AMLU ALU OFTULEA.ADM11V1STRATIUNEA, PASAGIULÚ ROMANU Ao. 48.

VOIESCE I VEf PUTL.

Cnpit. 1),,tr.l'e niií lei 128 152.Pe tSse 64 76.Pc tr,4 Inni 2 38.Pe nil IttliA 1 1 --

UnS esetnplaril 24. par:Pentru Paris pe trimestru fr. 20l'entru Austria fior. 10 v.01 AH

ltedactiunea, Strada Fortuna (Caimata) No. 15. Articlele trrirrise 9i nepubiteate ee vorii arde. Gerante respunletoriti ANGLELU IONESCU.

REVISTA PO UTICA.

BUCURESTI

A eparutal u5 noue faie si caresuntemii dispust a erede ca este me-nita a face scornotii. ActsU fóic vaaparea in limba bulgara i Romina, intate Durninicete, suptar Redactiunea d-luiG. S. Racowsky. Tinta iei, spune Incopula foiet ca este Concordia' fi alien-cid, drepturile Acdstaeste ai tinta nastra, ba Inca) not, pelingii aliancia, gicema curatü, conlede-raliune, In cea-a ce privescú popatelede la Dunare. Intaiulii numeral ce aaparutil ne arÓt cIi doresce deplinaintelegere intre Balgari si Romani.Acdsta a fosta si va fi si dorinta nó-strii. Serbil, Bulgarit aù fustO aidupe not, eel mat bunt i iubiti vecinial no -ad, si prin urmare, veauramú cufericire aparerea acestel faie, ai-T u-ramii cea mat deplina isbênda, pe cat()va merge p'acésta cale ; i credemii diva merge, si ca ne voma intilni adesea,ne contenitfi pe terâmulti Corcordiel,ala alianciei , al() nationalitaai, pates'alii canfederatiunii, i ca vornii luaimpreuna spre a face c'aceste Barite prin-ciple se devie credit+) tutulorú si sefia vointa tutulora d'a deveni i fapteIniplinite.

Publiciama mal 13 vale na noue aifrisemnatat propunere de impaciuire in-tro Germania i Danernarca. Actista pro-punere este cu atitú mat insemnata,cad este facuta de Russia in intele-gore cu Englitora. Este tare inteliginteune-ort politica diplomatidi a cabine-tului de la St. Petersburg. Acdsta in-teliginta a aretatu-o chiarii mat deu-nii-al dândfi proprietatea satienilerü po-lout, si constituinalú i comuna liberasi Independinte si chiara cu dreptulü

si alege pe Primer u Catüeste do inteliginte acdstii faptä, o pu-tee) intelege ai mat bine and() ve-demii cá la not ri'a intelesii pareacumanid gnvernule, nici proprieterit ca fla-me qi ce se perde fart) a se curma,si curiae bine cestiunea, qisil la notrurula, este until periclu mat multi) nunumal pentru interesele personale a lepreprietariulta, dart) perielu d'a peritrdg5 Torte moaia cea mare, cumirceafi hatrênit romana periclu ca Wine,poi-ma:ire se vie aria omii care sepue anti chibriti) patimilor ii omenesci, sele'nflaciire, se napaddsca apet err eleasupra societatit ai se devie , lit) sipentru va timpa manta, despotulaid. i cine nu vedo Cali) de ucidatoriaar fi un despotism') asealatù pe materie, pep an toe e, cumü aide Romanula t Sicat') mai mare and este pericluli) candamaine, pei-maine, societatea romana fl-inch) trunchiata s'ar inlesni strainileranavalirea, cotropirea, canda ei ar venicu anti stégil pe care so scrie : pi o-prietate i dreptato I Si la not, nu nu-mat nimine vede ai nu'ntelegedarA ininisteriulii se silea se ne ièchiaradruptula d'a ne numi not pe P r i-mari û , caada Imperatula Russiilorúne-a bast(' recunoscu t ii acest dreptiid'acumri 33 de ant ai astarai IIÌi acordapoporulut niuscaI' i poporului po Ion)).

Dibtícia dart) a cabinetului rusescü'la a facuta so se sildscii a seapa peEnglitera din incoltirea in care a pu-u-o costiunea Dane RI red , ca astir-

almis,,-.....nlimm...fela s'o deslipdsca do Francis i s'oatragä spre (lase.

Dibacia inse nu va isbuti ; i pa-tella) dice c5 n'a isbutita, cad deposiantistra publicata eri este mat nouo de-catfi scirea co dame mat la vale ai eane spune curata dl aiariula oficiale alaDanemarcei dice curatii, el armisticiulape basile d'a so milutine statu-gao mi-

ai fi desfiintarea Patriel.' A-cdsta este invederata ea so raparta lanoua propunere, i prin urmare , pope-rah) danese, sili, prin eroismulü sea ,prin drépta sea credint5 ati este maibine pentru Petrie se pdra err armoleIn m5ral de cata se cascige Goya ini-selesee de pornana , sili , iceniú , peRussia a remlinè cu busele umitite.

Tota in depesia paste() de eri semai spunea cIl s'afi facuta noue turbu.rari In Swedia, in Stoeholin , si c'afifosta eh-it)) do mart ineatü auvernulaa intervenite cu puterea armatat spreale risipi.

DecT, se facernii cunoscurt) cii manifestarile poporului swediana In fa-varea Danemarcei se fad) mat de multi).Adesea poporu'a n calla pe strade a'aprotestati), i cu Ire). 4i1e 'naintea nia-ni festarii ce ne anuntiä depesia nós-tea, poporula swedieuil a mersti pan'asparge ferestrele ministrului lucrri-led) din afara ai policia War n'a in-tervenitii prin arme. Cali) do multi)lad) trehue se li crescutit manifesta-rile poporului spre a sili, p'acela gu-verna inteleptii a intrebuinta chiaraarmele ?

Aci inse este ut) cestiune si matmare co trebue, fig si fade scurtü, s'ofacemfi cunoscuta publiculut.

Swedia a fosta in strinsa legil-tura ca Dailemarca ai era mat In ajunad'a se sup -scrie tra alientra ofensiv5 si de-fensiva Intro Swedia i Danemarka spre

lupta contra A lemaniet. De ce dart)se curma, acea alianti5 si de cegayer/3111i) merge pan' a se impotrivila white cen mare, cea nobile a nil-tiunit sdle? Aci este cestiunea. Nupretindemil ancl Fe desnodamil nodula,dad) avernO datoria se spunemü de as-t6-qf cii s'a vorbitii mulaa de intruni-rea, deplirilí imtrunire a Danemercei coSuedia. Aceste popare sunta d'acen sioriginal i prin unnare se pota intruni;

intruninduse, din done Wert !nicedevine mudutì uui putere mare care vaareta cantit drier() Rusiei ; si so maicredo c'arü ti pitted mart cari era Im-pinge la acésta, cad astil-fela ar dasudort de made si Engliterel ai Rua-siet. Atata paternal spun() pentru as-ta-ai ; atata puterna spiine ca presnpu-nere, dara trebue s'o spunernü ca senu no póta aurprinde nici acdstä marerevolutinne. C. A. R.

ADUIVAREA ELEPTIVA.

In sedinta do asta-ai a Adunara,Primula ministru a anunciatú et) pestedew) tret qile, va presinta proieptulado lege rurala, i indirepth, dad) aspusii-o destula de curatii, cà va preInn-gi sesiunea, diet a aisa, cO va daAdunarit timpula d'a putea desbatevote acea in re legea'

Toil sedinta do asta-at a pre-sintatü unü proiepiii do lege spre ase abide ua multime do local I s o-bode ce suntO ale wonastirilora se-cula risate ai care nu producil nici unii

.1111.041.101.101.1M.M1 MENIEN/b. 8811,17Mg. .111%.M.I..1111r141m...venita, precuma ai d'a sfirst cu im-baticurile cari n'aducii de cat) tali)venal) In proportiune nulii du acela ce vaeduce vinderea acelorti locurt, celorücari le aii cu embaticurla

Coa-a ?also co este [net feurnosii,eea-a co va fi priimita cu bucurieeste ca s'a votatti in totale loge con-tabilitatit , si s'a votata runnel ea6 bile negre, .si apot car s'a sfirsita i s'avotatil in totale !ogee comunelora a-vandii name). 4 bi'e negre. Ministrulaa dechiaratii c'edera la legea coma-nelorü, astúfelú precurnii s'a votati),cif rnultumesce Adualarii d'acdsta legeco o considera ca t em el i a S ta tu-lu I, si astafela deputatii all esitii le-riciti din acdsta sedint5 tinuta asta-alIn cline celora 40 de mucenici, aedintacare a fostii alit)) de roditórie. Mâne se-dinta publica, i luarea in desbaterea legit consiliilorii distriptale.

Athena , 5 Martha, Positiuneadomnului Bulgasis aping() din ce in cemat precarita in urma conflictulut pro-vocatii prin numirea capului de corp.()alO universitatii, s'a Inchisii universi-tatea qi s'a propusii in Adunarea nati-onala desfiintarea Phalanaulut. ()flee-rah) de cavaleria, domnu Soutzo, furl))Maresalulut Guth, a festui citatil ma-intea unlit Tribunal() martialii. rilhari-ile la Laurie iaii ua mat non intinde-re. Ull corabiii austriaca de resbeliia capturata line) termulii do la TrojaIra corabia mercantile denesa si a ple-catil cu (lase d'aici la Triestia

Constantinopole, 5 Martie. Par-ta a decisti a intocrui la Spalato, Za-ra, Fiume ai Agree) Vice-Consula-turf. Poatia dupe urna5 pe uscatü dinRumelia a fostii atacatti si jafuitä; pa-guba este de 3 milióne lei.

