ALMA MATER GEOGRAPHIA

Buletin informativ al Facultății de Geografie - Nr. 41 - 30 septembrie 2019

Simpozionul Național de Geografie Umană

și Turism, Ediția XV

NEPAL FOR LIFE, 2019

Atelier aplicativ: Agricultura inteligentă

între teorie și practică

CRONICA ACTIVITĂȚILOR MAI - SEPTEMBRIE, 2019

Cel mai prestigios articol în

Domeniul Științele

Vieții și Pământului

Cea bună teză de licență în

Domeniul Științele

Vieții și Pământului

Simpozionul ESA LIVING PLANET, 2019

Milano, Italia

Conferința Asociației

Internaționale de Climatologie

Conferința internațională:

Water sustainability in a

changing world,

Conferința internațională:

Environment at CrossrOads: SMART approaches

for a sustainable future – ECOSMART International Mountain Conference

În perioada 13-14 Aprilie 2019 a avut loc la Facultatea de

Geografie a Universităţii din Bucureşti, cea de-a XV-a ediție a

Simpozionului Național Studenţesc de Geografie Umană și

Turism, simpozion la care au fost înscrişi 37 de studenți cu

30 de lucrări, din mai multe centre universitare.

La deschiderea oficială a simpozionului au luat cuvântul

conf.univ.dr.Silviu Costachie, directorul CCDRIE, din partea

comitetului de organizare, prodecan prof.univ.dr.Cristian Tălângă,

din partea conducerii facultății şi asis.univ.dr.Ana-Maria Taloș

care a rostit un cuvânt de salut pentru tinerii noştrii geografi

participanţi la manifestare. Informaţiile referitoare la

desfăşurarea lucrărilor şi la procedura de premiere au fost

prezentate şi de această dată de asist.univ.dr. Ana-Maria Taloş,

membră a comitetului de organizare.

Simpozionul a fost împărțit pe două secțiuni (cea de Geografie Umană și cea de Turism), lucrările

desfăşurându-se în paralel, în cele două amfiteatre principale ale facultății, George Vâlsan și Simion Mehedinți.

Lucrările prezentate au avut teme variate, din domeniul geografiei populaţiei, geografiei urbane,

geografiei medicale, geografiei culturale, geografiei politice, ecoturismului, turismului cultural, turismului religios,

geografia satului românesc, dezvoltării durabile şi planificării teritoriului, etc., acoperind, astfel, toată gama

preocupărilor din domeniul Geografiei Umane şi al Turismului.

Anul acesta, prin bunăvoința sponsorilor, a fost introdus un nou premiu, Premiul Special ”Vasile CUCU”

pentru cea mai bună lucrare cu caracter didactic. De asemenea, datorită calității ridicate a lucrărilor prezentate,

organizatorii au fost obligați să aloce două premii I la Sectiunea Geografie Umană, pentru două lucrări care au

întrunit același punctaj. Cele mai bune lucrări, votate de participanți, şi care au câştigat premiile oferite de

sponsori, au fost următoarele:

Marele Premiu - Ducman Andrei Madalin – Percepția disfuncționalităților organizatorice reflectată cu

ajutorul social-media. Studiu de caz: Festivalurile Untold si Neversea, Geografia turismului, anul II, Facultatea de

Geografie, Universitatea din București;

Premiul Special ”Vasile Cucu” - Udrea Ioana Cătălina – Dinamica structurilor de primire turistică în

Stațiunea Sinaia, Master – Dezvoltare teritorială inteligentă, anul I, Facultatea de Geografie, Universitatea din

București;

Premiul I Geografie Umană - Dascălu Gabriel – Toponimia și evoluția demografică din localitățile vâlcene,

Master - Sisteme Informaționale Geografice, anul I, Facultatea de Geografie, Universitatea din București;

Premiul I Geografie Umană - Brumar Alina Diana – Revoltele din Orientul Mijlociu și impactul lor asupra

populațiilor implicate. Studiu de geografia conflictelor, Geografia turismului, anul III, Facultatea de Geografie,

Universitatea din București;

Premiul II Geografie Umană - Dochița Iulian, Răduc Marius-Andrei, Stanciu Andy-Gabriel – Clădirile Art-

