ ———

x x x x x 409 ARGIF SA ARGES ———

x x x x x 410 CITADIN SA IASI ———

x x x x x 411 PRAGOSA ROMANIA SRL PRAHOVA ———

x x x x x 412 ROX CONSTRUCT IMPEX SRL ILFOV ———

x x x x x 413 MOBITOM SA CONSTANTA ———

x x x x x 414 ALEX BUILDING SRL CONSTANTA ———

x x x x x 415 OTIMIR STIL 2000 SRL ARGES ———

x x x x x 416 SICOR SRL BUCURESTI ———

TOP 2008

TOP 2009

TOP 2010

TOP 2011

TOP 2012

TOP MEDIE 2010-2012 COMPANIE JUDET SITE

x x x x x 417 FRISOMAT SA NEAMT ———

x x x x x 418 TED CONSTRUCT SRL IASI ———

x x x x x 419 STYLE CONSTRUCT SRL GIURGIU ———

x x x x x 420 SAIF-TIM SA TIMIS ———

x x x x x 421 STEEL CLADDING SYSTEMS SRL BUCURESTI ———

x x x x x 422 ALFA ROM SRL SATU MARE ———

x x x x x 423 REPARATII MODERNIZARI RETEHNOLOGIZARI ARGES SRL ARGES ———

x x x x x 424 ENERGOPLUS SRL  MURES ———

x x x x x 425 CRISANA PRO CONSTRUCT SA BIHOR ———

x x x x x 426 MACONZ CONSTRUCT SRL BUCURESTI ———

x x x x x 427 SIELTE SA BUCURESTI ———

x x x x x 428 SOMECO SA ARGES ———

x x x x x 429 TR CONSTRUCTION SRL SALAJ ———

x x x x x 430 VSC COMPROD SRL ARGES ———

x x x x x 431 RO TECH CONSTRUCT SRL BUCURESTI ———

x x x x x 432 TAB CONSTRUCT CONFORT SRL ILFOV ———

x x x x x 433 HIDROTERM SA NEAMT ———

x x x x x 434 DARIA CONST SRL SATU MARE ———

x x x x x 435 PEDRO COMPANY CONSTRUCTEXIM SRL BUCURESTI ———

x x x x x 436 PRO TC GRUP SRL ARGES ———

x x x x x 437 VERBAU ROMANIA SRL CLUJ ———

x x x x x 438 PRODEXIMP SRL SATU MARE ———

x x x x x 439 CRIDOV SRL CLUJ ———

x x x x x 440 DECORINT SA CLUJ ———

x x x x x 441 HIDROTRAN SRL HARGHITA ———

x x x x x 442 LUCA PREST SRL CLUJ ———

x x x x x 443 GELUVAL STOR SRL BUZAU ———

x x x x x 444 RO CONSTRUCT CENTER SRL ARGES ———

x x x x x 445 PETCU CONSTRUCT SRL BUCURESTI ———

x x x x x 446 LUPP CONSTRUCTION ROMANIA SRL BRASOV ———

x x x x x 447 PADRINO SRL OLT ———

x x x x x 448 PETRO CONSTRUCT SRL SALAJ ———

x x x x x 449 FIALD IMOBILIARE SRL BACAU ———

x x x x x 450 ADA CONSTRUCTII SI AMENAJARI SRL BUCURESTI ———

x x x x x 451 ALBANIC SERVICE SRL ALBA ———

x x x x x 452 ACETI SRL OLT ———

x x x x x 453 CAFMIN SRL OLT ———

x x x x x 454 CROSS LAND CONSTRUCT SRL SATU MARE ———

x x x x x 455 LICIU CON SRL BUZAU ———

x x x x x 456 SAMCIF SA SATU MARE ———

x x x x x 457 MORSA ASFALT SRL SIBIU ———

x x x x x 458 MARILEN 94 IMPEX SRL BUCURESTI ———

x x x x x 459 DORIPESCO PROD SRL BRASOV ———

x x x x x 460 LUJAN CONSTRUCTII SRL BUCURESTI ———

x x x x x 461 ANDVAPOWER SRL BUCURESTI ———

x x x x x 462 3T CONSTRUCT SRL NEAMT ———

x x x x x 463 ELECTRO GRUP SRL SALAJ ———

x x x x x 464 SENSCONSTRUCT SRL BUCURESTI ———

x x x x x 465 EURO EST GROUP SRL SUCEAVA ———

x x x x x 466 C.R.I.S. ANTREPRIZA DE CONSTRUCTII SRL BUCURESTI ———

x x x x x 467 ELCO CONSTRUCT CIVILE SI INDUSTRIALE SRL BUCURESTI ———

x x x x x 468 GIRONAP PROD SA BACAU ———

x x x x x 469 ANDOS COM SRL NEAMT ———

x x x x x 470 AS-WORK CONSTRUCTION SRL BUCURESTI ———

x x x x x 471 COMSID TEHNOSTEEL SRL HUNEDOARA ———

x x x x x 472 MORANI IMPEX SRL BRASOV ———

x x x x x 473 ATM - CONSTRUCT SA PRAHOVA ———

x x x x x 474 APRODEX SRL IASI ———

x x x x x 475 QUANTUM CONSTRUCT SRL GALATI ———

x x x x x 476 INTRACOM SA MARAMURES ———

x x x x x 477 BAUSTERN SRL TIMIS ———

x x x x x 478 BAUTRUST SRL CLUJ ———

x x x x x 479 EXPRESCONSTRUCT ANK SRL GIURGIU ———

x x x x x 480 OMEGA INVEST SRL IALOMITA ———

x x x x x 481 MULTIPREST HABITAT SRL BUCURESTI ———

x x x x x 482 CONSINIT SRL SALAJ ———

x x x x x 483 AMAHOUSE SRL ARAD ———

x x x x x 484 BEBE TRANS ROM SRL OLT ———

x x x x x 485 IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL BUCURESTI ———

x x x x x 486 2 INVEST SRL CLUJ ———

x x x x x 487 ENVIRO CONSTRUCT SRL IASI ———

x x x x x 488 CIMEX SA TULCEA ———

x x x x x 489 CONCRET CONSTRUCT VALCRIS SRL ARGES ———

x x x x x 490 DORALEX COM SRL CLUJ ———

x x x x x 491 PRO INVEST SRL NEAMT ———

x x x x x 492 HIDRO SALT B-92 SRL BUCURESTI ———

x x x x x 493 ELECTRONUS PIAF SRL BACAU ———

x x x x x 494 PETRO CONSIND SRL BUZAU ———

x x x x x 495 MAROGAB SRL DOLJ ———

x x x x x 496 COLOSSEUM PRINT SRL BIHOR ———

x x x x x 497 REBELIS CONSTRUCTII SRL PRAHOVA ———

x x x x x 498 DAC ANTREPRIZA CONSTRUCTII SRL BUCURESTI ———

x x x x x 499 DIOCONSTRUCT SRL BOTOSANI ———

x x x x x 500 WOLF SYSTEM SRL ARAD ———

22 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

ANALIZĂ

TOP 2008

TOP 2009

TOP 2010

TOP 2011

TOP 2012

TOP MEDIE 2010-2012

COMPANIE JUDET SITE

x x x x x 1 DEDEMAN SRL BACAU ———x x x x x 2 ARABESQUE SRL BUCURESTI ———x x x x x 3 HOLCIM (ROMANIA) SA BUCURESTI ———x x x x x 4 CARPATCEMENT HOLDING SA BUCURESTI ———x x x x x 5 LAFARGE CIMENT (ROMANIA) SA BUCURESTI ———x x x x x 6 PRAKTIKER ROMANIA ILFOV ———x x x x x 7 BRICOSTORE ROMANIA BUCURESTI ———x x x x x 8 HENKEL ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 9 AMBIENT SA SIBIU ———x x x x x 10 BAUMAX ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 11 ROMSTAL IMEX SRL BUCURESTI ———x x x x x 12 HORNBACH CENTRALA SRL ILFOV ———x x x x x 13 BLACK SEA SUPPLIERS SRL CONSTANTA ———x x x x x 14 SAINT-GOBAIN GLASS ROMANIA SRL CALARASI ———x x x x x 15 SAINT-GOBAIN CONSTRUCTION PRODUCTS ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 16 ROBERT BOSCH SRL BUCURESTI ———x x x x x 17 DAMILA SRL VALCEA ———x x x x x 18 BUILD CORP SRL IASI ———x x x x x 19 MITLIV EXIM SRL DOLJ ———x x x x x 20 TERAPLAST SA BISTRITA-NASAUD ———x x x x x 21 VALROM INDUSTRIE SRL BUCURESTI ———x x x x x 22 REHAU POLYMER SRL ILFOV ———x x x x x 23 DEN BRAVEN ROMANIA COMEX SRL ILFOV ———x x x x x 24 OBI ROMANIA BUCURESTI ———x x x x x 25 SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 26 KOBER SRL NEAMT ———x x x x x 27 MELINDA-IMPEX INSTAL SA HARGHITA ———x x x x x 28 ADEPLAST SA BIHOR ———x x x x x 29 ANDAMI COMP SRL BUCURESTI ———x x x x x 30 ELBA SA TIMIS ———x x x x x 31 ELECTRO-ALFA INTERNATIONAL SRL BOTOSANI ———x x x x x 32 TIGER AMIRA COM SRL BIHOR ———x x x x x 33 MENATWORK EST PREFABRICATE SRL ILFOV ———x x x x x 34 GEALAN ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 35 FABRYO CORPORATION SRL ILFOV ———x x x x x 36 BERGERAT MONNOYEUR SRL ILFOV ———x x x x x 37 POLICOLOR SA BUCURESTI ———x x x x x 38 EATON ELECTRIC SRL BUCURESTI ———x x x x x 39 MONDIAL SA TIMIS ———x x x x x 40 BAUMIT ROMANIA COM SRL BUCURESTI ———x x x x x 41 RUUKKI ROMANIA SRL GIURGIU ———x x x x x 42 DEUTEK SA BUCURESTI ———x x x x x 43 WIENERBERGER - SISTEME DE CARAMIZI SRL BUCURESTI ———x x x x x 44 ARCON SRL COVASNA ———x x x x x 45 MEGAPROFIL SRL TIMIS ———x x x x x 46 BADUC SA BUCURESTI ———x x x x x 47 SECPRAL PRO INSTALATII SRL CLUJ ———x x x x x 48 FIERCTC SIBEL SRL GALATI ———x x x x x 49 METALE INTERNATIONAL SRL VRANCEA ———x x x x x 50 SEA ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 51 MACON SRL HUNEDOARA ———x x x x x 52 CARMEUSE HOLDING SRL BRASOV ———x x x x x 53 TEMAD CO SRL BRASOV ———x x x x x 54 VIESSMANN SRL BRASOV ———x x x x x 55 AZUR SA TIMIS ———x x x x x 56 SCHINDLER ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 57 KNAUF GIPS SRL BUCURESTI ———x x x x x 58 ARISTON THERMO ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 59 TERRA ROMANIA UTILAJE DE CONSTRUCTII SRL ILFOV ———x x x x x 60 REGATA SRL DAMBOVITA ———x x x x x 61 SINIAT SA BUCURESTI ———x x x x x 62 STEELMET ROMANIA SA BUCURESTI ———x x x x x 63 ISOPAN EST SRL ILFOV ———x x x x x 64 MARCOM RMC '94 SRL ILFOV ———x x x x x 65 MASTERPLAST ROMANIA SRL BIHOR ———x x x x x 66 SANEX SA CLUJ ———x x x x x 67 ELBI ELECTRIC & LIGHTING SRL ILFOV ———x x x x x 68 PREMIER COM SRL IALOMITA ———x x x x x 69 ELPRECO SA DOLJ ———x x x x x 70 FERROLI ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 71 CELCO SA CONSTANTA ———x x x x x 72 SOCERAM SA PRAHOVA ———x x x x x 73 SOMACO GRUP PREFABRICATE SRL BUCURESTI ———x x x x x 74 WAVIN ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 75 LINDAB SRL ILFOV ———x x x x x 76 CERSANIT ROMANIA SA NEAMT ———x x x x x 77 GENERAL BETON ROMANIA SRL TIMIS ———x x x x x 78 ELIS PAVAJE SRL ALBA ———x x x x x 79 SIKA ROMANIA SRL BRASOV ———x x x x x 80 FIVE HOLDING SA CONSTANTA ———x x x x x 81 VLG RO SRL CLUJ ———x x x x x 82 WIRTGEN ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 83 PLASTSISTEM SA BISTRITA-NASAUD ———x x x x x 84 LASSELSBERGER SA BUCURESTI ———x x x x x 85 CASITO TRANSIMPEX HUNEDOARA ———x x x x x 86 METALICPLAS DISTRIBUTION SRL CLUJ ———x x x x x 87 DAW BENTA ROMANIA SRL MURES ———x x x x x 88 ASSA ABLOY ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 89 ELMAS SRL BRASOV ———x x x x x 90 ZENTYSS GRUP SRL BUCURESTI ———x x x x x 91 AUSTROTHERM COM SRL BUCURESTI ———x x x x x 92 CIPCOS MAR COMPLEX SRL ARGES ———x x x x x 93 ATLAS CORPORATION SRL BUCURESTI ———x x x x x 94 PROINVEST GROUP SRL IASI ———x x x x x 95 ALUMIL ROM INDUSTRY SA BUCURESTI ———x x x x x 96 DURAZIV SRL ILFOV ———x x x x x 97 DYNAMIC SELLING GROUP SRL GALATI ———x x x x x 98 ANDREAS STIHL MOTOUNELTE SRL ILFOV ———x x x x x 99 VAILLANT GROUP ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 100 VALPLAST INDUSTRIE SRL BUCURESTI ———x x x x x 101 OLINT COM SRL SUCEAVA ———

TOP 2008

TOP 2009

TOP 2010

TOP 2011

TOP 2012

TOP MEDIE 2010-2012

COMPANIE JUDET SITE

x x x x x 102 COMPREST UTIL SRL CONSTANTA ———x x x x x 103 ASTON COM SA BUCURESTI ———x x x x x 104 ELECTRICOM SA BUCURESTI ———x x x x x 105 DUO MAT SRL SUCEAVA ———x x x x x 106 GRADINARIU IMPORT EXPORT SRL BUCURESTI ———x x x x x 107 CONSOLIGHT COM BUCURESTI ———x x x x x 108 VASION SRL BACAU ———x x x x x 109 DOLADELA COMPANY SRL GALATI ———x x x x x 110 CERAMICA SA IASI ———x x x x x 111 OYL COMPANY SRL IALOMITA ———x x x x x 112 ADIMET SA IASI ———x x x x x 113 DANEX CONSULT SRL BUCURESTI ———x x x x x 114 UNIMAT SRL SIBIU ———x x x x x 115 SICERAM SA MURES ———x x x x x 116 BARLINEK ROMANIA SA BACAU ———x x x x x 117 EUROPREFABRICATE SRL TIMIS ———x x x x x 118 DRUCKFARBEN ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 119 LIEBHERR ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 120 PROTRUCK CENTER SRL ILFOV ———x x x x x 121 CHORUS MARKETING & DISTRIBUTION SRL GALATI ———x x x x x 122 ATLAS COPCO ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 123 TOPANEL TRADING PANELS SRL BUCURESTI ———x x x x x 124 GRUNDFOS POMPE ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 125 ROMTEXTIL SA CONSTANTA ———x x x x x 126 SUPERLIT ROMANIA SA BUCURESTI ———x x x x x 127 BILKA STEEL SRL BRASOV ———x x x x x 128 SYMMETRICA SRL SUCEAVA ———x x x x x 129 WILO ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 130 DAIKIN AIRCONDITIONING CENTRAL EUROPE - ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 131 KAPRONI SRL PRAHOVA ———x x x x x 132 CRISTAL BRAD SERVICE SRL BUCURESTI ———x x x x x 133 ASA CONS ROMANIA SRL CLUJ ———x x x x x 134 POMPONIO SRL ALBA ———x x x x x 135 FERONERIA PROD SA ARAD ———x x x x x 136 DEPACO SRL PRAHOVA ———x x x x x 137 ALUKONIGSTAHL SISTEME DE ALUMINIU, OTEL SI PLASTIC SRL BUCURESTI ———x x x x x 138 METAL WORK INDUSTRY SRL ILFOV ———x x x x x 139 SW UMWELTTECHNIK ROMANIA SRL GIURGIU ———x x x x x 140 ELECTRO DANIELLA IMPEX SRL CLUJ ———x x x x x 141 CARPAT AGREGATE SA BUCURESTI ———x x x x x 142 LEGRAND ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 143 MR. BRICOLAGE ROMANIA BUCURESTI ———x x x x x 144 ELECTROGLOBAL SRL CLUJ ———x x x x x 145 MULTICOM SRL SALAJ ———x x x x x 146 VIKINGPROFIL SRL PRAHOVA ———x x x x x 147 TECHNOVA INVEST SRL BIHOR ———x x x x x 148 TITAN MAR SA ILFOV ———x x x x x 149 BRAMAC SISTEME DE INVELITORI SRL SIBIU ———x x x x x 150 EL-CO SA COVASNA ———x x x x x 151 IRIDEX-GROUP-PLASTIC SRL ILFOV ———x x x x x 152 PREFAB SA CALARASI ———x x x x x 153 ALAS ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 154 KREATIV SRL SATU MARE ———x x x x x 155 SAZY TRANS IMPEX SRL HARGHITA ———x x x x x 156 KAI CERAMICS SRL BUCURESTI ———x x x x x 157 INFLUENT SRL BISTRITA-NASAUD ———x x x x x 158 STORO SRL MARAMURES ———x x x x x 159 EURO VIAL LIGHTING CONSTANTA ———x x x x x 160 PARTENER SRL BACAU ———x x x x x 161 G-U FERROM COM SRL ILFOV ———x x x x x 162 OYL COMPANY HOLDING AG SRL IALOMITA ———x x x x x 163 TRIPLAST SRL MURES ———x x x x x 164 GEPLAST SRL ILFOV ———x x x x x 165 IRCAT-CO SRL ILFOV ———x x x x x 166 CORAMET IMPORT-EXPORT SRL CLUJ ———x x x x x 167 ACCORDING GROUP SRL IASI ———x x x x x 168 POLYSTART CLIMA SISTEMS DOLJ ———x x x x x 169 SAMI PLASTIC SA SUCEAVA ———x x x x x 170 DDS GROUP SRL BUCURESTI ———x x x x x 171 CONTROL TRADING SRL PRAHOVA ———x x x x x 172 METALURGICA INDUSTRIAL SRL BIHOR ———x x x x x 173 TOBIMAR SRL ALBA ———x x x x x 174 TRUST EURO-THERM SRL NEAMT ———x x x x x 175 ROTO ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 176 AKZO NOBEL COATINGS SRL BUCURESTI ———x x x x x 177 KRANZ EUROCENTER SRL ILFOV ———x x x x x 178 LEMNCONFEX SRL CLUJ ———x x x x x 179 UNIPREST INSTAL SRL MURES ———x x x x x 180 MAPEI ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 181 SURUB TRADE SRL MURES ———x x x x x 182 AMIANTIT PIPE SYSTEMS SRL BUCURESTI ———x x x x x 183 LINDA ECOTIL SRL SUCEAVA ———x x x x x 184 ADMET SRL IALOMITA ———x x x x x 185 TRITON SRL CERNAVODA CONSTANTA ———x x x x x 186 VBH ROMCOM SRL MURES ———x x x x x 187 ROMATERMIT CONSTRUCT SRL ILFOV ———x x x x x 188 MAKITA ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 189 COLOR METAL SRL HARGHITA ———x x x x x 190 LAPP KABEL ROMÂNIA SRL ILFOV ———x x x x x 191 FLASH LIGHTING SERVICES SA BUCURESTI ———x x x x x 192 MAGDOLNA IMPEX SRL HARGHITA ———x x x x x 193 XELLA RO SRL BUCURESTI ———x x x x x 194 BS GROUP DEMOLATION SRL CLUJ ———x x x x x 195 EXTRUPLAST SRL MARAMURES ———x x x x x 196 VOX PROFILE SRL VALCEA ———x x x x x 197 KNAUF INSULATION SRL BUCURESTI ———x x x x x 198 PROENERG SA BUCURESTI ———x x x x x 199 DELTA ALUMINIU SRL OLT ———x x x x x 200 SELENA ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 201 ROYAL N SRL PRAHOVA ———x x x x x 202 INSTAL IMPEX SRL ARAD ———

TOP 500 Furnizori pentru Construcţii & Instalaţii

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 23

ANALYSISTOP

2008TOP

2009TOP

2010TOP

2011TOP

2012TOP MEDIE 2010-2012

COMPANIE JUDET SITE

x x x x x 203 ELECTRIC GROUP SRL CLUJ ———x x x x x 204 INCONTRO PREFABBRICATI SA TIMIS ———x x x x x 205 PROMOD SRL CLUJ ———x x x x x 206 NEST - C.M. COM SRL ILFOV ———x x x x x 207 MERCURY LIGHTING SRL PRAHOVA ———x x x x x 208 CONREP SRL BRASOV ———x x x x x 209 MIRADA CONSTRUCT SRL ARAD ———x x x x x 210 COILPROFIL SRL PRAHOVA ———x x x x x 211 SSAB-AG SRL BACAU ———x x x x x 212 LAVINAMIX CONSTRUCT SRL ARAD ———x x x x x 213 FIGRAN SRL GALATI ———x x x x x 214 PIASTRELLE SRL TIMIS ———x x x x x 215 SERVICE TOP AGRO SRL ARGES ———x x x x x 216 TONDACH ROMANIA SRL SIBIU ———x x x x x 217 PROFINE ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 218 UNICOM CONS SRL HUNEDOARA ———x x x x x 219 PRESTO CONSTRUCT SRL BUCURESTI ———x x x x x 220 HIRSCH POROZELL SRL CLUJ ———x x x x x 221 ARCELORMITTAL CONSTRUCTION ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 222 RETTIG SRL CLUJ ———x x x x x 223 PREFABRICATE VEST PATRU SA BUCURESTI ———x x x x x 224 IFMA SA ILFOV ———x x x x x 225 DEROM TOTAL SRL PRAHOVA ———x x x x x 226 SWISSPOR SA PRAHOVA ———x x x x x 227 IDEAL HEATING SYSTEMS SRL ILFOV ———x x x x x 228 AGENT TRADE SRL ILFOV ———x x x x x 229 ALVVIMAR COMIMPEX SRL ARGES ———x x x x x 230 LAZAR SRL MURES ———x x x x x 231 GEROM SA BUZAU ———x x x x x 232 SARCOM SRL VALCEA ———x x x x x 233 KINGSPAN SRL BUCURESTI ———x x x x x 234 OSRAM ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 235 BUCURESTI SUD BETON SRL ILFOV ———x x x x x 236 KOVOSTROJ SRL CLUJ ———x x x x x 237 HILTI ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 238 TRANE ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 239 CEMACON SA CLUJ ———x x x x x 240 EINHELL ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 241 MACOFIL SA GORJ ———x x x x x 242 INDUSTRIAL ACCESS SRL ILFOV ———x x x x x 243 BRAVO GROUP 95 EXPORT IMPORT SRL BUCURESTI ———x x x x x 244 PREBET AIUD SA ALBA ———x x x x x 245 UNICOMP SRL BUCURESTI ———x x x x x 246 LOHUIS ROMANIA IMPEX SRL BUCURESTI ———x x x x x 247 INTERCOM TOPAZ SRL CONSTANTA ———x x x x x 248 SETRO METAL GROUP SA ARGES ———x x x x x 249 AVI COMPACT SRL BUCURESTI ———x x x x x 250 LASSELSBERGER-KNAUF SRL SIBIU ———x x x x x 251 BAUMIX SRL PRAHOVA ———x x x x x 252 OBO BETTERMANN ROMANIA SRL ILFOV ———

TOP 2008

TOP 2009

TOP 2010

TOP 2011

TOP 2012

TOP MEDIE 2010-2012

COMPANIE JUDET SITE

x x x x x 253 HORMANN ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 254 R.A.I.- 88 IMPEX SRL BUCURESTI ———x x x x x 255 WELDE ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 256 HISTRIA INTERNATIONAL SRL BUCURESTI ———x x x x x 257 HOBAS PIPE SYSTEMS SRL ILFOV ———x x x x x 258 VEKA ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 259 BICO INDUSTRIES SRL NEAMT ———x x x x x 260 GENERAL MEMBRANE ROMANIA SRL BUZAU ———x x x x x 261 URSA ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 262 SERSTILL SRL BRASOV ———x x x x x 263 WINTEC SRL BUCURESTI ———x x x x x 264 ALGABETH COM SRL PRAHOVA ———x x x x x 265 MILCA SRL ILFOV ———x x x x x 266 PROFILCO RO BUCURESTI ———x x x x x 267 SPOREA COM SRL CARAS-SEVERIN ———x x x x x 268 HASIT ROMANIA SRL CLUJ ———x x x x x 269 SCHRACK TECHNIK SRL BIHOR ———x x x x x 270 ISOPOR SRL CLUJ ———x x x x x 271 ABITARE CG SRL BRASOV ———x x x x x 272 VERTICAL DESIGN SRL ILFOV ———x x x x x 273 EVORA CENTER SRL MURES ———x x x x x 274 BEGA MINERALE INDUSTRIALE SA TIMIS ———x x x x x 275 TIM EUROSEI SRL TIMIS ———x x x x x 276 TRIVOLI IMPEX SRL GORJ ———x x x x x 277 DAFERMANN SRL BACAU ———x x x x x 278 CLIMA THERM CENTER SRL IASI ———x x x x x 279 ROCA OBIECTE SANITARE SRL BUCURESTI ———x x x x x 280 RECOBOL SRL BRASOV ———x x x x x 281 SANOTECHNIK COM.RUMANIEN SRL ILFOV ———x x x x x 282 HSH CHEMIE SRL BUCURESTI ———x x x x x 283 FUSION ROMANIA SRL SIBIU ———x x x x x 284 TEGOLA ROMANIA SRL BUZAU ———x x x x x 285 SERENA INSTALCOM SRL ILFOV ———x x x x x 286 DONI TRADE DOLJ ———x x x x x 287 SHR DISTRIBUTIONS SRL PRAHOVA ———x x x x x 288 ECO GROUP SRL CLUJ ———x x x x x 289 COMTEC 2000 INC. SRL BUCURESTI ———x x x x x 290 YALCO ROMANIA BUCURESTI ———x x x x x 291 DANFOSS SRL ILFOV ———x x x x x 292 ALFA COM SA MARAMURES ———x x x x x 293 ROCKWOOL ROMANIA BUCURESTI ———x x x x x 294 CASE UTILAJE CONSTRUCTII SRL ILFOV ———x x x x x 295 CESAL SA BIHOR ———x x x x x 296 VELUX ROMANIA SRL BRASOV ———x x x x x 297 MACON SRL BISTRITA BISTRITA-NASAUD ———x x x x x 298 ONDULINE MATERIALE DE CONSTRUCTII SRL BUCURESTI ———x x x x x 299 COMPREST GIM SRL BUCURESTI ———x x x x x 300 TASSULLO ROMANIA SRL GIURGIU ———x x x x x 301 ALL ELECTRICS '95 SRL BUCURESTI ———x x x x x 302 CALOR SRL BUCURESTI ———

24 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

ANALIZĂTOP

2008TOP

2009TOP

2010TOP

2011TOP

2012TOP MEDIE 2010-2012

COMPANIE JUDET SITE

x x x x x 303 ROMPOLYKEM SRL BUCURESTI ———x x x x x 304 GEA KLIMATECHNIK SRL TIMIS ———x x x x x 305 ELCON MANAGEMENT SRL BUCURESTI ———x x x x x 306 HIDRO-ARGES SRL ARGES ———x x x x x 307 THYSSENKRUPP ELEVATOR SRL BUCURESTI ———x x x x x 308 POLNEBO SRL PRAHOVA ———x x x x x 309 MARCEGAGLIA ROMANIA TIMIS ———x x x x x 310 MODLEMN SRL GALATI ———x x x x x 311 ÜNVER SRL HARGHITA ———x x x x x 312 FRESH AIR SRL BUCURESTI ———x x x x x 313 ROLMIS SRL OLT ———x x x x x 314 HARSCO INFRASTRUCTURE SRL CLUJ ———x x x x x 315 NOUA TEI SRL BUZAU ———x x x x x 316 SELF-GEPI SRL ARGES ———x x x x x 317 CRH STRUCTURAL CONCRETE SRL PRAHOVA ———x x x x x 318 HAFELE ROMANIA SRL TIMIS ———x x x x x 319 ELECTRO PRIMA SRL BUZAU ———x x x x x 320 AS TRANS SRL VALCEA ———x x x x x 321 EURO POROTON SA BIHOR ———x x x x x 322 EMI INTERNATIONAL SRL BUCURESTI ———x x x x x 323 COM ELECTRO CONSTRUCT SA BUCURESTI ———x x x x x 324 RADOX SRL BUCURESTI ———x x x x x 325 REMCO ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 326 PEX SRL PRAHOVA ———x x x x x 327 SWARCO VICAS SA DAMBOVITA ———x x x x x 328 PGA ELECTRIC SRL MARAMURES ———x x x x x 329 EL-MONT SRL BUCURESTI ———x x x x x 330 PADERTEG CABLURI ELECTRICE SRL SIBIU ———x x x x x 331 ALTSTIL CONSTRUCT SRL GALATI ———x x x x x 332 DOKA ROMANIA TEHNICA COFRAJELOR SRL ILFOV ———x x x x x 333 PLANA-INNOVA SRL BUCURESTI ———x x x x x 334 STAR MET SA BRASOV ———x x x x x 335 PROMTEH SRL BUCURESTI ———x x x x x 336 PEL-IND FAMILY SRL ARGES ———x x x x x 337 LORENZO GRUP SRL BUCURESTI ———x x x x x 338 POWER ELECTRIC SRL BUCURESTI ———x x x x x 339 ASCENSORUL SA BUCURESTI ———x x x x x 340 SCHACHERMAYER ROMANIA SRL GIURGIU ———x x x x x 341 HTI INTERNATIONAL ROMANIA SRL BRASOV ———x x x x x 342 FINAL DISTRIBUTION SRL PRAHOVA ———x x x x x 343 RINOL ROMANIA SRL BIHOR ———x x x x x 344 RET UTILAJE SRL ILFOV ———x x x x x 345 RETCO SRL BRASOV ———x x x x x 346 CLIMTEH SRL BUCURESTI ———x x x x x 347 ITAL-KOL SRL TIMIS ———x x x x x 348 GENCO 93 SRL BUCURESTI ———x x x x x 349 TRICOMSERV BUCURESTI ———x x x x x 350 METATOOLS SRL PRAHOVA ———x x x x x 351 ELECTRIC METSAN SRL ILFOV ———x x x x x 352 INTERPLAST ROM SRL CLUJ ———x x x x x 353 STEFI PRIMEX SRL BUCURESTI ———x x x x x 354 PIPELIFE ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 355 NAUE ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 356 ANKO IMPEX SRL NEAMT ———x x x x x 357 BAXI ROMANIA SA BUCURESTI ———x x x x x 358 DECEUNINCK ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 359 VEROFER SRL ARAD ———x x x x x 360 DIALUST 2000 IMPEX SRL ILFOV ———x x x x x 361 EGERIA TM SRL TIMIS ———x x x x x 362 CREATON & ETERNIT SRL BUCURESTI ———x x x x x 363 DIAMANT SERVCOM SRL CARAS-SEVERIN ———x x x x x 364 AIR TRADE CENTRE SRL BUCURESTI ———x x x x x 365 MATERO - AMA SRL PRAHOVA ———x x x x x 366 EXPOTEHNICA SRL PRAHOVA ———x x x x x 367 ASCENSORUL ROMSERVICE COMPANY SA BUCURESTI ———x x x x x 368 MAER IMPORT-EXPORT SRL ILFOV ———x x x x x 369 POMPE INSTAL SRL BUCURESTI ———x x x x x 370 EXALCO ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 371 PERI ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 372 SINTEZA SA BIHOR ———x x x x x 373 EPS THERMOPOR MURES ———x x x x x 374 TEHNOPREST-2001 SRL ILFOV ———x x x x x 375 FRISOMAT SA NEAMT ———x x x x x 376 HYDROSYSTEMS SRL HUNEDOARA ———x x x x x 377 ROMTEC SA IASI ———x x x x x 378 TRILAK COATINGS SRL HARGHITA ———x x x x x 379 JOHNSON CONTROLS INTERNATIONAL ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 380 TUPLEX PLASTIC SRL ILFOV ———x x x x x 381 IMI INTERNATIONAL CO. SRL BUCURESTI ———x x x x x 382 TOTAL EURO CONSTRUCT SRL GIURGIU ———x x x x x 383 TECHNO PRO SRL BRASOV ———x x x x x 384 POLY DELTA COATINGS SRL BUCURESTI ———x x x x x 385 DEOCON SRL SIBIU ———x x x x x 386 PRAGMATIC COMPREST SRL CLUJ ———x x x x x 387 VOYATZOGLOU SYSTEMS ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 388 ARGE COM IMPEX SRL PRAHOVA ———x x x x x 389 MINDO SA BOTOSANI ———x x x x x 390 GABBRO SRL TIMIS ———x x x x x 391 GOVORA COM SRL VALCEA ———x x x x x 392 D.D.PROMOTERM SRL ILFOV ———x x x x x 393 VALERAM SRL TIMIS ———x x x x x 394 ISOPALROM SRL TIMIS ———x x x x x 395 IZO TEC SRL CLUJ ———x x x x x 396 PRO TC GRUP SRL ARGES ———x x x x x 397 BALTUR SIB SRL SIBIU ———x x x x x 398 ALFA CLUJ SRL CLUJ ———x x x x x 399 EPINVEST SRL CLUJ ———x x x x x 400 BAUSTOFF + METALL SRL ILFOV ———x x x x x 401 CHIMTITAN SRL BUCURESTI ———x x x x x 402 LEIER ROM SRL CLUJ ———x x x x x 403 NEOTEHNIC SRL BUCURESTI ———x x x x x 404 GUTTA TRADE SRL ILFOV ———x x x x x 405 METALBAC & FARBE SA BACAU ———

TOP 2008

TOP 2009

TOP 2010

TOP 2011

TOP 2012

TOP MEDIE 2010-2012

COMPANIE JUDET SITE

x x x x x 406 MULTIGAMA TECH SRL (KSB) BUCURESTI ———x x x x x 407 EURO MGA PRODUCT SRL (SELENA ROMANIA) ILFOV ———x x x x x 408 ROCON 1 SRL ILFOV ———x x x x x 409 COMAT-TRADING SA BISTRITA-NASAUD ———x x x x x 410 BITT BAU SRL HARGHITA ———x x x x x 411 PALPLAST SA SIBIU ———x x x x x 412 MC COJOM SRL ILFOV ———x x x x x 413 CLIMALUX CENTER SRL BUCURESTI ———x x x x x 414 HERZ ARMATUREN ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 415 OTIS LIFT SRL BUCURESTI ———x x x x x 416 TINO BETON SRL HUNEDOARA ———x x x x x 417 SAMCO SA BUCURESTI ———x x x x x 418 PRECON SRL ILFOV ———x x x x x 419 MEDIAPRESS SRL BUCURESTI ———x x x x x 420 KONECRANES SA TIMIS ———x x x x x 421 RODSPECTRA SRL ARAD ———x x x x x 422 GERKON ELECTRO SRL HARGHITA ———x x x x x 423 FIBREX CO SRL CLUJ ———x x x x x 424 DRAGMAT SRL BUZAU ———x x x x x 425 EDELWEISS GRUP SRL BUCURESTI ———x x x x x 426 AUGMENT SRL BUCURESTI ———x x x x x 427 FABORY SRL BRASOV ———x x x x x 428 COMPANION IMPORT EXPORT SRL BUCURESTI ———x x x x x 429 BLAU STERN IMPEX BUCURESTI ———x x x x x 430 ALUTERM GROUP SRL CLUJ ———x x x x x 431 CAVALA GLASS SRL GALATI ———x x x x x 432 ACO SRL ILFOV ———x x x x x 433 MARAL SRL ILFOV ———x x x x x 434 M INSTALL SRL CLUJ ———x x x x x 435 DECORATOR SRL BRASOV ———x x x x x 436 SPIROCA SA IASI ———x x x x x 437 TUNC AL 2003 SRL OLT ———x x x x x 438 IZOLTA SRL ARAD ———x x x x x 439 PROINSTAL PIPE SRL ARGES ———x x x x x 440 TGM GROUP EXCLUSIVE SRL ARGES ———x x x x x 441 PROSEP SRL DOLJ ———x x x x x 442 BRACO INDUSTRIAL SRL ILFOV ———x x x x x 443 KRONBERGER GRUP SA BUZAU ———x x x x x 444 EUROPLAST INDUSTRIES SRL BUCURESTI ———x x x x x 445 AMBER TECHNOLOGIES SRL BUCURESTI ———x x x x x 446 ENID IMPEX SRL BUCURESTI ———x x x x x 447 MACO SISTEME DE FERONERIE SRL BUCURESTI ———x x x x x 448 SMART COMSERV SRL ARAD ———x x x x x 449 MTA SRL BUZAU ———x x x x x 450 CICAVIEN SRL DAMBOVITA ———x x x x x 451 ENERGOUTILAJ SA BUCURESTI ———x x x x x 452 TEMECO SA TIMIS ———x x x x x 453 WEISS PROFIL SRL ILFOV ———x x x x x 454 SFAX SRL VALCEA ———x x x x x 455 CARBOPLAK SRL BUCURESTI ———x x x x x 456 ROSU COMPANY SRL SATU MARE ———x x x x x 457 WORM SRL DAMBOVITA ———x x x x x 458 MINERAL EXCHIM SRL PRAHOVA ———x x x x x 459 EUROTOP DISTRIBUTION SRL BUCURESTI ———x x x x x 460 NATIONAL PAINTS FACTORIES COMPANY SA IASI ———x x x x x 461 DIPET SERVCOM SRL BUCURESTI ———x x x x x 462 INSTAL ELECTRIC SRL GALATI ———x x x x x 463 GENDERKA PRODUCATOR DE PANOURI E.P.S. SRL BIHOR ———x x x x x 464 WORLD DISTRIB SRL DOLJ ———x x x x x 465 GAM ALQUILER ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 466 MULTIBOND DURAL SRL DOLJ ———x x x x x 467 DAKO DISTRIBUTION SRL CONSTANTA ———x x x x x 468 FOGLIANI ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 469 ISOMAT ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 470 GEAM CRISTAL KING SRL CONSTANTA ———x x x x x 471 IFTODE UNIVERSAL SNC GALATI ———x x x x x 472 MEVA SISTEME DE COFRAJE SRL ILFOV ———x x x x x 473 POWERSCREEN CORPORATION SRL ILFOV ———x x x x x 474 VERDER ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 475 BAENNINGER SYSTEME ROMANIA SRL MARAMURES ———x x x x x 476 MAGNICOM SRL BUCURESTI ———x x x x x 477 GEVE COM SRL BUCURESTI ———x x x x x 478 KRONLUX FM SRL BRASOV ———x x x x x 479 RICHARD HALM SRL TIMIS ———x x x x x 480 EUROTECH SRL IASI ———x x x x x 481 P.M.S. INTERNATIONAL SRL BACAU ———x x x x x 482 EXCLUSIV IMPORT EXPORT SRL BUCURESTI ———x x x x x 483 TEHNO SRL BUZAU ———x x x x x 484 FEROVALI SRL SUCEAVA ———x x x x x 485 ETEM SYSTEMS SRL BUCURESTI ———x x x x x 486 DYNAMIC TOOLS SRL BISTRITA-NASAUD ———x x x x x 487 PECOROR SRL BIHOR ———x x x x x 488 IMPA & I SRL PRAHOVA ———x x x x x 489 GBA PLASTIK SRL ARGES ———x x x x x 490 HELLIS LOGISTIC SA BUCURESTI ———x x x x x 491 BINALIA SRL ARAD ———x x x x x 492 NANOCHEM SRL BUCURESTI ———x x x x x 493 KLEEMANN LIFT RO SRL BUCURESTI ———x x x x x 494 PROFILCAT SRL GALATI ———x x x x x 495 VADOVA SRL VALCEA ———x x x x x 496 EURO NARCIS SRL MURES ———x x x x x 497 ELECTRIC COM 3M SRL SIBIU ———x x x x x 498 HIDROTECHNIKA SRL SALAJ ———x x x x x 499 KONE ASCENSORUL SA BUCURESTI ———x x x x x 500 TS LOCKS DISTRIBUTION SRL BUCURESTI ———x x x x x 501 THERMOSTAHL ROMANIA SISTEME TERMICE SA BUCURESTI ———x x x x x 502 ROMVERSIS TOP SRL BUCURESTI ———x x x x x 503 LINDEC ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 504 BUILDING ECHIPAMENT SRL ILFOV ———x x x x x 505 ITALIA STAR COM DUE SRL ILFOV ———x x x x x 506 PURATOR SYSTEMS SRL BUCURESTI ———x x x x x 507 MEA METAL APPLICATIONS SRL CLUJ ———x x x x x 508 PEM HALE SRL SIBIU ———

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 25

ANALYSIS

ANALIZĂ –> BAZĂ DE DATE SPECIALIZATĂ –> ECONOMII DE RESURSE

TALON de PRIMIRE - ANALIZA PIATA de CONSTRUCTII

Domnul/Doamna: _________________________________________ Funcţia: ________________________________Compania:_____________________________________ Oraş: ________________________ Ţara: ________________Cont: ______________________________ Banca: ______________________________ Cod Fiscal: ______________Judeţ (sector):_________________________ Adresa: ___________________________________________________Domeniu de activitate: ____________________________________________ Site: ____________________________Telefon: ______________________ Fax: ____________________ e-mail: ____________________________________

Notă: Preţurile sunt în euro și nu includ TVA. Beneficiaţi de oferta specială de primire a informaţiilor, valabilă până la 17 ianuarie 2014.

Plata se va efectua cu O.P. sau mandat poştal pentru RAMPA Invest SRL Bucureşti; CIF RO 13506167Cont (Lei) RO23 BACX 0000 0000 3649 6250 deschis la Unicredit Ţiriac Bank, sucursala Charles de Gaulle sau Cont (Lei) RO29 TREZ 7045 069X XX00 5991 deschis la Trezoreria Sector 4 Bucureşti sauCont (Euro) RO73 BACX 0000 0000 3649 6320, SWIFT: BACXROBU, Unicredit Ţiriac Bank - CDG sucursala (pentru plăţi externe)Transmiteţi talonul, prin e-mail: abonamente@agendaconstructiilor.ro sau utilizați formularul online disponibil pe www.agendaconstructiilor.roPentru mai multe informaţii, sunaţi la 021/336.04.16, 021/336.04.17 sau la redacţie: Strada Ienăchiţă Văcărescu nr. 17, sector 4 - Bucureşti.