Paris, 13 Media. La bursa maremiscare i tendinta de suiro a cursu-rilorú fonduriloril publice, provocateprin pretinsa primire a conferinteloriidin partea Danemarcei. inse cansa a-deverata a acestet dispositiunt de suireeste, ca. Rothschild si Talabot aii do-bînditìì concessiunea pentra formareaproiectatet Socidté gdnarale du credit"si cO In urrne acestei concestuni ail In-ceputil a sevirsi operatiunile fora deInsemnate cumpildiri de rentra Roth-schild impinge si renta italiana la suire,dupe ce a cumperatil rostula Imprumu-lut italiana. Rescumperarile fondurilorúneacorerito crab a sérti dial mat slabe.

Dresden, 13 Martha Ua ado-nare numarasat a teret pentru Schles-wig-Holstein a adoptatil urmOtarea re-solutiune : Esecutarea dreptului pe deplina i sprijinula puterica alú gayer-nelora ce aped) dreptula in intregi-mea sea. Deseverfita despartire a Du-caturilora de Danemarce. Guvernelecart apera dreptulii germana vorii li

invitate a paai inainte In acea direc-!aline cu tóta energia.

Hamburg, 13 Marta), sdra. U5corespondint5 de la Veile anuncia: Jotsi Vinerea trecuta s'a esecutatii la madepatru burgesi, cari cornisesera atentatedo asasinata In contra unora militariaustriact. Dupe lista mortilorii i vul-neratilorii perderea trupelora austriace,la lupta de la S Marti)), a fosta de 108ameni.

Kiel, 13 Marta). Comitatula lii-trega alO asociatiunii Schleswig-Hol-

MARTI 10 MART& 18641111.1 11111JIMMIN.......

LUMINEZA-TE 5;11 VEI FI.

Aboiarr.entulã in Bucuresci, PasagiitRonnInd No. 48. Iii districte la Co-rcspondintii iaruiui si prM Post:I.LaParis, la D. Hailegrain, rue de l'an-cienne Comédie, Nr. 5. Administra-torele 4iarului D. Gr. Serurie,

.A.N N cryliniil de 30 litere 1

Insertiunt qi reclame,1Mia 3

stein a decisii a tramite na deputatiunela Munich pentru Inmormintarea Rege-lui Bavariel spre a represinta asociaatiunea.

Berlin, 13 Martial sdra. Gazetagerrnana a Petershurgulut deminte Inchipa oficiosii nuvela, ca publicareaWilli do asedifi In Galicia ar fi pro -venitii dintrauti Intelgere a Anstriet siRussiei; Imputa iarimiiui englesa Mor-ning-Post tendinto d'a scbte pe Fran-cia, prin spectrulii santet aliance, dinpositiunea sea pasiva in cestiunea da-nesa ai nu vede tinca In procedereaputeriloral nicï unt) motiva de inter-venire, privindü operatiunile do résbeliila Jütland numai ca u5 mosura state-gica. Russia, (lice c5 este destula detare, si fad) starea do asedia In Gali-cia, a surpa insurectiunea, dada ar mairadica Ana) capulii sea.

London, 14 Martial, naptea. Lau5 interpelare a Lodulut ElleriberoughIn camera Lorailora, Lodula Somerset arespunsú: guvernula scie, ca trel co-la:ilia de resbelii austriace aa plecati) de laMalta la Gibraltar cu destinatiune pen-tru marea Baltica ; alte informari lip-

Domnula lohnstone a interpedad) guvernula va publica uà pro-

clamatiune de neutralitate in privintaresbelulut danesii , precurua a facutticu ocasiunea resbelului Reliant') si a-mericana? Proeuratorulii statulut a res-puns6 cO Englitera, ca una din puto-rile scmnatóre ale tratatulta de la Lon-don, nu pate proclama neutralitateapentru tale casurile. Lordula Palmer-ston ai comitele Russell ail avatar as-

uä" confetinta cu regeleParis, 14 Media, sdra. Wa-

nulO France" vorbesce d'ua nouaco.ebinare spre a iudupleca pe Dane-marca si confederatiunee germana d'apriimi conferinta. Russia si Englitera,lake, ail (wail indurirea lorO spre aindupleea pe Danemarca d'a priimicetarea ostilitatilora pe basea uti po-sidetis."

Curtile de la Viena ai de la Berlin aildeclaratii ca voiescii integritatea Da-nemarcet fagadoitil ca verb In-dupleca confederatiunea garment) d'apriirni couferinta pe basea aretata.Ducele de Kaburg a partisitii asta-atParisula.

Francfort, 12 Marta), sdra. Inaedinta do astaat a dietei confederati-unii a iefacisiata Bavaria propuneread'a recunasce pe principele ereditariaea() Augstenburguld. Austria i Prusiaair cerutil a se amana votarea, cerânda se astepta parerea motivat5 a sec-tiunit, si a anuntiatii cil In mind)) vormotive opiniunca lorii. In tame acesteideclaratiunt s'a gasitil Bavaria lade-mnata a nu persiste d'ua cam)) data intermoeula propusii de opal qile pen-tru votare, i istüfe1ú s'a reservatiimanipularea regulatä a propuneria Pro-punerea Sasoniei i Wiurtembergulutd'a convoca staturile Holsteinulularopunerea Hannovrulut atingataria decapturarea corabielora germane .de ca.tre Danomarca, air fosta trill-rise sec-tiunilorü.

Ragusa 12 Marto. Crestiuii dinHerzegovina refusti impositul, declarandadi swat) in neputinta do a- hi Waal. Voi-yeah' satelorú si betranit sunt pusi in lan-turi si condusi la Mostara. Eclesiasticiiair fugitii. Agitatiunea domnesce in tdria

Il".=1111VIMI,

Viena 12 Martie, séra. Lloiddil urmatóriele seid despre Polonia :

url parte din corpula hai Bos3aka avutfi u5 inWnire cu Ruaii In padu-rea de la Srecin, line) Kit Ice (pale-tinatula Radom);ameruntele lipsesca.

In aalatinatulii Augustowo, Wobski a ocapata satula Iedwabne, dupece a gonita garnisona rusa.

Trei noue despAiri formanIn districulii Loma din ace)) palatinatii."

Londra, duminic5 sdra,13Marte.Agintia Renter publica raffia-

tóriele sciri de la New-York, 3 martie.Gent rariulü Meade a trecuta Ra-

pidanulii, in direcliunea catre Richmond.Generarulta Longstreet se retrage

dare Virginia.Confederatii se preghtescil a a-

taca pe federalil intaritt IMO lackson-ville. Kilpatriock mergea spre Ri-chnond.

Se asicura ca federala aü festalrespinsi la Daltou.

Plock ananta eh generarulti Sher-man se retrage dare Vicksburg.

COMPTULU

DEFINITIVU ALU L.NULUi 1861.

Mieux vaut tard que jamais" (naibine UiNia de Ma nici de cumO)ce until proverba francese. Trebue dars'o recunóscerua cu muliumire, cA o-norabilele nnisteria ala financielora a

bine-voitil, in fine, a inficisa Adunariirepresintative In anula 1864, comp-tala difinitivú alú gestiunii-budgetarie aRoananie1 de dincke de Milcov6 pen-tra esercitiulú anului 1861. Acéstadare de comptii, desi intiaraliata pesternesur5, o suntema datori actuale-lui domnú ministru de financie, cadse vede ca. predecesoril sei s'aO preo-cupatú fórte pucina d'acesta comptiisi nu i aú adusü dd loca aminte deprescriptiunea articlului 4 alù Con-ventiunii care (;lice :

IncheiArea desevêrsitO a socote-ldora va trebui a fi infacisatO Aduna-rii, cela mai tgqi intr'una ter-mina de doui ani de la incheiarea liechrui esercititi.

Se vede cA fostii domni ministride financie ail intelesil acesta articluastilfela, c5 nu trebue se infacisezecomptula definitiva inaintea treceril dedoui ani." Acésta resultO dill dificul-

ce a intêmpinatil actualele mi-nistru d'a pute da, cu vai cu chiù,chiarir dupe trectrea ultimului termini],acesta comptil, i AncO astrifolf: pre -cuma i-a fosta cu putintri da, a-dicri nici de cuma definitivü, (Ad, a-fard de comptulii ministeriului de fi-nancie, n'a infkisatù de chttl somp-turile ministerielorfi de controlO, deesterne si de justitiO; érú compturilerninisterielorú de interne, de resbeltisi de culte nu le a pututil presenta.Pentru aceste compturi ne spune hi-s* dornnula ministru:

Compturile ministeriului de in-terne, dupe tóte cererile ce s'aù fa-cuta On4 ast5 çIi, nu s'afi pututù cil-pate. S'ail trecutii darO aici numaisumele liberate de ministeriula finan-cielorfi pe temeia de mandate, rernAirdaca, comptula speciale, dupe pregatirea

226 ROMANULU

sa ei-10 prasintä îuSUÎ Adenarii.CatO rentru comptulú speciale alú fos-tei directiuni luerarilorû publiec, mi-nisteriulO, prin adresa No. 12,246 dinNoembre, decar cä nu póte Ii pre-pail de cate peste cate-va eandse va i tramite Adunarii."

Comptulil ministeriului do resbelie de si preeatitO, nu s'a pututilanessa !a ecésta socoté:a, fiinde î n

mare nepotrivirecu eemptulegenerate. Cheltuietile trecute in comp-teI5 de faciá sunte facute pe teineiùde Mr ndate, aea dart", nu pôte fi nici

uä eróre h clO, ei numai la aceiii

speeiele alu ministeriului de resbelh,eare:e se va tramite mai in urma."

Ministeriulti Cultelork prin adie-sa No. 31,718 d:n 5 Noaenbre a de-

claratii, c socotelile sale speciali nu

le póte incheia pentru cuvirtele pu-blicate Monitoriu15 No. 208 din19 Octobre 1863."

