AGRICULTURA ECOLOGICA 1/3

{t

GHEORGHE EMIL BANDICI

IOANA BORZA ILEANA ARDELEAI\

ffiEDITTTRA rrlvrvERsrtAltt DIN oRADEA, 2oo7

Referenli qtiinlifici :

Prof.univ.dt. ing. Gheorghe Ciobanu - Sta{iunea deCercetare gi Dezvoltare Agricold Oradea

Conf.univ.dr.ing. Cornel Domufa - Universitatea din Oradea

CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiDICI, GHEORGHE

Ecoagric ulturdlGheorghe Emil Bandici, Ioanaleana Ardelean Oradea : Editura Universititii di

2007

ISBN 97 8-97 3-7 59 -37 5 -7

l.Borzzr loanaII. Ardelean,Ileana

631 .95

EDITURA UNIVERSITATII DIN ORADEA ESTE ACREDITATA DECNCSIS, COD 149.

EDITURA UNTYERSITATII DIN ORADEAStr. Universit6fii, nr. 1.

Oradea

n lV' !

" ' . ' ' ! 'v '" " 1

i: , L) PREFATAAtit pe plan nafional cdt gi pe plan mondial este semnalati tot mai mult

dezvoltarea neechilibrati gi exageratd a industriei, agriculturii qi a urbanizirii

neecologice, ceea ce a dus Ia o cizA a mediului ambiant in diferite zone ale

Romdniei qi mai ales ale globului, ceea ce ne face sd ne indreptdm atenfia foarte

riguros asupra mediului in care trdim gi sd punem accent tot mai mare pe luarea

de mlsuri concrete de introducere a unor tehnologii mai pufin poluante gi

acfiuni de depoluare, precum qi pe respectarea unei legislalii corespunzatoare in

toate activitSlile social- economice.

Acest fapt justifici pe buni dreptate acfiunile care se intreprind pentru

congtientizarea asupra necesitdfii de cunoagtere a relafiilor ecologice din naturi,

a cauzelor gi mdsurilor de prevenire gi combatere a deteriordrii qi poludrii

mediului, pentru ldrgirea orizontului de cuprindere a fenomenelor ecologice gi

de orientare a activit5fii practice umane.

Congtientizarea prolemelor de siguranfd alimentar6 gi mediu a contribuit

gi contribuie la dezvoltarea agriculturii biologice (ecoagriculturii) in ultimii ani

in Uniunea Europeand gi mai ales in Rominia, in contextul sigurantei

alimentare a consumatorilor.

Cunoagterea problemelor gi mai ales a tehnologiilor privind agricultura

ecologicl cu referire special[ la cultura mare, pdquni gi fhnefe, cregterea

animalelor, legumiculturE, pomiculturi gi viticulturd este impusi de cerinfa

asigur[rii de produse ecologice pe piafa europeani gi mai ales pe piafa

agroalimentari din So.atrin fard recent acceptati ca membrd a Uniunii

Europene. f) , f)--=-=lVfanTdful

de Ecoagricultur[ sau agricultura ecologicd (termen similar cu

agricultura organicd sau biologicd) se glseqte la prima edi{ie, fiind structurat in

9 capitole.

Primul capitol se referd la problemele agriculturii in lumea

contemporand, la pricipiile gi obiectivele agriculturii ecologice, legile ecologice

cabazd a agriculturii biologice, la calitatea produselor in agricultura biologicd.

in capitolul II al prezentei cdrfi sunt prezentate etapele care trebuie

parcurse de un agricultor romin care s-a hotir6t sd practice agricultura

ecologicS" conversia qi planul de conversie al intreprinderii.

Capitolul III prezintl" tehnologiile privind cultivarea biologicd a

plantelor: cultura mare, piguni qi frnele.

in capitolul IV sunt prezentate tehnologiile biologice privind cregterea

animalelor, iar capitolul V se refer6 la principii noi privind combaterea bolilor

gi daundtorilor in hortiviticulturi, urmdnd ca in capitolele VI, VII qi VIII si se

facd referiri la legumicultura" pomicultura gi viticultura prezentate in contextul

agriculturii biologice. in final capitolul IX, face referiri la factorii cosmici care

influenf etzi creqterea gi productivitatea plantelor.

Lucrarea elaboratd de noi se adreseazd prin urmare sfudenfilor, cadrelor

didactice gi specialigtilor din domeniul Agronomie, Horticulturi qi Zootehnie,

precum gi celor care doresc sd-gi insugeascd cunoqtinle referitoare la principiile,

obiectivele gi tehnologiile din agricultura ecologicd, si sg familiarizeze cu o

gdndire ecologic[, sI infeleag[ conceptele qi opiniile privind promovarea

agriculturii ecologice (ecoagriculturii), protecfiei mediului gi realizarea unor

produse agroalimentare ecologice. Agtept6m sugestii pentru revizuirea

manualului practic de agricultur[ biologicd in viitor, la ce-a de-a doua edifie.

Autorii

Cuprins

Cap.I.

1 .1 .

1 .2 .

1 .3 .

1.4.

1 .5 .

1 .6 .

Cap.II.

2 .1 .

2.2.

2.3.

Cap.III.

3 .1 .

3.2.

J , J .

3.4.

3 .4 .1 .

3.4.2.

3.4.3.

3.5.

3.6.

3.7.

3 .7 .1 .

3.7.2.

CUPRINS

NOTTUNT TNTRODUCTTVf, ...Agricultura gi problemele lumii contemporanePrincipiile agriculturii biologiceObiectivele agriculturii biologiceLegile ecologice ca bazi,pentru agricultura biologic6...Istoricul agriculturii biologice...Cal itatea produselor in agricultura biologicicoNvERsrA DE LA AGRTCULTURA CONVENTTONALA

LA AGRICULTURA BIOLOGICA

9t2

22

25

27

28

34

39

39Generalitlfi

Etapele parcurse de cdtre un agricultor romdn care s-a hotEr6tsi practice agricultura biologicd 43Planul de conversie al intreprinderii 45CULTIVAREA BIOLOGICA A PLAITTELOR:CULTURA MARE, PA$UNI $I FANETEStudiul qi ameliorarea condiliilor locale de mediu .................... 48MIsuri de ameliorare a solului 4tAsolamentul ...... 50+ - -Ingrdqdminte minerale ...........:....... 5lPregitirea gunoiului de grajd 5lPregdtirea composturilor ............. 52

Pregdtirea urinei qi a mustului de gunoi 52Sistemul de ingrfudminte verzi 54Sdmdnfa gi materialul sdditor 58Controlul bolilor 9i ddundtorilor ... 58Metode, procedee qi preparate pentru combaterea bolilor gi

diundtorilor in agricultura biologicd 59Preparate fitofarmaceutice naturale .............. 6l

Cuprins

3 .7 .2 .1 .

3.7.2.2.

3.7.2.3.

3.7.2.4.

3.7.3.

3 .8 .

3.9.

3.r0.

3.1 1 .

Cap.IV

4 . t .

4.2.

4.3.

4.4.

4.5.

4.6.

4.7.

Cap. V

Cap. VI

6 .1 .

6.2.

6.3.

6.4.

Preparate care protejeaz6 sau fortificd plantele impotriva

atacului unor boli

Preparate care indepdrt eazA ddundtorii ..............

Preparate care omoari d[undtorii (insecticide) ..............

Soluf ie complex[ impotriva omizilor

Preparate care omoarl virusurile, bacteriile, ciupercile (grupa

"fungicide") . . . . . . . . . . . . . . .

Controlul buruienilor

Nofiuni de pratotehnicd biologice . . .............

Orgaruzarea teritoriului agricol, controlul poluirii, protejarea

solului a apei gi a aerului in zoni

Cultivarea biologicd a plantelor aromatice gi medicinale ..,.......

TEHNOLOGII BTOLOGICE PRTVIND CRE$TEREA

AMMALELOR .........

Generali t5l i . . . . . .

incErcdtura cu animale la hectar

Alimentafia

Achizifionare de animale .....

Probleme sanitar-veterinare

Transportul animalelor gi sacrifi carea . . ...........

Apicultura biologicd ... . . . . . . . . . . . . i . .

PRINCIPII NOI PRTVII\ID COMBATERBA BOLILOR

$r A DAuNAroRrLoR hr nonrryrrrculruRA .......AGROECOSISTEMUL LEGUMICOL. LEGUMICULTURA

itt coNrnxrur, AGRTcULTURTI BIoLocICEImportanfa producerii legumelor in contextul agriculturii

biologice

Alegerea terenului 89Lucrlrile de pregdtire a terenului 93Rotafia gi asocierea culturilor 95

6 l

63

64

68

69

70

7 l

72

73

75

75

76

77

78

78

79

79

8 l

87

87

Cuprins

6.5. Alegerea sortimentului dupd criteriul rezistenfei la boli gi a

plasticitSlii ecologice l0l

6.6. Fertilizarea culturilor legumicole .......... 105

6.6.1. Reguli importante de fertilizare ........... 107

6.6.2. Combaterea biologicd a buruienilor ................ ...... ll7

6.7. Protecfia plantelor fafl de boli qi ddundtori 120

Cap. AGROECOSISTEMUL POIdICOL. POMICULTURA

VII TX CONTTXTUL AGRICULTURII BIOLOGICE .......... I3I

7.1. Particularitifile agroecosistemului pomicol..... 131

7.2. Zonareain agroecosistemul pomicol . 136

7.2.1. Importanla zondrii in pomicultura biologici 136

7.2.2. Principii, criterii gi norme de zonare in pomicultura biolog[... 138

7.3. Tehnologia de culturi in agroecosistemul pomicol ................... 139

7.3.1. intretinerea ecologicd a solului in plantaliile de pomi .............. 139

7.3.2. Fertilitatea solului in pomicultura biologic[ .......... 149

7.3.2.1. Fertilizarea organicd 149

7.3.2.2. Fertilizarea minerald ......... 154

7.3.3. Problematica Protecfiei plantelor in pomicultura biologicd ... 159

7.3.3.1. Combaterea ddundtorilor in pomicultura bio1ogicd................. 160

7.3.3.2. Combaterea bolilor in pomicultura biologic[ ........ 180

7.3.3.3. Combaterea buruienilor in pomicultura biologic6 186

7.4. Rolul cercetiirii gtiinfifice in promovarea pomiculturii

biologice

Cercetiri, perspective gi strategii tehnologice de cregtere a

randame ntului bioconversie i energetice in pomiculturd

Orientiri ale cercetdrilor de ecologie in pomiculturabiologicd..

AGROECOSISTE,MUL VITICOL. VITICULTURA iN

CONTEXTT]L AGRICT]LTTruI BIOLOGICE ................

Solul in viticultura bioloeicd

Structura solului

7 .4 .1 .

7.4.2.

cap.

vrII8.1 .

8 .1 . l .

t93

193

199

204

207

208

Cuprins

8.1 .2 .

8 .1 .3 .8 .1 .4 .

8 .1 .5 .

8 .1 .6 .

8 .1 .7 .

8.2.

8 .3 .

8 .3 .1 .

8.3.2.

8.4.

8 .4 .1 .

8.4.2.

8 .5 .

Cap.IX

9 .1 .

9.2.

9.3.

9.4.

9.5.

Biologia solului 210

Confinutul in humus 216

Problema nitrifilor in viticultura biologici 225

Eroziunea solului in viticultura bioloeici 228

Umiditatea solului 232

Combaterea integrati a buruienilor ................ 234

intrefinerea solului in viticultura biologici 236

Fertilizarea plantafiilor viticole 254

Fertilizarea cu ingrdq[minte organice ............... 257

Folosirea ingrdqimintelor minerale naturale in viticultura

biologicd ........ 266

Protecfia vilei de vie ............ 269

Combaterea integrati a bolilor gi ddundtorilor ............. 269

Combaterea biologicl a bolilor gi ddundtorilor ............. 272

Posibilitiifi de folosire a soiurilor rezistente in viticultura

biologici 282

x'AcToRrr cosMrcr CARE TNTLUENTEAZACRE$TEREA $I PRODUCTTVITATEA PLAITELOR ........ 286

Generalitdfi................ .... 286

Utilizareaefectelor cosmice .... 289Efectul lunii asupra speciilor legumicole ............. 290

Momentul critic fatd de ciclurile lunare. Optimul pentru

semdnat sau plantat ........... 291Efectul lunii asupra pomilor fructiferi gi a vilei de vie ............. 291BIBLIOGRAFIE.... .. 297

Capitolul I. Noliuni introductive 9

f,*n'*Lt''""'l'. 4(,./,.. r-, ' i. 't-'c

{

CAPITOLUL I

NOTTUNI INTRODUCTM

Ecoagricultura sau agriculhra ecologicd (termen similar cu agricultura

organicE sau biologici) este un procedeu "modern" de a cultiva plante, de a

ingrdga animale qi de a produce alimente, care se deosebegte fundamental de

agricultura convenfionald. Rolul acestui sistem de agriculturd este de a produce

hrand mult mai curat5, mai potriviti metabolismului organismului uman, dar in

deplinb corelalie cu, conservarea gi dearoltarea mediului in respect falh de

naturd qi legile ei. Agricultura ecologicd contribuie la cregterea activitdfllor

economice cu o importzntd valoare addugatd gi are o contribufie majord la

sporirea interesului pentru spafiul rural.

Ecoagricultura (agricultura ecologic[), nu utilizeazd: fertilizanfi gi

pesticide de sintez6" stimulatori gi regulatori de cregtere, hormoni, antibiotice gi

sisteme intensive de cregtere a animalelor. Organismele modificate genetic qi

derivatele lor sunt interzise in agriculfura ecologicd.

Trecerea de la agriculhra convenfional|la cea ecologici se face prin

respectarea perioadei de conversie, care ?n producfia vegetald-are o duratd de 2

ani pentru culturile anuale gi 3 ani pentru culturile perene,

Sistemul de agriculturi ecologici sebazeazd, pe respectarea unor reguli

qi principii de producfie stricte in conformitate cu legislafia comunitard gi

legislalia nafio,pald in vigoare de implementare a legislafiei comunitare.- / - L - [ \

Con'gtibntizarea problemelor de sigurantd alimentard gi mediu de cdtre

consumatori a contribuit la dezvoltarea agriculturii biologice in UE in ultimii

ani. Parlamentul European (PE) este preocupat de pdstrarea increderii

consumatorilor, impiedicarea contaminlrii cu organismele modificate genetic Ai

creqterea importurilor.

Capitolul I. Noliuni introductive

Reprezentdnd 3,6Yo din suprafafa agricol[ a Uniunii Europene, cu o

cregtere de 30Yo pe an, ecoagricultura sau agricultura biologicd este unul din

cele mai dinamice sectoare din agricultura UE; cu toate acestea, in unele state

membre estice este nevoie inc6 de dezvoltarea acestui potenfial.

Ecoagricultura sau agricultura biologicd respecti consumatorul, dar gi

mediul inconjuritor gi biodiversitatea gi se bazeazi pe reciclare, rotafia

culturilor, interzicerea organismelor modificate genetic (OMG), a hormonilor gi

antibioticelor in cregterea animalelor. Un produs ,,bio" este un produs pentru

care nu s-au folosit pesticide.

Comisia Europeani a prezentat in 2004 o comunicare intitulati ,,Planul

de acfiune european in materie de alimentafie gi agricultwd biologict', care a

fixat 2l de zone de actiune desemnate sd faciliteze dezvoltarea sectorului. in

acest text, Comisia recunoagte pentru prima datd faptul cd, agricultura biologicd

joaci un rol important in atingerea obiectivelor noii politici agricole comune

(PAC) gi sprijin[ abordarea bazati pe cerere pentru stimularea agriculturii

biologice. p i ' i- - \ I ' l

Comisia sugereazi revizuirea legislafiei IJE existente pentru redarea mai

clard a principiilor gi obiectivelor agriculturii biologice, pentru depigirea

disfuncfiilor piefei inteme, completarea qi imbunitdfirea standardelor gi

efi c ientizarea importurilor.

Parlamentul European a redactat un raport asupra propunerii Comisiei

Europene pentru un regulament privind producfia alimentelor biologice qi

etichetarea acestora. Raportul, redactat de citre deputata ftancezi Marie-Hdldne

Aubert (Verzi), a fost adoptat in Comisia pentru agriculturd pe 27 februarie

2007. Texful spune cd ,,cererea consumatorilor continui s[ creascd gi este

acoperitl din ce in ce mai mult de produse importiate, care pun probleme noi in

privinfa certifi cdrii gi etichetdrii".

l 0


Principala controversl la Parlamentul European este legatl de

etichetarea ,produselor biologice". Pentru Parlamentul European, ,,produsele

biologice" nu ar trebui sd confintr organisme modificate genetic. Legile acfuale

insd permit etichetarea produselor drept biologice, chiar dac[ acestea confin

0,9%o organsme modificate genetic (marja accidentald permisd). Unele !6ri cer

reducerea acestei marje la 0,2Yo. Pentru doamna Aubert insi, ceea ce conteazi

nu este marja accidentald, ci luarea de mdsuri de cdtre statele membre pentru

evitarea contamin[rii accidentale.

Principalele recomanddri ale raportului Aubert sunt: organismele

modificate genetic sau produsele obfinute din acestea nu pot fi folosite in

productia biologicl gi nici in medicina veterinard, folosirea logo-ului european

pe produsele alimentare ce conlin 95%o materie priml ,,bio" gi folosirea

referintei,,UE-biologic" sunt obligatorii; rdmdne posibilS gi folosirea altor logo-

uri; consolidarea etichetdrii pentru a preveni neregularitdfi la cumpirare gi

import ; operatorii din fdrile terfe trebuie sb prezinte un certificat eliberat de o

autoritate comunitar[; Parlamentul European doregte extinderea acestei reguli la

restaurante, cantine, produse din ldnd, uleiuri esenfiale; regulamentul ar trebui

s[ urmeze procedura de codecizie, deoarece acoperI producfia gi distribuirea de

produse alimentare pe piafa intern6.

in urma votului, raportorul Aubert a spus: ,,in contextul cregterii cererii

pentru produsele biologice, qi al cregterii ofertei, hebuie si garantim pentru

consumatori siguranfa produselor. Avem nevoie de reguli de etichetare care s[

asigure informarea consumatorului in legdturd cu locul de provenienfi al

produsului gi standardele de calitate al procesului de producfie. in garantarea

siguranfei consumatorului, sunt limite care nu trebuie depa;ite: excluderea clard

a organismelor modificate genetic ai a substanfelor sintetice (ca pesticidele) gi

interzicerea fermelor impdrfite intr-o parte convenfionali gi una biologic5".

l l

t2 Capitolul I. Noliuni introductive

1.I. AGRICULTURA $I PROBLEMELE LUMII CONTEMPORANE

La inceputul celui de-al treilea mileniu, dezvoltarea agriculturii nu poate fi

separati de problemele mari cu care se confruntii omenirea la ora actuald, cum

ar fi:- creptereademografici;- crizaenergeticl gi de materii prime;

- problemele mediuluiinconjurdtor.

Problema cregterii demografice gi a ridicdrii nivelului de trai trebuie avuti

in vedere ori de cdte ori se emit prognoze privind dezvoltarea ramurilor agricole

?n scopul sporirii productiei agroalimentare.

Dacd astdzi populafia globului numdrd peste 5,7 miliarde, tn anul 2025 se

estimeazd o populafie de 9,4 miliarde locuitori, cregtere demograficd care scoate

in evidenfd faptul cd cerinlele in produse agroalimentare vor cregte rapid.

La majoritatea popoarelor gi in toate timpurile, cerealele, plantele

oleaginoase, plantele textile, plantele medicinale qi aromatice, legumele,

fructele, strugurii, vinul gi celelalte derivate ale producliei agricole, la

majoritatea popoarelor s-au bucurat de o mare apreciere din partea populafiei.

Prin confinutul lor bogat in zaharuri, vitamine, sdnri minerale gi multe

alte principii active, plantele agricole qi produsele hortiviticole vor juca gi in

viitor un rol important in alimentafia uman6, ca o componqntd esenfial6 a unei

alimentafii echilibrate qi diversificate.

Cultura plantelor implicd un consum ridicat de energie, atAt pentru

oblinerea produselor primare, cdt qi a celor indusfralizate.

Degi energia devine din ce in ce mai scump6, ea va trebui sd creascd in

agriculturi. Pe viitor sporirea producfiei agricole, se estimeaz5 cd va avea loc

in contextul crizei de energie gi de materii prime. Fafd de aceste cerinle,

m[surile care se impun nu sunt de ordin restrictiv ci de economisire de energie,

prin cregterea coeficientului de bioconversie.

Agricultura dispune de posibilitifi de reducere a consumurilor energetice,

mai ales a celor legate de proteclia fitosanitard, erbicidare, fertilizare gi irigare.


Reducerea consumului de fungicide, erbicide gi ingrigdminte chimice va

contribui la prevenirea polu6rii solului, a apei, a plantelor gi a recoltei.

Agricultura viitorului va trebui sI find seama de tofi factorii de mediu, in

conexiuni mai largi, sd foloseascd mai rafional toate mijloacele de producfie

(solul, ingrdgdmintele, calitatea deosebit6 a soiurilor) tn aga fel incAt impactul

asupra mediului inconjuritor s[ fie minim.

At6t la nivel intemafional, cdt 9i in fara noastrd, in ultimul timp s-a

inregistrat o sensibilizare a opiniei publice fafi de problema degraddrii mediului

inconjur[tor.

Acliunea necontrolatd a omului poate conduce la alterarea ecosistemelor

agricole (agroecobiomilor), ca gi a celor naturale, la dereglarea echilibrului

acestora. Sunt cunoscute efectele nocive ale poludrii solului, apei, atmosferei gi

recoltei. Prin aceasta din urm5, acfiunea necontrolatd a omului asupra mediului

inconjuritor se poate intoarce asupra celui care a provocat-o.

intreaga agriculturl a thii noastre, se confrunt[, printre altele, cu grave

probleme de poluare, ca urmare a neglijErii problemelor protecfiei mediului

inconjuritor, a menfinerii echilibrului ecologic.

Practicarea unor sisteme neralionale de agricultur[ a determinat

deteriorarea mediului inconjurdtor, poluarea solului, reducerea fertiliElii

acestuia, diminuarea randamentelor culturilor agricole. Agriculfura

convenfionald se cancterizpazA prin aceea cd reprezint[ un sistem

energointensiv, din punct de vedere economic costisitor pentru societate, cu

potenfial de diunare asupra mediului inconjurdtor gi a sdnStafii oamenilor. (N.