Informaţiilele complete incluse în analiza sectorială dedicată pieţei de construcţii şi instalaţii sunt disponibile în format electronic - tabele, diagrame şi date actualizate privind companiile incluse: domenii de activitate, cifra de afaceri obţinută în intervalul 2008-2012 (în lei şi euro), raport de creştere /scădere anuală, adresă, telefon, e-mail, persoană de contact etc. Pentru recepţionare selectaţi varianta preferată de primire a datelor şi comentariilor:

ANALIZĂ & BAZA DE DATE SUPORT TARIF (euro)

fișiereîn format.pdf şi .xlstransmise

prine-mailPIAŢA de TÂMPLĂRIE (TOP 500 - Producători de Tâmplărie Termoizolantă

şi TOP 100 - Producători de Geam Termoizolant şi Analiza Furnizori de Sisteme) 395 (595)

PIAŢA de CONSTRUCŢII (TOP 500 - Antreprenori şi Firme de Construcţii) 298 (398)

PIAŢA de CONSTRUCŢII (TOP 500 - Furnizori pentru Construcţii şi Instalaţii) 297 (397)

PIAŢA de CONSTRUCŢII (TOP 500 - Antreprenori şi Firme de Construcţii şi TOP 500 - Furnizori pentru Construcţii şi Instalaţii) 396 (596)

TOP 75 Furnizori pentru Construcţii & Instalaţii (alte domenii)TOP

2008TOP

2009TOP

2010TOP

2011TOP

2012TOP MEDIE 2010-2012 COMPANIE JUDET SITE

x x x x x 1 DUCTIL STEEL SA BUZAU ———x x x x x 2 MAIRON GALATI SA GALATI ———x x x x x 3 MECHEL SERVICE ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 4 EGGER ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 5 ICME ECAB SA BUCURESTI ———x x x x x 6 SIEMENS SRL BUCURESTI ———x x x x x 7 ELECTROMAGNETICA SA BUCURESTI ———x x x x x 8 KRONOSPAN ROMANIA SRL BRASOV ———x x x x x 9 LG ELECTRONICS ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 10 CEFIN ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 11 3M ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 12 DAN STEEL GROUP BECLEAN SA SATU MARE ———x x x x x 13 PHILIPS ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 14 VIMETCO EXTRUSION SRL OLT ———x x x x x 15 LUXTEN LIGHTING CO SA BUCURESTI ———x x x x x 16 ROMCAB SA MURES ———x x x x x 17 VOLVO ROMANIA SRL BUCURESTI ———x x x x x 18 SAPA PROFILES SRL ARAD ———x x x x x 19 HOLVER SRL BRASOV ———x x x x x 20 BASF SRL BUCURESTI ———x x x x x 21 MIRAS INTERNATIONAL SA ILFOV ———x x x x x 22 ELECTROARGES SA ARGES ———x x x x x 23 ROMCARBON SA BUZAU ———x x x x x 24 METALICPLAS IMPEX SRL CLUJ ———x x x x x 25 CABLETEAM SRL MURES ———x x x x x 26 IPROEB SA BISTRITA-NASAUD ———x x x x x 27 DIRECT LINE INOX IMPEX SRL CLUJ ———x x x x x 28 SIDMA ROMANIA SRL ILFOV ———x x x x x 29 ELECTROPLAST SA BISTRITA-NASAUD ———x x x x x 30 INSERCO SRL SALAJ ———x x x x x 31 RCB ELECTRO 97 SA BISTRITA-NASAUD ———x x x x x 32 PROSIDER INTERNATIONAL TRADING SRL BUCURESTI ———x x x x x 33 FLOREA GRUP SRL ALBA ———x x x x x 34 ASTALROM SA CALARASI ———x x x x x 35 ROMBET SA BACAU ———x x x x x 36 DIMAR SRL BUCURESTI ———x x x x x 37 TURBO TUB SRL BUCURESTI ———

TOP 2008

TOP 2009

TOP 2010

TOP 2011

TOP 2012

TOP MEDIE 2010-2012 COMPANIE JUDET SITE

x x x x x 38 BOG'ART STEEL SRL BUCURESTI ———x x x x x 39 METALTRADE INTERNATIONAL SRL GALATI ———x x x x x 40 DADI '93 PROD COM SRL BUCURESTI ———x x x x x 41 SYSCOM - 18 SRL BUCURESTI ———x x x x x 42 COM-BETON SA IASI ———x x x x x 43 KÖNIG FRANKSTAHL SRL BUCURESTI ———x x x x x 44 ARC ELECTRONIC SRL BRASOV ———x x x x x 45 GECOR SRL GIURGIU ———x x x x x 46 SINECON SRL SIBIU ———x x x x x 47 LAURENTIU H SRL SATU MARE ———x x x x x 48 CONSTRIF SA IALOMITA ———x x x x x 49 METABRAS SA BRASOV ———x x x x x 50 TERRA - NOVA CONSTRUCT SRL BUCURESTI ———x x x x x 51 COMCM SA CONSTANTA ———x x x x x 52 ACSA SA CLUJ ———x x x x x 53 CONSTRUCTII CONICO SRL COVASNA ———x x x x x 54 DIMEX-2000 COMPANY SRL BSTRITA-NASAUD ———x x x x x 55 RUCOM SA DOLJ ———x x x x x 56 CIREX SRL PRAHOVA ———x x x x x 57 ROMCONSTRUCT AG SRL BUZAU ———x x x x x 58 GILINOX SRL ILFOV ———x x x x x 59 CONPRIF SA BUZAU ———x x x x x 60 TRIADA PROD IMPEX SRL BUCURESTI ———x x x x x 61 SIMBAC SA BIHOR ———x x x x x 62 TRADINGMETAL SRL BISTRITA-NASAUD ———x x x x x 63 RECORD SRL BISTRITA-NASAUD ———x x x x x 64 ALCONEP SRL BACAU ———x x x x x 65 ELECTROAPARATAJ SA BUCURESTI ———x x x x x 66 SELCA SA ARGES ———x x x x x 67 INTENS PREST SRL ARGES ———x x x x x 68 CONBAC SA BACAU ———x x x x x 69 ALFA ROM SRL SATU MARE ———x x x x x 70 HALLEY CABLES SRL GALATI ———x x x x x 71 CAPITALIST PRODCOM SRL BIHOR ———x x x x x 72 2 INVEST SRL CLUJ ———x x x x x 73 CONTRANSCOM SA SUCEAVA ———x x x x x 74 WEST STAR SRL IASI ———x x x x x 75 CRIBER NET SRL NEAMT ———

TOP 2008

TOP 2009

TOP 2010

TOP 2011

TOP 2012

TOP MEDIE 2010-2012

COMPANIE JUDET SITE

x x x x x 509 TOTEX SRL BOTOSANI ———x x x x x 510 PREMIAL SISTEM SRL BRASOV ———x x x x x 511 GLOBAL TECH SRL IASI ———x x x x x 512 BRAD GLASS SRL GALATI ———x x x x x 513 TEVO SRL TIMIS ———x x x x x 514 SONNEK ENGINEERING SRL SIBIU ———

TOP 2008

TOP 2009

TOP 2010

TOP 2011

TOP 2012

TOP MEDIE 2010-2012

COMPANIE JUDET SITE

x x x x x 515 GLULAM ROMANIA SA DAMBOVITA ———x x x x x 516 RTH PROCONSTRUCT SRL BUCURESTI ———x x x x x 517 C&V WATER CONTROL ILFOV ———x x x x x 518 MESTA TRAVERTINE & MARBLE ILFOV ———x x x x x 519 MC - BAUCHEMIE SRL DAMBOVITA ———x x x x x 520 FIROS SA BUCURESTI ———

28 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

TOP COMPANII

PORR CONSTRUCT STRACO GRUP UTI GRUP SAGrupul PORR este una dintre cele mai mari

companii de construcţii din Austria și unul dintre

liderii pieţei europene de profil. Fie că este vorba

despre drumuri sau căi ferate, hoteluri sau clădiri

de birouri, centrale electrice, stadioane sau de alte

tipuri de proiecte noi, în calitate de furnizor de

servicii complete, PORR are experienţa necesară

de a aborda orice provocare și de a oferi soluţii

individualizate, ceea ce a și făcut de peste 140 de

ani. „Dinamism și creștere”, acesta este motto-ul

PORR. Pe lângă expertiză, factorii decisivi sunt

flexibilitatea și serviciile adaptate clientului. PORR

are un portofoliu impresionant de prezentare

a competenţelor prin numeroase proiecte

inovatoare, în timp ce flexibilitatea îi permite

să se adapteze cerinţelor fiecărui client în mod

eficient. PORR este un deschizător de drumuri în

construcţia de infrastructură: numeroase tuneluri,

poduri, căi ferate subterane, gări și proiecte de

instalare de traverse au fost realizate și atestă

expertiza impresionantă a companiei în acest

domeniu.

Straco Grup este un important antreprenor care

activează pe segmentul infrastructurii rutiere,

participând la realizarea unor proiecte de mare

anvergură în România. Compania are 781 de angajaţi

și a raportat pentru anul 2012 o cifră de afaceri de

peste 195 milioane de euro - nivel mai mult decât

dublu în comparaţie cu exerciţiul fi nanciar precedent.

Principalele lucrări în care este implicată societatea

în acest moment sunt constituite de modernizarea

DN 73, pe raza localităţilor Pitești, Câmpulung

și Brașov, execuţia Șoselei de Centură a Capitalei

(având în lucru cel de-al treilea sector rutier cu o

lungime de 12,5 km), proiectarea/execuţia celui

de-al doilea lot al autostrăzii Orăștie - Sibiu etc.

Datorită diversifi cării cerinţelor clienţilor tradiţionali,

grupul a început să se implice în realizarea unor

proiecte integrate pe segmentul edilitar, precum și

în domeniul construcţiilor civile, pentru obiective cu

o complexitate sporită, precum: reabilitarea termică

a clădirilor existente, refacerea structurilor de

rezistenţă, execuţia de locuinţe individuale, imobile

de birouri, hale industriale etc.

UTI este un holding de companii, cu 23 de ani de

prezenţă pe piaţa de profi l, oferind o gamă largă

și complexă de produse și servicii personalizate.

Prin cele cinci linii de afaceri specializate - Sisteme

de securitate integrate, Soluţii de tehnologia

informaţiei și comunicaţiilor, Sisteme inteligente de

transport și taxare, Instalaţii și Antrepriză generală,

Facility Management - UTI asigură soluţii la cheie,

care răspund solicitărilor din diverse sectoare de

activitate: fi nanciar-bancar, comercial, industrial,

aeroportuar, guvernamental etc. Grupul desfășoară

activităţi la nivel naţional și internaţional, în ţări din

Europa Centrală și de Est și în Orientul Mijlociu, are

peste 1.850 de angajaţi și o cifră de afaceri de 140

de milioane de euro în 2012. Prin linia de business

Instalaţii și Antrepriză generală, UTI oferă soluţii

pentru lucrări complexe, de la proiectare, consultanţă

tehnică, furnizare, execuţie și punere în funcţiune de

instalaţii și sisteme și până la întreţinerea în garanţie

și postgaranţie. Referinţele puternice, experienţa

și capacitatea de a oferi soluţii complexe, fl exibile,

recomandă UTI ca partener solid de afaceri.

www.porr.ro www.straco.ro www.uti.eu.com

CONSTRUCŢII ERBAŞU SA DELTA A.C.M. 93 OCTAGON CONTRACTING & ENGINEERINGGrupul SC Construcţii Erbașu SA este prezent de

peste două decenii pe piaţa locală de profi l, reușind

să transforme un nume în renume și să respecte

standarde de activitate autoimpuse. Compania a atins

o performanţă ridicată, asamblând o echipă puternică

în care a fost reunită experienţa unor profesioniști în

proiectare și execuţie cu entuziasmul și creativitatea

unor tineri absolvenţi și chiar studenţi. SCC Erbașu a

construit cu dorinţa de a lăsa în urmă ceva frumos și

durabil și - analizând portofoliul de lucrări - a reușit

atingerea acestui obiectiv. De-a lungul timpului,

grupul s-a implicat în realizarea de construcţii civile și

industriale, lucrări edilitare, speciale și hidrotehnice,

producţie industrială pentru susţinerea activităţii

de construcţii-montaj (confecţii metalice, tâmplărie

termoizolantă și sisteme prefabricate), precum și

în prestări de servicii specifi ce, precum proiectare,

închirieri de utilaje, comercializare de materiale de

construcţii. SCC Erbașu are clienţi mulţumiţi din toate

categoriile: autorităţi publice, regii autonome, precum

și clienţi privaţi locali sau importanţi investitori străini.

Antreprenorul de construcţii Delta A.C.M. 93

contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea

urbană și regională a României. Cea mai

importantă activitate derulată în prezent este

construcţia de drumuri, însă compania s-a

afirmat de asemenea și în construcţia de poduri

și lucrări de artă, în amenajarea de parcuri și

sistematizări pe verticală, precum și în construcţii

industriale, civile, edilitare și speciale. Pentru

susţinerea activităţii, societatea a dezvoltat mai

multe platforme industriale atât în ţară, cât și în

străinătate, pentru producţia de asfalt, beton și

prefabricate din beton pentru construcţii civile,

industriale și speciale (tuneluri), bitum, confecţii

metalice etc. Pe parcursul ultimilor ani Delta

A.C.M. s-a dovedit a fi o companie care gândește și

acţionează la nivel global, prin intrarea pe piaţa de

construcţii în mai multe ţări din Africa și Orientul

Mijlociu, precum Irak, Libia, Gabon si Algeria.

Compania Octagon Contracting & Engineering a

fost fondată în anul 2005, reușind performanţa

ca, de-a lungul celor opt ani de activitate pe

segmentul construcţiilor geotehnice și civile din

România, să devină unul dintre cei mai importanţi

competitori din domeniu. Serviciile societăţii se

adresează atât clienţilor din mediul privat, cât și

celor publici, firma având capacitatea tehnică de

a asigura soluţii profesionale integrate. Această

abordare este posibilă graţie unei strategii ce pune

în centrul său perfecţionarea angajaţilor proprii

și achiziţia de tehnologii performante. Abilitatea

de a gestiona, în mod simultan, proiecte majore

și ambiţia de a accesa pieţele externe au dus la

extinderea cu succes a activităţii in străinătate,

prin deschiderea unor sucursale în Sofia - Bulgaria

și în Bagdad - Irak. Din punct de vedere financiar,

Octagon Contracting & Engineering a raportat, în

2012, o cifră de afaceri de 7,5 milioane de euro,

încasările fiind aferente unor proiecte derulate în

România, Bulgaria, Grecia, Turcia și Irak.

www.erbasu.ro www.deltaacm.ro www.octagon.com.ro

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 29

TOP COMPANIES

CERAMICA SA COILPROFILCeramica Iași este unul dintre liderii pieţei

românești a materialelor pentru zidărie și

finisaje și unul dintre laureaţii anului 2013 ai

topului naţional al firmelor din România, cu o

cifră de afaceri de 64 milioane de lei. Având 40

de ani de experienţă și peste 200 de angajaţi,

compania este recunoscută atât pentru calitatea

superioară a produselor sale, cât și pentru

rezistenţa la compresiune a materialelor pentru

zidărie. Brikston este marca de cărămizi și blocuri

ceramice produse de Ceramica Iași și are un aport

de peste 90% la cifra de afaceri a societăţii.

Compania a creat un brand puternic, fiind

orientată către cercetarea și producţia celor mai

performante cărămizi și blocuri ceramice. Gama

variată de cărămizi Brikston cuprinde modelele

pentru zidării structurale și nestructurale, cele

de compartimentare, pentru aplicaţii speciale,

Brikston Cărămida de Faţadă și Brikston Klinker -

un nou concept pentru construcţia inovatoare a

faţadelor, ce folosește cărămizi și placaj ceramic

arse la peste 1.200 °C.

Producătorul de tablă și sisteme metalice Coilprofi l

are, pe piaţa locală, o experienţă de peste un deceniu.

Compania belgiană, specializată în producţia de

tablă cutată, profi le galvanizate, panouri sandwich și

piese de fi nisaj, a luat decizia de a investi în România,

dezvoltând o unitate de producţie în localitatea

Ceptura, cu o investiție de peste 13 milioane de euro.

Fabrica este utilată cu tehnologii de ultimă generaţie,

care sunt modernizate în fi ecare an. Principalele

produse din portofoliu sunt constituite de sistemul

de acoperișuri Metigla, sistemele de jgheaburi/

burlane Metidro și sisteme metalice de acoperișuri și

pereţi Metindu. Calitatea materiilor prime permite

producătorului asigurarea unei garanţii de 10 ani

pentru tablă, respectiv de 15 ani pentru sistemul

pluvial. În sectorul industrial, cele mai utilizate sunt:

tabla cutată, panourile termoizolante, casetele de

faţadă și structurale, profi lele Z și C, piesele de fi nisaj

etc. În această perioadă, compania derulează o

campanie de identifi care a unor potenţiali parteneri,

pentru extinderea operaţiunilor pe pieţele interne și

externe.

www.ceramica-iasi.ro www.coilprofi l.ro

BILKA STEEL CARPATCEMENT HOLDING SA CEMACON SABILKA este un grup de companii cu capital

românesc, care și-a început activitatea în anul

2005, în Făgăraș. În 2008, compania a deschis

prima unitate de producţie, situată în Brașov și

specializată în producţia de învelitori metalice atât

pentru acoperișuri, cât și pentru pereţi, jgheaburi,

burlane și accesorii destinate acoperișului oricărui

tip de construcţie, fie rezidenţială, fie industrială.

Profilele principale ale învelitorilor BILKA sunt:

ţigla metalică Clasic, ţigla metalică Balcanic,

Retro Panel, T8, T18, T35 și T45, toate disponibile

într-o gamă variată de culori. Pe poarta fabricii

au ieșit, doar în 2012, peste două milioane mp

de ţiglă metalică, iar în 2013 cantitatea produsă

la Brașov depășește 3 milioane mp, plasând

compania pe primul loc în clasamentul specific

acestui segment de piaţă. Liniile de producţie sunt

complet automatizate și înglobează cele mai noi

tehnologii existente la nivel mondial. Produsele

marca BILKA sunt distribuite la nivelul întregii ţări

prin intermediul a peste 500 de parteneri.

Carpatcement, parte a grupului HeidelbergCement,

reprezintă un competitor major pe piaţa de ciment

din România. Suma totală investită de concernul

german pe piaţa naţională (incluzând costurile

de achiziţie) depășește 450 milioane de euro.

Înfi inţat în 2004, prin fuziunea dintre compania de

management Carpatcement România și fabricile

specializate deţinute în Bicaz, Deva și Fieni, grupul

format din diviziile Carpatcement Holding, Carpat

Beton și Carpat Agregate și-a câștigat rapid un loc în

topul fi rmelor de profi l, realizând în 2012 o cifră de

afaceri cumulată de 195 milioane de euro. În prezent,

societatea are 745 de angajaţi și, graţie capacităţii de

fabricaţie (aproximativ 6,05 milioane tone/an), este

lider al pieţei din România, din acest punct de vedere.

Investiţiile de mediu în modernizarea celor trei fabrici

au însemnat un pas important pentru dezvoltarea

durabilă a industriei cimentului din România. Valoarea

acestora depășește 38 milioane de euro, din care suma

alocată pentru combustibili alternativi se ridică la 7

milioane de euro. Portofoliul de produse al concernului

include ciment, fi ler de calcar, betoane, mortare, șape

și agregate naturale și concasate.

Compania Cemacon are o experienţă de peste 40

de ani în fabricaţia materialelor de construcţii,

fiind, în prezent, unul dintre cei mai importanţi

producători de blocuri ceramice care activează

pe piaţa din Romania. Firma deţine o linie

ultramodernă de fabricaţie, complet automatizată,

ce permite realizarea unor produse inovatoare,

care corespund exigenţelor de calitate prevăzute

în standardele internaţionale. Strategia de

dezvoltare implementată de echipa managerială

a societăţii se axează pe principii precum inovaţie,

creativitate, performanţă, curaj, protecţie a

mediului, responsabilitate și determinare. Firma

derulează, în mod permanent, programe complexe

ce vizează achiziţia de tehnologii și alocarea de

sume importante pentru cercetare. Un exemplu

concludent este reprezentat de noua gamă

EvoCeramic, ce îmbină inovația cu tehnologiile

de ultimă oră, astfel încât să ofere cele mai

performante produse de pe piaţă, cu multiple

beneficii pentru constructori și beneficiari.

www.bilka.ro www.heidelbergcement.ro www.cemacon.ro

ELPRECO SACompania Elpreco SA, din Craiova, parte a grupului

irlandez CRH, este specializată în producţia de

elemente prefabricate din beton pentru zidărie,

acoperișuri, sisteme de canalizare, pavaje și

borduri. Ponderea cea mai mare în cifra de afaceri a

societăţii este deţinută de BCA, material urmat de

sistemele de învelitoare, pavaje și canalizare. Prin

utilizarea sistemului de zidărie cu rosturi subţiri se

asigură o izolaţie termică deosebită, garantându-se

o temperatură optimă a locuinţei indiferent

de anotimp, precum și importante economii

financiare. Managementul Elpreco se preocupă

în mod permanent de adaptarea la cerinţele

consumatorilor, investind continuu în alinierea

capacităţilor de producţie la cele mai înalte și

moderne standarde de performanţă și calitate.

Astfel, recent au fost implementate măsuri de

optimizare a proceselor și de reducere a costurilor,

continuându-se proiectele începute în perioada

anterioară. În cei aproape 50 de ani de activitate

pe piaţa locală a construcţiilor, Elpreco a realizat

investiţii totale de 35 milioane de euro.

www.elpreco.ro

30 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

TOP COMPANII

HEXADOME CONSTRUCT HILTI HOLCIM ROMÂNIA SACompania Hexadome Construct face parte

din grupul de firme Adexsi, promovând către

partenerii din România soluţii tehnice, comerciale

și servicii de înaltă calitate pe segmentul

sistemelor de evacuare a fumului și gazelor

fierbinţi. Experienţa tehnică a personalului

societăţii este pusă la dispoziţia partenerilor,

specialiștii Hexadome asigurând servicii de

consiliere și identificare a soluţiilor potrivite

pentru fiecare aplicaţie în parte, precum și

instalarea acestora. Gama de produse aflate în

portofoliul firmei este diversă, incluzând soluţii

pentru acoperișuri și faţade, precum și sisteme

complexe de control (cu acţionare electrică,

pneumatică și mecanică), de management

energetic (sisteme de umbrire, de ventilaţie și

faţade bioclimatice inteligente) etc. În vederea

îmbunătăţirii modului de organizare și a asigurării

unor performanţe înalte, Hexadome Construct a

implementat sistemul de management integrat al

calităţii în conformitate cu prevederile ISO 9001,

firma fiind, de asemenea, certificată în sistemul de

mediu, conform ISO 14001.

Hilti este furnizorul unor soluţii de înaltă tehnologie

pentru industria internaţională a construcţiilor,

oferind partenerilor soluţii inovatoare, sisteme și

servicii cu o valoare adăugată excepţională. Grupul

Hilti are aproape 20.000 de angajaţi, în peste 120

de ţări din întreaga lume. Hilti a generat, în 2012,

vânzări anuale de 4,2 miliarde franci elveţieni - CHF.

Compania promovează o cultură organizaţională

bazată pe integritate, muncă în echipă, angajament

și curajul de a îmbrăţișa schimbarea. De-a lungul

anilor holdingul a dezvoltat o gamă extinsă de

produse, începând de la fi xări directe - gamă de

produse cu care Hilti și-a început activitatea în

1940. Ulterior, au fost lansate produse pentru

găurire și demolare, ancore, tehnică diamantată,

tăiere și fi nisare, tehnica înșurubării, sisteme de

măsurare, sisteme de instalaţii și antifoc. Aceste

soluţii asigură un mediu de lucru efi cient și un grad

ridicat de siguranţă, indiferent de stadiul lucrării.

Suportul tehnic, instruirea pe șantier și livrările sunt

efectuate într-un mod direct, ajutând profesioniștii

în construcţii să economisească timp și resurse

fi nanciare.

Fondat în Elveţia în 1912, Holcim este unul dintre

cei mai importanţi furnizori mondiali de ciment,

betoane și agregate, realizând, în 2012, vânzări nete

de 21,5 miliarde franci elveţieni - CHF. Prezent pe

piaţa din România din 1997, concernul este unul

dintre cei mai importanţi producători, deţinând

două fabrici de ciment la Câmpulung și Aleșd, o

staţie de măcinare la Turda, o reţea de 13 staţii

de betoane, trei staţii de agregate, două de lianţi

speciali, un terminal de ciment la București și altul

la Turda. Investiţiile pe plan local au totalizat circa

700 milioane de euro, pe parcursul celor 16 ani de

activitate în România Holcim dezvoltând noi soluţii,

produse și servicii, inclusiv în domeniul transportului

specializat și al analizelor de laborator. Principiul

pe care se axează întreaga strategie de afaceri a

societăţii este cel al dezvoltării durabile, care se

concretizează în toate acţiunile companiei prin

tripla abordare a liniilor directoare: performanţa

economică, protecţia mediului și responsabilitatea

socială.

www.hexadome.ro www.hilti.ro www.holcim.ro

GENERAL BETON ROMÂNIA HARSCO INFRASTRUCTURE ROMÂNIAGrupul General Beton și-a început activitatea în

1967, în localitatea Cordignano - Italia, ajungând

ca, în prezent, să deţină 51 de staţii de betoane.

Obiectivul principal defi nit de managementul

companiei, încă din primii ani de activitate, a fost

acela de a asigura clienţilor o garanţie reală a calităţii

materialelor livrate. Ca urmare a dezvoltării pieţei

construcţiilor, societatea și-a extins operaţiunile în

Polonia, China, Tunisia și România. Pe piaţa locală,

General Beton activează din 1998, în acest moment

deţinând staţii de betoane în Timișoara - Calea

Șagului, Timișoara - Dumbrăvița, Arad, Sibiu,

București - Otopeni, București - Cernica, Dorobanțu -

Constanța și Deveșelu - Olt. Toate instalaţiile sunt

dotate la un nivel ridicat, fapt ce permite asigurarea

unor livrări prompte. De asemenea, staţiile sunt

echipate cu centre performante de încercare,

unităţile din București, Timișoara și Sibiu fi ind

încadrate în categoria de laboratoare de gradul al

II-lea. Datorită gradului înalt de control și optimizare

a proceselor, compania a fost certifi cată pentru

aplicarea standardului de management integrat al

calităţii ISO 9001.

Grupul Harsco este unul dintre competitorii majori

pe segmentul antreprenoriatului de lucrări pentru

infrastructură și construcţii civile, dar și pe cel al

serviciilor de întreţinere industrială, furnizând

soluţii pentru cele mai complexe probleme existente

pe pieţele de profi l. Divizia Harsco Infrastucture

înglobează companiile SGB, Hünnebeck, Patent și

ESCO, ce activează pe pieţele din Europa, Orientul

Mijlociu și Extremul Orient, respectiv în America de

Nord și de Sud. Holdingul oferă clienţilor săi o gamă

extinsă de sisteme de cofrare pentru pereţi și plăci,

schele, eșafodaje, echipamente de construcţie pentru

poduri. Prioritatea majoră pentru managementul

grupului, activ în 32 de state (inclusiv România),

este aceea de a dezvolta și de a oferi constructorilor,

antreprenorilor și operatorilor de top sisteme și

soluţii inovatoare și tehnologizate, cu respectarea

standardelor interne și internaţionale de siguranţă

și securitate. Pe plan naţional, Harsco Infrastructure

România a furnizat echipamente specifi ce pentru

realizarea lucrărilor de geniu la Coridorul IV

Paneuropean, la centrul comercial Promenada Mall,

CET Turceni, Revizia Rafi năriei Petromidia etc.

www.generalbeton.ro www.harsco-i.ro

HENKEL ROMÂNIAHenkel se plasează pe o poziţie fruntașă în topul

furnizorilor internaţionali de adezivi pentru

construcţii, materiale de sigilare și sisteme

funcţionale de acoperire, promovate sub mărci

precum Ceresit, Thomsit, Loctite, Teroson și

Technomelt. Activitatea în domeniu a fost lansată

în urmă cu 108 ani, continuând până în prezent,

când concernul domină în mod autoritar acest

segment, ce are o pondere de circa 50% în cifra de

afaceri. Portofoliul a generat, în 2012, vânzări de

peste 8,25 miliarde euro. În România compania

are circa 550 de angajaţi, promovând peste 30

de mărci, printre care se află Ceresit, Thomsit și

Loctite. Henkel deţine pe plan local trei unităţi

de producţie pentru adezivii de construcţii, după

investiţii ce au totalizat peste 45 milioane euro.

Cifra de afaceri a subsidiarei locale a atins, în anul

precedent, circa 136 milioane de euro, ceea ce

situează reprezentanţa Henkel România printre

primele 10 entităţi din structura Henkel Central

Eastern Europe.

www.ceresit.ro

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 31

TOP COMPANIES

KNAUF INSULATONKnauf Insulation are o istorie de trei decenii în

industria produselor pentru izolare, în această

perioadă confi rmându-și statutul de cea mai

dinamică marcă pe acest segment de activitate.

Obiectivul actual al echipei manageriale a

concernului este acela de a satisface în condiţii

optime cererea de produse de termoizolare generată

de noile cerinţe de efi cientizare energetică valabile

la nivelul Uniunii Europene, devenind lider în

acest sector. În prezent, compania are peste 5.000

de angajaţi în 35 de state de pe mapamond,

operaţiunile de producţie derulându-se în cadrul a

30 de complexuri industriale (amplasate în Franţa,

Marea Britanie, Benelux, Italia, Germania, Cehia,

Slovacia, Ungaria, Slovenia, Serbia, Federaţia Rusă

etc.). În 2012, cifra de afaceri a acestei divizii a

depășit 1,2 miliarde euro, portofoliul de produse

incluzând vată de sticlă, vată bazaltică, polistiren

expandat, polistiren extrudat și plăci de fi bre de

lemn. Compania utilizează tehnologii avansate

de fabricaţie, care asigură o calitate superioară

a produselor promovate și, implicit, o reducere

substanţială a emisiilor de dioxid de carbon.

www.knaufi nsulation.ro

SCHINDLERFondat în Elveţia în anul 1874, grupul Schindler

este unul dintre liderii mondiali pe piaţa

furnizorilor de ascensoare, scări rulante și

servicii conexe. Soluţiile de mobilitate Schindler

transportă un miliard de persoane în fiecare zi în

întreaga lume. În spatele succesului companiei

se află peste 47.000 de angajaţi care activează în

mai mult de 100 de ţări. Tehnologiile inovatoare

și ecologice, precum și sistemele pentru

gestionarea traficului și controlul accesului pe

care furnizorul le pune la dispoziţia utilizatorilor

au revoluţionat conceptul de mobilitate urbană.

Principalele elemente pe care se fundamentează

strategia holdingului sunt reprezentate de

consolidarea prezenţei globale, prin expansiunea

pe pieţele individuale și reafirmarea continuă a

competenţelor consacrate: siguranţă și fiabilitate,

servicii de cea mai bună calitate pentru clienţi,

perfecţionarea personalului propriu, asigurarea

unei dezvoltări sustenabile și consolidarea cotelor

de piaţă actuale.

www.schindler.ro

SELENA ROMÂNIASelena România, reprezentanţa locală a Selena

Group (Polonia) - unul dintre cei mai importanţi

furnizori internaţionali de materiale de construcţii,

cu o cifră anuală de afaceri de peste 250 milioane

de euro - ocupă o poziţie favorabilă în topul

distribuitorilor autohtoni de soluţii profesionale de

etanșare si adezivi profesionali. În prezent, holdingul

este unul dintre cei mai mari trei producători de

spume poliuretanice din întreaga lume. Strategia

de consolidare a poziţiei competitive implementate

de concernul polonez a fost adoptată și în România,

concernul achiziţionând producătorul local MGA.

Procesul de modernizare și dezvoltare a presupus

schimbarea amplasamentului unităţii de fabricaţie

și dotarea cu tehnologii moderne. Ca o continuare a

activităţii de promotor al produselor revoluţionare,

cum ar fi prima spumă poliuretanică de volum sau

primul adeziv poliuretanic de polistiren, Selena a

lansat primul mortar de zidărie de tip poliuretanic,

precum și alte produse moderne, cum ar fi adezivii

pentru piatră naturală, chituri cu proprietăți speciale

etc.

www.tytan.ro

SAINT-GOBAIN

KONE RIGIPSCorporaţia finlandeză Kone este al doilea

producător mondial de lifturi și unul dintre liderii

pieţei pe segmentul de scări rulante, activând în

acest domeniu din 1910. În prezent, compania are

o cifră de afaceri de aproximativ 7 miliarde euro.

Concernul deservește peste 400.000 de clienţi la

nivel global, societatea având mai mult de 1.000

de birouri de reprezentare în lume. Numărul

echipamentelor aflate în mentenanţă se apropie

de pragul de un milion de unităţi. Compania se

remarcă prin spirit inovator și ingeniozitate, fiind

cotată de către Forbes în 2013 pe locul al 37-lea

între cele mai inovatoare companii din lume și

prima în domeniul său de activitate. În 2013, Kone

a lansat UltraRope - cablurile din fibră de carbon

ce vor permite, pentru prima dată în istorie, o

călătorie cu liftul mai lungă de un km (cursa

maximă actuală este de 300 m). Un alt domeniu

de referinţă pentru Kone este reprezentat de

crearea de echipamente care să protejeze mediul

și să economisească energia, propunându-și să

asigure companiei poziţia de lider mondial din

punct de vedere al sustenabilităţii.

Saint-Gobain Construction Products-BU Rigips,

parte a grupului internaţional Saint-Gobain - lider

mondial în domeniul materialelor de construcţii

(cu o cifră de afaceri de 43,2 miliarde euro, prezent

în 64 de ţări cu peste 190.000 de angajaţi),

oferă soluţii în domeniul amenajarilor interioare

ce răspund provocărilor precum dezvoltarea

durabilă, eficienţa energetică și protejarea

mediului înconjurător. Compania are trei unităţi

de producţie în România: o unitate de procesare a

rocii în judeţul Cluj, o fabrică de plăci de

gips-carton și alta de ipsos de construcţii și

industrial în Turda. Portofoliul de produse include

plăci din gips-carton standard, termo-izolante,

rezistente la foc, umiditate sau impact,

plafoane suspendate cu proprietăţi acustice,

profile metalice, chituri și accesorii, o gamă

largă de gleturi și tencuieli etc. Soluţiile de

compartimentare creează spaţii confortabile din

punct de vedere igienic, acustic, termic și estetic,

sporind considerabil calitatea locuirii. Toate

sistemele Rigips răspund standardelor europene și

sunt adecvate utilizării în clădiri de orice tip.

www.kone.com.ro www.rigips.ro

ROCKWOOLGrupul Rockwool este lider mondial pe segmentul

producţiei de vată minerală bazaltică. Având o

experienţă de peste 70 de ani în acest domeniu de

activitate, compania lucrează, în prezent, cu mai

mult de 9.700 de angajaţi și activează în peste 40

de ţări cu o reţea de 27 de fabrici, amplasate pe

trei continente. Una dintre caracteristicile de bază

ale vatei minerale Rockwool este constituită de

capacitatea sa de a rezista, în condiţii optime, la

temperaturi de peste 1.000°C. Astfel, utilizat în

mod corect, materialul acţionează ca o veritabilă

barieră împotriva propagării focului. Biroul

comercial Rockwool România reprezintă unul

dintre cei mai dinamici competitori ce activează

pe piaţa locală de profil. Compania a participat la

realizarea sistemelor de izolaţie pentru un număr

important de clădiri reprezentative, dintre care

se remarcă: Sky Tower, Floreasca Park, Aeroportul

Otopeni, centrele logistice Kaufland și Lidl, rețelele

de magazine Kaufland și Lidl, unităţi de producţie

ale Bosch, Continental, Emerson.

www.rockwool.ro

www.agendaconstructiilor.ro www.euroconferinte.ro

International ConferenceInvestment projects, sites, products and technologies for construction

www.fereastra.ro

News, analysis and modern solutions for windows and doors systems

Dear Partner,The editorial plan of Agenda Construcțiilor magazine for 2014 - 2015 covers sectorial analysis conducted on the construction and installations market and related

areas. Presentations will include statistics, trends, detailed thematic studies, comments from key decision makers / opinion leaders and synthetic information on

the results of market research conducted by authorized organizations.

Please send us your option until January 16th 2014, in order to insert information about your company on topics related to your specific domain of activity in these editions.

REQUEST TO INCLUDE THE COMPANY IN THE SECTORIAL ANALYSIS 2014 - 2015We want to include our company in the topic of the magazine and we are interested in sending us the following:

STANDARD INFORMATION REQUEST for an editorial article;

ADVERTISING OFFER for inserting advertorials and product presentations.

Select the appropriate issue and theme corresponding to your option:

(1) JANUARY - FEBRUARY FINISHING SYSTEMS Dry mortar, screeds, and adhesives for construction sector Ceramic tiles and sanitary wares; marble and natural stone

Products and technologies for execution of floors Drywalls, gypsum, ceilings tiles and other similar systems

Paints and varnishes.

(2) MARCH - APRILENERGY EFFICIENCY Renewable energies - wind, solar, hydro, geothermal, biomass (solutions, installations, equipments, technologies, investments).

HVAC SYSTEMS Heating, ventilating and air conditioning systems Boilers and equipments for installation. PUMPS Pumps.

DISTRIBUTION SYSTEMS Pipes, tubes and fittings for water, gas and drainage systems.

WATER TREATMENT SYSTEMS Wastewater and water treatment systems

MAY - TOP-AGENDA CONSTRUCTIILORMARKET ANALYSIS Construction & installation market analysis - outlook 2014 - 2015.

LEADERS Contractors, architects, designers Construction materials, installations and thermo insulating systems suppliers.

SUSTAINABLE BUILDINGS Energy efficiency - news, trends, legislation, outlook.

EVENT The Conference on Sustainable Construction and Energy Efficiency, Euro-Constructii 2014

(3) MAY - JUNEMASONRY SYSTEMS Brick and autoclaved cellular concrete (ACC). Cement, lime, mineral aggregates Prefabricated structural concrete elements.

CHEMICAL PRODUCTS Chemical products, additives, silicones, PU foams. REINFORCING SYSTEMS Geosynthetics. GEOTECHNICAL ENGINEERING Foundations, drilled piles.

(4) JULY - AUGUSTTECHNICAL EQUIPMENTS Construction equipments and machines Power tools Formworks, scaffoldings, and aerial work platforms Elevators and escalators Trucks, vans.

FINANCIAL SERVICES Loans, insurances, financial & operational leasing.

INFRASTRUCTURE Infrastructure works analysis (motorways, roads, bridges, rails etc).

(5) SEPTEMBERMETAL SYSTEMS Metal systems and thermal insulating panels for industrial buildings Roof systems (metal, ceramic and composite)

Access systems, smoke exhaust and accessories Steel products - metal profiles, reinforcing steel and mesh.

ENERGY EFFICIENCY Materials, technologies and systems for electrical installations Automation, access control and security systems.

INDUSTRIAL BUILDINGS Industrial building market analysis

(6) OCTOBERENERGY EFFICIENCY Renewable energies - wind, solar, hydro, geothermal, biomass (solutions, installations, equipments, technologies, investments)

Materials and systems for thermo and acoustic insulation Systems and technologies for building refurbishments Systems and technologies for waterproofing.

SUSTAINABLE BUILDINGS Energy efficiency - news, trends, legislation and outlook.

OFFICE & RETAIL Office & retail market analysis

(7) NOVEMBER - DECEMBERSUSTAINABLE BUILDINGS Active & Passive house; Green buildings Innovative windows and façade systems; Architectural glass for constructions

Opportunities, legislation, outlook for Romanian energy audit market.

CE MARKING Opportunities, legislation, outlook for the companies that promote CE marked products.

IT & SOFTWARE & TELECOM Architecture CAD Software Management software Telecommunications and internet systems IT&C news.

PERMANENT SECTIONS NEWS SECTORIAL ANALYSIS INTERVIEWS PRODUCTS & SUPPLIERS ARCHITECTURE & DESIGN CONTRACTORS & DEVELOPERS

BUILDING SITES TECHNICAL FEATURES SUSTAINABILITY NEW TECHNOLOGIES EXHIBITIONS & CONFERENCES BUSINESS NEWS

Please send the completed form to e-mail: office@agendaconstructiilor.ro; fax: +4021/336.04.16, +4021/336.04.17 or by mail to our address: No. 17 Enăchiţă Văcărescu Street, District 4, Bucharest, Romania. www.agendaconstructiilor.ro

Company:_____________________________________________City:________________________Country:__________________________

County (district):____________________________ Address_________________________________________________________________

Field of activity:_____________________________________________________________________________________________________

Phone: _______________________ Fax: _______________________ e-mail: ___________________________________________________

MRS/MR: ______________________________________________ Position: ____________________________________________________

34 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

ANALIZĂ

Un an mai bun aşteptat pe segmentul de software pentru proiectare

A better year expected for the construction software market

The local construction and architecture software market has stabilized this year, most specialized companies indicating the maintaining of their turnover at the level recorded in 2012. In 2014, the sector might go on an upward trend, if we take into consideration, especially, the increasing of the requirements of architects and engineers for a more accurate and real-time management of the projects in all stages of execution. At national level there are about 20 companies specialized in providing software programs for architectural design and planning for installation works. According to the official information, these have recorded in 2012 a 4% increase in revenue over the previous year to 37 million EUR, after a growth of over 80 % reported in 2011 compared to 2010. It should be noted, however, that the total turnover includes as well the proceeds made from other specific activities from the IT field. The main trend observed by the managers of building software companies is the changing preference from the 2D to the 3D project management visible for several years in Western European countries, more developed in this regard than Romania. A growth of the requests has also been noticed for solutions with an accomplished private "cloud" that can help construction companies to modernize their IT infrastructure without the need for data security and storage space. An increase in demand has been reported as well for systems of Building Information Modelling (BIM), not only for the development of construction plans, but also for the management of buildings, infrastructure and production facilities. Overall, the BIM applications are used in order to improve the results of the design and construction activities, as they provide more detail and an optimum predictability of projects for which they are used. Currently, the engineers which posses an interest for using these modelling tools can opt for versions "in cloud", provided by software vendors. There is also an increasing interest of users for the design solutions within a single platform capable of providing complex-assisted drafting tools.

