VINER I.ANIILIJ VIL

VOIESCET VJ1 PUT

'ira eo In níte dilele afari de WO a dona-didupd Serbiittiriii.

Abonarea penttu Bucurescl pe my. 128 letése tune . 64

Trel lune . **** 32 ee.Pe lunâ 11Unil esemplariti 241Insciinfdrile linia de 30 litere .Insertiunt 0 reclame linia . . 3 lei

WARIC POLITICC, C9MERCIALE, LITERARIC.

(ARTICLELE TRAMISE I NEPUBLICATE SE VOR ARDE.)

Direptoriulti 0. A. Rosetti. Gerantd respurKletorid : M. Caludescu.Pentru abonare si reelamári se vor adresa la Administzatoriul 4iariulul d. C. D. Aricescu, Pas.

4 Ianuariil 1863.ANIILII VII.

a

LU-MIN4?A.-TEF1,

Abonarea pentru districte pe anil 152 lei§ése Inne 76Trei lune 38Abonsmentele incepa la 1 §i 16 ale'fia-caril luneEle se fecii in districte la coresPondintit

§i prin poste.La Paris la d. Hallegrain, rue de l'ancienu

comédie, 5; pe trimestru 20 franci.In Austria la dieectiile postal! §i la agin.-tele de abonare, pe trimestru 10 format arginai

valutâ austriacâ.

Ronitin No. 13.

REVISTA POLIT*.

1 aJCURESCI) 3/15 CALIJIIU.

Aretarernü eri tabloultin sum-bru ee bee despre stareirussiel,ziariulú L a F ran c e. tuliä a.nunta, ziae avelii ziariú , 1 uptiue p 6 te deveni din 'le maigr av e. Opositiunea nu i skomo-tósi, dar fórte okrite, si Mostile."Totä la F r ance ziae ipta nueste numai In privinta buga xii kiiriskarea este si soaiale. .ealitateresbelulti eelfi mare este Dntra a-ristokratiei kare s'a refugit armak.Aaèsta, adaoge f6ia franc di, lup-tet ge va'neepe unü karan f6rtegravü. 1VIaioritatea din Ka depu-tatilorti nu va eede, s'aeelioritatenu se va modifika dake, putú varekterge la noue alegeri."

Revenimú asupra aeeaestiuni,fiinclii lo, este lesne de vi gravi-tatea iei , §i skuduirea eexe ue araduae In t6ta, Europa dakar des-lega prin lupt.k. Sperimiiserimii

y destultilupta;

sk-zi ,,. rekumfivol. alai la el' AvemiiInsi datoree a pune suptii publi-kului totil ee se ziele, In! §ati inref], si il'avea-a, dupe, ufroduse-

r magi gravele apretuirIlziariuluiLa France, se repro0 aei silate-va linie din ziariuliititei re-aktionarie din Berlin, Ga a Kr u-e I I, fiindù la ele WI o s'o gra-vitate si mai mare opiniunise defOia frangese. Publitandärea pro-gramei sale, G azet a ti I ziaela de nu se va ink ta bu-getulti, guvernulaue se11mergi fir'', bugeüemokra-tia va silik a sede; pc ail pe-51ritii si Kamera senioriepresinekpoporulti si -téra.

In Prussia suntil. In Nrii doueKamere §i uea seniorialf ku gu-

i vermin". Negresitti la kaneniorialeil di 4re-kare autorileteernului ;I inn tokmal a4ea autorilii p6teii duge le kàtastrofe data aza a tre-1 ue peste voifita Kamer

Dale', kamera are In eekontestabile, e' putere aku sémi in privinta bkopil sviti akumii lee gite implini o leskaii m

'' site, dal, aeele imposiintliii votate de adu

, fi unii guvernii kare sportilii nu saie inkikopii ? Póte li unfi guatitti inlatii se nu vézle mai mari perikle,

tere ne-, este maiT. Martiu nu p6-in impo-until mai6te dark

po-e seitiare se fadikilui s'a-

supra natiunii, daki ark; se viole-

ze legile uele mai sakimposite ee nu

tujìí votate de kameradesiertft elf" va aye Innatului; elk n'are drepSitele mai 'nainte d'amera deputai1orì i ptiunea, kontribuitorif, adatoria d'a refusa plamene kasu ne va ragemplini-ea impositele k

Huila' amai

ilorti? inrea Se-ta impo'e de ka-are na-

eptulti §i'n ase-lii '? !m-a arma-ll Dar nu sate elk k se pune

afari diu lege i ki uei kari staii liilege suntti totii denna multi" mai taride WO uei kari suntii afari? si 'n a-eésta, eestiune este ueva §i mai multü.Natiunile eele mai blaeitle, eele mai a-'aortae suntti fOrte suseeptibili i fOr-te viue lanai este vorba d'a deskidepunga; kumú dark va putea isbuti, untiguvernii kare se pune singurk afarbdin lege, a deskide prin sui punga thlarui kontribuitorifi, s'agesta atunui landpunga lui este Inkisi prin puterea le-git? si kiarti de void(' privi eestiuneanumai din puntulii de vedere materiale,este 6re anevoii de 'ntelesú lii niaiunii guvernii nu like dispune d'o pu-tere armati aka' de mare Inlatti s'oimpargi In Oh, tdra, In tOte orasie-le spre a le putea implini ku silanisee imposite ue nu i le di legea?Mesta este peste putintb ; astil-felk

este kredinua nóstra,d'aeea-a In nu se vaintr'o néra, tint" *guventi atitti de sim-plu in latti se kréza, hi va putè im-plini imposite ne votate de Kameri,null unù guvernii atitti de simple InWO se se puil elù insu-si afari, dinlege, se rediee asupri-I e natiune In-trég's ie sustine legalitatea, si se s'a-relive astii-felú In aele mai kumplitekatastrofe. Dark va ziee uine-va, pre-kurnO orl. ee guvernii se teme de ka-tastrofe, totti astil-felii se temfi de din-sele §i tóte nauiunile §i prin urmareeetalianil vorti pkti 1( se evite age-le katastrofe. Asia este ; natiunile sunttipretutindine f6rte konservat6rie si d'a-yea-a induri mai bine multe rele deWO a s'arunka In lupti. tnsi fa-karelukru isi are otariele sale si uestiuneaiinpositelorti este unii otariti peste karenimine nu póte pii. Natiunea seie

votarea impositelorii de latri. Adu-nare este yea mai de lapetenk kie-zesk de viéte, pentru dinsa. Ea seiela dab, i se va lua auea kiezesia, aperdutù totú, este m6rti, i prin ur-mare, m6rte pentru mórte, este 'nv e-deratti ki va preferi a lupta, avinclúastú-felti sorti de slapare, dekitti a se da firs tepee unei mortisikure.

Regele Prusiei este, prekumú zi-destulk de 'ngeleptii ka se n'a-

runee niui Ora niqi tronulti seii In a-semeni katastrofe, s'avemii ask-zi drepto nouk kiezesia, kuvintele prin kart arespunsO la faim6sa adresi a Munieipali-

ue este deja kunoskuti eititoriloriinostril. Nimine, zise regele, nu sep6te indoui de sineera mea vointbIld'a sustinè si d'a protege Konstitu-tiunea, afark de yet kari voieskti asemina ne'nkrederea s'a tukra In lion-Ira uniril "'titre Rege si Wm Etadark la Regele repetesee din notiva respekta konstitutiunea , si sun-teink prin urmare in dreptil a kredeIn se 'nseali Gazette Greuiei,landä biue ki dalei. Kamera nu vainkuviinta budgetul guvernulti va merge'nainte. eestiunea uea inaneye pune pe Prusia in ferbere va ti,kumii ziqe ziariulk L a F r a nc e, maimultO o aestiune souiale de WO ees-tiunea politila §i ekonomiki a Buge-tului ; data partite tie represink G a-z e tt a Krueii, va ti atitü do órly6

In kitú se voiaski a readuve in vi -g6re reaktinnea feudale, si daki aueapartiti a nobililorti ri.ti.uiti va isbuti aImpinge guvernulti Fte kalea trekutulut,apol atun4i, temerile emise de ziariuliiL a Fr anc e vork fi fOrte temeiniuesi de sikurti lc kumii ziee ayea,ILupta 4e va inuepe va fi fOrte gra-ve," Kitti despre noi, ntimai kute-zimti a intra in 4ereetarea unork yes-tiudi din Mtn" aktú de grave si nenarginimti pentru latelegerea eveni-mentelorú presinti i viitórie in a re-produue mai la vale; atitti opiniunileemise de Gazette partitei aelei feo-dale WO si respunsulti regelui la a-dresa Muniuipalititii din Berlin.

Ziariula W an dere r, anuntiindiiskimbarea ininisteriului din Konstanti-nopole, spune k'ati fostü destituiti kudisgratia, si'n lokulú 1(11.6 s'afi numitúdoue pers6ne fini. idsemnetateo korespondinti, partikularia, a nóstra,din Konstantinopole, ne spune lukrurisi mai grave tie 1e&'ea Pressei ne 0-presue d'a le publika ; totil ee putemilspune din :Agee korespondintb este kiisgonirea ministrflork se zive p'akolok'ar fi provenitii din kausi ki. ei s'arfi opusfi la readueereaSe vede ki'n anule inuetatii, ianiuia-

in aerü ;norouire msi. ki i terapeutika a fb-kutii progresuri in anii aeestia.

Korespondinta nóstr b partikularkne vorbesve si despre Greuia, §i 'ntreallele ne di. si urmit6riele seiri ye ledimii sepal reserve kuveniti.

I, Adunarea generale a Greuiei adekretatil ka Statuin se se guverne Innumele lui Alfred, kare sfirsitiiva fi regele elenilorú. gele sépte in-sule ionive York fi, Vita la Fevruariii,pe deplinti unite ku Greela si se fakilmarl pregitiri In t6ti Greeia pentrueelebrarea Uniril."