Deco în București, Cartografia unei ideologii culturale și geografii sociale, Cartografie, anul III, Facultatea de

Geografie, Universitatea din București;

Premiul III Geografie Umană - Țăruș Cătălina, Candit

Oana – Rolul transportului in dinamica urbana si in

funcția turistică a municipiului Constanța (1905-XXI),

Cartografie, anul II, Facultatea de Geografie,

Universitatea din București;

Premiul I Turism - Mărunțelu Arina, Teriș Bogdan-

Constantin – Specificitatea dinamicii structurale a

economiei locale în stațiunile turistice din România,

Geografia turismului, anul III, Facultatea de Geografie,

Universitatea din București;

Premiul II Turism - Ilie Andreea-Ioana – Turism viticol -

valorificare şi perspective de dezvoltare în judeţul

Prahova. Studiu de caz: Comuna Ceptura, Master -

Managementul Resurselor şi Activităţilor Turistice,

anul I, Facultatea de Geografie, Universitatea din

SIMPOZIONUL NAŢIONAL STUDENŢESC DE GEOGRAFIE UMANĂ ŞI TURISM

Ediţia a XV-a, Bucureşti

2

București;

Premiul III Turism - Aldea Adelina Andreea, Călin Bianca-Ilinca – Strategii de dezvoltare a turismului

litoral, poarta pentru noi investiții inovative. Studiu de caz: stațiunea Mamaia, Geografia turismului, anul III,

Facultatea de Geografie, Universitatea din București.

Evenimentul a fost organizat de Centrul de Cercetare pentru Dezvoltare Regională şi Integrare Europeană

al Universităţii din Bucureşti şi de Facultatea de Geografie și sprijinit financiar de trei sponsori privaţi

(prof.univ.dr.Nicolae Dima din Tucson, Arizona, SUA, MBs Ioana Elena Ipate, din Reading, UK și George Lixăndrescu,

Titanic Pub SRL), precum şi de Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti și Ministerul Tineretului, cărora

le aducem mulţumirile noastre şi pe această cale.

Simpozionul are ca partener Revista Cinq Continents şi a fost prezentată şi pe pagina web a simpozionului

(www.simpozionumanaturism.com), precum şi pe pagina Facebook dedicată simpozionului.

3

SIMPOZIONUL NAŢIONAL STUDENŢESC DE GEOGRAFIE UMANĂ ŞI TURISM

Ediţia a XV-a, Bucureşti

Premiat cu distincția pentru „cel mai prestigios articol al anului 2018

din domeniul Științelor Vieții și Pământului”, asist. univ. dr. Remus Prăvălie

este, în prezent, cadru didactic al Facultății de Geografie a Universității din

București.

Rezultatele studiului său, Major perturbations in the Earth’s forest

ecosystems. Possible implications for global warming, pot sta la baza

dezvoltării unor politici publice în domeniul ecologiei, cu privire la reducerea

încălzirii globale. Un lucru interesant de remarcat este și faptul că articolul a

fost publicat deja în revista Earth-Science Reviews, fiind apreciat atât la nivel

național, cât și la nivel internațional.

Despre interdisciplinaritate, despre provocările din cariera unui

cercetător, precum și despre multiplele perturbații majore care au afectat

pădurile planetei, în special în ultima jumătate de secol, ne va vorbi, pe larg, asist. univ. dr. Remus Prăvălie.

Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a doua ediții a Premiilor Senatului Universității din București,

distincția pentru „cel mai prestigios articol al anului 2018 din domeniul Științelor Vieții și Pământului”. Ce a

însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?