Principala tendinţă remarcată de managerii furnizorilor

de aplicaţii software pentru construcţii este reprezentată

de schimbarea preferinţei companiilor de la proiectarea

2D la cea 3D, trend vizibil de mai mulţi ani în ţările vest-

europene, mai dezvoltate din acest punct de vedere decât

România. De asemenea, sunt tot mai solicitate soluţiile

de "cloud" privat "la cheie", care pot ajuta companiile

de construcţii să-și modernizeze infrastructura IT fără a

mai fi limitate de necesitatea siguranţei datelor sau de

spaţiul de stocare. O creștere a cererii a fost raportată și

pentru sistemele de tip Building Information Modelling

(BIM), atât pentru dezvoltarea planurilor de construcţii,

cât și pentru managementul clădirilor, infrastructură sau

unităţilor de producţie. În ansamblu, aplicaţiile BIM sunt

folosite pentru îmbunătăţirea rezultatelor în activitatea

de proiectare și construcţie, întrucât acestea oferă mai

multe detalii și o predictibilitate optimă a proiectelor

pentru care sunt utilizate. În prezent, inginerii interesaţi

să folosească aceste instrumente de modelare pot

opta pentru versiuni "in cloud", puse la dispoziţie de

furnizorii de aplicaţii software. Creșterea interesului

utilizatorilor pentru soluţii de proiectare în cadrul unei

singure platforme, capabile să ofere unelte complexe de

proiectare asistată reprezintă o altă tendință dominantă

în domeniu. În ansamblu, aplicaţiile utilizate în sectorul

construcţiilor asigură soluţii de proiectare mecanică,

electronică, electrotehnică, din domeniul arhitectural,

în geodezie, cartografi e, topografi e, cadastru etc.,

programele preferate tot mai mult de utilizatori fi ind

cele care integrează soluţiile respective în elemente

complexe de planifi care a resurselor companiei, de tip

ERP (Enterprise Resource Planning). De asemenea, s-a

constatat o diversifi care a segmentului local de aplicaţii

și în sensul gestionării și managementului proiectelor,

contractelor, documentelor, resurselor umane, soluţiilor

pentru colectarea debitelor sau de tip "business intelli-

gence", "self service", control al costurilor etc. sau chiar

externalizarea acestui tip de servicii aplicate pentru

reducerea costurilor operaţionale și efi cientizarea

activităţii. În prezent, pe piaţa globalizată a aplicaţiilor

software există peste 200 de programe destinate proiec-

tării specifi ce industriei construcţiilor, cele mai multe

dintre acestea fi ind disponibile și în România. În conti-

nuare, pentru a reliefa situaţia actuală și perspectivele

domeniului, sunt prezentate opiniile reprezentanţilor

unor companii specializate pe piaţa locală de software

pentru construcţii.

Cristina Anton, Autodesk Business Manager în cadrul Gecad Net: "În calitate de furnizor de

sisteme software de tip CAD și distribuitor al aplicaţiilor

Autodesk pentru construcţii și proiectare, estimăm

o creștere de 15% a vânzărilor de licenţe și a cifrei de

afaceri din 2014, după ce am raportat deja o evoluţie

fi nanciară de 10% în 2013, în pofi da stagnării pieţei

de profi l. Faţă de nivelul din 2012, anul acesta am

înregistrat o ușoară creștere a vânzărilor de software

de proiectare, însă, cu siguranţă, sectorul construcţiilor

nu și-a revenit. Putem spune că așteptăm un reviriment

în domeniu, chiar dacă nu în acest an. Credem că acest

sector reprezintă o piaţă cu potenţial, care va crește

în viitor. Ca principale tendinţe pentru 2014 putem

menţiona trecerea la soluţiile de proiectare 3D, care

va avea un impact semnifi cativ, precum și orientarea

către soluţiile specializate pe subdomenii, precum

arhitectură și instalaţii. Livrăm aplicaţii în toată ţara,

centrele urbane constituind, însă, principalele pieţe

de desfacere pentru programele software, în special

cele din Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, Constanţa,

Ploiești și Pitești. Autodesk a fost printre pionierii

promovării sistemelor de tip «cloud», iar în perioada

următoare vrem să promovăm pe piaţă soluţii precum

Piaţa locală de aplicaţii software pentru

construcţii și arhitectură s-a stabilizat în acest

an, majoritatea companiilor specializate indicând

menţineri ale cifrelor de afaceri la nivelul anului

2012. Pentru 2014 sectorul s-ar putea înscrie pe

un trend crescător, având în vedere, în special,

creșterea exigenţelor arhitecţilor și inginerilor

pentru gestionarea cât mai corectă și în timp real

a proiectelor, în toate etapele de execuţie. La nivel

naţional există aproximativ 20 de companii speci-

alizate în furnizarea de programe software pentru

proiectare arhitecturală și planifi carea lucrărilor

de instalaţii. Potrivit informaţiilor ofi ciale,

aceștia au consemnat, în 2012, o creștere de 4% a

încasărilor faţă de nivelul anului anterior, până la

37 milioane de euro, după majorare de peste 80%

raportată în 2011 faţă de 2010. Trebuie precizat,

însă, faptul că nivelul total al cifrei de afaceri

include și încasările obţinute ca urmare a derulării

altor activităţi specifi ce domeniului IT.

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 35

ANALYSISAutodesk 360 Rendering, care permite utilizatorilor să

îmbunătăţească vizualizarea design-ului, producând

imagini și panorame fotorealiste, fără a suprasolicita

PC-ul și fără ca utilizatorul să aibă nevoie de hardware

special. În plus, timpul alocat acestei proceduri este

mult mai redus comparativ cu soluţia clasică, clientul

utilizând, practic, resursele hardware puse la dispoziţie

de Autodesk și având ca rezultat fi nal reducerea de

costuri. Printre principalele difi cultăţi întâmpinate

în activitate, putem indica difi cultatea obţinerii unui

buget pentru aplicaţii software. De cele mai multe

ori, clienţilor le este teamă să nu le oferim soluţii mai

complexe decât cele de care au nevoie. Gecad Net

are o experienţă de 18 ani în domeniul IT și deţine, în

prezent, acreditările Microsoft Gold Certifi ed Partner,

Autodesk Value Added Reseller, Trend Micro Authorized

Distributor, IBM Internet Security Systems Distributor,

Kaspersky Distributor și Avira Distributor. Compania are

peste 1.200 de clienţi, din diverse domenii, printre cei

din sectorul construcţiilor afl ându-se Iptana, Șantierul

Naval Constanţa, Proiect București, Metroul SA, Hidro-

electrica, Transelectrica, Hidroconstrucţia, ICPE, ISPE,

Honeywell România, Pinum Doors & Windows, Alro

Slatina, Veolia, UTI Grup, TMUCB, Alukönigstahl, Luxten

Lighting etc.".

Roberto Iosupescu, consultant în cadrul Nemetschek România: "Pentru anul în curs, estimăm

o stabilizare a vânzărilor de licenţe din România. Anul

trecut, am înregistrat o cifră de afaceri de 1,5 milioane

de lei, nivel ce va fi consemnat cel mai probabil și în

acest an. Spre deosebire de anii anteriori, când arhitecţii

utilizau simultan mai multe aplicaţii software, în

prezent poate fi remarcat faptul că aceștia se concen-

trează preponderent spre folosirea unei platforme

unice, care include unelte puternice de proiectare

asistată. De pildă, prin intermediul Allplan 2014, cea

mai nouă platformă lansată de companie, informaţia

este disponibilă în toate etapele creării, realizării și

exploatării unei construcţii. Mai mult, aplicaţia oferă

posibilitatea colaborării la proiecte direct prin internet,

fără pierderi de date, toate informaţiile fi ind criptate SSL

în timpul transferului. De asemenea, accesul la proiecte

este securizat. Printre clienţii locali ai companiei se

afl ă ISPE, Architect Service, Popp și Asociaţii, Search

Corporation etc. La nivel de grup, în primele nouă luni

ale anului în curs am înregistrat afaceri totale de 134,2

milioane de euro, în creștere cu 5,1% faţă de intervalul

corespunzător din 2012. Veniturile obţinute din contrac-

tele de mentenanţă s-au cifrat la 64,4 milioane de euro

(+8,9%), în timp ce din vânzările de licenţe s-au încasat

62,8 milioane de euro (+1,4%)".

Ec. Diana Truică, reprezentant al departamen-tului de marketing din cadrul Intellitech: "Pentru

anul 2014 ne-am propus o creștere de cel puţin 50% a

vânzărilor de licenţe, precum și menţinerea parteneri-

atelor cu clienţii existenţi și realizarea de contracte noi,

în contextul în care piaţa locală de profi l se înscrie pe un

trend ascendent. Suntem activi de 10 ani la nivel naţi-

onal, fi ind specializaţi atât în furnizarea programelor de

proiectare generală oferite de ZwSOFT și 4M SA, cât și a

celor specializate pentru domeniul instalaţiilor, prin suita

FINE, respectiv a celor de proiectare mecanică ZwCAD

Mechanical, Steel și Strad. Pentru anul 2014, avem în

vedere introducerea pe piaţa autohtonă a programelor

CAD specializate traduse în limba română, care, pe

lângă interfaţa accesibilă, permit lucrul cu parametri și

norme impuse de legislaţia autohtonă. Având în vedere

aniversarea primului deceniu de existenţă, ne-am

propus lansarea unei campanii prin care să facilităm

accesul utilizatorilor de programe CAD la noile versiuni,

36 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

ANALIZĂoferindu-le posibilitatea de a testa gratuit întreaga gamă

software. De asemenea, vom iniţia o serie de acţiuni

de promovare, care să ne asigure ocazia primirii unui

feedback de la cei care testează versiunile din 2014 ale

ZwCAD și 4M. Pe lângă obiectivele referitoare la creșterea

notorietăţii acestor programe, un alt punct de interes

îl constituie consolidarea poziţiei acestora în rândul

aplicaţiilor consacrate, prin oferirea de suport tehnic în

utilizare și prin îmbunătăţirea continuă a platformelor de

lucru care să răspundă cât mai exact nevoii efective de pe

piaţa actuală de proiectare. Compania realizează vânzări

la nivel naţional, având, însă, o reţea mai dezvoltată în

zona de vest a ţării. Printre utilizatorii ZwCAD se afl ă mari

grupuri internaţionale, precum Siemens, Flextronics,

Emerson, Panasonic, Carrefour, Honda etc.".

Dr. ing. Florin Rotaru, reprezentant al companiei Water Management: "Piaţa locală de

soluţii și aplicaţii software pentru proiectarea reţelelor

de apă și canalizare este, încă, insufi cient dezvoltată, în

sensul că soluţiile hibride și neadaptate nevoilor reale ale

benefi ciarilor domină, încă, sectorul de profi l. Investiţiile

realizate în astfel de variante sectoriale își dovedesc, în

timp, inefi cienţa și, de cele mai multe ori, benefi ciarul

fi nal este nevoit să achiziţioneze ulterior alte variante,

respectiv soluţii integrate ce corespund în totalitate

cerinţelor tot mai complexe ale proiectelor. Pentru a evita

situaţiile în care numeroase proiecte, mai ales cele de

infrastructură, se termină brusc și fără a avea o utilitate

practică, trebuie să punem serios problema gestionării

efi ciente, pragmatice și unitare atât la nivelul proiectării,

cât și al execuţiei și exploatării. Soluţii există, dar acestea

trebuie aplicate corect și fără compromisuri. Water

Management promovează, la nivel naţional, un concept

integrat de servicii specifi ce, care include atât furnizarea

de aplicaţii software specializate - 2D, 3D, 4D - CAD, GIS,

SCADA, AEC, CAE (pentru reţele de alimentare cu apă/

canalizare/ gaze/ telecomunicaţii, termofi care, arhitec-

tură, cadastru, construcţii civile/ industriale, geotehnică

și fundaţii, infrastructură de transport - drumuri/ poduri/

căi ferate/ metrou etc.) - cât și instruire pentru utilizarea

programelor de tip CAD, GIS, proiectarea și modelarea

hidraulică propriu-zisă. Principala tendinţă remarcată în

ultimii ani în domeniu este reprezentată de preferinţa

benefi ciarilor pentru achiziţia de produse și servicii la

preţul cel mai mic, din păcate, de multe ori în detrimentul

calităţii. Ca urmare, de acum înainte, calitatea și soluţiile

total integrate vor trebui să fi e principalele argumente în

achiziţionarea produselor software pentru proiectare".

Pavel Cristian Gabriel, director de cercetare-dezvoltare în cadrul Alfa Software: "Ca producător al

soluţiei informatice ASiS, sprijinim procesul de dezvoltare

regională a producătorului de blocuri ceramice Cemacon,

pentru atingerea obiectivelor la nivel informaţional

fi ind necesară trecerea sistemului ASiS de la varianta

tradiţională (desktop) către cea web-based (online),

denumită ASiSria. Automatizarea proceselor în ceea ce

privește politica de facturare și discount a Cemacon ajută

distribuitorii companiei să-și construiască o strategie

predictibilă de vânzări. Schimbările de la nivelul siste-

mului informatic ASiS, din cadrul Cemacon, împreună cu

o politică susţinută de marketing și produse inovatoare,

vor determina atingerea obiectivelor declarate ale mana-

gementului companiei. Noi îi sprijinim prin customizări și

module specifi ce ale sistemului integrat ASiS și sperăm

că rezultatele fi nanciare spectaculoase nu vor întârzia să

apară. ASiSria a permis accesul securizat al reprezenta-

ţilor de vânzări Cemacon de oriunde din ţară pentru a-și

introduce direct în sistem comenzile de vânzare. Chiar și

clienţii «premium» pot accesa această interfaţă (ASiSria),

prin intermediul unor meniuri specifi ce, pentru a facilita

înregistrarea propriilor comenzi de livrare. Deoarece ASiS

procesează informaţiile în timp real, la sediul central,

aceste comenzi sunt disponibile mai departe persona-

lului specializat Cemacon și așteaptă pentru a fi procesate

și onorate. Practic, ASiS ERP aduce o nouă modalitate

de acordare a unor bonusuri, introducere și urmărire

a comenzilor și facturare, în paralel cu îmbunătăţirea

sistemului de raportare pentru echipele de vânzări. Alfa

Software este o companie cu capital integral românesc,

cu sediul în Zalău și puncte de lucru în Cluj-Napoca, Baia-

Mare și București. Compania este producător al soluţiei

informatice ASiS, fi ind acreditată ca Microsoft Gold

Partner. Printre clienţii din domeniul construcţiilor ai

fi rmei se mai afl ă Multicom Group, Helios, Dafora Mediaș,

precum și Direcţia Generală de Drumuri și Poduri Cluj".

Francis Guillemard, CEO Graitec SA: "În

vederea dezvoltării activităţii, compania noastră a

semnat cu Autodesk un acord defi nitiv pentru vânzarea

unor tehnologii Graitec, incluzând atât drepturile de

proprietate intelectuală a programelor Advance Steel și

Advance Concrete, cât și echipele de dezvoltare. Această

achiziţie va oferi posibilitatea Autodesk să-și extindă

portofoliul de programe BIM pentru proiectare struc-

turală. Astfel, grupul de investitori condus din 2005 de

către Innovation Capital și incluzând Omnes Capital,

Siparex, CIC Capital Privé, Amundi Private Equity și Isatis

Capital vor ieși din componenţa juridică a companiei.

Achiziţionarea pachetului de programe Advance Steel

și Advance Concrete de către Autodesk este, de fapt,

o recunoaștere a expertizei și maturităţii programelor

puse la dispoziţie de Graitec specialiștilor proiectanţi

din domeniul construcţiilor civile și industriale. În

continuare, ne propunem să devenim un partener

strategic al Autodesk și să ne consolidăm statutul de

dezvoltator de tehnologii și servicii software de tip

BIM. Vom continua procesul de dezvoltare a propriilor

soluţii software, precum și activităţile de completare și

armonizare a programelor propuse de către Autodesk,

pentru a oferi o mai mare automatizare și performanţă

utilizatorilor. Compania noastră a înregistrat, în ultimii

doi ani, o creștere accelerată de peste 30% a vânzărilor,

evoluţie concomitentă cu îmbogăţirea portofoliului cu

peste 10.000 de clienţi noi, la nivel internaţional".

Adi Drotleff , CEO al grupului Man and Machine: "Din punct de vedere al vânzărilor de licenţe, trimestrul

al treilea al anului în curs a fost mult mai bun decât

cel anterior, însă nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor.

În ansamblu, în primele nouă luni am înregistrat o

creștere de 5,8% a afacerilor, până la 93,46 milioane de

euro, divizia de software având o contribuţie de 25,58

milioane de euro (+7,8%), iar afacerile VAR cu 67,88

milioane de euro (+5,3%). Având în vedere menţinerea

cererii de pe piaţă la un nivel optim, ne așteptăm la o

creștere semnifi cativă a cifrei de afaceri aferente anului în

curs, până la circa 135 milioane de euro. La sfârșitul lunii

noiembrie 2013 am reluat licenţa ECSAD pentru proiec-

tarea instalaţiilor electrice, vândută în 2008 companiei

Autodesk și o punem din nou la dispoziţia clienţilor din

spaţiul germanic al Europei. Având în vedere și acest

aspect, estimăm o creștere de circa 10% a vânzărilor de

licenţe pentru divizia Software, care a raportat, în 2012,

afaceri totale de 33,6 milioane de euro".

Carl Bass, președinte și CEO al Autodesk: "Trimestrul al treilea al anului fi nanciar în curs a fost

caracterizat de o îmbunătăţire semnifi cativă a pieţei

globale de software pentru arhitectură și construcţii,

în special pe segmentul aplicaţiilor de tip BIM. Pe acest

sector am înregistrat o creștere de peste 10% a vânzărilor

de licenţe. Veniturile totale ale companiei s-au situat,

astfel, în perioada iulie-septembrie 2013, la 555 milioane

de dolari, în creștere cu 1% faţă de aceeași perioadă a

anului trecut. Din punct de vedere regional, vânzările

din cele două Americi au scăzut cu 1%, la 208 milioane

USD, cele din regiunea Asia-Pacifi c au stagnat la 143

milioane USD, în timp ce afacerile derulate în ţările afl ate

în curs de dezvoltare au crescut cu 6%, la 84 milioane

USD. Trebuie precizat faptul că vânzările de pe pieţele

emergente au reprezentat 15% din încasările totale

obţinute în trimestrul al treilea. Din punct de vedere

structural, afacerile raportate pe segmentul aplicaţiilor

pentru arhitectură și construcţii au înregistrat o creștere

de 13%, la 186 milioane de dolari, reprezentând cea mai

semnifi cativă evoluţie dintre toate diviziile grupului. În

contextul în care mediul de afaceri se va menţine difi cil și

în perioada următoare, vom păstra o atitudine precaută

vizavi de cheltuieli și vom investi în dezvoltare".

Elena ICLEANU

zero accidents

Securitatea muncii - obiectiv primordial pentru grupul suedez

Poziţionat în topul celor mai importaţi zece antreprenori de construcţii care activează pe plan internaţional, cu o cifră de afaceri de 13,3 miliarde USD în 2012, grupul suedez SKANSKA a abordat cu succes sectorul construcţiilor sustenabile, fiind lider mondial incontestabil pe acest segment. Strategia respectivă a fost posibilă graţie unei abordări responsabile, specifice zonei scandinave, care a presupus urmărirea cu asiduitate a obiectivelor propuse şi respectarea strictă a codului de conduită stabilit de managementul concernului. Întreaga politică de dezvoltare se fundamentează pe "conceptul celor 5 zero", care se concretizează prin: zero proiecte care să genereze pierderi; zero incidente ecologice; zero accidente ale personalului; zero încălcări ale normelor etice; zero defecte. Succesul unei asemenea abordări se măsoară direct prin rezultatele raportate şi prin aprecierea de care SKANSKA se bucură în branşa construcţiilor.

SKANSKA abordează, în mod profesional, problematica protecţiei muncii şi securităţii angajaţilor. O analiză prag-matică indică faptul că accidentele generează o serie de costuri directe (medicale, salariale, de asigurări) şi indirecte (scăderea producţiei, specializarea personalului de înlocui-re, timp alocat pentru realizarea documentaţiei, afectarea moralului etc.). Din acest motiv, concernul suedez a dezvol-tat un sistem complex de management EHS (mediu - sănă-tate - securitate), bazat pe codul de conduită şi pe standar-dele existente la nivel de grup. În mod concret, activitatea presupune şase acţiuni distincte. Prima dintre acestea se referă la pregătirea subantreprenorilor, ce cuprinde etape de precalificare, întruniri de informare, asumarea metode-lor de lucru şi instruirea propriu-zisă. Urmează formarea nemijlocită a competenţelor, prin antrenamente directe pe şantier, care este completată printr-un proces complex de comunicare (coordonare zilnică, întâlniri săptămânale ale managerilor de proiect unde se raportează inclusiv situaţiile în care accidentele au fost evitate la limită, însă ar fi putut

avea loc etc.). În fine, ultimele elemente se referă la mana-gementul riscului, monitorizare / raportare şi audit extern al întregului proces.

Richard Burleigh, preşedinte al SKANSKA Construction Romania: "Cu toate că nu se poate face o ierarhizare precisă a celor cinci obiective majore pe care grupul nostru le urmăreşte în permanenţă, se poate afirma că personal sunt ataşat cu deosebire de acela ce prevede eliminarea completă a accidentelor de muncă. Ceea ce ne propunem noi este ca fiecare membru al personalului care activează pe şantierele noastre să ajungă seara la familia sa în aceleaşi condiţii în care a plecat la începutul zilei. Până la urmă, acest lucru este mult mai important decât toate celelalte aspecte legate de performanţă sau de profitabilitate, iar politica respectivă este aplicată, în mod strict, la toate proiectele în care suntem implicaţi, inclusiv la obiectivul Green Court Bucharest, pe care îl avem în prezent în derulare în România".

ptoate proiecare îl avem

pa obiectivul Green Court Bucharest, pe

Pe şantierul Green Court Bucharest au fost aplicate măsuri speciale de siguranţă şi securitate a muncii:

Gard de protecţie instalat la toate nivelurileGard de protecţie instalat la toate nivelurile Sistem de asigurare a muncii la înălţimeSistem de asigurare a muncii la înălţimeDispozitiv de prevenire a coliziuniiDispozitiv de prevenire a coliziuniibraţelor de macara braţelor de macara

www.skanska.ro

38 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

ANALIZĂ

Creştere a interesului companiilor pentru produse sustenabile

Increase of the companies’ interest for sustainable products

The passive house concept has been established on the international construction market for nearly two decades, after it was released by Dr. Wolfgang Feist. The PHI Institute in Darmstadt - Germany remained the most representative scientific authority in the field, which developed over time effective methods for the design of buildings in this category. According to the latest statistical information, more than 50,000 passive houses have been built on international level, most of them being located in Central Europe. It is also relevant that between 2007 and 2013 there were issued more than 3,000 certificates attesting the ability of architects to design passive constructions. The main objectives in the design and construction development programs remained the optimization of costs and the increase of energy efficiency. In Romania, the number of passive houses is very small and the buildings that have certification from PHI Darmstadt are even fewer. The explanation is that, for the construction of such a building, the financial effort is double or even triple in comparison with the traditional way of construction. This issue discourages investors and beneficiaries, who do not analyze the savings involved by the exploitation of passive houses. The low heating consumption represents just some irrelevant information due to the superficial attitude adopted throughout the market. In fact, this simplistic approach and the permanent reporting on prices without taking into account the benefits, leads to erroneous conclusions. Some so-called experts argue this through empirical calculations, which indicate an increase in direct costs of over 50,000 euro for a building with 100 square meters - an amount that would be sufficient to pay the electricity bills for decades. This calculation could be accepted only if we do not forget some essential elements - such as: major fluctuations in energy prices, the deterioration of structural elements due to the negative effects of thermal bridges, high carbon emissions, the lowering of the house comfort etc.

Sisteme costisitoare pentru o cerere orientată spre criteriul preţului minimÎn România, numărul proiectelor din grupa respectivă

este foarte redus, iar imobilele care au certifi care

de la PHI Darmstadt sunt și mai puţine. Explicaţia

rezidă în faptul că, pentru edifi carea unor asemenea

construcţii, cheltuielile sunt duble sau chiar triple

faţă de costurile unei clădiri tradiţionale. Acest nivel

îi descurajează pe investitori și benefi ciari, care nu

aprofundează problematica în ansamblul său și nu

analizează economiile pe care le presupune exploa-

tarea unei case pasive. La o analiză superfi cială, un

consum de 15 kWh/mp*an pentru încălzire reprezintă

o informaţie nerelevantă, ce poate fi asimilată la

limită chiar cu o diminuare a gradului de confort

termic. De fapt, această abordare simplistă și rapor-

tarea permanentă la preţuri, fără a lua în considerare

benefi ciile, duce la formularea unor concluzii eronate.

Deseori, așa-zișii experţi își susţin argumentaţia

împotriva unor astfel de soluţii tehnice prin calcule

empirice, care indică o majorare a cheltuielilor directe

de execuţie cu peste 50.000 de euro pentru o clădire

cu suprafaţă utilă de 100 mp - sumă ce ar fi sufi cientă

pentru achitarea facturilor la energie electrică pentru

câteva decenii. Calculul respectiv ar putea fi acceptat

dacă nu s-ar pierde din vedere câteva elemente

esenţiale - și anume: fl uctuaţiile majore ale tarifelor

la energie; deteriorarea elementelor constructive ca

urmare a efectelor negative exercitate de punţile

termice; emisiile ridicate de dioxid de carbon;

scăderea nivelului de confort din incintă etc.

Doar câteva clădiri pasive au fost edifi cate pe plan naţionalDesigur, demersul de popularizare a unor astfel de

soluţii într-un areal în care ideea de sustenabilitate

nu este sufi cient de bine înţeleasă de benefi ciari și

unde compromisurile tehnice reprezintă cuvântul de

ordine (situaţie generată de lipsa fi nanţării) pare, din

toate punctele de vedere, sortit eșecului. România,

deși este un stat membru cu drepturi depline în cadrul

Uniunii Europene, mai are multe etape de parcurs

pentru a se alinia complet la valorile comunitare, iar

o condiţie esenţială pentru atingerea obiectivului

respectiv este constituit de creșterea solvabilităţii

cererii - ceea ce, în prezent, pare o ţintă imposibil de

atins. Cu toate acestea, în ultimii zece ani au existat

câţiva specialiști și întreprinzători entuziaști care s-au

implicat în realizarea unor proiecte pasive. Probabil

că imobilul cel mai complex, ce răspunde tuturor

exigenţelor incluse în standardul de case pasive,

este reprezentat de casa-pilot realizată în campusul

Universităţii Politehnice București. Desigur, există și

alte modele de succes, care, în urma măsurătorilor

efectuate, s-au încadrat în limitele impuse de

normativ, însă foarte puţine dintre acestea au parcurs

etapele necesare pentru obţinerea certifi cării - proces

care este relativ complicat, necesitând timp și resurse

fi nanciare semnifi cative.

Imobile sustenabile, însă nu pe segmentul rezidenţialProbabil că imobilele din categoria caselor pasive

reprezintă cele mai performante modele care

răspund, în mod optim, cerinţelor actuale în ceea ce

privește sustenabilitatea. În prezent, pe piaţa locală a

construcţiilor se manifestă o tendinţă interesantă, de

orientare spre dezvoltarea durabilă, iar aceasta este

cel mai vizibilă pe segmentul imobilelor de birouri.

Practic, toate clădirile cu destinaţia respectivă care

sunt construite în momentul actual deţin certifi cări

BREEAM, LEED sau DGNB de diverse niveluri, fapt ce

subliniază, în mod elocvent, direcţia de dezvoltare a

pieţei. Tendinţa nu este dictată doar de perspectiva

conturată de prevederile directivei 31/2010/EC, ce

impune limitări drastice ale consumului energetic

începând cu 2020, ci și de presiunile concurenţiale

deosebite existente pe o piaţă caracterizată de un

nivel foarte scăzut al cererii. Practic, dezvoltatorii

sunt puși în situaţia de a utiliza soluţii tehnice mult

mai performante și, în același timp, costisitoare, în

vederea creșterii gradului de confort, concomitent cu

diminuarea costurilor de exploatare. Pe segmentul

rezidenţial, impactul documentului european

Conceptul de casă pasivă este deja consacrat pe

piaţa internaţională a construcţiilor, trecând deja

aproape două decenii de la lansarea sa de către

dr. Wolfgang Feist. Institutul PHI din Darmstadt -

Germania a rămas cea mai reprezentativă auto-

ritate știinţifi că din domeniu, dezvoltând, de-a

lungul timpului, metode efi ciente de proiectare a

imobilelor din categoria respectivă. Conform celor

mai recente date statistice, până la momentul

actual, au fost construite mai mult de 50.000 de

astfel de obiective pe plan internaţional, majori-

tatea fi ind amplasate în zona centrală a Europei.

Relevant este, de asemenea, faptul că, din 2007

până în 2013 au fost eliberate mai mult de 3.000

de certifi cate ce atestă capacitatea unor arhitecţi

de a proiecta construcţii pasive. Optimizarea

raportului costuri-rezultate și majorarea efi cienţei

energetice rămân principalele obiective urmărite

în cadrul programelor de dezvoltare a metodelor

de proiectare și execuţie.

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 39

ANALYSISmenţionat anterior este mult mai mare, în multe

state comunitare, inclusiv în România, fi ind demarate

deja programe de efi cientizare a imobilelor existente.

Având în vedere această stare de fapt, este posibil

ca, pe termen mediu și lung, ideea de casă pasivă să

capete un ecou mult mai mare în percepţia benefi cia-

rilor, inclusiv în România, însă acest lucru va depinde

într-o măsură importantă de felul în care va fi abordat

conceptul respectiv - alternativa compromisurilor

fi ind, de la început, exclusă.

Casele active - o soluţie pentru maximizarea confortuluiEvident, există experţi consacraţi care contestă o

eventuală maximizare a economisirii, pe care se

bazează ideea de casă pasivă. Restricţiile destul

de mari în ceea ce privește consumul pot deveni

inacceptabile pentru anumiţi benefi ciari și, de aceea,

specialiștii au dezvoltat un alt model, cunoscut sub

numele de imobil plus-energetic sau casă activă.

Fiind, de asemenea, o construcţie ce respectă

principiile de sustenabilitate, aceasta implică mult

mai puţine limitări în ceea ce privește consumul

energetic, cu condiţia ca acesta să fi e asigurat din

resurse regenerabile. Pe scurt, casa activă pune

accentul pe elemente precum optimizarea condiţiilor

de locuit, fi ind astfel proiectată încât să interacţio-

neze cu mediul și să utilizeze la maximum resursele

naturale disponibile. Sursele de producere a energiei

sunt reprezentate de sisteme integrate în clădire sau

echipamente colective. Consumul redus este asigurat

printr-o abordare globală, ce presupune o astfel de

orientare cardinală și o formă arhitecturală care să

garanteze folosirea la maximum a potenţialului solar.

Pentru calculul energiei necesare unei case active

se ia în considerare totalul energiei consumate și al

emisiilor de dioxid de carbon rezultate din producerea

materialelor folosite la construcţie, iar rezultatul este

divizat la suprafaţă și numărul de utilizatori. Sisteme

de control inteligente ajustează în mod permanent

cantitatea de aer ventilat și aportul de lumină

naturală, în funcţie de condiţiile climatice exterioare.

Pentru proiectarea unei astfel de construcţii se iau

în calcul elemente precum condiţiile preconizate

de exploatare, exigenţele arhitecturale, tehnicile

disponibile de construcţie și materialele folosite,

infrastructura existentă, poziţionarea surselor de apă,

restricţiile impuse de managementul deșeurilor etc.

Proiecte-pilot realizate de importanţi furnizori de materiale specialeUn exemplu reprezentativ în ceea ce privește evoluţia

conceptului de casă pasivă este constituit de soluţiile

propuse de grupul Velux, experţii ce activează în

cadrul departamentului de cercetare-dezvoltare al

concernului având și o contribuţie semnifi cativă la

dezvoltarea principiilor imobilelor plus-energetice,

cunoscute sub denumirea de case active. De altfel,

Velux promovează propria viziune în ceea ce privește

caracteristica de sustenabilitate a clădirilor viitorului.

Reprezentanţii grupului subliniază că, în aceeași linie,

conceptul de case active se referă la construcţiile în

care condiţia de asigurare a confortului este comple-

tată de alte două exigenţe suplimentare, legate

de ecologie/protecţie a mediului și de economie

a resurselor. Energia necesară funcţionării este

asigurată din resurse proprii (exclusiv regenerabile)

fi e individuale, fi e înglobate într-un sistem colectiv,

nivelul producţiei de electricitate depășindu-l pe cel al

consumului. Astfel, confortul termic poate fi asigurat

indiferent de anotimp, iar impactul asupra mediului

este pozitiv, pentru întreaga durată de exploatare

a clădirii. Conceptul respectiv a fost sintetizat de

specialiștii companiei sub titulatura «Model Home

2020». Obiectivul declarat este acela de a contribui

la realizarea unor imobile fără emisii de dioxid de

carbon, care să benefi cieze, în mod suplimentar, de

un grad sporit de confort, ce poate fi obţinut prin

optimizarea caracteristicilor de climat interior, îmbu-

nătăţirea circulaţiei aerului și a nivelului de iluminare

naturală. În cadrul proiectului Model Home 2020,

grupul a construit case-model în cinci state europene

(Home for Life și Green Lighthouse - Danemarca,

Sunlighthouse - Austria, LichtAktiv Haus - Germania,

CarbonLight Homes - Marea Britanie, Maison Air et

Lumière - Franţa). După fi nalizare, diferite familii

s-au mutat în imobilele respective pentru a testa

performanţele energetice ale caselor luând în calcul

impactul factorului uman.

Produse performante pentru edifi carea imobilelor viitoruluiÎn prezent, atât pe segmentul caselor pasive, cât și

pe cel al imobilelor active furnizorii de materiale au

dezvoltat soluţii adaptate la noile exigenţe, încercând

să răspundă cât mai bine solicitărilor de performanţă

prevăzute în standardele de construcţie. Indiferent

dacă este vorba despre blocuri de zidărie, profi le

pentru fabricaţia tâmplăriei termoizolante sau

dispozitive complexe de management integrat, toate

aceste elemente includ un grad ridicat de inovaţie

tehnologică și sunt disponibile, de regulă, la preţuri

prohibitive. Cu toate acestea, tendinţele actuale ale

cererii și legislaţia implementată în Europa încu-

rajează îmbunătăţirea nivelului de competitivitate

a produselor respective, astfel încât este posibil

ca, pe termen mediu, acestea să devină accesibile

pentru majoritatea consumatorilor. În continuare,

sunt prezentate opiniile managerilor unor companii

consacrate, care se orientează deja spre dezvoltarea

de sisteme potrivite pentru asemenea aplicaţii.

Dragoş Matei, director general al AGC Flat Glass România: "AGC a dezvoltat, în decursul anilor,

numeroase soluţii adaptate în vederea atingerii

obiectivului legat de controlul energiei. Conform

datelor actuale, circa 70% din produsele livrate pe

piaţa de profi l pot fi folosite în vederea îmbunătăţirii

efi cienţei energetice (izolaţie termică iarna, respectiv

control solar în sezonul estival). În ultimul timp,

am dezvoltat câteva elemente vitrate orientate în

direcţia producţiei de energie. Este vorba despre

sistemul SunEwatt, reprezentând vitraje arhitecturale

ce încorporează dispozitive fotovoltaice. Este de

așteptat ca, în viitor, un număr tot mai mare de

produse cu astfel de proprietăţi să fi e folosite, mai

ales datorită benefi ciilor reale aduse clădirilor la

care sunt instalate. Pentru aplicaţiile din categoria

imobilelor pasive, mai pot fi menţionate sortimentele

Stopray Ultra 50 (cu luminozitate LT de 50%, protecţie

solară SF de 23% și coefi cient de transfer termic Ug

de 1,0 W/mpK) și Stopray 0,8, sticlă denumită astfel

datorită asigurării unei transmisivităţi termice a

geamului termoizolant de 0,8 W/mpK. Recent, am

constatat că benefi ciarii au început să conștientizeze

avantajele folosirii de produse performante, cum ar

fi cele ecologice și economice, date, în principal, de

limitarea consumului energetic. Trebuie menţionat

faptul că, în ceea ce privește sistemele din sticlă,

acestea au o durată de recuperare a investiţiei destul

de scăzută, care se poate reduce până la câteva luni.

Constatăm cu satisfacţie că, în România, cererea de

produse din categoria respectivă se situează la un

nivel destul de bun și considerăm că, pe măsură ce va

crește gradul de informare a utilizatorilor, comenzile

se vor majora într-un ritm susţinut. Dintre semnalele

pozitive pe care le înregistrăm în această perioadă,

remarcăm în mod deosebit solicitările tot mai nume-

roase pentru clădiri care să benefi cieze de certifi care

a sustenabilităţii. Pentru a asigura alegerea corectă

a soluţiilor constructive, compania noastră pune la

dispoziţia proiectanţilor și benefi ciarilor toate infor-

maţiile necesare cu privire la modelele recomandate

de sticlă".

Liviu Stoleru, director general și președinte al Consiliului de Administraţie al Cemacon: "În

ultimii ani am înregistrat o creștere semnifi cativă,

strategia adoptată de companie fi ind una de diferen-

ţiere și inovaţie. Pe această viziune s-a fundamentat

lansarea unor soluţii de zidărie adaptate cerinţelor

actuale de efi cientizare energetică. Societatea

noastră a consemnat o majorare de 34% a cifrei de

afaceri în primele nouă luni ale anului 2013 faţă de

aceeași perioadă din 2012. Vânzările cantitative au

crescut cu 33%, iar profi tabilitatea operaţională a

fost de 21%. În prezent, suntem singurul fabricant

de profi l din România care a introdus un produs

ce nu necesită termoizolaţie, Evoceramic 44 Super

TH - o inovaţie importantă pentru piaţa construc-

ţiilor sustenabile. Evoluţia vânzărilor pentru acest

sortiment este corelată cu stadiul din ciclul de viaţă

al produsului; pentru 2014 ne-am propus o dublare

a vânzărilor, pentru că există un potenţial important

40 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

ANALIZĂal cererii. Evoceramic 44 Super TH este cea mai mare

inovaţie a Cemacon pe segmentul materialelor

dedicate utilizării la clădirile «verzi». Performanţa

termică obţinută de un zid de tip monobloc este net

superioară cerinţelor normativelor termotehnice în

vigoare, rezerva de rezistenţă termică putând ajunge

cu până la 88% mai mare faţă de valorile prevăzute în

normativul curent de proiectare C107/2010. Procesul

de dezvoltare a noilor soluţii va fi implementat în

continuare, propunând produse cât mai efi ciente

pentru constructori și benefi ciari, care să asigure o

protecţie adecvată a mediului. Această tendinţă este

susţinută inclusiv de aplicarea directivelor europene

cu privire la efi cienţa energetică. Un alt factor care

poate duce la creșterea interesului benefi ciarilor este

constituit de calitatea produsului. Astfel, dacă soluţia

propusă este doar o «inovaţie», oferind o performanţă

inferioară celei aferente materialelor tradiţionale, pe

termen lung modelul respectiv nu va avea succes. De

asemenea, sunt vitale informarea corectă a clienţilor

și promovarea intensivă a produselor din categoria

respectivă, ceea ce reprezintă un efort suplimentar

pentru noi, însă absolut necesar pentru înţelegerea

corectă a avantajelor ce decurg din alegerea soluţiilor

menţionate anterior. În ultima perioadă, am observat

că utilizatorii încep să fi e tot mai atenţi la mesajele

noastre, tot mai mulţi fi ind cei care adoptă o atitudine

responsabilă din punct de vedere ecologic".

Aurel Vlaicu, director general al Gealan România: "Pentru compania noastră, vânzările pe

segmentul sistemelor destinate execuţiei de ferestre

pentru case pasive sunt inconsistente, iar acest fapt

poate fi pus pe seama cererii mici existente pe piaţă.

Din punct de vedere al structurii livrărilor, putem

spune că produsele respective deţin o pondere de 3%

din cifra de afaceri. În portofoliul Gealan există deja

seria S 9000, care, prin construcţia sa hexacamerală

și datorită caracteristicilor tehnice speciale, cum

ar fi geometria optimizată a armăturii, adâncimea

sporită a falţului de geam termoizolant (obţinută

graţie reproiectării tehnologiei de etanșare), asigură

o confi guraţie inovatoare și modernă. Aceasta

permite ansamblurilor realizate cu astfel de sisteme

să îndeplinească exigenţele de efi cienţă aferente

caselor pasive. Se poate afi rma că soluţia constructivă

propusă de Gealan este un mix optim ce îmbină un

grad înalt de termoizolare (Uf = 0,92 W/mpK cu

elemente standard de ranforsare), o fl exibilitate

sporită, o formă compactă și un design atrăgător.

Construirea unui imobil din această categorie

reprezintă un proces difi cil și costisitor, iar în România

oportunitatea de reducere a consumului de energie

printr-o astfel de metodă nu este exploatată ca în

vestul Europei. O cauză poate fi aceea că Guvernul nu

acordă facilităţi de fi nanţare pentru cei care ar dori să

întreprindă un asemenea demers. Se poate afi rma,

așadar, că factorul economic este cel care împiedică

benefi ciarul să ia în calcul construirea unui imobil

pasiv. Totodată, lipsa unor reglementări care să se

refere la viitorul construcţiilor și la perspectivele de

efi cientizare energetică întârzie procesul respectiv.

Este clar că, pentru dezvoltarea segmentului analizat,

se impune elaborarea unui cadru legislativ cores-

punzător, stabil și predictibil, instituind reguli clare

și corecte, iar pentru aceasta sunt necesare eforturi

deosebite de reeducare și reconsiderare a obișnu-

inţelor cotidiene. În plus, va fi obligatorie depășirea

barierelor tehnice referitoare, mai ales, la proceduri

de aprobare, acreditări etc.".