Ca se ne peternii face na ideiade necesitatea i urginta unei legi decomptabilitate uniforrna, vomil cal pee-phole cuvinte ale domnului ministru definaneie in cea-a e dice despre comp-turile ministericlorú de controlö, de

esterne ei de justitia, cari ti5!e nu se potri-vese cif coie ptul ministeriului de financie.

Pentru ministeriulO de control('dice : Diferinta ce se vede la acestEcomptO este, ea in creditele suplereen-tarie i straordinarie ministeriul5 con-trolului a trecutO i suma de lei 2,400provenita din reorgansarea alminis-tratiunii centrale, érti la cheltuieli di-ferinta in mai multi' provine din a-césta, ea Llà suma de lei 422 treeu-ta prin socotelite vistieriei ca respunsain 1860, ministeriulii a trecutu-o princompturile sale respunse in 1861, faraa three sárna de esercitiil."

Pentru ministeriu15 de esterne di-ce : Diferinta la cheltuieli este ea su-ma de lei 112,20, retinuta din lefi,

prin compturile ministeriului, s'a tre-eutO pe cornptulú anului 1861, ear princompturile easier ului s'a trecutO ea pro-aenindú din 1862, canal s'a ei fa-cutú venit5.3

Pentru ministeriulO justitiei :ferinta provenita la credite este ca mi-nisteriut5 justitieí a trecutú unele chel-tuieli ale anului 1860 in comptutil

esercitiului 1861, fiinda ea comp-turile sale pe 1860 le a incheiatil faia

prevedea 1n ele acele sume. Per-im creditele suptementarie i straor-dinarie, care sunta iu diferinta eu a-cele trecute in acestù comptO, se vaface cuvenita specificare mai tarditi deundo provine ele."

singura privire este d'ajunsO

spre a se convinge fie-care cata con-fusiune esistii in comptabilitate , nu

fIllInai a eclor5 lalte ministerie, darti

si chiarti a ministeriului de financie,care pe d'ua parte imputa ministeriu-lui de control(' erórea d'a li trecutain comptulO anului 1861 uS: suma

de lei 422, care intru adev6ril s'a

respunsú in nett' ern'', der(' privia pesale, esereitiului 18CO, cándil s'aflatrecuta in comptulii visteriei; i pe

d'alta parte rninisteriulii de financieface venitú in anule 1862 u sumade lei 112,0 retinuta de catre mi-

nisteriula de esterne din apunternen-te!e anulni 1861. Ori ar trebui se

se tie in séma esereit.iul5, ori epotaefectuarei. In resumatil vedemO, eg

din a6se ministerie nu s'a pututú pre-senta de catú compturile a trei, i nici

acele trei eu se potrivescú eu comp-tulú generale DIU ministeriului de fi-nancie. Observamil mnea, ca compte-rile cari lipsescü sunte toernai ale a-cetera ministerie cari aveaa a main-pula cele mai mari credite, adice ; mi-

nisteriulú de interne eu directiuneatuercriloril publice i cu prefecture po-

liciei, ministeriulú de resbeiú, i mi-

nisterul cultelotü i instrucliunii publice.

Comptulti generate al5 esercitiului ne aréta :

Veniturile Statului in soma deCheltuielile

lei 79,771,806 7

70,207,689 39Escedinte lei 9,564,116 8

Acestil comptel este lase cu totula greaitii, &jai pe d'ua parte s'a tre-cut5 intro venituri ua suma de lei 12,374,000 16 p. ce nu s'aii realisate,ci a remasil a be stringe, si pc d'alta parto nu s'a trecut5 'Wee eheltueli de

MCI cele efectuate de 70,207,689 39 p. §i s'a omisti suma de lei 5,266,627,

8 p. ce au remask de pieta. Asa dart'', eomptul5 anului 1861 ne se sol-

déza c'unti escedinte de 9,564,116 lei 8 p., ci in ehipule urmatoriO :

Recetele realisate . lei 67,397,805 311Veniturile ce aI remas5 a se stringe. 42,374,000 16j lei 79,771,806 7

Cheltuielile efeetuate. . lei 70,207,689 591Cheltuielile remese de pieta. 5,266,627 81 75,474,317 7

Eseedinte lei 4,297,489Scimu fórte bine ea art. 70 alú viitoriú. Daca .spre esemplu, in casulu

regulamentului de finanne dice : de facia, in loci', de 70,207,689 lei

Platile pentru rafuirea chelluieli- 39 par., nu s'ar Il ei ctuata de e5túlorú esereitiului inchisii se vor5 or- 60,207,689 lei 39 paa. si ar fi re-dine asupra fondurilora esereitiului mate eheltuieli neplatite pentru sumacurinte." de lei 15,266,627, 8 par., escAintele

Darri nu putemii aproba acéshl ar fi fiesta de 19,564,116 lei, 8 par.;maniertt de eornptabilitate, eaci este ai une escedinte Lanese(' de 7,190,115vederatii ea cu eat') mai multe man- lei, 32 par. Nu ne putem0 uni Meldate ar lasa tesaurulú in suferintd, de cum(' eu acea comptabilitate. SchnO,dica ate cheltuieli D'art"' efectua ea daca unO cemerciaete ar face ast5-cursulti esercitiulu., cu atate "irate felt" bilanciul6 seu anuale, adica a facecomptul5 unU eseedinte mai mare, pa d'ua parte venite totti catil n'a pu-¡find(' ea pe d'ua parte trece rema- tutö incase ai pa d'alla parte a nu

site veniturilorii neineasate in eserci- trece in debitirlii sea catil a remas5

iulú anului respectivO, érti cheltulefile &anal, acelO comerciante s'ar vedò

rernase de plata iii esercitiulO anu4:i curindii declaratii de falitO.Mai este anca ua oservatiune de. ficetri:In comptulil generale alú esereitiule 1igur4za arát5 veliiturile prevê-

dute in buget5 catù i cele nepreqdute Iii bugetu. Adica, dupa constatarilefacute, veniturile bugetarie a5 festil in anulti 1861 de lei 67,538,739 25Si ale neprevêetute in bugete aü fostii in surer' de 12,233,066 22

lei 79,771,806 7

In nest() 12,253,066 lei 22 par. muse intra diferite sumo eari nu

sunt5 de loce venituri, ci surutú mute en ellipú de imprumutare, precum0suntil lei 927,566 21 din imprurnutulii de 5 rniliór.e.

4,183,100 din imprumutulti de 4 milióne.lei 5,110,466 21Acésta suma nu este unO venitii curet5 ai n'art" tiebui se figureze in-

tro veniturile Statului ; ar Il melte mai nerneritû i nai just5 a desparti a-

ceste imprumuturi de la bugetu si a inè tirt comptabi!itite deosebita pentruele, trceênd5 in bugetil sumele imprumutate supte titlu de acoperire a de-

ficitului. Starea adeverata a comptului anului 1861 esie dart' cea urmatória :liecetele realisato i nerealisate. lei 79,771,806Din care sent(' luate cu irnprumutare. 5,110,466 21

Rernane veniturile in suma de lei 74,661,339 26Cheltuielile efectuate Si remase de plata 75,474,317 7

Prin urmare una deficit(' de lei 812,977( 21Pentru comptulti banescu ajungernö la acelf,e5 resuitatö, ce ni'lû aréta

comptutO domnului ministru :Seadendu din veniturile ce aù remasú e se stringe in suma de lei 12,37.4,000 16Sumele remase de pieta

Remine a lua niai mullúScadênd5 datoriele contractate

Remane

)1 5,266,627 8

de dal a plati. . . . tel 7,107,373 8

cu chipa de imprumutare. 5,110,466 21

Adaugandu-se deficitula deSe soldéza comptula banescú

Inca ua oservatiune: Veniturile ceafi remasil a se stringe in suma delei 12,374,000 16 p. infaciaésa uacreanta a tesaurului, dart" ua creantiniei de cumO sicura ei ori cum') pro-blematicA, care nu se va putò incasuide ail in parte numai i eu incetú,ad j. cea-a ce nu s'a pututa stringeIn timpulú esercitiului 1861, nuva putè lua in totalú nici in 1862,Mel in 1863 ei cu cat5 ua creantaajunge mai vechie, cu atiltti este maianevoic de licidatO ; pe d'alta partecheltuiéle rernasa e:e pieta in suma delei 5,266,621 8 p. a trebuitù nea-peratû a se refui in esercitiule anului1862 in totalitatea sa. Si este ua in-trebere, dad tesaurula a pututil luadin remasita de 12,674,000 lei alúesereitiului 1861, chiarii ua sumil d'a-juns5 spre acoperirea eheltuielorû re-mase de pieta din acelú esercititi.

Prin darea de comptO, precum5s'a adoptatO, adica d'a treee pe d'ua

BULETINULU PARLAMENTARIU.

,edinIti de Jout séra, 5 JVarlifi.

lei 1,996,906 27)1 812,977 21

deficit5 do . . lei 2,809,884 8parte intro veniturile suma intréga a

constatirilorii, fare a deduce calte nus'a pututO ineasui, i pc d'alta parteintro cheltuieli numai plätile efectuate,transportandu la esereitiutO anului vii-tore eel(' remase de pieta, cornitemOLift mare groséla, ne amägimû, i necredernO mui avuti de Ohl suntem5.Aei este, dupa parerea nóstra, vitiuluestntiale alU coruptabilit4ii introduse,

d'aei erovine, celO puein5 in parte,desordinea in financiele nóstre, desprecare astadi nu so mai indouiesce nf-meni. Legea comptabilit50 s'a votatinSe speramO ea va pune unù capatureului ee'lö datora.nü infroduceril re-gulamnntului de financie, cap6 d'opera,care, ciuntilO i defiguratal cum5 este(de ei tradusO din limba francese, darúc'ua multime de (,rnisiuni) face ea ni-meni nu mai peite vedò limpede in

compturile Statutui.VVinierhalder.