Se sfirsimil komunilandil guvernu-lui o seire fórte insemnak ue ne dbkorespondinta n6stra, partikulark dinKonstantinopole. Ea ziee hi. patriar-chulti Ioakim ar fi protestatú prin zia-riulii seü K on k or di a, In privinta ye-rerilorti tie s'a zisfi k'ar fi fikutü pa-triarchia guvernultri Rominù In eestiu-nea averilord monestiriloril zise inki-Date. N'avemil auea fOu spre a putèkontrola relatiunea korespondintei 116-stre partikularie. De si noi ne vomúsili s'o dobIndimii, guvernulti tan póte

ku mare lesnire zisa fOui. §i da-ka korespondintele nostru nu se va fi

guvernulti are de sikuriiputinta si datoria d'a spulberarile patriarchali.

Paris. Ziarulii La Petrie" a-nuntk ka. Papa a fipsatii definitivfi pro-graina, sa kare in kurindfi se va da lukunoseiuta imperatului. Baronele Grosa plekatii in grain mare la London.

Berlin, 8 lanuariti. GazetteKruaii urmarea programei selein kare ziee hi., data nu se va hike-viinta budgetulti, trebue se mérga, gu-vernulti fen budget'''. Demokratia va

a yede ; partitele 4entrali ailperitil , Kamera senieriale represinta,poporulti i tera. Si de kamera de-putatilorfi nu trebue se desperinifi. Or-ganisatiunea armiel nu se p6te revoke.Trebue se se fetch distinktiune hare le-gea militnrk i ordinanta

Berlin 9 Ianuarifi. In respun-sulk seti la adresele de feliiitare pen-tru atrial not" ale Muniuipalititii §i a-le deputatilorii ora§iulul, Begele mul-timesue pentru bunele kirk urbri sipentru asigurarea devotamentului lorfikredin4iosa. Fiindü ki s'a vorbitii

de situatiunea generale a terei, ziseprotitti de okasiune spre a ante

la nu atitii starea, ye se numesue unkonfliktri, produue turburare in epirite,el ea mai alesk este resultatulid mieiturburiri a spiritelorti, kare din neno-'mire mai kontindb. De simiere mea

d'a sustine i d'a protege kon-stitutiunea, nu se like indoui nimine,afire numal de auela kare voiesee asemena ne'nkredere si a lukra jim kon-tra unirif intre Rege si ten. Avelelukrurl ee, dupe, intima §i konseiin-ti6sa mea konviktiune , le sokoteskidneuesarie pentru prosperitatea patrielmete, trebue se eerkti a le efektua, inuerkulti limitelorä konstitutionali, printóte mizil6uele de kart' pot(' dispune ;o trelatórii me kunóseere a intentiu-niloruí mele nu trebue, nu p6te se mepopreski In aedsti silinti. Misiuneatutorti inteleptilorú si bine intentiona-tilorti din tóte klasile, §i anume a re-presintantilorii komaniloril, este d'a e-samina in linisue si fini. pirtenire si-tuatiunea, d'a impristia konviktiunealastigati i d'a provoke o intel,gerea sebrii lukrurilorú si a intentiunilordmele, Intro awl a kirora ne'nkredere

ingrijire resulti dintr'o eronah, a-pretiare. Dakb fii-kare dupe, puterilesale va faee agesta, atunei va revenilinisaea In spirite, pe kare o doresuekasi mine ori ue kredineiosù Prusian."Din parte ofici6si se deminte skomo-tan ki. aktualele ministru de agrikul-turf, domnu Selchow, va fi insiruinatku direktiunea ministeriulul de interne.Numirea komitelui Usedom, ka amba-satorill la kurtea Torinului, este sikuri.

Ziariele strbine ne adukti es-asupra ueiderii unui funktiona-

rik allí politiei de lure ne vorbise zi-lete trekute o depesii a nóstri tele-grafiki. Ueisulti nu era unti funktio-narifi, und denuntibtorie de la Gar-lowin, kare se 'nfauisia la kasa komi-siunit tesaurului spre a priimi rekom-pensa denuntiirii sale, akolo a fostiilovitti de mórte k'unii puumarifi.

Athena, 3 Januariu. Duminikatrekuti s'a Meal' la iLordulii Elliotdoue demonstuatiunl In favórea primi-rii alegerii din partea Prinuipelui Al-fred. 1VIerkurea trekilti s'a tinutü adoua sedintb a adunirii nationale. Laesamele mandatelor de alegere se iveskmulte alegerf ilegali. Domnii Skarlattsi Elliot priimeska nekontenitti dope-tatiuni. Parole generate este Alfredsak republika, pnin kare voieskú a silipe Englitera a eede. Se prepteseeo adresi a femeielorti kktre reginaViktoria. Nuvelele din provinvie suntiisatisfilat6rie, numai in provinuie Mai-ne dornnesue o agitatiune. Guvernultia pornitú o korabil de resbelk spre aurnairi si a prinde in Archipelagil peunk piratti kare pirre akumil a jifuittimai multe koribie merkantili. KorpuItiofiefarilorti a deklaratti ki va aperaadunarea nationale In kontra ori lanaiatakfi. Adunarea este komplek. Lo-kotenintele kolonelti Artemis Michosa fostú numitti inspektoriü generate MOarmiei si maioriuln Zimbrakakis koman-dantele orasiului. LIngi. Patras s'a in-eendiatii o fabrila si s'a omoritu dl-rektoriulti iel; si lingi. Lamia s'a in-timplatü unti asasinatfi. Nuvela hi d-nu London, 6 Iauuarik O depesii,Bulgaris ar fi Inueputü negotiatiuni ku publikak in ziariulti Times" de asti-Suedia, spre a oferi koróna Greviet prin- zi anuntik: Republikanil impingfi pe pre-eipelui Oskar, este neadeveratb. sédinte a mentnea neklintiti proklama-- Viena, S lanuariú. Korespon- tiunea st a o publika la ;multi not]. De-dinta generale pune in perspektivi, grab- mokratii fake opos,tiane. Situatiuneanika deskidere a dietel Ungariei si ziue armies': uniunii este astüfelii .in keth ju-ki este probabile ki se va facie in kur- stdila grijile. Konfederat'i ati reclobin-uIú sesiunil aktuale a dietelorri dita Hoiysprings ì ati strikatfi arovi-deskisti. Ziariulti Presse" osservi siunile grbnadite ai,olo la valOre d'ola agesta Organulti othiosti, asia ni jumitate de milionfedolarl. Positiunease asikuri, n'a zisti aueste kuvinte fir armiei la Rappahannok a remasti ne-iliul o intelegere, ai le a publikatii ku skimbati.

aulorisare ofiqiale. Data este astiifelid.i data artikluld nu este niimai o sim-.

,pli manopere , kalkuilk pentru 6rekari skopuri dietall, nu va rekunóseenimene ki guvernulti anuntii prin a-4esta uplift din pasurile uele mai In-semnitOrie." Avesta, afirmare g-bsesue,In Korespondinta Scharff o desulintireformate; atieste, publikatiune se esprime,astlifelk Putemù koinunika din sor-ginte sikurb, ki grabnika konvokare adietei Uneariel pusi in perspektivi deziariulul General-Correspondenz" este

d'ort ue temett. in eerkurileguvernementali ale Ungariei nu se hi-n6sue nimìkú, kare ar putea intemeiagrabnitia ivire a unorti eventualititi akonvokiril dietei Ungariei. Dakb Ko-respondinta generate esprime opiniuneaki dieta ungureskle va fi In lukrare Inavelasi timpui kasi dietele de dink6gede Leitha, atiesta nu se póte privi dekhtuí ka mill semnü ki. sesiunile aue-stork diete se vork prelungi mdtirtimpti. Rationimintulfi Korespondintelgauerale nu merit'', Insem n e ta tea, ieuncle ziarie II atribue, neliindu delatOopiniunea subiektivi a until Omit liarenu kun6see de lokú hipregiuri.rile Uu-geriet, astafelú e'er pute se vorbeska,de grabilka adunare a dieter ungariue,.Iiindu nu s'a fi,kutti pentru a-1,sta niulgea mat mi hi preg.t.tire. Di it pOte hizisele korespondintei generale nu serail

niutiltil de law o inallopere, o4erkare, kalkulati spre a Lille se vor-béski organele guveriamentali. ale Lin-gerie!, s'an In Ore knre privietb,tali% dietele de dink6ci de Leitha.

Kowtantinopole , 3 lanuariú.Sultanulfi a I&titü detoriele lui VelyPasia, fostulti ambasatoriù la Paris, Insumi de 150,000 fratmi. Baronele Pro-kesch a avutti o konferinti ku Aali Pa-ia atingktórii de fortilikatiunile (Block-

heuses) muntenegrine. in Seraiulid ve-kifi a isbuknite unit inuendiú In loku-inta ,unei femeie a fostuldi Sultana.Multe lukuri de mare valdre afi fostftnimieite. La Marash in Cilicia este maretemere de komplikiri noue,Turgii voieskii a esekuta pe kapil ar-ineniborü resbelni4i

--iLondon, S lanuariü. Ziariele dela Newyork ku data, de 27 Devembreasikuri, hi situauiunea armatei fran-qese la Messikfi este fOrte kritiki. Rin-durile iei se golesku (zeuinaézi) priamorburi §i provisiunile aliwentarie lip-seskti. Aginti all fostii trirnisi la Ne-wyork spre a'si prokura akolo provi-siuni. Ainbasatoriulti mesikank a pro.testatii, dart' domnu Sevard nu voies-ue a interveni.