Filipe Ramos, director general al diviziei Isover BU, din cadrul Saint-Gobain Construction Products România: "Datorită faptului că imobilele

din categoria caselor pasive impun o termoizolare

optimă a clădirii, în vederea atingerii performanţelor

impuse de standardul elaborat de experţii PHI

Darmstadt (ce prevede consumuri pentru încălzire

de cel mult 15 kWh/mp*an), este necesară utilizarea

unor soluţii performante. Produsele din vată minerală

propuse de Isover răspund în mod optim acestor

exigenţe. Având în vedere nivelul foarte redus al

conductivităţii termice (λ), sistemele respective

asigură performanţele necesare la grosimi reduse

ale materialului utilizat. De asemenea, vata minerală

este permeabilă la vaporii de apă și nu permite

acumularea umidităţii în elementele de construcţie

peste care este aplicată. În aceste condiţii, durata de

exploatare este similară celei a imobilului la care este

instalat un astfel de termosistem. Un avantaj supli-

mentar este asigurat de încadrarea în Euroclasa A1 de

reacţie la foc, ceea ce înseamnă, de fapt, că materialul

este incombustibil, asigurând, astfel, un grad sporit

de protecţie împotriva incendiilor. În cazul caselor

pasive, prin instalarea corectă a membranei Isover

Vario KM Duplex se poate atinge inclusiv valoarea

solicitată de etanșare, schimbul de aer cu exteriorul

fi ind mai mic de 0,5 h-1. Deși nu deţinem informaţii

precise cu privire la utilizarea acestor materiale,

îmbucurător este faptul că am înregistrat o creștere

constantă a cererii în ultimii ani, în pofi da condiţiilor

nefavorabile specifi ce recesiunii. În perioada urmă-

toare, considerăm că livrările vor depinde într-o mare

măsură de implementarea corectă a prevederilor

directivei 31/2010/EU - domeniu în care România se

afl ă deja în întârziere. Considerăm că, inclusiv pe plan

local, am putea consemna o sporire semnifi cativă a

cererii, dacă în rândul utilizatorilor s-ar conștientiza

mai bine problematica protecţiei mediului, iar

autorităţile publice ar urgenta procesul de defi nire a

caracteristicilor aferente «clădirii cu consum aproape

zero de energie», care să se situeze la cote cât mai

apropiate de cele stipulate în standardul pentru case

pasive, după cum s-a întâmplat deja în majoritatea

statelor din Uniunea Europeană".

Marian Deaconescu, director de vânzări al Helinick: "Una dintre cele mai performante soluţii

propuse pe piaţa locală de Helinick, începând cu 2013,

este produsă de Johnson Controls. Este vorba despre un

sistem din categoria «Building Management System»

(BMS) ce permite scăderea costurilor de întreţinere și

asigură îmbunătăţirea gradului de confort. Produsul

este destinat clădirilor pentru care se solicită certifi care

din punct de vedere al sustenabilităţii (așa-numitele

«imobile verzi»). Principalele avantaje ce decurg din

utilizarea sistemului promovat sunt reprezentate

de: efi cientizarea consumurilor de energie termică și

electrică, mărirea duratei de utilizare a instalaţiilor

ce deservesc clădirea, obţinerea unor parametri de

confort diferenţiaţi pe zone și destinaţii ale clădirii,

funcţionare simplă, automată cu posibilitatea de modi-

fi care în funcţie de cerinţele utilizatorilor, mentenanţă

facilă și capacitate de extindere. De asemenea, punem

la dispoziţia clienţilor serviciile necesare realizării

BMS, începând de la faza de proiectare, continuând cu

furnizarea și instalarea echipamentelor, confi gurarea

reţelei, punerea în funcţiune și încheind cu asigurarea

serviciilor de garanţie și post-garanţie. În ultimii ani,

cererea de imobile care să respecte principiile de suste-

nabilitate a fost afectată de declinul economic, care a

fost resimţit la toate nivelurile industriale. Acest impact

negativ a fost resimţit inclusiv pe piaţa sistemelor de

management al clădirilor, care a consemnat un recul

destul de important în 2013, însă considerăm că

situaţia se va redresa rapid, având în vedere tendinţa

generală de orientare a benefi ciarilor înspre soluţii

de efi cientizare energetică și sporire a nivelului de

confort".

Andrea Li Puma, Sales Area Manager al Kaco New Energy România: "Compania Kaco New

Energy este specializată în dezvoltarea proiectelor de

energie solară, fiind unul dintre cei mai importanţi

producători europeni de invertoare pentru uz indus-

trial și rezidenţial. De la înfiinţare până în prezent,

firma a produs sisteme cu o putere totală de peste

6 GW. Suntem prima societate activă în sectorul

fotovoltaic care a produs propriul invertor fără emisii

de dioxid de carbon. În prezent, ne situăm pe locul

al treilea pe plan internaţional, în 2012 realizând

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 41

ANALYSIS

o cifră de afaceri de 210 milioane USD, ceea ce

reprezintă mai mult de 3% din vânzările globale în

acest domeniu. Din punct de vedere tehnic, produ-

sele noastre asigură o serie de avantaje, precum:

temperatură foarte ridicată de reducere a sarcinii

de funcţionare (70°C); gamă extinsă de urmărire a

punctului maxim de putere (seria TL3 de la 200 VCC

la 800 VCC); putere de curent continuu foarte redusă

(5%), ceea ce presupune începerea conversiei la o

eficienţă de 95% etc. Până în prezent, pe piaţa din

România am comercializat invertoare cu o putere de

12 MW, însă oferta către potenţialii clienţi depășește

150 MW. În momentul de faţă, în România există o

cerere semnificativă pe segmentul respectiv, datorită

reorientării specialiștilor - și chiar a populaţiei - către

producţia de energie prin utilizarea resurselor solare.

În contextul dat, ar putea crește interesul clienţilor

pentru produsele noastre, cu condiţia implementării

unor măsuri de simplificare a legislaţiei. Considerăm

că dezvoltarea pieţei este incipientă, dar pentru

2014 preconizăm o majorare importantă la nivelul

tuturor sistemelor utilizate în industria fotovoltaică".

Dan Ionescu, director general al Profi ne

România: "Pe segmentul sistemelor destinate

utilizării la casele pasive, vânzările înregistrate

de societatea noastră au avut un volum destul de

scăzut, cauza principală fi ind reprezentată de cererea

redusă de pe piaţa locală. Sistemele comercializate

pentru aplicaţiile de înaltă performanţă energetică

sunt constituite de seriile KBE 88, Trocal 88+

și Kömmerling 88plus. Pentru ansamblurile cu

suprafeţe mari recomandăm soluţia liftant-glisantă

PremiDoor 88. Trebuie menţionat că profi lele de

88 mm pot fi dezvoltate în vederea obţinerii unor

coefi cienţi de transfer termic cu valori mai mici de 0,8

W/mpK, prin folosirea de armături cu izolaţie termică

și inserţie de spumă poliuretanică. Toate elementele

din această categorie prezintă garnitură mediană,

șase camere de izolare atent dimensionate, sisteme

de prindere îmbunătăţite etc. De asemenea, elemen-

tele de etanșare din EPDM au prevăzută o cameră de

aer, ceea ce sporește capacitatea de termoizolare, ce

poate fi , în ansamblu, cu până la 32% superioară celei

aferente sistemelor uzuale de ferestre. În România

avem în stoc doar primul dintre reperele enumerate

anterior, disponibile în variantele alb și imitaţie

de lemn (nuc). În cea mai mare parte, tâmplăria

realizată de partenerii noștri prin intermediul acestor

soluţii constructive a fost livrată către export. Ţinând

cont de tendinţa crescătoare a costurilor pentru

energie, investiţia în aceste sisteme pentru case

pasive se recuperează tot mai rapid, însă argumentul

respectiv nu duce încă la majorarea cererii. Mulţi

dintre utilizatorii fi nali sunt informaţi în legătură cu

disponibilitatea unor astfel de produse precum și cu

avantajele utilizării lor, însă nu consideră oportune în

această perioadă de criză economică decât investiţiile

minime în tâmplărie. Conștientizarea benefi ciilor

pe care le asigură, pe termen scurt, mediu și lung,

asemenea soluţii reprezintă totuși un factor care ar

putea determina creșterea vânzărilor. Actualul certi-

fi cat energetic, obligatoriu la vânzarea/închirierea

locuinţelor, va avea cu siguranţă un impact pozitiv în

direcţia respectivă. În Europa de Vest, noua legislaţie

din domeniu este orientată spre alocarea de sume

importante pentru reabilitarea termică a imobilelor

existente folosind produse performante și sperăm că

acest model va fi preluat și în ţara noastră. Atunci se

va putea remarca un interes mult mai mare pentru

sistemele destinate caselor pasive".

Adin Tabacu, director al departamentului de

profi le PVC din cadrul Rehau Polymer: "Vânzările

pe segmentul sistemelor pentru ferestre folosite la

case pasive au cumulat, în acest an, circa un milion

de euro. O parte importantă din ferestrele realizate cu

profi le Geneo (repere certifi cate de Institutul pentru

Case Pasive PHI Darmstadt) sunt destinate livrărilor

pe pieţele externe, astfel încât este difi cil de evaluat

ponderea ansamblurilor comercializate în România.

Soluţia Rehau menţionată anterior asigură perfor-

manţe de termoizolare deosebite, graţie materialului

revoluţionar din care sunt realizate sistemele respec-

tive (Rau-Fipro), care garantează, în același timp,

caracteristici optime de stabilitate și rezistenţă. Graţie

absenţei sistemelor de armare metalice, se obţine

eliminarea punţilor termice la nivelul ramei, permi-

ţându-se, totodată, inserţia unor module termice

din materiale speciale prin care este îmbunătăţit și

mai mult coefi cientul de transfer termic (care poate

ajunge până la 0,79 W/mpK). Trebuie menţionat că,

în cazul utilizării geamului termoizolant cu trei foi de

sticlă, ansamblurile de ferestre executate cu sisteme

Geneo pot ajunge până la transmisivităţi de 0,8 W/

mpK și chiar de 0,54 W/mpK (în cazul ușilor). În ceea

ce privește fonoizolarea, clasa de izolare acustică

este SSK5, iar din punct de vedere al rezistenţei

antiefracţie produsele se încadrează în grupa WK2.

În perioada următoare este programată extinderea

gamei respective, fi ind în curs de brevetare soluţia de

ventilare Geneo Inovent, element integrat în profi lul

de ramă și având proprietăţi de recuperare a căldurii".

Alexandru Oancea, director de marketing

al Veka România: "Compania noastră deţine în

portofoliu exclusiv profile din PVC care pot fi utilizate

și la confecţionarea ferestrelor pentru imobilele

pasive. Atât sistemul Softline 82, cât și Alphaline

90 - ambele certificate pentru a fi folosite la astfel

de aplicaţii - au înregistrat în 2013 creșteri susţinute

în structura vânzărilor proprii. După centralizarea

tuturor informaţiilor, care are loc la sfârșit de an,

suntem convinși că vom raporta nivelul cel mai

ridicat de livrări în România pe segmentul respectiv.

Cea mai recentă certificare primită a vizat sistemul

Softline 82, acesta reprezentând platforma pe care

ne vom focaliza strategia de dezvoltare în urmă-

toarea perioadă. Profilul asigură beneficii majore în

ceea ce privește izolarea termică la dimensiuni mai

reduse, făcând această soluţie constructivă compa-

tibilă cu aplicaţiile de reabilitare termică a clădirilor

existente, precum și cu trendurile actuale de design

arhitectural. Mai mult, sistemul a fost creat astfel

încât să respecte viitoarele normative europene de

izolare termică și de protecţie a mediului, fiind 100%

reciclabil și prelucrabil în condiţii normale. Astfel, în

funcţie de coeficientul de izolare termică a pachetului

de sticlă, Softline 82 poate asigura transmisivităţi

de până la 0,67 W/mpK, aspect certificat de către

laboratorul IFT Rosenheim. Din păcate, în România

solicitările sunt relativ reduse în acest moment, din

cauze multiple. Unul dintre cei mai importanţi factori

care contribuie la acest fenomen este constituit de

lipsa de informare a consumatorului. Conform unui

studiu iniţiat de compania noastră în 2013, doar unul

din patru români poate face diferenţa clară dintre o

fereastră și un geam termoizolant. De asemenea,

8% dintre participanţii la acest studiu au declarat că

nu știu de unde să se informeze înainte de achiziţia

unor ferestre moderne. Acest nivel este alarmant

din punctul nostru de vedere, dacă ne gândim la

implicaţiile unei astfel de investiţii. De aceea, înainte

de orice, facem toate demersurile pentru educarea

consumatorului. Am iniţiat pe paginile noastre

de web un modul special care cuprinde cele mai

importante criterii pentru alegerea soluţiei corecte:

izolarea optimă, în vederea economisirii de energie

și, implicit, resurse financiare, durabilitate, dotare

cu sisteme antiefracţie etc. Totodată, este necesară

acordarea unei atenţii sporite operaţiunilor de

montaj, pentru a evita orice probleme ulterioare. În

ultima perioadă, am putut observa că exemplul dat

de Veka a fost preluat și de alţi furnizori, fapt care

ne bucură, întrucât demonstrează o reorientare către

calitate, în detrimentul preţului scăzut. Considerăm

că pe piaţa locală există încă perspective importante

de creștere pe acest segment, dar modul de evoluţie

a cererii depinde, în mod hotărâtor, de educarea

consumatorului".

Ovidiu ȘTEFĂNESCU

42 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

OPINII

ROOFART: Dublare a cifrei de afaceri, estimată pentru anul viitor

Afacerile raportate de Roofart România în primele opt

luni ale anului în curs s-au majorat cu 10%-15% faţă de

aceeași perioadă din 2012, însă managerii companiei

au în vedere o dublare a vânzărilor din 2013, având în

vedere extinderea gamei de produse în luna septembrie

a.c. Potrivit datelor disponibile pe portalul Ministerului

Finanţelor Publice, compania a realizat, în 2012, o cifră

de afaceri de 11,6 milioane de lei.

- Ce va determina creșterea afacerilor din acest an?- Începând din luna septembrie, am inclus în ofertă

ţigla metalică promovată sub marca Umbrella, ce se

estimează că va genera o dublare a cifrei de afaceri

a companiei, în 2014. Linia de producţie a fost

inaugurată în localitatea Sântionlunca, din judeţul

Covasna, în urma unei investiţii de 490.000 de euro și

are o capacitate de fabricaţie de 4 milioane mp anual.

Faptul că am comercializat, până în prezent, sisteme

de preluare a apelor pluviale ne-a făcut să ne gândim

că este momentul să oferim clienţilor și «elementul de

protecţie» al întregii construcţii, respectiv învelitoarea,

singura care lipsea din oferta fi rmei. Am luat decizia de

a investi datorită creșterii cererii de ţiglă metalică de

calitate la un preţ accesibil, a experienţei acumulate în

domeniu precum și a relaţiei dezvoltate cu furnizorul

suedez de materie primă SSAB, lider în producţia

oţelului de înaltă duritate.

- Cum credeţi că va evolua piaţa locală a acoperi-șurilor în perioada următoare?- Piaţa de acoperișuri din România, în special cea a

învelitorilor, a suferit o serie de modifi cări importante

în ultimii ani, ca efecte directe ale situaţiei economice

naţionale ce va avea repercusiuni și în perioada

următoare. În ceea ce privește sistemele pluviale de

preluare a apei de pe acoperiș, după scăderea bruscă

din 2009, în ultimii trei ani piaţa s-a afl at în continuă

creștere, datorită trendului ascendent înregistrat de

sectorul de renovări, în special pe segmentul rezi-

denţial. Din punct de vedere structural, comparând

cu anul 2010, valoarea pieţei sistemelor pluviale

provenind de la producătorii locali a înregistrat, anul

trecut, o majorare de peste 100%, de la 4,44 milioane

de euro în 2010 la 10,5 milioane de euro în 2012. La

polul opus se afl ă mărcile străine, ce au consemnat,

în această perioadă, scăderi anuale de 8%-10%.

Referitor la preferinţele consumatorilor fi nali privind

tipul sau culoarea sistemelor pluviale, piaţa tinde să

se uniformizeze. Astfel, dacă în urmă cu câţiva ani

exista o deschidere mai mare către diferite nuanţe

și materiale, în prezent cele mai bine vândute culori

pentru sistemele pluviale sunt maro (cu o pondere

de 53,8%) și roșu (26,2%). La polul opus se afl ă

culorile gri sau verde. Materialul cu ponderea cea mai

mare din vânzări este reprezentat de tabla din oţel

(91,9%), iar cota cea mai mică revine sistemelor din

PVC (2,8%).

Elena ICLEANU

Afacerile înregistrate în primele opt luni din 2013

de Kuma România, unul dintre liderii pieţei locale de

obiecte sanitare și mobilier pentru băi și bucătării, se

situează la aproximativ 2,5 milioane de euro, respectiv

la un nivel similar celui raportat în aceeași perioadă

din 2012. În această perioadă, compania defi nitivează

proiectul de achiziţie a unui spaţiu de producţie și

birouri în apropierea sediului companiei din Bănești

(judeţul Prahova).

- Ce previziuni aveţi pentru perioada următoare?- În ansamblu, privim cu optimism spre viitor și ne

pregătim pentru vremuri mai bune. Pentru că 80% din

producţia Kuma România se exportă în Scandinavia,

vom acorda mai multă atenţie acestei pieţe, total

diferită faţă de cea internă. De pildă, în România, o

renovare completă a băii se realizează de cele mai multe

ori la un interval de aproximativ 20 de ani, în timp ce în

ţările nordice astfel de lucrări au loc la fi ecare 2-5 ani,

conform tendinţelor în amenajare. Nordicii pun accent

pe designul lavoarului și schimbă frecvent aspectul băii,

cu costuri minime, numai prin înlocuirea lavoarului și a

măștii acestuia. Românii, în schimb, sunt adepţii modi-

fi cărilor totale și, când redecorează baia, își schimbă atât

mobilierul și obiectele sanitare, cât și plăcile ceramice.

Totuși, populaţia a început să aleagă nuanţe deosebite,

materiale inedite și forme tot mai diverse.

- Care au fost principalele criterii de achiziţie a instalaţiilor sanitare?- Consumatorii români au în vedere optimizarea

spaţiului. Suntem de părere că un spaţiu de mici

dimensiuni nu este neapărat un impediment în

reamenajare și că se poate transforma într-unul func-

ţional și deosebit. De exemplu, pentru a câștiga spaţiu

în baie, se poate monta o placă de duș executată de

Kuma personalizat, pe spaţiul disponibil, în locul

unei căzi de baie și, de asemenea, poate fi instalat un

lavoar într-o formă specială. Pentru casele noi, cu băi

mari, clienţii pot alege peste 75 de forme de lavoare.

Avem nouă grupe de materiale, din care șase sunt

marcă înregistrată Kuma și peste 60 de culori. Practic,

Kuma Special este conceptul care a generat succesul

companiei atât în Scandinavia, cât și în România.

- Care a fost cel mai solicitat produs din portofoliu și în ce regiuni aţi înregistrat cele mai mari vânzări?- În 2012 și până în luna august 2013, conceptul

de lavoar Kuma Proiect (personalizat pe spaţiul

disponibil) a fost cel mai bine vândut în România,

fi ind utilizat în special la hoteluri, pensiuni, clădiri

de birouri și centre comerciale. Un alt produs solicitat

tot mai mult în ultimii doi ani a fost reprezentat de

lavoarele Kuma Special pentru spitale și med-spa-uri.

Această nișă a avut rezultate deosebite inclusiv în

Franţa, Ungaria și Olanda, unde am lucrat la proiecte

împreună cu antreprenori mari de construcţii din

Europa, cum ar fi Bouygues Construction - Franţa.

Elena ICLEANU

t

d

p

î

R

t

Serghei MocreacFuncţia/Firma: director executiv, Roofart România;

Experienţă profesională: 20 de ani pe piaţa

sistemelor pentru acoperișuri.

ROOFART: Double turnover estimated for next year. Roofart Romania has an experience

of over 15 years on the roofing market and it is

specialized in the production of rainwater systems

consisting in gutters, downspouts and other specific

accessories. In the next period, the management

team aims to continue the initial development

strategy. Roofart regional group of companies

operates in multiple markets: as manufacturing and

distribution companies in Romania and Moldova

and with marketing and distribution activities in

Hungary, Russia, Ukraine, Slovakia and Bulgaria.

KUMA: Circa 80% din producţia locală se exportă în Scandinavia

K

c

-ș-

d

Camelia OlesenFuncţia/Firma: director executiv, Kuma România;

Experienţă profesională: 14 ani în top

managementul companiei.

KUMA: About 80% of the local production is exported to Scandinavia. The incomes recorded

in the first eight months of 2013 by Kuma Romania,

one of the leaders of the local market of sanitary

products and furniture for kitchens and bathrooms,

sum up approximately 2.5 million EUR, reaching, thus,

a level similar to that reported in the same period in

2012. During this time, the company accomplishes

the proposed acquisition of a manufacturing and

office space near the company's headquarters in

Băneşti (Prahova county), this being an opportunity

which appeared at the beginning of this year.

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 43

INTERVIEW

GROHE: Evoluţie de 43% a vânzărilor în perioada cea mai dură a recesiunii

În cei opt ani de activitate pe piaţa locală a instalaţiilor

sanitare, Grohe s-a impus ca una dintre mărcile cele mai

apreciate, graţie strategiei de promovare a unor produse

care să se adapteze cerinţelor actuale în ceea ce privește

sustenabilitatea. Chiar și în perioada recesiunii, compania

a continuat să înregistreze progrese în planul vânzărilor,

raportând o majorare de peste 43% în intervalul 2009 - 2012.

- Cum aţi reușit să gestionaţi activitatea societăţii într-un mediu de afaceri nefavorabil, precum cel din domeniul construcţiilor în ultimii cinci ani?- Este de notorietate faptul că industria de profi l a urmat

un trend general de scădere, care a fost mai accentuat în

2009 - 2011, chiar dacă ulterior situaţia generală s-a mai

echilibrat, consemnându-se o ușoară revenire a cererii.

Plasându-se oarecum împotriva curentului general, Grohe

a continuat implementarea unor politici de investiţii, care

au vizat atât perfecţionarea personalului propriu, cât și

"infrastructura" specifi că (magazine, materiale publicitare

dedicate partenerilor etc.). Această strategie a avut

rezultatele scontate și ne-a permis să raportăm creșteri

importante într-o perioadă nefavorabilă.

- Ce intenţii aveţi pentru intervalul următor în ceea ce privește piaţa locală?- Grohe își menţine planul de dezvoltare ce vizează

România, unul dintre obiectivele majore fi ind acela

de consolidare continuă a cotei de piaţă. În ceea ce

privește evoluţia domeniului local al construcţiilor,

revitalizarea acestuia va depinde în mod direct

de investiţiile care vor fi realizate în economie și,

implicit, în industria în care activăm, concretizate

prin consolidarea sectorului de bricolaj, relansarea

segmentului imobiliar etc. Evident, ar mai putea fi

identifi caţi și factori subiectivi care ar putea exercita o

infl uenţă pozitivă, cum ar fi , de exemplu, organizarea

unor competiţii sportive internaţionale, care ar putea

genera alocarea de fonduri suplimentare pentru mai

multe ramuri economice.

- În ce măsură succesul pe plan internaţional poate impulsiona activitatea din România?- Recent, principalii acţionari ai Grohe (TPG și DLJ

Merchant Banking Partners) au transferat un pachet de

87,5% către grupul nipon Lixil în parteneriat cu Banca

pentru Dezvoltare a Japoniei, printr-o tranzacţie de

aproximativ 4 miliarde USD. Au fost create premisele

dominării nete a pieţei sanitare din Europa, cifrele de

afaceri cumulate ale celor două entităţi depășind 4

miliarde euro. Cu sprijinul Lixil, Grohe intenţionează să

continue implementarea planului propriu de dezvoltare

pe termen lung, ce vizează inclusiv sectorul sanitar din

România. Trebuie subliniat faptul că, în noua structură,

compania germană își va păstra independenţa și va

urmări atingerea ţintei de lider internaţional al pieţei pe

care activează, care este, în prezent, caracterizată printr-

un grad ridicat de fragmentare.

Ovidiu ȘTEFĂNESCU

Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR), lider al pieţei

locale a insolvenţelor, a înregistrat o cifră de afaceri

de peste 6 milioane de euro anul trecut, pentru 2013

fi ind vizată o creștere cu 10%, în condiţiile în care piaţa

insolvenţelor a rămas la un nivel constant faţă de 2012.

- Prezentaţi cele mai importante dosare pe care le administraţi în sectorul construcţiilor.- În prezent, gestionăm insolvenţele unor companii

de dimensiuni mari din domeniu, precum Romstrade,

Alpine SA, Arcom, Lufi n Construct, Swan Property, Alia

Apartments, Edil Engineering, Bellevue Residence,

Concefa, Proimsat, Icco Construct, Mao Imobiliare,

Cartesian Invest etc. În ceea ce privește societatea

Romstrade, în prezent aceasta este în perioada de

observaţie, iar următorul pas constă în soluţionarea

contestaţiilor depuse la tabelul preliminar de creanţe,

care a fost afi șat pe 5 martie 2013. Alpine SA se afl ă,

de asemenea, în perioada de observaţie, în faza

defi nitivării tabelului de creditori, iar termenul pentru

această etapă a fost stabilit pentru luna decembrie

2013. Se încearcă salvarea afacerii, păstrarea locurilor

de muncă și redarea companiei redresate în circuitul

economic. Cu ajutorul creditorilor, credem că avem

premisele unei bune reorganizări. Tot în perioada de

observaţie se afl ă și proiectele Lufi n Construct, Arcom,

Swan Property, Edil Engineering, Bellevue Residence,

Concefa, Icco Construct, iar companiile Mao Imobiliare,

Alia Inmobiliaria și Cartesian Invest sunt în etapa de

reorganizare, în diverse stadii, urmând ca în viitorul

apropiat să se fi nalizeze procedura.

- Care este procentul companiilor ce se redre-sează din totalul celor ce intră în insolvenţă?- Media naţională a reorganizărilor a crescut în ultimii ani

de la 3%-4% în 2010 la aproximativ 6%-8% în prima parte

a anului 2013. În pofi da acestei rate destul de mici la nivel

naţional, la CITR procentul de reorganizări din portofoliul

propriu este de 50%. Încercăm mereu să identifi căm

soluţiile potrivite fi ecărei proceduri pe care o administrăm,

pentru a reuși salvarea companiilor. Astfel, evităm

falimentul și redăm companiile însănătoșite în circuitul

economic, pentru a aduce benefi cii pentru toate părţile

implicate în procedură - debitor, creditori, angajaţi și stat.

- Ce durată medie de soluţionare procedurală au dosarele în cazul companiilor de construcţii?- Durata unei proceduri de insolvenţă nu variază în

funcţie de obiectul de activitate specifi c companiilor - și

aceasta pentru că legea insolvenţei nu prevede astfel de

deosebiri. OUG nr. 91/2013 aduce câteva modifi cări legii

insolvenţei și, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod al

Insolvenţei prin această ordonanţă, termenul de reorga-

nizare s-a scurtat de la trei ani la un an. Raportându-ne

strict la companiile de construcţii, putem spune că jude-

carea contestaţiilor la tabelul de creanţe poate dura mai

mult în unele cazuri, deoarece se administrează probe

care necesită timp de procesare și prelungesc procesul,

cum ar fi expertiza în construcţii. (E.I.)

-

M

8

p

a

d

a

Mihai Stănuică (39 de ani)Funcţia/Firma: director general al Grohe, pentru

România și Bulgaria;

Experienţă profesională: 5 ani în industria de

profi l și 17 ani în marketing și vânzări.

GROHE increased sales by 43% during recession. The German group Grohe is one of the most representative suppliers in the sanitary installations field. Reporting a medium turnover of around 1,4 billion euro, Grohe is constantly oriented toward foreign markets, and this is why 85% of the revenues are provided by exports. During 2009 - 2012, at the group level was registered a growth of about 75% in terms of income (including the results of Joyou Chinese division), while the Grohe sub-group announced, for the same period, a profit increase of 62%. These figures are a solid proof of the economic reliability of Grohe, especially given that the market was deeply influenced by the recent financial crisis.

CITR are în portofoliu peste 60 de dosare ale unor firme de construcţii

e

i

-d-

f

Andreea AnghelofFuncţia/Firma: Managing Partner, CITR;

Experienţă profesională: 9 ani în domeniul

insolvenţei.

CITR manage over 60 cases of insolvency of construction companies. Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR), the leader of the Romanian insolvency market, has in its portfolio over 60 cases of construction companies in default. Most of these are in stages of observation or reorganization. Along with large companies such as Alpine Romania or Romstrade, the total procedures of the firms active in this area represent more than 20% of the current portfolio of CITR. Last year, the company recorded a turnover of 6 million EUR. For 2013 an increase of 10% is estimated, given that the insolvency market has remained at a similar level with the one registered in 2012.

44 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

OPINII

SELENA: Consolidarea operaţiunilor locale, un obiectiv permanent

Conform estimărilor conducerii echipei manageriale a

subsidiarei locale, cota de piaţă deţinută în ţara noastră

pe segmentul spumelor poliuretanice se situează la

aproximativ 25%. De-a lungul timpului, furnizorul

polonez a lansat o serie de produse inovatoare, care au

asigurat această poziţie și au exercitat un impact favo-

rabil asupra relaţiilor de afaceri cu fi rmele autohtone

specializate din domeniul construcţiilor.

- Oferiţi detalii cu privire la situaţia actuală a

Selena România în ceea ce privește performanţa

fi nanciară.

- Anul 2013 a constituit o perioadă în care am încercat

să consolidăm performanţele înregistrate în intervalul

anterior. Astfel, previziunile curente indică o menţinere a

nivelului general al cifrei de afaceri obţinute în perioada

de referinţă. Trebuie precizat, de asemenea, că experţii

noștri au semnalat ca fi ind posibile chiar depășiri ale

cotelor curente în cazul anumitor game de produse.

- Cum au evoluat parteneriatele de afaceri în

ultima perioadă, având în vedere difi cultăţile

generate de recesiune?

- Criza economică a declanșat, în mod automat, un sistem

de răspuns din partea companiei noastre, concretizat

prin aplicarea unor măsuri prin care am urmărit

consolidarea colaborărilor tradiţionale și adaptarea

dinamică la multiplele schimbări de trend și de consum

ale pieţei pe care activăm. Un element important al

strategiei actuale este cel care se referă la permanenta

modernizare a portofoliului de produse și asigurarea unei

fl exibilităţi care să garanteze un răspuns cât mai prompt

la solicitările curente ale utilizatorilor.

- Ce probleme aţi întâmpinat în derularea activităţii?

- Difi cultăţile majore ale anului 2013 au fost constituite,

în principal, de blocajul fi nanciar, manifestat pe întregul

lanţ producător - distribuitor - benefi ciar. Acesta a

generat un puternic efect de domino care a afectat

atât termenele de plată, cât și fl uxurile de numerar. De

asemenea, trebuie menţionat riscul fi nanciar la care se

supun furnizorii de materiale, inclusiv Selena România,

în ceea ce privește posibilele incidente de plată sau neîn-

casarea creanţelor. În ultimii ani, fenomenul respectiv

s-a manifestat destul de frecvent, nefi ind descurajat de

politici guvernamentale corespunzătoare care ar fi putut

măcar să prevadă plata TVA la încasare.

- Care sunt perspectivele și obiectivele de dezvol-

tare pentru intervalul următor?

- Ca întotdeauna, respectând liniile generale de conduită

în afaceri valabile la nivel de grup, avem ca principală

ţintă consolidarea operaţiunilor din România, concomi-

tent cu o continuare a procesului de construcţie a unor

parteneriate solide, pe termen lung. Estimăm, totodată,

că, deși situaţia generală actuală pe piaţa autohtonă a

construcţiilor nu este favorabilă, această tendinţă se va

schimba într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat,

având în vedere potenţialul sectorului respectiv.

Ovidiu ȘTEFĂNESCU

Subsidiara din București a concernului GSE Group

(Franţa) abordează, în egală măsură, proiecte indus-

triale (hale de producţie / depozitare) și comerciale,

precum și civile, cum ar fi spaţiile de birouri, centrele

de cercetare sau unităţile cu profi l sanitar. În prezent,

compania lucrează la fi nalizarea fabricii deţinute de

holdingul american Plexus, în Oradea.

- Care sunt perspectivele de adjudecare a unor

contracte noi?

- Actualmente ne afl ăm în discuţii cu mai mulţi

investitori, în legătură cu oportunitatea implementării

unor proiecte deosebite, însă decizia fi nală aparţine

clienţilor utilizatori și dezvoltatorilor, care sunt încă

destul de precauţi. Clienţii societăţii noastre sunt

cu precădere fi rme de talie internaţională. Astfel, în

condiţiile în care fl uxul de investiţii străine s-a diminuat

semnifi cativ și continuu în ultimii cinci ani, iar pentru

2013 estimăm o nouă scădere - de circa 35% faţă de

anul trecut -, perspectivele nu sunt încă pozitive. Multe

obiective au fost anulate, altele s-au amânat, iar cele

care au fost continuate au fost redimensionate în sensul

reducerii suprafeţelor. În general, participăm la licitaţii

și la negocieri directe cu dezvoltatori sau utilizatori

fi nali din domeniile industrial, de retail sau de birouri,

marja de concretizare a proiectelor în raport cu cea de

ofertare fi ind de circa 10%.

- Cum vor evolua afacerile companiei în condiţiile

actuale de piaţă?

- Anul curent este foarte asemănător cu 2009 din punct

de vedere al incertitudinii pieţei și al indeciziei investi-

torilor de a iniţia proiecte noi. Din nefericire, sfârșitul

de an nu anunţă schimbări pozitive pentru 2014 care,

pe lângă faptul că este o perioadă electorală, poate

aduce noi confl icte la nivel politic, ce vor genera anulări

sau amânări suplimentare ale investiţiilor. Societatea

noastră a accesat piaţa autohtonă în anul 2008, odată

cu instalarea crizei economice la nivel intern. Între timp,

am reușit să fi nalizăm o serie de obiective importante,

astfel încât în 2012 înregistram o cifră de afaceri de 17

milioane de euro. Cu toate acestea, având în vedere

cele menţionate, pentru anul în curs estimăm venituri

de circa 10 milioane de euro și sperăm la o menţinere

a acestei valori în viitor dacă piaţa va continua să se

deterioreze.

- Menţionaţi principalele aspecte negative pe

plan intern.

- Cel mai supărător aspect în contextul actual este

reprezentat de lipsa de acţiune a Guvernului în ceea ce

privește atragerea și încurajarea unor noi investiţii în

România. Mai mult, a fost desfi inţată inclusiv instituţia

de resort în acest sens, în prezent neexistând un “One

Stop Shop” unde un investitor străin interesat de

România să poată primi toate informaţiile necesare, să

fi e stimulat să ia o decizie de a investi și să fi e ajutat

în demersurile sale de demarare a operaţiunilor locale.

Simona ENE

c

s

p

m

-

t

Mihuţ Crăciun (51 de ani)

Funcţia/Firma: director general, Selena România;

Experienţă profesională: peste 20 de ani în

domeniul comercializării de materiale de construcţii.

SELENA continues the consolidation of local business. Selena Romania, the local subsidiary of Polish holding Selena Group, is one of the most prominent players on the national construction market, both on adhesive segment, and in sealants sector. The group hold 8 factories and has 13 subsidiaries around the world, which produce approximately 10% of the total amount of PU foams sold at the global level. Since 2009, the company recorded a constant growth of turnover, of about 20% every year. According to official information, in the last year the revenues was around 10,5 million euro, representing an increase of more than 30% compared to 2011.

GSE DESIGN & BUILD: Venituri anuale estimate la 10 milioane de euro

c

d

a

d

-

p

Nicolae Popa (41 de ani )

Funcţia/Firma: director comercial, GSE Design & Build;

Experienţă profesională: 15 ani în domeniul

construcţiilor.

GSE DESIGN & BUILD: Annual revenues estimated at 10 million EUR. The Bucharest subsidiary of the corporation GSE Group (France) addresses equally industrial projects (production / storage halls) and commercial and civil spaces such as offices, research centers or health units. GSE guarantees the price of the construction, the final term of the execution and the quality of the work regardless of the region in which the investment takes place, accompanying their traditional clients in their international development. Currently, the company is at the stage of completion of some further work in the factory owned by the American holding Plexus in Oradea.

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 45

INTERVIEW

Având în vedere faptul că principalul obiect de activi-

tate a Antreprizei de Reparaţii și Lucrări (ARL Cluj) SA,

constă în executarea lucrărilor de infrastructură, ale

căror dezvoltatori sunt instituţiile publice, contractele

adjudecate de societate sunt obţinute exclusiv prin

participarea la licitaţiile publice organizate pe plan

autohton.

- În ce proiecte este implicată societatea în

prezent?

- Actualmente avem în derulare mai multe contracte

în zona Transilvaniei, dar m-aș referi doar la trei dintre

acestea, a căror valoare însumează aproximativ 260

milioane de lei. Cel mai important, în valoare de 185

milioane lei prevede „Reabilitarea DN 15 și DN 15A:

Târgu Mureș - Reghin - Sărăţel”, executat în proporţie

de 75%, cu termen de predare la fi nele lunii iunie 2014.

Al doilea, în valoare de 61 milioane de lei, vizează

„Reabilitarea DJ 792A Tinca - Leș”, din judeţul Bihor,

executat în proporţie de 30%, cu termen de fi nalizare

în funcţie de alocaţiile bugetare. Al treilea contract -

„Modernizarea străzii Grănicerilor, din municipiul

Baia Mare” - (judeţul Maramureș), a cărui valoare se

situează la aproximativ 14 milioane de lei, se va fi naliza

la sfârșitul acestui an.

- Ce direcţie veţi urma pentru a asigura stabili-

tatea viitoare a fi rmei?

- Pentru evitarea eventualelor difi cultăţi viitoare,

precum și pentru asigurarea stabilităţii societăţii,

strategia de afaceri pe termen mediu cuprinde o

serie de aspecte referitoare la optimizarea organizării

interne, astfel încât să sporim fl exibilitatea în abor-

darea problemelor și luarea deciziilor. Totodată, vom

fi mai exigenţi în ceea ce privește nivelul efi cacităţii

activităţii și al disciplinei în muncă, mai ales că suntem

orientaţi spre proiecte de anvergură, indiferent de

locaţia în care se vor desfășura, astfel încât să păstrăm

cel puţin un volum constant al lucrărilor.

- Care a fost evoluţia afacerilor în ultimii ani și

cum o vedeţi în perspectivă?

- Având în vedere faptul că evoluţia pieţei specifice

s-a manifestat printr-o oarecare constanţă și aface-

rile societăţii noastre au fost menţinute aproximativ

la același nivel, anul trecut fiind înregistrate încasări

de 163,8 milioane de lei, iar pentru 2013 estimăm

venituri de 170,9 milioane de lei. În ceea ce privește

perspectiva dezvoltării infrastructurii în România,

suntem de părere că reintrarea pe un trend ascen-

dent se va observa odată cu revigorarea întregii

economii, creșterea capacităţii de atragere a fondu-

rilor europene și dirijarea acestora spre proiecte de

necesitate stringentă, care să faciliteze dezvoltarea

zonală și naţională, precum și a celorlalte ramuri

economice.

Simona ENE

ARL CLUJ SA: Domeniul infrastructurii nu a fost afectat de criză

c

-

s

r

l

d

v

p

Dan Lucian Mihancea (48 de ani)

Funcţia/Firma: președinte al Consiliului de

Administraţie, Antrepriza de Reparaţii și Lucrări -

ARL Cluj SA;

Experienţă profesională: 24 ani în domeniul

lucrărilor de infrastructură.

ARL CLUJ SA: The infrastructure domain was not affected by recession. Given that the main object of activity of the company Antrepriza de Reparaţii şi Lucrări (ARL Cluj) SA consists in the execution of infrastructure works (roads , bridges , highways , upgrades , repairs, maintenance , etc.) whose developers are the public institutions, the contracts won by the company are obtained exclusively through participating in public tenders organized on the local plan. The company is currently working on several projects in Transylvania, the most important being represented by the rehabilitation of DN 15 and DN 15A (Târgu Mureș - Reghin - Sărăţel), the modernization of DJ 792A (Tinca - Leș) in Bihor and the rehabilitation of Street Grănicerilor, in Baia Mare (Maramureș County).

SCHINDLER livrează 21 de ascensoare pentru complexul Skanska

Tendinţele de dezvoltare economică pe termen scurt sunt

destul de incerte, iar reprezentanţii Schindler România

se arată reticenţi în a face evaluări pozitive, cu atât mai

mult cu cât perspectivele pentru sectorul economic indică,

în cel mai optimist scenariu, o îmbunătăţire modestă a

rezultatelor actuale. Conducerea companiei consideră că

principalul motor de creștere va fi constituit, inclusiv în

viitor, de volumul investiţiilor străine directe, la care s-ar

putea adăuga fondurile alocate de autorităţile publice.

- Care sunt principalele proiecte pe care le-aţi

contractat în ultima perioadă?

- Schindler România va furniza 21 de ascensoare Schindler

5500 pentru proiectul Green Court Bucharest, realizat

de Skanska Construction România. În cadrul proiectului

respectiv va fi instalat primul sistem Port Technology de pe

plan local, reprezentând o metodă revoluţionară de control

al accesului și optimizare a trafi cului pe verticală. Această

soluţie de management aduce un plus de funcţionalitate

întregului imobil, asigurând totodată o diminuare de până

la 50% a consumului energetic - condiţie importantă

pentru o construcţie ce deţine un certifi cat de înaltă

performanţă din punct de vedere al sustenabilităţii. De

asemenea, ca urmare a licitaţiei organizate de Metrorex

pentru dotarea extensiei Magistralei 4 a metroului, a fost

semnat contractul de livrare, începând cu acest an, a 22 de

scări rulante Schindler 9300-AE, 12 ascensoare Schindler

5400 și două trotuare rulante orizontale Schindler 9500-35,

pentru staţiile "Laminorului" și "Străulești".

- Cum comentaţi situaţia actuală existentă pe piaţa

de profi l din România?

- În condiţiile economice specifi ce recesiunii, când investi-

ţiile sunt destul de reduse, clienţii așteaptă de la furnizori

o mai mare implicare în ceea ce privește consultanţa

tehnică și suportul pentru realizarea proiectului, în vederea

identifi cării soluţiei optime pentru asigurarea trafi cului și

minimizarea efortului fi nanciar. Din acest punct de vedere,

am fost mereu alături de partenerii noștri și i-am consiliat

pentru obţinerea rezultatelor scontate. Considerăm că,

atât timp cât cererea de spaţii rezidenţiale este limitată,

competiţia din domeniul lifturilor pe segmentul livrării

de echipamente noi este benefi că, această stare de fapt

determinând companiile să facă eforturi suplimentare

pentru valorifi carea cât mai bună a propriilor avantaje

competitive. În ceea ce privește serviciile de întreţinere,

care, la momentul actual, par a fi segmentul de afaceri ce

poate genera venituri constante, se remarcă o focalizare a

atenţiei furnizorilor spre activitatea respectivă, mult mai

evidentă decât în perioada anterioară.