Lampkin, i'990).

Se apreciaz5 cd in ultimii 50 de ani, confinutul in humus la principalele

tipuri de sol din Romdnia a scdzut cu 0,3-0,60/o, alarmant prin proporfiile sale,

ca urmare a neglijdrii proceselor din circuitele trofice ale solului (Gh. $tefanic,L D. Sdndoiu, 1994 ).

Cea mai importantii problemi o reprezintd eroziunea solurilor, fenomen

care se manifestd pe circa 7 milioane de hectare cu folosinfd agricold (C. Rduld,

l 3

t4 Capitolul I. Noliuni introductive

1992). Se considerd ci anual se pierd prin eroziune aproximativ 10 milioane

tone de sol ce confin 1,5 milioane tone humus gi 500.000 tone NPK.

Folosirea nerafionald a terenurilor in pant5" ocupate cu precddere de pomi

fructiferi gi vifi de vie, conduce frecvent la apai[ia efectelor negative ale

eroziunii solului. La intensificarea eroziunii solului contribuie: lucrarea intensl

a solului cu mijloace mecanizate, deteriorarea sistematicd a structurii solului,

reducerea confinutului tn humus, cu timpul producdndu-se o dezgolire a

plantelor situate in amonte qi colmatarea celor din aval, cu efecte negative

asupra productivitdfii gi longevitdfii lor.

Bolile, diunltorii 9i buruienile pot provoca pierderi de pdni la 30% din

recoltd, folosirea cu prioritate a metodelor chimice de combatere, in detrimenful

celor agrofitotehnice, biologice gi fizice, conducdnd cu certitudine la poluarea

chimicl a solului gi a altor factori de mediu (7. Baicu, 1990).

in general, la culturile hortiviticole se aplicl un numdr mai mare de

tratamente impotriva bolilor gi ddunltorilor, comparativ cu culturile de cAmp,

astfel inc6t pesticidele constituie o sursd importantii de poluare. Din solufia de

combatere numai o parte rdmdne pe organele vegetative gi generative ale

plantelor (ogrodisponibilitatea), restul fiind imprdgtiat in atmosferd gi pe sol.

Fracfiunea care cade pe sol reprezintd un element important in poluarea

mediului, putdnd afecta flora microbianl din sol.

Folosite nerafional, pesticidele pot produce, de aser4enea, vdtdmiri ale

frunzelor gi fructelor, modificdri fiziologice in urma acumuldrii lor in plante,

acumulEri de reziduuri in sol etc.

Cuprul, prezent in fungicidele cuprice folosite in combaterea manei la

numeroase plante, dupl pornirea lor in vegetafie, poate fi ddunltor frunzelor gi

fructelor provocdnduJe arsuri (mai ales in perioadele umede gi friguroase). in

solurile acide, cu pH sub 6, se poate manifesta toxicitatea cuprului provenit din

tratamente antiparazitare, aplicate timp indelungat.

Sulful folosit in combaterea frindrilor poate deveni toxic pe solurile acide,

s[race in coloizi organici gi minerali.


Dacd fungicidele sunt aplicate cu pufin timp inainte de recoltarea

fructelor, fbrl sd se respecte intervalul de timp de la ultimul tratament pind la

cules, sau prin folosirea unor doze necorespunz6toare, reziduurile acumulate

pot influenfa negativ insugirile organoleptice gi sdndtatea consumatorilor.

Poluarea datoritd erbicidelor se manifestE, mai ales, ca urmrue a folosirii

timp indelungat a acestora. in unele situafii se observf, distrugerea structurii

solului, o diminuare progresivd a nivelului de carbon organic in orizonful

superficial al solului, o inrdutdlire a capacitifii de schimb cationic qi a puterii de

refinere a apei. Nu trebuie neglijat nici aspectul efechrlui toxic asupra

microflorei gi microfaunei din sol.

Pericolul absorbfiei in cantitate mai mare a erbicidelor de c[tre ridacinile

superficiale apare pe solurile sdrace in humus, in care erbicidele pdtrund mai

ufor.

La culturile de c6mp, in plantafiile pomicole gi viticole, erbicidele aplicate

nerafional pot provoca o serie de leziuni interne, in urma absorbliei formdndu-

se acumuldri in vasele liberiene ce pot fi obturate gi in vasele lemnoase care

devin rogii, brune sau negricioase. Alterarea metabolismului plantei, in acest

caz, este pusd in evidenfE de o serie de simptome specifice ce apar pe frunze.

Erbicidele aplicate la culturile invecinate cu cele hortiviticole pot provoca

daune acestora din urm5" ca urmare a antrendrii lor de cdhe curenlii de aer pe

distanfd de cdteva kilometri.

S-a constatat cd, la erbicidarea totald aplicatd pe soluri argiloase, este

favorizatitasarea solului, mai ales prin folosirea maqinilor grele.

Reziduurile de erbicide, mai ales ale celor preemergente, pM probleme in

cazul plantdrilor noi pe aceleagi suprafefe, sau pentru culturile urmltoare.

in diferite zone ale lAilli folosirea neralionald q irigaliei a condus la

aparilia proceselor de salinizare gi inmlagtinire secundard pe suprafele mari de

sol.

S-a constatat ci irigarea excesivS, in anumite situafii determin[:- o reducere a fertilitnfii vi{ei de vie;

l 5

t6 Capitolul L Noliuni introductive

- aparifia unui frunzig excesiv de bogat dar care nu se corele azL cuun plusde producfie;

- fisurarea boabelor gi instalarea putregaiului cenugiu;- acumulIri mai reduse de antociani;- aparifia fenomenelor de clorozd.

Mecanizarea lucrdrilor agricole a determinat apwi[ia fenomenelor detasare pe aproximativ 6 milioane de hectare, la nivelul ?nt'egii pri.

Tasarea solului gi numdrul mare al hecerilor pe acelaqi traseu in culturamare, in viticulturi gi in pomiculfurd, este favorizatd de executarea unor lucraride primdvard sau de toamn5 in condifiile unui sol prea umed. Influenfa negativia tasdrii se rdsfrdnge asupra insugirilor frzice, chimice pi biologice ale solului,conducdnd la scdderi ale volumului sistemului radicular, mai ales pe traseulrofilor tractoarelor.

Complexele supradimensionale de creStere industriald a animalelor, prindegajarea pe sol, in rauri gi lacuri a unor cantitiifi apreciabile de dejecfii, auconhibuit la poluarea cu nitraJi a apei freatice - sursa de alimentare cu ap6potabilS.

Poluarea cu nitrali a apelor freatice gi a celor de suprafafi a fost provocat[qi defolosirea nerafionald a ingrdsdmintelor minerale.

Poluarea datorit[ ingrig6mintelor chimice este generatti de cdtre dozelemari aplicate fie la infinfarea culfurilor, fie in anumite fazn de vegetafie, maiales cele cu azot. Sunt bine cunoscute efectele excesului de azot la plantelehortiviticole:

- cregterea luxuriant6 a organelor verzi;- intdrzierea maturSrii fructelor;- sensibilizarca plantelor la boli, dlunitori gi condifii nefavorabile de

mediu;- reducereafertilitifii;- scuturarea florilor;- colorafia neuniformd gi intdrziatd a fructelor;- acumularea mai redusi a substanfelor utile;

t7Capitolul L Noliuni introductive

- scuturarea duratei de pdstrare a fructelor.

tn apele freatice, ca gi tn unele legume, fructe, vinuri etc. au fost

evidenfiate concentratii de nitrafi care depdqesc limitele admise, ca urmare a

folosirii repetate a unor doze sporite de azot.

Astfel potrivit datelor Laborstorului de lgtena Apei din Institutul de

Igiend Si Sdndtate Publicd din Bucure;/i, in 36,30A din frntdnile investigate

(situate in 92%o din totalul comunelor din Romdnia), la nivelul anului 1995,

confinutul de nitrafi depdgea concentrafia maximd admisibild pentru apa de bdut

(stabilit5 la 45 miligrame la litm).

in plus, pe l6ngd efectul poluant, azohrl este gi mare consumator de

energie. Pentru obfinerea pe cale industriald a unui kg de azot se consumd

22100 Kcal; pentru I kg fosfor - 4860 Kcal, iar pentru 1 kg potasiu - 3550 Kcal.

Chimizarea intensivi a hortiviticulturii in ultimele decenii a determinat un

consum foarte mare de energie fosild necesard producerii de ingrdgiminte,

fbcind-o vulnerabili in perioadele de crizi energetici.

Cu toate aceste efecte negative, agricultura ultimei jumetlfi de veac a

cunoscut progrese importante in domeniul ameliordrii genetice, al pistrdrii

biodiversitdlii, al cunoapterii biologiei plantelor cultivate, al mecanizbii,

fertilizdrii cu ingr[gdminte chimice, distrugerii buruienilor cu ajutorul

erbicidelor, combaterii bolilor gi d6undtorilor cu mijloace chimice. Se apreciazi

astdzi cd folosirea unor mijloace chimice de combatere a bolilor 5i diundtorilor

sau de sporire a fertilitnfii solului a asigurat nivele sporite de producfie de

calitate gi, in acelagi timp, eficiente.

La finele anilor '80 politica agricold comun6 a conferit agriculturii

biologice un rol deosebit: pe ldngd reducerea excedentelor s-a incurajat

promovarea produselor de calitate gi a practicilor agricole care si respecte

mediul inconjuritor. in acelagi timp, pentru a spori increderea consumatorilor in

produsele biologice trebuia neaparat elaborati o reglementare care sI incadreze

strict producfia qi politica calitilii, precum gi mdsurile care sd prevind

declarafiile frauduloase privind caracterul biologic la produselor alimentare.

Astdzi consumatorii au din ce in ce mai multe informafii privind metodele de

18 Capitolul I. Noliuni introductive

producere a alimentelor - in bazainr[iativei comunitare ,,de la ferm[ la mas6" -

gi vor sd se asigure ci au fost luate toate misurile de precaufie referitoare lasiguranfd gi calitate in toate etapele producerii acestora.

Au fost adoptate reglementlri pentru garantarea autenticitdfii metodeloragriculturii biologice. Acestea constituie un cadru general aplicabil producfiei

vegetale qi animale, dar qi etichetlrii, transformirii gi comercializflriialimentelor rezultate dintr-o agriculturd biologicd.

De la adoptarea primei reglement6ri din l99l (Reglementarea

2092/9llcEE) qi intrarea ei in vigoare in 1992, numeroase exploatafii dinintreaga UE au trecut la modul de produclie biologic. Exploatafiile care suntcertificate pentru acest mod de produclie trebuie si parcurgi o perioadd deconversie de doi ani (inainte de insdmAnfare) in cazul culturilor anuale gi de treiani in cazul culturilor perene.

Agricultura biologicd trebuie infeleasd ca fic6nd parte integrant[ dintr-un mod de produclie agricolE durabild gi ca o altemativ[ viabild fa]a deabordlrile hadifionale ale agriculturii. De la data intrdrii in vigoare a legislalieieuropene privind agricultura biologicd, adicd din 1992 prin Reglementarea2078/92lcEE din 30 iunie 1992 (Jo L 215130.07.1992), zeci de mii deexploatafii sunt reconvertite in acest sistem de cultur6. O alti consecinfd esteinteresul tot mai mare al consumatorilor fa!6 de aceste produse pi, implicit dar,nu in ultimul rdnd, al factorilor de decizie politic[.

in august 1999 afost aprobatd Reglementarea lS}4llggglc9referitoare laproducerea, etichetarea gi controlul principalelor specii de animale (bovine,caprine, cabaline qi p6seri). Acest texttrateazil printre altele alimentele pentruanimale, profilaxia gi ingrijirea veterinarE. Din zona producfiei biologice sunt tnmod expres eliminate organismele modificate genetic (oGM) gi produselederivate.

O aceeaqi importanf6 a fost acordatd procedurilor de control ce garanteaz6inregistrarea la un organism de inspecfie nafional, cu competenfe in domeniu, atuturor exploatafiilor care reclamd agricultwa biologici. Aceste organisme suntele insele desemnate de autoritdlile ?nsdrcinate cu verificarea capacitd[ii lor de a


conduce sistemul de inspecfie intr-un mod echitabil gi eficient gi se supun

reglementdrilor in vigoare.

Inspecfia se face pe tot parcursul procesului de producfie, inclusiv la

stocare, prelucrare gi ambalare. Exploatafiile sunt inspectate cel pufin odati pe

an gi fac obiectul controalelor prin sondaj. Sancfiunile previzute in caz de

incdlcare a reglementirii sunt rehagerea imediatd a drepfului de a face referire

la modul de productie biologici pentru produsele in discufie, la care se adaug6

penalitifi mai mari incaz de infarcfiuni mai grave.

in ultimii an atit interesul crescut al consumatorilor legat de problema

sigtnanfei alimentelor cdt gi preocupdrile fa15 de mediu, au contribuit gi mai

mult la dezvoltarea agriculturii biologice. Daci in anul 2000 agricultura

biologicd avea o pondere de doar 3 o/oin Uniunea European6, in ultima weme a

devenit unul din cele mai dinamice domenii agricole, specialigtii anunfdnd o

cregtere a suprafefelor cultivate in regim biologic pentru urmitorii ani, cu

500yo, cererea de produse ,,curate" fiind din ce in ce mai mare.

Agricultura biologicd diferi de celelalte moduri de producfie agricold

pentru cd ea pune pe primul loc resursele neconvenlionale gi reciclarea,

restituind astfel solului elementele nutritive din degeuri. in domeniul creqterii

animalelor gi al pisirilor, prin reglementarea producfiei de came gi de came de

pasdre se asigurd un mod special de dezvoltare gi o alimentafie naturald.

Agricultura biologicl respectd sistemele de autoreglare a naturii in-lupta contra

ddunltorilor din culturi, a bolilor plantelor gi evitd pesticidele, erbicidele,

ingr[g[mintele sintetice, precum gi hormonii de cregtere, antibioticele sau

modificirile genetice, in locul cbrora se utilizeazi tehnici care favorizeazd

crearea unor ecosisteme durabile gi care reduc poluarea.

in martie 2000, Comisia Europeand a creat un logotip cu menfiunea

,r4gricultura biologicd - sistem de control CE" care sd fie fiilizat cu titlu

benevol de cdtre producdtori, dup[ ce inspecfia a demonstrat cd metodele lor gi

produsele lor r6spund condifiilor fixate de reglementdrile UE. Consumatorii

care cumpdrb produse astfel marcate pot fi siguri c6:

l 9


- acestea contin cel pufin 95o/o din ingrediente produse din zona

agriculturii biologice;- satisfac regulile regimului de control oficial;- provin direct de la producitor sau preparator intr-un ambalaj sigilat;

- poarti numele producdtorului, preparatorului sau vdnz[torului sau

numirul de cod al organismului de inspecfie.

Pachetul de reforme conlinut in ,/,genda 2000" a pus un accent deosebit

pe respectarea misurilor de protecfie a mediului pentru toate tipurile de

agriculturd. Astfel, in agriculturl hebuie si se respecte anumite standarde de

mediu de baz6" firl o compensare financiard gi, chiar mai mult sd se respecte

principiul ,,Poluatorului-pldtitor". Cu toate acestea in Uniunea European5,

agricultorii care respectd sau iau mdsuri de agromediu primesc o recompens[

prin programele de dezvoltare rurald.

Acolo unde existd exploatafii in care se practic6 o agriculturd biologicd se

admite plata unei prime de agromediu, intrucdt se pleacd de la premisa cI acest

sistem agricol este benefic mediului. Pe l6ngi aceasta, agricultura biologicd

poate fi incurajati prin investifii in domeniul producliei primare, al prelucrdrii gi

comercializirii.

Pentru a inlelege rolul gi funcfia agriculturii biologice in ansamblul

politicii agricole a Uniunii Europene, sunt detaliate urm6toarele aspecte:- preocupirile consumatorilor;- asigurarea calitifii gi a cadrului natural;- extinderea agriculturii biologice in spafiul Uniunii Europene;- rolul agriculturii integrate;- agricultura biologic[ qi dezvoltarea rurald.

Pornindu-se de la temerile consumatorilor, datorate alarmelor din

domeniul alimentar qi de la organismele modificate genetic, de la tratamentele

ionizante aplicate alimentelor, s-au elaborat norme de o mare exigenfi legate de

siguranfa alimentelor, asigurarea calitdlii qi de informafiile privind metodele de

producfie. Pe de altd parte, opinia publicd congtientizeaziltot mai mult daunele

ireparabile aduse mediului prin practici care conduc la poluarea solului gi


apelor, la epuizarea resurselor nafurale gi la distrugerea ecositemelor fragile. in

acest context agricultura biologici, consideratd pdnd nu demult ca activitate de

margine gi ocupAnd un segment mic al pie,tei, a devenit un mod de producfie de

primd importanfl, capabild nu numai sd producl alimente sln[toase, ci sE

respecte qi mediul ambiant.

Alimentele produse in zona agriculturii biologice au fost intotdeauna mai

scnmpe decAt cele produse in mod conventional, fapt considerat altd dati ca o

piedicd in calea dezvoltdrii agriculturii biologice. Ori din ce in ce mai mulfi

consumatori sunt dispugi sd dea un pre! mai mare in schimbul garantirii calitdfii

gi siguran[ei alimentelor. Deci o piaf6 a consumului in expansiune este un factor

principal care ii incurajeazi pe agricultori sd igi reconverteascd culturile in zona

produc{iei biologice.

Agricultura biologici gi agricultura integratS, constituie ganse reale pentru

economiile rurale pi contribuie la dezvoltarea durabili. Creqterea acestor

sectoare agricole, contribuie la imbunitlfirea ocup[rii forfei de muncd in

sectorul agricol, a prelucrdrii qi serviciilor conexe. Aceste sisteme agricole pot

aduce importante beneficii at6t in economie cdt gi in procesul de coeziune

sociald din zonele rurale. Faptul cd sunt puse la dispozifie ajutoare financiare gi

alte mdsuri stimulative in favoarea conversiei spre producfia biologicd

stimuleazd dezvoltarea sectorului gi susfinerea intreprinderilor in ansamblul

fi lierei agroalimentare.

Reglementbrile referitoare la sistemul de inspectie aplicat agriculturii

biologice, prevdd colectarea detaliati de date. Pe l6ngd acest lucru, mai multe

iniliafive ale Biroului de statisticd al Comunitdlilor Europene, EUROSTAT, au

avut in vedere imbundtdfirea colectdrii qi punerii la dispozilie a statisticilor

agricole. Aceste instrumente de analiz[ servesc mai multor obiective:- fumizarea de indicatori cltre factorii de decizie politicE;

- evidenlierea risctuilor 9i atuurilor activitifii agricole;- fumizarea de date precise privind producfia gi procesarea alimentelor

cltre asociatiile de consumatori.

2 l


I.2. PRINCIPIILE AGRICULTTruI BIOLOGICE

Cercetarea gtiinfificd gi, in general opinia publicd, mai ales in ultimul

deceniu s-a dovedit a fi sensibili la problemele mediului inconjwdtor gi ale

sdn[tdfii oamenilor.

in ultimul timp au apirut numeroase lucrdri gtiinfifice gi de informare care

pledeazL pentru extinderea agriculturii biologice, in vederea protejdrii mediului

inconjur[tor, p[strdrii echilibrului natural, menfinerii fertilit6lii solului, obfinerii

unor produse agrioole valoroase din punct de vedere biologic Ai igienic, care sd

nu afecteze sdnitatea consumatorilor.

tntr-o serie de fdri, mai ales in cele din Uniunea Europeani, a apdrut o

legislafie specificd, vigilentd in privinfa mediului inconjurdtor, a impactului

tehnologiilor modeme asupra acestuia gi asupra omului.

S-au constifuit o serie de asociafii, de organisme, de migc[ri etc., care

aplicd principiile agriculturii biologice, in condifiile in care nu se folosesc

produse chimice de sintezd. Aceastd probleml se afl6 in atentia guvemelor, a

diverselor partide politice, migciri ecologiste gi organizafii neguvernamentale.

Pnn agriculturd biologicd, in sensul definifiei acceptate in Uniunea

Europeani, se infelege acel sistem de culturi care tinde sd valorifice gi sd

pdstreze sistemele biologice productive fird a recurge la substanle chimice de

sintezd. Termenul ,,agriculturd biologicd" este folosit in limba francezfl, italiand"

portughezS; ,,agriculturi ecologicd" in limba german6, spaniolI gi danezS, iar

cel de ,,organic6" - in limba englez6.

Pare surprinzitor astiizi si vorbim de agriculturd biologici in contrapunere

cu agricultura convenfionall,, ca gi cum aceasta din urmi nu s-ar baza pe

principii biologice.

De milenii, practicarea agriculturii inseamni folosirea echilibrati a

sistemelor biologice gi a resurselor naturale, prezenfa atent6 a omului in

teritoriq conservarea mediului inconjuritor.

in secolul nostnl sub influenla factorilor social-economici, a dezvoltirii

industriale gi disponibilitdfii chimice gi mecanice de intervenfie, au avut loc

Capitolul L Noliuni introductive

schimbdri radicale, care, alf,turi de cregterea producfiei, au condus la formarea

unui cerc vicios din care este greu de ieqit, caracterizat prin: productivitate

ridicatl, excedente de producfie in multe firi, pierderea fertilitifii solurilor qi, de

aici, necesitatea inlocuirii metodelor biologice de protecfie cu intervenlii

chimice. Toate acestea au condus la dezechilibre biologice gi la degradarea

mediului ambiant.

Curentul pentru impunerea agriculturii biologice a contribuit la atragerea

atentiei asupra pdstrdrii productivitdlii ecosistemelor agricole, asupra

reconsiderdrii raporturilor dintre cultura plantelor, qtiinll qi tehnologie,

controlarea futuror efectelor acestora, inclusiv ale celor negative, in vederea

realizilni unui echilibru intre om gi naturd, intre agriculturb gi mediul

inconjurdtor.