Newyork, 27 Degembre.inainte nasuerea ka negru nu va mai

fi o impiedikare d'a se faue uetitianùsuptú konstitutiunea staturilore unite.S'a deskoperit gigantine prevarikatiuninil din partea furnisorilorù guvernului

Se krede lii presedintele Linkolnva publika proklamatiunea de emanei-pare la anutfi noii, alert, din staturileDelaware, Missouri, Maryland, Kentu-cky §i 'n uncle pirti ale Virginiel, North-Carolina, Louisiana si Tennessee. Ne-wyork-Tribune asikuri la -se vord In-tokmi regimente de negri, spre a asi-kura emanuiparea sklavilorft.

Madrit, 5 Ianuarifi. In kame-/4-a`deputati1orti s'a unti proiektfide legeoatinetoriii de modiftkarea ta-rifeI duantaiie pentru ferti, bumbaktialte artikle. remisiunea mat multorti

funktionart se konfirm; se asi-kur h domnu Coelho, ambasatoriultispaniolfi la Bruxelles ar fi datil demi-siunea sa. Maresialele O'Donnell a do-binditfi noue dovezi de Inkredere dinpartea Korönet.

Linz, 8 Ianuarifi. Astzi la 11ore s'a Deskisfi dieta AustrieI superi-6rie de latrl lapitanulti mere, kare InkuvIntulii sefi zise, k a doua sesiuneInwpe suptil nisge ausphie favorabill.Reichsrath (Senatulfi) a fostti obuni pentru tratarea konstittOonaie aafauerilórú vieteI publiqe. S'a sleetbiuroulti i s'a inf4isiatú patru propu-neri guve.inamentali: 1 egea komunale,dreptulfi de patronatil asupra skólelorti,konkurinta biseriget si alegerea supli-mentaril pentru reposatulfi senatoritiEdel-bacher. Mline se vorfi esaminapatru alegeri noue de deputatI pentruEnns, Steyr, Wels i Kirchdorf si sevorti diskuta preliminariele erei (bud-getulti spetiale allí provingie0 pentru1863.

Triest, 7 Ianuariu. KonsiliulfiKurtia Eybesfeld a plekatti la Parenzopentru deskiderea dieteI. KonsilieriultiKlinkowstram a fostil numitfi komisaritialù guvernului.

Prag, I lanuariti. Din parteaproprietarilorti mart ail fostii alest pen-tru dieti profesoriulti Jaksch ku 184

abatele Zeidler ku 181 voturi. Prin-ele Adolf Schwarzenberg dobtndise

106 si abatele Rotter 104 voturl.

Studie asupra budgetultii.(Vezi No. 349 si 355 din 1862. si 3 Ianuariu 1863.)

IV.

Venimú akumil la partea 3-a abudgetului veniturilorti vsmile i sa-rea," i vedemil k domnu ministrude fivante evaluesae dreptula de vamsasupra importatiunei, hte 5% ad va-lorem la 9 1/2 milióne, kare n'a fostilde inta de 9,123,303 lei 21 parale,adih o sporire de 376,696 lei 19par. Va se zih, k& krede h'n a-nula 1863 se vora importa in térspentru 7,533,920 lei mai multe nrsr-furi din strsinstate de kilo im-portatti in anula 1861 si 1862. Da-k lumù In kousideratiune multimeamsrferilorú ae implu t6te magasiele,plingerea generale a tutoril komer-aiantilora la nu este vinzare, &lamai lusma in konsideratiune k& in anii1861 si 1862 s'ati importata multamai multe nurfuri de WO trebuiaspre akoperirea konsumatiunii, si kiprin urmare auésts grsmsdire trebueneaperata se eseraite o reaktiune a-supra importului anului viitoriti, sun..tema in drnptil a krede la domnuministru se'nséls in evaluatiunea sa,la, nu numai nu se vorú importa inanula 1863 pentru 7,533,920 leimai multe msrfuri, 9i mai puaine delaal in anii preqedinti ; d'aaeia ar fifosta, dups psrerea nóstrs, mai rationalea se nargini la suma de 9,12,303lei 21 par. resultatula konstahriloril fs-kute i inks a recline atjésts sumsle 9 milióne tokmai. Data resulta-tut(' anului 1863 va trele peste a-aele 9 milióne, ku atitú mai bine vafi la finitula anului de voma psi unaprisosa neasteptattOn liasa tesaurului.Suntenati de pirere la este mai ra-tionale. a treae in budgetti veniturile

minimu, de latti a ne fale i-lusiuni trekinda ka probabili sume mari

kari apci nu se pota realisa, kiqi prinauésta ne kresmti numai difikultstineajunsuri pentru viitorifi : faaemil kel-tuiele in prevederea unorti veniturimaginarie si apoi ne psima in strimp-torare, ne mai saiindil de unde seîmplinimù lipsa provenits dinteunakalkulti gresita. Este multa mai bi-ne, dups pirerea nóstri, a psi la fi-nitula anului una esaediate de testauna defiaita.

Domnu ministru propune inksrestabilirea dreptului de esportatiune

treae in budgeta in sums de8,300,000 lei, adiks ku 19,252 lei17 parale mai multi.' de WO in tre-kutit Saimil la onorabilea Adunarea respinsfi auésti propunere de res-tabilire, d'aaea-a nu mai avema a neokupa de dinsa. Krederna darti kinu putemil treae venitula vamale inbudgeta k'o sums mat mare de lataea konstatati, adila 9,123,303 lei

21 panto. Keltuielile atiestui venitfisuntti, prekumil vedema in budgetulakeltuielelora de 1,671,850 leianume :

Direktiunea vtmiloril lei 169,800Personalele administrat. 1,086,840Materialele . .

77 415,210lei 1,671,850

kare skszindu-se din venitulil bruta,result's una venita netto de 7,451,453lei 21 parate. Keltuielele pentru per-aeptiunea venitului vamali suitù prinurmarn 18 y, Fis-ne permisti aziae la aaésta ne pare kama ;

indirekta kare asórbe18 1/2 la sut's s'ar putò inlokui prin-tr'unti imposita direkta a larui per-geptiune n'ar okasiona o keltuials a-titti de mare. Lukrula nu este, póte,atita de anevois de WO se pare laintsia vedere.

plstesue impositula indirektfialú dreptului de importatiune ? Direptilila pliteska komerriantii, darti indi-reptil fapts Ilù pliteska konsnms-torii, adiks top lokuitorii in genere.Ama vezutil, ki produktula netto alùdreptului de importatiune este mai pu-ainil de 71/2 milióne ; dala vomil re-psrti aaésts sums la kontributiuniledirepte ; pe kafi nu le vorna kalkuladups evaluatiunea domnului ministrude finanue in sums de 76 1/2 milió-ne, qi numai dupi konstatirile fikutede 54 milióne, ar yeah pentru flu karekontribuibile unfi adaosii de 5 1/2 pa-rale la leulti kontributiunii direpte deori naturs, sail 14 la suts. Saimafórte bine h qei mai multi vorii dapreferinta unui imposita indirepta, fiindala este in aparints mai puaina simp-

daril noi kredema din kolitraki este mai avantagiosa a plsti iievamai multú ka kontributiune diréptsa slap de tóte diferitele kontributiuniindirekte. in alte artikle ama des-voltatil ideiele nóstre pentru unifika-rea impositelorti, kare pe lings alteavantagie morali i materiali, are sip'aaela d'o mare ekonomis a pertiep-tiunii, o ekonomis, de kare neaperataprofits kontribuibilii.

Venitulfi konsumatiunii i espor-tatiunii sirii este kalkulatü in budge-tu!ti anului 1863 la 9,650,000 lei,pe kInda dupi konstahrile fikute n'afostù de kita de 9,399,725 lei, adilaunii sport' de 250,275 lei. Nu sqimasi nu 'ntelegemti pentru alesta ve-nail se produks mai multa de lataa produsir in trekuta. Póte, pentru kre-

Ill/1111111 ULAU 71

suerea poporatiunii, dart], de vomil admite In konsumatiunea va kresae, nuputemil admite la asemenea va kresse

esportatiunea, din kontra ne tememala va Asa, lçatji se Hie la s'a es-portatti in trekuta marl kststimisare i la lokurile in kari esportsmiisarea nóstrs s'afls aprovisionate ku im-bilsiugare pentru mai multi ani. Kel-tuielele auestui venitil se urla la3,972,973 lei 20 parale, din kari2,605,413 lei 20 par. alokati pentruservitiula administrativa ala salinelortisi 1,367,560 lei pentru transportulasiril la Dunire ; adder, ku 2,801,253le1 20 par. mai fmulta de Wit in tre-kutil. Se observimil aai la, kiarti du-pe evaluatiunea (putinil probabile) ad-lui ministru, venitula salinelorti Inusporesue de latil ku 250,275 lei, siku tóte auestea dumnialui propune aimmulti keltuielele auestui servitia ku2,801,253 lei i jumetate. Intelegemao adsogire a keltuielelora, dala aaeaadsogire korespunde k'o kresaere pro-portionale a venitului ; adila, dala k'okeltuiéls de 1,171,720 lei venitula afostù de 9,399,725 lei, k'o keltuiélide 3,972,973 lei 20 parale, venitulain proportiune ar trebui se {is de31,871,824 lei 20 parale ; nu lute-legema pentru le se immultima kel-tuielelele ku 2,801,253 lei 20 paraledala alea immultire nu produle delata una adaosa de 250,275 lei avenitului. Ori vede la din 816-sts operatiune results kuratil o pagu-bs de 2,550,978 lei 20 parale pen-tru fiska. Ne aptinema d'ori ae altükomentariti, laai unde vorbesae logikaaifrelorti, kuvintele suntil de prisosa.