- Ce perspective de relansare întrevedeţi pe termen

scurt?

- Prognozele sunt foarte clare, din punctul nostru de

vedere. Astfel, va trebui ca toate companiile din domeniu

să evolueze în aspecte esenţiale pentru acest tip de afacere,

cum ar fi siguranţă, calitate și inovaţie, completate de

consolidarea gradului de responsabilitate socială.

Ovidiu ȘTEFĂNESCU

d

d

p

c

c

p

Gabriel Cîrstea (45de ani)

Funcţia/Firma: director general, Schindler România;

Experienţă profesională: 20 de ani în domeniul

ascensoarelor.

SCHINDLER delivers 21 elevators for Skanska office building. In the first nine months of 2013, Schindler Group reported a 7% growth of orders, compared to the same period of the previous year. Whilst, at the global level was registered a heterogeneous evolution on the individual markets, the specific orders increased for Swiss company in all the regions where the group was active. A particular success was confirmed in China and India, the growing rate being higher than in other countries of the world. In Romania, the local subsidiary announced, for the same period, an improvement in orders compared to 2012, a real performance taking into consideration the unfavorable business conditions on this market and the high level of the competition.

46 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

OPINII

CONEST SA: Extinderea pe noi pieţe reprezintă o prioritate

Prezentă de 50 de ani pe piaţa autohtonă de construcţii (la

început ca Trustul de Construcţii Montaj Iași), Conest SA are

în execuţie circa 25 de obiective din sectorul construcţiilor

civile, industriale, edilitare și de infrastructură rutieră, a

căror valoare depășește 55 milioane de euro. Toate

acestea, în condiţiile în care cele mai multe proiecte sunt

contractate prin participarea la licitaţiile publice, cu o marjă

de concretizare de 15% din totalul ofertelor transmise.

- Cum s-a desfășurat activitatea companiei în perioada recesiunii?- Având în vedere faptul că sectorul de profi l a fost printre

cele mai afectate de recesiune în ultimii ani, pentru a

contrabalansa reducerea masivă a investiţiilor, în special

a celor din domeniul construcţiilor civile și industriale,

am fost nevoiţi să "construim" Divizia de Infrastructuri

Rutiere, a cărei activitate ne-a întregit veniturile. În

prezent, vizăm două direcţii principale de acţiune,

respectiv menţinerea stabilităţii companiei și concen-

trarea pe utilizarea cât mai efi cientă a resurselor, prin

aplicarea profesionistă a managementului de proiect.

- Care sunt principalele acţiuni vizate pentru dezvoltarea ulterioară?- Suntem de părere că fondurile europene reprezintă

principalele motoare de creștere a sectorului de

construcţii pe termen mediu. Fiind familiarizaţi cu

procedurile de implementare și execuţie a acestor tipuri

de contracte, ne vom direcţiona activitatea în această

zonă de lucru. Totodată, în mediul intern al companiei,

vizăm efectuarea unor noi investiţii axate pe califi carea

și specializarea personalului, extinderea parcului de

utilaje și echipamente (în special pentru lucrările de

infrastructură rutieră), realizare unor obiective de

investiţii private adresate comunităţii din Iași, fi nalizarea

implementării aplicaţiei integrate IT de control al

costurilor (ERP) și dezvoltarea departamentului intern

de atragere și implementare a proiectelor fi nanţate din

surse nerambursabile. Pe de altă parte ne propunem

extinderea la nivel naţional și cochetăm cu ideea de a

ieși si pe plan internaţional, în Irak, Alger sau Republica

Moldova, cu susţinerea asociaţiilor profesionale ale căror

membri suntem (PSC și ARACO).

- Cum au evoluat indicatorii fi nanciari în contextul pieţei specifi ce?- La nivelul anului trecut, cifra de afaceri a companiei

noastre s-a situat la 15 milioane de euro, în creștere faţă

de rezultatele din intervalul anterior de referinţă. Totodată,

prognoza pentru anul în curs este optimistă, fi ind estimate

afaceri de 20 milioane de euro, iar pentru 2014 ne așteptăm

la continuarea trendului crescător. În ceea ce privește piaţa

de profi l, considerăm că primele semnale de intrare pe un

trend ascendent se vor observa din anul 2015, în speranţa

că anul viitor autorităţile centrale vor rezolva problemele

semnalate de operatorii din domeniul construcţiilor, în

special pe cele legate de modifi carea legislaţiei achiziţiilor

publice, certifi carea capacităţii profesionale a fi rmelor de

construcţii și utilizarea contractelor de tip FIDIC. (S.E.)

Societatea DAC (Dynamic Aid Concept) Antrepriză

Construcţii - București, contractează lucrări prin nego-

cieri directe, cu o marjă medie de concretizare de 50%,

în raport cu volumul ofertelor trimise. Compania abor-

dează în principal proiecte industriale și rezidenţiale,

în primele trei trimestre din 2013 concentrându-se pe

sectorul industrial, fără să neglijeze însă segmentul

rezidenţial.

- În ce alte lucrări este implicată societatea în prezent?- Pe lângă calitatea de constructori si dezvoltatori a peste

350 de apartamente și a 15,5 hectare de parcuri industriale

și logistice, societatea noastră asigură servicii de antrepriză

generală, în prezent având în derulare un proiect de

consolidare și restaurare a unei clădiri istorice amplasate

pe strada General Berthelot din Capitală, la fi nalizarea

lucrărilor valoarea acesteia urmând a se ridica la 5 milioane

de euro. În paralel, lucrăm la un proiect mixt (ce cuprinde o

hală de depozitare și un imobil de birouri cu o arie însumată

de 1.300 mp) pentru societatea Maisadour Semences,

ambele fi ind amplasate în parcul DAC Industrial Park, de pe

DN3, proiect care va fi fi nalizat în luna decembrie a.c.

- Care sunt principalele direcţii de acţiune în vederea dezvoltării ulterioare?- Începând cu anul 2014, vom demara lucrările de

dezvoltare a celui de-al treilea complex industrial pe

care îl deţinem, denumit “DAC Logistic Park”. Obiectivul,

amplasat pe DN3 (la ieșirea din localitatea Brănești-Islaz,

la o distanţă de 18 km faţă de Capitală), dispune de o

parcelă de teren cu o arie de 135.000 mp, din care 15.000

mp au fost achiziţionaţi de fi rma Chevalex, suprafaţă

pe care a fost construită și dată în folosinţă o fabrică de

procesare a cărnii. Parcul industrial este deja dotat cu

infrastructură completă atât din punct de vedere rutier,

cât și edilitar. În ceea ce privește segmentul rezidenţial,

compania noastră va iniţia strategia de construcţie și

comercializare a unor apartamente de tip “low-cost”,

prin intermediul unor colaborări stabilite pe termen lung

cu parteneri tradiţionali, mai ales că avem o experienţă

vastă în parteneriate de acest fel și dispunem de un

pachet complet de servicii de proiectare, construcţie

și vânzare, iar dezvoltarea se va realiza împreună cu

proprietari de terenuri.

- Cum a evoluat piaţa specifi ca în contextul economic general? - Având în vedere faptul că de la fi nele anului 2008 au

început să se resimtă efectele crizei fi nanciare pe plan

intern, perioada 2009-2010 a fost cea mai difi cilă atât

din perspectiva scăderii investiţiilor, cât și a rentabilităţii

afacerilor în acest domeniu. Strategia societăţii noastre

pentru combaterea efectelor negative ale recesiunii a

vizat, printre altele, externalizarea unor servicii, redu-

cerea cheltuielilor și gestionarea atentă a proiectelor.

Astfel, din anul 2011 am început să ne redresăm în mod

vizibil, în 2012 am atins un nivel al cifrei de afaceri de

peste 24 milioane de lei, iar în anii următori sperăm să

înregistrăm un ritm susţinut de evoluţie. (S.E.)

m

-c-

n

d

Irinel George Tofan (38 de ani)Funcţia/Firma: director general, Conest SA Iași;

Experienţă profesională: 4 ani în domeniul

construcţiilor.

CONEST SA: The expansion on new markets is a priority. Being present for over 50 years on the local construction market (initially named Trustul de Construcţii Montaj Iaşi), Conest SA is currently running about 25 projects in the civil, industrial, municipal construction segment and in road infrastructure with a value exceeding 55 million EUR. Most of these projects have been contracted through participation in public tenders (15% of the total bids submitted being succesful). In the past year, the turnover of the company stood at 15 million EUR, up from the previous quarter benchmark results. Furthermore, the forecast for this year is optimistic and estimates results of 20 million EUR.

DAC ANTREPRIZĂ CONSTRUCŢII: Nou parc industrial aflat în perspectivă

ș

p

-e-

î

Oana Crăciunescu (24 de ani )Funcţia/Firma: asociat, DAC Antrepriză Construcţii;

Experienţă profesională: 6 ani în domeniul

construcţiilor.

DAC ANTREPRIZĂ CONSTRUCŢII: New industrial park in perspective. The company DAC (Dynamic Aid Concept) Antrepriză Construcţii - Bucharest, contracts works through direct negotiations with an average margin of accomplishment of 50% compared to the volume of bids submitted. The company deals mainly with industrial and residential projects and, during the first three quarters of 2013, has focused on the industrial sector, without leaving aside the residential segment, given the recent completion of the Shine Residence II building, developed privately. Furthermore, the company provides general contracting services and currently works on a project which consists in the restoration and consolidation of a historic building.

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 47

INTERVIEW

BUTAN GRUP demarează producţia de componente mecanice

Butan Grup - Galaţi își desfășoară activitatea - atât pe piaţa

locală, cât și la nivel regional, prin fi liala din municipiul

Ploiești - în domeniul instalaţiilor de ridicat. Compania

deţine experienţa și capacitatea tehnică necesare pentru

realizarea lucrărilor de proiectare, montaj, reparaţii, moder-

nizare, întreţinere, expertiză și diagnosticare, precum și

furnizarea pieselor de schimb pentru electropalane (poduri

rulante / macarale portal cu unul sau mai multe cârlige,

macarale pivotante și elemente auxiliare.

- Care este situaţia pieţei specifi ce pe plan

autohton?

- În pofi da faptului că, la nivel local, nu există mulţi

producători specializaţi în execuţia și asigurarea servici-

ilor aferente echipamentelor de ridicat, o anumită cotă

din piaţa de profi l aparţine societăţilor ce importă astfel

de sisteme, nefi ind specializaţi în procesul de fabricaţie,

ci acţionând ca simpli furnizori / distribuitori. În aceste

condiţii, chiar dacă s-ar crede că nu există concurenţă

din punct de vedere al volumului de fi rme, competiţia

este cu atât mai acerbă cu cât trebuie să facem faţă

tehnologiilor din afara graniţelor. Mai mult, având în

vedere nivelul scăzut al investiţiilor industriale, care

să necesite utilizarea podurilor rulante sau a unui alt

tip de macarale, piaţa specifi că se afl ă - ca și celelalte

sectoare din domeniul construcţiilor - în scădere faţă de

anii precedenţi.

- Cum a evoluat activitatea companiei în acest

context și care sunt premisele de creștere?

- În ceea ce ne privește, evoluţia indicatorilor fi nanciari

din anul precedent a fost pozitivă, însă rezultatele obţi-

nute au fost completate de activitatea de modernizare și

reparaţii a unor instalaţii vechi, această divizie reușind să

compenseze nivelul scăzut al cererii de noi echipamente

de profi l în 2012. Pentru intervalul următor (2013-2015)

este prognozată o sporire a volumului comenzilor, iar

faptul că furnizăm produse dedicate și personalizate

- nu instalaţii standard - reprezintă un avantaj pentru

compania noastră în domeniul căruia ne adresăm.

- Prezentaţi evoluţia încasărilor și estimaţi

trendul acestora în contextul pieţei.

- În cursul anului trecut am înregistrat o cifră de afaceri de

11,5 milioane de lei, pentru 2013 fi ind estimată o creștere

moderată faţă de rezultatul anterior, până la nivelul de 14

milioane de lei. Perspective optimiste se bazează inclusiv pe

cuantumul încasărilor din primul semestru, care s-a situat

la 7,1 milioane de lei. Totodată, având în vedere faptul că

se așteaptă ca sectorul de construcţii să se înscrie pe un

trend sustenabil începând cu anul 2015 (odată cu intrarea

estimată în spaţiul Schengen, ce va genera inclusiv atra-

gerea unor investiţii străine), pe termen mediu estimăm

rezultate în creștere la nivelul companiei noastre. Mai mult,

din cauza majorării costurilor de procurare a materialelor,

din 2014 am luat decizia de a dezvolta producţia proprie

de componente mecanice, fapt ce va contribui atât la

sporirea afacerilor, cât și la creșterea gradului de stabilitate

a companiei. (S.E.)

-

1

m

m

c

l

Jorj Butan (58 de ani)

Funcţia/Firma: director general, Butan Grup;

Experienţă profesională: 30 ani în domeniul

echipamentelor și instalaţiilor de ridicat.

BUTAN GRUP starts the production of mechanical

components. Butan Grup – Galaţi operates - both

on the local and regional level through the branch

from Ploieşti - in the area of lifting mechanisms. The

company has the necessary experience and technical

ability for the completion of design, installation,

repair, modernization, maintenance and expertise

as well as for the supply of spare parts. Last year,

the company recorded a turnover of 11.5 million

RON and, it estimates for 2013 a moderate increase

over the previous result, up to over 14 million RON.

Strategia de afaceri aplicată de compania Temad în

acest an a presupus crearea unor centre proprii de

producţie, prin înfi inţarea a două fi rme distincte,

respectiv Temad Producţie (fabrică de plasă din fi bră

de sticlă) și Temad Energie (centrală fotovoltaică). De

asemenea, a fost inaugurat un centru de producţie

pentru prelucrarea mecanică a profi lelor din aluminiu,

proiect realizat cu o fi nanţare europeană în valoare de

250.000 de euro. Fabrica de plasă din fi bră de sticlă a

fost deschisă recent la Brașov și este rezultatul unei

investiţii ce depășește un milion de euro.

- Detaliaţi investiţia pe care aţi derulat-o pentru

realizarea unităţii productive din Brașov.

- Această investiţie, prin intermediul căreia ne vom

consolida poziţia din sectorul termoizolaţiilor în

construcţii, a creat peste 50 de locuri de muncă. În cadrul

unităţii de producţie se realizează plasă din fi bră de sticlă de

145 g/mp și 160 g/mp, în diferite culori (alb, portocaliu,

verde și galben). Estimăm că producţia anuală se va situa

la nivelul de aproximativ 7 milioane mp.

- Cum se desfășoară activităţile de livrare în

cadrul fi rmei?

- Reţeaua proprie de distribuţie acoperă toate orașele

la nivel naţional, cuprinzând 14 fi liale cu depozite

regionale și un parc auto cu peste 160 de autovehicule,

livrările realizându-se în maximum 24 de ore din

momentul confi rmării comenzii către magazine tradi-

ţionale, toate reţelele de centre de bricolaj, hipermar-

keturi, magazine specializate și clienţi din domeniul

construcţiilor și alte ramuri ale industriei. Ponderea

comercializării plasei din fi bră de sticlă și a accesoriilor

pentru termoizolaţii a însumat, anul acesta, peste

10% din total, diferenţa fi ind reprezentată de adezivi

și etanșeizanţi (40%), vopsele spray / sprayuri tehnice

(15%) și alte sortimente. Valoarea comenzilor primite

s-a situat la un nivel optim în primele nouă luni ale

acestui an și a permis înscrierea pe un trend ascendent

al cifrei de afaceri, până la fi nele exerciţiului fi nanciar în

curs fi ind estimată o creștere de 5% a vânzărilor faţă de

valoarea de 110,2 milioane de lei din 2012. Considerăm

că piaţa plasei din fi bră de sticlă are un potenţial

deosebit de dezvoltare, întrucât se utilizează la lucrări

de reabilitare termică, iar majoritatea imobilelor de

locuinţe multietajate din România sunt construite după

proiecte elaborate în perioada 1950-1990 ce necesită

intervenţii urgente.

- Care a fost evoluţia segmentului specifi c în

ultima perioadă?

- Anul în curs a fost foarte difi cil din punct de vedere

economic atât în domeniul construcţiilor, cât și în cel

al industriei, înregistrând scăderi masive, care este

posibil să nu fi e recuperate în viitorul apropiat. În acest

context, am decis să ne axăm strategia de dezvoltare

pe dezvoltarea portofoliului de produse și prin intrarea

pe noi pieţe.

Camelia PANTEL

TEMAD PRODUCŢIE: Fabrică de plasă din fibră de sticlă, la Braşov

c

d

d

l

p

i

Florin Madar (51 de ani)

Funcţia/Firma: director general, Temad Producţie;

Experienţă profesională: 20 de ani în domeniul

materialelor pentru construcţii.

TEMAD PRODUCŢIE: Fiberglass mesh production place, opened in Braşov. The business strategy applied by Temad company during this year involved the opening of their own production centers, by creating two separate companies, namely Temad Producţie (fiberglass mesh production place) and Temad Energie (photovoltaic plant). A production center for machining aluminum profiles was also opened, the project being accomplished with European funding worth 250,000 EUR. The fiberglass mesh factory recently opened in Braşov is the result of an investment of more than one million EUR. The investment has created more than 50 jobs and the annual production stands around 7 million square meters.

48 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

OPINII

ICCO GRUP: Strategie multidirecţională de dezvoltare a afacerilor

Afl ată în reorganizare, deși având o vastă experienţă

în domeniul construcţiilor industriale și civile, grupul

de fi rme ICCO - Brașov a încercat nu numai să se

implice în lucrări de antrepriză generală, ci și să atragă

investiţii în regiune, în Parcul Industrial Brașov, afl at

în proprietate. Conform planului de reorganizare,

managerii fi rmei estimează că în maxim 12 luni fi rma

va ieși din insolvenţă.

- În ce proiecte este implicată societatea în prezent?- Actualmente, ne afl ăm în etapa de execuţie a

fi nisajelor noului Spital Municipal din Bacău (cu o

suprafaţă 21.500 mp), valoarea investiţiei depășind

151,8 milioane de lei, fără TVA. Tot pentru o unitate

sanitară (Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie

Dr. Ioan Aurel Sbârcea, din Brașov), efectuăm lucrările

de reabilitare și consolidare a clădirii cu o arie de

aproximativ 7.500 mp. Obiectivul de investiţii, în

valoare de 12,6 milioane de lei, aparţine Ministerului

Sănătăţii. Totodată, suntem implicaţi în realizarea

balizajului pentru construcţia noii piste de pe

Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, precum și a

unor unităţi de producţie cum ar fi Kronospan (din

Belarus), Siemens (Deva și Timișoara), Premium

Aerotec (Brașov) și Autoliv (Sfântu Gheorghe).

- Care a fost evoluţia afacerilor în contextul difi cil din ultimii ani?- Scăderea abruptă - deși fi rească având în vedere condi-

ţiile pieţei și dimensiunea grupului - din 2009 (cu 42%

faţă de intervalul precedent de referinţă), a fost urmată

de creșteri ușoare și constante ale veniturilor anuale,

pe fondul accesării unor noi pieţe de dezvoltare, astfel

încât în 2012 cifra de afaceri a însumat 111 milioane

de euro (+14% faţă de anul anterior). Pentru perioada

următoare ne-am propus menţinerea afacerilor la nivelul

actual, pentru fi ecare segment de activitate acţionându-

se în sensul identifi cării oportunităţilor. Anul viitor, în

cadrul punctului de lucru din Timișoara (ICCO EMT), vom

implementa două proiecte cu fi nanţare nerambursabilă,

acestea vizând extinderea procesului de fabricaţie și

dezvoltarea sustenabilă. Recent, ICCO a câștigat un

contract de construcţie a unui spital în Irak, valoarea

acestuia situându-se la circa 52 milioane de euro.

- Cum s-au refl ectat efectele recesiunii în mediul local de afaceri?- Anul trecut, societăţile de construcţii din Brașov au

încasat circa 500 milioane de euro, ceea ce reprezintă

7% din afacerile tuturor operatorilor economici locali,

în condiţiile în care numărul antreprenorilor activi a

scăzut cu 7,5%, până la 2.755 de fi rme. În condiţiile date,

pentru 2014 specialiștii în domeniul economic prevăd o

creștere iminentă, la care vor contribui atât proiectele de

infrastructură fi nanţate din surse nerambursabile, cât și

fi nalizarea lucrărilor la aeroportul din Ghimbav.

Simona ENE

În calitate de principal operator în domeniul serviciilor de

alimentare cu apă și canalizare din judeţ, Compania de

Apă Târgoviște - Dâmboviţa SA derulează, în prezent, un

proiect amplu, a cărui valoare depășește 583 milioane de

lei. Obiectivul de investiţii vizează extinderea și reabilitarea

infrastructurii de apă potabilă și uzată din mai multe loca-

lităţi, fi nanţarea fi ind asigurată din surse nerambursabile.

- Ce presupune obiectivul de investiţii afl at în derulare?- Proiectul prevede execuţia lucrărilor de infrastructură

edilitară, respectiv de alimentare cu apă potabilă și uzată,

din aglomerările Târgoviște, Moreni, Găești, Pucioasa,

Fieni și Titu. Lucrările propriu-zise au fost demarate în anul

2010 și, deoarece am avut la dispoziţie 42 de luni pentru

implementarea acestui obiectiv - de care vor benefi cia

aproximativ 172.000 de locuitori -, fi nalizarea acestora

a fost prevăzută pentru sfârșitul anului 2013. Din suma

totală necesară defi nitivării lucrărilor, contribuţia neram-

bursabilă a asigurat 77,4% din valoarea totală, diferenţa

fi ind completată din contribuţia societăţii noastre (8,8%),

a autorităţilor centrale (11,9%) și a celor locale (1,8%).

- Ce direcţii de acţiune prevede strategia viitoare de afaceri?- Strategia de dezvoltare a companiei noastre pentru

intervalul 2013-2015 include mai multe direcţii de

acţiune, în funcţie de aspectul vizat. Astfel, avem

câte o strategie pentru fi ecare componentă a afacerii,

începând cu laturile comercială, de marketing,

operaţională și de întreţinere, până la resursele umane,

sistemele informaţionale sau managementul fi nanciar.

Principalul scop al implementării și monitorizării

actualului plan de administrare vizează consolidarea

poziţiei noastre în calitate de operator regional în

domeniul gestionării reţelelor edilitare, în toate zonele

din judeţ. Astfel, prin procesul de extindere, ce include

preluarea în operare a noi localităţi, urmărim majorarea

gradului de competitivitate la nivel naţional și, într-un

context mai amplu, chiar pe plan european. În ceea ce

privește rezultatele fi nanciare, având în vedere faptul

că în primul semestru din 2013 încasările au însumat

23,3 milioane de lei, pentru întregul an fi scal estimăm

venituri de 46,2 milioane de lei, în ușoară creștere faţă

de cele din intervalul anterior de referinţă, când am

consemnat 45,4 milioane de lei.

- Care sunt difi cultăţile întâmpinate în activitate? - Aspectul care generează cele mai multe difi cultăţi în

derularea activităţii noastre, prin implicaţiile legate de

suportabilitatea facturilor la serviciile de alimentare cu

apă și canalizare, este reprezentat de gradul ridicat de

pauperitate în rândul populaţiei. Totodată, faptul că în

intervalul 2000-2012 dezvoltarea reţelelor edilitare s-a

realizat în mod haotic a dus la confi gurarea sistemelor

cu un număr redus de surse de apă și staţii de epurare,

aspect pe care trebuie să îl corectăm prin proiectele

actuale. (S.E.)

a

d

c

a

-l-

Mirela Rădulescu (40 de ani)Funcţia/Firma: director de vânzări & marketing,

ICCO Grup;

Experienţă profesională: 12 ani în cadrul

companiei.

ICCO GROUP: Multidirectional strategy for business development. Given that it is in insolvency, although it has an extensive experience in the industrial and civil constructions domain, the group of companies ICCO - Brașov tried not only to engage in general contracting works, but also to attract investments in the region, in Brașov Industrial Park, which it owns. Moreover, in order to maintain the momentum in the market context of the last few years, the company's strategy aimed both to participate at tenders for public works and to focus on the development of sectors less affected by the economic crisis by exploiting opportunities in the medical or energy fields. Currently, the company has about 300 customers from the area of industrial consumers and provides them with electricity.

CATD SA: Sistemul edilitar local necesită încă 200 milioane de euro

c

2

v

d

c

--

Constantin Dan Dorin Staicu (57 de ani )Funcţia/Firma: director general, Compania de Apă

Târgoviște - Dâmboviţa;

Experienţă profesională: 21 ani în domeniul

infrastructurii edilitare.

CATD SA: The urban system optimization requires an additional 200 million EUR. Given

that it represents the main operator in the field

of water supply and sanitation from the county,

Compania de Apă Târgovişte - Dâmboviţa (CATD)

SA, is currently carrying out a large project, whose

amount exceeds 583 million RON (about 130

million EUR). The investment objective comprises

the extension and rehabilitation of the water and

wastewater infrastructure in the clusters Târgovişte,

Moreni, Găeşti, Pucioasa, Fieni and Titu. The

funding is provided through grants given by the

Environmental Sectoral Operational Programme.

Cimenturile se fabrică în baza standardului SR EN 197-1:2011 (Ciment. Partea 1: Compoziţie, specificaţii şi criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale). Standardul prezintă condiţiile fizico-chimice şi mecanice necesar a fi îndeplinite de un set de tipuri uzuale de ciment, considerate tradiţionale şi bine verificate de către organismele naţionale de standardizare din Comitetul European de Standardizare.

Dată fiind diversitatea tehnologică a modului de preparare şi punere în operă a betonului, posibilităţile extinse de utilizare ale diferitelor tipuri de ciment şi altele, domeniul utilizării cimentului se supune unor normative obligatorii, aşa cum sunt NE 012/1:20071 (preluat în Codul de practică CP 012/1:2007), NE 012/2:20102 şi altele (pentru betoane rutiere NE 014:2002, hidrotehnice PE 713 etc.).

Proiectarea durabilităţi şi elementelor/structurilor şi producerea betonului uzual: Modul de preparare a betonului în staţii specializate, posibilităţile de utilizare ale cimenturilor funcţie de clasele de expunere “X” în care sunt acceptate, precum şi alte elemente foarte importante, sunt conţinute în NE 012/1:2007 (CP 012/1:2007).

Sub aspectul alegerii tipului de ciment (CEM) funcţie de condiţiile de exploatare (mediul înconjurător) pentru o durată de serviciu de 50 de ani, Anexa F a NE 012/1:2007 (CP 012/1:2007) prezintă o serie de cimenturi posibil a fi utilizate într-o varietate de clase de expunere “X”. Sunt prezentate şi valorile limită ale compoziţiei betonului (clasa, A/C etc.) pentru asigurarea durabilităţii elementului/structurii o durată de serviciu stabilită.

Intră în responsabilitatea proiectantului ca, alături de evaluările de rezistenţă (calcul structural), să facă şi evaluarea durabilităţii betonului, alegând în mod corect tipul de ciment şi parametrii compoziţionali ai betonului în conformitate cu acest normativ.

Urmare a respectării condiţiilor prevăzute în NE 012/1:2007, este posibil ca din etapa obligatorie de proiectare a durabilităţii, clasa betonului să fie superioară celei rezultate din calculul structural.

De aceea, pe considerentul asigurării unei anumite durate de serviciu, este deosebit de importantă proiectarea durabilităţii betonului conform prevederilor NE 012/1:2007.

Punerea în operă a betonului uzual: Elemente esenţiale privind modul de punere în operă, modul de tratare funcţie de temperatura mediului ambiant precum şi funcţie de specificul mediului în care va fi exploatat produsul final (betonul) etc. sunt prevăzute in NE 012/2:2010.

Normativul NE 012/2:2010 conţine exigenţe impuse cofrării, armării şi punerii în operă a betonului simplu, armat şi precomprimat prezentând elemente foarte importante privind controlul calităţii şi recepţia lucrărilor.

Normativul se constituie într-un document foarte util proiectanţilor (în momentul întocmirii unor caiete de sarcini) precum şi, mai ales, consultanţilor şi executanţilor în activitatea curentă de şantier.

HeidelbergCement este lider mondial pe piaţa de agregate și un important jucător în domeniul cimentului, betonului și altor activităţi conexe, ceea ce îl poziţionează printre cei mai mari producători de materiale de construcţii din lume. Compania are 52.000 de angajaţi în 2.500 de locaţii în peste 40 de ţări. Carpatcement Holding, parte a grupului german HeidelbergCement, este unul din liderii pieţei de ciment din România. Din 1998 până în prezent, Grupul a investit peste 450 milioane Euro pe piaţa românească, inclusiv costurile de achiziţie. Alături de Carpatcement Holding, din grupul german mai fac parte Carpat Beton (divizia de betoane) și Carpat Agregate (divizia de agregate). Prin diviziile sale, Grupul pune la dispoziţia clientilor săi materiale de construcţie la un standard de calitate recunoscut la nivel internaţional. Grupul acoperă întreaga gamă de cerinţe ale clienţilor, de la consultanţă în domeniul de aplicare până la oferirea de soluţii eficiente de finalizare a proiectelor.

CIMENT: MANUAL DE UTILIZARE

1 Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton,beton armat şi beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului

2 Normativ pentru producerea şi executarea lucrărilor din beton,beton armat şi beton precomprimat. Partea 2: Executarea lucrărilordin beton

HeidelbergCement este unul dintre cei mai mari investitori germani din România. Grupul are activitaţi in domeniul producţiei de ciment, betoane şi agregate, prin companiile CARPATCEMENT Holding, CARPAT BETON, respectiv CARPAT AGREGATE.

50 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

LIDERI

SRAC: Perfomanţă europeană la un organism românesc de certificare

SRAC: European performance for a Romanian certification company

SRAC CERT - certification body for management systems and related products governed by product standards - announced for 2012 a turnover around 4.5 million EUR that stands at a similar level with the one recorded in the previous year. For the current year, the management hopes to maintain revenues at the same value, despite the downward trend which characterizes the Romanian economy. One of the most important activities undertaken in the recent years that has significantly contributed to the improvement of the results of the group, was related to the certification of the factory production control (FPC) according to the European harmonized standards for construction products, in order to affix the CE marking by the manufacturer. Furthermore, it must be mentioned that SRAC equipped its own testing laboratory, being accredited and notified for carrying all the necessary performance tests for thermal insulating joinery, according to SR EN 14351-1 standard. Given the late changes in the international building market - one of the industry segments where SRAC has an intense activity - and considering the recent changes that have occurred in the European legislation (the adoption of Regulation (EU) no. 305/2011 which refers to the establishment of harmonized conditions for the marketing of construction products) SRAC management considered appropriate to implement special marketing measures in order to improve the image of the company. Alexandru Stoichitoiu, CEO of the certification body, emphasized that the rebranding action is justified mainly by the changing competitive conditions and by the need of enhancing the position which SRAC has in the relations with the partners and competitors. The main goals are to improve the quality of services for the traditional customers and to strengthen the company market quota on the various segments where it operates. One big advantage is that SRAC is placed among the few European organization that were notified by the new requirements of Regulation (EU) 305/2011. Furthermore, on the national level, SRAC is, in fact, the only institution with the technical and legal ability to achieve initial type testing (ITT) for windows and exterior doors.

Acţiuni concertate de consolidare a imaginii pe piaţa de profi lAvând în vedere evoluţia din ultima perioadă a pieţei

internaţionale a construcţiilor - unul dintre segmentele

industriale pe care SRAC are o activitate intensă - și luând

în considerare modifi cările recente care au apărut la nivelul

legislaţiei europene, prin adoptarea Regulamentului (UE)

nr. 305/2011 ce se referă la stabilirea unor condiţii armoni-

zate pentru comercializarea produselor pentru construcţii și

abrogarea Directivei 89/106/CEE, conducerea SRAC a consi-

derat oportună implementarea unor măsuri speciale de

marketing, concretizate, în principal, printr-o îmbunătăţire

a imaginii pe piaţă. Alexandru Stoichiţoiu, director executiv

al companiei, a afi rmat în legătură cu acest subiect că "se

impunea o acţiune focalizată de «rebranding», justifi cată

mai ales prin modifi carea condiţiilor concurenţiale și prin

necesitatea de accentuare a poziţiei pe care SRAC și-o

asumă în raport cu partenerii și competitorii. Dorim să

subliniem calitatea serviciilor pe care avem capacitatea de

a le pune la dispoziţia clienţilor și să ne consolidăm, astfel,

cotele deţinute pe diferitele segmente în care activăm.

Pentru a justifi ca această poziţie, am reușit, de exemplu, să

fi m printre primele organizaţii europene care s-au notifi cat

după noile cerinţe ale Regulamentului (UE) 305/2011, pe

plan naţional fi ind, de fapt, singura instituţie care are capa-

citatea tehnică și legală de a realiza testele iniţiale de tip

(ITT) pentru ferestre și uși de exterior. Evident, în România

asemenea aspecte nu sunt întotdeauna luate în conside-

rare de benefi ciari, al căror grad de informare în legătură

cu normele comunitare din domeniul construcţiilor este,

uneori, defi citar. Cu toate acestea, realizarea documentaţiei

de certifi care de către un organism care nu îndeplinește

exigenţele de notifi care atrage, în mod automat, nulitatea

acesteia. Astfel, în cazul unei licitaţii publice, de exemplu,

printr-o simplă semnalare a unei astfel de nereguli, fi rma

în cauză își compromite, în mod automat, eligibilitatea".

Concurenţă neloială și implementare redusă a cerinţelor europene obligatoriiDin punct de vedere fi nanciar, în prima jumătate a lui

2013 compania a înregistrat o corecţie negativă de apro-

ximativ 5% a încasărilor, în raport cu perioada precedentă.

Obiectivul declarat pentru fi nele anului curent este de

recuperare a decalajului respectiv, iar acesta poate fi atins

inclusiv prin consolidarea poziţiei deţinute în rândul orga-

nismelor profesionale specializate în prestarea serviciilor de

certifi care. "Din păcate, domeniul construcţiilor se afl ă încă

în recesiune, acest lucru transpunându-se, în mod direct,

în rezultatele noastre. Cauzele principale sunt constituite

de rezilierea anumitor contracte, întârzierile la plată sau

insolvenţele declarate de anumiţi colaboratori. Din fericire

însă, cele mai multe companii ajunse în asemenea situaţii

preferă să continue relaţiile cu SRAC în momentul în care

activitatea este reluată. Un impuls în sensul respectiv este

dat de faptul că o mare parte a lucrărilor care se derulează

momentan în România sunt fi nanţate din fonduri publice,

iar în contextul dat certifi carea companiilor reprezintă

o condiţie de eligibilitate. O situaţie mai difi cilă este

înregistrată în ceea ce privește aplicarea marcajului CE. De

exemplu, conform estimărilor noastre, mai puţin de jumă-

tate dintre fi rmele active pe piaţa tâmplăriei termoizolante

respectă prevederile legale din acest punct de vedere

(cu excepţia celor care au contracte de livrare pe pieţele

externe). De cele mai multe ori, producătorii de tâmplărie

termoizolantă aplică incorect procedeul ITT "în cascadă" ce

presupune preluarea rezultatelor iniţiale de tip de la furni-

zorul de sistem, fără a asigura menţinerea performanţei

produsului prin implementarea corectă a sistemului de

control al producţiei în fabrică. Astfel, apar diferenţe între

performanţa produsului stabilit de furnizorul de sistem și

cea a modelului promovat de un anumit fabricant, astfel

SRAC CERT - organism de certifi care a sistemelor de

management și a produselor din domeniul regle-

mentat - a comunicat, pentru 2012, o cifră de afaceri

de aproximativ 4,5 milioane de euro, situându-se la

un nivel similar celui consemnat în exerciţiul fi nanciar

precedent. Pentru anul în curs, experţii societăţii

mizează pe o menţinere a încasărilor, în pofi da

trendului descendent pe care se situează economia

naţională. Una dintre activităţile cele mai importante

derulate în ultima perioadă - și care a contribuit, în mod

semnifi cativ, la îmbunătăţirea rezultatelor grupului - a

fost cea legată de realizarea certifi cării conformităţii

controlului producţiei în fabrică (CPF) conform

standardelor europene armonizate, pentru produse de

construcţii, în vederea aplicării marcajului CE de către

producător. Tot în domeniul respectiv, SRAC desfășoară

în cadrul unui laborator propriu, acreditat și notifi cat,

încercări complete privind verifi carea caracteristicilor

de performanţă a elementelor de tâmplărie termoizo-

lantă, conform standardului SR EN 14351-1.

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 51

LEADERSîncât declaraţia de performanţă dată de acesta din urmă

este falsă. În cazul dat, rezultatele ITT preluate în cascadă

nu mai sunt valabile, iar producătorul trebuie să refacă

procedura ITT pentru sortimentul propriu. O altă problemă

este generată de apariţia pe piaţă a unor societăţi «de

apartament», care asigură servicii de certifi care având

acreditări furnizate de organisme-fantomă din diverse

state membre ale Uniunii Europene. Aceasta creează o

situaţie de concurenţă neloială, mai ales pentru că, de

fapt, societăţile respective nu oferă nici măcar un nivel

minim de implementare a standardelor ISO 9001 sau ISO

14001. Practic, contra unor sume modice, se elaborează

un document fără nicio acoperire reală, folosit probabil

doar pentru a se încerca accesul la anumite tipuri de lucrări,

mizând pe necunoașterea organizaţiei contractante", a

subliniat ofi cialul institutului.

Contracte de colaborare cu peste 100 de companii din construcţii În prezent, circa 40% din cifra de afaceri a SRAC este reali-

zată pe baza unor parteneriate cu fi rme active în dome-

niul construcţiilor. În cazul certifi cării produselor pentru

construcţii în domeniul reglementat pentru sistemul EVCP

2+, încercările de tip sunt în sarcina producătorului și se

efectuează în cadrul unor laboratoare aparţinând unor

terţe părţi, cele mai frecvente produse supuse acestor

procese fi ind încadrate în categoriile mixturilor asfaltice,

elementelor structurale din oţel, prefabricatelor din

beton, agregatelor, elementelor de zidărie, membranelor

bituminoase etc. "Inspecţia iniţială a fabricii și CPF, precum

și supravegherea regulată, evaluarea și verifi carea CPF și a

rezultatelor testelor periodice efectuate de producător

(conform unui plan implementat de acesta) sunt în sarcina

unui organism notifi cat la Bruxelles, în condiţiile impuse

de regulamentul 305/2011. SRAC, care este notifi cat sub

codul NB 2003, parcurge toate aceste sarcini și emite, în

numele producătorului, un certifi cat de conformitate a

CPF, pe baza căreia este elaborată declaraţia de perfor-

manţă, în conformitate cu Anexa 3 a noului regulament

de comercializare a materialelor de construcţii. În acest

moment, derulăm peste 100 de contracte cu furnizori

de materiale de construcţii și sperăm ca în viitor acest

număr să crească, odată cu instalarea unei noi tendinţe

ascendente în domeniu", a menţionat ofi cialul SRAC.

Conform analizelor curente, interesul tot mai pronunţat

al producătorilor pentru respectarea legislaţiei europene

derivă din solicitarea marcajului CE ca o condiţie de eligi-

bilitate în cazul lucrărilor fi nanţate din fonduri publice.

Totodată, înăsprirea controalelor efectuate de funcţionarii

din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) a

exercitat o presiune suplimentară asupra companiilor

din domeniu. În fi ne, unul dintre elementele care s-a

transformat, în ultimul timp, într-un adevărat element de

catalizare a cererii pe piaţa de certifi care a fost constituit

de creșterea activităţii la proiectele de infrastructură

rutieră și energetică, în aceste situaţii, ordonatorii de

credite (cum ar fi , de exemplu, Compania Naţională de

Autostrăzi și Drumuri Naţionale din România - CNADR)

fi ind obligaţi să solicite toată documentaţia necesară în

cazul achiziţiilor de materiale specifi ce. Toate acestea, în

opinia echipei manageriale a SRAC, vor genera o sporire

semnifi cativă a solicitărilor de realizare a unor certifi cate

de conformitate și a unor încercări care să respecte toate

cerinţele legale.

Marcaj CE pentru producătorii locali, disponibil la preţuri competitiveLaboratorul SRAC, având o experienţă de 5 ani în efec-

tuarea verifi cărilor pentru ansamblurile de ferestre/uși

în vederea aplicării marcajului CE, este dotat exclusiv cu

echipamente de încercări furnizate și etalonate periodic

de IFT Rosenheim, iar personalul care realizează testele a

fost instruit de același institut. Centrul a fost recent noti-

fi cat la Comisia Europeană, iar acest lucru este publicat pe

site-ul Nando, ce cuprinde entităţile comunitare care au

capacitatea de a efectua astfel de teste. Pentru domeniul

analizat, laboratorul a fost acreditat iniţial de către

RENAR, în conformitate cu standardul SR EN ISO 17025,

fi ind apoi desemnat de ministerul de resort (MDRAP)

prin Ordinul nr. 2357/30 august 2013 pentru notifi care,

conform regulamentului (UE) nr. 305/2011 (CPR). "Avem

capacitatea de a realiza, cu ajutorul instalaţiilor proprii,

toate verifi cările prevăzute în standardul SR EN 14351-1,

respectiv: permeabilitate la aer, etanșeitate la apă,

rezistenţă la încărcări din vânt, anduranţă a dispozitivelor

de siguranţă, rezistenţă la impact, închidere/deschidere

repetată (testul de durabilitate) și determinare a forţelor

de acţionare. În plus, putem efectua teste periodice în

cadrul CPF, în vederea demonstrării menţinerii nivelului

și claselor de performanţă pentru toate caracteristicile

obligatorii. De asemenea, la solicitarea expresă a

partenerilor, se derulează încercări specifi ce în colaborare

cu IFT Rosenheim, în aceste situaţii SRAC desfășurând

activităţile de organizare a relaţiilor cu clienţii, testare și

elaborare a protocoalelor, iar experţii germani evaluând

aceste date și emiţând raportul fi nal. Tot în cadrul

parteneriatului încheiat cu IFT Rosenheim, promovăm

servicii de certifi care a calităţii (marca CE+) elementelor

de tâmplărie ce presupun, în mod suplimentar, faţă

de marcajul de conformitate CE, un audit în unitatea

de producţie și elaborarea așa-numitului "pașaport de

produs", de către institutul german. În ceea ce privește

marcajul CE realizat în condiţiile aplicării standardului SR

EN 14351-1 și a regulamentului 305/2011/EC, începând

din anul următor ne propunem ca oferta noastră să

devină mult mai competitivă în planul preţurilor,

adaptându-se în mod dinamic specifi cului cererii fi rmelor

din branșă. Aceasta nu înseamnă aplicarea vreunui

rabat la calitate, ci numai posibilitatea ajustării directe

a costurilor și personalizarea serviciilor, în funcţie de

cerinţele fi ecărui client. Sperăm ca, astfel, să putem pune

la dispoziţia fi rmelor din România rapoarte de testare de

maximă acurateţe, similare celor oferite de IFT, însă în

condiţii mult mai bune de preţ. Trebuie subliniat faptul că

parteneriatul cu institutul german reprezintă un element

important pentru organizaţia noastră, inclusiv în planul

imaginii. Colaborarea respectivă constituie o garanţie

suplimentară a modului în care SRAC derulează toate

operaţiunile specifi ce de certifi care și control al producţiei

fabricii. Intenţionăm să consolidăm acest parteneriat și să

facilităm, astfel, accesul producătorilor locali de ferestre la

serviciile suplimentare asigurate de prestigiosul laborator

din Germania", a mai declarat directorul executiv al SRAC.

