16
Sistemul economic din Argentina Student: Bucur Alina Bucureşti 2015

Alina Bucur

Embed Size (px)

DESCRIPTION

1. Datorită designului acestei cercetări ce folosește ca metodă de eșantionare,eșantionarea de oportunitate, rezultatele cercetării nu pot fi extrapolate la întreagapoputație țintă deoarece nu este una reprezentativă datorită metodei de eșantionarefolosite (eșantionul nu este reprezentativ).2. O altă limită a cercetării îl reprezintă numărul mic de respondenți (90), atunci când amrealizat clasificarea respondenților pe anumite categorii și am realizat tabele decontingență, numărul respondenților din unele categorii era sub 5 și a trebuit să renunțastfel unele clasificări.3. Încă o limită a cercetării o reprezintă faptul că instrumentul de cercetare folosit(chestionarul cu întrebări închise) nu permite aprofundarea subiectului în amănunt șinu surprinde și “nuanțe” ale răspunsurilor.

Citation preview

Sectorul economic din Argentina

Sistemul economic din Argentina

Student:

Bucur Alina

Bucureti

2015

Introducere

Argentina, oficial Republica Argentina, este o republic federal situat n sud-estul Americii de Sud. mparte Conul Sudic cu vecinul mai mic, Chile, i se nvecineaz cu Bolivia i Paraguay la nord, cu Brazilia la nord-est, cu Uruguay i Oceanul Atlantic la est, cu Chile la vest i cu Pasajul Drake la sud.

Cu o suprafa de 2.780.400 km2, Argentina este a 8-a ar ca mrime din lume, a 2-a ca mrime n America Latin, i cea mai mare ar vorbitoare de limb spaniol. Argentina i extinde dominaia asupra unei pari din Antarctica, Insulele Malvine, Sudul Georgiei i Sudul Insulelor Sandwich.

Cea mai veche prezen uman nregistrat n perioada modern n Argentina dateaz nc din perioada paleoliticului. ara i are rdcinile n colonizarea spaniol a regiunii nceput n 1512. Argentina a crescut ca stat succesor al Viceregatului Rio de la Plata, o colonie spaniol de peste ocean fondat n 1776.

Declaraia i lupta pentru (1810-1818) a fost urmat de un rzboi civil extins care a durat pn n 1861, care a culminat cu reorganizarea rii ca o federaie de provincii cu Buenos Aires ca i capital. De atunci n timp ce valurile masive de imigrri din Europa i-au remodelat radical aspectul cultural i demografic Argentina s-a bucurat de o cretere istoric de neegalat n ceea ce privete prosperitatea: nc de la nceputul secolului XX a ajuns s fie considerat ca fiind a 7-a cea mai bogat i dezvoltat ar din lume.

Dup 1930 Argentina a cobort ntr-o instabilitate politic i a suferit crize economice periodice ce a mpins-o napoi n subdezvoltare, dei totui a rmas printre cele mai bogate 15 ri pn la mijlocul secolului XX. Argentina i pstreaz statul su istoric ca putere de mijloc n afacerile internaionale, i este o proeminent putere regional n Conul Sudic i America Latin. Argentina are cea de a 3-a economie ca i mrime din America Latin i este un membru al economiilor majore G-15 i G-20. De asemenea, este membru fondator al Organizaiei Naiunilor Unite, Bncii Mondiale, OMC, Mercosur, UNASUR, CELAC i OEI. Datorit stabilitii, dimensiunea pieei i creterea sectorului de tehnologii nalte, Argentina este clasificat ca o economie emergent de mijloc cu un foarte mare nivel de cretere al Indicelului de Dezoltare Uman.Prezentarea economiei rii

Argentina are resurse naturale abundente, o populaie bine educat, un sector agricol orientat spre export i o baz industrial relativ diversificat. Cu toate acestea, tendinele globale i instabilitatea intern, a contribuit la declinul Argentinei din poziia sa remarcabil ca a 10-a cea mai bogat naiune din lume pe cap de locuitor din 1913 la cea a unei economii cu venituri medii-superioare. Dei nu exist niciun consens care s explice acest lucru, problemele de sistem au inclus datorii din ce n ce mai mpovrtoare, incertitudine asupra sistemului monetar, reglementare excesiv, bariere n calea comerului liber, i o norm de drept slab cuplat cu corupia i o birocraie umflat.Cu toate acestea, chiar i n timpul epocii sale de declin ntre 1930 i 1980, economia Argentinean a creat cea mai mare clas de mijloc a Americii Latine; dar acest segment al populaiei a suferit din cauza unor serii de crize economice ntre 1981 i 2002, cnd declinul relativ a devenit absolut.