,edinta s'a inceputP cu comunicarea raportului comisiunit judacato-resei care eduse lucl area labori6s5 a

Aceeta este Ante'ia sedintil de ni;pte prefacerit si linbuticUltirel codului pe-a Aduna'rii Elective din anult: pale si de proeedul, cuniù si proiec-toliA. Ea s'a deschisti la S ore si s'a tulù de legc pentru organisarea jade-rädicatü la miequlii noplif. cAtoréscri. Adunarea, apretuindii acéstì

insemnatA si volumin6sa lucrare, a pri- se progresese, retrograde. Ce

mitu-o cu aplause, si cu cele mal vit adause, s'arú face comunel cendii s'ar

semn{! pentru acei cari oblige ca se sedesea dudi, ca se 'fin-

alì sevlreito, ii fine, ai acesth lucrare ; bunetatasch solute p6ma1orii i ale vi-

atAtil de (loritü, ei a Maria' a se pune telorii? ;Nei cA comuna s'ara

la ordinea quiet. Ne vine a erode ca pune pe adeverata cale a progresuluiAdunarea n'aru avea de 0'1'16 se intro cu acesto salutarie mesure legislative.

in cercetarea cu deamamintulii a lie- Facerea de bine, care se esercitä as-cArui dii sutele acelea do article din tä-qf ie saiele n6stre mat multil de craii

care se compune acestA lucrare. i de 1st Inchipuescil ace1 ce nu (106

arú voi se precede astrifelii, ea n'aeri 110 ostenéla a lo cun6sce, arú fl regulata

timpulti co se o termine nici intr'uä frir5 ca so fiA de boob utt sarcinA n:ai

sesiune intrégg. Uti discutiune gene- mare de crita acea-a de asta-cll.

rale asupra raportului comisiurii, ui D. LascArri Catargiu sustine ne-citire IntrégA a articlelorA codulut, ut ce3itatea do a se ()blip comeuile

otAr&e asupra punctelorA ce vorti tre- rIbg hurt, barbed i armäsari i arata

bui se fir' supuse voturiloril ei delini- cA elo mi In Moldova astä-qt astfi-fela

tive, smite, dupe pArerea n6str5, tniqr.- de reproductítori cu cari s'aií imbune-16cele cole rnA elicace si mai espedi- j taw(' .0 so tinbunatatesce soiulu vi-

tivo pentru a so inzestra RomAnia cAtit telorä.mai rr intArtliata cu Iegfle ea de atäta D. Boerescu este In contra ideiei

timpti le ascépt5. guvernului do a se impune intr'unr:

D. Ministru alú lucrarilorri publice mod() imperatorA lucrtuile ceie bane.

a adusil cu mesagiii domnescii una pro- Ely sunta de fAcutii, gise, nu iase Iniectri do kge, prin care cere lavoirea modula acesta care !Ate so spario lu-AdunAril de a da cursti séti de a res- mea, ci incetula cu incetulii in marginea

pinge unú contractii incheiatil de mi- mic,1616celora si a trebuintelorh.D. N. Cretulescu, (lice a. punêndilnisterulA Creulescu Dumitrachi Da-

mina: si Tanase Stavri pentru repa- aceste indatoriri comunei i'arU spat-

rarea stratelorA din Bucuresci cu uti menta i ca mai bine ar Ii se se lasecheltuele de 330,380 lei. La oserva- ca se le face ele din prepria tort' ini-rea ce s'a Pacutii ert de ce se mai su- tiativA.

D. [rim-ministru sestine inles-punt', Adunäril si acestii do afa- ii

ceri, a respunsú d. primA-ministru, cA nirea cu care s'arri face aceste Imbu-es!e tea deferinta pentru Adunare si cu netatiri si meta ear] suntil de inflerite

are neaperatA trobuintil de otarirea ei. comunile din colonic, care aù astä-cji

Adunerca a trilmisü proiectula acesta pina i pAduri artificiali frieuto de din-

de lego in cerceterea comisiunilorit sale. seta DJ mi.Oloculfi pustiettitilorii bugia-Votarea neterminara In sedinta tre- gulul Basarabiei. D. Mavreghene arétä

cuta pentru naturalisarea d. Servano tiff' este de indispensabile trebuinta

s'a fäcutii din nou si s'a acoclatii cc- do a se imbunetiitii soiulii vitelorú prin

rerea cu 36 bile albe contra 26 ne- 1 e gea comunale. D. Iepurdnu cero cagre din 62 votanti presintí. se nu se impovarese comunite. D. Teo-

Adunarea n'a pututii intra in eon- dent' Bratianu, se unesce eu epleleneatinuarea desbatern articlelorii din pro- d. Mavregheni §i o sustine cu fapteiectulil de lege comunale din causä cl calese chiaril din sperienta Beata' In

d. 1Nicolae Cretulescu nu se afla facia, dish ictule Argesia.si, cumú ;Lis() d. Ion Gbiea, avuse pre- In fine, Adtrnarea respinge biuroulticautiunea a lua si raportuld ea sine. de facer') de bine ei livedea pentru

S'a tramise ca se-lii chieme ; dart.: pin imbunetAtirea pomilorn roditori si prii-

se vin, Adunarea, spry a nu-si perde mesce, In contra propuneril d. Nicofaetimpulú, a fostii siiitä a lua in desba- Cretulescul articlulA 20 alfi guvernulut.

tere alto afaceit mai intinunte. Ea a Dupe acestii article, comunele rurale,cercetatii dreptulii la pensiune a dóin- de la 500 locultorl In susii, suntii o-

nei Catinca Porfiriu aria a acordatü bligate a eve tauri, armasari si ber-400 lei pe tuna, prin votarca cu bi:e bad pentru Inibunetätirea vitelorü, cum si

cc a datti de resultatii 52 albe si 3 grüdine de plantatiune pentru respire--

negre. direaSosindii d. Raportatorii, Adunarea Capitululú III, relativri la compu-

a lnattt in desbatere legea comunele norea autoritatil comunale, la numerultiincependh de la art. 16 la care se e- pers6nelorii insarcinate cu afacerile co-

prise in sedinta trecute. Comislunea munale s'a primitil farO muitti discu-

propunea, prin acestii articlu, ca fiä- tiune. Acesto suntii unü conillii for-

care comunri urbanii de la 6000 sufleto math din m.ei multe persóne dupe nu-in sus(' se fil datárifi a aye unü spi- inerulú sufletelerü, celd mal micii nu-taìú pentru bolnavi. Amendamentulii men(' alii membrilora eonsiliulul coma-d. Braileiu ca se se den wit' termena 'late este de 5, si celú mat mare de 17.de 3 ora de la promulgarea legit s'a Administratiunen trebilorii comunet este

luatri In considerare. D. Boerescu a Incredintata unni omii care, dupe pro-propusii ca se nu liii indatoratti, ci nu- punerea d. Boerescu, primitä de Adu-mal angagiatil comuna. i ffirii a pre- nare, va purta numelo do Primarele, eujudeca subsidlele din partea statulni. tóte c6 d. Costaforu a ceruti se se

D. primil-ministru ardtil cà sistema de numéscA si d. Apostolénuasie-di obliga pe statii a veni in aju- marele. In acestü capitol(' s'aii pusii

torulú spitalelorfi, si cuí guvernulii pro- indatorirea de a sci scrie i ceti

puiedil a so indatora comuna cu spi- criruf membru alii consiliulul uneI co-

talula a avutii in vedere ea se scape mune de la 3000 suflete In susú i, cu

statulä de acOstri sarcinA. D. Vasescu timpula panh ei din celo mai mici comune.

combate art. 16 cu cuvêntulti cA este ua Capitolulii IV, despre alegAtorit

povarA de care se va späria lumen. comunali se incepe cu art. 24 care s'aAdunarea a primith articolulä modifi- priimhù fara discutiune, adeca cil ale-cart' ca amendamentelo unite ale d-lorii °Tree membrilorä consiliului comunale

Bnuuiloiu si Boeroscu. se directA de ciitre A dunarea ale-Guvernult1 prepusese, prin art. 1S, gaterilora comunel. Articlulh urmatorii

19 si 20 ea cement' se LI datiSria a 25, In care se tratésil despre Ibsusiriieavé unü biuroil do faceri do bine, 114 alegiitorulni dintr'ufi eeenune, a datú

livadA pentru propagarea soiurilorü bum; loci.: la :IA di3cutiune fórto seriósiido poini roditori, u1 pepinterä de ducii fórte interesinte. In acestfi articlu, gu-pentru resehndirea dudilerü, si tauri, vernulii pusese ca alegatorulit so GAarinasari si berbed pentru imbunetfiti- mat 'inteifi romanfi nascere £65 serea soialut vitelorii. D. raportatoro coresuprimarea acestor article. D. prim-mini-

aibA ImpAmCmterirea mare, dope aceea

stru combate supria.erea austorii lu- so lie do religiune crestinA. Comisiu-

cruri folositórie si dice ce nu intelego 'Ica a modificatii aceste insusiri, puindú

Ingrigirea mare a ConliSilltlii eentru ca se tifi aleg)tori romiinit si

bertatea comuneI; si a do rrú fi a se co verb fi dolAndit4 impamentanireeadmite acesta, amid commie, in loch mice ei scotenda gicerea religiunea.

11011110111.1.210.

seno

se

ROMANULI) 1729 MARTIU.....mgmeesemmwmAgempt,

D. Prima Minista u, piimi ca se numai introduce diferinta de religiu-in legea comunale ; Inse Intreba cese 1'80 cu israilitii cari suntai Re-

mani. D. Boerescu respunse c perse-cutiunea nu mil este conforme cudeile seculului i ca se pue condi-tiune de merita israilitilorb co se yoreadatito In comune.

D. M. C. Iepurénu, sustine c nu

trebue a se lase israelitiI In stare deisolare si do priaronire ; caci aoésta arfi na primejdie nt numat sociale, dariisi pølitiCù. D. Costaforu orate, ca drep-tatea cere a se ncorda israilitiloredrepturi de óre cc lo impuaemat Inda-terirT.