Remus Prăvălie: Acest premiu a însemnat, bineînțeles, o mare bucurie personală și o adevarată satisfacție

profesională. În același timp, consider că a reprezentat o confirmare a calității cercetării științifice, asupra căreia

mă concentrez în mod consecvent și sistematic de mai mulți ani. În știința contemporană, calitatea cercetării este

mult mai prețioasă decât cantitatea, de aceea consider că oferirea unui asemenea premiu de către cea mai

prestigioasă universitate din țară a reprezentat, în opinia personală, o șansă de confirmare a faptului că mă aflu în

direcția potrivită în cercetarea științifică. Premiul pentru cel mai prestigios articol al anului 2018 din domeniul

Științelor Vieții și ale Pământului a însemnat totodată și o determinare mai mare în activitatea științifică viitoare,

pe care sper să reușesc să o perfecționez cât mai mult cu putință. Având în vedere aceste considerente, doresc să

adresez mulțumiri speciale profesorilor din Facultatea de Geografie, care, de-a lungul anilor de studenție, au

contribuit la formarea și consolidarea mea profesională, comisiei de specialitate din cadrul Senatului Universității

din București, care mi-a oferit acest premiu valoros, dar și familiei mele, care m-a susținut moral de-a lungul

anilor de cercetare academică.

R: Cercetarea dumneavoastră aparține unei direcții care îmbină domenii precum geografie, biologie și

ecologie. Ce trebuie să facă un cercetător pentru a dobândi ,,echilibrul” necesar unei abordări interdisciplinare?

Cât de importantă este abordarea interdisciplinară în aceste domenii?

R.P.: În primul rând, trebuie să fie foarte pasionat de domeniul de cercetare în care activează. În al doilea

rând, trebuie să citească foarte multă literatură de specialitate. În al treilea rând, trebuie să aibă o viziune de

ansamblu asupra problematicii abordate, dincolo de limitele clasice ale unei discipline în care problematica

studiată poate fi încadrată în mod tradițional. Acest ultim aspect este foarte important în cercetarea

interdisciplinară, care în esență poate fi definită succint ca o formă complexă de analiză, caracterizată prin

transfer de concepte, date și metode între mai multe discipline și domenii științifice, în vederea investigării

holistice a unor procese de mare complexitate cum sunt cele de mediu. În cazul lucrării premiate, abordarea

interdisciplinară a fost o condiție sine qua non pentru surprinderea modificărilor complexe ale ecosistemelor

forestiere globale, cu implicații variate la nivelul altor sisteme de mediu, cum ar fi cel climatic. Cercetarea

interdisciplinară în domeniile geografiei, ecologiei și biologiei, în care s-a încadrat, într-adevăr, lucrarea, este

esențială în studierea aprofundată a problemelor de mediu care afectează la scară largă societatea umană

actuală. Pentru cazul concret al acestei lucrări despre care discutăm, analiza interacțiunilor complexe dintre

modificările pădurilor planetei și cele ale sistemului climatic global a necesitat o cunoaștere temeinică a

schimbărilor acestor sisteme biotice, care aparțin domeniului ecologie (de exemplu, modificările funcțiilor

ecologice principale de biomasă, biodiversitate și de stocare a carbonului), în relație cu modificările climatice (de

exemplu, amplificarea sau diminuarea încălzirii climatice), o problematică de mediu intens studiată în domeniul/

disciplina geografie/climatologie.

R: Pentru a înțelege mai bine esența articolului „Major perturbations in the Earth’s forest ecosystems.

Possible implications for global warming”, povestiți-ne, pe scurt, care sunt rezultatele cercetării dvs.? Ce v-a

determinat să vă alegeți această temă?

R.P.: Înainte de toate, doresc să menționez că alegerea acestei teme de cercetare are legătură cu

4

PREMIUL SENATULUI UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI, CEL MAI PRESTIGIOS ARTICOL ÎN

DOMENIUL ȘTIINȚELE VIEȚII ȘI PĂMÂNTULUI, 2018

preocuparea mea mai largă asupra modificărilor globale de mediu care afectează întreaga societate umană. Nu

este prima oară când reușesc să abordez o problemă complexă de mediu, la întreaga scară globală. Un alt

exemplu de cercetare complexă realizată până în prezent vizează investigarea în premieră a extinderii mediilor

aride globale în ultimele decenii, cu multiple consecințe negative în degradarea terenurilor și în accentuarea altor

perturbații de mediu. De asemenea, nu este prima dată când experimentez ideea de interdisciplinaritate, care în

esență a reprezentat nucleul abordării științifice în lucrarea mea de doctorat intitulată „Degradarea terenurilor în

sudul Olteniei. Analiză interdisciplinară”. Probabil că teza de doctorat în sine, în care am analizat inclusiv relația

clima – păduri, dar la o scară locală în România, a reprezentat motivația principală care a stat la baza unei

asemenea teme de cercetare, extrapolată la nivel global. Referitor la rezultatele obținute în cazul lucrării

premiate, voi încerca să fiu cât mai succint posibil.