SRAC derulează un parteneriat cu IQNet - o vastă reţea

globală care include organisme prestigioase de certifi care,

active pe plan mondial, ce deţin o cotă de piaţă cumulată

de 30%. În plus faţă de recunoașterea și promovarea

certifi catelor emise de parteneri, IQNet asigură servicii

de evaluare a clienţilor globali, acreditarea sistemelor de

management al responsabilităţii sociale (în conformitate

cu SA8000), precum și implementarea unor produse cu

o valoare adăugată mare, cum ar fi : IQNet 9004, IBEC,

QWeb, Good Priv@cy, Best Board Practice. SRAC oferă,

în acest moment, setul complet de certifi cări de calitate/

mediu/securitate ocupaţională (OHSAS), la care se adaugă

o gamă extinsă de evaluări de produse și materiale pentru

care există un standard european armonizat (agregate,

betoane, cărămizi, prefabricate, ferestre etc.).

Ovidiu ȘTEFĂNESCU

Alexandru Stoichiţoiu, director executiv al SRAC: "Prognozele noastre pe termen

scurt sunt destul de precaute și nu indică o

revigorare spectaculoasă a afacerilor. Cu toate

acestea, considerăm că este posibilă instalarea

unei tendinţe ușor ascendente, care ar putea fi

stimulată pe segmentul rezidenţial, de exemplu,

de încurajarea unor programe de susţinere cum

ar fi «Prima Casă». În ceea ce privește sectorul

de birouri, oferta este supradimensionată în

acest moment, iar până la epuizarea spaţiilor

disponibile este difi cil de crezut că se va înregistra

o reluare a tendinţei ascendente în domeniul

respectiv. Institutul nostru demonstrează însă,

prin strategia de marketing recent implementată,

că intenţionează să se dezvolte în continuare,

mizând inclusiv pe revigorarea branșei construc-

ţiilor într-un orizont nu foarte îndepărtat".

52 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

PRODUCĂTORI & FURNIZORI

Preţurile materialelor se vor majora cu 10% în 2014

The prices of construction materials will increase by 10% in 2014

The price of the construction materials will increase by 8% - 10% next year due to the new fees concerning raw materials, the special taxation of buildings and the growth of the costs concerning electricity, gas and fuel transport, according to the estimates released by the Romanian Association of Building Materials Producers (APMCR). This year, the profile market will reach no more than 3.5 billion EUR (including the imports), the foresights for 2014 covering a maximum variation of 2%, coupled with the level of domestic demand and export availability. This evolution is possible given the fact that, virtually, the budget for constructions aims to invest funds about 12 billion EUR, if we include here other financial resources such as the European funds. "If we add to this as well the private funding, especially from the industrial construction segment, the investment budget could reach 13 billion EUR, the minimum amount for a slow restart of the construction industry. However, without an approved budget and a clear vision of how to use the European funds, we expect in vain the funding from China to come. Let us be clear that who gives money also asks something in return. Therefore a growth beyond 2% -3% for the construction sector cannot be estimated, especially because there are no new contracts concluded in the field", said Claudiu Georgescu, the president of APMCR. Furthermore, a collective of the association is working towards a correlation of the CAEN and TARIC codes which will be consistent with the product families established by the Annex RPC 305/2011, in order to estimate as accurately as possible the value of exports. "At the time being, the exports of construction materials stand roughly at 100 million EUR. The "star" product remains the timber, followed by the thermal insulating joinery. We remark that the major profile producers started to attend the most important trade fairs. At the edition of Batimat, which took place this autumn, there were present with their own stands three manufacturing companies, namely: Arcon Sfântu Gheorghe, Optimedia Oradea and Qfort, from Pieleşti - Dolj", said Claudiu Georgescu.

"Dacă am adăuga și fi nanţările private, mai ales din

domeniul construcţiilor industriale, bugetul pentru

investiţii ar putea ajunge la 13 miliarde euro, o sumă

minimă pentru o repornire lentă a industriei de

construcţii. Însă, fără un buget votat și o viziune clară

asupra folosirii fondurilor europene, degeaba așteptăm

banii chinezești. Să ne fi e clar cine dă banii cere și ceva

în schimb. Așadar, mai mult de 2%-3% nu se întrevede

o creștere a sectorului de construcţii, mai ales că nu

sunt încheiate contracte în domeniu", a declarat Claudiu

Georgescu, președintele APMCR. În ceea ce privește

exporturile, un colectiv al asociaţiei lucrează la o corelare

a codurilor CAEN și TARIC, astfel încât în concordanţă cu

familiile de produse stabilite prin anexa RPC 305/2011

să poată evalua cât mai precis valoarea exporturilor.

"Estimativ, în acest moment exporturile de materiale

de construcţii se situează la circa 100 milioane de euro.

Produsul «vedetă» rămâne cheresteaua, urmată de

tâmplăria termoizolantă. Putem remarca apariţia produ-

cătorilor de profi l la marile târguri. La ediţia din această

toamnă a Batimat au fost prezente cu standuri proprii

trei societăţi producătoare, respectiv: Arcon Sfântu

Gheorghe, Optimedia Oradea și Qfort, din Pielești - Dolj.

De asemenea, o misiune economică a producătorilor a

vizitat târgul pentru dezvoltarea unor parteneriate în

domeniu. În 2014, aspecte importante pentru produ-

cători vor fi schimbarea de mentalitate și dorinţa de a

valorifi ca mai mult resursele de care dispunem", a mai

spus Claudiu Georgescu. Actualmente, încercările timide

ale producătorilor români sunt condiţionate de distanţe și

de preţurile din zonele limitrofe.

Scădere de 50% a producţiei interne de betoane, în ultimii 4 ani. Regresul pieţei locale a construcţiilor

din ultimii patru ani a infl uenţat și producţia internă

de betoane pe bază de ciment, aceasta consemnând

o scădere de la circa 8 milioane de metri cubi în 2008

la mai puţin de 4 milioane mc în 2011 și la aproape

două milioane mc în primele șapte luni ale anului

trecut, potrivit celor mai recente date disponibile de

la Institutul Naţional de Statistică (INS). Preţul cimen-

tului, cel mai scump material care intră în compoziţia

betonului, infl uenţează costul de producţie a acestuia,

fl uctuaţiile fi ind direct proporţionale. Scăderea pieţei

construcţiilor a implicat și o diminuare a vânzărilor

de materiale, precum și o scădere a preţurilor atât la

ciment, cât și la celelalte materiale ce intră în compo-

nenţa betoanelor. Astfel, începând din anul 2010,

preţurile medii anuale ale cimentului au scăzut faţă de

nivelul lui 2009, iar în luna iulie 2012 acestea se situ-

ează la 93% faţă de anul 2009, potrivit INS. Industria

locală a betoanelor, dominată de cele trei mari grupuri

producătoare de ciment din România, prin Holcim

SA, Lafarge Agregate Betoane SA și Carpat Beton,

reprezintă un segment fragmentat din punct de vedere

geografi c, fi ind alcătuită din pieţele regionale create

în jurul staţiilor de betoane. Practica administrativă a

Consiliului Concurenţei a stabilit că dimensiunea locală

a pieţei de betoane este limitată la o rază de circa 25

km - 40 km în jurul facilităţilor de producţie (staţiilor de

betoane). Cererea din domeniu provine, preponderent,

de la antreprenorii de lucrări civile, industriale și de

construcţii de drumuri.

Grad mare de previziune în domeniu, datorită cererii stabile din domeniu. Spre deosebire de

alte sectoare economice, principala caracteristică

a pieţei betoanelor de ciment este reprezentată de

cererea stabilă din domeniu, având în vedere faptul

că benefi ciarul fi nal al proiectelor realizate cu acest tip

de material este statul, prin programele de investiţii

în infrastructura de transport. Astfel, informaţiile

privind lucrările ce se vor executa sunt cunoscute, cea

mai mare parte din cantităţile necesare de materiale

de construcţii fi ind determinabile, ceea ce indică exis-

tenţa unei cereri stabile pe piaţa betoanelor, potrivit

unei analize realizate de Consiliul Concurenţei. Alte

caracteristici ale acestui domeniu sunt reprezentate

de omogenitatea produsului (având în vedere faptul

că fi ecare tip de beton este standardizat), costurile

simetrice (producţia presupune același tip de costuri

indiferent de fabricant), precum și ponderea semni-

fi cativă a costului transportului în preţul betonului

(cuprins între 4% și 25%).

Materialele de construcţii se vor scumpi cu 8% - 10%

anul viitor, ca urmare a noilor redevenţe la materiile

prime, impozitării pe clădiri speciale și creșterii

costurilor cu energia electrică, gazele naturale și

combustibilul pentru transport, potrivit estimărilor

Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii

din România (APMCR). În acest an, piaţa de profi l

se va situa la cel mult 3,5 miliarde euro (incluzând

aici și importurile), estimările pentru 2014 vizând

o variaţie de maximum +2%, corelată cu nivelul

cererii interne și o oarecare disponibilitate pentru

export. Evoluţia este posibilă având în vedere faptul

că, practic, buget destinat construcţiilor vizează

fonduri de circa 12 miliarde euro pentru investiţii,

dacă sunt incluse și alte surse de fi nanţare, precum

fondurile europene. Alte aspecte ce vor infl uenţa

activitatea furnizorilor de materiale și servicii

pentru construcţii vor fi reprezentaţi de schimbarea

de mentalitate și de dorinţa de a valorifi ca mai mult

resursele disponibile.

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 53

PRODUCERS & SUPPLIERSBeton de ciment sau îmbrăcăminţi rutiere bitu-

minoase pentru construcţiile de drumuri? În cazul

structurilor rutiere rigide, îmbrăcămintea constituie

elementul principal și, în consecinţă, comportamentul

structurii rutiere în exploatare se confundă cu reacţiile

acestui strat. În general, îmbrăcăminţile rutiere rigide

se realizează pe întreaga lăţime a părţii carosabile,

sub formă de dale din beton de ciment, cu o grosime

cuprinsă între 18 cm și 25 cm, având rosturi longi-

tudinale între benzile de circulaţie, precum și rosturi

transversale de contracţie și dilataţie. Din datele

furnizate de companiile chestionate de Consiliul

Concurenţei în vederea realizării unui studiu complex

al pieţei locale de infrastructură, datorită condiţiilor

atmosferice din România și climatului specifi c acesteia,

aplicarea îmbrăcăminţii din beton de ciment a avut

rezultate foarte bune, dovedind fi abilitate în timp.

De pildă, cheltuielile totale de execuţie și întreţinere

pe perioada de exploatare sunt mai reduse decât cele

aferente soluţiilor pe bază de bitum, pentru aceeași

perioadă de timp și același trafi c rutier intens și greu,

deși cheltuielile iniţiale de construcţie sunt relativ

mari. De asemenea, betonul de ciment are o rezistenţă

sporită la uzură, fi ind un material indeformabil la orice

temperatură a mediului. Comparativ cu îmbrăcămintea

bituminoasă, cea rigidă asigură o durată dublă

de utilizare în condiţii normale de trafi c. Totuși, în

România sunt încă preponderente structurile rutiere

bituminoase (din mixturi asfaltice).

Piaţa de agregate, umbrită de practici anti-

concurenţiale și contradicţii. Ponderea mare a

cheltuielilor cu materialele în costurile lucrărilor de

drumuri și caracterul local al pieţei de agregate pot duce

la existenţa unei practici anticoncurenţiale a furnizorilor

din domeniu, ce va determina creșterea artifi cială a

costurilor lucrărilor de construcţii în zonele în care parti-

cipanţii la aceste practici deţin facilităţi de producţie.

Astfel, lucrările importante de construcţii de drumuri

(cum ar fi , în prezent, cele ale tronsoanelor de autostrăzi

din cadrul Coridorului IV Paneuropean) ar putea da

antreprenorului lucrărilor o poziţie de monopson pe

pieţele geografi ce locale unde se desfășoară proiectul și

un eventual abuz de poziţie dominantă al acestuia poate

distorsiona și pieţele locale ale agregatelor minerale.

Aceasta este concluzia unei analize realizate de Consiliul

Concurenţei (CC) pe piaţa locală de agregate, instituţia

având în derulare o anchetă privind eventuale înţelegeri

între șase companii specializate. "Consiliul Concurenţei

are în derulare o investigaţie privind posibila încălcare

a art. 5, alin. (1) din Lege de către șase întreprinderi

active pe una din pieţele locale ale extracţiei/ prelucrării

și comercializării de agregate minerale de balastieră",

se arată într-un raport al instituţiei. Potrivit art. 5 alin.

(1), din Legea republicată a concurenţei nr. 21/1996,

sunt interzise "înţelegerile între agenţii economici ori

asociaţiile de agenţi economici, deciziile luate de asoci-

aţiile de agenţi economici sau practicile concertate care

au ca obiect sau au ca efect restrângerea, împiedicarea

ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau

pe o parte a acesteia". Conform normativului, cele mai

grave înţelegeri anticoncurenţiale sunt reprezentate de

carteluri - acorduri secrete încheiate între agenţi econo-

mici concurenţi - care au ca obiect fi xarea de preţuri,

limitarea producţiei, împărţirea pieţelor, alocarea

clienţilor și teritoriilor etc.

Stabilitatea cererii, principala caracteristică a

sectorului. Piaţa locală a agregatelor s-a menţinut pe

un trend descrescător constant în ultimii ani, majoritatea

companiilor din domeniu înregistrând scăderi semni-

fi cative ale cifrelor de afaceri inclusiv în 2013, potrivit

datelor Asociaţiei Patronale a Producătorilor de Agregate

(APPA). Organizaţia a fost fondată de patru societăţi

importante din domeniu, respectiv de Lafarge, Strabag,

HeidelbergCement și Grandemar, care, în momentul

înfi inţării acesteia, deţineau 60% din piaţa legală a

agregatelor de carieră și balastieră din România. Ulterior,

la APPA s-au afi liat fi rmele Geiger, Holcim, Readymix,

Tarmac etc., în prezent având, în total, 16 membri. Totuși,

piaţa locală de agregate este caracterizată printr-o

stabilitate a cererii, care, alături de alte trăsături specifi ce,

poate favoriza apariţia înţelegerilor anticoncurenţiale,

potrivit Consiliului Concurenţei. "Din 2009 până în

prezent, cererea de agregate a fost reprezentată, în

principal, de întreprinderile care desfășoară activităţi de

execuţie a lucrărilor de drumuri și autostrăzi pe pieţele

geografi ce relevante, de dimensiune locală, iar bene-

fi ciarul fi nal este reprezentat de stat, prin programele

de investiţii în infrastructura de transport. Deoarece

informaţiile privind lucrările de construcţii de drumuri

ce se vor executa sunt cunoscute, cea mai mare parte din

necesarul de materiale de construcţie este determinat sau

determinabil, fapt similar existenţei unei cereri stabile de

agregate minerale", explică reprezentanţii Consiliului

Concurenţei. Totodată, pe lista factorilor care pot favoriza

apariţia de înţelegeri de tip cartel se afl ă omogenitatea

produsului, costurile simetrice (acest tip de activitate

presupune aceleași costuri indiferent de întreprinderea

care o desfășoară), barierele administrative la intrarea

pe piaţă, fragmentarea geografi că a activităţii, ponderea

semnifi cativă a costului transportului în preţul agrega-

telor, precum și puterea economică a cumpărătorului.

Conform estimărilor ARACO, piaţa de construcţii se afl ă în

al cincilea an de contracţie consecutivă, perioadă în care

cea mai mare parte a cererii a provenit de la antreprenorii

de drumuri. "În general, aceste întreprinderi au o putere

economică mai mare comparativ cu aceea a furnizorilor

locali de agregate minerale, fapt ce poate favoriza

apariţia unor înţelegeri anticoncurenţiale între aceștia

din urmă", se mai arată în analiza Consiliului Concurenţei.

O altă caracteristică a pieţei de agregate este reprezen-

tată de integrarea pe verticală, ceea ce înseamnă că, în

vederea reducerii costurilor lucrărilor, unii antreprenori

de drumuri deţin și capacităţi de extracţie și prelucrare a

agregatelor minerale.

Contradicţii între datele raportate de INS și cele

ale companiilor din domeniu. În pofi da unei scăderi

de până la 25% a preţurilor medii ale agregatelor

raportate de reprezentanţii companiilor din domeniu

în acest an, faţă de nivelul din 2007-2008, analizele

statistice ale INS indică o evoluţie nesemnifi cativă în în

perioada 2008 - 2012. Astfel, conform datelor disponibile

la INS, preţurile medii anuale ale agregatelor minerale

de carieră au crescut cu 1,6% în 2009 faţă de 2008, cu

3,8% în 2010 faţă de 2009, cu 3,2% în 2011 faţă de 2010

și cu 5,5% în primele șapte luni din 2012, faţă de anul

precedent. În ceea ce privește agregatele minerale de

balastieră, preţurile produselor s-au majorat cu 9,2%

în 2009 faţă de 2008, după care în 2010 s-au depreciat

cu 3,5% faţă de 2009, în 2011 - cu 1,3% faţă de 2010 și

în primele șapte luni ale anului trecut s-au stabilizat la

nivelul lui 2011 (+0,3%). Pentru perioada următoare nu

există estimări, având în vedere faptul că încă nu a fost

fundamentat niciun program concret pentru 2014-2020.

Reprezentanţii APPA avertizează, însă, asupra unui risc

ce devine tot mai acut pentru piaţa de profi l. "Pe o piaţă

incertă, cu multe decizii contrare, dominată de proiecte

care astăzi încep și mâine sunt suspendate sau anulate,

tendinţa de creștere a evaziunii fi scale constituie o

realitate. Apar tot mai mulţi «piraţi» în acest domeniu

de activitate, societăţi care nu contribuie cu nimic la

bugetul statului sau la cele locale, dar își permit, în

aceste condiţii, să vândă la preţuri de dumping. Astfel,

sunt defavorizaţi producătorii care respectă legea și

pierd în faţa evazioniștilor susţinuţi politic", a declarat

Carmen Ionescu, președintele APPA, într-un interviu

recent. Totodată, printre problemele pieţei de profi l se

afl ă extracţia/ exploatarea ilegală a rocilor și practicarea

preţurilor de dumping, urmate de evaziunea fi scală

imensă. "Aceasta din urmă creează o imagine deformată

asupra realităţii întregului sector, determinând Guvernul

să propună creșteri nejustifi cate ale taxelor specifi ce

suportate de companiile care activează legal pe piaţa

agregatelor, fără a ţine cont de cuantumul foarte mare

de taxe și impozite ce nu se colectează de la fi rmele care

lucrează ilegal. Totodată, situaţia devine tot mai difi cilă în

lipsa unor organisme verticale, neimplicate politic, care

să controleze procesele de extracţie și valorifi care a resur-

selor minerale. Este greu de crezut că nimeni nu observă

pirateria de pe piaţă, evaziunea fi scală, transportul ilegal

de agregate făcut de anumite fi rme și nici dezastrul creat

de exploatările realizate «pompieristic», ilegal și haotic",

a mai precizat reprezentantul APPA.

HEIDELBERGCEMENT: Scădere a vânzărilor canti-

ta tive de ciment. Vânzările de ciment raportate de

Carpatcement în trimestrul al treilea al acestui an au

înregistrat o scădere din punct de vedere cantitativ,

comparativ cu aceeași perioadă din 2012, în timp ce

preţurile de comercializare a produselor au crescut ușor.

Potrivit raportului trimestrial al companiei germane

HeidelbergCement, rezultatele slabe obţinute pe piaţa

internă au fost cauzate de continuarea măsurilor de

austeritate impuse de autorităţi, precum și de lipsa

de fi nanţare a proiectelor de infrastructură. În 2012,

Carpatcement a raportat la Ministerul Finanţelor Publice

afaceri totale de 181,3 milioane de euro, în scădere cu

5% faţă de nivelul din 2011. Vânzările totale de ciment

raportate de grupul german pentru regiunea Europei de

Est și Asiei Centrale (care include și rezultatele subsidiarei

locale), au scăzut, în trimestrul al treilea, cu 4% faţă

de perioada corespunzătoare din 2012, până la 374

milioane de euro, în timp ce datele disponibile pentru

primele nouă luni ale anului în curs indică o diminuare de

9,3%, la 833 milioane de euro. La nivel de grup, afacerile

54 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

PRODUCĂTORI & FURNIZORIHeidelbergCement s-au cifrat, în intervalul ianuarie-

septembrie 2013, la 10,45 miliarde euro, reprezentând

un nivel similar celui din aceeași perioadă a anului trecut.

HOLCIM a inaugurat investiţia de 15 milioane de euro în centrala de la Aleșd. Producătorul de ciment

Holcim România a inaugurat, în prezenţa autorităţilor

centrale și locale, Instalaţia de Recuperare a Energiei

Termice Reziduale (Waste Heat Recovery - WHR), proiect

realizat în cadrul unităţii de producţie de la Aleșd, în

urma unei investiţii de 15 milioane de euro. Noua centrală

înlocuiește aproximativ 15% din energia electrică folosită

de fabrica de ciment cu energie «verde», obţinută prin

utilizarea gazelor reziduale rezultate din procesul de

ardere și răcire a clincherului. La proiect au lucrat circa

300 de persoane. Vânzările de ciment raportate de Holcim

România în primele nouă luni ale anului în curs s-au

stabilizat la nivelul perioadei corespunzătoare din 2012

(+0,3%), scăderea cantitativă de 2,4% fi ind compensată

de o creștere cu 2,7% a preţurilor de comercializare a mate-

rialelor. În ceea ce privește livrările de agregate, situaţia

consemnată de companie la nivel naţional a fost mult mai

difi cilă, Holcim România înregistrând o scădere cantitativă

de -21,5%, în timp ce preţurile s-au diminuat cu 7,8%.

Dacă vânzările de ciment s-au înscris în media europeană

raportată de grupul elveţian (+0,7% din punct de vedere

cantitativ și -2,4% din cel al preţurilor), afacerile locale

cu agregate au consemnat a doua cea mai mare scădere

cantitativă, după cea raportată de subsidiara din Spania

(-33,6%) și tot a doua și de preţuri, după Italia (-16,8%).

La nivel european, vânzările de agregate ale Holcim au

crescut, cantitativ, cu 0,8%, concomitent cu o majorare

medie de 3,6% a preţurilor. Anul trecut, Holcim România a

raportat o cifră totală de afaceri de circa 212,9 milioane de

euro, în scădere cu 4% faţă de nivelul de 222,7 milioane de

euro înregistrat în 2011, rezultate ce au asigurat companiei

poziţia de lider al pieţei locale de ciment, evaluată la circa

600 milioane de euro pe an.

ROMEPS: Termoizolarea clădirilor - posibilitate neexploatată de ieșire din criză. În pofi da impor-

tanţei pieţei naţionale de reabilitare termică pentru

sprijinirea companiilor din domeniul construcţiilor, inves-

tiţiile din domeniu sunt minime. După cum arată câteva

calcule simple realizate pe baza bugetelor din ultimii trei

ani, fondurile alocate pentru acest tip de lucrări nu au

depășit 500 milioane de lei (112,5 milioane de euro), în

contextul în care potenţialul real al pieţei de reabilitare

termică se situează la mai mult de 30 miliarde euro (din

care imobilele de locuinţe ar necesita investiţii de 19,2

miliarde euro și pentru anveloparea clădirilor publice,

s-ar putea cheltui peste 11,4 miliarde euro). În ansamblu,

Directiva 2010/31/UE prevede ca România să instituie și

să aplice cerinţe minime privind performanţa energetică

a clădirilor și să se asigure că este realizată certifi carea

performanţei energetice a clădirilor. "Trebuia să avem

realizată auditarea energetică a clădirilor. Aceasta nu

s-a fi nalizat, deoarece mersul fi resc al lucrurilor ar fi

însemnat reabilitarea termică a imobilelor, urmată de

un audit energetic. Evident că se poate face o auditare și

fără rebilitare, însă nu ne-ar ajuta la nimic, decât să se

spună despre clădirile din ţara noastră că au standarde

energetice foarte scăzute, ceea ce este deja cunoscut.

Programul de reabilitare termică se implementează atât

de încet, încât în prezent auditorii nu au ce să certifi ce. În

ritmul în care se fac termoizolările, ne-ar trebui zeci de

ani să fi nalizăm toate construcţiile care necesită termo-

izolare", a declarat Marin Cruţescu, director executiv

al Asociaţiei Producătorilor de Polistiren Expandat din

România (ROMEPS). Totodată, directiva prevede ca,

odată cu sfârșitul anului 2018 pentru instituţiile statului

și de la fi nele lui 2020 pentru investitorii privaţi, toate

construcţiile ce se vor realiza în România trebuie să aibă

un consum energetic apropiat de zero.

LAFARGE: Diminuare de 15% a vânzărilor de ciment în primele nouă luni. Conform celor mai

recente analize date publicităţii de experţii Lafarge,

cantităţile de ciment comercializate pe piaţa din România

vor consemna, în acest an, o ajustare negativă cuprinsă

între -6% și -3%. Același raport mai indică, pentru ţara

noastră, o depreciere de 15% a rezultatelor fi nanciare în

primele nouă luni din 2013, în ceea ce privește vânzările

de ciment. Aceasta a fost generată, în cea mai mare parte

(15,7%), de diminuarea volumelor de materiale specifi ce

livrate pe piaţa de profi l, preţurile de livrare exercitând

o ușoară infl uenţă pozitivă (0,7%). Declinul este net

superior în raport cu valoarea declarată la nivelul Europei

Centrale și de Est, unde scăderile au fost de numai 7,4%

în intervalul analizat. De altfel, pentru întregul an fi nan-

ciar se estimează că în această regiune scăderile medii voi

fi de maximum 3%, pe majoritatea pieţelor urmând să

se înregistreze creșteri, cu excepţia României și Poloniei

unde se prefi gurează încă o continuare a tendinţei

negative. Concret, la nivelul trimestrului al treilea din

actualul exerciţiu fi nanciar, cantităţile de ciment livrate

pe piaţa autohtonă s-au redus cu 14% faţă de perioada

similară din 2012, pe fondul unei activităţi reduse în

domeniul infrastructurii și a creșterii competiţiei. La nivel

de grup, raportul de activitate pentru trimestrul al treilea

indică o depreciere de 4% a vânzărilor până la valoarea

de aproximativ 4,23 miliarde euro, în vreme ce pentru

intervalul ianuarie - septembrie 2013 cifra de afaceri s-a

plasat la cota de 11,48 miliarde euro (-4%).

WESTERN OUTDOOR: Implicarea OAR în respec-tarea calităţii proiectelor este insuficientă. "Criza

economică a avut multe efecte nefaste în construcţii și

arhitectură, dar există și un aspect pozitiv: componenta

calitativă este tot mai accentuată, pe fondul intensifi cării

concurenţei, atât în ceea ce privește proiectarea, cât și

comercializarea produsului arhitectural. În consecinţă,

amplasamentul, conceptul și designul își redobândesc

importanţa", a declarat Daniel Roșu, director general al

fi rmei Western Outdoor. De asemenea, arhitectul este de

părere, că în ultimii ani, promotorii imobiliari cu expe-

rienţă s-au evidenţiat prin nivelul criteriilor calitative

crescute. "Piaţa se înscrie pe un trend ascendent din

punct de vedere al absorbţiei de capital privind construc-

ţiile noi, în special blocurile de locuinţe. Se simte totuși,

în continuare, nevoia de clădiri noi de birouri, având în

vedere faptul că multe sedii de fi rme sunt improvizate în

apartamente. De asemenea, există imobile care nu func-

ţionează corespunzător, prezintă riscuri mari și probleme

cauzate de instalaţiile cu durata de utilizare depășită. În

prezent, cea mai bună variantă pentru derularea unui

proiect de calitate este ca proiectantul să interacţioneze

direct cu benefi ciarul, concomitent cu angajarea unui

manager de proiect sau diriginte de șantier competent și

exigent", a adăugat Daniel Roșu. Managerul fi rmei este

de părere că lucrările de arhitectură ar trebui verifi cate

la fi nalizarea construcţiei, această sarcină revenindu-i

Ordinului Arhitecţilor din România (OAR). "Ca instituţie

care ar trebui să apere punctul de vedere al birourilor

de proiectare, este necesar ca OAR să se implice și în

respectarea calităţii proiectului. În prezent, însă, dacă

într-o divergenţă arhitectul este acuzat de «malpraxis»,

aproape întotdeauna OAR dă crezare acuzatorilor, fără o

cercetare atentă a situaţiei", a spus Daniel Roșu.

Actualmente, Western Outdoor are în desfășurare mai

multe proiecte, dintre care cele mai importante sunt

menţionate în cele ce urmează: Liceul francez "Anna de Noailles" - Noua clădire ce va

funcţiona ca sediu al instituţiei va fi amplasată în nordul

cartierului Băneasa, în apropierea Academiei de Poliţie,

pe un teren de 2,4 hectare. Amprenta la sol a imobilului

va fi de aproximativ 5.000 mp, iar suprafaţa construită

desfășurată, de circa 13.500 mp. Clădirea va fi dispusă

în corpuri cu regim redus de înălţime (P, P+1E, P+2E),

compartimentate în 33 de săli de clasă, 14 laboratoare,

o bibliotecă și mai multe săli de lectură, dormitoare

(pentru grădiniţă), o sală de spectacole cu 200 de locuri

dispuse în amfiteatru, o cantină cu 350 de locuri, o sală

de sport cu suprafaţa de 1.000 mp și alte spaţii pentru

activităţi specifice.

Clădire de locuinţe (2S+P+5E) - Situată pe B-dul

Primăverii nr. 30, clădirea va fi edificată pe un teren de

aproximativ 1.100 mp, urmând a avea o arie desfășurată

de peste 5.100 mp, incluzând 18 apartamente.

Imobil de birouri (S+Mz+3E+E4, E5 retrase) - Clădirea

va fi amplasată pe B-dul Nicolae Bălcescu nr. 17 A, din

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 55

PRODUCERS & SUPPLIERSCapitală. Suprafaţa terenului este de 370 mp, în timp ce

aria desfășurată va fi de 2.000 mp.

Bloc de locuinţe (S+P+4E) - Imobilul cu 18 aparta-

mente va fi situat pe strada Varșovia nr. 6, din București.

Clădirea va avea o suprafaţă desfășurată de aproximativ

4.100 mp.

ADEPLAST va construi o fabrică de vată bazaltică

la Ploiești. Producătorul de materiale de construcţii

Adeplast își menţine planurile de edifi care a unei fabrici

de vată bazaltică pe platforma industrială pe care o deţine

la Ploiești, în următorii doi ani. Investiţia este evaluată de

conducerea fi rmei la circa 20 milioane de euro, lucrările

propriu-zise urmând a fi începute imediat ce fondurile

necesare vor fi disponibile. "Pentru desfășurarea progra-

mului investiţional am prevăzut un aport propriu de 5,2

milioane de euro. La acesta se va adăuga un credit BCR în

valoare de 7,1 milioane euro, deja aprobat. Restul de bani

ar trebui să vină din ajutorul de stat solicitat, în valoare de

7,3 milioane de euro, reprezentând 50% din cheltuielile

eligibile ale proiectului. Aplicaţia privind ajutorul de stat

se afl ă acum în analiză la autorităţile abilitate", a declarat

Marcel Bărbuţ, CEO al Adeplast. Noua fabrică ar putea

deveni operaţională în circa doi ani și în cadrul acesteia vor

lucra 115 angajaţi. Pentru perioada ianuarie-octombrie

2013, Adeplast a raportat o cifră de afaceri totală de 50

milioane de euro (228,42 milioane de lei), în creștere cu

23% faţă de nivelul aceleiași perioade din 2012. Creșterea

din primele zece luni ale anului a fost susţinută de toate

cele trei divizii. Astfel, vânzările de vopsele au înregistrat

un salt de peste 150%, generat atât de achiziţia Dufa,

cât și de livrările materialelor realizate cu ingredientul

PorusX. În ceea ce privește afacerile cu polistiren, Adeplast

a importat, în semestrul întâi, 20% din cantitatea de stiren

adusă în România, ceea ce înseamnă o dublare cantitativă

faţă de anul trecut. Potrivit datelor companiei, vânzările de

polistiren realizate în intervalul ianuarie-octombrie 2013

s-au dublat faţă de aceeași perioadă din 2012. Totodată,

divizia de mortare uscate a raportat o creștere de 15%, în

același interval.

BILKA STEEL: Creștere cu 41% a afacerilor din

primele trei trimestre. Producătorul de ţiglă metalică

Bilka Steel - care deţine o unitate de fabricaţie la Brașov - a

raportat o creștere cu 41% a afacerilor din primele nouă

luni din 2013, faţă de aceeași perioadă a anului trecut, până

la 75 milioane de lei (echivalentul a circa 16,8 milioane

de euro). Pentru întregul an în curs, sunt vizate vânzări

de peste 3 milioane mp de ţiglă metalică, în contextul

în care în 2012 s-au livrat 2 milioane mp de produse.

"Performanţele obţinute de echipa de vânzări și investiţiile

în tehnologie realizate anual (începând din 2008) au

reprezentat principalii factori ai acestei evoluţii. Traversăm

o perioadă în care populaţia își planifi că atent cheltuielile,

iar piaţa înregistrează creșteri timide. Consumatorul este

mult mai exigent și mai atent în momentul achiziţiei, dar și

mai educat faţă de anii trecuţi. Nu se mai caută produsul cel

mai ieftin, ci este valorizat raportul calitate-preţ. Creșterea

peste estimări se datorează lunilor de vară și de toamnă. În

aceste perioade am resimţit o evoluţie a cererii, determi-

nată, în mare parte, de «sezonalitatea» cu care ne-am obiș-

nuit deja", a declarat Horaţiu Ţepeș, proprietarul Bilka Steel.

În 2013, produsele companiei au fost distribuite la nivel

naţional prin intermediul a peste 500 de dealeri. Exportul

reprezintă 5% din cifra de afaceri a companiei, principalele

ţări destinatare fi ind cele din spaţiul ex-sovietic și Slovacia.

CEMACON vizează o cotă de 16% pe piaţa internă

de cărămidă. Producătorul local de cărămidă

Cemacon își menţine obiectivul de atingere a unei cote

de 16% pe piaţa de profi l, la nivel naţional, în contextul

în care afacerile din primele nouă luni ale anului în curs

au crescut cu 34%, la 34,8 milioane de lei, iar vânzările

cantitative s-au majorat, cu 33% faţă de aceeași

perioadă din 2012. Potrivit unei analize realizate de

reprezentanţii companiei, rezultatele raportate la fi nele

lunii septembrie a.c. indică o evoluţie cu peste 72%

a vânzărilor de cărămidă faţă de nivelul din 2009, în

contextul în care piaţa de profi l s-a contractat cu 32%.

Creșterea vânzărilor s-a datorat în special consolidării

poziţiei pe piaţa din Transilvania și a extinderii zonelor

de distribuţie. "Fabrica de la Recea înregistrează, în

acest an, un record de exploatare de 11 luni, fi ind cea

mai îndelungată perioadă de utilizare de la punerea în

funcţiune a acesteia, datorită extinderii portofoliului de

produse cu formate noi, implementate în fabricaţie cu

consumuri energetice optimizate", se arată în raportul

fi nanciar trimestrial al Cemacon.

ELBA SA a inaugurat noul centru de fabricaţie,

în valoare de 50 milioane de euro. Producătorul

de sisteme de iluminat Elba - Timișoara estimează o

creștere de circa 51% a cifrei de afaceri din acest an, până

la nivelul de 43 milioane de euro, de la 28,3 milioane

de euro, cât a realizat în 2012. Rezultatele foarte bune

obţinute în pofi da contextului difi cil al pieţei s-au datorat

adaptării la noile condiţii economice, prin dezvoltarea

portofoliului de clienţi și produse. În luna septembrie

2013, compania a inaugurat un nou centru de fabricaţie,

în urma unei investiţii de 50 milioane de euro, situat în

parcul tehnologic Freidorf din Timișoara, pe o suprafaţă

de 80.000 mp. "Ansamblul cuprinde o clădire adminis-

trativă și laboratoare, o hală de producţie a corpurilor de

iluminat destinate industriei auto și una pentru fabricaţia

aparatelor de iluminat industrial", a precizat Gheorghe

Cocian, director general și președinte al Consiliului de

Administraţie al Elba SA. În prezent, compania deţine o

capacitate de producţie de 330.000 de seturi de lămpi

și faruri pe an. Portofoliul societăţii include peste 1.500

de corpuri de iluminat, destinate mai multor industrii,

în cadrul fi rmei lucrând aproximativ 1.000 de angajaţi.

Pentru perioada 2014-2015 principalul obiectiv cuprins

în strategia managerială este reprezentat de dezvoltarea

de corpuri de iluminat inovatoare, cum ar fi farurile cu

optică simplă/complexă cu LED sau lămpile cu LED / ghid

de lumină pentru industria auto. De asemenea, pentru

primele luni ale anului 2014 conducerea companiei

și-a propus creșterea producţiei de la 50.000 de faruri/

lămpi pe săptămână, la 60.000 de unităţi. Exporturile

reprezintă circa 20% din cifra de afaceri totală a Elba SA.

ISOVER exportă 30% din producţia de vată minerală

de sticlă de la Ploiești. Planurile diviziei Isover Business

Unit din cadrul Saint-Gobain Construction Products - unul

dintre liderii pieţei locale de vată minerală - vizează atin-

gerea unei cote de 30% a exporturilor din producţia totală

realizată fabrică din Ploiești, în contextul în care segmentul

de profi l a consemnat o scădere de 30% în perioada

2008-2013. "Livrările se îndreaptă spre mai multe state din

regiune, precum Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova sau

Serbia. În ceea ce privește vată minerală bazaltică, nivelul

cererii de pe piaţa locală absoarbe întreaga cantitate fabri-

cată", a declarat Filipe Ramos, directorul general al Isover.

Compania deţine două linii de producţie a vatei minerale

de sticlă și bazaltice, fabrică din Ploiești fi ind amplasată pe

un teren de aproximativ 130.000 mp și realizată în urma

unei investiţii de 35 milioane de euro. Compania mai

livrează nivel naţional sisteme formate din membrane

climatice inteligente și accesorii, precum și produse pentru

etanșeizare și protecţie împotriva umidităţii. În ceea ce

privește piaţa locală de materiale pentru izolaţii, estimările

Isover arată că, din 2008 până în prezent, aceasta a raportat

o scădere de peste 30%. Isover este activa pe piaţa locală

din 1999, iar în 2005 a preluat DBW România, cel mai

mare producător naţional de vată minerală bazaltica, în

acel moment. În 2007, fi rma a inaugurat nouă linie de

vată minerală de sticlă de Ploiești, devenind producător

și exportator al acestor sortimente. Fabrică din România,

unde lucrează aproximativ 135 de angajaţi, reprezintă

unul dintre principalele centre industriale ale grupului din

Europa, având o capacitate de producţie anuală de 20.000

de tone de vată minerală de sticlă și 6.500 de tone de vată

minerală bazaltică.

PREFAB SA: Vânzările de energie au crescut cu 10,5%

afacerile companiei. Producătorul de BCA și elemente

prefabricate din beton Prefab SA a raportat o creștere de

10,5% a cifrei de afaceri din primele nouă luni ale anului

în curs faţă de aceeași perioadă din 2012, în special

datorită vânzărilor de energie electrică realizate în urma

inaugurării centralei de cogenerare de la Călărași. Astfel,

încasările totale ale companiei s-au situat la 55 milioane

56 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

PRODUCĂTORI & FURNIZORIde lei (circa 12,3 milioane de euro). Potrivit celui mai

recent raport fi nanciar transmis Bursei de Valori București,

sumele datorate de companie pe termen scurt au crescut

cu 6,78 milioane de lei de la începutul anului în curs, până

la 46,4 milioane de lei, ca urmare a începerii activităţii de

producţie mai devreme faţă de anul precedent, obţinerii

unor scadenţe avantajoase din partea furnizorilor și acce-

sării liniilor de credit pentru susţinerea activităţii curente,

în condiţiile în care volumul vânzărilor nu a atins nivelul

prognozat. Totodată, datoriile pe termen lung ale societăţii

către instituţiile de credit au scăzut cu 12,9 milioane de

lei în acest an, datorită rambursărilor efectuate, aferente

creditelor pentru investiţii afl ate în derulare. Anul trecut,

Prefab SA a realizat o cifră de afaceri de 63,2 milioane de

lei, în scădere ușoară faţă de nivelul de 64,7 milioane de lei

realizat în 2011.

SW UMWELTTECHNIK: Creștere cu 17,3% a aface-rilor raportate la nivel local. Vânzările realizate de

producătorul de elemente prefabricate din beton SW

Umwelttechnik în România și Ungaria au determinat o

creștere de 4% a cifrei de afaceri raportate de holdingul

austriac în primele nouă luni ale anului în curs. Veniturile

subsidiarei din ţara noastră s-au situat, astfel, în intervalul

ianuarie-septembrie a.c., la 12,2 milioane de euro, în creș-

tere cu 17,3% faţă de aceeași perioadă din 2012, în prezent

afacerile din România având o pondere de 23% din totalul

consemnat la nivel de grup. Potrivit datelor companiei,

creșterea vânzărilor locale s-a datorat, preponderent, unei

îmbunătăţiri a sectorului de lucrări edilitare fi nanţate din

fonduri europene și majorării gradului de absorbţie rapor-

tate inclusiv de autorităţile de la București. La nivel de grup,

SW Umwelttechnik a consemnat vânzări totale de 46,3

milioane de euro în primele nouă luni ale anului, fi lialele

din Ungaria și Austria evidenţiindu-se prin încasări de 22,3

milioane de euro (+27,4%), respectiv de 9,9 milioane de

euro (-16,8%). La fi nele lunii septembrie 2013, compania

avea un portofoliu de contracte/comenzi în valoare de

39,6 milioane de euro, situându-se la un nivel similar

celui raportat în aceeași perioadă din 2012 (când însuma

41,1 milioane de euro). Totodată, numărul de angajaţi ai

grupului s-a majorat de la 506 în 2012 la 517 în prezent.

