8/20/2019 Alegerea Vetrei de Stupina

1/2

Alegerea vetrei de stupina | postat in Lucrul in stupina | 0

Dupa ce ne-am referit in articolele precedente la tipurile de albina si de stupi, astazi vom prezenta cateva aspecte pe care le consideram importante referitoare la vatra de stupina.

In momentul alegerii unei vetre de stupina, in apicultura sunt aplicate doua criterii majore: expozitia sudica si o izolare buna impotriva vanturilor. Sunt cele mai importante caracteristici pe care o vatra de stupina trebuie sa le aiba sinu vom insista prea mult asupra lor deoarece sunt deja binecunoscute de catre majoritatea apicultorilor. O singura mentiune ar fi de facut: izolarea impotriva vanturilor, fie ca este naturala sau amenajata, nu trebuie sa impiedice circulatia curentilor de aer. In cazul in care curentii de aer nu pot circula este evident ca se atinge un nivel crescut al umiditatii in stupina, iar acest fapt va dauna familiilor de albine. Cel mai simplu mod de a evita acest risc este ca vatra de stupina sa fie inchisa pe trei laturi si sa fie lasata o latura deschisa, de preferat cea sudica.

Vom insista insa asupra unui aspect cel putin la fel de important ca si cele mentionate mai sus: asezarea stupilor in cadrul stupinei. Experienta a aratat ca modul in care stupii sunt pozitionati are o importanta majora atat in ceea ce priveste bunastarea familiei, cat si in cazul rezultatelor obtinute in cules. Din mo

tive inexplicabile din punct de vedere logic, stupii sunt de obicei asezati in randuri, toti avand urdinisul indreptat intr-o singura directie. Trebuie sa spunem ca si noi am urmat aceasta asezare intr-o perioada pana cand am realizat dezavantajele majore pe care acest tip de pozitionare le prezinta.

Atunci cand nu exista diferente majore si extrem de clare intre stupi, albinelenu pot recunoaste propriul stup. Drept urmare, ele pot incerca sau chiar vor intra in alti stupi decat ai lor. In timpul culesurilor, ele vor fi primite in alti stupi fara a intampina rezistenta, insa atunci cand nu exista cules vor fi atacate si chiar omorate daca incearca sa intre in alti stupi. In ambele cazuri dezavantajele sunt majore: in primul caz, cel in care exista cules, va exista o suprapopulare a unor stupi si o depopulare a altora, motiv pentru care comparatia intre productiile realizate per stup nu mai este relevanta. Ar trebui stiut ca si

in familiile care se suprapopuleaza, de obicei la capatele randului, se produceun dezechilibru major in cadrul populatiei, ceea ce impiedica atingerea unei productii proportionale cu numarul mare de albine. Mai mult decat atat, intrarea albinelor in alti stupi decat ai lor este principala sursa de raspandire a bolilor de la un stup la altul in cazul in care exista familii infestate. In al doileacaz, al lipsei totale de cules, este favorizata aparitia furtisagului. Este important de spus ca desi exista diferente intre rase, toate albinele sunt predispuse la furtisag. Chiar daca nu se ajunge la omorarea stupului, furtisagul este fara indoiala responsabil de pierderea multor regine intr-o stupina, in special reginele tinere care in momentul in care simt pericolul se agita mult mai repede, isi schimba comportamentul si de multe ori sunt ucise chiar de propria familie.

Exista cateva mijloace prin care incurcarea albinei sau furtisagul pot fi reduse

, chiar daca nu pot fi evitate complet. Unul dintre cele mai eficiente este asezarea stupilor in grupuripatru stupi in grupurdinisul fiecaruia dintre ei fiind indreptat catre alta directie. Conform traditiei, stupii ar trebui sa aiba urdinisul catre sud-est sau sud, dar experienta noastra a aratat ca directia spre care este indreptat stupul nu are nici cea mai mica importanta in ceea ce priveste cantitatea de miere pe care o strange o familie. Exista chiar avantaje pentru stupii asezati catre nord cum ar fi faptul ca familiile vor sta mai linistite toamnasi iarna.

Pozitionare stupi in grupuri de cate 4

8/20/2019 Alegerea Vetrei de Stupina

2/2

  Pozitionare stupi in grupuri de cate 4

Pozitionare stupi in grupuri de cate 4  Pozitionare stupi in grupuri de cate 4

Pozitionare stupi in grupuri de cate 4  Pozitionare stupi in grupuri de cate 4

In plus, acesta asezare in grupuri are si alte avantaje practice. In timp ce lucram la un stup, vecinul sau devine masa de lucru pe care asezam capacul si podisorul stupului la care lucram. Acolo unde terenul este in panta si nu permite asezarea in grupuri de cate patru, stupii se pot aseza in grupuri de cate doi respectand acelasi principiu: indreptarea urdinisului catre directii diferite.

In incheiere, ne vom referi la numarul de stupi care ar trebui tinuti pe o vatra si vom spune ca in cazul familiilor foarte puternice, pentru a avea un randament maxim in ceea ce priveste culesul, numarul lor nu ar trebui sa depaseasca 40.Asta mai ales daca tinem cont de cea mai importanta regula in cazul productiei de miere si anume ca ar trebui sa conteze productia medie per familie si nu una sau doua exceptii.