În articol sunt analizate în premieră, într-o manieră sistematică și integrată, multiplele perturbații majore

care au afectat pădurile planetei în special în ultima jumătate de secol, marcată de modificări de mediu fără

precedent în istoria umanității – o perioadă de maximă intensitate a Antropocenului, denumită Marea Accelerare.

Fiind o lucrare de tip review, în esență rezultatele se bazează pe cercetarea amănunțită a unei literaturi de

specialitate vaste, de actualitate și reprezentative pentru scopul general al cercetării, acela al identificării

schimbărilor forestiere și al mecanismelor complexe prin care aceste modificări au influențat (accelerat)

încălzirea globală. Pentru a puncta dificultatea unei asemenea analize, o să precizez doar faptul că, pentru

realizarea acestui articol, au fost investigate și citate aproape 400 de lucrări științifice, foarte multe fiind

selectate din reviste științifice de top precum Nature, Nature Climate Change, Science, PNAS sau Global Change

Biology.

Concret, s-a constatat că în prezent există 12 perturbații forestiere majore, care la scară globală pot fi

grupate în trei categorii în funcție de predominanța cauzelor declanșatoare, și anume: perturbații climatice

(schimbări de fenologie, de habitat, uscăciune, invazii de insecte), antropice (defrișări, fragmentări, poluare/

contaminare) și mixte (defaunizare, incendii, schimbări de compoziție, de productivitate netă primară și modificări

biogeochimice). Aceste perturbații se manifestă frecvent, intens și la o scară spațială vastă, fiind capabile să

altereze puternic productivitatea pădurilor, serviciile ecosistemice ale acestora și să erodeze semnificativ inclusiv

capacitatea pădurilor de stabilizare a sistemului climatic global, prin mecanisme complexe precum decarbonizare

(asimilarea carbonului din atmosferă în biomasa forestieră) sau răcire climatică prin procese intense de

evapotranspirație, specifice mai ales pădurilor tropicale. Rezultatele au indicat clar faptul că perturbațiile

forestiere multiple nu reprezintă doar o problemă ecologică terestră, care presupune agravarea altor probleme

critice de mediu cum ar fi declinul biodiversității, ci o amenințare reală pentru stabilitatea tuturor sistemelor

biofizice ale Pământului. Dacă ne raportăm la implicațiile acestor modificări ecologice în dinamica sistemului

climatic, se poate discuta de accelerarea încălzirii globale, de exemplu prin mecanisme de tip feedback pozitiv

(sau prin bucle de reacție pozitivă), care în prezent reprezintă un subiect de mare actualitate în lucrările similare

de specialitate. Un ultim aspect pe care aș vrea să îl menționez este că rezultatele articolului sunt de interes larg

și prin prisma a cinci strategii principale propuse (acțiuni de atenuare, adaptare, reparare, protejare și cercetare)

care, dacă sunt implementate de către guvernele lumii rapid, la scară largă și într-o manieră mixtă, pot ajuta în

mod fundamental la combaterea crizei multidimensionale cu care se confruntă ecosistemele forestiere ale lumii.

R: Considerați că rezultatele studiului dvs. pot sta la baza dezvoltării unor politici publice în domeniul

ecologiei, cu privire la reducerea încălzirii globale?

