alelopatia ppt

8/17/2019 alelopatia ppt

1/20

STRUCTURA BIOCHIMICĂ A ECOSISTEMULUI(Interacţiunile între specii prin exoeta!oliţii lor"

Ela!orat #e$ Luca%orina& asteran#'la acultatea #e

Biolo)ie *i+e#olo)ie& USM


2/20

Peste tot în mediu sunt eliminaţi produşiexterni ai metabolismului fiinţelor vii, prin

care mediul dobîndeşte o anumită structurăsau configuraţie biochimică, care influenţeazăfoarte puternic relaţiile dintre specii

Substanţele biochimice,

care actionează negativsau pozitiv asupra altororganisme, sunt denumitesubstanţe ectocrine saualelochimicale


3/20

Cei mai mulţi exometaboliţi au proprietăţi

inhibitoare, astfel apare în biocenoză pericolul deautodistrugere. utodistrugerea posibilă acovorului vegetal este în sine un paradox ecologic,fiindcă reducerea densităţii indivizilor din altespecii nu aduce pentru o specie dată nici un fel de

avanta! în lupta pentru existenţă. "elatiile alelopatice nu sunt fie numai negative, fienumai pozitive# în acelaşi biosistem, partenerii se

influenţează biochimic în mod cu totul variat.


4/20

Relaţii !ioc,iice între plante *ianiale$eosebim aici patru tipuri de relaţii

alelopatice%&' sistem toxină(antitoxină#

)' acţiuni hormonale fitogene asupraanimalelor#*' stimularea biochimică a animalelor de

către plante#

+' otrăvirea plantelor prin alelochimicale deorigine animală.


5/20

Re)larea c,iic' a er!i-orelor

n reglarea chimică a erbivorelor sunt implicate numeroasesubstanţe biochimice de origine vegetală.-etabolismul normal al animaleloreste de neconceput fără steroli."egnul animal a pierdut însă în

decursul evoluţiei sale capacitateaunei biosinteze primare de colesterolşi dobîndeşte colesterolul necesarprin transformarea fitosterolilor dinhrana vegetală.

Plantele împiedică trecerea fitosterolului în zoomasă prin anumite biochimicalede apărare, anumite toxine cu funcţie deinsecticid natural, în primul rînd alcaloizii.


6/20

lcaloizii toxici sunt foarte periculoşipentru animale, inclusiv pentru om

Plantele extraordinar de otrăvitoare suntocolite de insecte fitofage, păsări şimamifere erbivore


7/20

xistă însă şi animale dotate cu antitoxineprin care neutralizează toxinele vegetale.

stfel, vitele şi alte fitofage ocolesc culturilede mătrăgună /tropa belladonna', dincauza alcaloidului toxic din beladonă.

0otuşi, un crisomelid, pithrix atropae

suportă toxicitateaalcaloidului şi atacăculturile de mătrăgună


8/20

1nele animale fitofage acumuleazăfitotoxine şi le utilizează ca substanţe de

respingere a prădători lor. $e exemplu,iepurele(de(mare /pl2sia aeraphoba', ungastropod erbivor, utilizează împotrivaprădătorilor un fel de cerneală obţinutădin substanţe e3iminate de cianobacteriileconsumate


9/20

Acţiuni ,oronale .ito)ene asupraanialelorntre plante şi animale se desfăşoară şi

interacţiuni rafinate de tip hormonal% uneleplante produc anumite biochimicale ce imită

structural şi funcţional anumiţi hormoni animalişi prin care, plantele intervin în procesul demetamorfoză a insectelor .

3ntervenţia constă în perturbarea desfăşurăriinormale a metamorfozei cu a!utorulfitohormonilor. 4itosterolii imită acţiuneaacestor hormoni şi anulează echilibrul hormonalal metamorfozei


10/20

Conifere nord(americane sintetizează unexometabolit, analog chimic şi fiziologic cu

56/hormonul !uvenil'.n final, asemeneasubstanţe care produc dezvoltareaprecoce, produse de plante cauzează o

metamorfoză prematură,sterilitate şi diapauză. stfel, plantelecombat insectele fito(

fage prin sintetizarea de suprahormoni.


11/20

Excitarea !ioc,iic' a anialelor#e c'tre plantelelochimicalele vegetale excită celulele

animale la producţia unor substanţeferomonale prin care insectele reuşesc să

atace plantele, care au declanşat sintezaferomonilor.ste o metodă larg răspîndită în pădurile

de conifere# prin ea se facilitează sinteza

de feromoni şi invazia coniferelor de cătreg7ndacii xilofagi.


12/20

Otr'-irea plantelor cu teler)oni

$aunele directe aduse pădurii prin numărulexcesiv de fitofage sunt intensificatealelopatic, prin faptul că, omizile de fluturielimină toxine ce inhibă creşterea covorului

ierbaceu de pe solul pădurii.-icroorganisme de pe frunze îmbogăţesc

8roua de miere8 cu aminoacizi care, a!ung7ndpe sol împreună cu picăturile de sucuri dulci

ale afidelor şi psilidelor, intoxică ierburile depe sol.


13/20

1n mod similar de apărare şi atac practicatde plante împotriva insectelor este sinteza

şi împrăştierea de fagodetergenţi. cesteasunt substanţe toxice, dar care nu producmoartea insectei, ci degradează valoarea

nutritivă a hranei.9a fel acţionează şi unii alcaloizi ai uneispecii de cartof /Solanum demissum' din

pădurile de munte ale -exicului şi

:uatemalei, care actionează ca repelenţi/respingători' ai g7ndacului(de(Colorado.


14/20

Relaţii aleloc,iice între aniale

lelochimicalele prin care animalele seinfluenţeaz7 biochimic reciproc suntcuprinse sub denumirea de telergoni

heterotelergoni sau alomoni (prin caresunt influenţaţi indivizi din alte specii/caarme de atac şi de apărare'#

homotelergoni sau feromoni în sensrestr7ns, prin care sunt influentaţi indiviziconspecifici.


15/20

;trăvurile au evoluat ca dotări ale unoranimale în lupta pentru existentă, nu în

general, ci împotriva anumitor specii cucare au coexistat în biocenoze.

xemple%

veninurile unor şerpi sunt mortale pentruom, deşi omul şi şarpele nu au conexiunibiocenotice regulate


16/20

Păian!enul veninos 9atrodectes este unprădător al insectelor, dar veninul său este

mortal şi pentru şoareci, cu carepăian!enul nu se hrăneşte.


17/20

1n păian!en central(american, Phoneutria posedăvenin neurotoxic fatal pentru păsări şi mamifere

dar care nu îi este util în biocenoză, deoarece nuse hrăneşte cu păsări şi mamifere.

0oxinele de apărare sunt bogat reprezentate lainsecte, amfibieni şi unele rozătoare.9a insecte şi actiniari /anemone' există

heterotelergoni cu funcţii de alarmare


18/20

erooni eroonii

(,ooteler)onii"contribuie, ca substante atractante

sexual, substanţe de agregare şi de

marcare, la coeziunea populaţiei şidelimitarea nişelor.


19/20

Curiozită i%ț1nele specii de lepidoptere diferă foarte

puternic între ele prin specificitateaferomonilor sexuali.

lelochimicale inhibitoare pot scoate dinfunctie feromoni sexuali.

Substanţele de agregare au rol de semnalece atrag indivizi conspecifici spre un anumit

loc l7ngă pădure de unde începe invazia

pădurii. 9a insectele sociale, un feromonprodus de regină adună lucrătoarele.


20/20

Multuesc pentru atenţie/

Continuarea temei/feromonii'(

Documents

alelopatia ppt