Agricultura biologicd reprezintd o metodd de producfie care integreazi

cunogtinfele tradifionale cu progresul gtiinfific realizat in toate domeniile

agronomice. Unul din principalele sale obiective il constituie protejarea

biosferei 9i a resurselor planetei, Ea exclude folosirea ingriglmintelor chimice,

a pesticidelor de sintezd gi a erbicidelor. in lupta impotriva diun6torilor, bolilor

gi buruieniloro un rol important revine acliunilor preventive. in producfia

animal[, pentru a diminua riscurile de stres gi de boli, un accent deosebit se

pune pe metodele preventive, pe optimizarea condiliilor de cregtere a

animalelor, pe modul lor de alimentafie.

Aceast6 metod[ de productie contribuie la reducerea considerabild a

risipei, prin folosirea diferitelor rotafii ale culturilor, prin fixarea azotului

atmosferic de cdtre leguminoase gi reciclarea sistematic6 a reziduurilor

organice, in special a dejecfiilor animale. Ea consumd mai multi energie solard

gi mai pulind fosi16, fapt ce amelioreazi substanfial bilanful energetic al

producfiei. De asemenea, eautilizeazd unele elemente gi principii ale combaterii

integrate.

Menfinerea stiirii de sEndtate a culturilor este legati de:- folosirea soiurilor rezistente;- folosirea rotaliilor diversificate;

23


- folosirea lucrdrilor culturale adecvate;- utilizarea tehnicilor de luptd biologicd gi a folosirii substanfelor naturale.

Un factor esenfial al succesului practiclrii agriculturii biologice, in

armonie cu natura, il constituie adaptarea tehnicilor biologice la condiliile

locale, lindnd seama de realitdlile ftzice gi social-economice, de resurse, precum

pi de tradifiile locale.

Agricultura biologicd" tn general, gi mai cu seami hortiviticultura necesitd

un volum mare de forfS de munc6; ea qeeazd noi locuri de muncd, intr-o

perioadd in care se accentueazi gomajul gi exodul masiv al populaliei cdtre

aglomerdrile urbane.

Principiile agriculturii biologice se sprijini pe cunoagterea amdnunfitd a

sistemelor de producfie care valorificd la maximum resursele locale cu

reducerea la minimum a riscurilor economice gi ecologice, integrAnd

cunoqtintele tradilionale cu progresul gtiintific din toate domeniile biologiei 9iagronomiei. Aceste principii sunt formulate astfel:

- Menlinerea fertilitdlii solului. in centrul preocupdrilor agriculturii

biologice se afli solul, considerat ca un mediu viu, complex, dar incl pufin

cunoscut care interaclioneazA strdns cu plantele pi animalele care il populeazd.

Toate acfiunile vizate de agricultura biologici (lucrdrile solului, fertilizarea,

alegerea produselor pentru combaterea bolilor gi ddundtorilor etc.) au ca scop

intensificarea activitdlii microbiologice a solului, men{inerea gi sporirea

fertilitdfii acestuia - condifii indispensabile pentru pdstrarea stirii de s6ndtate a

plantelor.

Legumicultura, pomicultura gi viticultura se caracterizeazi printr-un grad

ridicat de intensivitate; de aceea, menfinerea fertilitdfii solului devine o

necesitate de primi urgenfd, pentru evitarea degraddrii acestui important

patrimoniu pe care il constituie solul;- Proteclia mediului tneonjurdtor. Multe tehnici culturale aplicate in

ultimele decenii au avut consecinfe nedorite asupra mediului inconjurdtor,

contribuind la eroziunea solwilor, degradarea sistemelor ecologice, poluarea

apelor freatice gi a recoltelor cu pesticide gi nitrafi.


Agricultura biologicd urmlregte pdstrarea nealteratd a mediului, prin

folosirea ingrdgdmintelor organice gi a celor minerale mai pufin solubile, a

composfurilor, prin evitarea folosirii produselor care pot avea efecte ddunitoare.

Folosirea erbicidelor este interzisd, fiind permise numai produsele ce nu

diuneazi plantelor, bazate pe sdruri minerale simple (Cu, S, silicat de Na etc.)

sau extracte de plante (ex.: piretrul), precum gi aplicarea metodelor fizice

(termice);

- Respectul pentru sdndtotea consumatorilor. Prin practicarea unei

agriculturi biologice se urmdregte oblinerea unor produse agricole de calitate,

fErd reziduuri de pesticide, dar care s[ confind o balanfi echilibrati de elemente

nutritive (protide, lipide, glucide), acizi organici, vitamine gi s6ruri minerale.

Legumele, fructele strugurii se consumd in marea lor majoritate in stare

proaspdtS; de aceea, calitatea lor nutritivd qi igienicd (lipsa reziduurilor de

pesticide, de toxine etc.) prezintd o importanf5 deosebitd in alimentafia omului

modem.- Viziunea globald asupra interac(iunilor din naturd. in agricultura

biologici se pune accent deosebit pe calitatea intervenfiilor neagresive ale

omului asupra naturii, comparativ cu agriculfura convenfionald.- Ferma- o unitate, un organism tn echilibru. in agricultura biologicd se

renunfi la o specializare ingustil gi la o exploatare intensiv[, unilateral[.

Organizarea unei ferme trebuie sI se facd cu respectarea stricli a legilor

biosferei, avAndu-se tot timpul in vedere cd indicatorul sintetic al bunei

gospoddriri il constituie conservarea gi sporirea fertilitilii solului.

1.3 OBTECTIVELE AGRICULTURII BIOLOGICE

Principalele obiective ale agriculturii biologice, aga cum sunt precizate de

cdtre Federalia Interna{ionald o Migcdrilor de Agriculturd Organicd (IFOAM),

sunt urmltoarele:- obtinerea produselor agricole cu valoare nutritivd ridicati, in cantitiifi

suficiente;

25

26 Capitolul L Noliuni introductive

- aplicarea unor metode de lucru compatibile cu mediul inconjurdtor

(,,dupi natur5"), in locul tncercbrii de dominare a naturii;- potenfarea gi cuprinderea ciclurilor biologice intr-un sistem in care un

rol important revine microorganismelor, florei gi faunei solului;- menfinerea qi ameliorarea durabilb a fertilitilii solului;- utilizarea, cdt mai mult posibil, a resurselor reinnoibile pe plan local;- asigurarea unor condifii de via!6 pentru toate speciile de animale, care sd

le permitd exteriorizarea comportamentului lor specific;- evitarea oriciror forme de poluare ce pot rentlta din tehnicile agricole;- men{inerea diversitSlii genetice a sistemelor agrare, a mediului lor,

inclusiv protejarea plantelor gi animalelor silbatice;- asigurarea pentru produc[torii agricoli a unor conditii satisficdtoare de

viafi" a unei retribufii corespunz6toare gi a unui mediu sdnltos de lucru;- s[ se find seama de impactul tehnicilor culturale asupra mediului

inconjurltor (O. Schmid Si colab., 1994; Catherine de Silguy, 1994).

Agricultura biologic[ se bazeazA pe plstrarea organismelor vii din sol, in

special microflora gi microfauna, prin rotafii adecvate ale culturilor, prin tehnici

adecvate gi menfinerea unui nivel ridicat al materiei organice din sol. Ea pune

un accent deosebit pe folosirea unor sisteme de producfie diversificate,bazate

pe un num6r mare de culturi, pe creqterea animalelor, pe utilizarea soiurilor qi

raselor locale rezistente la boli gi dlundtori. Cultura plantelor firajere se

integreazd in rotafii echilibrate, iar dejecfiile animalelor sunt necesare pentru o

fertilizare economici gi de calitate.

Se recomandd evitarea oricdror intervenfii care dduneazd viefii solului gi

mediului inconjurltor.

Metodele agriculturii biologice sunt mai complexe, comparativ cu cele ale

agriculturii clasice.

Fiecare exploatafie agricol[ constituie un sistem complex, un organism de

sine st[t[tor, care cere solufii adecvate. Organizarea acesteia trebuie sE se facd

findnd seama de faptul cd indicatorul sintetic al bunei gospoddriri il constituie

conservarea gi sporirea fertilitdfii solului.


1.4. LEGILE ECOLOGICE CABAZAPENTRU

AGRICULTT]RA BIOLOGICA

Ecologia reprezintd o relea de raporturi tntre organismele vii, const6nd

practic in interacfiunea dintre acestea gi mediul inconjur[tor. Prin activitatea din

agriculturd omul exercitA o influenfd asupra acestei interacfiuni, cu multiple

implicafii, folosind o diversitate de mijloace. in agricultura biologicd se

intervine asupra acestor interacfiuni numai cu mijloace naturale.

O culturd de plante cerealiere, o plantafie viticolI, o livad6, o cultur[ de

plante legumicole reprezintd un ecosistem creat de cdhe om, care, cu cdt este

exploatat mai intensiv, cu atAt devine mai unilateral in privinfa organismelor vii

pe care la confine. Acolo unde este posibil, unele mijloace qi metode de apirare

a culfurilor (de ex. combaterea mecanicb a buruienilor) trebuie si conducd la

supraviefuirea, concomitent, a cdt mai multor organisme vii. Cu cdt este mai

variatd lumea vegetald gi animald, cu atAt viafa comunit[fii respective va fi

reglati in mod natural prin concurenli reciproce. O flord infestantii foarte

diversd este mai pufin periculoasd decdt o infestare cu o singurd specie.

Cu cit o exploatafie agricold dispune de un numdr mai mare de culturi gi

de specii de animale, cu atdt se ajunge latm echilibru natural gi la raporturi mai

stabile.

in agricultura biologici un accent deosebit se pune pe respectbrea ciclului

substanlelor. Astfel, plantele verzi produc hrand pentru om gi animale.

ingrdgimintele organice obfinute in fermd hr5nesc organismele solului care

elibereazd elemente nutritive, pundndu-le la dispozifia plantelor.

Solul este considerat un ,,organism viu", a c6rui fertilitate trebuie

menfinutd pentru generafiile viitoare.

Agricultura biologicd se baz.eazd pe ridicarea conlinutului solului tn

materie organicd, prin folosirea ingrdgdmintelor organice naturale (gunoi de

grajd, composturi, ingrdgiminte verzi, etc.) fapt pentru care, se poate practica cu

succes in exploatafiile agricole care au un sector zootehnic bine dezvoltat.

27


Principiul ecologic fundamental se referi la legitura care existi intre ,,atrdi", ,,a se hrdni" qi ,,a constitui hrand pentru alte fiinle vii". in sol existd

nenumdrate organisme vii care, pentru a se dezvolta, trebuie sd dispun6, in

permanenfS, de hrand. Dat fiind faptul ci organismele vii sunt localizate, cu

precidere, tn orizontul superficial al solului, in agriculfura biologicd ardturile se

executi superficial, iar gunoiul de grajd, de asemenea, se administreazl la

suprafaf[.

Respectarea principiilor ecologiei constituie o garanfie pentru oblinerea

unor bune rezultate in agricultura biologic[.

1.5. ISTORICT]L AGRICULTI]RII BIOLOGICE

Idea unei agriculturi biologice a luat nagtere la inceputul secolului 20 cdnd

societatea industriali a inceput s-o inlocuiascd pe cea rural[, tradifionalI.

in agricultura Europei, s-au diferenfiat cronologic, 3 curente: agricultura

biodinamicd" organicd Si biologicd"

Agricultura biodinamicd, este bazati, pe respectarea legilor naturale ale

viefii'gi ale unitifii sol-plant6-animal-om, cea mai mare importanld fiind

acordatd,,for,telor vitale".

Promotorii acestui curent au fost Rudolf Steiner si Ehrenfried Pfeifer in

Germania.

Rudolf Steiner apusbazele unei filozofii:"antropozofiao', care pomegte de

la ,,infelepciunea omului ca pdrticicd a in{elepciunii divine, a rafiunii

universale". tn anul 1924 a finut un curs de prezentare a fundamentelor

gtiinfifice gi filozofice ale agriculturii biodinamice, iar mai tArziu discipolul sdu

Ehrenfried Pfeiffer a condus exploatafii agricole din mai multe [Ari, pe baza

principiilor acestei agriculturi. Legile naturale care stau labaza acestui concept

sunt:- tendinfa viefii de a creqte continuu;- existenfa unui echilibru dinamic care face ca viafa gi moartea sd se

intercondilioneze prin contradicfii interne gi externe;

Capitolul I. Nogiuni introductive

- principalii agenfi care participd la desfdSurarea normali a viefii solului

sunt microflora (bacterii, ciuperci, alge) qi microfauna (r6me, nematozi, viermi

etc.), aldturi de r6ddcinile plantelor 9i factorii de mediu (D. Davidescu, Yelicica

Daidescu, 1994; Gh. $tefonic, D. Sdndoiu, 1994; O. Schmid Si colab., 1994).

Exploatafia agricolE este considerati un organism viq in cadrul cdruia

trebuie sd existe un anumit echilibru intre cultura plantelor qi creqterea

animalelor.

Metoda biodinamici se caracteizeazt prin utilizarea unui numdr de 9

preparate (numerotate 500-508), cu scopul restabilirii echilibrului momentan,

dereglat in urma intervenfiei omului, climatului, prin fortarea cregterii plantelor

(D Davidescu, Velicica Davidescu, 1994). Preparatele biodinamice se

realiz,eazA din plante medicinale (coada goricelului, mu;etel, pipddie, valeriand,

urzici, scoarti de stejar), gunoi de grajd gi silice. Cantitnlile care se folosesc la

hectar in amestec cu apa sunt foarte mici, homeopatice, ele avdnd un efect

stimulator asupra altor mecanisme biologice (F. Sattler, E. V. Wistinghausen ,1992).

Pentru sem[nat, plantat, lucrdrile solului gi recoltat se fine seama de

influenfele cosmice, in primul r6nd de pozi;ia Lunii, dar gi a altor planete, care

exerciti o influenf[ asupra solului gi asupra plantelor; de aceea, este necesard

intocmirea unui calendar al efectuirii luolrilor agricole.

Agricaltura orgonicd, a apirut in Anglia dupd cel de-al doilea rdzboi

mondial qi se bazeazd pe folosirea exclusivd a fertilitiilii organice. Acest curent

atribuie humusului un rol fundamental in echilibrul biologic Ai fertilitatea

solului. Fondatorul acesfuia, Albert Howard, gi-a enunlat teoriile in "Testament

agricol", publicat in 1940. El subliniaz5 dezavantajele monoculturilor, ale

disparifiei micilor exploatafii qi ale folosirii ingrdqemintelor artificiale, precum

gi rolul culturilor asociate (graminee-leguminoase) gi al fertilit6fii solului tn

asi gurarea rezistenf ei plantelor la parazili..

in aceeagi perioadi, in Austria, Hans Peter Rusch propune o metodd de

agriculturi organo-biologicd" inspirat[ din curentul apirut in Elvefia sub

influenla lai Hans Miiller gi se bazeazh pe observafia c[, in natwd, resturile

29


vegetale qi dejecliile se biodegradeazi,gi ajung sd ingrage solul fbri ca cineva sd

le tncorporeze in sol.

Agricultura biologicd. Principiile agriculturii biologice au fost difinate

dup6 cel de-al doilea rdzboi mondial de citre consumatorii gi medicii preocupafi

de efectele alimentelor asupra s6n6titii oamenilor. Motivele orientdrii cdtre

agricultura biologicI, in anii 1970, sunt legate de experienfa negativ[ cu

produsele chimice gi problemele de sdndtate apdrute. La aceasta s-a addugat gi

consumul de materii prime gi energie la costuri foarte ridicate. (P. Papacostea,

resr).in anii 1980 se dezvolti congtiinfa responsabilitdlii faf[ de mediul

inconjurdtor, iar la inceputul anilor 1990, in fdrile occidentale, se inregistrezi o

supraproducfie de alimente, saturarea qi liberalizareapie[ei produselor agricole.

tn ultimele doud-trei decenii s-au format mai multe organizafii ale

producdtorilor, avAnd ca scop promovarea agriculturii biologice. Ca urmare a

regrupirii unor astfel de organizafii, in anul 1972 s-a constituit Federalia

Internalionald a MiScdrilor de Agriculturd Organicd (IFOAM. Aceastd

organiza[ie s-a dezvoltat continuu, grupdnd la nivelul anului 1993 aproximativ

400 de asociafii din 60 de fari (Catherine de Silguy, /994). A fost elaborat un

caiet de sarcini-cadru, care servegte ca referinfd pentru toate organiza[iile

existente la nivel mondial gi care permite o organizare a reglementirilor din

domeniul producfiei, etichetdrii gi comercializdrii, in cadrul agriculturii

biologice.

Minigtrii agriculturii din larile Uniunii Europene au hot[rdt sd favonzeze

dezvoltarea agriculturii biologice, consider0nd cd aceasta corespunde noilor

obiective ale politicii agricole comune @AC): echilibrarea cererii qi ofertei deproduse alimentare, protecfia mediului inconjurdtor qi a spafiului rural,

gararrtarea condifiilor pentru concurenta loiald intre producitori, precum gi

libera circulafie a produselor.

in anul lggl,lanivelul Uniunii Europene a fost adoptat un regulament ce

prevede metodele de obfinere, etichetarea gi controlul produselor agricole gi

alimentare rezultate printr-un mod de producfie biologic (Regulamentul CEE

Copitolul L Noliuni introductive

2092/91). Pofiivit acestuia, ansamblul filierelor de producfie, transformare gi

import este supus aceloragi reglementdri in toate fdrile Uniunii Europene.

La nivelul anului 1992 agicultura biologic[ se practica in Germania in

9.300 de ferme, totalizdnd 127.240 ha; in Franfa - 3.873 de exploatafii cu

72.000 ha; in Italia - 3.700 de ferme cu 71.000 ha (1993); acest sistem de

producfie este in curs de extindere in majoritatea flrilor europene (A

Campagnoni, 1995).

Regulamentul european cu privire la agricultura biologici prevede

respectarea metodelor de producfie specifice, fiind acceptate numai

ingragimintele organice, precum gi cdteva ingrlqdminte minerale pu]in solubile

gi un num[r foarte redus de produse chimice simple. in anexele acestui

regulament sunt prevdzute produsele admise atdt pentru fertilizare, cdt gi pentru

prevenirea qi combaterea bolilor gi ddundtorilor.

Produse destinate fertilizirii gi amelioririi solurilor admise in agricultura

biologicd (dupd Catherine de Silguy, 1994; O. Schmid si colab., 1994) swfi:

- gunoi de grajd qi gunoi de pdsdri sau urind;

- paie;

- turb6;- compost uzat din cultura ciupercilor;- compost din deqeuri menajere organice;

- compost din reziduuri vegetale;

- produse animale transformate provenite din abatoare gi din

industrializarea pegtelui ;- subproduse organice rezultate din industria alimentari qi textil{

- alge gi produse din alge;- nrmeguq de lemn, scoar!6 gi resturi lemnoase;- cenugd de lemn;- roci fosfatice naturale;- roci de fosfat de aluminiu calcinate;

- zglra lui Thomas;- roci potasice mlcinate;

3 l

32 Capitolul I. Notiuni introductive

- calcar;- cretd;- roci de magneziu;- rocicalcaro-magneziene;- sulfat de magneziu;- gips;- pudrdde roci;- argill (bentoniti, perlit);- sulfat de potasiu;- microelemente (bor, cupru, fier, mangan, molibde n, ztnc);- sulf;- clorurd de calciu (numai pentru tratamente foliare aplicate la mdr,

dup6 constatarea de cdtre organismul de control, a carenfelor de calciugimagneziu).

Produse autorizate pentru combaterea bolilor gi daundtorilor (dupdCatherine de Silguy, 1994; O. Schmid Si colab., 1994) swfi:

- produse pe baza de piretrine extrase din specia chrysanthemumcinerarifuliun, confindnd, eventual, gi o substanfd sinergici;

- preparate pe bazi de Derris elliptico;- preparate pe bazd de euassia amaro,.- preparate pebazA de Ryania speciosa;- propolis;- "pdmdnt" de diatomee;- pudrd de roci;- preparate pe bazd de metaldehidi, confinand un repulsiv impotrivaanimalelor superioare gi utilizate in capcane;- sulf;- zeamd, bordelezd;- zearnd, de Burgundia;- silicat de sodiu;- bicarbonat de sodiu;


- sdpun potasic;

- preparate pebazd de feromoni;- uleiuri vegetale qi animale;- uleiuri de parafinI.

Pentru combaterea bolilor, dtrundtorilor gi buruienilor sunt precizate

urmdtoarele mdsuri: alegerea speciilor gi soiurilor rezistente; programarea unei

rotatii corespunzdtoare a culfurilor, procedee mecaice; distrugerea buruienilor

cu ajutorul cdldurii; protejarea faunei utile.

Produsele autorizate pentru combaterea bolilor gi d6undtorilor vor fi

folosite numai in situalia unor pericole iminente care ameninfd cultura.

in ultimul deceniu, pornind de Ia concepful de dezvoltare durabilb, s-a

extins, in special pe continenful american, curenful agriculturii durabile.

Potrivit Raportului Brundtland (1987), al Comisiei Mondiale asupra

Mediului gi Dezvoltlrii (WCED), dewoltarea durabili este "aceea care are in

vedere necesitifile prezentului, frrd a compromite capacitatea generafiilor

viitoare de a le satisface pe cele proprii " (P. Paris, Q. Paris, /,995).

Agricultura durabilS este definiti ca fiind "un sistem de agriculturd

sdndtos pentru mediul inconjurltor, economic viabil gi social responsabil" (C.

Ingels, 1992). Se apreciazd cd aceasta rdspunde necesitdlilor oamenilor de a

produce in mod constant cantitAflle necesare de alimente gi materii prime pentru

industrie, de calitate, ftri sd fie afectate echilibrul gi diversitatea biologicd a

plantei (D. Keeney, i'990; J. C. Coelho, P. A. Pinto, 1994).

Pentru agricultura firii noastre, armonizarea dezvoltdrii agriculturii cu

pdstrarea echilibrului ecologic Ai implementarea acestui sistem de agriculturd

durabill au in vedere oblinerea unor producfii optime, cu eficienfd economic[ gi

asigurarea protecfiei mediului inconjurdtor (C. Rduld, 1992).

J J

34 Capitolul I. NoSiuni introductive

1.6. CALITATtrA PRODUSELOR iN .q.CRICTILTURA BIOLOGICA

"Calitatea reprezintd totalitatea caracteristicilor unui produs sau serviciu

care ii confer[ acestuia aptifudinea de a satisface nevoile consumatorului".