Venimú akumil la partea a patra,P o t i 1 e. Domnu Ministru evaluesaeaaestil venitil la unti milionfi i jume,tate si ne arils la a fosta dupl. konsta-tulle Mute in partea Romsniel de din-kolo de Milkova de 677,543 lei 33 par ;érti in partea de dinkóle de Milkovanu s'a pututa fase vr'o konstatare, fi-inda ki venitula aaestu-a se kauts Inregis numai de la 1 Maiti. Lusndaaaésts osservatiune in konsideratiune,kredema la evaluatMnea de 1,500,000lei pentru tóts Rominia nu este e-sagerats, din kontra, ni se pare la a-deveratulil venial alti po§telorii ar tre-bui se flu si este inteadeveril multamai mare. Dana se vedemti intuiú kel-tuielele aqestui servitiù Vedemiidupi kreditele akordate in 1860 ser-vitiulú postale -a kostata 3,300,344 lei8 par., érri pentru 1863 domnu Ministru aere 4,420,269 lei 20 parale,adila mai multa ku 1,119,925 lei12 par. Aueste keltuiele se imparta inlei 718,920 pentru personale lei1,051,300, 20 par., pentru materialesi lei 2,650,049 pentru subventiuneaintreprinzetorilora ; inn la aaósts su-ms trebue se mai adiopmti statuladirektiunii postilora kare se sue la175,800 lei ; totalele keltuielelora esteprin urmare de 4,596,069 lei 20 par.kare produae, dups evaluatiunea dom-nului Ministru unit venitti de 1,500,000lei ; lass prin urmare Statului o pa-gas de 3,096,069 lei 20 parale.Una resultata fórte tristit dala ar fiinteadeverti asta-fela si data n'ar e-siste una mizülokú d'a prefavese dinauea keltuiéls unti venita saú aela pu-tina d'a restabili eailibrula intro kel-tuiele i venita. Nu ne putemil espli-ka pentru ae, dam din aele-lalte kel-

tuiele de 1,946,020 lei 20 par., Sta-

tulü phtesqe intreprinzetorilorti de

poste o subventiute de 2,650,049 lei,daki totti venitulú nu se urki de latil

la 1,500,000 lei ? INIcs esaminimiivedemii ti tóte veniturile

suntii trekute ku Intréga lorti

adiks Brutto ; la servitiula postelorilInsi vedema ks nu s'a proaesil asta-felt] ; dups regula komptabilitstii ar fi

trebuita se se tréla intre veniturilepostei si suma tie kosts speditiuneakorespondintei Statului i intre keltu-iele kostula auelei korespondinte; adi-la kredema ki ar fi fosta mai ratio-nale a ziae la korespondinta Statuluikosts 3 mili6ne, laai nu putema ad-mite la in suma de una milionajumetate este koprinss i speditiuneaStatului. Resultatula fin 'ndouiéls arfi fosta tota aqelai, Insi ar fi lipsiWigresita i ipokrita ideis la Statultikeltuiesue peste 3 milióne de lei pe antinumai spre a prokura prartikulari-loril plvierea d'a putò laletori ku kaide poste i d'a intretinè o korespon-

una i alta ku plati. Kre-demil la sistema d'a da drumurilepostali in intreprindere este in desa-vantagiulii Statului si la ar fi multamai avantagiosti a le lua in regia Sta-tului sail a introduae sistema breve-telorti. Ama vorbita despre aqósta maipe lug' in alte artikle speqiale i kre-demù de prisosù a mai lepeti 9elezise.

Nu este, de sikuril, nimine karen'a inteles0 neqesitatea unei desevirsitereorganisatiuni a servitiului postale, nueste nimine kare nu simte testa sun-tema inapol in aiésts privints lu kom-paratiune ku staturi aivilisate,niminò kare se nu se rusinézs privindtistarea materiale a aaestui servitia, ka-re se nu dorésla a lepeda in sfirsittiuna reti invekitti, ge ne fase rusine.Trebue se rekunósaema h guvernulaa inaeputil a fase óre kari imbunets-tiri in servitiula postale, aaestea suntainks departe d'a korespunde ku tre-buintele terei i ku inaintsrile epoaei,darti aelti pupal s'a fikutù unit in-aeputil i ar fi de doritil a se mimio komisiune speaiale, insirainats kuelaborarea unui proiekta de reorgani-sare, potrivitil ku mizlóaele i ku tre-buintele terel ; proiektulú auela se sesupuis pe urms in esaminarea Ka-merei, kare-la va amenda unde vapsi de kuviints. Saima ki esists lu-kniri preptitórie, s'ar putè aduna tótesi arú putò servi komisiunii in lukrs-rile sale.

Se trelemti akumti la partea aainaea, in budgetulú veniturilora karetratézs de produkte diverse si de pro-dukte din subventiuni, dara aaésti e-saminare vomil pentru artiklulaviitoria.

Wintherhalder.

Suveranitatea

qi

Monastirile vise inehinate.(Vest No. 354, 356, 369 din 1862 si 3 Ianuariu 1 863.)

V.

Ne temema de interventiune fisarmats, flu diplomatiku. Ei bine, pen-tru ki voma resolve noi ka poporasuverana aestiunea monastiriloril ku-tropite de lati-va venetiai, de ksta-vaderbedel de lati-va lupi askunsi in peide oi, interventiune nu va fi. Si pen-tru ? Pentru la si interventiunea

fakil iterventiuni ori de kute 0

are 101e iei, proqedura iei, N

alarmrs Kamilaufuele aele negrde be ori punga lora lea dedats ste amenintiats ku sersde kin 0z1 okil nostri nutini ;ate koutirrieigupluu

nteri.

i

plak

estrsmutdreptia popóreloril, este o legefests i liberhtii i a indepen

firbnatiudorti, ka tóte sede a ;e guverna dups kurro vosi dekUViifltii. Niai una popergem jal mika drepta de a sesteli a n guvernulù altuia. Didreptole ae petal apartinò

Untiuni, uveranitltea este fin inaela ai pretiosii, §i p

popfire trebuia se-16 rteze mai mare skrupulositatnu vel se-la injure, se-111 dekiarù pentru o eventuale dea lori

(natiune 41 alege unape, u depositaria alù suvesale. F4a II inkredintézs lui

priviarea guvernamentuluirevestfre ku drepturile sale.ea sinus este interesats despniera J Lire usózs de puterikonduoriula datittréba iqi unel puteri strsinekunosstia despre adrninistratilestui uveranit de a se erigedelatia ala konduitei sale sisili sokimbe aeva. Data Ipe suiii sei ku dirt, dah-i,ku affirne, este tréba natiuniiindre de a-la indatori se Lo ka ai eaitabile i infelépnu a uia strsinii Atrésta-iinter iunii intru WO se rajpersó domnitoriului. Ea nepfirb ge grada se suie residator pninipiu1ui de eskideiames Ui struinii in ele ditale

ralminte vorbinciti,unii fu priviti in tottiai delikatu. Este VE

a seirelui, este nekonte .prinaipiele dreptului gil

suverana, republikau, tare satitrép intrebuintare a

lora suveranitstii interiere este deslatusiatú

din dam Aqéstu intrare marginile sale in

dek's nu trebuie a jigtrebuintiare in alteesemplu, o natiune areskimba ku desevirsinsi forma de guvernal

ifika raporturile i atr

interkaka luki dtotamonaplinaatribuprinapasatiarets legaea-asAsia,tulastitutide anile drbal iduiek,u

aaestaveni Ina faqeAnglia,doktrininterveEa n'aqipiü dtiasuntti a

interiórisula aldreptulfi justifiginte nelutd, adkare se&se invterventiturilorúpóte fisitateatuirii drintervenla ta kil

aele lalte popóre aeste skimburi, ale kriti

ele una kasa defen in anii din art

própe asoluts pentrin interesele altora

e esaeptiuni la wrestbtù in kasula unde siesele esintiali ale uminAiate inteuria kip

prin eventtat. Stata. Si kiarit

ea konsiders ese

e intervenire, ka nepde lata prin qea

tate, prin o neaesitatatuntri land' Stat

ameni

ne in Statula void', alósts atingere a

erane ale until Sta

ifikata de lista prin

odiiril otarielorarilorú érisi suveran

tut, i nu-e legit

aaeste otarie i d

I Vatei.Droit de gens,5 0 55.

ROMANULU: 44 IANUARTU.

nta seriosil amenintiate, si nu e o litert mártt pe hirti, ominqiunl ka falsitttile tie invóktva venetiqi, in sustinerea usurplrilorasi hotielora lora enorme, atunqi, in-terventiune in qestiunea monastirilorasi niql in all", qestiuue nu se va faqe,nu se p6te faqe. Suntema autonomi,putema se ne regulIma in intrula ka-sei nóstre kuma ne va plaqe, fbrii ada you niminul se se amestiqe. inlaturi dara cu parasilii! In laturi culipitoriele fanariote. In lâturi cu acei;corbi de reü augura ce de secle se a-batfi pe corpula Romania' suga sän-gele, carnile, cre(linda ea emórta nafiunea; nu, nu e mórta ! Vaide cd ce vora fi chiamatt odata nain-tea judeca(ei; sale. in laturi derv4ii,societate de zpocriti avari karl luati a-verile terei de sekle, ftrb a- i da ni-mika niqi ka preoti, niqi ka 6meni;kari v'ati fhkuta kapitaluri i palaturiku dauna unei natiuni intrege, voi a-'lei le ve ziqeti ministrii, apostolii a-qelui 'Jo aú murita pe kruse dIndu-veunù esemplu de modestil, de priva-tiune, de religiune, ka1itfi pe kari nule strip niqi imita niqi respekta, desile intelegep fórte bine.