Economia Argentinei a nceput ncet s piard teren dup 1930, atunci cnd a intrat n Marea Depresiune i s-a recuperat lent, dup aceea. Politicile haotice au ajutat s se ajung la crize serioase a unor cicluri de stagflaie ntre 1949 -1952 i 1959 1963 i ara i-a pierdut locul printre naiunile cele mai prospere din lume, chiar dac a continuat s se industrializeze. n urma unui deceniu promittor, economia a sczut i mai mult n timpul dictaturii militare care a durat din 1976 pn n 1983 i chiar nc ceva timp i dup aceast perioad. Economistul ef al dictatorului, Jose Alfredo Martinez de Hoz, a avansat o liberalizare financiar-monetarist dezorganizat i corupt care a crescut povara datoriei i a ntrerupt dezvoltarea industrial i ascensiunea social; peste 400.000 de companii de toate mrimile au dat faliment pn n 1982 i deciziile economice luate din 1983 i pn n 2001, nu au reuit s inverseze situaia.

Recordul datoriilor plilor dobnzilor a datoriei externe, a evaziunii fiscale i a scurgerii de capital nregistrate, a dus la un echilibru de criz de pli care a afectat Argentina cu o serioas stagflaie din 1975 pn n 1990. n ncercarea de a remedia acest lucru, economistul Domingo Cavallo a raportat pesoul fa de dolarul american n 1991 i a limitat creterea sursei de bani. Echipa lui apoi s-a angajat pe o cale de liberalizare, dereglementare i privatizare a comerului. Inflaia a sczut i PIB-ul a crescut cu o treime n patru ani, dar ocurile economice externe i eecurile sistemului a diluat beneficiile, provocnd economia s se prbueasc ncet din 1995 pn la prbuirea din 2001. n acel an i urmtorul, economia a suferit cel mai mare declin din 1930; pn n 2002, Argentina i-a adncit datoria, PIB-ul su a sczut, omajul a ajuns la 25% iar pesoul s-a depreciat pn la 70% i plutea dup ce a fost devalorizat.

n 2003 politicile expansioniste i eporturile de mrfuri a declanat o revenire a PIB-ului. Aceast tendin a fost meninut n mare parte, crend milioane de locuri de munc i ncurajnd consumul intern. Situaia socio-economic s-a mbuntit n continuu i economia a crescut n jurul valorii de 9% anual timp de 5 ani consecutivi ntre 2003 i 2007 i 7% n 2008. Cu toate acestea, inflaia, dei oficial situndu-se aproximativ n jurul valorii de 9%, a fost estimat n privat la peste 15%, devenind din nou o problem discutabil. Rata srciei venitului urban a sczut la 18% la jumtatea anului 2008, o treime din nivelul maxim observndu- se n 2002, dei nc este peste nivelul anterior din 1976. Distribuia veniturilor, chiar dac s-a mbuntit din 2002, nc este considerat inegal.

Argentina se afla pe locul 106 din 179 de ri n Indicele de Percepie a Corupiei din 2009. Problemele raportate includ att corupia de la nivelul guverului ct i corupia din sectorul privat, aceasta din urm numrnd splarea banilor, traficul de narcotice, contrabanda i evaziunea fiscal. ara se confrunt cu ncetinirea creterii economice n lumina unei crize financiare internaionale. Administraia Kirchner a rspuns la sfritul lui 2008 cu un program de lucrri publice n valoare de 32 de bilioane de dolari pentru 2009-2010 i nc 4 bilioane de dolari n noi reduceri de impozite i subvenii. Kirchner a naionalizat, de asemenea, pensiile private, ce impunea creterea subveniilor pentru a acoperi ntr-o miscare conceput pentru a pune capt scurgerii bugetare, precum i pentru finanarea cheltuielilor guvernamentale i a obligaiilor ce in de datorii.

Argentina are al 2-lea cel mai mare Indice de Dezvoltare Uman i PIBul pe cap de locuitor n cumprarea puterii de parietate n America Latin. Argentina este una dintre cele G-20 mari economii, ocupnd locul 30 n lume n ceea privete PIBul nominal, i 23 atunci cnd puterea de cumprare este luat n considerare. ara este clasificat ca avnd venituri medii-superioare sau o pia secundar emergent de Banca Mondial.

Sectoarele economiei Argentinei sunt: agricultura, resursele naturale, industria, serviciile i energia.

Agricultura: Argentina este unul din cei mai mari productori agricoli din lume, clasndu-se printre productorii de top i mai ales n urmtoarele categorii: exportatorii de carne de vit, citrice, struguri, miere, porumb, soia, suc de fructe, semine de floarea soarelui i gru. Agricultura a reprezentat 9% din PIB n 2010, i aproximativ o cincime din totalul exporturilor (neincluznd produsele alimentare i furajele prelucrate, care sunt o alt treime). Recoltele comerciale au ajuns la 103 milioane de tone n 2010, din care peste 54 de milioane de tone au fost oleaginoase (n special soia i floarea-soarelui), iar peste 4 de milioane au fost cerealele (n special porumb i gru).