Producdtorul va aprecia un soi de bund calitate pentru rezistenfa la boli gi

intemperii, pentru cerintele sale fafi de factorii de mediu, iar consumatorul va

aprecia un produs de buni calitate dupl aspect, gust, durata de pdstrare etc.

Conceptul de calitate comporti mai multe tipuri de calitate, fiecare cu

anumite caracteristici gi anume:- calitatea agronomicd se referd la caracteristicile de culturi ale unui soi,

privit din punct de vedere al producfiei (potenfial productiv, simplitatea culturii,

cerinte fafd de factorii climatici, rezistenfi la boli);- calitatea tehnologicd este reprezentati de aptifudinea pentru pdstrare a

unui produs, rezistenf6 la boli gi transport;- calitatea vizuald cuprinde: culoarea, mdrimea gi forma; de obicei,

clientul cumpird produsele agroalirnentare dupd aspectul vinnl;- calitatea igienicd este datd de cerinfa pentru un produs slnitos, care in

urma consumului sd nu dduneze s[nbt[fii. Ea este datd de absenfa

microorganismelor patogene, a reziduurilor toxice (de pesticide, de metale

grele, nihali etc.);- calitatea organolepticd este determinatd de savoarea unui aliment, de tot

ceea ce comporti aceasta (ansamblul insugirilor gustative gi olfactive), prin

aprecierea subiectivd a consumatorilor. in canil determindrii calit[filor

gustative ale unui produs de c[tre un juriu antrenat, percepfiile senzoriale sunt

divizate, codificate gi analizate, pentru eliminarea, in parte a subiectivit6fii. Se

apreciazL, in asemenea cazuri, aciditatea, gusful dulce, raportul dintre acestea"

consistenta pulpei, amlreala etc. ;- calitatea nutritivd se referi la insugirea unui aliment de a satisface

cerinfele nutritive ale consumatorului;


- calitatea ecologicd este reprezentatd de impacful producerii, altransform[rii, al distribufiei (ambalaje) qi al consumatorului asupra mediuluiinconjurdtor.

in agriculfura biologici se pune un accent deosebit pe valoarea nuhitivd giigienicl a produsului care se comercializeazh,. Calitatea gustativ6 a produselorbiologice este superio arh fa[6 de produsele convenf ionale.

in privinfa reziduurilor de pesticide, garanfia nefolosirii pesticidelor decdtre producdtor asiguri o probabilitate redusd de a g6si reziduuri de produse.continuhrl in nitrali al produselor este pufin dependent de modul de producfie,dar, in principal, este in funcfie de fertilizare qi de condifiile pedoclimatice.

Produsele hortiviticole obfinute prin varianta agriculturii biologice suntmai sdndtoase, mai "nafurale" gi, cu toate cd uneori nu au un aspect comercialdeosebit, consumatorii sunt dispugi sd pldteascd un pre! mai ridicat pentru

calitatea lor biologicb.

Pentru strugurii de mas6, fructele speciilor pomicole gi legumicole,prezinth importanfd deosebitd capacitatea de a atrage consumatorul prinmrrime, uniformitate, formd, colorafie, gust, arome, crocanfa pulpei, finefeapielifei, rezistenfa la transport gi pistrare.

Aceste diverse aspecte ale calit5fii sunt determinate, in parte, depatrimoniul genetic al soiurilor, in parte de mediul pedoclimatic in care acesteasunt cultivate, precum gi de interraen{ia omului.

Agricultura zilelor noashe trebuie sr find selrma, de evolulia in timp agustului consumatorilor, ca urmare a imbunitdfirii calitifii viefii, a diferitelortendinfe spre fructe apirene, diferit gi uniform colorate, cu arome de diferiteintensitdfi, cu perioade diferite de maturare etc.

Marco de origine Si semnele catitdlii produselor biologice. in Germaniaprodusele care provin din culturile biodinamice poartd marca protejatd "Demeter", respectiv " Biodyn" .

in cadrul Institutului pentru Cercetqrea Biodinamicd, o asociafie deagricultori, oameni de qtiin16, consilieri gi persoane calificate din cele maidiferite domenii ale viefii, ca qi din comunitElile de lucru ale producdtorilor,

35

36 Capitolul L No[iuni introductive

sunt elaborate gi stabilite liniile directoare pentru efectuarea culturilor, precum

gi hot[rdrile privind comercializarea gi prelucrarea ulterioarl a produselor.

Drumul parcurs de produselor "Demeter" pinZ la consumator este

asigurat prin protecfia mdrfii gi prin contracte. Dincolo de acest cadru, sectorul

de calitate "Demeter" dn Institutul pentru Cercetarea Biodinamicd, in mod

regulat controleazd calitatea produselor gi efectueazi analiza de reziduuri de

pesticide.

Prelucrarea ulterioari in diferite mdrfuri alimentare "Demeter" are loc

prin procedee care menajeazh calitatea, acordindu-se atenfie speciall valorii

nutritive.

imbunit[firea comunica]iei cu piafa gi cu consumatorii se face prin

publicitate. De aceea, produsele biologice vor fi protejate intotdeauna in

ambalaje speciale gi vor purta etichete pe care se va trece marca produsului.

in practica distribuirii moderne se vor anticipa clienfii cirora li se va

distribui marft standard.

Ambalarea produselor se poate face in cutii de carton gofrat cu hArtie.

Ambalarea modernd se rcalizeqri in material plastic transparent in care

produsele se vdd bine, sortarea fiind obligatorie, astfel c[, in fiecare ambalaj

produsele sunt de aceeagi mdrime, form[, culoare, pe ambalaj fiind trecut preful

produsului gi cantitatea existentd. Cumpdrarea se face prin autoservire. De

ultim[ ord este ambalarea individuald a fiecdrui produs in- folie transparentS"

ceea ce imbunntifegte prezentarea produsului gi, totodate, reduce ofilirea gi

pierderile de ap6.

Un mare interes se remarci in ,tirile vest europene, din partea unor

consumatori, pentru produsele agricole obfinute prin varianta agriculturii

biologice, care sunt socotite mai s[nitoase, mai naturale, degi uneori nu au un

aspect comercial deosebit.

Piafa de desfacere gi preful produselor agriculturii biologice. in prile

vest europene, in S.U.A. qi Canada existd un curent favorabil pentru practicarea

agriculturii biologice, ca gi pentru existenfa unei piefe paralele (mai scumpd)

pentru fructele gi legumele realiz-ate prin aceste variante. in aceste fbri au luat


fiinfd asociafii profesionale ale unor producitori care, periodic, organtzeazh

cursuri de preg6tire gi reciclare profesionald, publicd reviste cu teme specifice

agriculturii biologice g.a.

De asemenea au fost organizate magaane pentru desfacerea produselor

membrilor asociafi, produse care sunt certificate in ceea ce priveqte

autenticitatea gi calitatea biologicl de cdtre personalitifi gtiinfifice recunoscute.

in afard de asociafii particulare existi organe oficiale de stat care dau

sfaturi competente celor care doresc s5 practice aceast[ variantd a agriculturii.

Piala de desfacere a produselor realizate prin agricultura biologicd poart[

diferite denumiri: Produse bio, Piala Eco, Produse prin agricultura biologicd.

DacS consumatorii au convingerea ci folosirea in hrana zilntcd, a

produselor agriculturii biologice corespunde intenliilor lor, atunci nivelul

prefului nu intereseazd. De reguld, preful acestor produse este mai ridicat. Dacd

aceste produse sunt calitativ mai bune, atunci prelul lor este justificat.

Exploatafiile agricole care realizeaz[ bioproduse au costuri mai ridicate la

unitatea de produs qi unitatea de suprafafd gi folosesc mai multd mind de lucru.

Profitul provenit din v6nzarea produselor agricole trebuie s6-i ofere

producdtorului posibilitatea de a obline gi in viitor alimente de cea mai buni

calitate.

La finanfirile operafiunilor variate (protecfia m[rcii comerciale, controlul

de calitate, informarea generald) contribuie "protecfia Demeter". Este important

ca un numlr cdt mai mare de produse ale unei gospodirii sd ajung[ pe piala

"Demeter" gi sd nu se vdnd6 pe piafa generali. Numai in acest caz curentul de

mdrfuri ajunge la cei interesafi gi contribuie la asigurarea economicb a

gospoddriei.

in disculii comune ale reprezentanfilor organizafiilor de consum

"Demeter" cu reprezentanfi ai comer,tului gi ai celor care prelucreazh mai

departe produsele "Demeter", ca gi cu reprezentanfi ai comunitilii de lucru gi

horticole se incearcd sd se fac6, inteligibil gi transparent pe toate treptele,

procesul parcurs de produse gi formarea prefurilor lor. Asemenea preocupdri

37

38 CaPitolul L No{iuni introductive

conducopeldrrg[contactuldintreconsumatorqiproducitorcuprilejutvanzlrii

la locul producliei, la un raport sufletesc inne TT:1.:t::1]'1;":T#l1u t.

" "'H::I1::;:ffi;;;;inamic' dup6 toate regul'e' trebuie sd ne

in situalia financiard de a putea s6 produc6, prin inoasdrile obfinute pentru

produselesale,inurmdtoriiani,alimentevariatedecalitatesuperioaraqis6

conserve ,.sinitatea'i r, ,"nnnu,.a solului, a plantelor qi animalelor'

Capitolul II. Conversia de la agricultura conven{ionald laagricultura biologicd

CAPITOLUL II

coNvERsIA DE LA AGRTCULTURA COIMNTIONALALA AGRICULTURA BIOLOGICA

2.1. GENERALITATI

Dupd experimentdrile efectuate in India (1910-1931) de cdtre Albert

Howard gi dupd ce Rudolf Steiner gi-a publicat cursul de agriculturd

biodinamicd (1924), agricultura biologicd tncepe sd cdqtige tot mai mulfi adepfi

in Anglia, Germania, Statele Unite, Elvefia, Franta.

Astdzi, specialigtii sunt unanim de acord cd agricultura biologic[ cel mai

bine organizatdse intilnegte la popoarele de limbd germand.

Trebuie specificat faptul c6, in f[rile cu o agriculturi biologic[

semnificativd s-a dezvoltat mai intdi agricultura integrati, care a funcfionat gi

funcfioneaz[ ca o gcoali de pregitire a agricultorilor pentru trecerea la

agricultura bio logicd.

Agricultura integratd, dupd cum ii spune gi numele, integreazi metodele

gi procedeele bldnde, ocrotitoare de mediu (combaterea biologic[ a bolilor qi

ddun[torilor, folosirea intensivl a_ misurilor preventive de combatere, folosirea

pesticidelor cel mai pufin toxice, fertilizarea organo-mineral[ etc.) cu metodele

qi procedeele intensive, dar aplicate la nivelul minimului necesar (ingr6g[minte

chimice, pesticide, erbicide, mecanizare, irigare). Prin urmare, agricultura

integrat[ este un pas mare inainte spre ecologizarea agriculturii. in Romdnia se

vorbegte de mai bine de 20 de ani despre agricultura integrati, dar ea se practici

sporadic Ai intr-un mod necontrolat.

in fdrile europene denoltate, agricultura integrati, ca gi agricultura

biologicd, sunt supuse inregistririlor statistice distincte qi controlului.

Agricultura integratd, ca gi cea biologic[, este organizatd in asociafii

lucrative, beneficiazi de Normative tehnologice, este controlatd 9i putemic

sprijinitd de citre stat. in unele fdri, cum este Olanda, agricultura ecologicd are

39

40 Capitolul II. Conversia de la agricultura convenlionald laagricultura biologicd

acelagi insemn de marc6, sub care se inscrie: o stea in cazul agriculturii

integrate, doui stele in cazul agriculturii biologice, etapa de conversie gi trei

stele pentru agricultura biologicd. in secolul al XXI - lea probabil c6 in

Uniunea Europeand, vor functiona doar doui sisteme agricole: cel integrat

(majoritar) 9i cel bilogic (in continui dezvoltare).

in Germania, asistenfa tehnici acordati inheprinderilor de agriculturi

integrati este pldtiti de citre stat. O inheprindere agricoli poate si funclioneze

ori in nsistem integrat, ori practicAnd agricultura biologic5, nefiind admisl

coexistenfa mai multor sisteme agricole in aceeagi intreprindere.

Dacd ne referim la dezvoltarea agriculturii biologice putem spune cd,

dupl ce in anul 1972 s-a infiinJat organizafia internafionald pentru agricultur[

biologicS, numitd International Federation of Organic Agriculture Movements

(IFOAM), agricultura biologicd a inceput si se dezvolte orgarnzat, in baza unor

concepfii unitare. La IFOAM au orgaruzafii afiliate peste 50 de fdri. in

Romdnia, in 17 octombrie 1998, s-a infiinfat asociafia coordonatoare pentru

agricultura biologic[, BIOAGNROM, cue este afiliatd la IFOAM.

La data de I ianuarie 1997, suprafafa agricold gospodiriti biologic in

tirile Uniunii Europene a fost de l,16 o/o din total, ponderile cele mai mari

inregistrdndu-se in Suedia (8,86 %), Austria (8,62 %) 9i Finlanda (3,68 %). in

cifre absolute, la aceea datd, cele mai mari suprafefe gospoddrite biologic le

defin Italia, Germania, Austria qi Suedia. Suprafafa medie _a unei intreprinderi

agricole in farile Uniunii Europene este de 16,52 ha, fiind cuprinsl, intte 70,92

ha (Marea Britanie) 9i 2,58 (Irlanda). in Romdnia, suprafafa medie a unei

exploatafii agricole este de l,2ha, existdnd circa 5 milioane de proprietari. in

condifiile din Europa de vest, se considerd competitiv[ o intreprindere agricold

cu o suprafaf[ de 30-50 ha. (tabelul 2.1.).

Agricultura biologicd a inceput si se dezvolte in anii '70, pentru ca in

anii '90 sd se inregistreze o dezvoltare explozivd, fapt explicat prin aparilia

Directivei Consiliului Europei din i,99i,, privind agricultura biologicl qi ca

urmare a stimulentelor acordate de stat.

Capitolul IL Conversia de la agricultura convenSionald la 4lagricultura biologicd

laraSuprafafa

gospoddritdbiologic

Numimlintreprinderilor

biologice

Suprafafamedie a uneiintreprinderi

agricoleha % Nr, % ha

Austria 299.920 8.62 t9.433 7,47 13.38Beleia 6.418 0.45 291 0,40 19.47Danemarca 63.120 2.30 r636 2.01 33-76Finlanda 84.552 3.68 4.452 3,89 20.09Franta 100.000 0.33 3.800 0.40 31.67Germania 327.329 1.90 6.465 1.20 29.64Grecia 5.000 0.10 1.100 0.12 5.59Irlanda 12.000 0.27 500 0,29 2.58Italia 33.854 1.99 17.200 0.65 6,28Luxembure 650 0.51 22 0.55 3r.75Olanda 14.000 0.71 600 0,53 17,49Portuealia I 1.000 0.28 350 0"06 6.62Spania 30.000 0.10 1.300 0.08 18.68Suedia 276.000 8.86 rt.042 t2.26 34,56Marea Britanie 17.240 0.28 850 0,36 70.92Total UE 1.240.099 l . l 6 69.041 0,82 t6.52Norvesia 7.897 0.78 946 1.05 n.25Elvetia 75.000 4.74* 4.936 6 . t7 t9^76Republica CeM 4.166 0.37 183Polonia 7.000 0,04 236Slovacia 2.446 0.77 45Unsaria 12.500 0.20 105Estonia 3.000 0.22 l l 9Romdnia < 1.000 0.01

Tabelul2.L

Dezvoltarea agriculturii biologice in Europa (01 ian. 1997)(dtrpd Nicolae Bdldscufd, I 99 9)

* 7 %, conform datelor publicate de cbtre Guvernul elvefian

Factorii de creqtere a rentabilitifii intreprinderilor biologice sunt:- folosirea la maximum a fortei de munc6 familiale;

42 Capitolul IL Conversia de la agricultura convenlionald laagricultura biologicd

- prelucrarea primard a produselor in gospoddrie;

- livrarea produselor direct din gospodirie;

- folosirea maginilor agricole universale sau cu grad de adaptabilitate

ridicat;- diversificarea activitdfilor economice gi aplatizarea curbei de

utilizare a forfei de munc6;- adaptarea structurii producfiei la condiliile locale de sol, clim6,

piaf[, tradifii, etc.;- sporirea duratei de lactafie la vacile de lapte, de la 4 la 5 ani, ceea ce

sporeqte produclia cu 450 - 600 I de lapte pe cap de animal qi pe an.

Trecerea de la agricultura convenfionald, intens chimizat5, la agricultura

biologicd este un proces biodinamic de creare a unui sistem agricol durabil qi

autoreglabil, aga dupd cum este, de exemplu, pddurea. Acest proces se

realizeazhintr-o perioad[ de timp mai lungi sau mai scurt5, in functie de gradul

de chimizare preexistent, poluarea solului, gradul de atac al bolilor gi

dlun[torilor, infestarea cu buruieni, structura intreprinderii agricole la inceputul

conversiei, pregdtirea profesionald gi congtientizarea ecologicd a fermierului

etc.

Primul an in care se aplicd principiile gi tehnologiile de agriculturd

biologic[ se numegte "anul Zero" sau "anul de caren]6". Perioada de timp de la

anul Zero pdnd la obfinerea autorizafiei de acreditare se numegte perioadd de

conversie. Ea poate dura 2-5 ani. Perioada de 2 ani este o perioad[ de conversie

normal6, realizabilL in cadrul intreprinderilor mixte (culturi de c6mp + taurine)

sau in intreprinderi specializate in culturi de cdmp, caz in care se poate spune

despre conversie c6 aceasta se efectueaze tnfi-un singur pas. in situalii

speciale, mai ales in viticulturb, pomiculturd, legumiculturd, plantalii de hamei

etc., conversia poate dura 5 ani, efectudndu-se in 2 - 3 etape. Acest tip de

conversie a primit denumirea de conversie pas-cu-pas.

Conversia marilor intreprinderi de tip socialist, a intreprinderilor inalt

specializate gi a intreprinderilor cu datorii, este foarte dificil[. Nu este necesard

o perioad6 de conversie cdnd se iau in culturd pdmdnturi virgine sau cele la care

Capitolul IL Conversia de la agricultura convenlionald Iaagricultura biologicd

nu s-au administrat chimicale. De asemenea, trebuie sE avem in vedere faptul c5

nu se poate practica o agricultur[ biologicd in apropierea unor surse intense gi

permanente de poluare: combinate chimice, fabrici de ciment, ape murdare, cdi

rutiere cu trafic intens q.a. De asemenea trebuie avut in vedere fapful cd,

terenurile puternic erodate, cele foarte acide sau sirdfurate, pot fi cu greu

gospod[rite biologic.

in domeniui cregterii animalelor, conversia incepe imediat dup6

incheierea anului Zero, durata ei fiind, in general, intre I - 12 luni in funcfie de

specie, destinalie ;i sursa de achizifionare a animalelor. Exemplu de conversie

in zootehnie:- august 2000 incheierea anului Zero in cdmp- septembrie 2000 Zero * o lund pentru oud- noiembrie 2000 Zero -r doui luni pentru lapte

Zero* 3 luni pentrucarne de pasdre- februarie 2001 Zero + 6 luni pentru carne de porc- august 2001 Zero t'12 luni pentru carne de viti

2.2. ETAPELE PARCURSE DE CATNN UN AGRICULTOR ROMAN,

HoTARAT sA PRACTICE AGRICULTURA BIoLoGIcA

Pentru a practica agriculfura biologicd, un agricultor romdn trebuie si

parcurgl urmltoarele etape :- in primul rdnd, sd se inscrie intr-o asociafie regionald de agriculturi

biologicd. Asociafiile regionale se infrinleazd pe zone mari de cultur6. Ele

elaboreazd normativele tehnologice privind cultivarea biologic6,a plantelor,

cregterea biologicd a animalelor gi valorificarea producfiei, constituind, in fapt,

filiale ale asociajiei nafionale. Normativele tehnologice se elaboreazh findndcont de Normativele - cadru intocmite de Comisia Na{ionald pentru Normative

Si Acreditare, de pe ldngd Ministerul Agriculturii gi Alimentaliei. Asociafia

nafionald concepe qi deline jurisdicfia insemnului de marc6, efectueazd

controlul gi certificarea (prin filiale), emite sancfiuni.

43

44 Capitolul II. Conversia de la agricultura convengionald laagricultura biologicd

- sd-gi insuqeascl cunogtintele teoretice minime privind agricultura

biologic4 dat fiind faptul c6 un bioagricultor trebuie si fie mult mai bine

pregdtit decdt un agricultor tradifional. in acest scop, in afara clr{ii de fa{6, se

recomandd, mai int6i consultarea literafurii de specialitate in limba romdn6,

menlionati in bibliografi a cdrtii;- sd contacteze gi sI se consulte cu specialiptii de la cea mai apropiati

stafiune de cercetlri agricole;-sd viziteze intreprinderi agricole gospodirite biologic, cum este Centrul

Demonstrativ pentru Agriculturd Durabild CincSor, judeful Bragov;- sE participe la cursurile de iniliere in agricultura biologic[;

- s[ invite in intreprinderea sa gi sd se consulte cu controlorii gi consultanfii

Asociafiei, precum gi cu inspectorii - aprobatori ai Ministerului Agriculturii.

Acegti inspectori vor avea sediul, probabil, la anumite inspectorate judefene

pentru controlul seminfelor pi materialului s6ditor;- sub indrumarea consultanfilor gi controlorilor Asociafiei, agricultorul

biolog va intocmi o serie de documente obligatorii:

a) contractele cu asociafia de agricultura biologicd, regional6;

b) jurnalul intreprinderii, combinat cu registrul de control;

c) planul de conversie a fermei.