D. vice-presedinte spuindii Adu-nArit Ca este mieelulfi noptai radica se-dinta si malaria discutiunea pe mane,

Vineri.MMIIIMM=MOINIMMENW .111111

Sedirtla de Vineri, 6 Martie. 1864.

La deschiderea sedintel se acordacongedie domniloril N. Mavrocordata,A. Prijbanu ai' Budiaténu si se incepediscutiunea Intrerupte asupra mnsuirebru unit! alegatore comunale.

D. Prijbénu combate ideia d. Co-staforu si cere ca mai Minna se se

constitue natiunea Romanä s'apoI ae

ae ocupema i cu israilitit.D. Lascaria Catargiu vorbesce a-

supra acestui obiectfi si termina prin

a cere ca so se dea si evreilorii ce

sunta de multii timpú pamanteni dre-pturile comunall.

D. Prime-ministru pune unù prin-cipal pe carc-lb desvolle ca nu reli-ginnea este aceea care ne opresce ada drepturi jidovilora, ci ignoranta aiprejudccatilo lorb. Dupe aceea face is-toriculfi plin de adevere ale nevalirei

jidovilcrfi In Moldova de la 1834 sipare la 1840 ai dice ca vagahondii din1834 sunta astädi ace! co cuprininda(ref pMrimil din targurile Moldovei.Guvernelo trecute dise, fecutii ni-mice pentru emanciparea gradate a a-cestei semintie. La 1839 sail 40 cativa tineri aft vent' se-ai schimbe hai-nele tai aú fostii oprati cerendii parintaiIona de la guvernii ca se le pue unitsemnia spre a so cun6sco ca suntai is-railiti ! Tot! jidovil do asta-ai ce afrajunse, In contra legii, a fi proprietari,nu stunt"' remain , ei sunte streini sisupuai la streini cu tóto ca plätesciiimposite. Guvereulti actuale, adause ,trebue séfi se civilisezo semintia is-railitä, sae se o sterpasce. A o ster-pi nu are do gandii, cad timpulfi Fa-raonilorü a trecute. Este darfi trebu-inta ce se o civiiisezc, de aceea aú ce-rule ca se facA scóla si et n'aii voila.Dupe multe mesure violinti s'ail fun-datil in 1860 sc6le in Iaai In care soadunasere 1200 elevi In acea centraleei mat multe mii In cele de prin su-burb:e. Scólele aceste s'eti inchisia si

la 1863 n'a &resiIú do crate nurnai unasingura. Si a ces!e nenorociri frt-

cutii de cMro tine edictfi alai minis-terului din 3 Iulie 1862. Evrcii lumi-nati din Moldova, dice, tifi regatta ge-vernula ea se-I silesce a merge Ina-into, ea se nu le dea libertate care -Iucide, ca se nu-1 sacrifice tine! majo-ritati ignorantel Acesta esto i dorin-ta evreilore din Bucuresot pe a ciiroraadrese cMre guvernü o citesce Adu-nArii. D. prima-ministru arete cat s'aocupatii CII emaniciparea gradate a Is -railitilorii, &Ira ce n'a foste secun-dotal de d. Iepurenu care i-a respunsaicii maI anteiü so se emanici'peze Re-Wain s'apoi evreii constatende ca aste-felt' chiarú in Bucuresci presedintcleconsil'ulut de ministrii din 1860 s'arefusatfi a lucre la emalliciparea gra-duale i cl acumfi de uadate cere Seli so dea emaniciparea complete.

D Primii-ministru termina fru-mosula sea discursfi prin a glee cetrebue se so einanicip eze graduale Is-

railitii ai se se face si el Romanii priasciinta, prin lumina si prin munce.

D. D. VAsescu combate emacipa-rea complete acume do uladata ai dicecat face acésta pentru ca Romanii suntainecati de Eyre! tóte letreprinderile.

Sedinta s'a suspendatii pentru case se inteléga euvernula cu comisiu-nea, ai dupe redeschiderea ici d. Co-staforu & ombato art. 29 relativfi la E-vrela érìl Adunarea amanandú discuti-unea :supra aceseui articolfi, la loculbseta priimesce arl: 25 modeficatb decomisiuno ca consimtimentule guver-nului. Dupe aceste articlu sunte ale-Mori Intr'uä comune Romenfi ai stra-inn. care yore fi dobenditil Impannênte-nirea mice, cari vora ft avêndii verstalegiuita, care vorti fi domiciliati In co-munA celia pucina de 6 lunT ai carevora plan cetre state contributiuni di-recte dupe urmätórea proportiune: incornunile rurali u6 dare de 48 lei, incele urbane, de la 3000 etana la 15000locuitori, 80 lei ai In cele de la 15000in sue, 110 lei In contributiune per-sonale si ionciarii. Se admite aveeeafemeiei pentru a da dreptule de ale-gatoriii barbatelui ei, cuma ai de ve-duvil fiului iei cele ma! mare.

Se esceptai de la censulfi electo-rale preotii, investelorii, profesorii, (lec-tern si licentiatii, i Adenarea se o-presce la art: 29 privitoril la Insuairi-le electoral! in comuna a Israilitnora.

D. Costaforu sustine acordarea de-pline a tuturora drepturilorti fare niciue conditiune alta de OM acea ase-date pentru toti Romanii. D. Crezzu-lescu combate ideile d. Costaforu. D.Prim-ministru sustine ca tot! fil aces-tei tere trebue se aibil drepturt; intro gu-vernulb, lice trebue se tie same de dure-rile legiuite a le poporulel Roman('ca so nu strige poporula ai so dice:ne ati datfi suptii jugulii evreilora.

So pun() la vote ma! multe amen-damente Beale presintata de d. Brai-loiu cede, asemino cade ai acelü alüd. Costaforu, amandamenturú comisiu-nii la care a consituptitii si guvernulase pune la, vote cu bile si cade fiindfi42 negre contra 39 albe. In fine, pro-punerea priimitive din p.. oiectulit gu-vernului sporitä eu amandamentulü d.C. A. alosetti se priitnesce. Articluladara 29, relativa la drepturile comu-nale ale evreilorii, este urmMorule: Is-railitii pamenteni, pine ce vorii aretacat aa simptimintele i moravurile ro-menilorb, ai Leiria la modificarea legalde facie., vorii fi alegetori comunali,¡Dirt] cetti pe lange insusirile de ma!susti (adice acele de la art. 25) vocalindeplini si una din conditiunile urma-tórie devil servinclii In arinala vorbli dolainda rangtaa de sub-oficiaria,dace aa severaita cursula de colegiaisee de vre uit facultate in Rotnlinia,dace verb fi fecuta studie regulate In

vre o facultato straine, daca, In fine,aú ietemeialit in Romenia ue fabricasail ye manufacture folositória torel,ai care ocupli celh pucine 50 meseriasi.

Adunarea a priimitil fare multe dis-cutiuni articlule de escludere ai acelerelative dreserii listelorft , afiaiariiIona, corectiunil reclamaraf, ai casärilalegerilorfi, si a cereetate tote capito-lunt 5 despre adunarea alegatorilorbcomunali reergandii ash:delft in sedintade aste-ai do la art. 16 si pane laart. 51.

Sedinta viitörie pe inline, Sambete.I. I.

11.0

PE STRADA.A tr ecute, in fine, carnavalula i

emu post(' ; aicit in fine, cadcarnavalulú nostru a foster lunge cudeosebire, pe candtat din contra in te-rile catolice ai protestante a festal Or-te scurtii; po candit intrerema ecume Inposte, catolicil si protestantii intre doluni In septentana patiniilorì i serbé-ze Itasca() la '1/27 MartiO , pe mandii

noi nu puteme serba invierea de cutircinci septemeni mat tardiii la 19 A-priliii, 1 Male. Aceste diferinte mareIn calcelatiunea pentru serbarea ceamai mare a christianismului ne esplical6re curnfr marea opositiune, co a git-sari proptinerea d'a lepada calendarulavechiii i greaitfi alü lui luhianui i d'aadopta calendarule r oh indreptatil ant'lui Gregorianii. letelegemú fórte hineopositiunea din partea clerului, carenu voiesco a so atinge nici cea ma!micet petre a edificiuluI religiunit, carecredo ce totil edificiulii se va _surpacande s'ar Indrepta ua eróre vechiä,dart] nu vorbimil de opositiunea cle-rului fórte neturale, ci de opositiunealaicilore, eari trebuie s'o spuneteils'ail aretatii multb mai inversunati incontra reformei proiectate, cari stri-gar' multe mai tare de eatii calugarii,si nu bitten] betrini ci mai cu samejuni, berbata cari trece do Invetati, deómeni ai progreaului; ei ati declamatiima! tare In contra proiectulut d'a a-dopta calendarula nee, cia voila' a neface papist!. N'ame pututii Intelege a-costa opositiune din partea junilorü,din partea unore 6meni ce se 'ngri-jescia fórte pucinb de religiune ai fór-te multa de placerile i petrecerile lu-met, de balurl ai serate ; acurnfi inseIntelegemil vutdatii ea' nu este,nici tine efectii fare' cause, nici nu fap-ta bra rnotivii. Eecii cause, ace mo-Uvula opositiunil lorb Dumnelerb s'afite mute ce vorii perde cinc! septertaanidin carnavalfi , cinci septernan! de pla-cer!, cinci septamitui de intrige d'a-In orb, chid septemane de nebunie, deorgitt, cinc! septamani de fericire! deuil fericire ilusoria, amagitórie, fie !chiare unú vista de fericire nu estemai pucinft fericirea. Era, dare, dupeplatrerea nóstrat, u grestne d'a se propa-ne modificarea calendarului tocmaI laIn ceputulft carnavalulul, i credema Cùar fi avute Inaeciair mat multe sorti;(chances) do reuaita, dace s'ar fi pusiicestiunea pe tapet6 acumit la Incepu-tulii ; atunci, dupe unii carna-valti de 9 septemeni, avuttit decätü unii postal de 2 septenalini: inteiaseptemana a postultai i septemana pa-timimilora. Acasta fare indonitalii arúfl venitti mai bine In socotóla aceleimaioritatl a omeniret care se plingenecontenitri de scurtimea vietei an delungimea orelorb.