R.P.: Categoric, da. Fiind o cercetare globală, măsurile propuse pot avea repercusiuni globale, dacă sunt

implementate în mod eficient prin intermediul politicilor internaționale. Probabil că această afirmație pare a fi

exagerată, de aceea voi încerca să argumentez pe scurt acest punct de vedere. În lucrare există o secțiune

dedicată măsurilor concrete care pot fi implementate de către guvernele lumii pentru rezolvarea problemelor

ecologice variate ale pădurilor planetei și, implicit, pentru combaterea încălzirii globale. Așa cum am precizat la

întrebarea anterioară, aceste măsuri sau acțiuni pot fi grupate în cinci strategii majore. Strategia esențială pe care

ar trebui să se bazeze umanitatea este combaterea schimbărilor climatice în sine, care reprezintă o cauză

principală a procesului de degradare a pădurilor la întreaga scară planetară, care la rândul lui este responsabil de

accelerarea încălzirii globale. Cum se poate face acest lucru? Prin reducerea sau eliminarea sistematică a emisiilor

de carbon sau prin acțiuni mai sofisticate cum ar fi aplicarea unor tehnici de manipulare a sistemului climatic la

scară largă, denumite geoinginerii. Aceste tehnici speciale sunt luate din ce în ce mai serios în politicile

internaționale, având în vedere că abordarea clasică a combaterii încălzirii climatice, și anume curbarea (scăderea)

emisiilor de gaze cu efect de seră, nu produce rezultate suficient de rapide astfel încât planeta să se mențină în

următoarele decenii sub limita încălzirii climatice de 2 grade Celsius (față de perioada preindustrială), considerată

5

PREMIUL SENATULUI UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI, CEL MAI PRESTIGIOS ARTICOL ÎN

DOMENIUL ȘTIINȚELE VIEȚII ȘI PĂMÂNTULUI, 2018

vitală pentru stabilitatea sistemelor biofizice ale Pământului.

Așadar, în lucrare este propusă o schemă detaliată de combatere a încălzirii climatice care, dacă va fi

implementată sub egida unor politici internaționale foarte importante cum ar fi Acordul de la Paris, ar trebui să

producă rezultate concrete în stabilizarea pădurilor și, implicit, a sistemului climatic global. Pe de altă parte, dacă

discutăm de politici care ar putea fi implementate strict în domeniul ecologiei, care să ajute la reducerea încălzirii

climatice, atunci exemple reprezentative în această direcție includ programul REDD+ (Reducing Emissions from

Deforestation and Forest Degradation – Reducerea Emisiilor din Defrișări și Degradarea Pădurilor), promovat de

către Convenția-Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, sau marile proiecte de împădurire ale unor

state cum ar fi China, Brazilia, India sau Indonezia, care pot fi foarte importante în biosechestrarea carbonului din

atmosfera terestră. În concluzie, în prezent există o paletă largă de soluții care pot fi utile (prin protejarea

pădurilor sub diferite forme) în reducerea încălzirii globale, dar eficiența acestora în stabilizarea sistemului

climatic de-a lungul acestui secol depinde, în primul rând, de rapiditatea cu care acestea sunt implementate de

către națiunile lumii.

R: Sunteți, în prezent, asistent universitar în cadrul Facultății de Geografie. Sunt cele două profesii – cadru

didactic și cercetător – complementare?

R.P.: Bineînțeles că da. Consider că avantajul major al unui profesor care este și cercetător este acela că

produce informații științifice, deci nu doar le reproduce. Orice lucrare publicată de către un cadru didactic într-o

revistă prestigioasă presupune anumite rezultate științifice obținute în premieră, pe care profesorul le poate

folosi cu succes în activitatea didactică. Așadar, consider că orice cadru didactic care are și rolul de cercetător este

avantajat din mai multe puncte de vedere, mai ales dacă este performant în cercetare.

R: Ce ne puteți spune despre cercetările pe care le realizați în prezent? În ce direcție se îndreaptă acestea?

R.P.: În general, preocupările mele interdisciplinare vizează aria de cercetare a geografiei fizice şi alte arii

de cercetare conexe, importante în contextul problemelor de mediu cu care se confruntă societatea umană. Mai

exact, cercetările mele sunt îndreptate către aspecte de mediu variate precum schimbările climatice, impactul

schimbărilor climatice asupra sistemelor de mediu sau poluarea mediului, însă activităţile mele ştiinţifice sunt

direcţionate, în acelaşi timp, şi către soluţiile de combatere a acestor dezechilibre biofizice planetare, care au

legătură cu sistemele alternative de energie, gestiunea resurselor naturale sau controlul poluării. Desigur, aceste

preocupări interdisciplinare au fost materializate până în prezent prin diferite lucrări științifice publicate în jurnale

de specialitate prestigioase. Pe lângă această lucrare premiată, aș putea să menționez câteva exemple de

abordări relevante, precum analiza globală a poluării radioactive generate de testele armelor nucleare, a

expansiunii mediilor aride în ultimele decenii sau a situației actuale a resurselor solare și eoliene, care sunt cele

mai importante în spectrul energiilor regenerabile.