Cu bioagricultorul se incheie 3 contracte, etapizate in timp dupd cum

urmeaza:- dupd un an de zlle, din momenful in

Asociafiei, conducitorul tntreprinderii incheie cu

parcurgerco anului Zero;- dupd anul zero, se incheie cel de-al doilea contract, adicb contractul

penlru perioada propriu - zisd de conversie;- cel de-al treilea contract este controctul pentru intreprinderile

acreditate.

furnalul intreprinderii este un registru oficial asemdndtor cu registrele de

ferm6 care au existat la noi in IAS-uri. El se foloseqte atit pentru tntreprinderile

aflate in conversie, cdt gi pentru cele acreditate. Jurnalul este astfel conceput

care a devenit membru al

aceasta w contract penlru

c ap i t o t ut I I c o nv e r s i a !:

"'; ;r ;:;:i:;; ;

o nv e nt i o nat d I a

incdt si ?ndeplineasc6 9i funcfia de control.

in jurnal se trec toate lucrbrile gi acfiunile desfbgurate zilruc in

inheprindere, mai ales cele care au tangen!5 cu procesul de producfie, pentru a

se face confruntarea cu normativele tehnologice. Jumalul nu inlocuiegte insi

evidenta financ iar-contabild.

2.3. PLANUL DE COT\IVERSTE AL INTREPRINDERII

Planul de conversie al intreprinderii cuprinde urm[toarele capitole:

1. Diagnoza intreprinderii la inceput de conversie (cartarea pedologici 9iagrochimicd, cafiarea buruienilor, condi{ii de mediu, poluare, structura fermei, situafia bolilor gi

ddunitorilor, dotare, capital, piafA, reanltate economico- financiare inregishate etc);

2. M6suri de ameliorare a solului (se vor studia intr-un capitol ulterior);

3. Stabilirea raportului optim intre culturile de cdmp gi incdrcitura cu

animale (se recomandd ca intreprinderile biologice sd aibi un caracter mixt:

plante/animale, in primul rdnd taurine, cu o incircituri optimd de 0,8 -l

UVIvI/ha. Taurinele constituie principala sursi de ingrdqlminte organice, care

sunt gi cele mai valoroase);

4. Structura culturilor qi asolamente;

5. Managementul ingrlqlmintelor, inclusiv planul de fertilizare pe

parcele

6. Protejarea apelor de suprafafd gi a celor subterane;

7. Alegerea speciilor gi soiurilor;

8. Maqini pentru lucrarea protectivd a solului;

9. Simdnfa gi materialul sdditor;

10. Controlul bolilor gi diundtorilor;

I i. Conholul poluirii, protejarea mediului din zona de amplasare a

intreprinderii, orgarizarea ecologicd a terenului;

12. Creqterea animalelor (dimensionarea micro fermei, structura efectivului de

animale, incdrc[fura optimd, sistemul de inhefinere, planul de fi.rajare, mdsuri

sanitar-veterinare);

45

46 Capitolul II. Corwersia de la agricultura convenlionald laogricultura biologicd

13. Probleme de organizare a muncii: (fiqe tehnologice pe culturi gi

categorii de animale, for,ta de munc6, cooperarea in productie, evidenta

financiar contabilS" computerizare);

14. Analiza chimicd anuald a reziduurilor toxice din produsele bio;

15. Capital gi rentabilitate;

I 6. Valorificarea produselor (marketing, piafi);

1 7. Controlul, certificarea, acreditarea gi consultantd.

Planul de conversie, (fiind o lucrare tehnicl gi economic6 complexd), va

mai confine in anex6:- planul cadastral al intreprinderii, la o scard convenabild;- un plan calendaristic cu obiectivele de conversie qi termene precise de

reallzarc.

in cazul conversiei pas-cu-pas, parcelele cultivate biologic se vor marca

distinct in teren qi pe planul de situafie. De reguli, ele se vor cultiva cu alte

specii sau soiuri decit parcelele gospod[rite convenfional. Produsele biologice

se vor depozita gi valorifica separat. Evidenfa contabild se va fine distinct. DupS

conversie, este interzisi prezenfa in intreprindere a unor materii prime gi

materiale caracteristice agriculfurii convenlionale. Prezentdm in continuare un

exemplu concret de conversie:

|ara: Republica Federal[ Germania

intreprinderea: Fehrenberg

Conducdtorul inheprinderii: Hans Appel

Anul inceperii conversiei: 1988

Durata conversiei: 2 ani (anul Zero 1 l an)

Suprafafa agricold: 32ha, din care 6 ha pdquni 9i fhnefe

Indicele de bonitare a terenului: 52-68

srructura :iH'i",::T ];;**'*'

:ilffr::tr'- 6lnovdz

Capitolul II. Conversia de la agricultura convenyionald la 47agricultura biologicd

Producfii obtinute: 5-6 tlha la grAu gi orz, 4-5 tlha la ovdz, 80 t/ha la

porumb siloz.

Cregterea animalelor: 32 vaci de lapte, rasa Holstein, din care 4 vaci de

reproducfie; porci pentru consum propriu.

Misuri de conversie:- construirea unui padoc acoperit, penhu vaci;- eliminarea chimicalelor din intreprindere;- inscrierea in asociafia Bioland gi respectarea normativelor acesteia;- schimbarea asolamentului asffel:

l) Lucernd in amestec cu ierburi perene

2) Lucemi in amestec cu ierburi perene

3) Grdu de toamn6 + ingrfueminte verzi

4) Ovdn cu trifoi in culturE ascunsb

5) Sfecl[ turajerd

6) GrAu de toamni cu trifoi (alb) in culturd ascunsd

7) Cartofi + ingrdqdminte verzi

8) Ovnz * lucernl gi iarbi in culturd ascunsd

Asolament de 8 ani, cu 50o/o dicotiledonate qi 50% graminee.

Leguminoasele reprezintd peste 25%. Solul este acoperit cu vegetafie tot timpul

anului. Sfecla gi cartoful se fertilizeazA cu gunoi de grajd. Urina gi mustul se

dau pe pajigti.

- pajigtile se vor supratnsdmdnfa cu leguminoase perene;- grajdul pentru vaci va fi ecologizat, adoptAndu-se sistemul de

intrelinere cu legarea temporard a vacilor la iesle.

48 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdSuni sifdnele

CAPITOLUL III

CT]LTIVAREA BIOLOGICA A PLAI\TELOR: CULTURAMARE, pA$UNr $r FANETE

3.1. STUDTUL il AMELIORAREA COI\DTTITLOR

LOCALE DE MEDIU

in atenlia agricultorului biolog, vor sta permanent condiliile locale de

mediu. Astfel, in zona de amplasare a intreprinderii, acesta va veghea la

p[strarea curat6 a mediului inconjurdtor gi a biodiversit[fii, astfel:- rdzoarele gi tufrrigurile se vor menfine in limite rezonabile;- se vor planta perdele de protecfie;

- pomii gi arborii rdzle[i, se vor pdstra sdn[togi;- se vor construi cuiburi pentru plsIri gi ascunziquri pentru

reptile gi arici;- se va inventaria fauna folositoare din zonb etc.

Ecoagricultorul, va {ine cont de zonarea qi microzonarea producfiei

agricole, cultivdnd numai acele specii gi soiuri de plante gi va cregte numai

acele specii gi rase de animale, cale sunt bine adaptate in zond qi verificate pe

un numdr mare de ani.

3.2. MASURI DE AMELIORARE A SOLULT]I

Mdsurile de ameliorare a solului in agricultura biologicd vizeazi"

urm[toarele doud obiective esenfiale :- sporirea fertilitafii naturale;- cregterea activitdlii biologice din sol.

Solul este un organism viu, care se naqteo hiieqte gi poate muri. El este

format din 45o/o substanle minerale, 7% substanfe organice, 25Yo aer qi 23%

apd. Substanfa organicd a solului este izvorul viefii qi fertilit{ii, de aceea

popoarele anglo-saxone au denumit sistemul de agriculturl al c[rui obiectiv

Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, PdSuni Si fdnele

principal este menfinerea sau cregterea cantit[fii gi calitllii substanfei organice

din sol, agriculturd organicd.

Substanfa organici este formatd din 85% humus' l0% riddcini de plante

qi 5% flora gi fauna solului ("inima" care menfine viala). Din acest 57o, micro

flora (bacterii, actinomicete, alge qi ciuperci) reprezinti 4Yo, iar I %o este

microfauna, mezofauna qi macrofaUna (protozoare, nematode, colembole,

acarieni, miriapode, crustacei, cdrtife, dar mai ales rdme, principalul indicator al

vielii biologice din sol).

intre flora gi fauna solului pe de o parte gi humusul din sol pe de altd

parte, existd o strdns6 corelafie pozilivd, fapt pentru care piatra unghiulard a

agriculturii biologice este humusul solului, "bbtalia" pentru humus' Agricultorii

gtiu cd humusul nu este un dar al naturii (ca in pddure), ci un rezultat al

hdrniciei qi priceperii omului, fapt pentru care pe bund dreptate se spune:

aratd-mi humusul tdu ca sd-li spun ce fel de agricultor eSti!

Prima gansi caxe ni se oferi pentru a renunfa la chimicale, pistrdnd

rentabilitatea intreprinderii este un confinut bogat in humus.

Tipul de sol ideal pentru agricultura biologic[ este un sol de culoare brun-

tnchisd, cu miros de pdmdnt de pddure, cu o structuri glomerulard' bogat in

rdme qi riddcini de plante, cu o texturS mijlocie qi un drenaj bun'

Principalele masuri de ameliorare a solului in sensul celor prezentate

anterior sunt:- administrarea sistematicd de gunoi de grajd - cel mai important

ingrdqdmdnt gi ameliorator de sol din agricultura biologicS. Gunoiul de grajd se

va completa cu ingrbgaminte verzi. in asolament se vor introduce plante

leguminoase in proporf ie de 25'33o/o.

- menfinerea solului acoperit cu vegetafie tot anul (dacd se poate qi iarna)

prin: culturi intercalate, culturi succesive, ingrigfmint e v erzi, mulcire.

- evitarea compactdrii solului, fapt pentru care se vor folosi tractoare qi

magini agricole ugoare, cu treceri cdt mai pufine peste teren (treceSi peste teren

"in vddul picioarelor"/). Solul se va lucra numai la umiditatea optim6, in nici

uncaz "pe moale".

49

50 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni Si fdneye

- menfinerea pH-ului solului in limite optime (6-7), condilie care

determind valorificarea integrald a macro- gi microelementelor de citre plantele

de culturi gi creqterea capacitilii de tamponare a solului. Acest fapt face ca

solul sd suporte mai bine condifiile climatice nefavorabile gi eventualele greqeli

tehnologice. Activitatea biologicd la un pH slab acid decurge cu intensitate

maxim6. Pentru corectarea pH-ului se vor folosi, in general, amendamentele

cunoscute. Este bine si administrbm amendamentele toamna. in doze

fraclionate, de-a lungul a2-3 an|- pentru completarea necesarului de microelemente, se administreazA

fbind de roc[ (bazalt, dolomit, granit, tuf vulcanic), o dati cu gunoiul de grajd,

in doze de 200-500 kg/ha anual sau 500-1.500 kg, o dati la 3-5 ani.- lucrarea protectivi a solului, care inseamnd interven{ii blAnde asupra

solului:

o ardtura superficiall (in nici un caz nu se va ajunge la orizontul

B) + aftnare cu scormonitorul sau afrn6torul;

o scarificarea, pe solurile grele;

r folosirea: grapelor cu discuri u$oare, imediat dupd ard,t:ttrd ("Ce

ari de dimineald, discuieSte dupd masd!");

r folosirea cultivatoarelor, combinatoarelor, grapelor cu col1i,

grapelor vibratoare, cultivatoarelor-pieptene, grapelor-perie, a

sapelor rotative etc.;

r lucrarea solului la: umiditatea optim6;

r menfinerea solului. acoperit cu vegetalie sau cu materiale

organice;- mlsuri gi tehnologii antierozionale pe pante;- drenarea solurilor cu exces de umiditate g.a.

3.3. ASOLAMENTUI, IN ACNTCT]LTURA BIOLOGICA

Planul de asolament este o

agriculturii biologice, deoarece,

realizeazd:

verigi tehnologic6 hotdrdtoare in reugita

printr-un asolament corespunzdtor se

Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: 5lcultura mare, pdsuni Si Jdnele

menfinerea fertilitiifii solului;- crearea unor conditii optime pentru via{a microbiand din sol;- sporirea rezistenfei la. boli gi dEundtori a plantelor, concomitent cu

reducerea surselor de infectare;- sporirea eficacitdlii de combatere a buruienilor;- afhnarea solului gi imbunitifirea structurii;- imbogbfirea solului in humus gi azot;- mobilizarea substanfelor minerale din "cdmdrile" solului, adic6

fabricarea "ad-hoc " de ingrdqdminte minerale.

Un plan de asolament adecvat este o piatrd de incercare pentru tofi

agricultorii biologi. intocmirea lui cere cunogtinle teoretice, experienfd practicd

qi pufind mdiestrie.

3.4. TNGRA$,qlvmlrn MTNERALn ix,q.cRrcuLTIIRA BroLocICA

Planul de fertilizare se va intocmi pentru intregul plan de asolament

avAndu-se in vedere atdt cartarea agrochimic[, cAt gi intrdrile gi iegirile de

substanfe nutritive. in fiecare an se va intocmi balanla ingrdqimintelor.

Folosirea ingriqimintelor organice nu exclude posibile gregeli. Se pot face

erori de supradozaj cu aparifia azotului in exces, mai ales la gunoiul proaspdt,

urind, fiina de sdnge, gunoi de plsiri. Importanfa calculirii dozelor optime

cregte in cazul acestor ingrdgiminte.

tn ceea ce privegte modul de administrare a ingrigdmintelor in agricultura

biologicE se va respecta regula: "Dd pulin Si vino des!"

Pregdtirea (innobilarea) ingrag[mintelor organice din resurse proprii,

3.4.1. Pregitirea gunoiului de grajd

in agricultura biologic[ gunoiul de grajd se fermenteazd numai pe cale

aerobd, prin 4 procedee:

- depozitarea gunoiului in grlmezi mici, pe platforma de gunoi sau la

capdtul tarlalei;

52 Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni Sifdne{e

- depozitarea gunoiului in gr6mezi mari, pe platforme betonate. Prismele

au ldfimea qi in6[imea de 3 m, avdnd lntre ele canale de aerisire;

- compostarea gunoiului in prisme de compostare, prin amestecarea lui

cu pdmint, lut, nisip, p[mdnt sau ftind de rocd. Pentru grdbirea fermentiirii,

composful de gunoi se "injecteazi" cu compost copt sau preparate bacteriene, 3

dgl^t. Prisma se udd periodic cu pl6mddeal6 de vrzic6;

- compostarea de suprafal6 consti in imprigtierea direct pe tarla a

gunoiului proaspdt sau aproape proaspIt, intr-un strat subfire de cca 7 - l0 cm gi

incorporarea sa imediatd sub disc. Fermentarea se produce direct in cAmp. Se

numegte "compostale", ca urmare a amestecdrii cu p[mdnt.

Cantitatea de gunoi care se di la hectar este de 15-30 t ("Dd pulin Si vino

des!"). Adminisharea se face cu magini de mare capacitate.

3.4.2. Pregitirea composturilor

Composturile sunt amestecuri ("cocteiluri") de resturi vegetale,

fermentate aerob in prezen[a unor ingrediente, care activeazA fermentarea gi

cresc valoarea fertilizantd a ingragdmAnfului: gunoi de grajd bine fermentat,

compost vechi, humus sau plmdnt bogat in humus, frin6 de roc6, var stins,

plSmddeali de wzicd. Compostul se obline in prisme de compostare, aSezate

direct pe sol.

Amestecarea componenfilor unui compost nu se fac€ la intdmplare. Se

amestec[ ud cu uscat, afrnat cu compact, moale cu tare. Pentru descompunere,

este nevoie de apd gi aer, in cantitifi nici prea mari, nici prea mici. O prismi

bine alcdtuiti intr6 repede "in cdlduri" gi nu mai este necesar si fie intoars[.

Eventualele erori impun intoarcerea grdmezii dupd cca 3 luni.

3.4.3. Pregltirea urinei gi a mustului de gunoi

Urina gi mustul de gunoi sunt ingrdgdminte organice prezente in

majoritatea intreprinderilor biologice. Dac6 mustul de gunoi nu ridicd probleme

deosebite de pregdtire, fiind un amestec de urind cu apl, destul de bine

oxigenat, in schimb urina impune mai multe operalii pregdtitoare. intr-un mod

Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni Sifdne{e

mai simplu, urina se amestecd cu ap6 in proporfie de l: 1. Apa leagd amoniacul

gi dilueazb toxinele, dar volumul de ingr5glmdnt aplicat se dubleazi odat[ cu

cheltuielile de transport gi de administrare. in locul diluErii cu ap6, astizi se

prefer[ oxigenarea sub presiune a urinei gi addugarea de ingredienfi valorogi.

Operafiile de pregdtire a urinei sunt:

a. Oxigenarea sub presiune a urinei;

Se cunosc 5 instalafii mai frecvent folosite pentru oxigenarea urinei:- instalafia de oxigenare cu bule de aer;- instalafia de turbionare la suprafa![;- instalafia de insuflare a aerului;- instalafia de pulverizare;- adaptarea pompei de vacuum de la instalafia de muls.

Majoritatea pdrfilor componente ale instalafiilor de oxigenare se pot

construi in gospoddrie.

Pentru o administrare ugoar6, urina trebuie sd fie "sub1ire", adicd s[ nu

confini mai mult de 6Yo substanli uscat[. Criteriile de calitate a urinei sunt:

mirosul, culoarea, temperatura gi pH-ul. in urina bine pregdtitd, dacd se introduc

rdme, acestea nu mor.

b. addugarea de p[mdnt, I roabd la20-25 m3 de bazin

c. addugare de zeatrfi" de lut (preparati cu betoniera);

d ad6ugare de compost copt _sau balegd uscatd sau mdrunfiti, sau fbind de

paie (pentru transformarea azofului mineral inazot organic);

e. adiugare de frini de roci in agternut sau de bentonit[ in bazin, pentru

legarea amoniacului gi reducerea mirosului.

Urina astfel preg[titd se poate adminisha in oricare perioadl a anului gi pe

orice vreme. De regulS, se administreazd la incepuful cregterii plantelor in mai

multe reprize a 10-l5t/ha (adicd o ploaie fini de l-1,5 mm), cu ajutorul unor

cisterne de mare capacitate previzute cu instalafii adecvate de impriqtiere, care

sd reducd la minimum pierderile de amoniac.

53

54 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plontelor:cultura mare, pdsuni Si fdne{e

3.s. srsrEMUL DE INGRA$AmNTE VERZr

Daci, ne referim la sistemul de tngrdsdminte verzi, in agricultura

biologicd, sunt rare cazurile cdnd se practicd cultura purd, fbrd culturi

insofitoare, datorit6 urmdtoareor motive:- imbogdfirea solului in humus qi elemente nutritive;- protejarea solului 9i a viefii microbiene;- surs[ suplimentard de firaje.

Dupd epoca de semdnat, culturile insotitoare pot fi:- culturi premergdtoare;- culturi succesive;- culfuri asociate;- culturi acoperitoare de sol (iarna).

Dupd destinafie, culturile insofitoare pot fi:- culturi frrajere;- ingrdqdminte verzi.

lnheprinderile fhrd zootehnie sau cu sector zootehnic redus trebuie sd

apeleze, in mod obligatoriu, la ingrigdmintele verzi.

ingrdsdmintele verzi se clasificd astfel:- ingriqdminte verzi in ogor propriu;- ingrdgiminte verzi in culfuri premergdtoare sau succesiv6, cu doud sub

grupe: plante rezistente la iemat (culturi acoperitoare) gi plante sensibile la ger;- ingriq[minte verzi in cultur6 asociati cu plante prdgitoare sau in

culturd ascunsd (asociere cu o culturd neprdgitoare).

ingrigimintele verzi in ogor propriu, sunt pufin folosite in

agricultur[, ca urmare a lipsei de rentabilitate. La aceste ?ngrdgdminte se

apeleazd atunci cdnd o soli este epuizati sau "obosittr" (dup6 pomi, vie, hamei).

De regul6, se folosegte trifoiul rogu.

ingriqimintele verzi in cultura premergitoare sau succesiv[ se

clasificd astfel:

a rezistente Ia iernat (culturi acoperitoare), sunt din ce ?n ce mai mult

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura nare, pdsuni Sifdnele

folosite. Permit acoperirea solului iarna impiedicd spilarea in ad6ncime asubstanlelor nutritive, dar gi a nitrafilor. Folosirea lor impune o a doua arbturdin primdvari, sau cel pufin o discuire energicd. Se mai folosesc frecventamestecurile de trifoi cu ierburi: amestecul Landsberg, amestecul 200 (in

Elvefia) etc. SemdnEtura se face in mirigte, imediat dupd cereale sau cartofi. inprimdvard, masa verde se toaci cu magina de tocat vreji, se las6 3-4 zile pe loc,apoi se incorporeazd sub plug (cu antetrupip) sau sub disc. DupE 34 sdptdmdniincepe descompunerea, dispar substanfele inhibitoare de cregtere gi se poate

semdna. Prin ad[ugarea de gunoi fermentat sau urin6, este grnbitI

descompunerea.

b. sensibile Ia ger,-auurmdtoarele avantaje:- se incorporeaza uqor -la inceputul iernii sau primdvara timpuriu,

nemaifiind nevoie de tocare;- se descompun rapid, permifdnd seminatul culturilor din epoca I li II;- permit ardfura de iarnd, timpurie, fapt important pe solurile grele. .in afara plantelor menfionate in tabel, se mai folosesc: borceagul de

primdvari, trifoiul de Alexandria, trifoiul de Persia, lintea pratului (Lathyrus

cicera), bobul furajer.

ingrigimintele verzi in culfura asociati sunt de asemenea destul demult folosite existind mai multe tipuri de asociere gi anume:

- asociere cu culturi prdsitoare-(ptorumb, cartofi, floarea soarelui etc.).in ciuda unor dificultnfi tehnologice, agricultorii biologi incearci sE

giseasc[ soluliile cele mai bune. se cultivd: soia, bobul furajer, lupinul dulce,lintea pratului, trifoi alb, trifoi mdrunt, trifoi tdr0tor.