Kredeti in interventiune ? Kredetiin protektiuni striine, voi i ai vo-stri ? Bateti in palme i ve bukurati ?Asia va fi dala in vinele romtniloranu va mai fi kurginda o pikituri, destnge strbbnuna. Asia va fi daki unapopora intregii, nu se va fi situratad'a ve arghti voue o mirrb de para-sitf, spre defaima sa, spre skandalulalumii intregl. Indertù, i nu uitatinitli voi niqi protektorii vostri, ori kariarù fi ei astizi, la este aqi o na-tiune, kareva sqi a-siori kul ar

[mail in momentula kindri Euntu a-Ote. Interventiunea, intealt kuvin-, este resbelulti i t6te qirkunstirile

darr unui Staff kausI legitinm desbela, Ii daa In aqelasi timpU i unaobile de intervenire. Anglia ail do-Aita lc& data sqie a emitee, pre kr,ta asolute pre atba j su-irni, sqie adesea ale si pune n prak-fb. Evenemintele din Italia i ope-itiunea unifikrii peninsulei it 1859,,enimentele din Turria i 11Dntene-ru, evenirnentele próspete Gre-a, sunta konseqintiele qele 'AM pi-bite si firesqi ale prinqipiub nein-3rveniril prekonesata de Any.

Kant, in operea sea dore Pa-w perpetua, profesm opinileaiqf una stata nu trebuie 3 se a-aestiqe ku sila in konstitnmea;uvernamentula until altil Sta. Elantrébt prin ie s'ar autoris: aq6sta ?)rin skandalula le ar da u suve-lna propriilora sei supusi? Ira skan-lalula ar fi mai kurinda tlektiune,

tota kasula, skandalulinu ge-nerezt O lesiune.

Interventiunea este violanea qeatnal flagrante, lea mal barb, a drop-unilorú altuia. De s'ar adie ea ar

una skanda1ì i una pdu pentru autonomia tutorii statura. In-erventiunea In trebile interie si dinifarE ale until statii intenbndu-seaumai pe neqesitatea maniii eqili-Drului puterilora ar fi, 41e31e maimulte ori, lovirea prinqipiet gene-:al1 de independintia natiuna.1

Ara avuta rekursa in3ste ar-Ale, de mai multe ori, la ;oritatea

luminile unul publiuista nsultatele tat lumea junidilci, restata de

lumea literariT. Auestarblilistriy Whez, lunga

Staturi Unitedoktre aqe-nei, i sedeiqei 3rikane,

sqiutriI irk ote en-

_ sulitm interesante. Nunerniinainte teoria sa, spre a sui qe),indeska amerikanil in o ris a-Ita de importante, el, age aú sui-itú ku atita blrb, pro-merile de intervenire irruitórie,le puterilora europiane, miz-

okula neintelegerilora eieolitiplktualminte.

Mesta emininte pub4 vor-)inda despre suvervnitatea rióri.b aiatiunilora, se pronurrtia k inter-Tenirii stninilorú in eserritaqesteimveranitIti.

'A crede, (lice eta, cániile aillreptula de a interveni cti 'a pen-'ru a 'impiedeca desvelirea 'safiuna

pentru a derapena prosfea na-iunilora vecine, este o prestre a ed-it/ strambetate este cqia ederatd,ncitta nici mai este nevoie4uta."2

Asia dari, éti ki Europatea betrira, si in tinera kb, 16-iriul 1110dernil ala §i alaLonstitutionalistaului, interviea esteiondamnatrb : Interventiun66 mainne resbelulü, kiqi a'isésU in re-litate, nu are ratiune d kura-,isertma, delata atunqi se a-aki otariele i drepturilui altatatil. Nu strima dakl seku-arislrii averilortif monastir(esfiunele pun administratiune in tb, pótei privi1 ka astafelia ? 1)1,5 sta-ula romina, daka aqesta are otutonornii a sa, dakt aufa aq6-;ta e pusl suptil garanleptului?ublika komune europiarkl age-

dreptii e egale pentru)pórele

I Theodor Ortolan, Regbirnatio-nales et diplomatic delr, t.p. 103. Dalloz, bun gen.,\ro. Droit des gens, N etc.2 Elem. du droit des get, p ar-tea II, chap. I, . 3-

de este in adeveraapera drepturile iei kontragene a le lalka.

Iulia Mariu.

De si in relatiunea nóstni, in pri-vinta arestiril d-lui Sichleanu, s'a zisilkurata ki Politia a proles(' dupe Lie-rerea justitiei, de si se slie lit Po-.litia nu este, nu póte fi, de kttil fi-dela esekutórii, a gererilora d-loraProkuratori i Presedinti al kurtilorajudekitoresql, i prin urmare nu in-telegema tonula lelt1 uskata ala d- luiKalimanu, publilam5 însi epistola sa,ktui ea repune din nor' qestiunea laapretuirea publikulul, s'a d-lui Ministruala Justitiei, tota asta-fela prekumaarnü fostti pus-o noi, i kind(' estevorba de nedrepttti, klut.bra okasiu-nea d'a repeti a Iona publikare pen-tru a se vedea mai bine de gel kari atisi puterea i datoria d'a le urma. Dinaiesta punkta de vedere multimimad-lui Kaliman ki, ne-a data okasiu-nea d'a readuqe aminte o arestare 96 okredemii in kontra legilora s'a publi-ka i mandatulii de arestare, data ded. Presedinte G. Ikonomu, in rrrtnaavokatulul d- lui Plaiano kare onora-tula avokata a geruta de la Politic,ajutoriula materiale d'a duqe pe D.Sichlianu, nu numai 'naintea justitiel,

kiara akast la d. Prokuratoria.

Domnule Redactoria !Ka si nu adaste publikulfi anti

tirnpii mai indelungatti relagiunile asu-pra ilegalitij.ii1 komise de PrefekturaPolimie in afayerea d-lui Silileanu, pu-blikate in jurnalull d-vóstri, din 30 si 31Devemyrie, vi komunikú doinnule Inkopie mandatulti in virtutea laruia Pre-fektura Poligit, ati dusn la Prokuroriepe d. Sihleanu, bine-voiui domnule ada publiviti.jii aireste pugine rinduri, du-pl kumú aui publikatti înkriiuininilekontra Prefekturei, si prii1niÍ asigun-rile deosebitel mele

G. Kaliman.1862 Devembre 31.

PIUNIIIPATELE-UNITE.Noi Prq. Trib. Coreclional Ilfov Secsia I.

Mandatil.Dup", yererea an hkutfi domnu

Ioan Floresku, proknratorull DomnuluIAlesandru Plaino, prin petitia laregis-tratl la No. 3943, i s'i di agestii mandat,prin kare onor. AutorihtI politienestisi Administrative din Kapitah, sint in-vitate si, bine-voiash a fave de a i seda, tOte ajutórele posibele spre a a-duye la prokuroria ayestif kurtI pe d-nuStefan Sihleanu, akuzatfi de d-nu IrianBIllyeanu i Alesandru Plaino,atakatti prin niste artikole inserate Injurnaluth Rommin.

(Semnatii) G. Ik on omu.(L. P.)

No. 4956, 1862, Devembrie 22.

Onorabilii Adundri Eleptive.

Domnilor Deputati!

Top Rominhi. luminati i bine-ku-gehtori sqiú ki una din ramurile ser-

kare trebue mai multinkuragiate i desvoltate In téra n6stri,este instruktiunea layi ea estefIntbna prinyipale de prosperitatesekuritate pentru tóte natiunile in ge-nere i mai alesfi pentru natiunea ro-

ahtii din kausa positiunii salegeografiae, ka natiune de ginte latiniIn mezu-lokulii natiunilori de ginteslay"), kitui i spre a o ridika din sla-derea In kare ail adus'o grelile si fu-nestele imprejurbri ale unlit trekutn,ae nu este de lokii depirtatri.

Subskrisii avindfi a4éstb kredintiaflindfi de reoa direktiune, ge se di,

instrnktiunei publiye ku desfiintarea a1700 skoli komunalI, prekumfi i denoua situatiune ire se faye profesorilorpubliqi prin budgetulti anului 1863, tri-mesti In desbaterea onor. Parlamentiide Wm d. Ministrulú KultelorfiInstruktiunel publiye, ne siwimù datori,

partea intlia la patriotismuliYeti luminatú alfi d-vóstre, domnilortiDeputatI, ka pringipiti de utilitate ge-neral', mat mai nekontestabilii, a su-pane la Intelepta-ve apreiare, ka uniiye sunteti investiti ku puterea de aregula toluln pentru binele publikii;mime kuvintele prin kare kredemiililanduse o situatiune defavorabiliprofesorilorfi publivi, prekumil propa-ne mentionatuln budgetti, se di ins-truktiune publige o lovire atitir demare in kitù anevoe s'arii mai indreptasi pane pre aderbrata et kale In vii-torah

Budgetulii propusl pre anulti 1863.a). Atala prinaipiuliiprofesoriloru, eskludindfi, clup",

noua regulare a studiilorú gimnasiali,mai multi din trinsiI a le larora atri-butiuni le akumula la me putini.

Prinuipiulfi agesta de inamovibili-tate pentru profesorii publi4I a fostiineatinsú i respektatei kiarti in timpu-rile yele mat grele pentru Ora n6stri.,

putemii zige, hi agestii priayipiú afostii unii mobilú tare prekum vet maimulti, daka nu pentru totI de a imbri-tisia kariera profesorah, pentru kb leoferia stabilitate si demnitate.

b). Onorariile profesorilorti detóte gradele suntii slazute firb veriunfit motivii imperiosti, yi nume subfikuvintfi de a le egaliza saù uniformaku ale prolesorilorti din Rominia depeste Milkovii argumentfi putinn validdin tOte puntele de vedere i unikti inspeyia sea, pentru ki wrest', sladerenu se mai vede figurindfi Iii niai oramun de serviyin publikû, vi ink"kresyerea salarilorti fonktionarilorti pu-bligi votati de onor. Adunare a Ro-nrbniei de dinkoa de Milkovii, nu nu-mai la este mentinutb in Oh intregi-mea sea, dar inkb i diurnele se vedtransformate si adaose la salarie.