R: Considerați că studenții ar trebui să fie implicați într-o măsură mai mare în diverse proiecte de

cercetare? Pe de altă parte, dacă vă raportați la perioada studenției dumneavoastră, considerați că s-a schimbat

„profilul studentului”?

R.P.: La această întrebare răspunsul depinde de studenții la care ne raportăm. După părerea mea, studenții

programului de licență trebuie să fie preocupați în primul rând de formarea și consolidarea cunoștințelor

geografice fundamentale, pentru că apoi, în timpul programului de masterat, să beneficieze de baza științifică

necesară pentru integrarea inițială în proiecte de cercetare. Cu alte cuvinte, consider că implicarea studenților în

proiecte de cercetare trebuie să fie sistematică și să aibă loc, într-o primă etapă, în perioada masterală.

Bineînțeles, în timpul programului doctoral, orice student trebuie să fie implicat cu adevărat în cercetare, ideal într

-un cadru organizat și finanțat al unuia sau al mai multor proiecte de cercetare. Dacă ne referim la situația lor

concretă în Facultatea de Geografie, studenții doctoranzi ar trebui să fie implicați, într-adevăr, mai mult în proiecte

de cercetare. După părerea mea, mult mai mult, dar trebuie să fim conștienți că este dificil să faci performanță în

știință în România, mai ales în contextul subfinanțării cercetării din țara noastră. Referitor la profilul studentului,

consider că nu s-a schimbat în mod considerabil față de perioada studenției mele, probabil și pentru că de atunci

încă nu au trecut prea multe generații.

R:În loc de încheiere, vă rugăm să transmiteți un mesaj pentru organizatorii celei de-a doua Gale a

Premiilor Senatului Universității din București.

R.P.: Le mulțumesc pentru premiul acordat și îi încurajez să continue această inițiativă foarte utilă pentru

stimularea activității didactice și de cercetare în cadrul Universității din București.

Sursa: https://unibuc.ro/orice-cadru-didactic-care-are-si-rolul-de-cercetator-este-avantajat-interviu-cu-asist-univ

-dr-remus-pravalie/

6

PREMIUL SENATULUI UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI, CEL MAI PRESTIGIOS ARTICOL ÎN

DOMENIUL ȘTIINȚELE VIEȚII ȘI PĂMÂNTULUI, 2018

Istoria recentă a Europei reprezintă un important

punct de plecare pentru dezvoltarea unui nou tip de turism,

concentrat în jurul evenimentelor politice și a efectelor de

multe ori tragice ale acestora.

În acest sens, turismul roșu, căci despre el discutăm,

a ajuns să fie punct de plecare pentru diverse studii și

analize. Este și cazul lucrării „Valențele turistice în Sighetu

Marmației. Studiu de caz: Turismul Roșu”, redactată de

Cristina Cireașă. Premiată în cadrul celei de-a doua Gale a

Premiilor Senatului Universității din București cu distincția

„cea mai bună teză de licență din domeniul științelor vieții și

ale pământului”, lucrarea aduce o contribuție la înțelegerea

acestui tip de turism în țara noastră, prin studiul de caz

prezentat, reprezentativ pentru turismul roșu din

România: Memorialul Victimelor Comunismului și al

Rezistenței.

Dezvoltarea turismului roșu contribuie la articularea

și reafirmarea unui sistem de valori, la refacerea patrimoniului istoric, dar necesită întocmirea unei baze de date

complete, riguros construită și accesibilă, evidențierea și promovarea elementelor cu potențial turistic, atât la

nivel regional, cât și național, dar și realizarea unor trasee/circuite care să includă cât mai multe obiective

turistice ce se de profil

Despre toate aceste provocări depășite cu brio, despre viața de #student în cadrul Universității din

București, dar și despre ambiții și planuri de viitor, ne va povesti chiar Cristina Cireașă, în cele ce urmează.