- asociere cu culturi neprdsitoare (culturd ascuns6), este cea maiinteresant6 metodS" dar gi aceasta ridic6 anumite pretenfii tehnologice. Plantelefolosite cel mai frecvent sunt trifoiul rogu, lucerna, in amestec sau nu cu ierburi.in inheprinderile cu sector zootehnic denoltat, adeseori dupi sola de cereale *

cultura ascunsd, urmeszd sola firajerd de baza, cu ciclu bienal (trifoipte,

lucernieri).

considerdm interesant sd expunem rezultatele obfinute in urma unui

55

56 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni gifdnele

sondaj de opinie efecfuat in Elvefia, privind culturile asociate folosire ca

ingr6qiminte verzi:- 70% din agricultori folosesc ingr[q6mintele verzi asociate in cultura

porumbului gi 50% in cultura cerealelor pdioase;- la porumb se folosegte cel mai frecvent trifoiul mdrunt (galben). Cind

porumbul are 20 cm, se seamlni trifoiul: cu mina, din sacul de seminat, cu

semdndtoarea sau chiar cu cultivatoarele hrdnitoare;- inainte de semdnat, terenul se prbgegte mecanic Ai manual; dupd 3-4

sdptlmdni de la recoltatul porumbului, ingrdgflm6ntul se incorporeazdcuplugul,

la nevoie echipat cu antetrupifi;- in grdu, trifoiul rdsare uneori nesatisfrcdtor, iar in anii secetogi

concureaz[ grAul in ceea ce privegte apa.

in completarea ingrigdmintelor organice, pe bazi, de studii agrochimice,

se pot folosi ingrdsdminte minerale naturale, intre care amintim: ftina de

bazalt, fiina de granit, ftina de dolomitd, ftina de fosforili, ftina de siruri brute

de potasiu, kalimagnezia, frina lui Thomas, calcarul de alge, tufurile vulcanice

etc. O largd rdspAndire in agricultura biologicd inregistreaz6 flinurile de roc5"

care gi-au gisit intrebuintdri multiple: ingrdqdmdnt complex, mijloc de

prevenire gi combatere a unor boli qi ddun6tori, ingredient valoros pentru

composturi, innobilarea urinei etc. Compozifia fbinii de bazalt sau granit se

aseamdni cu compozilia chimicd a milului de Nil. De menlionat faptul ci, nu

toate rocile sunt valoroase pentru agriculturd, fiind nevoie de analize chimice

atente inainte de folosirea lor.

Desigur, in mdlul de Nil se adaugd fracfia organici, bogati in azot. in

plus, f[ina de bazalt mai confine: cupru, zinc, nichel, seleniu, bor, crom,

vanadiu, sulf etc., in cantitdfi cuprinse inhe l0 qi 100 mg/kg.

in continuare prezentdm cdteva dintre ingrig[mintele minerale naturale

mai importante:- Calcarul de alge (sub formd de ftind), confine: 32Yo calcits (solubil

in apd), 2-3%o magneziu gi numeroase microelemente. in Italia de Nord se

folosegte dizolvat ?n ap4, ca ingrdgdm6nt foliar pentru pomii fructiferi. in alte

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni Si fdnele

f6ri se utllizeazd sub formd de pulbere de prdfuit, pe sol sau direct pe frunze,

constatdndu-se faptul c6, in afara efectului de ingrlqare foliard are gi o acfiune

pe prevenire gi reducere a atacului ciuperci Phytophtora infestans, care produce

mana la tomate gi cartofi, precum gi o acliune de indepdrtare sau prevenire a

atacului de pdduchi de frunze sau omizi. Efectele fitofarmaceutice se- explicd

prin schimbarea pH-ului de la suprafafa frunzelor, pe de-o parte, iar, pe de alt6

parte, prin absorbfia apei din lesuturile ddunitorilor cu tegumentul moale. Este

cel mai bun ingredient pentru compost. Fdina din calcar de alge (care se obline

din corali de alge rogii) nu este aceeaqi cu frina din alge (care se obline din alge

brune, vii).- Fdino de fosforili, confine : fosfor 26,60/o; magneziu l,l Yo; calcfu 48Yo.

Se obline din zdc[minte naturale existente in Africa de Nord. Insolubild in ap6.

Se foloseqte ca ingrdqimdnt debazA.

La noi in fard se cunoagte fosfatul natural de Cioclovin4 rezultat prin

descompunerea cadawelor gi a excrementelor de pdsiri gi animale din peqtera

cu acelaqi nume. Confine 9-25% fosfor. Acfiune de ingriqare lenti.- Fdina lui Thomas, confine.' fosfor 16-20%; magneziu l4yo, calciu 45-

50%. Se foloseqte ca gi fbina de fosforifi (ingr[qAmdnt insolubil, care se

descompune treptat sub actiunea acizilor huminici qi a microorganismelor din

sol).- Kalimognezio, este un minereu. Confine 26Yo potasiu gi 5% magneziu.

Kalimagnezia, lipsiti de sodiu (dupd purificare in fabrici), se numegte

patentkali. ingrigdmint ugor solubil qi, deci, uqor asimilabil, utilizarea lui

fbcdndu-se cu atentie.

Zdcdminte naturale de potasiu se gisesc qi in fara noash6 fiud.Neamf).Predomind sulfatul de potasiu, admis in agricultura biologicd.

- Fdina de dolomitd, contine,' potasiu 0,8o , magneziu 6,4Yo gi calciuZ?o/o.

Amendament gi ingrdgdmdnt valoros, care se extrage gi in tara noastr6, din

cariere. Din plcate, este pufin folosit la noi in agriculturd. Se utilizeazd ca qi

calcarul de alge, putAndu-l inlocui pe acesta.- Fdina de bazalt, provine din mlcinarea bazaltului, o rocd provenitd la

57

58 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pd;uni ;ifdnele

rdndul ei din lava vulcanilor, in prezent stingi.

Prin caracteristicile ei fizico-chimice, deosebit de valoroase, frina de

bazalt se utilize"zi astdzi pe scard largd in agricultura biologicd din tdriledezvoltate economic, in calitate de ingrdqimdnt, ingredient pentru compost,

deodorant pentru zemurile din plante, preparat fitofarmaceutic, singur sau in

amestec cu alte preparate.

Jara noastrd posedi z6cdminte debazalt, dar pdnd in prezent, aceast6 rocd

nu a fost destinatd uzului agricol.- Tuful vulcanic, se folosegte in stare mdcinat6, ca gi dolomita" dar este mai

valoros decdt aceasta intrucdt are o compozifie mai complexi (potasiu, fier gi

multe microelemente).Romdnia posed[ zdciminte bogate de tuf vulcanic, incd

pufin exploatate.

3.6. sAMANTA $r MATERTALUL sADrroR

in principir:" sdmAnla gi materialul s[ditor trebuie sd provini din

intreprinderi biologice, fiind certificati ca atare. Acolo unde nu existd aceastd

posibilitate se poate folosi material biologic convenfional, dar netratat chimic.

Eventualele preparate naturale posibil de folosit la tratarea seminfelor, sunt

produsele fitofarmaceutice admise in agricultura biologicd. Se interzice tratarea

chimicd a semintelor, dar gi iradierea sau tratarea acestora cu microunde. Se

interzice folosirea de seminfe sau material sdditor obfinut prin manipuldri

genetice. Este admisd inmullirea plantelor "in vitro".

3.7. CONTROLUL BOLTLOR $r DAUNATORTLOR

Penfru controlul bolilor gi ddundtorilor in agricultura biologicd, se

interzice utilizarea pesticidelor de sintezd chimicd. in agricultura biologici,

bolile gi diundtorii nu se "stArpesc", impotriva lor nu se "luptd" (nu se declard

rEzboi), ci ele se controleazi, cel mult se combat.

59Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni Sifdnele

3.7.1. Metode, procedee gi preparate pentru combaterea bolilor gi

dilunltorilor in agricultura biologicl

Metodele preventive de combatere sunt cele mai importante, ca gi in

medicina umand sau veterinar[. Enumerim cdteva dintre acestea:- ameliorarea solului: humus, structurd, pH, activitate biologicd intens6;- fertilizarea organo-minerald echilibrati, dupd cerin{e;- lucrarea protectivd a solului;- asolament armonios, cu multe leguminoase;- alegerea celor mai rezistente specii gi soiuri, la boli, ddundtori, ger gi

secetd, bine adaptate in zond;- amplasarea justi a culturilor;- practicarea culturilor asociate, succesive gi a celor acoperitoare de sol;- alegerea justi a plantelor asociate, mai ales in legumiculturi. Se vor

avea in vedere rezultatele de cercetare gi observafiile practice a mii gi mii de

cultivatori;- semlnatul sau plantatul la epoca optimd;- conholul buruienilor:- igiena fitosanitard;- cunoagterea faunei folositoare de pe cuprinsul intreprinderii gi

protejarea acesteia (perdele de protecfie, cuiburi, addposturi etc.);- protecfia mediului inconjurltor: solul, apa, aerul;- crearea, dacd este posibil, de biotopuri umede, oxigenate (pdraie,

mlagtini mici, bdlfi, lacuri).

Metodele curative de combotere, se vor folosi dupd epuizarea celor

preventive, mai intdi cele "bl6nde" (cu impact minim asupra mediului), apoi

cele cu efect de omordre.

a) Mijloacele fizico-mecanice se refer[ la:- stringerea unor ddunitori gi opirirea acestora (limacgi, gdndaci);' strivirea ouilor sau chiar a unor omizi;- scuturarea pomilor, dimineala gi strdngerea gAndacilor de mai sus, pe

60 copitorur III. curtivarea biorogicd a pranteror:

folii de polietileni;- strdngerea nlnrclt a fructelor elzlute; opirirea sau destinarea acestora

pentru distilat sau pentru consumul porcilor;- tdierea unor pdrfi de plantd atacatd,(frinare, pdduchi etc.)'rdzuirea scoarfei pomilor deasupra unor folii p.E., precum gi strdngerea

cuiburilor de omizi:- strdngerea fructelor mumifiate;- mulcirea cu paie sau nrmegug a cdpgunilor;- vdruirea pomilor de doui ori pe an, toamna Ei prim[vara;- strdngerea plantelor bolnave; cele infectate cu virusuri, bacterii sau

ciuperci care circuld in plantd (produc ofiliri rapide sau lente), se ard (nu secomposteazd!);

- tratarea solului cu aburi in sere gi eventual in solarii:- instalarea de curse mecanice pentru qoareci gi gobolani;- instalarea de benzi argintii, ca sperietori impotriva pdsiriror, sau plase;- instalarea de inele creioase sau br6ie-capcan6 in pomicurturi;- instalarea de capcane creioase, de culoare garbenr, impotriva mugtei

ciregelor, mugtei morcovului gi a musculifei albe:- instalarea unor aparate de produs zgomote,

pdsdrilor gi a cdrtifelor;- instalafie pentru curesur mecanic al gdndacilor de colorado:- sterilizarea masculilor cu ajutorul radiafiilor;- distrugerea virusurilor prin termoterapie etc.b) Mijloacele biotehnice se referila :

- instalarea de capcane biologice: p6rfi de plante, fructe fuberculi $.o., pesol, in sol, in beciuri gi depozite. Capcanele se str'ng qi se opdresc;

- instalarea de capcane feromonale;- inmulfirea plantelor prin curturi de meristeme (previne sau erimini

infecfia).

c) Mijloacele biologice ("viu conffareferi la:

impotriva rozdtoarelor, a

viu") sau combatere biologicd se

Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni Sifdnele

- seminarea sau plantarea de plante-sanitar, care indepirteazi sau reduc

atacul unor boli sau diun[tori (usturoi, crdife, conduragi, levinfici, cimbru,

pelin, salvie, ceap[ pitrunjel, mentii, felind, Hstili de soc etc).,

- atragerea animalelor gi insectelor folositoare prin crearea unor condilii

bune de hrani gi adipost;- folosirea faunei utile, de crescltorie.

O metodl de combatere biologicd mult folositd in firile dezvoltate

economic, este folosirea mijloacelor microbiologice de combatere, care sunt

moderne, eficace, dar inc[ destul de scumpe qi se referd la combaterea anumitor

d[un6tori, cu preparate obfinute din anumite microorganisme vii (virusuri,

bacterii, ciuperci), care paraziteazd gi omoard unii d6unitori: Granusal

impotriva viermelui merelor, Virin EKS impotriva omizii pdroase a stejarului,

Virin EKS pentru buba verzei, Thuringin sau Dipel pentru omizile de frunzd 9i

viermii de fructe, ciupercile Beauveria, Entomophora Si Vertcillium, impotriva

gdndacului de Colorado, afidelor gi, respectiv, a musculilei albe etc.

3.7 .2. Preparate fitofarmaceutice naturale

3.7.2.1. Preparote care proteieazd saa fortiftcd plantele impotriva

atacului unor boli

Acest procedeu de combatere face parte,in fapt, din metodele preventive.

Descriem 4 preparate dinhe cele rflai utilizate:

Apa de sticld, este un silicat de sodiu sau potasiu, care se obline prin

topirea cuarlului in prezenfa sodei sau a carbonatului de potasiu. Conline silice

solubild, de care se leagd efectul de fortificare.

Apa de sticl[ se folosegte pentru protejarea lemnului impotriva focului,

la fabricarea anumitor s[punuri gi in calitate de conservant pentru ou5. in

aceast6 ultimd calitate se folosegte silicatul de sodiu, intr-o stare ceva mai

diluata" in unele f6ri, acest fel de apd de sticld se poate cumpira de ia drogherii,

la prefuri accesibile.

Apa de sticld este un preparat alcalin, ca gi slpunul, cu un pH cuprins

intre l1 qi 13. Ea schimb[ deci, pH-ul de la suprafafa frunzelor qi, in plus,

6 l

62 Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni Sifdnele

formeazd o peliculd greu penetrabil[ pentru sporii ciupercilor.Preparatul se folosegte de mult timp in pomicultura unor f6ri, pentru

prevenirea atacului de boli, sau ca adeziv pentru sulful muiabil sau zeamabordelezi. Pentru prevenirea atacului de boli se utilizeazd in concentratie de l-2%6, prin stropirea pomilor fructiferi, primdvara gi vara timpuriu, calculdndu-seun timp de parlzd de cel pulin 3 s[ptbmdni, pentru a se u$ura spilatul fructelor.Produs slab toxic.

in calitate de adeziv se va utiliza in concentrafie de O,syo, sporind multefectul insecticid al fiinii debazalt(dolomiti, cenugd) la combaterea gdndaculuide colorado, din cultwa cartofului. De asemenea, apade sticli ar putea da bunercn'iltate in combaterea p6duchilor festogi la plantele cu frunze tari, dinapartamente (tratament efecfuat prin pensulare).

Factorii care ingreuneazd, utilizarca apei de sticld in protecfia plantelorsuntl

'aparatura de stropit trebuie spilat6 imediat dupd intrebuinlare, cu multdapa altfel apa de sticl[ se usucd gi poate astupa lincile gi duzele;- apa de sticld nu trebuie sr ajungd pe suprafefe de sticld (geamuri,ochelari, sticli de ceas), intrucdt formeazapete opace. Este, de asemenea,iritantd pentru ochi (se vor utiliza ochelari de protecfie).

Fdina de bazalt, protejeazA frunzele gi ldstarii impohiva infecfiilor cuciuperci. Modul de folosire este acelagi cu cel utilizatincani d6un6torilor. SespalS ugor de pe frunze.

Permanganatul de potasiu, aclioneazd preventiv (protejeaz6) gi, uneori,curativ (omoard). Acfiunea curativi se manifestd, de exemplu, in cazulcombaterii unor ftindri (vifa de vie, trandafirii), cdnd se folosegte inconcentrafie de 1,5%o, sau la tratarca seminfelor (0,01%).

Este o sare cristalin4 de culoare violet-inchis, pe care o gdsim in farmacii,fiind deseori utilizatdpentru infecfii in gdt (apa de gargard).

Solufiile cu ap6 pdteazhfesuturile gi pielea. in contact cu substrate organiceelibereazd oxigen, care dezirfecteaza. Previne sau frdneaza extindereamicozelor gi bacteriozelor. Concentratia cea mai utilizata este de 0.1-0.3%.

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni Sifdne{e

Peste 0,504 poate produce arsuri pe frunze. Stropirile de prevenire se repeti la

intervale de 3-4 zile.

Lecitina vegetald, previne in mod eficient atacul de ftinare la castravefi,

m6r, cdpguni gi trandafiri. Se cunoagte preparatul german "Bioblatt", cu 25Yo

lecitind din soia, care se administreaz6 siptdmdnal pe frunzele plantelor, in

concentrafie de 0,15olo. Netoxic pentru om gi nepoluant pentru natur6. Timp de

pauzA;3 zrle.

3. 7. 2. 2. Preparate care indep drteazd ddundtorii

Alaunul sau piatra acrd, este un sulfat dublu de aluminiu gi potasir; care

se extrage din ziciminte (gisturi naturale) sau se obgine pe cale industriali, din

bauxiti gi caolin. Pudrl cristalinE" ftri miros, asem[ndtoare zahdrului. Gustul

este foarte acru qi foarte astringent. Alaunul se folosegte in industria h6rttiei, la

prepararea pieilor gi in vopsitorii.

Releta este urmltoarea'. 40 g alaun se dizolv6 in pulind api fierbinte,

apoi se adaugd apd rece, pAnn la l0 I (adici 0,4Yo). Nediluat, se administreazd

impotriva pIduchilor de frunzi gi omizilor. Efectul repelent se explicd prin

cristalele de alaun, care apar pe frunze gi pe corpul insectelor, dupd evaporarea

apei (urmare a insolubilitilii in apa rece). O shopire cu alaun line piduchii

"departe" timp de 2'3 luni. Plantele trebuie stropite cel pufin cu 3 sdptdmdni

inainte de recoltarea pdrlilor comestibile. intrucit, frunzele se spald mai greu,

este bine sd evitdm folosirea alaunului la legumele virzoase gi la verdefrni. Prin

stropirea solului se previne atacul de melci.

Fdina de bazalt,-se folosegte in concentrafie de l-3o/o, adicd 100 - 300 g la

101 ap6. Fdina de bazalt nu este solubil[ in ap6, dar gradul fin de m[cinare

(paticule sub 20 microni) asigurd formarea unor suspensii fine, care se pot

administra cu pompele de sfropit Principala metod6 de administrare r[mdne,

ins6, prdfuirea. Fdina de bazalt are o exceplionald capacitate de indepdrtare a

tuturor dEundtorilor care atacd exteriorul organelor vegetale, inclusiv

ddunltorii-sugdtori. Din acest punct de vedere, cel mai bun bazalt este cel care

are un pH intre 10 qi 11 9i un confinut in silicafi de cca 50%. Acfiunea

63

64 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni tifdnele

complexd de prevenire gi combatere a ddunltorilor, dar gi a bolilor, a fbinii de

bazalt se explic[ prin:- schimbarea pH-ului de la suprafala frunzelor, de la slab acid (preferat de

majoritatea ddunitorilor gi agenfilor patogeni) la slab alcalin;- acfiunea directil, mecanicd, a cristalelor de cuart, care rdnesc corpul

insectelor, astupi ochii gi traheele;- inhibarea nutrifiei, ca urmare a prezenfei cristalelor de cuarf.

in sfhrEit, frina de bazalt are gi o acliune secundar[ de dezodorizare,

respectiv de neutralizare a mirosurilor specifice plantelor, ceea ce o face eficace

impotriva ddunitorilor care atac[ interiorul organelor vegetale.

Proprietdli asemindtoare, dar nu egalabile, cu fbina de bazalt, le au gi

fiina de dolomitd sau cenu$a de lemn, aceasta din urmS in m[sura in care poate

fi foarte fin cemut6.

Considerdm c6, allturi de mdsura privind introducerea in fabricafie a

s[punului de potasiu" industria mic6 romdneasci ar trebui si igi inceapd

"campania" de sprijinire a agricultorilor biologi prin producerea ftinii de bazalt

gi a unor aparate de prifuit, de calitate.

3,7.2.3. Preparale care omoard ddundtorii (insecticide)

Piretrina (extract din florile de piretru, Pyrethrum cinerariaefolium)

Piretrul este o crizantem[ silbaticd, cu o rdspdndire ryai mare in Kenya,

Guatemal4 lraq coastele Dalmaliei, avflnd ca principiu activ, piretrina, care

este formatd din esteri ai acidului crizantemic, ce se acumuleazd ?n cantitdli

indestuldtoare numai in condifiile florei spontane, ceea ce explicd costul relativ

ridicat al preparatului. Piretrina este un insecticid natural, de contact, cu efect de

goc gi spectru larg de acfiune. Produce paralizianervilor la insectele dlundtoare,

dar gi la cele folositoare, motiv pentru care utilizarea piretrinei se recomandl

numai in situafii extreme. Efectul acaricid este numai satisfbcdtor. Nu este

periculoasd pentru albine gi pentru animalele cu sAnge cald. Totrqi, ne vom feri

de contactul prelungit cu picdturile, vaporii soluliei de stropit. Marele avantaj al

piretrinei este degradarea ei rapidi in natur6. in r[stimp de 48 de ore, piretrina

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni Sifdnele

65

se descompune total in produgi inofensivi. Incepdnd cu anul 1949, s-au

descoperit gi a inceput fabricarea piretrinelor sintetice, numite piretroide (Decis,

Fastac, Permetrina, Isathrina, Ambush g.a.). Piretroidele (insecticide moderat

toxice, grupa a III-a) nu egaleazA piretrin4 sub raportul compatibilitlfii

ecologice, dar depdgesc multe alte chimicale din acest punct de vedere.

Piretrina este eficace impotriva: afidelor (pdduchii de frunz6), gindacului

de Colorado, tripgilor, cicadelor gi musculifei albe, gi a altor diundtori. Are

acfiune slabd impotriva moliilor miniere, pdduchelui l6nos gi ddunbtorilor

galicoli. Nu distruge oudle. Se poate amesteca cu sulful muiabil, rotenona 6ilecitina, dar nu se poate amesteca cu produsele alcaline (zeama bordelezi,

sdpunul de potasiu, frina de banlt).

Piretrina se livreazd sub form[ de concentrate emulsionabile, pulberi de

prdfuit sau fumiganfi. Solufiile pentru shopit au in general concentrafia de

0,lVo. Denumiri comerciale atilizate in fdrile din vestul Europei: Spruzit, Detia

Bio, Florestin, Parexan, Biocid, Sanoplant, Pyreth etc. Pentru lara noastrd, atdta

timp cdt gdndacul de Colorado va continua sd constituie o plagd, importul de

pulbere de piretrinS ar fi pe deplin justificat, cel pufin pentru grddinile de ldngi

cas6.