TERAPLAST: Scădere de 2,7% a vânzărilor, pe fondul declinului pieţei construcţiilor. Afacerile

producătorului de sisteme pentru construcţii și instalaţii

Teraplast SA au înregistrat o scădere de 2,7% în primele

nouă luni ale anului în curs, pe fondul involuţiei generale a

pieţei construcţiilor. Nivelul încasărilor companiei se situa,

la fi nele lunii septembrie 2013, la 174,89 milioane de lei

(circa 39,3 milioane de euro). "În perioada următoare,

sectorul construcţiilor va intra treptat în extrasezon, însă

vom profi ta de această perioadă pentru a implementa

proiecte operaţionale la nivel comercial și logistic, astfel

încât să încheiem anul pe un trend pozitiv al indicatorilor

fi nanciari și să fi m pregătiţi pentru 2014", a declarat Traian

Simion, directorul general al companiei. În prima parte

a trimestrului al patrulea, activitatea Teraplast SA se va

concentra pe exploatarea la maximum a potenţialului

pieţelor cărora li se adresează, în vederea fi nalizării

actualului exerciţiu fi nanciar cu indicatori pozitivi de

profi tabilitate.

AVI COMPACT: Activitatea de mentenanţă susţine încasările companiei. Furnizorul de servicii integrate

de climatizare Avi Compact este principalul distribuitor al

echipamentelor Daikin pe piaţa din România, promovând,

de asemenea, o serie de alte sisteme performante ale

producătorilor Viessmann, Tecnair, Vaillant, De Dietrich

etc. Aproximativ 25% din venituri rezultă din activităţi

de mentenanţă (realizate prin intermediul a cinci centre

specializate, amplasate în București, Iași, Constanţa,

Timișoara și Baia Mare), ponderea distribuţiei fi ind de 35%

din încasări, iar cea de promovare a soluţiilor integrate de

40%. Conform declaraţiilor conducerii societăţii, peste 90%

din cifra de afaceri este realizată din realizarea de proiecte

pentru companii, din care 45% este cota lucrărilor derulate

în București. Previziunile echipei manageriale pentru

actualul exerciţiu fi nanciar indică realizarea unei cifre de

afaceri de 4,5 milioane de euro. "Cel mai important obiectiv

la care Avi Compact a participat în ultima perioadă este

constituit de Crystal Tower Business Center, singura clădire

din România care deţine în acest moment certifi catul de

sustenabilitate BREEAM Excellent. Proiectul a presupus

instalarea unui sistem de management integrat al

imobilului (BMS) care asigură economii masive de energie

și ale cărui costuri vor fi amortizate în aproximativ cinci ani

și jumătate. Investiţia în instalaţii a totalizat 4,3 milioane

de euro și lucrările s-au derulat pe perioada a doi ani, iar

compania noastră a semnat inclusiv contractul de service

și întreţinere", a declarat Florin Rădulescu, director general

al societăţii. Printre cele mai interesante proiecte pentru

care Avi Compact a asigurat implementarea sistemelor

de instalaţii și condiţionare a aerului pot fi enumerate

Bucharest Financial Plaza, Imprimeria Băncii Naţionale și

Hotel Cișmigiu (Hercesa).

RIGIPS: Premise de creștere a sectorului de construcţii. Reprezentanţii concernului Saint-Gobain

Construction Products România - unul dintre cei mai

importanţi producători mondiali de sisteme uscate, ipsos

și materiale pentru execuţia plafoanelor - estimează

că, în acest an, cifra de afaceri se va menţine la nivelul

consemnat în exerciţiul fi nanciar anterior. Conform

datelor ofi ciale, în 2012 holdingul a realizat vânzări de

277,6 milioane de lei, circa 50% din acestea fi ind aferente

diviziei Rigips. "Pentru 2014, avem prevăzute investiţii de

2,2 milioane de euro destinate achiziţiei de echipamente

în special pentru retehnologizarea unităţii din Turda,

obiectivele principale fi ind de creștere a protecţiei mediului

și a efi cienţei energetice. În ceea ce privește sectorul în care

activăm, deși nu există date provenite dintr-o monitorizare

ofi cială, considerăm că piaţa de gips-carton din România

va atinge, până la fi nele lui 2013, o valoare de maximum

90 milioane de euro, din punct de vedere cantitativ

cuantumul comercializat situându-se sub 40 de milioane

mp (faţă de 68 milioane mp, cât se consemna în 2008).

Cu toate acestea, evaluările noastre indică faptul că piaţa

locală are premise foarte bune de dezvoltare, pe termen

mediu și lung. În prezent însă, companiile din domeniu

se confruntă cu o lipsă a proiectelor guvernamentale care

să dinamizeze sectorul construcţiilor, cum se întâmplă,

de exemplu, în Franţa, unde TVA este de 5% - 7% pentru

imobilele efi ciente din punct de vedere energetic sau

pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu. Ar trebui ca

programele existente să fi e folosite în mod efi cient, iar

controlul exercitat de autorităţile specializate să fi e foarte

serios. Pe termen scurt, estimăm că vânzările Rigips se vor

menţine la cotele actuale, evoluând în conformitate cu

întregul sector în care activăm. În opinia noastră, singurele

creșteri posibile în 2014 vor fi înregistrate pe segmentul

lucrărilor de infrastructură", a declarat Constantin Hariton,

director general al societăţii.

SIGURA: Aproape 50% din activitate, derulată pe plan extern. În acest moment, societatea Sigura -

important furnizor local de soluţii pentru protecţia la

incendiu derulează contracte, constând în proiecte de

asigurare a securităţii la incendiu, în Bulgaria, Republica

Moldova, Grecia, Iugoslavia etc. Principalii parteneri ai

companiei - fi rme specializate în livrarea de sisteme

specifi ce - sunt reprezentaţi de Tyco, Sika, Coopers, Isolatek

International, Schott, Hexadome etc. Referitor la situaţia

fi nanciară curentă, directorul general al Sigura, arh. Horia

Mihai Nicolescu, a declarat cu ocazia ceremoniei prilejuite

de aniversarea a 10 ani de activitate pe piaţa din România,

că, în 2012, a realizat o cifră de afaceri de 2,9 milioane de

euro, din care aproximativ 48% s-a obţinut din activităţi de

export. "Tendinţa actuală este de generalizare a utilizării

sistemelor de protecţie împotriva incendiului. De exemplu,

în SUA asociaţia profesională NFPA a impus, începând cu

2012, montajul dispozitivelor de tip sprinkler la clădirile

rezidenţiale și este foarte probabil ca peste aproximativ

șapte ani această prevedere să fi e preluată inclusiv în

România. Din acest motiv, oferta companiei noastre este

diversă și include tehnologii performante utilizate pe plan

internaţional, promovând soluţii efi ciente prin care se

asigură optimizarea investiţiei aferente dotării clădirilor cu

astfel de sisteme", a subliniat ofi cialul companiei.

WIENERBERGER: Trend crescător al veniturilor locale, în trimestrul al treilea. După o stabilizare

înregistrată anul trecut de producătorul local de cărămidă

Wienerberger România (faţă de nivelul din 2011), la circa

26,3 milioane de euro, o tendinţă similară se prefi gurează

și pentru 2013, potrivit datelor incluse în cel mai recent

raport fi nanciar al grupului austriac. "În România și

Bulgaria, stabilizarea activităţii consemnată în primele șase

luni din 2013 a continuat și în trimestrul al treilea, ducând

la o creștere cantitativă a vânzărilor de blocuri ceramice.

Preţurile medii de comercializare a produselor s-au

menţinut, în timp ce veniturile și câștigurile s-au înscris

pe un trend ușor crescător", se arată în documentul citat.

Afacerile din cele două ţări au contribuit pozitiv la creșterea

de 2% raportată în trimestrul al treilea de divizia de cără-

midă și blocuri ceramice din Europa a grupului, vânzările

totale însumând 412,9 milioane de euro. Afacerile cu

tubulatură și pavele de pe continent s-au majorat cu 3%

în intervalul iulie-septembrie 2013, până la 296,8 milioane

de euro, în timp ce vânzările din America de Nord au sporit

cu 1%, la 62,3 milioane de euro. În ansamblu, vânzările

Wienerberger au fost cu 2% mai mari în trimestrul al

treilea, ajungând la 773,4 milioane de euro, în timp ce,

pentru primele nouă luni din 2013, afacerile companiei au

depășit două miliarde euro.

Elena ICLEANU

58 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

INFO-ȘANTIERE

Buget de 9 miliarde euro, pentru investiţiile din anul viitor

Investment budget of 9 billion EUR for next year

In 2014, the Government will allocate funds with a total value of about 40 billion RON (9 billion EUR) for investments, which represents about 6% of GDP. The funds will be used mainly in order to finance the projects started and to continue the multiannual programs conducted by the Ministry of Regional Development and Public Administration (MDRAP) and the Ministry of Infrastructure. According to the draft budget, MDRAP would need more than two billion RON for continuing the major investment programs in 2014, while most of the funds will be allocated for the transport infrastructure. The total funding allocated for the Local Development Programme is 1.5 billion RON and it will be used in order to complete 226 goals and continue the works on over 1,000 other projects. In what concerns the social housing programs, next year there might be allocated a total of 40 million RON, out of which about 24 million RON for the completion of 10 objectives with 601 social housing for tenants evicted from their homes which were returned to former owners; 6 million RON for the completion of four buildings with 176 social housing and for starting new works, and another 10 million for the development of social housing for the communities of gypsies (12 housing units, out of which 8 will be completed in August 2014). The amounts provided from the state budget for the continuation in 2014 of the national program for thermal rehabilitation could reach, according to the draft budget, about 21 million RON, which would allow the completion of energy efficiency increase works for about 6,300 apartments. According to the available data, in 2013 there were allocated 14 million RON for the thermal rehabilitation of approximately 1,200 apartments, while for the whole period between 2009 to 2012 the were spent budget funds of more than 464 million RON for interventions at 75.065 housing units. However, funding of 35 million RON will be used for the development of works promoted by the administrative-territorial units for the refurbishment and modernization of centralized heat supply systems of different cities.

Circa 24 milioane de lei din suma totală se va folosi

pentru defi nitivarea a 10 obiective cu 601 locuinţe sociale

destinate chiriașilor evacuaţi din locuinţele retrocedate

foștilor proprietari, 6 milioane de lei pentru fi nalizarea a

patru clădiri cu 176 de locuinţe sociale și pentru începerea

unor lucrări noi, precum și alte 10 milioane de lei pentru

realizarea de locuinţe sociale destinate comunităţilor de

rromi (12 unităţi locative, din care în 2014 se vor fi naliza

8). Sumele prevăzute de la bugetul de stat pentru conti-

nuarea, în 2014, a programului naţional de reabilitare

termică s-ar putea situa, conform proiectului de buget,

la circa 21 milioane de lei, care ar permite fi nalizarea

lucrărilor de creștere a performanţei energetice la circa

6.300 de apartamente. Potrivit datelor disponibile, în

2013 s-au alocat 14 milioane de lei, pentru reabilitarea

termică a aproximativ 1.200 de apartamente, în timp

ce pentru întreaga perioadă 2009 - 2012 s-au cheltuit

fonduri bugetare de peste 464 milioane de lei, pentru

intervenţii la 75.065 de locuinţe. Totodată, fonduri de 35

milioane de lei vor fi folosite pentru derularea unor lucrări

promovate de unităţile administrativ-teritoriale pentru

retehnologizarea și modernizarea sistemelor centralizate

de alimentare cu energie termică a localităţilor.

Bugete mai mici pentru ANL și Prima Casă. Pentru

anul 2014, Agenţia Naţională pentru Locuinţe solicită

fonduri în cuantum de circa 118 milioane de lei pentru

derularea lucrărilor de execuţie la 8.666 de unităţi

locative, din care se vor fi naliza 3.666. Fondurile sunt mai

mici în comparaţie cu nivelul de 139,1 milioane de lei

disponibil în 2013, care a permis fi nanţarea lucrărilor la 51

de obiective de investiţii, în urma cărora au fost realizate

2.469 de unităţi locative destinate tinerilor. În ceea ce

privește garanţiile guvernamentale acordate pentru

achiziţia de locuinţe prin intermediul programului "Prima

Casă", trebuie precizat că acesta a fost lansat în luna

iunie 2009, într-un context în care persoanele fi zice se

confruntau cu probleme în accesarea unui credit destinat

achiziţionării/construirii unei locuinţe, difi cultăţi care se

datorau în principal lipsei garanţiilor solicitate de bănci în

temeiul normelor de creditare proprii. Implicarea statului

prin acordarea de garanţii s-a realizat, într-o primă fază,

pentru 80% din valoarea creditului, după care, începând

cu anul 2010, pentru 50% din împrumut, incluzându-se și

o componentă de sprijinire a construcţiilor noi. Începând

cu luna august 2013, prin HG nr. 565/2013, programul

sprijină exclusiv creditarea imobiliară/ ipotecară în lei.

Totuși, valoarea garanţiilor acordate de stat a scăzut de

la nivelul de 496,5 milioane de euro (26.408 garanţii) în

2012 la 357,8 milioane de euro (19.150 garanţii).

Circa 200 milioane de lei pentru centre culturale și reţele utilitare locale. Tot prin intermediul bugetului

MDRAP se va continua fi nanţarea programului prioritar

naţional pentru reabilitarea, modernizarea infrastructurii

culturale și dotarea așezămintelor culturale din mediul

mic urban. Astfel, pentru 2014, bugetul aferent ar putea

însuma 92 milioane de lei, fonduri care asigură fi nalizarea

lucrărilor la 10 obiective de investiţii din programul anului

2013 preconizate a fi în execuţie în 2014 și fi nanţarea

parţială pentru 52 de obiective noi. Totodată, în ceea ce

privește proiectul denumit "Sistem integrat de reabilitare

a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, a staţiilor

de tratare a apei potabile și staţiilor de epurare a apelor

uzate în localităţile cu o populaţie de până la 50.000 de

locuitori", proiectul de buget prevede alocarea, în 2014,

a 110 milioane de lei, fonduri care asigură fi nanţarea

lucrărilor la 25 de proiecte, dintre care șapte afl ate în lucru

la fi nele lui 2013 și cu fi nalizare în 2014.

Lucrările la autostrada Craiova - Pitești pot începe în primăvară. Construcţia autostrăzii Craiova - Pitești,

primul proiect de acest tip realizat în parteneriat public-

privat din România, ar putea fi începută în primăvara

anului viitor, artera rutieră urmând a conecta patru mari

orașe ale ţării, în urma unei investiţii de circa un miliard

de euro. Partenerul statului în acest proiect este grupul

german Ford, iar compania ce va realiza lucrările de

execuţie va fi desemnată până la fi nele anului în curs.

Tronsonul licitat va avea 121 de kilometri și, după fi nali-

zare, municipiile Craiova, Pitești, București și Constanţa

vor fi conectate prin drum direct. Realizarea unei astfel

de investiţii va necesita implementarea unor proiecte

adiacente, cum ar fi defi nitivarea Centurii de Sud a

Guvernul României va aloca în 2014 fonduri totale

de circa 40 miliarde lei (9 miliarde euro) pentru

investiţii, suma reprezentând 6% din PIB, fondu-

rile urmând a fi utilizate pentru fi nanţarea prio-

ritară a proiectelor începute și pentru continuarea

programelor multianuale derulate prioritar prin

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei

Publice (MDRAP) și Ministerul Infrastructurii.

Potrivit proiectului de buget, MDRAP ar avea

nevoie în 2014 de peste două miliarde lei pentru

continuarea principalelor programe de investiţii,

în timp ce majoritatea fondurilor se vor aloca

pentru infrastructura de transport. Pentru

Programul Naţional de Dezvoltare Locală s-au

alocat fonduri totale de 1,5 miliarde lei, sumele

estimate urmând a fi utilizate pentru fi nalizarea

a 226 de obiective și continuarea a peste 1.000 de

proiecte. În ceea ce privește programele de locuinţe

sociale, anul viitor s-ar putea aloca, în total, 40

milioane de lei.

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 59

BUILDING SITES

Capitalei. În prezent, proiectul se afl ă în etapa de obţinere

a certifi catului de urbanism de la Consiliul Judeţean Dolj,

pentru reactualizarea studiului de fezabilitate, ce permite

transformarea regimului drumului expres Craiova - Pitești

în autostradă. Potrivit informaţiilor Companiei Naţionale

de Autostrăzi și Drumuri Naţionale din România

(CNADNR), de execuţia lucrărilor sunt interesate companii

mari specializate în infrastructură, cum ar fi asocierile

Spedition UMB - Tehnostrade, Obrascon Huarte Lain - OHL

ZS (din Spania), China Communications Construction

Company - Dogus Inșaat Ve Ticaret (Turcia) - Egis Projects

(Franţa), Strabag (Austria) - Vinci (Franţa) - Aktor (Grecia)

sau consorţiul Impregilo - Salini din Italia.

CNADNR a atribuit două contracte pentru tron-sonul Lugoj - Deva. Compania Naţională de Autostrăzi

și Drumuri Naţionale (CNADNR) a atribuit contractele

pentru execuţia loturilor al doilea și al treilea din cadrul

autostrăzii Lugoj-Deva, lucrări în valoare totală de

1,14 miliarde lei fără TVA (circa 257 milioane de euro).

Valoarea investiţiei este cu aproximativ 45% sub nivelul

estimat în momentul lansării licitaţiei pe portalul

SEAP. Lotul al doilea, ce va avea o lungime de 28,6 km,

a fost atribuit asocierii italiene Salini - Secol, care va

primi 562,7 milioane de lei (126,4 milioane de euro)

pentru realizarea lucrărilor, sumă situată sub nivelul

de 1,081 miliarde lei estimat iniţial. Lotul al treilea a

fost adjudecat de consorţiul Teloxim Con (companie

deţinută de omul de afaceri Theodor Berna, proprietarul

Tehnologica Radion) - Comsa - Aldesa Construcciones

(Spania) - Arcadis Eurometudes (Olanda) pentru 579,9

milioane de lei (130,2 milioane de euro), proiectul fi ind

evaluat în momentul lansării ofertei la circa un miliard de

euro. Tronsonul va avea o lungime de 21,14 km. Cel de-al

patrulea tronson al autostrăzii Lugoj-Deva a fost atribuit

la jumătatea anului în curs asocierii dintre Tehnostrade și

Spedition UMB. Secţiunea de 22,2 km a fost adjudecată

pentru 419,4 milioane de lei (94,2 milioane de euro).

Potrivit anunţurilor de atribuire, lucrările la cele trei

loturi nu trebuie să dureze mai mult de doi ani. În ceea ce

privește primul tronson al autostrăzii Lugoj-Deva, acesta

va fi inaugurat în luna decembrie 2013.

Licitaţie pentru lucrări de peste 550 milioane de euro. Un alt tronson de autostradă afl at în curs de

atribuire este reprezentat de tronsonul Sebeș - Turda,

proiect în valoare totală de 2,48 miliarde lei (peste 551

milioane de euro), fără TVA. Obiectivul de investiţii vizează

proiectarea și construcţia unei secţiuni de 70 km lungime.

Traseul a fost împărţit în patru secţiuni, astfel: lotul I, cu

o lungime de 17 Km (în valoare de 570 milioane de lei),

lotul al II-lea (24,25 Km - 669 milioane de lei), lotul al

III-lea (12,45 Km - 483 milioane de lei) și lotul al IV-lea

(16,3 Km - 532 milioane de lei). Durata de implementare

a proiectului este de 70 de luni, din care patru luni vor fi

alocate proiectării, 18 luni execuţiei și 48 de luni perioadei

de garanţie. Proiectul este fi nanţat din Fondul de Coeziune

(ce va asigura 85% din valoarea totală) și din surse de la

bugetul de stat (15%).

Fonduri de 142 milioane de euro pentru inves-tiţii în sedii de instanţe. Ministerul Justiţiei (MJ)

benefi ciază de fonduri totale de 142 milioane de euro

pentru construirea, reabilitarea și extinderea a 25 de

sedii de instanţe, incluse în proiectul intitulat "Reforma

sistemului judiciar". Circa 110 milioane de euro din

suma totală reprezintă un împrumut acordat de Banca

Internaţională pentru Reconstrucţie și Dezvoltare (BIRD)

și 32 milioane de euro - contribuţia Guvernului României.

Potrivit datelor MJ, obiectivul general al proiectului

constă în creșterea efi cienţei instanţelor din România,

îmbunătăţirea infrastructurii/ condiţiilor logistice de

lucru ale acestora și creșterea responsabilizării sistemului

judiciar, în vederea sporirii efi cienţei și transparenţei

actului de justiţie. Actualmente, la nivel naţional se afl ă

în execuţie lucrări la cinci sedii de instanţă, în valoare

totală de aproape 40 milioane de euro (173,45 milioane

de lei), proiectele fi ind localizate în Satu Mare, Oradea,

Iași, Sibiu și Cluj-Napoca. Până la sfârșitul proiectului

"Reforma Sistemului Judiciar", stabilit pentru luna

martie 2015, se are în vedere demararea lucrărilor la încă

trei sedii de instanţă, respectiv Tribunalul Dolj/ Curtea

de Apel Craiova, Palatul de Justiţie Prahova și Tribunalul

Prahova (clădirea veche).

Proiecte noi, propuse prin viitorul cadru financiar 2014-2020. "Realizarea investiţiilor este

necesară în vederea asigurării infrastructurii optime

care să permită funcţionarea instanţelor judecătorești

în condiţii de calitate și efi cienţă sporite, având în

vedere specifi citatea fi ecărui obiectiv (volum de

activitate, situaţia personalului și a populaţiei aron-

date, starea tehnică a sediilor în care își desfășoară

activitatea instanţa etc.), precum și de schimbările

legislative cu impact major asupra activităţii la nivelul

instanţelor (noile coduri civil, de procedură civilă,

penal și de procedură penală)", au precizat ofi ciali

din cadrul Ministerului Justiţiei. Potrivit acordului de

împrumut încheiat în anul 2006 cu BIRD, termenul

iniţial pentru fi nalizarea reformei judiciare era stabilit

pentru luna aprilie 2011. În noiembrie 2010, acordul

a fost prelungit până la 31 martie 2013. Totodată,

MJ a solicitat, în cadrul procesului de negociere a

viitorului cadru fi nanciar 2014-2020, includerea printre

priorităţile de fi nanţare și a proiectelor de modernizare

a infrastructurii existente la nivelul sistemului judiciar,

investiţii ce vor deveni eligibile în cadrul viitoarelor

programe operaţionale.

Circa 90 milioane de euro pentru lucrări de construcţii. Acordul încheiat între Ministerul Justiţiei și

BIRD presupune alocarea unei sume totale de 90 milioane

de euro pentru extinderea, modernizarea și reabilitarea

sediilor a 20 de instanţe și pentru construirea a cinci

obiective noi. Alte fonduri au fost alocate pentru realizarea

unor proiecte de efi cientizare a capacităţilor administrative

ale curţilor (11,05 milioane de euro), pentru dotarea cu

sisteme de tehnologia informaţiei (21,5 milioane de euro)

și pentru dezvoltarea instituţională a sediilor de instanţe

(6,61 milioane de euro). Valoarea efectivă estimată pentru

lucrările civile întreprinse se situează la 65,9 milioane de

euro și este fi nanţată deja în proporţie de 85%.

Obiective de 40 milioane de euro aflate în execuţie. În prezent, sunt în curs de derulare lucrări

la cinci sedii de instanţă, având ca surse de fi nanţare

bugetul de stat și împrumutul BIRD. Șantierele sunt loca-

lizate în Satu Mare, Oradea, Iași, Sibiu și Cluj-Napoca. La

clădirea Palatului de Justiţie Satu Mare, proiect complex

ce vizează reparaţii capitale, operaţiuni de consolidare,

amenajare, restaurare și extindere, se lucrează din luna

septembrie 2011, antreprenori fi ind desemnate societă-

ţile asociate Iașicon SA și Consilva SA, ambele cu sediul

în Iași și proiectant compania Pacic București. Proiectul

este realizat în proporţie de 35%, termenul de fi nalizare

fi ind stabilit, iniţial, la 18 luni după începerea lucrărilor.

"Cel mai probabil, fi nalizarea va fi amânată, din cauza

întârzierii unor lucrări de execuţie, ca urmare a nivelului

insufi cient al alocaţiilor bugetare în raport cu sumele

necesare anual", explică reprezentanţii MJ. Valoarea

investiţiei este de 40,96 milioane de lei, fondurile

provenind integral de la bugetul de stat. Un alt obiectiv

vizează construcţia Palatului de Justiţie Oradea, proiect în

valoare de 68,5 milioane de lei. Contractul de execuţie a

fost semnat în urma derulării unei licitaţii internaţionale

competitive, conform procedurilor Băncii Mondiale,

antreprenor fi ind desemnat joint-venture-ul format din

Selina Oradea și Vahostav Sk. Zilina (din Slovacia). Stadiul

fi zic actual de execuţie este de 10%, termenul estimat

pentru fi nalizarea lucrărilor fi ind stabilit pentru luna

decembrie 2015. Finanţarea este asigurată din fonduri

BIRD și guvernamentale.

Proiectele din Iași, Sibiu și Cluj-Napoca se finalizează în 2014. Contractul de execuţie pentru

construcţia Palatului de Justiţie Iași a fost semnat în

urma derulării unei licitaţii internaţionale, obiectivul

urmând a fi edifi cat de joint-venture-ul format din Kranz

Eurocenter și Conarg Construct. Valoarea proiectului

este de aproximativ 43 milioane de lei, stadiul de

execuţie ajungând deja la 60%. Termenul pentru

fi nalizarea lucrărilor a fost stabilit în luna iulie 2014.

Pentru reabilitarea, amenajarea și extinderea sediului

Tribunalului Sibiu, asocierea Inspet SA - Coral SRL va

primi 16 milioane de lei. Lucrările, realizate în proporţie

de 35%, au ca termen de predare luna mai 2014. Potrivit

datelor MJ, există posibilitatea prelungirii contractului

în funcţie de volumul lucrărilor suplimentare care vor

rezulta din actualizarea proiectului de execuţie, impusă

de modifi cările apărute pe parcursul derulării acestuia.

Cel de-al cincilea proiect afl at în execuţie presupune

supraetajarea și mansardarea aripii de est a Tribunalului

Cluj. Antreprenorul lucrărilor este fi rma TCI Contractor

General SA, valoarea contractului fi ind de 5 milioane

de lei. Lucrările au fost executate în proporţie de 15%,

60 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

INFO-ȘANTIEREtermenul pentru fi nalizarea acestora fi ind stabilit pentru

luna iunie 2014. Toate cele trei investiţii sunt fi nanţate

exclusiv prin intermediul acordului de împrumut încheiat

cu BIRD în 2006.

Aproape 50 milioane de lei - fonduri necesare pentru Palatul de Justiţie Neamţ. Lucrările de

construcţie a clădirii Palatului de Justiţie Neamţ, proiect

ce necesită fonduri de circa 50 milioane de lei (fără TVA),

au fost sistate în luna iunie 2013, la aproape un an de la

începerea acestora, din cauza lipsei de fonduri. Până la

acel moment a fost executată o cotă de 7% din lucrări.

Noua clădire va fi amplasată pe str. 1 Decembrie 1918 nr.

68 C din Piatra Neamţ, pe un teren cu o suprafaţă de 6.897

mp. Clădirea (D+P+Mz+6E) va avea o arie construită

de 2.485 mp și desfășurată de 18.917 mp. Lucrările de

execuţie au fost atribuite în luna martie 2012 companiei

Victor Construct. În martie 2013, aceeași fi rmă de

construcţii a câștigat un nou contract ce vizează realizarea

reparaţiilor capitale la sediul Parchetului de pe lângă

Tribunalul Mureș, proiect în valoare de circa 6 milioane de

lei. În cadrul acestui proiect, societatea va realiza lucrări de

consolidare, rezistenţă, arhitectură, edilitare, de instalaţii

și utilităţi.

Se dă startul la proiecte edilitare de peste 70 milioane de euro. Lucrări de extindere și modernizare

a reţelei naţionale de apă și canalizare în valoare de peste

312,5 milioane de lei (circa 70,2 milioane de euro) vor fi

realizate în perioada următoare în mai multe regiuni ale

ţării, contractele fi ind atribuite deja unor antreprenori

renumiţi, precum Hidroconstrucţia, Construcţii Erbașu SA,

UTI Grup sau Rominserv. Proiectele se afl ă în diverse etape

de contractare în judeţele Gorj, Cluj, Botoșani, Prahova

și Neamţ. Un amplu program de modernizare a infras-

tructurii edilitare se derulează în judeţul Prahova, unde

administratorul local al reţelei judeţene, compania Hidro

Prahova SA, a atribuit, recent, trei contracte de lucrări cu

o valoare totală de 194,2 milioane de lei (aproximativ

43,6 milioane de euro). Astfel, pentru extinderea reţelei

de canalizare din orașele Câmpina, Bănești și Vălenii de

Munte se vor cheltui 58,5 milioane de lei (13,14 milioane

de euro), lucrările urmând a fi realizate pe o lungime totală

de 74 km, în cele trei localităţi. Contractul a fost adjudecat

de compania Cast - Bănești, societate cu afaceri anuale

de circa 28 milioane de euro. Cel de-al doilea contract

atribuit de Hidro Prahova presupune extinderea reţelei de

canalizare și a canalului colector din orașele Băicoi, Urlaţi

și Plopeni, lucrările urmând a fi executate de Rominserv,

divizia de construcţii a grupului Rompetrol și unul dintre

liderii pieţei locale, cu afaceri anuale de 107,9 milioane de

euro. Sunt prevăzute operaţiuni de extindere a reţelei de

canalizare din Băicoi (cu conducte din PVC, pe o lungime

totală de 60 km), a celei din Urlaţi (14 km), precum și a

celei din Plopeni (2,8 km). Lucrări similare vor fi realizate

și în Breaza, unde compania spaniolă Construcciones

Lujan SA a fost desemnată ca antreprenor. Potrivit

datelor disponibile pe portalul Ministerului Finanţelor

Publice, o subsidiară a societăţii originare din Valencia a

fost înregistrată la Registrul Comerţului în luna februarie

2012, pentru anul trecut raportând o cifră de afaceri zero

și o pierdere fi nanciară de aproape 17.000 de euro, având

numai doi salariaţi. Cele trei contracte au fost atribuite la

începutul lunii noiembrie 2013 și nu pot fi subcontractate.

Alte contracte au fost câștigate de Hidroconstrucţia, Erbașu și Moldocor. Compania Aparegio SA Gorj a

atribuit fi rmei Hidroconstrucţia un contract de reabilitare

a reţelei de apă și canalizare din mai multe zone ale

municipiului Târgu Jiu, licitaţia acestui proiect fi ind reluată

după ce fostul antreprenor, Energoconstrucţia, nu a putut

duce până la fi nal lucrările specifi ce. Contractul iniţial a fost

reziliat în septembrie 2012, din cauza nerespectării de către

constructor a termenelor de execuţie. Lucrările au început

deja și, potrivit autorităţilor locale, acestea se derulează în

șase puncte, în zona de vest a orașului. Proiectul prevede

extinderea cu 9,5 km a reţelei de canalizare și preluarea apei

uzate din străzile Meteor, Jiului și de pe Calea Severinului,

până la podul de peste râul Șușiţa. Contractul are o valoare

totală de 25 milioane de lei (circa 5,62 milioane de euro)

și un termen de execuţie de 18 luni. Un alt proiect, în

valoare de 27,58 milioane de lei (6,2 milioane de euro), va

fi realizat de asocierea dintre Construcţii Erbașu (lider), UTI

Group și Diering Engineering & Consulting în localitatea

Dorohoi (judeţul Botoșani). Autoritatea contractantă,

compania Nova Apaserv SA Botoșani, vizează reabilitarea

și extinderea sistemelor de canalizare și alimentare cu apă,

precum și construcţia unor staţii de epurare a apelor uzate

din Dorohoi. Potrivit contractului de atribuire, circa 20%

din valoarea proiectului poate fi subcontractată, respectiv

pentru lucrări civile, la conducte, la cele de demolări,

precum și în cazul altor intervenţii la drumuri, împrejurimi

și amenajare pe verticală. În judeţul Neamţ, asocierea

Moldocor SA și Vlanda Company va realiza lucrările de

extindere a reţelelor de alimentare cu apă și canalizare din

aglomerarea Săvinești - Roznov, proiect în valoare de 44,6

milioane de lei (circa 10 milioane de euro). Benefi ciarul

investiţiei este reprezentat de Compania Judeţeană Apa

Serv SA - Neamţ.

Lucrări de 21,15 milioane de lei, scoase la licitaţie. Până la fi nele anului în curs, autorităţile locale din comuna

Minţiu Gherlii (judeţul Cluj) vor atribui realizarea unei

reţele de alimentare cu apă și canalizare în localităţile

Minţiu Gherlii, Petrești și Sălăţiu, precum și a unui rezervor

de acumulare pentru cele trei sate, amplasat în localitatea

de reședinţă comunală. Valoarea totală a investiţiei este

de circa 21,15 milioane de lei (4,75 milioane de euro),

criteriul principal de atribuire fi ind reprezentat de oferta

cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Companiile interesate trebuie să asigure o garanţie de

participare de 380.000 de lei și să aibă o cifră medie de

afaceri în ultimii trei ani de minimum 19 milioane de lei

pe an. Proiectul va fi realizat exclusiv din fonduri bugetare,

puse la dispoziţie de autorităţile locale.

Vor fi începute proiecte de consolidare de 40 mili-oane de euro. Investiţii de circa 40 milioane de euro vor

fi alocate pentru consolidarea și restaurarea unor clădiri de

patrimoniu situate în București, Craiova, Iași și Botoșani. Pe

lista proiectelor majore se afl ă și lucrările de modernizare

a clădirii Primăriei Municipiului București, pentru care

autorităţile Capitalei au anunţat, recent, reluarea licitaţiei

de atribuire, valoarea totală a obiectivului fi ind reevaluată

la 82,2 milioane de lei (circa 18,5 milioane de euro), fără

TVA. Iniţial, contractul fusese atribuit, în anul 2010, compa-

niei Rotary Construcţii, valoarea investiţiei fi ind estimată

atunci la 37,8 milioane de lei. Lucrările au fost întrerupte

în 2011, când s-a constatat că soluţia de consolidare aleasă

nu este adecvată pentru protejarea antiseismică a clădirii.

Potrivit anunţului de atribuire lansat recent pe portalul

SEAP, investiţia va fi realizată din fonduri bugetare, pentru

serviciile de proiectare și asistenţă tehnică urmând a se

aloca 2,5 milioane de lei, pentru lucrările de construcţii și

instalaţii 68,8 milioane de lei, pentru utilaje și echipamente

6,3 milioane de lei, iar pentru dotări circa 2,3 milioane de

lei. Durata de implementare a proiectului este de 24 de luni

de la atribuirea lucrărilor, criteriul de atribuire fi ind repre-

zentat de oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere

economic. Astfel, preţul ofertei va avea o pondere de 60%

din punctajul total, iar perioada de garanţie a lucrărilor

și durata de realizare a proiectului tehnic au cote de câte

20%. Termenul limită pentru primirea ofertelor este stabilit

pe 13 ianuarie 2014.

Extindere a Muzeului de Artă din Craiova. Consiliul

Judeţean Dolj are în vedere solicitarea de fonduri europene

în vederea extinderii cu un corp nou a Muzeului de Artă

din Craiova, noua clădire urmând a reprezenta Centrul

Internaţional "Constantin Brâncuși". Valoarea investiţiei a

fost evaluată de edilii craioveni la circa 6 milioane de euro,

clădirea fi ind proiectată în curtea Palatului "Jean Mihail",

afl at, în prezent, într-un proces de reabilitare și consolidare,

pentru care s-au alocat deja fonduri de peste 8 milioane de

euro. "Noua clădire va reprezenta un monument naţional.

Va fi săpat un culoar la 7 metri adâncime, centrul urmând

include săli spaţioase pentru conferinţe, un amfi teatru

și o prismă din sticlă de 11 metri înălţime", a declarat Ion

Prioteasa, președintele Consiliului Judeţean Dolj.

Circa 6,6 milioane de euro, pentru investiţii în Moldova. Fonduri totale de 6,63 milioane de euro vor

fi alocate pentru consolidarea și restaurarea Teatrului

"Mihai Eminescu", din Botoșani și a clădirii Muzeului

Municipiului Iași. Pentru proiectul de la Botoșani, la data de

1 noiembrie 2013 s-a fi nalizat etapa depunerii de oferte în

vederea atribuirii contractului de lucrări, în valoare de 16,7

milioane de lei (3,73 milioane de euro), în prezent ofertele

afl ându-se în faza de evaluare. Finanţarea este asigurată

prin Programul Operaţional Regional, câștigătorul licitaţiei

urmând a fi anunţat în perioada imediat următoare. În

ceea ce privește consolidarea clădirii Muzeului Municipiului

Iași, proiect evaluat la 12,9 milioane de lei (circa 3 milioane

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 61

BUILDING SITESde euro), autorităţile locale vor reevalua ofertele depuse.

Măsura a fost dispusă de Consiliul Naţional de Soluţionare

a Contestaţiilor (CNSC), în urma analizei contestaţiei

înaintate de compania de construcţii Victor Construct, în

calitate de ofertant. Prin aceasta s-a solicitat anularea

adresei de comunicare a rezultatului procedurii, respectiv

a deciziei autorităţii contractante de a declara câștigătoare

oferta depusă de societatea Conest și obligarea autorităţii

la reevaluarea ofertelor. CNSC a admis numai parţial

contestaţia, dispunând reevaluarea ofertei Conest, însă a

respins cererea de anulare a desemnării drept câștigătoare

a ofertei Conest.

Buget de 20 milioane de lei disponibil la INP pentru Programul Naţional de Restaurare. Potrivit

proiectului de buget pentru anul 2014, Institutul Naţional

al Patrimoniului (INP) va dispune anul viitor de un buget

de circa 20 milioane de lei, respectiv un nivel similar celui

din 2013. Potrivit datelor disponibile, prin acest program

au fost demarate deja lucrările la 150 de obiective, ce ar

necesita, pentru fi nalizare, fonduri totale de peste 120

milioane de lei. "Prin urmare, din cauza problemelor

legate de subfi nanţare, nu vor putea fi incluse în program

obiective noi, iar durata de execuţie a celor începute s-ar

putea prelungi foarte mult", a declarat Alexandru Muraru,

directorul general al INP.

Investiţii de peste 32 milioane de euro în modernizarea unor centre sanitare. Investiţii totale

de circa 32,5 milioane de euro vor fi implementate în

perioada următoare pentru modernizarea și extinderea

unor centre sanitare din România, fondurile provenind,

în cea mai mare parte, din fi nanţări europene și de la

bugetele locale. Chiar dacă nu sunt incluse obiective de

mare anvergură, proiectele atribuite recent pot susţine o

parte a activităţii antreprenorilor zonali, două dintre cele

mai importante urmând a fi realizate de asocierea dintre

Terra Gaz Construct (lider) - Edas Exim și de Conextrust

SA. Astfel, pentru realizarea unor lucrări de reabilitare,

modernizare și echipare a infrastructurii serviciilor de

sănătate ale ambulatoriului de specialitate (Corp A)

din cadrul Spitalului Judeţean Bacău, societatea de

construcţii Conextrust SA va primi circa 2,5 milioane de

euro. Intervenţiile se vor realiza la nivelul demisolului,

parterului și primului etaj al clădirii și vor presupune

lucrări de recompartimentare, reconversie funcţională,

modernizarea fi nisajelor, montarea de pardoseli și

plafoane, schimbarea tâmplăriei, înlocuirea tuturor

instalaţiilor etc. Contractul a fost atribuit la începutul

lunii octombrie 2013, lucrările urmând a se fi naliza

anul viitor. Tot în prima parte a lunii octombrie a.c.,

conducerea Institutului Naţional de Endocrinologie C. I.

Parhon a atribuit fi rmelor asociate Terra Gaz Construct

- Edas Exim, un contract în valoare de circa 3 milioane

de euro, pentru realizarea unor lucrări de proiectare și

construcţie a unui laborator de cercetări endocrinologice

moleculară, celulară și structurală. Proiectul a fost

atribuit pe criteriul preţului celui mai scăzut al ofertei,

lucrările urmând a fi defi nitivate în 2014.

Circa 22 milioane de euro pentru reabilitarea spita-lelor de urgenţă din Buzău și Covasna. Pentru reabi-

litarea structurală și funcţională, precum și extinderea

Unităţii de Primire a Urgenţelor (UPU) din cadrul Spitalului

Judeţean de Urgenţă Buzău, Consiliul Judeţean Buzău a

alocat, la fi nele lunii septembrie 2013, circa 200.000 de

lei pentru fi nalizarea documentaţiei tehnico-economice.

Proiectul, evaluat de autorităţile locale la aproape 12 mili-

oane de euro, presupune reorganizarea spaţiilor existente

și construirea unei noi clădiri (S+P), respectiv dotarea

ansamblului spitalicesc cu o pistă pentru elicoptere. De

asemenea, va fi consolidată structura de rezistenţă, vor fi

reabilitate termic toate corpurile din cadrul complexului și

va fi remodelat blocul operator. Contractul de reabilitare

a Spitalului de Urgenţă "Dr. Fogolyán Kristóf", din Sfântu

Gheorghe (judeţul Covasna), în valoare de circa 10

milioane de euro, a fost scos la licitaţie în cadrul portalului

SEAP, urmând a fi atribuit în decembrie 2013. Criteriul de

atribuire a lucrărilor este reprezentat de preţul cel mai

scăzut al ofertei, fi nanţarea fi ind asigurată din Fondul

European de Dezvoltare Regională (FEDR) și din surse de

la bugetul de stat și de la cel local.

Spital de pediatrie în fosta clădire OMV Petrom din Ploiești. Consilierii locali ai municipiului Ploiești au

aprobat, recent, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru

amenajarea unui spital de pediatrie în fosta clădire de

birouri a OMV Petrom și a unei parcări supraetajate în

apropierea acestui imobil. Potrivit autorităţilor, în prezent

se realizează studiul de fezabilitate pentru reconversia

funcţională a clădirii, după care va fi depusă documentaţia

în vederea organizării licitaţiei de atribuire a lucrărilor.