Resursele naturale: Mineritul i alte activiti extractive, cum ar fi gazele i petrolul, sunt industrii n cretere, crescnd de la 2% din PIB n 1980 pn la aproape 4% n prezent. Provincia de Nord-Vest i Provincia San-Juan sunt principalele regiuni de activitate. Crbunele este minat n provincia Santa Cruz. Metalele i mineralele exploatate includ cupru, plumb, magneziu, sulf, uraniu, zinc, argint i aur, a cror producie a fost ajustat dupa 1997 de investiiile din mina Bajo de Alumbrera din provincia Catamarca i un deceniu mai trziu a celei din San Juan de ctre cei de la Barrick Gold. Exporturile minereurilor metalice a crescut de la 200 de milioane de dolari n 1996, la 1.2 miliarde de dolari n anul 2004 i la peste 3 miliarde de dolari n 2010.

Industria: Manufacturarea este cel mai mare unic sector n economia naiunii (15% din PIB), i este bine integrat n agricultura argentinean, cu jumtate din exporturile industriale ale naiunii fiind la baz agricole. Bazndu-se pe procesarea alimentelor i textilelor n timpul dezvoltrii sale timpurii n prima jumtate a secolului XX, producia industrial a devenit extrem de diversificat n Argentina. Sectoarele de baz innd cont de valoarea produciei sunt: industria alimentar i a buturilor; industria autovehiculelor i a pieselor auto; produse de rafinrie i biodisel; produse chimice i farmaceutice; oel i aluminiu; i utilaje industriale i agricole; electronice i electrocasnice. Acestea din urm includ peste 3 milioane de articole cu preuri mari, precum i o serie de electronice, electrocasnice de buctarie i telefoane mobile, printre altele.

Servicii: Sectorul de servicii este cel mai mare contribuitor la PIBul total, reprezentnd peste 60%. Argentina se bucur de un sector de servicii diversificat, care include bine dezvoltate, sociale, corporate i financiare, asigurri, imobiliare, transport, servicii de comunicare i turism.

Energia: Producerea de energie electric n Argentina a totalizat 133.3 miliarde de Kwh n 2013. Sectorul energiei electrice n Argentina constituie a treia pia n America Latin. Aceasta se bazeaz n mare parte pe generarea de gaz natural de energie (51%), hidro (28%) i generarea cu combustibil lichid (12%). Rezervele de gaze de ist i petrol din zona de petrol Vaca Muerta i din alte pri sunt estimate a fi ca i mrime pe locul 3 n lume.

PIBul n valoriSectorul de aprovizionare1993-20012002-20052006-20092010-2013

Agricultur, silvicultur i pescuit5.410.37.37.3

Exploatare2.05.94.84.2

Manufacturare18.523.219.816.8

Utiliti publice2.21.72.33.1

Construcii5.53.96.25.6

Comer i turism17.314.015.614.4

Tranport i comunicaii8.38.77.36.7

Servicii financiare4.24.43.23.4

Imobiliare i servicii de afaceri16.511.713.712.9

Administraie public i aprare6.35.45.67.4

Sntate i educaie8.46.98.911.9

Servicii personale5.43.95.36.3

Total100.0100.0100.0100.0

Sectorul de servicii din Argentina

Sectorul de servicii este cel mai mare contribuitor la PIBul total, reprezentnd peste 60%. Argentina se bucur de un sector de servicii diversificat, care include bine dezvoltate, sociale, corporate i financiare, asigurri, imobiliare, transport, servicii de comunicare i turism.