Este pe hug", avesta de mare ne-aesitate insemniaate ka onor. Parla-

mentii si side ki, asia prekutti se a-onorariele pentru profesori, si

ink", nu se giseskfi multi dintre Ro-nne ku invetituri, kare se fie voiosia se aplika la kariera profesorale ,rentru la ea este atitil de grea, pre-latn este de delikah si in sine demare important"), flinch"' meniti a daterei 6meni kapabili, probi si patriotiluminati, de kare avemti ahta 1ipsilA

Apoi kiarú kresyerea i skidereasalarelorri unui korpül fini verI unümotivú impuitorn, neapiratú, yeeaarú gere ka aaesta se fie o misurbgeneral", pentru toti funktionarit pu-bli4I, este In sine o mare dekonside-rare si ridiki, veri Ye prestigin, veriye respektin si uvide veri ye zelti,stinge verI ye fokti sakru, kariera pro-fesorale n'arfi mai avea niyi o onórenigI o konsideratiune si prin urmareye bine sari ire 6menI aril pate pro-duye skólele ?

e). Budgetulti nu tine seine nivide diversitatea lokalithtilorti la dife-gerea emulonsentelorn, yeea ye se fayeIn t6te terile luminate remuneratiuneaeste ayeeasI pentru Bukuresti si bassikasi pentru aelelalte opide romineunde vietia e mai putinti kostitorie; Inunile, kiar pre juarbtate.

d). Asemine nu se kousiden ,spre rekompensare, nivi greutatea sailimportenta obiektelorii de invetituri ;totú aseleasi onorarie pentru obiekteleye yerti studii si meditatiuni lungi kasipentru uele ae de nature lorii saranusórie si 4erti putira preparare.

(Urmérb subskripturele une marenumerti de profesori).

ACTE OFICIALLPrin dekretti ku data 24 Deriena-

bre 1862, dupe propunerea hkuti prinraportil de d. ministru Sekretaril deStatfi la Departamentulti Justitie D.Paull Viorianu., fostulfi membru la des-fiintata Kurte Inaltb, se numesae Pro-kurorfi de Seksie la Kurtea de Kasa-tiune, In lokuln d-lui Iorgu Kreténu,trekutii In alb, funktiune ; d. NikolaeDimitriu, este numitii Supleantil (kan-didatii) la Tribunalulti Tutova , in lo-kulti d-lut Nikolae Despinesku.

Prin Dekrete ku data 20 Devem-bre 1862, dupo propunerea Muth prinraporturi de d. ministru Sekretarri deSteil la Departamentulti din Intru , d.Mihail Viisorenu se nunaesye sub-pre-fektil la plasa Jiului de susii din ju-detulú Doljn, in lokulfi d-lai I. Iorgu-lesku; d. N. Protopopesku aktualuladirektore alU Prefekturei judetule Ar-gesii, se permuh in aueeasi kalitattela judetulfit Musyelii in lokulú d-luiPetre PirManu, kare va treve la ju-detuln Argesii In lokulú d-lui N. Pro-topopesku; d. Iordake Kakaleténu sekonlirmi In postulti de seffi aln Bin-roulni servitorilorfi din orasulfi Giur-giu, In lokulú d-luI Georgie Mirka-lesku, trekuta In alt" funktinne; d. Mi-liait Briesku se nurnesye Sefri alfi lu-kririlorii din prefektura poliliel last ,In lokulii d-lui Toma Varatic ; d. Ior-dake Kostin se konfirm membra laSfatulii Politieneskii din Prefektura Po-litiei Iasi, in lokulfi d-lui Aleku Eus-tatiu. (Monit. Ofiviale).

11.111i.11.

FELURIMLKomitatulfi asoyiauiunii ziariuluiRominul ii are phyerea a annntia,

dominlorri aktionari, kb la finitulfi a-nent 1862 suma abonatilorn agestuiziarifi a fostfi de 1785. Mesh, semi,de si f6rte mila in proportiune ku po-poratiunea, ins') in komparare ku tre-Wulf], si landfi niyi o fOu nu s'a 'ra-ttan urka mai mitt' de suma de unamie abonatI, este fórte

Komitatula Ins", mai are ink", ostare fOrte plikuti a anunta domnilornaktionari. Venitulii anuntielorii, kari afostri totii-deuna la wrest", fókb maimare delatil la t6te yele-lalte, nu treyea inn in anii trekati de suma de12,000 let pe ann. In anulfi 1861 .,

s'a urkatti la 19,416 let par. 7; si'nanulfi 1862 s'a suitri la suma de 33,889lei, par. 19.

Meste qifre ariti nu numai in-semnetatea Ye a dobimlitri wresti f6h,yi inki desvoltarea e ie komeryiulti,

kumti toll intelegti insfirsita ki pu-bli"itatea este puterika pirgil a ko-meryiulul. Aaestil progresú, Men int6te In anulti espiratil ne di dreptfise kredemti ki va merge kreskindrisi ki prosperitatea ayestei asoviatiunieste il'akumfi asikurati.

Se syie h, multumitb initiativestbruinte domnule doktorifi Baraschsi fostului Kaimakamú Alessandru vodbGhika, s'a fondatii si la noi tint spi-tale, are inki inteligintea si'n adevirridoktoriyeska organisare ki mamele ko-piilorti suntii priimite in stabilimentilspre a sta ungi kopii lorti bolnavI

a-I servi, a-I bate., dindii astii-felfi yellmai mare ajutorifi saiintei medikale, aju-prin am6rea lint' de maim, i putem

ziye, asikurindii vindekarea. Spre aareta folosull Yell mare ye produye a-gestii spitale, este d'ajunsil se faiemnkunoskutii anulti 1862 s'a klu-tatfi inteinsulfi, de si n'are delatii 60de paturi, 1920 de kopil bolnavI ,s'a tratat i ku medikamente gratuite dateafarb din spitale 2140 de kopil. Binekuvintati frb darn fondatorii agestuispitale !

o korespoudinti a IndependintiiBelgive spune la se sustine f6rte kifostulfi rege alú Neapolil s'a fi boluii-viLli de minte. Kindfi era in vIrstsde 14 ant, dintr'o Intîmplare san prin-tr'o kombinare krirninale, elU a fostfiveninatfi s'agelii venial a atakatii fórteorganisarea sa fisila si'nteleptuale. A-kumti, impregiurbrile politiye, si p"r",-sirea soaie sale, kare yere stbru-inti de la Papa karte de desp",,,te -lazindii poste o konstitatiuall arunkatii pe nenoroyitirII inteo monomanii

.

kiarii de nu va fi inki deibunii, este inn grozava rei pr. 1..1

Intre alte prorekte ye au fiinfiyisiate dietei Suediei la 8tokhelmse afh i propunerea dornnului Wal-lenberg, direktorinlú bum de a Sto-kholm, atingb tórie de introdaaerea ti-ne sisteme kornune de greutate sr me-sun, pentru staturile Nordului avindnde base Impirtirea ze limale ; si pro-punerea dotnnului Merin riling-1,06id'o reduktiune a tarife duaniarie kuskopii d'a degfiinta sistema protektio-nish i d'a imbri visia skfinbulü liberi.

Ingeniariuluí domnulfi JamesW. Whittaker de la New-Iersey afhkutii o inventiune, prin kare se potüdermna koribiele ka skuturi de fernk'o usiurinti teribile. Guvernulfi ¡mi-ne'''. a pusn In dispositiunea lui o ko-rabil de resbela ye se afh in kon-struktiune -pre a aseza pe chisa mayina tut

qitimul in gazeta Cape andnaval Nevvs" la la mosia until dounniiMostert la kaput' Bunet-Sperante s'adeskoperitir o mini, de aunt,.

D.

Subscriere pentru D. Alboteanu.(Vezi. Rominulii No 352)

lei par.Suma publikatt . . 1042 25

Radu C. Goleskn . . 32Teodor Vainer, din FoksanI 5George Corbu .Chircor Manka .Nikolae RadoviyiAWL'. HerskoviyiN. TeodoreskuD. Hristodoru .Dim. Aauu . .P T

. idem 12. idem 10

. idem 2. idem

idem 3idem 2

. idem 6idem 14

10

16

2416

beromonahul Macarie Goles-. . din Foksani 14

Konstantin Petresku idem 6Alexe Kanga . . idem 4 32Konstantin Karamhu idem 4 32George Nekolati. . idem 4 32J. Sain . . . . idem 2 16D. G. J. . idem 7J G idem 2 16G. Stabislati. . idem 7Anton Karmnliti . idem 5

D-na. Anika K. M. . idem 2 20D-la Ovanes Maksim din Tir-

gul Onyi ' idem 2 201199 19

in realitate s'ai priimitti 108 lei,de la yei trekuti azi de Foksani,iarri nu 124 par 34 kam póte a-testa adulatorulfi gropului, D. G.Dumitreskti, si din kare s'an ph-titú portull 2 lei, par 20.

Administratiunea Ziarialui.

Korespondinta Romänulut.

D. Nikolae D la Bailed. No-meraiimtal le desuane de gene 3000galben'f dal, kg doLinda, sere ne-arrant an garant in Bakaremti, "Ili 12h sat% interesa; ini ageasta, nentra or-fanii ae nrotegi; altfel, dobiezele ne

noli mint grelle; iar Zarafil nu santaoegi

D. K. Koutia, la Fshigenii. S'atinrimit kostal trei abonamente, in SE-ma de '152, karn ini kostal n 10 eaemnlare din Misterele uri 6esemniare din noeside d. Sakelarie,ricutra kare 'gi malgameske.