Rotenona (extract din rdd[cinile plantei tropicale Derris elliptica, are o

acliune insecticidi mai puternicd decdt piretrina, respectiv nicotina. in America,

se folosegte la combaterea tiunilor, pe pdguni. De multe ori se folosegte in

amestec cu piretrina. Mod de folosire gi acfiune ca la piretrind. Timp de pauz[:

3 zile. Denumire comerciali: Sabur.

Cvasia (extract din lemnul plantei tropicale Quassia amara). Lemnul de

Quassia se importi mdrunfit, sub formd de aqchii mici. El este foarte bogat in

substanfe tanante, cu acfiune insecticidd. S-a folosit gi in medicina uman6, ca

vermifug gi chiar ca tonifiant pentru stomac. intre substantele amare se remarcd

quassina, care poate inlocui chinina.

Cvasia este o fierturd, care se obline din 50 g aqchii gi 5 I ap6 dup6

urm[torul mod de lucru: mai intii se lasd lemnul la inmuiat, de seara p6ni

dimineafa, apoi se fierbe lemnul ?n apa de inmuiere, care este in cantitate de I

66 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdfuni ;ifdnele

litru. Dupd rdcire, se filtreazi gi se adaugi restul de ap[. Exhactul se poate

pdstra un sezon, in canistre bine inchise. Dupd prima extracfie, lemnul se usucd

putdndu-se folosi pentru inc62-3 extraclii.'

Cvasia se utilizeazd in stare nediluati" ca insecticld de contact qi

ingestie, pentru combaterea multor dlunitori, inclusiv muqtele din cas[ gi din

grajd. Acfioneazd mai lent dec6t piretrina. Preparat total inofensiv pentru om gi

animale. Timp de pauzA: 3 zile. Prin addugare de s6pun de potasiu I % gi spirt

ZYo, se poate folosi qi impohiva pdduchilor festogi gi pdduchelui l6nos.

Neudosan, este un exemplu de felul prin felul in care industria poate veni

in sprijinul agriculturii biologice. Este un preparat produs de firma Neudorffdin

Germania (marcd inregishatd), care din punct de vedere al compozitiei chimice

confine 5l% sdruri de potasiu ai unor acizi gragi naturali, cu alte cuvinte avem

de-a face cu un sdpun de potasiu concentrat. Are o consistenfd fluidd, livr6ndu-

se in butoaie de 40 I pentru biofermieri, gi in mici pulverizatoare, pentru

biogrldinari.

Preparatul Neudosan se utilizeazd in concentrafie de 2o/o cu eficacitate

foarte bund ?mpotriva pdduchilor gi puricilor de frunz6, acarienilor (frr6 sd

apard fenomenul de rezistenp) qi a musculifei albe. Are acfiune selectivd,

protejdnd insectele folositoare, inclusiv albinele. Fiind lipsit de orice urm[ de

toxicitate, nu se stabilesc timpi de pauzA.

Sdpunul de potasiu, este unul din cele mai vechi insesticide gi se pare cd,

in acest domeniu, gtiinfa nu qi-a spus incd ultimul cuvAnt. Cele mai potrivite

s[punuri pentru combaterea insectelor la plante sunt sdpunurile de potasiu" care

se fabricd folosindu-se, ca legie, hidroxidul de potasiu gi care au, de regul6, o

consistenfd fluid[ (lichid sau pastd). Sdpunurile solide se fabricd cu sod[

causticd (hidroxid de sodiu).

Acfiunea asfixiantd a s[punului este inferioard celei create de uleiurile

minerale. Acliunea fungicid[ se explic6, ca gi in cazul fiinii de bazalt, prin

alcaliruzarca pH-ului de la suprafafa frunzelor. Slpunul de potasiu, spre

deosebire de sulful muiabil, se poate folosi gi in zilele sau orele cu argi1d, avdnd

o compatibilitate deplind cu frunzele plantelor. Nu afecteazd tntr-un mod

67Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdguni Si fdnele

semnificativ insectele folositoare. Nu se stabilesc timpi de pauzd.

tnainte de a prezenta doul refete de preparare a sipunului de potasiu in

gospod6rie, sd mai spunem cd sdpunul de potasiu poate avea o culoare verde,

verde-gilbuie sau gilbuie gi c[ ac]iunea sa insecticidd , depinde de felul acizilor

gragi pe care ii confine. Sdpunul pastl de potasiu se prepar[ in felul urmdtor: se

topesc intr-o oalS 500 g unturd de porc, dupd care se adaugi 300 g legie de

potasiu (hidroxid de potasiu). Legia trebuie sd aibd o greutate specificd de 1, I 80

glcmc. Se amestecd energic confinutul cca 20 minute, la foc constant, pentru

omogenizare. Se stinge focul ;i, cAnd amestecul s-a mai rdcit, astfel incdt putem

introduce pentru pufin timp degetul (60- 70"C), se adaugl 50 g spirt denaturat

(poate fi gi medicinal) gi se agiti energic, Se inveleqte oala cu prosoape, in

vederea unei rdciri lente, timp de 10-12 ore. Pentru a se plstra consistenfa fluidd

(ca smdntdna) a sdpunului pe timp indelungat, se poate adduga o datl cu spirtul

gi 175 g glicerind. Se obfine cca I kg sdpun-past6, care se pistreazi in vase

inchise, de preferat ermetic.

S6punul lichid de potasiu se prepard dup[ urmitorul mod de lucru: Se

introduc 100 ml ulei vegetal (soia, in, rapifd etc.) gi 70 ml spirt denaturat intr-o

sticl[ de lapte de 1 l, se agitd energic, dupd care se introduce sticla intr-o baie

marin6. la 500 C.

Se preparl o legie cu greutatea specificd de 0,606 din 20 g hidroxid de

potasiu (tablete de la farmacii, drggherii, fabrici cu profil chimic; atenfie, sunt

caustice!) gi 33 g apd cdldufd. Se toamd leqia peste amestecul din sticlE qi se

agitd energic cu un beliqor. Saponificarea se realizeazAin cca 5 minute, timp in

care se amestecd mereu. incheierea saponificdrii se verificd prin tumarea unei

picdturi de sdpun intr-un pahar cu apd (de ploaie sau apd moale), picdturd care

se dizolvd imediat gi total (firi sedimente). Dacd apar piclturi de ulei la

suprafafa apei, se continui agitarea, la cald.

Dac[ nu dispunem de hidroxid de potasiu, putem prepara un sdpun de

casd, de calitate, pe bazd de sodiu, astfel:4 kg grdsime animald qi I kg sodd

causticd se introduc intr-o oal6(cazarl, tumAndu-se peste ele l0 I apd. Se fierb

impreund 2,5-3 ore, din care prima ord la foc iute, apoi la foc moale,

68 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni Sifdnele

amestecdnd din cdnd in cAnd cu o lopbficd de lemn. Saponificarea s-a incheiat

c6nd o picdturd de sdpun se dizolvi complet intr-un pahar cu apd. in sipunul de

casd destinat protecfiei plantelor, nu se introduce sare de buc[tdrie. inainte de a

stinge focul, se toarnd peste sipun l-l ,5 I apd rece, care favorizeazd depunerea

impuritdfilor ("nisipului"). Dup[ ce s-a int6rit, se taie in bucdfi gi se scoate din

cazl;n. DacS nu este destul de curat, se topegte din nou, adiugdndu-se aceeagi

cantitate de ap[ rece (bineinfeles, dup6 spdlarea cazanului).

Pentru a spori acliunea insecticidb a sdpunului, precum gi pentru a l[rgi

spectrul de acfiune, in solufia de sipun se adaugd I-3%o spirt denaturat. Cu un

astfel de preparat se pot combate acarienii, omizile, pdduchii festogi, pdduchii

l6nogi, pbduchii de frunzd cenugii (frino9i) etc.

Aldturi de frina de bazalt, sdpunul de potasiu trebuie sd constituie primul

pilon de sprijin, pe care industria romdneascd wmeaz[, sI il ofere agricultorilor.

3.7.2.4. Solugie complexd tmpotriva omizilor

impotriva omizilor se poate prepara o solufie complexl in felul urmdtor:

se amestecd 300 g sdpun de potasiu sau de casd, 0,5 1 spirt denaturat, I lingure

var ars gi 1 lingurd sare de bucdtdrie, pentru 10 I apd. Cu aceastd solufie, se

stropesc plantele in cazul unor atacuri putemice de omizi defoliatoare. Se poate

incerca gi impotriva larvelor gdndacului de Colorado sau, prin pensulare,

?mpotriva p dduchelui I dno s.

Ueiurile parafinice,, sunt uleiuri minerale cu un conlinut ridicat de

hidrocarburi parafinice, care sunt mai pufin poluante, mai ugor suportate deplante, fapt pentru care sunt admise in combaterea integratS, dar fbrd sd se faci

abuz. Uleiurile parafinice, fiind deschise la culoare, se mai numesc Si masini

albe.Ele ac[ioneaz6, asupra insectelor (ou6, larve, adulti) prin asfixie, formdnd injurul acestora o peliculLftn6, ermeticd. Asupra tegumentelor moi ale insectelor

se exercitd gi o acfiune distructiv[ directS. Acfiunea asfixiantd este superioard

sdpunului, deoarece, in urma stropirii, fraclia uleioasi "se rupe" parlial de apa

cu care a emulsionat, devenind mai greu levigabild. Acest lucru poate duce, in

cazul folosirilor abuzive, la astuparea organelor de respirafie ale plantelor

Capitolul III. Cultivarea biologicd o plontelor:cultura mare, pdsuni Sifdnele

(lenticelele scoarfei, respectiv stomatele frunzelor), cu implicafii negative

asupra longevitdfii. Un alt motiv pentru care nu trebuie sd utilizim uleiurile

minerale in mod abuziv, este acela ctr aceste uleiuri afecteazl qi insectele

folositoare. Nu sunt toxice pentru om gi animale. Ca urmare a folosirii lor iama

sau primdvara timpuriu, nu se stabilesc timpi de pavzil.

Dacd ne putem procura parafrri lichid6, putem prepara in gospoddrie un

ulei emulsionabil, prin addugarea a0,2-0,5Yo detergent lichid din cel folosit la

sp[latul cu ma$ina. Se amestecd energic. Se face proba cu apd. La nevoie, se

mai adaugd detergent. Este mai rentabil sd ne procurdm produsul de la

inspectoratele judelene pentru protecfia plantelor sau de la fitofarmaciile s[tegti.

Uleiul parafinic romdnesc, US-92, numit Si ulei spindel, este produs de

OLTCHIM RAmnicu Vdlcea gi se folosegte in concentralie de l,5Yo pentru

shopiri la pomi . Este foarte important s[ se respecte momentul optim de

tratare, care este inceputul dezmuguritului, aga-numita fazA "urechiug[ de

goarece" moment in care, uleiul se poate combina cu oxiclorura de cupru

(Turdacupral; in concentrafie de 0,2Yo, pentru a preveni infecliile primare cu

rapdn.

3.7.3. Preparate care omoari virusurile, bacteriile, ciupercile (grupa

"fungicide")C6teva preparate mai imp,ortante sunt:

- sulful muiabil;- sulfatul de cupru (max. 3 kglha/an, substanfl activi) - in pomi

cultur6, viticulturd, culturile de halnei gi cartofi, sub form[ de zearnd bordelezi

sau oxicloruri de cupru;- zaama sulfocalcicd (culturi perene);

- arenarinul (extract din flori de pai, cu efect impotriva unor

bacterioze gi viroze),

Acest subcapitol poate fi incheiat cu un citat din opera lui Albert

Howard: "Nu porazilii sunt adevdrata cauzd a bolilor plantelor agricole, ci

gr e Selile no astr e tehnolo gic e "

69

70 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdtuni fiftnele

3.E. CONTROLULBTIRUIENILORiX.q.CRICULTT]RA

BIOLOGICA

Deoarece unele buruieni nu numai ci nu concureazi plantele agricole, ci

le stimuleazi cregterea sau activeazi viafa microbiand a solului (buruienile

leguminoase, buruienile t0r6toare, cele cu talie micd g.a.), in firile europene de

limbd germani se folosegte in locul termenului de "buruian6", acela de "plantil

insolitoare". $i in cazul buruienilor, miisurile preventive de combatere sunt

cele mai importante gi obligatoriu de folosit. Dintre aceste4 menfion6m:- asolament optim;- folosirea ingrdg[mintelor verzi;- fertilizarea echilibrat6;- densitatea optimd de sem[nat;- mulcirea;- folosirea unor soiuri cu cregtere viguroasd;- folosirea culturilor asociate.

La nevoie, culturile neprdgitoare se pot transforma in culturi prdqitoare

prin adoptarea unor scheme adecvate de seminat. Reducerea recoltei se

compenseazl prin cregterea prefului de vdnzarc. Astfel, in cazul cerealelor

piioase, pe terenurile putemic imburuienate se poate introduce semdnaful in

r6nduri simple sau in benzi de doud r6nduri. in aceasti situafie, devine posibil5

utilizarea cultivatorului - pieptene cdnd plantele sunt infaza de 3 frunze, sau a

grapei - perie, inainte de rds5rire.

in completarea mdsurilor preventive, se folosesc cele curative:

combaterea mecanicd, combaterea termicd Si combaterea manuald.

C o mb at er e a m e c ani c d, se efectue azi,, in principal, cu urm6toarele utilaj e :- plugul fbrd antetrupifa" mai ales la dezmirigtit;- cultivatorul pentru cultivarfie total6, ?n special pe terenurile cu

pir;- cultivatorul pentru plante tehnice;- cultivatorul - prdgitor tip pieptene, care este un cultivator special

pentru prlgit cu distanfd micd intre rdnduri. Are l[fime mare de lucru (6 m) gi ca

Capitolul IIL Cultivareo biologicd a plontelor:cultura mare, pdsuni SiJiinele

organe active nigte cufite subliri, asculite la capdt qi fixate pe arc. culitele autrei pozitii de lucru: deasupra solului (pentru furif5, de exemplu), superficial tnsol Si mai addnc in sol;

- grapa cu discuri;- grapavibratoare;- grapa - perie (se foloseSte tnainte de semdnat sau plantat).

Combaterea termicd a buruienilor, se realizeazil cu ajutorul instalaf,eicu propan lichid, montati pe tractor. Temperatura de ardere este de 50 - 700c.Solul se incdlzegte doar cdliva centimetri in adAncime. Instalalia poate lucrainainte de semdnat, imediat dupd semdnat, precum si dupd rdsdrirea culturii.Fiind costisitoare, poate deservi mai multe intreprinderi. Exista gi instalalii deardere ieftine, portabile, pentru suprafefe mai mici. Acestea se pot folosi qipentru curilirea zilpezi| Combaterea termici a buruienilor s-a rlspdndit lacultura legumelor, porumb gi sfecli.

Combaterea manuald a buruienilor, se practicl frecvent in agriculturabiologicd. S-au conceput diferite tipuri de sape ergonomice, cultivatoare curoatd, unelte wolf, pentru a ugura munca. tn culturile de plante neprdgitoare sefoloseqte oticul. in agricultura biologici, folosirea erbicidelor este interzisa.

3.9. NOTTUM DE PRATOTEHNTCA Brol,ocrcA

Epocile de tiiere a ierbii se vor alterna, pentru a se favorizaautoinsimdnlarea pe toati suprafafa. in fiecare an se va tncepe pagunatul pe alt6parceld. Timpul de pdgunat pe o parceld va fi de 4-6 zile. Dup6 p6qunat, segrdpeazd' pentru imprigtierea excrementelor, aerisirea felinei gi activarea viefiisolului. Se va urmdri prin toate mijloacele menlinerea unei compozifii floristicecdt mai variate. La o folosire intensivd a pdgunii, se vor efectuasuprainsdmdnf 6ri periodice.

Timpul de pavzA intre dou6 cosiri sau douimare, pentru ca in covorul vegetal s6 se instaleze givigoare mai slabd, plantele medicinale gi aromatice.

7 l

pfuuniri va fi suficient desd se menfind speciile de

72 Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni si fdnete

Folosirea ingrdq[mintelor naturale prelungegte viafa ierburilor, deoarecemicroflora de descompunere de la suprafafa solului se reduce, iar raportulproteine/energie din.rafia de furajare se imbuniti{egte.

in pragul iernii se recomandi mulcirea pdgunilor gi fiinefelor cu gunoip[ios, ceea ce influenfeazi pozitiv rezistenfa ierbii la iernare, pornirea timpuriein vegetafie, precum qi viafa solului.

Cosirea ierbii se va face imediat dupi perioada de cregtere intensivi.Cosirea se efectueaz6 dupi amiaza sau seara, c6nd iarba a acumulat energieluminoasd maximd. inilfimea de tiiere nu va fi prea jos, pentru a menfinedensitatea pajigtii gi penhu a se evita introducerea in nutref a sporilor demucegaiwi, in primul rdnd spori de Aspergillus flavus, rdspunzdtor de apariliain frn a alfatoxinelor. De asemenea, cdnd miriqtea este mai inaltd ffinul seusucd mai repede.

3. 10. ORGANIZAREA TERIRORIT]LUI AGRICOL,CONTROLUL POLUARIT, PROTEJAREA SOLULUT,

A APEI $I A AERT]LUI TN ZONA

Organtzarea teritoriului agricol vaviza menlinerea unui peisaj naturalcu perdele de protecfie, pomi rdzle[i, tufbriquri, rdzoarc infelenite, biotopuriumede etc. Drumurile de cdmp, inguste gi cu alveole de aqteptare, vor fipietruite sau asfaltate. Organizarea terenului agricol poate fi ficut6 in douimoduri: convenfional (monoton) gi ecologic (diversificat).

Tehnologiile de culturd vor avea ca obiectiv principal reducereadrasticd a poluErii solului, apei, aerului gi vegetafiei, atlit in cuprinsulintreprinderii, cdt gi in afara acesteia. Solele lucrate biologic se vor delimita inmod foarte clar. Acolo unde existi suspiciune de poluare, organul de inspecfieva indica efectuarea de analize periodice la sol, apd, plante gi va compara datelecu limitele maxime admise. ca materiale plastice, se admit cele pe bazd depolietilend 9i propileni. Materialele plastice pe bazd. de pvc (policloruri de

Capitolul lil. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni SifineSe

vinil) nu sunt admise. Materialele plastice uzate nu vor fi arse pe teritoriul

intreprinderii, ci vor fi predate intreprinderilor de colectare.

. DefrigSrile prin ardere sau arderea paielor trebuie reduse la minim.

Se va evita consumul exagerat de apd de suprafafd sau de addncime.

De asemenea se va evita procesul de sdrdturare a solului.

3.11. CULTIVAREA BIOLOGICA A PLANTELOR

AROMATICE $I MEDICINALE

Cultura plantelor medicinale gi aromatice este o activitate foarte

spacializatd, fapt pentru care consultanla este obligatorie.

Se va evita amplasorea culturilor in apropierea unor resurse de poluare

(fabrici de ciment, combinate chimice, ferme zootehnice etc.). Distanfa fafd de

goselele nafionale va fi de minim 50 m, iar fafd de drumurile de cAmp, de minim

5 m. La nevoie se vor infiinfa perdele de protecfie.

Urina sau mustul de gunoi nu se vor administra in anul cu recolt6.

Gunoiul proaspdt se va administra inainte de pornirea in vegetafie a plantelor,

toamna tArziu sau iarna.

Sdmdnla Si materialul sdditor vor proveni din inheprinderi biologice,

excepfie facdnd speciile perene unde sdmdnfa gi materialul siditor pot proveni gi

de la intreprinderi convenfionale.

Imediat dupd recoltare se va efecfua condilionarea producfiei, care nt

se va depozita in grimezi mici pi se va avea mare grijd pentru a nu veni in

contact cu substanfe care o pot murdiri.

Dup[ condilionarea materiei prime aceasta se usucd, intr-un spaliu

inchis, iar ca surs[ de incillzire se va utiliza curentul electric sau gazul metan.

Umiditatea finald trebuie si fie de 8 Yo. La uscarea materiei prime tratamentele

chimice sunt categoric interzise

Nu se recomandl o mdrunlire exageratS. inainte de ambalare, drogul

va avea temperatura mediului din spaliul de ambalare. Ambalajul nu trebuie sd

73

74 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:

luminii.

Depozitarea se va face la intuneric, in loc uscat gi ricoros. Se vor

efectua controale sdptflmdnale privind condifiile de pdstrare.

Culegerea de plante, ciuperci gi fructe din flora spontand, se considerd

parte a agriculturii biologice, iar recolta poate fi certificatd dac6:- suprafefele de provenienfd nu au fost tratate in ultimii trei ani

cu substanfe interzise;- culesul nu afecteazi stabilitatea ecologicd a zonelor naturale gi

nu pericliteaz6 existenfa speciilor.

Zona de recoltare trebuie bine delimitat[ geografic. Activitatea de cules

trebuie bine documentath gi si permit[ un conhol eficient. Zonele de recoltare

trebuie s[ fie departe de arealele cultivate ?n mod convenfional.

Capitolul IV. Tehnologii biologice privind ueStererea animalelor 75

CAPITOLUL ry

rnfiuolocrr Bror,ocrcE pRrwND cRE$TEREAAhI-IMALELOR

4.1. GENERALTTATT

Labaza cregterii pentru animale trebuie si stea:- respecful pentru animale;- tehnologiile de cregtere conforme cu cerinfele naturale ale speciei;- corelarea cu suprafafa de teren agricol disponibili.

Referitor la condiliile de stabulafie in cregterea animalelor, acestea

trebuie sI se caraterizeze pin:- posibilitili sporite de miqcare;- spafii de linigte;- aqternut din materiale naturale;- lumini naturald:- umbr6;- protejare impotriva vAnturilor gi ploilor;- aer qi api proaspete;- furajare echilibratd.- grajdurile nu se vor construi pe gritare sau acestea se vor desfiin{a;- animalele si aibd posibilitatea de a ieqi in aer liber gi, pe c6t posibil, la

p6gune;

- iluminatul artificial va fi reglementat de organele de conhol;- materialele de construclie a grajdurilor sau cotelelor nu hebuie sd

confind substanfe potenlial toxice .