Carnavalulii a trecuta, milscile aerein tratfi In intener;cule men garde-robii aruncate in fundulfr until magasinaintunecose, dare In loculli mescilorii,s'arete spectruni rcactiunii. Strigoiuliiacesta ne rênjesce In facia, no aréteUnti! si voiesce a speria pe cei slab!

Urea lorfi este unfi avantagiii pentrutabera ce aii pareslta si profitta ni-mica taberel In care aii SuntaMice 6ment fare credintA, fere convic-thine, cari ofera serviciula lore oricuI voiesce a le plati, cari serve orIco causia, destule nurnei ce nutrimen-tule se nu le lipsesce. Astfifeha estematerialulfi cu care are a lucre Re-actiunea ; astfifela suntfi luptatorii iei.Apoi ne puteinii mire, dace dinteuniiasemeno materialfi nu se póte produceanti capii d'opera, deeil tie asemenearmata (ste invinse In tate 'Dateline ?

Negresitfi, mai esista ómen1eari dorinte ai pofte reactio-

narie, iel mai gas2scil erica sateliti,cari, mai miserabili de Cate grotescatrupa a lut Fallstaff, accepta misiunead'a efectua acele dorinte si pate. Eibino, fie ! sear lastimii a lucre dupe pla-culb lore, nici nu merite a fi comba-tuti cu seriositate. Astedi numai sunta

este insuai care com-bate pentru progresa, spirituni secolu-lui care cu puterea aburului cu intélaelectricitatii merge inainte, merge din bi-ruinta In biruinta, si pe care Did cer-care a reactiunii !Ate popri Inmersultii sal triumfale. deqertft seopunii satelitii reactiuniI, aceI pigmei,actiuneI gigantice a peogresultn, e! nuvorii popri r6ta timpului dart] voriisfnrIma 6sele prin asurda born cercare.

Unri Cervantes, triiindii In timpulanostru, ar putea scrie unfi nofi DonQuichotte", cavalerulii reactiunii, corn-battendit progresula. Dace me eun6-sce urn"' Cervantes 'I amii pute desemnamaI multo originale penteue asemeneopera umoristica ; die! domnii ai dorn-

noltra cu tendinte retrograde,charù atuncI caul(' momentann suntnInsocitl isbanda aparinte, nu suntfinimice alai de cate nisce figure ridi-cole, nisce cavaleri de triste figure,cari In secolulú nostru so lupta, caDon Quichotte in contra morilorii devênta, In contra locomobililorti puseIn miscare cu puterea aburuluIl caripunii in contacfil Late popórele, ai res-pandescil ideile peste tóta suprafacia

Vedemil acest1 cavalerI atreactiunii, alergênde fare resuflare, inurma locomotive! progresulul, amenin-tandu'o cu ; mania lorti nupóte popri intent miacerii si silintelelore nu suntii de Cate ridicole. Pre-cumii Don Quichotto n'a pututti opripeirea cavalerescf, aaemineaInca cavalerii reactiuntal nu vorii opriprogresute. Iernescu.

Domnule Rosati!

S'a veautia in stimabilele d-v. aiariatde la 25 Fevruarie, erode curinte, publi-

de spirita. Dare timpula dorninatiunii can de une No. de 15 indivial din a-sale a trecutii asni- j1 nimeni nu maI cesta oraaita uat reclamare cutre d-v. plin-ctede in puterea lui, laid copal nu se ganduse contra d-lui Prefecte ai a sub-mai speriat de densule. Timpulti re- Prefectului ca ar fi fecutil ilegaliteli la a-

legerea d-luf Staroste actuale din acestiiactiunii a trecute ; omenirea Intragemancata din pornule sciintel ì chiarecopii nui gustate din fructole sale, chiarfiei pune mane po strait'', care mal'na-into Ii facea a so ingrozi, o desbraca

oraaie, pentru care aveme onóre a res-punde.

Petitiunea ce dice ca este iscalita de rate eancesta bine fricMóre Imbunatatire300 peraine este in cercetarea d. sub-. datoresce d-IuT inspectore generateprefecte chiara astaai asupra ieT, fiinda ca serviciuluI telegraficia, si publiciimaI hate. sub-scrierile sunta de wee con- ¡waste buna epistole, spre a da meri-de strentele sa'o si'si batfi jocii dedent ; prin urmare nu este adeverata turit ce i se cuvine si spre a servi d'aumplutura do paie fénii co umila remase cume slice dumnélore nimicnicite. se ImbunMati din ce In ce acésta pu-

acea figure ingrozitória. Dare, lucru Itnpositele de diferite categorie nu e- blicare.sto adeverata ca sunte neplatite, din causeca n'ali Incredero in d. Staroste , imposi-tele s'a plAtita ai se platesce , chiareceT sub-serial In disa petitiune an pletitaactualelut Sraroste. Starostele nu estevenetice, curna aice d-lore fera avere ,este pitnintianal de aid', are al proprietate Asa] -fele prectimit se face in America,In oraaiii, ia1 are depusa la Prefectura tradusA, prelucrata si naturalisata degaranta. Prin urmare cele aise de d-lore doct. Teodor Cihak. acésta bro.:.suntn calomnie. siure va da mare avere acelorti cari

Tote in aceetrai rubricat se vede pu- Cultive tutunulit, cad va Ina iita soblicata ua copie dupa cond:ca epitropiet din produce tutunul4 celti mat' si re-anuln 1863 da la No. 34 s'a chaltu- ducende ai cheituelile braciele:He lei 4118, '6/40 cu venirea d luT Pre- Pre Aulti este mimed unit sfantzik,feet(' ai a connisiunii intocmita pentru tra- ai se p6te gaisi la librAria d-lutgerea la sortl a tineriloria din plasa Mar- Not recomandenta. Acéstat car-giniT, suptü-scrisa de doue individe, ala ticice Mice eel cari voril voi s'omoral trecuta ama fi vruta se-le. dame pu- aibe se vora grebi a o lua, ctici s'atiblicitatii, dara in interaule pu- tremise fórto putine din Leal undo s'a

and, suntii renegatI, desertori; closer- blice trecemil cu vederea.

Domnulel ai aceste doue individenu arétli nimica despre acéstat sume , efts'a cheltuite rea sata bine, dare dupe catainaelegemil este In doue sensurT, pe de tiaparte se intaresca pretinsele ilegalitall re-lative la alegerea d-luT Staroste, atre pe dealta se atace directe onorabilitateasubte-precta, aretende i s'a date In manaune icosarre (slaba judecate.)

Ca se pan opiniunea publica judecade ce s'a cheituite ai se cheltuescil baniTacestia, suntemil Oat areta airula luerarilora maT pie large.

CAnde la 4860 a venal"' legea recru-tairiT, obliga teal plasa impreuna oraaulanostru a merge la resedinai sub-Prefectu-reT , Tirraule Ziinnicea sa traga la sertaacolo.

Vcainde oraaaniT nostri, pe itA

parte pe tom anule sunte tine No. marede tinerl chiarnetT din oraaulti nostril , atrage la soraa, unde lipsescú cu totula nunumat hanurT ai case de ospitalitate, dare

chiare acele necesarie de nutrimental.Obatea acestuT oraaita a indatorata pe epi-tropiA, -e cerA de la onor. Guverne ea tra -gerea la sup se se faca in oraaiul a nos-tru, uncle se aria bate indestularile in-lesnirile pentru plasa, obliganduse Epi-tropia cu tóte cheltuelile comisitiniT airecrutilore se le sustie dinsa , avenda Invedere ai chiare de era rnerse a-colo, tote ar fl cheltuite acasta surne. Sionor. guverna a bine-voitti a consimti laacesta cerere cu chipuli acesta s'a chel-tuite Oise sume.

Ear icosarule co s'a data d-hal sub-prefecte este pentru cumperaree de pane-pentru recruti la pornirea lore , acestecheltuelT, epitropiT depuindule depulatilordoraa'anesci le-a priimita ai le-a Interita.Eata darn ce acésta este calorie-fig

rea vointa. Ve rugemb dare d-le Re ,dactcre, se bine.voili a da publicitAfa aces-tea, spre luminarea opiniunil publice.

Bine-voila ve rugame d-le Rosetti, apriirni incredintarea despre deosebita stima

consideralie ce ve pastrame.Deputatiunea or. (Angel. A. Repaitov.

Alesandria. (P. MacoveT.H. Neculau , Stavri Eliad , M. Di-

mitrie (aceste mime nu s'a putute descifra),Ganciu Dimitru, Geoege Eliad, l'acu Niculau.

Bucaresd 7 Martie 18 64.

METEOROLOGIE.

Domnule Bedactore!

Noun imbun6ttitire ce s'a adusi1Ronidnului prin publicarea de t6te li-lele a buletinuluI metereologicii din ta-re, credii ea este simtitn de toti abo-na4i1 acestut (peril; pehtru mine,multumescii din 06 inima comitetuluIacestuI qiar6 pentru fericitu idele ce a

Permite-mt inse se fad, u6 sim-phi observatinne pe care vé rogia seo comunicati corespondintilore d-vóste:acésta observatiune, care este de uatmare important6 chiar6 pentru intere-sulii acestei publicatiunt, este ca d-niIcorespondinti se Insemneze In buleti-nele d-lorri dupe ce termometru factiobservatiuni.

Priimiti, d-le Redactorn, espresi-unea sintimentelorii mele de stima qiconsideratiune.

Stegineseu.