Terenul cu o suprafaţă de 5.570 mp din centrul orașului

și clădirea aferentă (S+P+10E) au fost preluate, anul

trecut, de primăria din Ploiești de la OMV Petrom, cu titlu

gratuit și liber de sarcini. Conform unor date preliminare,

în cadrul noului spital ar urma să funcţioneze două secţii

de pediatrie, una de chirurgie (ortopedie pediatrică), un

compartiment ORL, o Unitate de Primire a Urgenţelor, un

bloc operator cu patru săli, o secţie de anestezie și terapie

intensivă și una de imagistică/radiologie. În total, se

estimează că unitatea sanitară va fi dotată cu 130 de paturi.

Fonduri de 5 milioane de euro, pentru un centru privat de cercetare. Producătorul de medicamente

Terapia va investi aproximativ 5 milioane de euro pentru

realizarea unui centru de cercetare a moleculelor, pe

platforma industrială pe care o deţine pe strada Fabricii

din Cluj-Napoca. O parte din fondurile necesare derulării

investiţiei va proveni din fonduri europene. Proiectul

prevede construirea mai multor laboratoare și a unei

staţii-pilot pentru dezvoltarea produselor farmaceutice

fabricate la unitatea Terapia din Cluj-Napoca.

ALBA: Investiţie de 238 milioane de euro, la Sebeș. Guvernul României alocă un sprijin fi nanciar în valoare

de 37,4 milioane de euro pentru construcţia unei unităţi

de producţie a componentelor auto în valoare de 238

milioane de euro, obiectiv ce va fi amplasat în judeţul

Alba, pe amplasamentul staţiei meteo de la Sebeș, care

va fi mutată. Lucrările de construire ar putea fi începute

chiar din acest an, potrivit prim-ministrului Victor Ponta.

Compania Star Assembly, parte a concernului german

Daimler, va investi în extinderea capacităţii de producţie a

subsidiarei locale Star Transmission, în noua fabrică urmând

a fi realizate componente auto destinate construcţiei de

autoturisme Mercedes-Benz. Potrivit datelor disponibile,

noua investiţie va fi realizată pe un teren cu o arie de 9.514

mp în zona denumită "Glod" și va crea aproximativ 510

locuri de muncă. "Extinderea reţelei noastre de producţie

va include o linie suplimentară pentru asamblarea cutiilor

de viteze, ce este concepută pentru a completa capacităţile

existente", au precizat reprezentanţii companiei în

momentul lansării proiectului. La sfârșitul lunii iulie 2013,

consilierii judeţeni din Alba au avizat favorabil proiectul de

hotărâre privind "încuviinţarea cererii adresate de Guvernul

României pentru trecerea unor bunuri imobile din

domeniul public al statului și din gestiunea Administraţiei

Naţionale de Meteorologie în domeniul public al judeţului

Alba și în administrarea Consiliului Judeţean Alba", acesta

fi ind primul pas spre concretizarea investiţiei.

ARAD: Prima etapă a unui proiect de 108 milioane de euro se încheie în 2014. Investiţia în prima etapă

de execuţie a unui ansamblu rezidenţial cu 12 blocuri,

având 3-4 etaje și 1.232 de apartamente, în valoare

totală de 108 milioane de euro, se afl ă în execuţie până

în vara anului 2014. Lucrările au fost începute în luna

martie 2013, faza întâi presupunând construcţia unui

bloc de locuinţe cu 107 apartamente și aproximativ 1.228

mp de spaţii comerciale. Proiectul, denumit Adora Urban

Village, este dezvoltat de dezvoltatorul imobiliar Tagor, în

parteneriat cu fondul britanic de investiţii Patrol Capital,

fi nanţarea investiţiei fi ind asigurată din credite bancare.

Șantierul este situat în zona centrală a municipiului Arad,

pe un teren cu o arie de 70.000 mp, planurile cuprinzând

construcţia a 1.232 de apartamente și a unui centru

comercial cu o suprafaţă totală de 5.400 mp.

ARGEȘ: Licitaţii pentru lucrări edilitare în valoare de 31,65 milioane de euro. Trei contracte de lucrări

publice, în valoare totală de peste 31,65 milioane de

62 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

INFO-ȘANTIEREeuro (141,22 milioane de lei, fără TVA), vor fi atribuite

până la sfârșitul anului în curs, în vederea construcţiei și

reabilitării reţelelor edilitare din judeţul Argeș. Lucrările

vizează extinderea reţelei de distribuţie a apei pe o

lungime totală de 45 km, reabilitarea conductelor exis-

tente (pe 62,58 km), realizarea de subtraversări (1.587

de metri), extinderea reţelei de canalizare (cu alţi 106 km

de conducte), precum și diverse lucrări de intervenţie și

construcţie a 49 de staţii de pompare a apei și a 20,45 km

de conducte de refulare aferente. Totodată, este prevă-

zută construcţia a șase rezervoare de apă. Autoritatea

contractantă este reprezentată de operatorul regional

Apa Canal 2000, cu sediul în Pitești, cele trei contracte

ce vor fi atribuite presupunând reabilitarea și extinderea

conductelor de aducţiune, reţelelor de distribuţie și de

canalizare în localităţile Pitești și Mărăcineni (contract

în valoare de 45,78 milioane de lei), Albota și Moșoaia

(58 milioane de lei), respectiv Bradu (37,44 milioane de

lei). Lucrările ce vor fi realizate în Pitești și Mărăcineni vor

trebui defi nitivate în 18 luni de la data atribuirii, iar cele

din Albota, Moșoaia și Bradu în 20 de luni.

BRAȘOV: Bog'Art și Conarg construiesc centrul

comercial Coresi. Lucrările la primul centru comercial

modern din Brașov au fost iniţiate ofi cial, investiţia în

valoare de 60 milioane de euro urmând a fi inaugurată

în primul trimestru din 2015. Obiectivul, cu o suprafaţă

totală de 45.300 mp, va include peste 130 de magazine,

cu o suprafaţă totală de 32.000 mp, precum și un hiper-

market Auchan, cu o arie de 16.000 mp și 2.400 de locuri

de parcare. Aceasta este prima etapă din cadrul unui

proiect amplu de dezvoltare planifi cat pe fosta platforma

industrială Tractorul Brașov de peste 100 de hectare. De

asemenea, mall-ul va mai fi dotat cu o zonă de agrement

de 6.000 mp și cu un cinematograf cu opt săli. Conceptul

arhitectural este semnat de cabinetul portughez Sua Kay,

antreprenorii lucrărilor fi ind companiile Bog'Art București

și Conarg Pitești. Printre retailerii care și-au rezervat deja

spaţii comerciale în cadrul noului complex se afl a Zara,

Pull and Bear, Massimo Dutti, Bershka, Stradivarius,

Oysho și Inditex. Centrul comercial este dezvoltat de

Immochan, divizia imobiliară a grupului francez Auchan.

BUCUREȘTI: Noi proiecte contractate de Aedificia

Carpaţi. Aedifi cia Carpaţi, companie de construcţii cu

afaceri anuale de circa 35 milioane de euro, a câștigat

contractul de consolidare, restaurare și conservare a

clădirii monument istoric Casa Cesianu, din Capitală.

Lucrările, estimate la 6,5 milioane de lei (cu TVA), i-au

fost atribuite de către Primăria Municipiului București

în aceeași perioadă cu adjudecarea contractului de

execuţie a unei săli de conferinţe (de tip aulă) în incinta

campusului Universităţii Politehnice din București - UPB,

în valoare de 34,4 milioane de lei. Proiectul "Consolidare,

restaurare și conservare Casa Cesianu" are o valoare

totală de 8,5 milioane de lei (aproape două milioane

de euro), din care 5,9 milioane de lei provin din fonduri

europene. Actualmente, societatea este implicată în

execuţia unor proiecte de anvergură realizate la nivel

naţional, cum ar fi consolidarea și restaurarea clădirii

Teatrului Naţional București, construirea laserului ELI-NP

de la Măgurele (proiect estimat la circa un miliard de lei),

reabilitarea Teatrului Naţional de Operetă "Ion Dacian"

(lucrare realizată în parteneriat cu grupul olandez

Tretwerk), restaurarea Hanului Gabroveni, precum și

modernizarea Catedralei Voluntari. Aedifi cia Carpaţi a

realizat, anul trecut, o cifră de afaceri de 34,6 milioane de

euro, clasându-se pe poziţia 36 în clasamentul celor mai

importanţi 500 de antreprenori de construcţii, în funcţie

de încasările totale declarate la Ministerul Finanţelor

Publice. Veniturile societăţii au consemnat o depreciere

de 53% faţă de nivelul din 2011, însă pentru anul în curs

managerii companiei estimează o stabilizare a acestora.

Clădiri de birouri pe terenul fostei fabrici Inox. Cea

mai recent-anunţată investiţie planifi cată de AFI Europe

România vizează construcţia unui ansamblu de birouri

pe amplasamentul fostei fabrici Inox (în apropierea hote-

lului Marriott), pe o suprafaţă de 17.000 mp. Complexul

va avea o arie desfășurată de aproximativ 60.000 mp. "Ne

planifi căm să începem construcţia în circa doi ani. După

ce fi nalizăm AFI Business Park Cotroceni, vom iniţia lucră-

rile la acest proiect, care va fi dezvoltat în 3 - 5 faze, în

funcţie de modul în care îl vom împărţi", a precizat David

Hay. Pe șantierul complexului de birouri AFI Business

Park, situat în sectorul 6 al Capitalei în apropierea mall-

ului AFI Palace Cotroceni, fi rma de construcţii Danya

Cebus lucrează la etajul al X-lea al structurii de rezistenţă

a celei de-a doua clădiri (2S+P+11E) din cele cinci ce

vor fi edifi cate. Imobilul va fi inaugurat în luna aprilie

2014, fi ind închiriat în totalitate de compania Electronic

Art. "Datorită interesului manifestat de companiile

multinaţionale faţă de AFI Park și având în vedere faptul

că deja suntem în negocieri avansate pentru un contract

de pre-închiriere a 6.000 mp în cel de-al treilea imobil,

plănuim să începem construcţia ultimelor două clădiri

anul viitor. Imobilul AFI Park 3 se afl ă, în prezent, în

construcţie și va fi defi nitivat până la sfârșitul lui 2014", a

declarat David Hay, CEO al AFI Europe România. Valoarea

totală a investiţiei în cele cinci clădiri de birouri este de

circa 120 milioane de euro, la fi nalizare suprafaţa totală a

ansamblului urmând a depăși 70.000 mp. Valoarea totală

a investiţiilor dezvoltate de compania israeliană pe piaţa

locală depășește 500 milioane de euro.

AFI Europe a planificat noi investiţii. După inau-

gurarea recentă a AFI Palace - Ploiești, singurul centru

comercial modern din acest municipiu, realizat în urma

unei investiţii de 50 milioane de euro, dezvoltatorul

israelian AFI Europe are în vedere construirea mall-ului

din Bucureștii Noi și a unei clădiri de birouri pe terenul

fostei fabrici Inox din Capitală. De asemenea, compania

lucrează la etapele fi nale ale execuţiei centrului de

afaceri AFI Business Park, situat în sectorul 6 din

București, în proximitatea centrului comercial AFI Palace

Cotroceni. Astfel, investitorul, deţinut de omul de

afaceri israelian Lev Leviev, a obţinut, în luna iunie a.c.,

autorizaţia de construire pentru construcţia mall-ului din

zona Bucureștii Noi, ce va fi realizat pe amplasamentul

fostei uzine Laromet. Complexul va avea în componenţă

un centru comercial cu o arie de 30.000 mp și mai multe

clădiri de birouri, după modelul AFI Palace Cotroceni.

Potrivit dezvoltatorului, lucrările de construcţie vor fi

începute, cel mai târziu, în primul trimestru din 2014

și vor fi realizate de Danya Cebus. Valoarea investiţiei a

fost evaluată la 60 milioane de euro. "Ne afl ăm în etapa

de negociere pentru obţinerea fi nanţării, iar faptul că

procedurile de acest tip sunt condiţionate de multe

aspecte și au o durată îndelungată reprezintă motivul

pentru care nu putem stabili data exactă a iniţierii

lucrărilor. Totodată, pe lângă complexitatea procedurii și

faptul că investitorii trebuie să participe cu o cofi nanţare

proprie de circa 35%-45%, instituţiile bancare impun ca

proiectul să întrunească toate condiţiile de fi abilitate și

rentabilitate", a declarat David Hay, director executiv în

cadrul AFI Europe România.

Au început lucrările la Mega Mall. Lucrările de

construcţie a centrului comercial Mega Mall, proiect în

valoare de 150 milioane de euro amplasat pe terenul

fostei fabrici Electroaparataj, au fost începute recent,

obiectivul urmând a fi inaugurat în noiembrie 2015. În

prezent, se lucrează la organizarea șantierului, construc-

torul urmând a fi desemnat în perioada decembrie 2013

- ianuarie 2014. "Vom contracta antreprenori pentru

fi ecare etapă a construcţiei", a declarat Adrian Roșca,

Project Manager în cadrul NEPI. Mega Mall (3S+P+3E)

va avea o suprafaţă închiriabilă de 70.000 mp. Fondul

sud-african de investiţii a preluat proiectul centrului

comercial de la dezvoltatorul austriac Real 4 You la fi nele

lunii august 2013, când a decis și iniţierea lucrărilor în

acest an.

Peste 450 de apartamente noi în Grozăvești. Un

ansamblu rezidenţial compus din 5 imobile (S+P+11E

și S+P+7E), cu 456 de apartamente noi și o valoare

cuprinsă între 20 și 25 milioane de euro, va fi edifi cat în

cartierul Grozăvești al Capitalei. Lucrările la prima etapă,

constând în construcţia unui imobil S+P+11E cu 150 de

apartamente a fost iniţiată la începutul acestui an, având

termenul de fi nalizare stabilit pentru luna mai 2014.

Celelalte patru clădiri vor fi realizate în următorii trei ani,

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 63

BUILDING SITESîn funcţie de cerere. Dezvoltat de Stein Construct Express,

fi rmă controlată de investitori israelieni, Onix Residence

va include apartamente cu una, două și trei camere,

toate adaptate noului context imobiliar local. Acestea vor

fi comercializate la preţuri cuprinse între 35.000 de euro

și 75.000 de euro.

Ansamblu rezidenţial de 17 milioane de euro, lângă Parcul Circului. Un ansamblu rezidenţial cu

15 etaje și 101 apartamente se afl ă în construcţie

în zona Parcului Circului Globus din București, din

luna februarie 2013, proiectul urmând a fi defi nitivat

la sfârșitul anului 2014. Investiţia, în valoare de 17

milioane de euro, este dezvoltată de compania Rodelco,

în parteneriat cu un grup belgian, iar lucrările propriu-

zise sunt realizate de fi rma Ilinca Construct. Proiectul

rezidenţial (2S+P+15E) va include 101 apartamente

cu 2, 3, 4 și 5 camere (cu suprafeţe cuprinse între 70

mp și 200 mp), situate într-o clădire modernă, având

consum scăzut de energie. Blocul va fi dotat cu trei

lifturi de mare viteză, iar la cele două niveluri subterane

se vor amenaja locuri de parcare, spaţii pentru depo-

zitare și un adăpost antiatomic. "Compartimentarea

apartamentelor este funcţională, având încăperi

comode și terase spaţioase. O caracteristică aparte a

locuinţelor este reprezentată de peretele cortină cu

elemente vitrate care îmbracă imobilul, terasele și

balcoanele", a declarat Viorica Dragotel, reprezentant al

dezvoltatorului. Antreprenorul lucrărilor a fi nalizat deja

structura de rezistenţă și zidăria imobilului.

Se montează armăturile peste cota zero a Catedralei Mântuirii Neamului. Lucrările la

suprastructura clădirii Catedralei Mântuirii Neamului se

derulează conform grafi cului de execuţie, în prezent circa

150 de muncitori montând armătura rigidă și fl exibilă

peste cota zero a edifi ciului. Etapa a doua a proiectului, ce

vizează construcţia suprastructurii, a fost iniţiată în luna

iulie 2013 de grupul Strabag. "Pe șantier se montează,

în continuare, armătura rigidă ce va fi defi nitivată în

proporţie de 90% până la sfârșitul anului. A început și

ridicarea zidurilor exterioare în jurul casei de scară de pe

partea sudică. De asemenea, s-a executat zidăria exte-

rioară în jurul unor stâlpi aferenţi", a declarat ing. Dan

Dumitrescu, dirigintele de șantier. La fi nalul celei de-a

doua etape - ce prevede edifi carea structurii de rezistenţă

de la cota 0 până la crucea de pe cea mai înaltă turlă (a

Pantocratorului) - clădirea din Calea 13 Septembrie nr.

4-60 va avea trei niveluri subterane și unul suprateran

(2S+D+1E), o înălţime de 110 metri și o suprafaţă desfă-

șurată de 42.000 mp. Lucrările la Catedrala Mântuirii

Neamului au început la sfârșitul anului 2010, urmând

a fi defi nitivate "la gri" (fără fi nisaje) în 2014. Valoarea

investiţiei pentru realizarea până în această etapă a

clădirii este de circa 200 milioane de euro.

Începe o nouă etapă a lucrărilor la Magistrala a V-a. Săpăturile la tunelul de legătură dintre staţiile de

metrou Academia Militară și Orizont au fost fi nalizate

recent, în prima jumătate a anului 2015 urmând a fi

defi nitivată structura celor două peroane și a tunelelor.

În continuare, la acest tronson din cadrul Magistralei a

V-a (Drumul Taberei - Universitate), urmează lucrările

de montare a căii de rulare, cele de automatizări și

fi nisajele. Termenul preconizat pentru inaugurarea

secţiunii Râul Doamnei - Eroilor 2 (ce include staţiile

Academia Militară și Orizont) este stabilit în semestrul

al doilea din 2016. Lucrările la Magistrala a V-a au fost

reluate în luna septembrie 2013, după ce proiectul

a primit o fi nanţare de circa 400 milioane de lei (90

milioane de euro) de la Comisia Europeană. Contractul

de execuţie a tronsonului Râul Doamnei - Eroilor 2 (în

valoare de 215 milioane de euro) a fost adjudecat de

consorţiul format din Astaldi SpA, FCC Construccion,

Delta ACM '93 și AB Construct.

Fonduri europene de 416,5 milioane de euro pentru staţia de epurare de la Glina. Contractul de

fi nanţare a construcţiei Staţiei de Epurare Glina (faza

a doua), în valoare de 416,5 milioane de euro, a fost

semnat în prezenţa ministrului Mediului și Schimbărilor

Climatice, Rovana Plumb și a primarului Capitalei, Sorin

Oprescu. Proiectul - intitulat "Finalizarea staţiei de

epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de

canalizare și a canalului colector Dâmboviţa (Caseta) în

Municipiul București" - presupune investiţii în infrastruc-

tura de apă uzată a Capitalei, precum și a localităţilor

Dobroești, Pantelimon, Chiajna, Voluntari-Găneasa,

Jilava, Popești-Leordeni, Chitila, Buftea, Glina, Mogoșoaia

și Otopeni (în zona aeroportului Henri Coandă). Fondurile

necesare implementării proiectului provin majoritar

de la Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional

Sectorial (POS) Mediu, cea de-a doua fază a proiectului

fi ind împărţită, de asemenea, în două etape. Prima

dintre acestea este fi nanţată prin POS Mediu 2007-

2013 și presupune extinderea staţiei de epurare Glina,

construirea unui incinerator de nămol și lucrări pentru

reducerea infi ltraţiilor în interiorul canalului colector

Dâmboviţa. Valoarea acestor investiţii este de 258,35

milioane de euro, din care cofi nanţarea din Fondul de

Coeziune reprezintă 130,5 milioane de euro. Etapa a

doua se va desfășura în perioada 2014-2020 și are un

buget total de 158,16 milioane de euro, presupunând

reabilitarea canalului colector și a reţelei de canalizare.

Benefi ciarul proiectului este reprezentat de Primăria

Municipiului București, iar implementarea se va realiza în

conformitate cu contractul de concesiune încheiat cu Apa

Nova - București, companie ce asigură managementul

serviciilor de apă și canalizare din Capitală.

Pasajul Mihai Bravu - Splaiul Unirii va fi inau-gurat în 2014. Lucrările de construcţie a pasajului

Mihai Bravu - Splaiul Unirii se desfășoară conform

grafi cului de execuţie, încă de la reluarea acestora,

din luna august 2013. Investiţia are o valoare

totală de circa 30 milioane de euro. Antreprenorul

general al proiectului este reprezentat de asocierea

Astaldi - Astalrom SA, reprezentând fi rmele ce

au câștigat contractul prin licitaţie după intrarea

fostului constructor, Romstrade, în insolvenţă.

Până în prezent, au fost montate deja 16 traverse,

urmând instalarea celorlalte 28 pentru primul pod.

De asemenea, la începutul lunii octombrie 2013,

compania CRH Structural Concrete a început operaţi-

unile de livrare și montare a grinzilor, după ce i-a fost

atribuit un contract în valoare de circa 3 milioane de

euro pentru cele 88 de structuri pe care le va pune în

operă. Grinzile vor fi fabricate în unitatea de producţie

a CRH de la Ploiești. Pasajul Mihai Bravu - Splaiul

Unirii reprezintă unul dintre cele două obiective de

investiţii în infrastructură pentru care s-a prevăzut

fi nanţare de la bugetul local al Capitalei în semestrul

al doilea din 2013, celălalt proiect fi ind constituit de

reabilitarea sistemelor rutiere și a liniilor de tramvai

aferente Șoselelor Iancului și Pantelimon.

Ansamblul Casa Vlăsia va include 200 de case.

Prima etapă a complexului Casa Vlăsia, primul sistem

ecorezidenţial din România, a fost inaugurată recent,

în urma unei investiţii de 15 milioane de euro, în 2014

urmând a fi iniţiate lucrările aferente celei de-a doua

faze, ce prevede construirea a 200 de case. În prezent,

complexul include o fermă ecologică și un han cu 35

de camere, zona rezidenţială a proiectului urmând a

fi dezvoltată în urma unei investiţii de 20 milioane de

euro. Ansamblul este situat în apropierea Pădurii Snagov,

la o distanţă de 30 de kilometri de București. Casele ce

vor fi construite începând de anul viitor vor fi integrate

cu ferma și dotate cu POS electronic, prin care viitorii

proprietari vor putea comanda produse din fermă.

64 AGENDA CONSTRUCŢIILOR NR. 101 – NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2013

INFO-ȘANTIERES-a semnat certificatul de urbanism al sălii poliva-lente Lia Manoliu. Lucrările de execuţie a sălii poliva-

lente cu 12.000 de locuri din cadrul Complexului Sportiv

Lia Manoliu, obiectiv în valoare de circa 80,5 milioane de

euro, ar putea fi începute în prima parte a anului viitor,

urmând a fi derulate pe parcursul a doi ani. Primarul

Sectorului 2, Nicolae Onţanu a semnat certifi catul de

urbanism pentru construirea obiectivului. Proiectul

prevede edifi carea a două corpuri de clădire (S+P+3E și

S+P), cu o suprafaţă construită de 8.555 mp, pe un teren

cu o arie totală de 52.358 mp situat pe B-dul Basarabia

nr. 37-39, în imediata apropiere a Arenei Naţionale. De

asemenea, s-a planifi cat realizarea unei terase pietonale

pe o arie de 9.000 mp, unde vor fi amenajate spaţii verzi

(pe 7.000 mp) și un parc. Studiul de fezabilitate a fost

realizat de compania Retter & Partner Ziviltechniker Ges

GmbH. Valoarea totală a investiţiei este de 368 milioane

de lei (circa 80,5 milioane de euro), din care lucrările

de construcţii-montaj însumează 244 milioane de lei.

Finanţarea este asigurată de Primăria Capitalei, fondurile

urmând a fi alocate în două etape, respectiv 230 milioane

de lei în primele 12 luni de execuţie și 153 milioane de lei

în cel de-al doilea an de construcţie.

Lucrările la cel mai mare proiect din România sunt în grafic. Clădirea ce va adăposti cel mai mare echipament

de tip LASER din lume, afl ată în construcţie la Măgurele

(judeţul Ilfov), a început să prindă contur, această primă

etapă a proiectului urmând a fi defi nitivată în anul 2015

(când va începe montarea propriu-zisă a instalaţiei).

Antreprenorul general al lucrărilor, consorţiul Strabag

România (lider de asociere) - Züblin AG (Germania) -

Aedifi cia Carpaţi, lucrează conform grafi cului de execuţie,

pe amplasament urmând a fi edifi cate patru clădiri, una

urmând a adăposti LASER-ul, alta fascicolul gama, iar

celelalte două laboratoarele de cercetare. Valoarea inves-

tiţiei depășește un miliard de lei, din care 80% reprezintă

fonduri nerambursabile. Potrivit planului de fi nanţare, în

intervalul 2013-2015 se vor aloca 180 milioane de euro,

în timp ce în perioada 2014-2017 va fi acordată diferenţa

de fonduri. Se estimează că inaugurarea întregului centru

știinţifi c va avea loc în anul 2017.

CLUJ: Proiect de un miliard de euro, implementat în 15 ani. Un spital regional și unul clinic pentru copii,

mai multe clinici, laboratoare de cercetare, campusuri

universitare, locuinţe pentru medici, spaţii expoziţionale,

institute de cercetare aplicată, spaţii pentru birouri/

comerciale și o galerie de artă vor fi construite sau

reamenajate în urma unei investiţii estimate la peste

un miliard de euro, proiectul urmând a fi implementat

timp de 15 ani. Planurile pentru Cluj Innovation City (CIC)

vizează edifi carea unui oraș-satelit al municipiului Cluj-

Napoca, fi ind lansat în urmă cu aproximativ un an. "S-a

concretizat componenţa partenerilor care vor coordona

proiectul, urmând a fi implicate autorităţi, universităţi

și asociaţii din mai multe medii știinţifi ce. Finanţările

vor proveni din mai multe surse, asigurate lenticular, iar

lista partenerilor rămâne deschisă, deoarece este foarte

mult de construit. Vom căuta fi nanţare externă inclusiv

la târgul Expo Real din München - Germania, unde vom

promova proiectul alături de autorităţile locale din Cluj-

Napoca", a declarat Lucian Isar, fostul ministru delegat

pentru Mediul de Afaceri și iniţiatorul proiectului. Pentru

implementarea întregului plan este nevoie de un teren

cu o arie de cel puţin 300 de hectare, ce ar putea contribui

la creșterea populaţiei clujene cu aproximativ 100.000 de

persoane și la crearea a peste 20.000 de locuri de muncă.

DOLJ: O asociere de trei firme a adjudecat un contract de 12 milioane de euro. În curând, în

municipiul Craiova vor fi iniţiate lucrările din cadrul

unui proiect în valoare de peste 76 milioane de lei (16,8

milioane de euro), a cărui fi nanţare a fost asigurată din

fonduri nerambursabile, prin Programul Operaţional

Regional. Din suma totală alocată obiectivului de

investiţii, lucrările de construcţii-montaj însumează 52,9

milioane de lei (peste 12 milioane de euro), contractul

de execuţie fi ind adjudecat, recent, de un consorţiu

format din fi rmele Recon SA (Craiova) - în calitate de

lider de asociere -, Ramber România (București) și TCIF SA

(Craiova). Proiectul, denumit "Amenajare și revitalizare

a centrului istoric al municipiului Craiova", vizează

îmbunătăţirea infrastructurii urbane din arealul de

12,5 hectare, care să asigure atât conservarea și perpe-

tuarea moștenirii cultural-istorice, cât și a conceptului

arhitectural al orașului. Lucrările propriu-zise prevăd

îmbunătăţirea infrastructurii rutiere și edilitare din zona

afl ată într-un proces accelerat de degradare (Lipscani,

România Muncitoare, Theodor Aman, Traian Demetrescu,

Romain Rolland, Olteţ, Dreptăţii, Panait Moșoiu, Fraţii

Buzești și Nicolae Plopșor), modernizarea a 23.230

mp de spaţii publice urbane, amenajarea a 1.254 de

spaţii verzi, conservarea stilului arhitectural, înlocuirea

reţelelor electrice și de iluminat stradal, montarea unor

sisteme de supraveghere, precum și dotarea cu mobilier

urban și stradal adecvat. Având în vedere faptul că

durata de implementare prevăzută în contractul de

fi nanţare încheiat la jumătatea anului trecut este de 25

de luni, fi rmele de construcţii mai au la dispoziţie 10

luni pentru a fi naliza lucrările propriu-zise, la care se

adaugă încă un an, reprezentând perioada de garanţie.

Cu toate acestea, compania Recon SA, care a mai realizat

o serie de obiective importante în orașul de origine (Sala

Polivalentă, Muzeul Olteniei, Centrul Multifuncţional

etc.), este recunoscută pentru predarea în avans a celor

mai multe dintre proiectele contractate. "Ne bazăm pe o

organizare foarte strictă și precisă, pe ingineri foarte bine

pregătiţi, pe grafi ce concrete de execuţie și pe o urmărire

permanentă a calităţii lucrărilor și a termenelor de fi na-

lizare. Totodată, depunem în permanenţă eforturi pentru

a termina lucrările înainte de data prevăzută în contract,

pentru că astfel diminuăm costurile de producţie", a

declarat Marian Petcu, director general al Recon SA.

IAȘI: Încep lucrările la ultima etapă a ansamblului Copou Bellevue. Dezvoltatorul imobiliar Adama a

anunţat iniţierea lucrărilor la ultima etapă de construcţie

a ansamblului rezidenţial de lux Copou Bellevue, din

Iași. Această fază de dezvoltare a complexului prevede

edifi carea unui imobil ce va îngloba unităţi locative din

gama premium, suma alocată pentru implementarea

proiectului fi ind de 1,7 milioane de euro. "Cea de-a treia

fază de dezvoltare - și ultima - din Copou Bellevue este

compusă dintr-o clădire cu cinci niveluri (P+3E+E4-E5-

retrase) și 49 de unităţi locative, situată în zona exclusivistă

a dealului Copou, în proximitatea centrului universitar al

municipiului Iași. Noua construcţie va cuprinde studiouri și

apartamente cu două camere, cu suprafeţe utile cuprinse

între 36 mp și 50 mp. Suntem extrem de încrezători în

piaţa imobiliară din Iași și de aceea continuăm investiţiile

pe care le-am început în această regiune. Orașul este în

continuă dezvoltare și schimbare, iar recentele investiţii

publice și private în diverse proiecte sunt dovada clară a

acestei realităţi", a declarat Andreas Holler, CEO în cadrul

Adama, companie deţinută integral de Immofi nanz Group.

Lucrările de construcţie se vor derula în intervalul noiem-

brie 2013 - iunie 2014. Proiectul rezidenţial Copou Bellevue

are în componenţă patru clădiri (P+3E+E4-E5-retrase), cu

169 de apartamente, primele trei imobile fi ind complet

fi nalizate. Etapele anterioare de dezvoltare cuprind 120 de

apartamente, amplasate în trei clădiri separate. În incinta

ansamblului sunt disponibile unităţi cu două, trei și patru

camere și de tip mini-penthouse, acesta fi ind conceput ca

un proiect rezidenţial de lux. Actualmente, peste 95% din

apartamentele fi nalizate sunt vândute.

MEHEDINŢI: Licitaţie pentru un proiect de 27,2 milioane de euro. Un proiect în valoare de 27,2

milioane de euro (120,5 milioane de lei) va fi atribuit prin

licitaţie publică în perioada următoare, investiţia fi ind

parte a unui proiect de anvergură iniţiat de autorităţile

din judeţul Mehedinţi în luna martie 2012, în valoare

totală de circa 70 milioane de euro (316 milioane de lei).

Autoritatea contractantă este reprezentată de compania

Secom SA - operatorul regional al reţelei de alimentare

cu apă și canalizare din judeţul Mehedinţi -, fi nanţarea

fi ind asigurată prin Programul Operaţional Sectorial

(POS) Mediu. Proiectul presupune lucrări de reabilitare,

extindere și modernizare a sistemelor de alimentare

cu apă și canalizare pentru localităţile Drobeta-Turnu

Severin, Simian și Gura Văii, respectiv reabilitarea

conductelor de alimentare cu apă pe o lungime totală de

10,67 km, extinderea reţelei cu 65,29 km, contorizarea

tuturor consumatorilor, construirea unei noi staţii de

pompare a apei, modernizarea rezervoarelor existente

pentru înmagazinarea apei și realizarea unora noi. De

asemenea, vor fi reabilitate colectoare de canalizare cu

o lungime totală de 5,54 km și extinse cu alţi 90,7 km

suplimentari, desfășurându-se și construirea unor noi

staţii de pompare în cadrul sistemelor de canalizare.

Criteriul principal pentru atribuirea lucrărilor este preţul

cel mai scăzut al ofertei.

Elena ICLEANU, Simona ENE

No. 101, NOVEMBER/DECEMBER 2013 AGENDA CONSTRUCŢIILOR 65

SUPPLIERS INDEX

ARCON

Fabrica de membrane bituminoase

Str. Körösi Csoma Sándor nr. 32520009 - Sfântu Gheorghe, Jud. Covasna

Tel.: 0267-314.229Fax: 0267-351.896

e-mail: office@arcon.com.rowww.arcon.com.ro

ARCON

Fabrica de vopsele și tencuieli decorative

Str. Körösi Csoma Sándor nr. 32520009 - Sfântu Gheorghe, Jud. Covasna

Tel.: 0267-314.229Fax: 0267-351.896

e-mail: office@arcon.com.rowww.arcon.com.ro

CASITO TRANSIMPEX SRLFabrica de Mortare Uscate şi Adezivi Hunedoara

Str. Mânerău nr.1,337335 - Com. Peştişu Mic, jud. Hunedoara

Tel./Fax: 0254-711.819, 0729-118.878e-mail: contact@silvadez.ro

www.silvadez.ro

Producător de mortare uscate pentru zidărie.Tencuieli interioare şi exterioare.

Adezivi ceramici pentru interior si exterior.Adezivi pentru plăci polistiren. Tinci. Şape.

CEMENTLAB SRLStr. Aurel Vlaicu nr. 54, 700381 - Iaşi, Jud. IaşiTel.: +40(0)312-263.178, +40(0)232-216.111Fax: +40(0)318-171.377, +40(0)232-216.111

e-mail: comercial@aditivi-beton.rowww.aditivi-beton.ro

aditivi pentru: beton ready-mix şi prefabricat, agenţi decofranţi, produse de întreţinere;

aditivi specializaţi pentru: pavele, dale, tuburi şi prefabricate mici; coloranţi pentru beton

COILPROFIL SRL107126 - Ceptura, Jud. Prahova

Tel.: 0244-445.800Fax: 0244-445.801

e-mail: info@coilprofil.rowww.coilprofil.ro

produce în România: ţiglă metalică,tablă cutată, casete, piese de finisaj

cu lungimi de până la 6 m şi accesorii

CONSOLIGHT COM SRLStr. Heliade între vii, nr. 8

023383 - București, sector 2 Tel.: 031-805.44.41 / 42 / 43

Fax: 031-805.44.40e-mail: office@consolight.ro

www.consolight.ro

furnizor tradiţional de echipamente profesionale electrice

CRIOMEC SAStr. Drumul de Centură nr. 63

800248 - Galaţi, jud. GalaţiTel.: 0236-312.437; Fax: 0236-463.059

e-mail: office@criomecsa.rowww.criomecsa.ro

proiectare; instalaţii industriale la cheie; echipamente dinamice - montaj, service,

mentenanţă şi modernizare;instalaţii electrice şi automatizări

ELMAS SRLB-dul Griviţei nr.1y

500177 - Braşov, Jud. BraşovTel.: 0268-308.700; Fax: 0268-308.705

e-mail: office@elmas.rowww.elmas.ro

fabricarea şi comercializarea echipamentelor de ridicat şi manipulat: stivuitoare, poduri rulante, ascensoare, sisteme de depozitare şi parcare auto

ELPRECO SACalea Severinului nr. 44

200609 - Craiova, Jud. DoljTel.: 0251-307.700Fax: 0251-590.225

e-mail: office@elpreco.rowww.elpreco.ro

Producător de elemente prefabricatedin beton pentru zidărie, acoperişuri,

sisteme de canalizare, pavaje şi borduri.

GECAD NETBlvd Dimitrie Pompei nr. 10A, etaj 2 (Conect 1)

020337 - Bucureşti, Sector 2Tel.: 021-303.20.70Fax: 021-303.20.71 www.gecadnet.ro

Integrator de servicii IT,Autodesk Gold Partner şi Microsoft Gold Partner

GEMIX INSTAL SRLStr. Făinari nr. 1, Corp B, parter

021221 - București, Sector 2Tel./Fax: +4021.326.32.92Mobil: +40.757.027.730e-mail: office@gemix.ro

www.gemix.ro

instalații sanitare, electrice, de încălzire, climatizare și ventilare

HENKEL ROMÂNIA SRLŞcoala Herăstrău Business Center

Str. Daniel Danielopolu nr. 4-6014134 - Bucureşti, sector 1

Tel.: 021-203.26.92Fax: 021-204.86.55

soluţii profesionale pentru construcţii

Hilti Romania SRL077096 Equest Logistic Center - E3/E2

Str. DE 287/1, Com. Dragomireşti Deal, Jud. IlfovTel.: 021-352.30.00; 031-228.55.55

Fax: 021-350.51.81www.hilti.ro

Sisteme măsurare. Tăiere şi finisare. Găurire şi demolare. Fixări directe.

Tehnică diamantată. Tehnica ancorării. Sisteme antifoc. Suporţi instalaţii.

KONE ASCENSORUL SAStr. Scorţeni nr.1

031217 - Bucureşti, sector 3Tel.: 021-311.46.01/02

Fax: 021-311.46.03e-mail: mihai.dumitru@kone.com

www.kone.com.roServicii complete de montaj

la cheie de ascensoare şi scări rulante;întreţinere şi reparaţii.

MODIMOROM CONS SRLStr. Avram Iancu nr. 38

500281 - Brașov, Jud. BrașovTel./Fax: 0268-419.181Mobil: 0763-675.252

office@modomorom.ro www.modimorom.ro

Execută: fundaţii și pardoseli industriale, recondiţionări pardoseli vechi,

hidroizolaţii cu membrane lichide.

NAPA IMPEX SRLStr. Narciselor nr. 5

547530 - Sangeorgiu de Mureş, jud. MureşTel.: +40265-315.268; Fax: +40265-315.269

Mobil: +40722-330.858e-mail: office@napa.ro

www.napa.ro

execuţie şi proiectare instalaţii electrice de joasă tensiune, curenţi slabi, BMS,

automatizare, fotovoltaice, clădiri inteligente

NAUE ROMANIA S.R.L.Șoseaua Olteniţei nr. 257 Y041311 - București, sector 4

Tel.: 021-222.63.42; 0374-22.63.42Fax: 021-222.63.44; 0374-22.63.44

e-mail: office@naue.rowww.naue.ro

geosintetice pentru: drumuri, căi ferate, construcţii hidrotehnice; depozite de

deșeuri menajere, industriale și periculoase

PINUL SRLStr. Libertăţii nr. 16

805300 - Tecuci, Jud. GalaţiTel./Fax: 0236-811.881; Mobil: 0745-329.203

e-mail: pinul_srl@yahoo.comwww.pinul.ro

Producător tâmplărie termoizolantădin PVC și aluminiu.

Execută instalaţii electrice, sanitare și termice. Acoperișuri și învelitori.

PROINVEST GROUP SRLStr. Grădiniţei nr.1

705200 - Paşcani, Jud. IaşiTel.: 0232-760.050Fax: 0232-760.040

e-mail: office@mbscom.rowww.mbscom.ro

producător de componenteşi sisteme de construcţii metalice

PURATOR SYSTEMSŞos. Odăi nr. 117-123

013603 - Bucureşti, sector 1Tel.: 021-315.18.51; 021-315.18.52

Fax: 021-315.18.60e-mail: office@purator.ro

www.purator.ro

separatoare de nămol şi hidrocarburi/grăsimi,capace fontă pentru cămine,

sisteme de drenaj şi de epurare a apelor

REGATA SRLStr. Laminorului nr. 65

130089 - Târgovişte, Jud. Dâmboviţa Tel.: 0245-221.186Fax: 0245-215.614

e-mail: office@regata.rowww.regata.ro

materiale pentru amenajări interioareşi exterioare

produse de izolaţii din vată minerală bazalticăROCKWOOL

ROCKWOOL ROMÂNIAStr. Ocna Sibiu nr.46-48

014011 - București, sector 1Tel.: 021-233.44.40Fax: 021-233.44.41

e-mail: info@rockwool.rowww.rockwool.ro

SAINT-GOBAIN CONSTRUCTIONPRODUCTS ROMANIA - RIGIPS BU

Str. Tipografilor nr. 11-15, Corp B4, Et. 3013714 - București, sector 1

Tel.: 021-207.57.50 (51)Fax: 021-207.57.52

e-mail: office.rigips@saint-gobain.comwww.rigips.ro

Sisteme din gips-carton, plafoane suspendate, profile metalice, chituri, gleturi și tencuieli.

SAINT-GOBAIN

SBR SOLETANCHE BACHYFUNDAŢII SRL

Str. Delea Nouă nr. 3, Et. 2030924 - Bucureşti, Sector 3

Tel.: 031-102.37.01; Fax: 031-102.37.02e-mail: sbr@sbr.ro

www.sbr.ro

fundaţii speciale, îmbunătăţirea terenului de fundare, structuri de sprijinire, consolidări,

etanşări şi epuismente- proiectare, consultanţă, execuţie -

SCHINDLER ROMANIA SRLStr. Preciziei nr. 6 R

062203 - București, sector 6Tel: 021-336.70.58Fax: 021-337.36.59

e-mail: info.buc@ro.schindler.comwww.schindler.ro

Distribuţie, instalare, intreţinere ascensoareşi scări rulante.

THERMODUL SYSTEM SRLStr. Racului nr. 8

401178 - Turda, jud. ClujTel.: 0747-246.835

Mobil: 0730-602.024e-mail: info@thermodulsystem.ro

www.thermodulsystem.ro

producător de cofraje termoizolante

URSA ROMANIA SRLB-dul Ficusului nr. 14A

013974 - București, Sector 1Tel.: 021-269.06.63 Fax: 021-269.06.64

e-mail: assistance.romania@uralita.comwww.ursa.ro

Izolații termice și fonice din vată minerală.