Mlrimea turmei nu trebuie si influenfeze negativ modelul

comportamental al speciei, prin urmare animalele din turmd nu vor fi crescute

izolat.

76 Capitolul IV. Tehnologii biologice privind creSterea animalelor

Taurinele vor fi crescute in sistem nelegat sau cu legare temporard.

Transhumanta gi practicile nomade sunt acceptate numai pe terenuri neinfectate

cu chimicale. Sistemul de pa.gunat cu ajutorul plstorului electric este interzis.

Porcii trebuie sd aibl acces la padoc cu agternut gi, in mdsura

posibilitililor , la plgune. Scroafele vor fi inchise cel mult 14 zile dupi fttare.

in general, scroafele trebuie si aibl acces zilnic in aer liber. Scurtarea dinfilor 9itiierea cozilor sunt interzise.

Cresterea pdsdrilor in baterii nu se admite. Pisdrile trebuie sd aib[

posibilitatea si scurme, sd ciuguleascd gi sd se odihneascl pe capre de lemn. De

asemenea vor dispune de spafii inierbate sub voliere. Ouatul se va face in

cuibare. Grajdurile de pislri vor dispune de luminl naturald, odihna de noapte

fiind de minim 8 ore, fird iluminat artificial. Scurtarea ciocurilor gi aripilor se

va evita pe cAt posibil. Palmipedele trebuie sd dispund de api. Reproducerea

animalelor se va realiza numai pe cale naturali, fiind interzise manipullrile

genetice gi transferurile de embrioni.

Rasele trebuie sd fie bine adaptate la condiliile locale. impiedicarea

piciarelor sau legarea la f[rug in timpul plqunafului sunt de asemenea interzise.

Singurele manipuldri admise asupra animalelor sunt: castrarea, scurtarea

cozilor la miei, indepirtarea coarnelor gi marcarea cu inele.

4.2. iNCARcATun,q. CU ANIMALE LA HEcTAR

in agricultura biologici, inclrc[tura optim[ cu animale, este de 1

UVM/ha sau 0,7 [I[ (unit6!i de ingra;lmdnt) la hectar. Se va fine cont de

obligativitatea ca minim 50 % din necesarul de frraje si provin[ din

intreprinderea proprie. in domeniul producerii furajelor se recomandd

cooperarea intre doud sau mai multe intreprinderi biologice.

De relinut faptul c6, pdnd in momentul in care se va dispune ?n totalitate

de furaje biologice, se admite achizfionarea de furaje convenfionale intr-o

anumitd structur[ gi in limite maxime, raportate la substanfa uscatl - l0 Yo in

cazul rumegdtoarelor, l5 % pentru porci gi 20/opentrup[s[ri.

Capitolul IV. Tehnologii biologice privind creStererea animalelor 77

4.3. ALIMENTATIA

Furajele utilizate in hrana animalelor vor corespunde cerinfelor naturale

ale speciilor. Rafia de firajare se va stabili in funcfie de vSrsta animalelor qi

productivitate, av6nd ca obiectiv prioritar plstrarea unei stdri de sinitate bune.

Este interzisi cu deslvdrqire utilizarea antibioticelor, a stimulenfilor chimici, a

ureei gi a inlocuitorilor proteici. Consumul de vitamine gi microelemente,

produse prin sintezi chimici este limitat.

in alimentafia taurinelor se va urmlri ca acestea si dispun6, la discrefie

de nutref fibros: fhn, fhn murat, paie, asffel incdt ieslea sd fie in permanenf[

plini. Iarna ralia de fin va fi orientativ in jur de 3 kg/cap de vacd/zi. Yara,

pdgunatul se va completa cu fhrl care trebuie sI aibd o compozilie floristicd

foarte bogat6.

Nutreful concenhat in cazul taurinelor va fi format din groturi de cereale

gi boabe de leguminoase. Nu se admite furaj proteic de origine animald" cu

excepfia proteinei din lapte. Vifeii vor primi lapte integral p6n[ in siptdmAna a

8-a. in anumite situafii speciale, controlorii pot aproba folosirea laptelui praf,

ftrl adaus de antibiotice sau alli ingredienfi chimici. Furajul de bazA pentru

taurinele la ingrigat va fi porumbul siloz. in padoc vor exista: frini de roc[,

sare gi cret6.

in cazul oilor se admite pistoritul nomad, dar numai pe suprafefe

controlabile gi in baza wrui jurnal de pdstorit. in situafii excepfionale in

alimentafia mieilor se admite: laptele praf, inlocuitorii de lapte sau laptele de

vaci convenfional, cu men{iunea c6, in cazul sacrificdrii lor carnea se va vinde

la convenfional.

Porcii vor primi obligatoriu fibroase qi vor avea acces la pdgunat. Ei vor

primi de asemenea, nutref succulent. Se interzice alimentafia porcilor cu nutre{

concentrat.

Pis[rile vor primi f[in[ de soia, frin6 de mazdre furajeri sau/qi fiin6 de

lucernd, boabe de cereale. Rafele, gdgtele gi curcile trebuie sI consume gi ele

nutref celulozic.

78 Capitolul IV. Tehnologii biologice privind creSterea animalelor

Ca produse medicinale naturale, pentru toate speciile de animale sunt

considerate: ftina de luceml, urzica mirunlitd, floarea de ffin, usturoiul gi

semintele de in.

4.4. ACHIZITIONAREA DE AI\IIMALE

Toate animalele cumpirate, trebuie sd se nascd gi sI provini de reguli,

din intreprinderi specializate. Dacd acest lucru nu este posibil, se admite

cumpirarea de animale din agricultura convenfionald, in limita a l0 Yo din

numirul de animale existente in intreprindere.

Sunt admise urmdtoarele excepfii:- vifeii pdni la 4 sdptim6ni dac[ s-au hrlnit cu colostru gi lapte integral;- puii de maximum o sdpt[mdn6;

La cumpirare purceii trebuie sI aibb minim 6 siptbmdni gi nu mai mult

de25kg.

Achizifionarea pdsirilor se va face, cu prioritate, din intreprinderile care

practicd sistemul de cregtere la sol, cu padoc in aer liber. Se vor prefera rasele

lent crescitoare.

4.5. PROBLEME SANITAR - VI,TERINARE

in cazul aparifiei de imbolniviri in cazul animalelor, trebuie stabilite

cauzele (de regul6, gregelile de management) gi misurile de eliminare a

acestora. Se vor folosi numai medicamentele naturale, bolile vor fi tratate numai

prin homeopatie, fitoterapie gi acupuncturd. Acestea nu se vor folosi niciodati

in scop preventiv. Tratamentele alopatice se vor folosi cAnd nu existi alt[

alternativ6.

Chimioterapia se admite doar in urmdtoarele situalii:- pentru a salva viafa;- pentru a evita suferinta inutil6;

Capitolul IV. Tehnologii biologice privind uegtererea animalelor 79

- pentru parazitoze endemice, daci nu exist[ medicamente nafurale

eficiente.

Toate mdsurile sanitar-veterinare vor fi consemnate in jurnalul de

s[n6tate, document supus conholului. Se vor respecta timpii de pauzd dup[

medicafie, care sunt dubli fafi de agricultura convenfionald.

La alegerea metodei de tratament, se va avea in vedere stresarea minimd

a animalelor. Vaccinlrile sunt permise prin efectul legii sau in cazul unor boli

endemice.

4.6. TRANSPORTUL ANIMALELOR SI SACRIFICAREA

Transporful animalelor gi sacrificarea trebuie astfel efectuate lncdt sd se

reduci la minim stresul qi suferinfele inutile. in timpul transportului, animalele

se furajeaz[, se adap[ gi li se asigur[ aqternut. Ele vor fi insofite de un ingrijitor.

Nu se vor transporta impreunn tipuri diferite de animale (specie, vdrst[, sex). in

timpul transportului se vor administra tranchilizante. Transportul pe rofi (rutier,

feroviar) nu va dura mai mult de 8 ore.

La abatoare, inainte de sacrificare, animalelor li se vor creea condilii de

odihn6. Animalele cirora li se ia sdngele, se vor anestezia in mod eficient, iar

durata sdngerlrii nu va fi mai mare de 45 de secunde.

4.7. APICULTT]RA BIOLOGICA

in ce priveqte creqterea bilogicd a albinelor este de remarcat faptul c6, toate

materialele de construclie a stupului vor fi naturale: lemn, paie, lut. Perefii interiori,cu excepfia podelei, nu se vor trata cu mijloace de impregnare. Pentru podea qiperefii exteriori, mijloacele de impregnare nu vor confine compugi toxici (se

recomandd ulei de in). Teritoriul cules va fi unul ecologic Ai acesta trebuie siasigure necesitiilile populafiei de albine. Tdierea aripilor albinelor este interzisl.

Flrana suplimentard va contine 90 Vo ingrediente naturale gi se folosegte

numai in prag de iarnd. Produsele farmaceutice de sintezd sunt interzise. Pentruigiena stupului se admit: Bacillus thuringiensis, acid acetic, acid lactic, acid formic,

Capitolul IV. Tehnologii biologice privind creStereq animalelor

acid oxalic. La recoltarea mierii nu se vor folosi substante repelente, toxice. La

prelucrarea mierii, aceasta nu se va incdlzi la peste 400C, pentru a nu se distruge

enzimele. Apicultorul trebuie si intocmeascd un plan pastoraL in apiculturd

conversia dureazl I an.

8 lCapitolul V. Principii noi privind combaterea bolilor Si addundt or i I or tn horti cultur d

CAPITOLUL V

PRINCTPIT NOr PRrVI\D COMBATEREA BOLTLOR $r AoAuNAroRILoR ix rronrtwTIcULTURA

Lupta impotriva bolilor qi dlunitorilor a inceput sd fie priviti cu o altd

optic6, pe baza noului concept denumit combatereo integratd pi care are o

cuprindere mai larg5, cu referire gi asupra buruienilor.

Acest concept a fost definit de FAO (1967), ca un sistem de control al

bolilor Si ddundtorilor in contextul agroecosistemelor, care folosegte toate

metodele tehnice in scopul de a menline populaliile diundtorilor gi agenfilor

patogeni la un nivel cdt mai scdzut, pentru a nu produce daune economice

Pe de alti parte, Organizalia Interna{ionald pentru Controlul Biologic(OICB), explicd conceptul de combatere integratd ca un complex de metode de

conhol care foloseqte, in primul rdnd, factorii naturali, pe l6ngd alte metode

corespunzStoare cerinlelor economice, ecologice gi toxicologice.

Conceptul combaterii integrate a bolilor gi dlunltorilor (IPDM), se

bazeazA pe efectele colaterale negative ale protecfiei chimice a plantelor gi pe

transferul unor principii ecologice in domeniul protecfiei plantelor (T. Baicu,

r996).intrucdt numdrul de tratamente cu substanfe chimice a luat amploare pe

mdsura intensivizlrii culturilor hortiviticole, in culturile efectuate in sere gi in

plantafiile de tip nou de pomi gi vifi de vie, depdgind 8-12 tratamente ?n livezi qi

vii sau peste 15 tratamente in culturi de serd, aceasta a avut urmdri grave asupra

ecosistemelor gi in privinfa poluirii produselor. Introducerea metodelor

moderne de combatere pe bazi de avertizare prin sisteme informajionale pentru

principalii agenfi patogeni ca, de exemplu, mana vilei de vie, rapdnul la mdr,

mana la cartof etc. au permis sclderea numSrului de tratamente la vila de vie de

la9-lZla4-6 pe an.

in condiliile actuale tn care suprafelele ocupate cu vii gi livezi s-au

diminuat gi fir6mifat in parcele mici, agroecosistemul s-a diversificat

82 Capitolul V. Principii noi privind comboterea bolilor Si oddundtor ilor tn horticulturd

producdndu-se importante schimb[ri in frecvenfa qi intensitatea atacului

agenlilor patogeni gi diun[tori.

Sectorul hortiviticol reprezintE, in planul general al ecosistemelor, prin

intensitatea culturilor, cel mai scIzut nivel de stabilitate in privinfa

biodiversitdfii, datoriti caracterului sdu static (construcfii de sere, plantafii de

duratd mare), omogen Si unilateral tnfolosinfd, prin monoculturi gi schimbdri in

structura speciilor gi sortimentului dupd un numir mare de ani.

Cultivarea pe suprafele mari creeazd conditii favorabile pentru agentii

patogeni gi ddun6tori care sunt mai greu atacafi de pr6d6tori parazitoizi,

entomofagi gi diferite arhopode avdnd, in acelagi timp, superioritate asupra

antagonigtilor, micoparazifilor, concurenfi ai agenfilor patogeni importanfi.

Tratamentele masive cu pesticide pot diminua nu numai agenfii patogeni

sau diun[tori, ci gi bacteriile, fungii, protozoarele, viermii, rdmele, pdianjenii 9i

alte insecte folositoare in descompunerea materiei organice.

Dupd M. L. Flint si R. Vanden Bosch (198/), combaterea integrati fine

seama de un num6r mare de factori, astfel:- factori de clim[ (temperaturi extreme, umiditate, fotoperioadd etc.);

- sensibilitatea gi rezistenfa plantelor la factori de stres;

- durata sezonului de culturi gi scopul culturii (pentru fructe, seminfe,

rdddcini etc.).

Astfel, durata culturii de la foarte scurtd, de 30-45 zile,pdnd la 20-50 ani

in cazul plantafiilor de pomi gi vi!6 de vie, influenfeazi atit diversitatea

agenfilor patogeni, a ddunitorilor, cdt gi a buruienilor.

in agroecosistemele mai stabile (pdsuni), daunele produse de agenfii

patogeni sau ddundtori sunt mai reduse fa!6 de sistemul monoculturii.

Daunele produse de diferifi agenfi patogeni qi ddundtori nu afecteazh

intotdeauna nivelul recoltei intr-o m[sur6 economic[ importanti. in unele

situafii sunt mult mai grave daunele produse fructelor dec6t cele produse

inveligului foliar.

Exist6 un numdr relativ redus de boli gi diunitori care afecteazd gav

recoltele (mana, flinare4 gdndacul de Colorado etc.), dar severitatea atacului

83Capitolul V. Principii noi privind combaterea bolilor Si addundt or i I or in hor ti cultur d

este in funcfie de condifiile climatice, de nivelul de sensibilitate al speciei, dar qi

de nivelul tehnologiei de culturd.

Combaterea unor ddun6tori gi agenfi patogeni importanli se realizeaz[ gi

prin folosirea de priddtori gi parazitoizi ai acestora. Asffel, in cazul Laspeyresia

pomonella in Moldova se cunosc 72 specii parazitoide (Babidorich, /9S3) qi 33

de specii de prdd[tori, Firma" BIOBEST'din Olanda in 1994, comercializa 14

prldatori.

Tehnologiile agricole moderne cu caracter intensiv, care urmdresc

oblinerea de recolte bogate qi de calitate, au produs schimbdri esenfiale in

densitatea populafiilor gi intensitatea atacului agenfilor patogeni (7. Baicu,

1996). S-au creat cultivari foarte productivi cu diferite nivele de rezistenfd la

patogenii mai importanli, insd dozele mari de azot gi densitatea mare ii fac

sensibili la o serie de patogeni gi parazi{i cum sunt mana qi afidele, iar

monocultura ii sporeqte frecvenfa. Este vorba despre culturile de tomate gi.

castraveli in ser6 sau pe mari suprafefe, pentru export gi la producitorii

comerciali cu suprafefe mai mici, cazuri in care nu se respectd rotafiile. Aceastd

situafie este gi mai pregnanti in cazul plantaliilor de pomi gi vifd de vie, unde se

constat[ cazurri' de adaptare a parazi[ilor pe unii portaltoi sau unele soiuri. De

asemenea folosirea frecventi a unor fungicide pentru combaterea manei la vila

de vie a dus la favoizarea atacului de fiinare.

Aceste constatEri au determinat gdsirea unei solufii de combatere a bolilor

gi ddunltorilor, cu aplicarea principiilor sistemului integrat. Studiile

aprofundate privind etiologia agenlilor patogeni gi a dlundtorilor, au inceput sd

surprindd fazele vulnerabile in procesele de dezvoltare gi reproducere.

Astfel, s-au pus la punct metode noi de combatere a cancerului bacterian

la pomi prin folosirea preparatelor de Agrobacterium radiobacter sau

.4grobacterium vitis la vila de vie in momentul plantirii.

Fluturele verzei (Pyeris brossicae) poate fi combbtut cu Trybliographa

rapae Westw. sau Aleocharo bilineata Gyll.

in faza de larve nematozii sunt combdtuli prin tratamente cu abur (in

s€re).

84 Capitolul V. Principii noi privind combqterea bolilor Si addundt or i lor in horti cult ur d

Tratamentele pe baz6 de avertizare s-au extins la peste 100 specii de

agenfi patogeni 9i d6undtori (1. A. Poleakov Si W. Ebert, 1953). in cazul

exploatafiilor mici gi mijlocii, este important ca, pebaza unor inspecfii efectuate

de agenfi profesioniqti, pe baza unor analize gi probe de plante gi parazifi sd se

studieze frecvenfa qi intensitatea atacului.

in analiza oportunitifii gi rentabilitifii tratamentului conform principiilor

combaterii integrate, se va fine seama de cosful acestora, dar qi de efectul

poluant asupra produselor.

in lucrarea "Principles of integrated pest and disease management" T.

Baicu (1996), prezintd o serie de formule de analizd qi calcul al oportunitifii

llinor tratamente tn func[ie de intensitatea Si frecvenla atacului, dar qi de

aspectele economice privind costul substanfelor pesticide.

Principiile agriculturii biologice exclud folosirea pesticidelor, atAt cele de

contact, cdt gi cele cu acliune sistemic[, datoriti toxicitifii remanente, dar gi

fitotoxicitdfii.

in protecfia plantelor pe bazA de substanfe chimice sunt din ce in ce mai

frecvent recomandate produse cu toxicitate scdzut5 gi persistenfi redus6, iar

aplicarea lor sd se facd prin metode selective gi in contact minim cu mediul

inconjurdtor.

Riscul de a nu efectua nici un tratament este, uneori, mult mai grav faf[ de

riscurile formdrii de micotoxine sau fitoalexine induse de agenfii micotici, chiar

mai mult decdt cele produse de reziduurile de pesticide Q. Baicu, /,996).

in conceptul combaterii integrate punctul de plecare il reprezintd"

cunoagterea biologiei patogenilor gi parazifilor, identificarea acestora qi

stabilirea mlsurilor de combatere ln strinsd relafie cu protecfia mediului prin

reducerea la minimum a pesticidelor. Problema centrald in sistemul luptei

integrate o constituie introducerea de cultivari rezistenli la boli qi ddunltori.

Sistemul luptei integrate se bazeazi pe asocierea armonioasd a unor

metode diversificate de combatere. Capacitatea patogenilor gi parazifilor de a

produce daune poate fi diminuatd in permanenld, dacd se acfioneazd asupra

echilibrului poziliei lor in agroecosistem.

Capitolul V. Principii noi privind combaterea bolilor Si addundtorilor in horticulturd

Orice mdsur6 trebuie consideratd in contextul intregului ecosistem, fiind

important s[ cunoaqtem faptul cd fiecare culturi este o situalie unica, avind

unele particularitdti gi o anumitd sensibilitate la stresuri abiotice.

Lupta integrati se bazead pe variate metode de combatere, ceea ce

inseamnd abandonarea metodelor de combatere pur chimice gi restrdngerea

folosirii lor, asocierea acestora cu metode biologice, fizice gi agrotehnice.

Eficienfa combaterii integrate este mult mai mare, in special in combaterea

raselor rezistente la pesticide gi, in acelagi timp furnizeazi, o mai bund protecfie

a organismelor benefice.

Foarte adesea combaterea chimic[ gi cea biologicd sunt antagoniste, dar

inhe rezistenfa unor cultivari gi combaterea chimicd poate sd existe sinergisme.

F. Kozar Si colab. (1989), prezintd o serie de metode biologice pentru I 17

specii de insecte 9i alli ddundtori, folosind 70 zoofagi qi substante biologic

active, in special feromoni. De asemenea, sunt prezentate peste 100 de

microorganisme antagoniste, produse biologice, antibiotice gi virusuri pentru

combatterea unor dlundtori, dar numai un numdr redus sunt, practic,

disponibile. Feruari Si colab., (|990) au elaborat un model metodologic

aplicativ pentru lupta integrati (tabelul 5.1.).

85

86 Capitolul V. Principii noi privind combaterea bolilor Si addundtorilor tn horticulturd

Tabelul5.1.

Model metodologic aplicativ pentru lupta integrati

(dup[ Fenari Si colob. 1990)

Faza IDiagnoza

Identifi carea stadiuluifenolosic al plantei Opera{iuni:

ldentifi carea parazitului

Faza q II-aVeriJicareacondiyiilorambientqle

Cercetarea inamicilor naturaliprezen{i in mediul ambiant giaprecierea frecvenfei lor

se numbri ouile, coloniile vii, indiviziiactivi, indivizii parazili: prezenfa dereziduuri care indici activitateaparazitului (scuame, rodturi,excremente); se verific[ densitateapopula{iei (capcane sexuale, captatoarede spori): se verifici paramehii climatici.

Cercetiiri gi determiniri asuprapragului de intervenfiereferitoare la oarazit

ouii, larve, nimfe, fitofagi parazita{i gicercetiiri asupra hiperparazifilor

Faza a III-aIntewen(ii

Determinarea momentului deintervenfie in funclie deprezenta organismelor utile

deptrgirea pragului: capcane sexuale,prelevare de egantioane, captare de spori,parametrii climatici

Faza a IV-aIntegrarea Siplanificareaintervenliilor

Asronomice I ucriri I e so lul ui. tiiieri. ferti lizare. irisare

Fizice

- eliminarea organelor vegetale vittrmate- protejarea de rdnire- protejarea de adversitifi meteorologice- dendrochirursia

Chimice- utilizarea de principii active (selective)contra Datogenului si fitofaeului

Biologice

- utilizarea de bioinsecticide (Bacillus

thuringiensis)- lansarea de pridltori gi parazitoizi- conseryarea fauneiutile

Biotehnologice

feromoni ("Mastrap", "Traptest");metode de creare de "confuzii";insecticide regulatoare de dezvoltare:metode "autocide"

Documents

AGRICULTURA ECOLOGICA 1/3