0.0 océstil ocasiune comitetulti a-

ciudate ! de si asta-di nu se mat gia-sesce nimeni, care se créaii ia staliaReactiunii", tote so mat gesesce Lancepartisan! raf ici, totb se mai gaseeciiauce ómeni, cari so Punta In serviciulaiei ; cari so facia preotil unei divinitäticalcite, unuT idola po care'le ail para-site top adoratoril set. Si fine suntüace! órnenia din cari recretezil Reacti-alma puterile sale armate ? Smite fu-pH din tabera Progresului, do sprecari nu interne (lice Ca at"' eaint dinservicia cu caraetere ; suntfi ómentcari penreune interesafi pecuniare, pen-tra une interese mersavii, aft foste go-nna ai aat trecutit in Intunericulii noptiico nine si bagagiii dinteuil taberat la

\OR MUM.de

CULTURA TUTUNULU1

oi.4,: Lmot,,i.aaaaaaaapaaa.a..44.0.4a ,,aaaagataioasalmraaan/.0*244,1

SALA BOSSEL.TEATRU ROMAN.

Socielnlea DrawaliedMarti la 10 Martiti 1864.

TLEPRESINTARE STRA_ORDINARAtn bnfliu1 D-lui L. WIESE

Se va juca PIESA:

ESTENEBUNA

(ELLE EST FOLLE )Comedic in 2 acte, de Wesville, tradusii din

Frantoseste de D. P. Georgescu

INTERMEDII MUSICALE.1. UNU VISU DIN ITALIA. Impromptil pentru

vioara compusa si esecutatii de D. L. WIEST.2. Marsil mere din Opera TANNHAUSER , de

RICARD VAGNER.

I

a. ROMANTU de FIELD. transcrierc pentruVIOARA.

3 b. SUVENIRE de HALL.Mazurca nationalaIPOLONESA.

C. BOLERO SPANIOLU. esecutata de D.L. WIEST.

4. HESPERUS KLAENGE, valsa de GUNKL.4. GENIUQUADRILLU, compusii gi Esecutat

de L. WIEST.PRECIURILE CELE OBICINUITE.

ineeputulti va fi la 7314 ore.

Blurou de informatiumeHrin mare rel IH Inca cu Viena i Su-

issa, am priimitil mai mutt.; Offerture deuvernemente Eeglese, Franceze si Germane

cu perfecta educatinne si bone Pisnistice.Profesore, Gouvernante, Machiniste eco-uomii e. c S. recomanda poftindu se onor.Nobilime la biuroula

FRIDIRIKU BINDER.ulita Numtesca vis-a-vi ee laHotelulti Koncordia.

No 259 3 3z

de vinzare ti inkiriatKasile din mah. Koltii, ate Serafirnú ale re-posatului Dragomana Serafima, cu incape-rile urmatore; 8 odai susa, 3 odai josa, cuh-nie, pivnita mare, unit beciii. grajda de 6 caIsoprona de 2 trAsuri si ca puta in curte Do-ritoril se vora adresa la d. Mihaila Maca inhanu cu teia in tóte pele

No. 258 3 ls

ROMANUL "/ MARTIE

IIRICOME

M A SIN E AGRICOLE

44 %Mi. 45444t34.142449 rem, 441.944x4;444$444447414JOThrt%454.3.16}kta4.4"444414K4U044.4/ 444

4

is tsIt:0.)AM

igailCAUtA

I DOB CI IITON Silt TTIMORTII(Lineoln-Englilera)

Cu acésta atmú onöre d'a face insciintare cA asemenea in anula corentii, ca in eel') trCellta, NOM4 avea in depositii o conside-rsbila provisiune de masine de treerata eu locomobilA, atAta la cele mai deosebite porturi danube ne, precumil si la Agentil nostri generali

A.LLER. si HARTMANN in Bulan;E§TI i in GALATI, avandù d'a trage in atentiune ea la febricarea masineloaú de tre-cratil care amil trimisü In acesta a n in Hrincipatele-Unito amü esploatalil tote sperientele dobandite acolo in nniI trecuti ,si prin conest mint , AEA aplieata considerabile inbunalatiri, care ne pupa in stare d'a preda acuma masine de tr., eratil care vora snrpasa tötilcelle-l-alte produse pAna actual.

De aceia rugarna pe d-lora proprietari s: arendatorl, care ail inteetie d'ast procura MA§INE de TREERATU cu LOKO-MOBILA, MAINE de SECERATU, de BATUTU HORUMBU si töte felurile de masine egr.cole, d'a se adresa cu ordinile lorit laAgenta nostril' generali.

WALLER si HARTMANN in BUKURRO'I saa In GALATI, c: re prin cuantitatea conside abila care este pusa in dispositiad-lorti sunta, pust in stare d'a csecuta l'ArA perdere de vr. me tote ordinde atingatóre.

Observamii Inca in susa nmita Agentura in Bucurcsa si I G bi se aPA tolú deauna töte lartile de resesrva de locomo-bile cä i mashie de treerata si ea in atelietulti a d n Buburesti Nora lì cst cutate, cu cea mat mare poclualitate si esacdtatetote reparaturrele provenite.

Lincoln Englitera .rebruariù 1804CLAYTON SIBUTTLEWORTH it Comp.

Conformandu-se la eele susa ret ntionate ale fabricel rugamii peatru complesantA, obseivart e si d'a ne adresa tó e ordinile a-tAta pentru nitqine cele nouI ca si p ntru töte posibilele revera lure asicuraudil din partea nóstra cella mai prompta si rea!ti serviela

Bucure§tt Februarie 1864

No. 194

Waller #i Harimann.Agenti generali at d-lor Clayton Shuttlevvorth et Comp. Calea Herestr5u No. 405.

Sab-semnata fabrica de masine in Pesta, recomanda renurnitele loi a PLUGURIUNGURE§TI ALE LUI VIDATS, din care s'aii intrebuintatil panA acumii mai multa de60,000 cu e lù mai Duna suecesa, asemenea iviAsiiiE de SEMANATU, GRAPE, MASINEAMERICANE de SECERATU de cea mai noua cunstructie, care in Uagaria mina' intre-buintate cu Una stralucitii succesii, MASINE de TREERATU, MORI de VINTUBATU side MACINATU, precuma tote cele-l-alte sorte de MASINE AGRICOLE. Mal virtosil a-trage atentiunea la MASINELE LORU CELE MARI DE BATUTU PORUMBU CU ABURt ()tn. de Fera, care sin pasésa tóte sele-l-alte pana acumil de efectula producerii ca si dedurabilitate.

Domnulii Corneliusa Szekrenyessy represintanta nlú Kasii Vidats, Bucureati Otelude Londra, va da o esplicat;une niai deslusitA, danda si gratisii unii mre precia curana.si Ina imeste uri re comande cari se vora efectua cu cea mai mare ponctualitate.

F..bt iea de Mqine agicole a lui V ID A TS IST VAN IN PESTA.No. 217 3 6

111111,11, !Gift. 1111W1ILJ

L. d, STAICOVICI.Ilauu t'rbao-Voclá No. 19 si 20.

momemsemlo,

MOR BUIRILE PIEPTULUISIROPU e BYMPEOSPHIAD de VARt

GRIMAULT C-1E FARMACEUTI la PARIS

52 a

Acesta medicamentil nogfórle placutit la gusta, unüremedia suverana pentru ta-maduirea tuseI, guturaiei ca-taruluI, gripeI, iritatiunelorapieptului, este asemenea deIMO 6414414114442144444rsar

cela mai kind electa pentru Ittsta (ollica), Prin nuturrrea sa ineetétla tusea si transpira-tiunila de nóptea ; morbosula redobindesce rapede sanatatea si puterea. Depesitil la Harissr la de la Feuilade, farms cia Grimault si Comp. La Bu cuuresei la farm:.cia tut A.Stt ege la Craiova d. Rohl.No.

Is

MAGAS1NULCLUI

NICOLAE TOANIDpodu Mogostii, vis-a vi dt Minis. Finantelor

ci: SENIVILL LA SOARE."Pe lanea mal n ulte arlicole le mìricarep ntru posta, aniü prilmila si o partida 11-LEW INU ADEVARATU DE BRWVU, de o ealitate superiora, cu precia mode-rata, as:a-feliii in catti top onor. comitt ni void fi cu desalirs're multumiti.

N. beand.No 192

Li3

Sine stiinta imbliciiSub-scomnata priam ste comande

1 pentru CARBUNE de PIATRA (ear-lbons de terre) prima calitate in ori ce4j1,,,.contitate, pi ornitanda efectulia cea maiAir sostla urmatóre;e Articole trel uincióse pentru postii, pracurna MARINATA de jaceIeratr, si eu preciurile cele mA moliSTRIDII si de KARAIATITA, STRIDH pi óspete, IKRE MOI de MORUNU próspete, 0 derate.

IKRE de STIUKA, IKRE de CEFALU de douA calitati IKRE NEGRE eu 16 lei ocaoa 4 Ag, aVa minelor de Carbuee dinMASLINE DULCI de VOLO si MICI, HALVA de Andrianopolu in tireebele KOMIIOTURI %Drenrova si Oravit k V. VALDNERde KAISE, CIREF, HRUNE, MIRABELE, CHINOA, ANANAS, PERE, FRAMPOA, töte Strada Germana, No. 8 casa II aca. u.in siropa de zahatti, PESME'rI d Me posla ENGLEZEgI si de HAMBURG, ANATARu

CI 9 No 188BUSE§'TI, KARACAT1T %A, MELCI de BANATU, MAZARE BU EASKA si de BRAIOVU

8 3z 41

Cu ocasiunea redeschiderit nay.-UNT-DE-LEMNU frant4ccsil in tiwchele au OCPOR, UNT-DE-LEMNIT GreceFcii, SMOKINE IA unii, sub-senmata se recomanda sere0 STA FIDE alese in cutit, PORTOKALE in ladite cu 45 1, i _Leda, BAHATLOKUM deD pi iimirea SIIEDITIUNILOR la tote par- EtSIRA cu Vhnilie, precurat i alto multe articole Coloniale tóte do cea uo.i butni, calitato ,ii 1 tile a Europei, si dintr'arele pcntru téraVpreturI mod,rate. Sup-sumnatii faca a lora plecata invitatie.4 eu preturi ficse si cde mai mod, rate. ki1.4. et D. STA1COVICI

Agentia a Societatit C. C. priv. aust. kNo. 230 3 2I ea drumurilora fera'e V. VALDNER.-A4 Strada Germaua No, 8, casa Rasca.