D. II. Stdedis, la Matra. - Amnriinait abrmamental d-le ne semestralkorent; dar ri itat SIfttil trirniui lel36 portal ziaralal nantra d. D. N. (_;..f.i-doy, V. Miklesku, Pavel Sederlis, Tientra krì am nlatit krl nortal, kum ates-ta ini euistola d le dela 26 Martie, a-nal esairaa,, Wi ragistrul nostra de ve-nttari. Te rog mi d'aaests data, 'ren-tal; refairea agestai kredita' ge ni amfikut. Salim e rniks, dar inkrederea afost Mare; mi avagia omalal e kredi-tat sae onoarea.

K. D. Arigeska.

de itwiriat Dela sf. George vi-itore trel magazii in kalea Mogoinoaisub kasele de loksinns 1e d-lal Va-sile Papa No. 16. Doritord se voradresa la d-181 insuml in toate zileleulna la orate ctos-sure- zege.

No. 1. 3 j.,111

ie arendat Momia Stameamtidin distriktal Ilraxova ka derairtare deIlloeurti de o ors ss ds k arencla dela Sf. George anal 1863 avind o mienogoane de aratara mi ftneags ne sea-m nronrietsui, din kare trei sate slutsemsnate ke grie de intiia kalitate.Doritori SB note innelege ka d. IorgarArion sale d. Lazsr Gerasi.

No. 1823 3 3z.

Padure de tricatil. IIsclarea dunekomsna dni, Distriktul Vlamka, nla-sa Neajlovalui, k8 intindere de 1400nogoane, lemne ger; se ds in tsere,Doritori se vor adresa la nronrietaralde kauitan Movils ge loksemte in stra-Kraiovi No. 108.

No. 1833. 1 2z.

Oeslacere de Marla.Marts de inarkitanie in alina lin-

skanilor" h Kakowa de ANT, ge akams'a tniitat In blial melari alatari ka qtIde mail nainte magazin din kolne, ota.-rind a se desfage dio artikolele de mar-kitanié 'IC a inal rbrnas8 ka nialtnintil de 25 nips la 50% DoritoriIse vor adresa la pared& magazin karese desfage ks dessvirmire.

ChampagneAi grand mousseux qualité superieur 10 5Sdleri 11 10

BordeauxSaint Iulien 9Chateaux Margeaux 1

11 10lafitteMadére superieur . 13 20Midaga 10 5Rhum de Learaique la bouteille

. 10 5premier qual0deux-erne apatite . . 5 25

Tot la insmits1 magazin so aflaZaxar, kafea, goaig, romil jeamaikaokaoa ks nrem8 moderat.

Dimitrie Hetrovits,No. 1753. 2 mv.

111170MIN.11.1....4761.

de vinzare. Ihdurea de nemomia Linovenii sag' Boldu, 1/2 ors toannroniere de Bakarenni se vindo suretanere. Doritorii se vor ingellege kourorietara, d-nei Aleksandrina Voineskatie lokbemte In Batimte, kasele d-laiStamati Harissa, No. 5.

No. 1819. 6 2z.

Andreas Treeitsler.Se rekernauds k fanrikarca ,de toate

fehrile de ralsnre stinjenì de fier, de lerna,imalrgit in metre, lannuri tientr8 nrasurat,dentimale,zegimale, kaainenT, halawle dramoride Walla, okale de twii. Aseinenea s& aft%la dinsnt mawine de treenit nonanbg, maminede vintxrat gr, mi mamine de bakate.

...Made la Ilitarmoina No. 17 in dosalkornisiet de Galbeng. -

No. 1773. 2z.

Reparatiune de dantele.Doarana Leoutiaa Malta frangest,

sosits de karind din Haris, snals liiirenareazs dantelle, nrantellinie, imitagi-

karibei, an tot fc ad de dantellenegre ktim ini point d'Alauoon, po-int d'An.vletE.Tre, analika la Bras-sele, Vatengienne, Maims; brodari1 ritiraferia fine.

Adresa hL M-lla Viktorina Leme--tayer, martuanta, in nodal Megornoai,41nrmoane de niaga Eniskoniel, kasa d-baGeorge Notara.

No. 1790 5 31.

monk

!mica! INIETTL atStrada Lipscanilor vis-a-vi cu Hand.

§erband Vodd No. 6.Rekomands bogatal see assorti-

plant do, tanete ko toate nreurrri; o marealegere de diferite artikole, kare sekaalifiks mal virtos nentru Hresentede Ktsgiant mi de Anal noort nrekunasalt: estampe, gravurt, litografie, cercevelealbumf, medalioane, obiecte de bronce qi deport-monede, parfumdrie, adevdrate figarede Havana, oglinflt fine de ctistal eu cer-cevele poleite cu aura ka nui alto malteobiekte de lucsd mi de salon.

Asemenea se gaseinte la aurnitalcercevele poleite cu deosebite fasonurt luinins la 5 noluri 1rgiiiie, paturt de ferd,geamantanurl scaune i paturi nentro ca-ldtorie, tacimurt de masd, hdrtie de ligarein gros mi in detail, tabatiere, toatesoarte de penele nentru uiktort ali zu-

arendartilliE. GRANT tt Comp.

onoare a informa ue d-nil

Pronrietsgile Golem t mHronrietari,

arendorl agrikaltori in

I.

tgenere ka as stabilitS sat denositg de

i raigerri keol I el sBa ml areeid er lin afaun Udenit din distriktulMusuellg, mi Bsnsnsii din I son. Anaatori salve ragani a in-

George 1863, in parte fie kare,nekta kolekniunea lor de magine kare in-distriktal Argemt, dela sfintu s

sat kite fret imureuns.tranesue tote ge a dobindite mai malte

Doritoril a se adresa laswies8 Esnosinianea universale. Her-

adnainistragia auestei foi.

soanele Tie kumusrate deja magine a-

No. 1763. 8 3z.

grikole wee gssi asemene denositullore niese de skimbe s'ail de reserveku uregiu din gele mai avantaaioase.

nde asemene mi eans ulanariD-na E. Grant mi Comp. se re-

komami

devisgrim

de tots de lalarsri

Vinurii si Liquari.mekaniue. IngeniariI lore mekanisi yore

LA MACASINUL LUI

fi tots de una la disnozigianea aaelorege are' bine voi a-I onora kg inkrede-

011.11 ANGELESCU

rea lore. Visitande Esnosigignea dinLondon gi foste mull in stare afage aele mai bone kundigiuni ko tonifabrikangii renamigi mi se ofereske a

calea Mogosoae vis-a-vi de Pala- esekata komande kg gea mai mare rs-tul Domnesc (in colttl). nezigiune nosibile ka ureniale gele

Recomanditmal aviintagiose nentra kliingii lore.

de la cele mat renumite case din

v.d.me.unit bogat as- No. 1818. 35sortiment de vinurt Liquerurit

franta, precum: Vinurit de BordeauxChateaux Lafitte, Chateaux Mar-got, Chateaux Sautern ChateauxIbuem, St. Iulien, Medoc superior,Madera, Malaga, Xeres, si Mus-cat lunel.Liqueri Schartros, blanch, etverts, Curayeau de holanda in bon-cane si sticle, Maraschino de zara,Creme de Cedrat, de Vanile, deFramboas, de Noloaux, de Mocade Ananas, de Cacao, de MenteAnisette de Bordeaux. Diferite pre-cum Esenk de Punchd, Estract deAbsent, Kirschvasser, Cognac, RomJamaica, de calitatea prima, Aracde Mandarins CHAMPANIE diferiteealitdtii Porter (Bere Englezeasca).Vöslauer rosu j albd a cdroracalitatea o garantezii.

loan Angelescd.No. 1832- 8 2z.

gravi. s. q. I. s. g. I.lIriimeske nortrete mi gravure

sure a le mine in gergevele, assiliarandprejurile cele mat moderate nentru toates'as aratatele obiekte.

Rugsnd nentrr favorabils kautarese rekomanda k stims.

Adolf Deutsch.xanu Gregilor No. 6.

No. 109. 2 2z.

de twendal. Momia Kindemti dejos din Distriktul 138Z18, a IlrinualalGeorge Ilitirbeie, este a Se da în aren-ds kiar de akam u s termen de antgingi, dorriori sa not adresa la boate al-lele la Domigial d-sale de la aeasarrie9 tans la 11 loanite de amiaz.

No. 1827. 1 2z.

MA(ilZINUL LUC/B.0K.skimbat lakainna in fusta

kass a d- nel Elena Nantakozino iniasta-zi a d-181' Bagdat, in figa Tea -trulal, Se rekomands nerars deosebiteartikale ka nrenari foarte moderate.

No. 173-8. 17

de arential Mowia mea lin-siaeni o ors lei jgmatate denarte deBaksremti ne dramal Kraiovi gel vekie,dela sf, George virtor inainte.

Doktorul N. T8RNESK8.nodu Tirgn-d'Aars.

No. 1846. 1 2z.

de arendal Molina Kalinetutidin jadeual Teleorman nrourietate a

Aleksandrs ZadsrigeanaMixail Kost. Rinanoreanu, dela sf. Ge-orge viitor ne termer] de anvil. arritDoritorii se vor adresa la numiel nro-nrietare mezatori to Bakaremti aligaSane No. 36, kasele rainosatulul Teo-dor

No. 1796. 1 2z.Sabt-ainserntaital are onoare a da

in kanosaiinaa ks noseda In magasinalsee gea mai mare alegere de gea maifins lins de kusat in toate llama() nre-kom Ind toate gela-l-alte obiekte de ka-setars, broderie, nji trikoterie, toate ar-tikole de nafumrie, galantei nrekomvansele de nsr gel() mai line rain gelemai renamite fabrige de finis, nermi-thadami a atrage atengianea Onor. Ha-blik akarna la anroniere serbatorilorla bogatul rid gel mall alesal see asor-timent de toate mat: diferiteleobiekte de jsksrie fskind sii observa-Ida d-lor kommergianni wide nrin nrovinge ks la o komnerareal ingrosso se vor bakura de un kon-siderabil skazamint de nrege.