Sectorul telecomunicaiilor a crescut ntr-un ritm rapid, iar economia beneficiaz din plin de accesul pe scar larg la servicii de comunicaii. Acestea includ: telefonie mobil, cu 77% din populaie care are acces la telefoane mobile, internet (peste 32 de milioane de utilizatori, sau 75% din populaie); i a serviciilor n band larg (de contabilitate pentru aproape toate cele 10 milioane de conturi); servicii de telefonie regulate, cu 9,5 milioane de linii, i servicii de mail sunt robuste. n timp ce doar unul din trei magazine din Argentina acceptat achiziiile online n 2013, E-commerce a ajuns la 4.5 miliarde dolari n vnzri.Cu toate acestea, comerul cu servicii a rmas n deficit, cu 15 miliarde de dolari n exporturile de servicii n 2013 i 19 miliarde dolari n importuri. Business Process Outsourcing a devenit lider de export de servicii n Argentina, i a ajuns la 3 miliarde de dolari. Veniturile din publicitate de la contractele din strintate au fost estimate la peste 1,2 miliarde de dolari.Turismul este un sector tot mai important i a oferit 4% din producia economic direct (peste 17 miliarde de dolari) n 2012; aproximativ 70% din activitatea sectorului turistic de valoare este intern.Serviciul de transport din ArgentinaArgentina are cel mai mare sistem feroviar din America Latin, cu 36,966 km (22,970 mi) de linii operaionale n anul 2008, dintr-o reea complet de aproape 48,000 km (29,826 mi). Acest sistem leag toate cele 23 de provincii, plus Buenos Aires, i se conecteaz cu toate rile vecine. Exist patru indicatoare incompatibile utilizate; acestea foreaz practic tot traficul interregional de marf s treac prin Buenos Aires. Sistemul a fost n declin nc din 1940: avnd regulat deficite bugetare mari, n 1991 transporta de 1.400 de ori mai puine bunuri dect a fcut-o n 1973. Cu toate acestea, n ultimii ani, sistemul a cunoscut un grad mai mare de investiii din partea statului, n ambele linii de cale ferat, att n cea de navetiti i liniile de lung distan, constnd n rennoirea materialului rulant i a infrastructurii. n aprilie 2015, cu o majoritate covritoare Senatul Argentinei a adoptat o lege care a recreat Ferrocarriles Argentinos (2015), renaionaliznd n mod eficient cile ferate ale rii, o micare care a avut sprijin din partea tuturor partidelor politice din pe ambele pri ale spectrului politic.Pn n 2004 Buenos Aires, toate capitalele de provincie, cu excepia Ushuaia, i toate oraele mijlocii au fost interconectate prin 69,412 km (43,131 mi) de drumuri pavate, dintr-un total de reea de drumuri 231,374 km (143,769 mi). Cele mai importante orase sunt legate de un numr tot mai mare de drumuri expres, inclusiv Buenos Aires-La Plata, Rosario-Crdoba, Crdoba-Villa Carlos Paz, Villa Mercedes-Mendoza printre altele. Cu toate acestea, aceast infrastructur rutier este nc inadecvat i nu poate face fa cererii tot mai mari brusc cauzat de deteriorarea sistemului feroviar.n 2012 au fost aproximativ 11,000 km (6835 mi) de ci navigabile, care cuprinde cea mai mare parte a rurilor La Plata, Paran, Paraguay i Uruguay, i cu Buenos Aires, Zrate, Campana, Rosario, San Lorenzo, Santa Fe, Barranqueras i San Nicolas de los Arroyos ca principalele porturi fluviale. Unele dintre cele mai mari porturi maritime sunt La Plata-Ensenada, Baha Blanca, Mar del Plata, Quequn-Necochea, Comodoro Rivadavia, Puerto Deseado, Puerto Madryn, Ushuaia i San Antonio Oeste. Buenos Aires a fost istoric cel mai important port; ns ncepnd cu anii 1990 regiunea portului Up-River a devenit dominant: se ntinde de-a lungul 67 km (42 mi) a malul rului Paran n provincia Santa Fe i include 17 porturi i n 2013 a reprezentat 50% din totalul exporturilor.n 2013 au existat 161 de aeroporturi cu piste pavate din mai mult de o mie. Aeroportul Internaional Ezeiza, are aproximativ 35 km (22 mi) de la centrul oraului Buenos Aires, i este este cea mai mare pist din ar, urmat de Cataratas del Iguaz n Misiones, i El Plumerillo n Mendoza. Aeroparque, n oraul Buenos Aires, este cel mai important aeroport intern.Concluzii

n concluzie, dezvoltarea Argentinei a fost determinat n mai multe aspecte att de situaia intern ct i de cea extern i internaional. Costul pierderii n PIB a unor domenii de activitate vor fi compensate prin beneficiile ce au aprut o dat cu o redresare a economiei, cum ar fi, ratele sczute ale dobnzii, lipsa atacurilor speculative i prezena linitei consumatorilor. n plus, dovezile empirice a viabilitii dezvoltrii actuale a Argentinei comparativ cu alte ri i comparativ cu alte perioade, o duce la un statut de putere mondial. Cu toate acestea, trebuie s ne amintim c orice perioad stabil, va trebui s suporte i anumite ocuri n economie la care Argentina are nevoie de instituii solide pentru a le putea face fa.Bibliografie

Bulmer-Thomas, Victor.The Economic History of Latin America since Independence(New York: Cambridge University Press). 2003Guillermo Calvo Notas sobre el sistema financiero en ArgentinaEconomic and financial data for Argentina"Infrastructure. Argentina., National Economies Encyclopedia