No 189 8 3zth:./-71L7t1r--517WW.::, r 4.7a171

11 Stabilimen-Se WA eu clime tula supta-serisulni din dalu Spiri inchiriap or1 de

a cultiva crestei ea viermiloril de matase, startdo a se fabrica srmanta. Donlonl se vodresa la supta inseninatula. A. Izescu

Bursa Vienei. WUscariiu p6 Martia.

Metalice 72, 351Nationale 80, 50Lose 93, 10Creditula 773,Actiunele banceI 183,London 117, 80Argintil 117, 50Ducati 5, 64

nu) ilos v h331ZA ILA,1 G.ALATI,

I 6 Marto 6 Martalei 200-218 170-207

160-175 180-20077 200 220

100-110 108L110134-149 118-14075 83 73_ 75

195-220

50 5570 78

Grail ciacara cal. I ebilaIdem carnila cal. IIdeas arnautaSecara ,

PorumbaOrelGbireaMeidFasole

7 7

77

1!

/

11

17

17

17

BacaaBertonBolgradaBotosaaiBrailaBuqciiCabula

07 MART iT 1864.

T. pt. ars. vint S. W. c. 10 gr.V. rece N.E. piat. fulg. e. 7 gr.Atm. ars fare"' pl i via 9 gr.6 plus, viat lin, rece, umeda.T. fr. lint E eald 8 grade.Nor, lint rece, cald 5 grade.T. nrs. v. s6.a sen. temp. rece

Calafatti '1'. bun v. slab, sÖre ciii. 12 gr.SOre v. tare, ree. S.E.Np. pló

Campuhinga Nebulosa, cold (3 grade.

S E

de vintlare i inkiriatKasa colonelului Ion Voineseu mahalaoa Ger-g ,ni No. 30. No. 134. 20

MMMIN

Insciin(are.CatI din d-ni Abonatl ai Casinulul Co-merciala sub-semnatil angajainentula de

la 15 Feb: uPrift 1860, pentru sus-tinerca luipc cursti de trei anl, precumii si pe Ct la dela 26 lanuarie 1863 si n'aii platila, sinta rugatisa bine voéseii a innainta AbonamentulücAci altfellO sîntí silita a ma adresa la locu.rile competinte.

No 209.Antreprenora A.

6

Un Girádinar%,Se eery pentru afara. !a mosie.

Cantreuzino nl a Cismeli-Rosie Nu 11 kiu. No. 180 12 2z

V A- TICNI m. E T .14.; G- i e ECaracala S6re co lint calda. Ismailli '1'. rece v. uscat mare N.

CT. ars. lin cad 6 grade.

C1..a adi'oAvrgelif V. S.rece um.neb. lap. c. 3 gr. laliplus 9 p16, glod bar. var.

aileni v. slab n. nópta put. ingbetaD oroboi

FoiticciilNor, linistit, cald 5 grade. Orilatetinaita amiasl sore frum cald 13 gr.

noroi omet casind sii in6ie. linistita call. 7 juruilt. gr.Flcii

Nóptea vije. cu plee mare. Pitesti Vint variab. &aid. 11 grape.

Ocna V. cilldura 17 grade,Foeaiii

plus 6 limp lin inser: umed.Guieti

T. are, cu disp. dc p10. C. 8 gr. RPelonei°

GG iaal

Hugi v.rec.u.st:.atun.si fu.pl.cupiat. R. Saratii

T. S. v. cad 6 grape. senM, vint N. forte.

Agriculture.Un ¡dune homme, connaissant l'agrical-

ture, l'elevage des Animaux, reducation desvers-a-soie la fabrication des vins et I, ssciences appliquées à l'agrienhure, desire ouegk une propriété, ou tenir la comptabih.6

agricole d'u e Fe:me, eu faire l'education a.gricole de jeunes gens.

S'adres ser au bore:1u du journal.No. 206 4 3z

9parmsow...-99.9...appwawm

N1ASINE 1W CUSUTE GLEBE 1 6 MERIC it NE

Paris, 30. Strada Rarnbuteau. 30, Pc-isal CV444 04)

41)

.rn.

,....aa-

arc;

Recomandama speciala inas.nel- de cu-

ed in esula

suta ale casil Watson & Comp. ierada ll'aina_nuteuAnc, e3sf)e,

illamslinerisa.dm.raldle sunla organi-ptemtAerielurictraarraile

eidoeboatarilora, cu-scartoeitopriel1(>1 rüu,

suloreselorn de rufe, 'Tait, mAtaserii, eor-seta. mantele, eonfectiuni ai allele.

Cusatura dobAndtta este picura (piqure)de anibele parti a stofei si nu se maI descos,,sistema Watson, Wheeler, et Wilson de 250 pina 300 fir.

Thomas et Leroy 50wton, pentru famila 65 85 ,,

3 40011

No 87i

George easa mede la viitorul sf

ts

Se inkiriaz6din suburbia Hopa Kosma, strada Kosma No.5 cu apropicre, de podu Mogos6i, case sacompune de 14 (AM cu sus si josa. intre ca-re una Salonii spatiosa, grajdiù de 8 caI, go.pronü de 4 trasuri, bucalarie, pivnita MCA-patóra de chid spre-lece buti cu deosebitavArOrie, si curte spatiósA Doritorii se pottladresa la sub-s( mnatula co locu ste In su-burbia CoiteI, strada Serafima. No. 9.

A lessandru Manolescu.No. 218 4 '2z

de vintiare LCat Istao vpa rliu cp°01 da

Mogosói, partea cea des; re pasagiii adicajurnatate. Fatada partii ce se vinCle este

de 9 7, stirr;cei. hi poduld Mogosói: Funduladespre Cot nescu in Ulrta KolegiuluI de 10stinjen1; si languid de 30.

Acésta Kasa are 4 pm Ovillii, cu odaile,bucatariile si pivnitile loril bollite; la eta-giula de susa sunta 14 c:anere si in curtealte 4 odai de slugi cu sioprona de 4 Ira-Burl si erajda de 8 cai.

No. 200 6 31.

oFIF.V7aVa7,L.-7,U.V73.:;.17

....!7°L4X7si

Damá EnglesaKroitorésa fina d Rochi si Mar-

tiL.

sendarie, cuma si de OM felula de Haine ilpentru copi.; preturile moderate. A se %

kadr. sa in pieta sf. Antona, strada 1k"

fnn-VodA, alAturi eu bisetica sf. Ion 1%,1nat. No. 5 ,!t¡

14 No. 257mei.x.e,m17w7L7474&...5lrez.,2z

de arendat Mosia Chlajna, eules i si Rudeni,

repterusaptuarlaille Aeli.

ranu, se da in arenda pi in licitatie, care vaavea boar la 9, 12 si lb a le corenteI, in lo-calult"' sub-st mnate1 Wits. Boténu, condIiile

1Gsv-Iuo

acestet art nduire se pota veden in ori ce i;11de la orele 9-11 diminnéta.

N . 256.Elcui Isvoranu.

3 dr

arendat Moside Cocasu dindistrictuld dîwbo

vita si RAtestii sad Ciupa din districtula Ar-gesia, proprietati ale Case! reposatului D--mttrie Raleta eta art nedéza pe termenü deeincI anI, de la 23 Aprilie, viitora inainte.Doritorii se vora areta la t¡lilele de 10, 16si 19 a le cor ntei Martie la sf. jtrO

canda s'a otAritil a se tine licitatia,nude potil vedea si conditiile arenduiri caresunlit in asemanare cu acelea a le proprie-tOlorti Statnlui

No. 231 3

rutui Nieolse Ioneseu din

Casele rni_norilortide inkirLtil rseavit3rit;:urbiti%

Alba, ealee Craiovi, in care esista Siminarulasf. Moropolii sunt de dat cu ehirie de la Apt ilieviitora. Doritorii se vor adresa la sub scrisaEpitrópt numitilorti ce sa aflA cu lAuina insuburbia Negustom i No. 10 C. liorumbaru

No. 164. 15 21).

de arettdat Mosia Vales LungaDimpreuna cu cele-l-alte itsrturPeutruilIla lPer8hosalt;

EDERA i CATUNU, 40,000 pruui si pro-prietatel, povarna nemtèsea, araturi si liveçilit-anima puturl d.. I Acura. Doritoril sa se r-dreseze Ja t ub-scrisuhl, podu Mogosoi No. 143

George Orr. Kantaeuz:no.No. 227 6 2z

V. mare ai rece nor calo 8 gr.

Tirogralia C. A. ROSETT1 nit:so Fo r Zuni Catmota) Nr 15

R. Vilcea T.inc fur.p16.cu pt. qii.c.4 gr.Roman cur.tem.7Slatina V. tare, cal. 6 juma. grade.Tccuci V. rece.ceru nor. add. 9 gr.Tirgovistea furt.s6.a. pt. a nine.Tirgu frumos teak 4jurn. gr.Tirgu Jiu vari. v. c. 3 gr. sér. Benin N.E.Tirgu Ntlintu Ninsó. terni. 4 asu.zero d.am.5T. Mitgurelle T. pos. v. asp. N. temp. 2 gr,T. Severiva T. neb. fail pl. si v. c. 5 gr.Vaslui