Tote d'anna gate aaII konservanrin Breve moderate ea sn nrourteservigig komfidenaa akordats de atinianl se rekomanda kc stims.

Nikolae Honovigi.Coiffeur §i Peruquier.

Strada Mop,* flan Cretelescho.No. 1712. 13 dr.

De vinzare 27 stinjini, de lok fagain bliva Barkaneska.De arendat 24, sae 18 nogoaueIn Ilraxova, dealol Skaeni.

IIrourietaral 1). M. Andgnoste a-liga Amzi No. 5.

No. 1797. 1 3z.

NOULU 'OENIL L-W_4161%.12kSilitIlli

Calea Mogoaae alituri en Ministeriuld deltesbelt (sad fosta Smarr Millard)

(LA GARIBALDI.)

Sub-semnatale faae Kunoskste in-altel nobilirna rai onor. Hablikg, ks las's8 nomitui8 Non Magasin

sosite din nou, o mare kalitate dingele mai fine Ceafturt adevsratede Kina mi de Russia atitS in Ha-ketari kits Id in detail Rounuriadevarate de Iamaika romiu, albe in

ini ka okaoa.. Unit Mare assortiments de me.

zelkuri Kasuri Salamide Verona si allele Brin-zeturi Streinesi de Pen-teleu Liqueruri frangazesgiin diferite gastart Vinuri de

UBordeaux an de ngariaChampagnii din ge icinal banekalitsgl Macaroane de Italialiii felarite neatra SKIM. Sagor,Arpiteasiu de Viena mi altele.Conserve alilnentare

.Sardde Cocolata Mus-taruri Untu de lemn frau-

nz.e sk i" Lithe okaoa wi 'n Bog-

si Grund pentruceruit Skindorile, pre-cum si unu mare As-sortiment de vopselarii.

Gazu bine railinat,siUlein de Rapi(ii pentru

aloane LuininAri deSI earin de 4 5 O si S.

Scrobeald alba mi albastrs din 'leamai bans kalitate nrekamil mi altelemai make assemenea artikole negesareKrss toate ku nrenbri foarta Moderate.

I. ZAHARIA.No 1810 8 2z.

Mari din 2000 galbeni. anon-gagl In numerile trekate, mai stint alai.2500 galbeni de dat ka Iuoteks. Do-ritorif BB se adreseze la d-lal DimitrieA. H. Hantelli Xanal ku Teil.

No 1838. 1 4z.

tin institutor but jane Ro-mine ae nossede kanourginna de limbafranaezs, latiim, elins atestatil deabaolvirea karsului gimnasial, doreurtea se arigaja ka institutora in vre-o kassonorabila ka nretenaiani destule demodeste. Doritorii se yore adressa laAdministragitme agestul ziare de ande'Ini yore laa informaglile kavenite.

No. 1802. 1 3z.

de inicirial. La MoinioaraKninina de Honemti, d'o oar, den:de kauitals, am o kas'a ha deal 0:imam ¡rains Salon, In !rare am 150tarl [antra kremtere de

gegon1I ae klltase, ire kgm ru'o mie dazi

e ani

irtlant;)Doritori intrenrinderi axi

inid;s t rj e s;Int ragan't a se adresa laIN'

sklskseinte in kartieral skalNor.i16sure a trata in final

lolai,imp} Inkirieri. George Tatlat.ra. 1716 3 3z

de vinzare. Kasele din 01,Rol liloelutI strada Kimnini, kaokale uri kladirile aflate ne dinsnrekang mi Momia Ski.enj k novmde falaikate Sakti-5 de bakate, ijkladide aflate ne &alma ale d--181stodor Dimitriadis din distrikta nraaaBB villie ka ligitanie de bans

voetermewle 15 Degembrie, 3 ini 7narie. )oritori si. nott &ate la viatertneni la laikaingatreska din strada Kitnnini, kind aesi aaideka asanra gelglau ma favorabile.

Kristodor Dimitriadis.1862 Nembre 12 No. 1821 13

de trendai Moulindin Wilke, 200 famille, kirialuedinsa;100 nogoane enters de gr:de townal alte 200 taus la 300 utgoane disnonibile, nentra arstaranrimaara; neste 30 kiriami strearainvoesg nentra aratora Ljii MAIMD-iritoi se vor adresa la nronrietaragestia Kolonelal Lakasteanu in Bale

Mogouroai No. 1302.34.No. 1861.

de linzare. tu total sae Istinjint an lok8 ne Mina Ikoani, Ifana I kald Laura, neste 45 stinjitMr lartiaa ciesnre rsssrit, 49 stinjiiWile vinzare. Kasi- viand ie dinsal trel loksiane veld, I

le, d-eI Thiess neste dram de Hasaje Myrna, mare do zide. A se adresaNo. 38 ka grajdi, aionron, natru trios- nronritaral lokalai, D. N. Slaniaeaumele, doss fauade magasie, (loos um- No26 allatari ka iistb lake.vslii ne node Mogomoar ka denenden- No. 1860. 1 3a,nele lor, 8 nivoine, gisgsris, 14 in- _Iksneti sgs, an node mare, mi toate de rential. Harte-"arneatrebaingioase.rule lor kare lekaenne intainsa.

Doritori BB adresese la nrontieta- morn din totalble Izvearele, claarikt

NI AL GrAL S II NilEJ 114

No. 1787.

't, 11111111 -; E

1 3z.

a:Fa

Mex

ilfdisikst r8e,nds dela sf. George aiiti

ma

Dora I se note adresa la sab-sanatal n toate zilele dela 8 ore

WI, ge o sisnineske in delld. Fratomtigeni, D, (.

d. lorgu Brigeska, i

10,,tAN it auntAL14 la 1 bimineana, mi dela 6- lima

8 see, in Kraiova la d. Nikolae Ikalea Mogomoaie vis-a-vi de nalatal &trod, iar in Torms-Severin la IDomnesk (in Koln)GI - kaleska.

Ananias ka iafs sosit armatoarile GooriVailleaug. Subarbia Amzi. No.1artikole ne-gesare kasel In timn de iar- 1. 1858.

Champinons, Asperges entières, Arti-

raI1B (nentru mese).

Conserve Alimentare.Petits pois tres fins, Aricots verts, a Cerbu de Auril

tes de fois gras, Salam de Verona deSibie tin de jamban, galantina do ns- ment

Mezelicurii de tot felul. Pa-olae Ardeleanu podu Mogofot,0

se lefanuluf rekornauds onoratasossirea feluritelore assorI

chauts entières, et Truffes.

Siail, 11181111i1 mi limbi fierte mi nefierte,e narfameril din Librigile a

§8NqlDE GISKIarnumki kaiser, wi doornate f r a n a e s e, e n g I a

RInastoril, sardela franagzernti in katil,mi t e objekte de toilete t

l'hnile, Thun en huile, Harengs et ¡na-gkre negre teskaite, Mssline dalgi, Ma-uereaux al'huile, Batok de Moran, I-

s' II

kare Mad, mi se friseasa bsrbialiali d,

sardele ruserati ka okaoa, Anchoia en

rinata de stridil , IIII MARINATIme, llise faltii toate lakrarile 'de Ch

DE XEL. IKRE NEGRE PROASPETEirli;1,iitTil

anlikania d.e.lie.tori io1 din riartea soaii 6. le rat

mazan, Strachino, Rokfor, Ementale,- ae rte a train:dui.

4 rd.Casuri de Gorgonzola, Chester, Har-

ifi altele diferite Articole.

No. 1859.

de Mara.Brims de xolanda, Brinza mi Urds deBramove, mi Zinte nroasnste.

megil de Ilresborg rui de Bramove, Bo-a, Vanilie, PESMEIP euglizemti IIes-

lion mesh", Makaroane mi fidea Nea- v a1

de

r:Dkn:42:

ilokolat Monier, mi. Vignon ka tar aa-

desfa

age. kanoskat nrin ageasta k

iunii diferite kalitani in fanzi mi

lei o dk-al notiitaCt.s Gdree grinaanrSta Viiiiet8:::ir d-181 Stefan Barchi se ce

nolitane.

ka okaoa, Rome Jamaika, R0011 wi

dela d. Halelog 111i fie karZahar de Hamburg, Cia- Ulna

Maintar, Moratari, brae de lemne, 0- de kilal

/0 adiks:ks uregibl foarte skaz

Un begat Assortiment de L8M1NIRI

la erezeris, Hasmentsria, argilAlba, in batilal Ini lot okaoa, Kauere,

Laminsri transparente, öntars de fikaal

lande I,

nagoliahi id; tgaliotarasnalddeea,I;18p)

DE STEARIN de 4,5, 6 tui 8. la fante mi

dnoenfilrlaritoli::¡1st de tarxon, etc, etc,

(Domenrvaschrvasser).

, 4tiste de lino mi mal radtemarmaluderis, ninze de(

NS0a.miusi51,,i,BrataaFttein.1 3s'

de Moran', mi Ans de karagate obrasete ar

Visitatori maingini servigelelIromit tot de odats Onorabilore

No 1831.ban Angdescu.

6Neke.

-.azure DOB nereldmal bans kalitatea.

de illdresa

so riotle mal solide Ire marfgri de gea

7 2.Kurte

138N1 trams. Doritoril

4 2''

kasa d-lal Odobeska

No. 1856.¡Ai OGRA VillA U. A. RO6ETT1 ulitza Fortum No. 15