Reporter: Ce v-a motivat să concurați la Premiile Senatului Universității din București și ce a însemnat

pentru dumneavoastră câștigarea acestui premiu?

Cristina Cireașă: La prima întâlnire cu domnul profesor coordonator Irimia Radu, acesta ne-a vorbit despre

volumul de muncă, seriozitatea și perseverența cu care trebuie tratată această etapă a vieții noastre și despre

Gala Premiilor Senatului Universității din București din anul anterior, ca o încununare a reușitei. Câștigarea acestui

premiu a însemnat pentru mine, student al Universității din București, o mare onoare și, în același timp,

oportunitatea prin care am învățat să am încredere în propriile mele forțe.

R: Fiind o lucrare de licență complexă, atât cu o parte teoretică solidă, cât și cu una practică, aplicativă,

sigur a necesitat destul de mult timp pentru documentare și pentru a fi adusă la forma finală. Când ați început să

lucrați la această teză și ce dificultăți ați întâmpinat pe parcurs?

C.C.: Concret, la această teză am început să lucrez în vara anului 2017. Urmând indicațiile domnului

profesor coordonator Irimia Radu, am început prin a-mi alcătui o bază de date de la care să pot să pornesc. Astfel,

am colectat diferite tipuri de date legate de numărul turiștilor care sosesc la Memorialului Victimelor

Comunismului și al Rezistenței și la celelalte obiective turistice, numărul turiștilor care sosesc în structurile de

cazare, numărul structurilor de cazare din municipiul Sighetu Marmației și capacitatea acestora. Inițial, pentru a

oferi o imagine cât mai largă privind influența Memorialului asupra turismului, mi-am dorit să calculez și anumiți

indicatori economici care au la bază profitul structurilor de primire, cât de mult au progresat în ultimii ani, cât de

mult s-au dezvoltat. Din păcate, acest fapt nu a putut fi realizat datorită reticenței proprietarilor de a-mi furniza

astfel de informații.

R: Care au fost motivele pentru care ați ales tratarea acestui subiect în lucrarea dvs. de licență?

C.C.: Alegerea acestui subiect pentru lucrarea de licență a venit ca un răspuns la întrebarea „Despre ce mi-

ar plăcea să scriu?”. M-am gândit inițial să scriu despre obiectivele naturale reprezentative din județul meu,

puteam să găsesc informații foarte ușor, pentru că știam concret unde să le caut, nu trebuia să mă deplasez

foarte mult, ele fiind în proximitatea localității natale. Ideea de a scrie totuși despre patrimoniul comunist a venit

însă ca o provocare. Știam despre această perioadă doar din poveștile bunicilor și părinților, aflasem la cursuri

despre așa-numitul „turism roșu”, dar erau doar niște informații generale. În final, vizitarea Memorialului

Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetu Marmației în cadrul practicii din anul II, m-a determinat să

7

PREMIUL SENATULUI UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI, CEA MAI BUNĂ TEZĂ DE LICENȚĂ, ÎN DOMENIUL ȘTIINȚELE VIEȚII ȘI PĂMÂNTULUI, 2018

fac această alegere.

R: Pentru că noțiunea de „turism roșu” nu este una foarte familiară pentru publicul larg, și pentru a

înțelege mai bine esența lucrării dvs., povestiți-ne, pe scurt, la ce se referă „turismul roșu”.

C.C.: Turismul roșu reprezintă tipul de turism care promovează patrimoniul comunist. Având în vedere

faptul că perioada comunistă este o perioadă destul de recentă a istoriei noastre, multe elemente cu importanță

istorică, socială sau culturală din această perioadă s-au păstrat și pot fi valorificate ca resurse turistice de sine

stătătoare sau ca parte integrată a unui circuit turistic la nivel național.

R: Ce deschidere există spre domeniul „turismului roșu” în spațiul românesc, dar și în cel european sau

chiar global?

C.C.: Acest concept de „turism roșu” a apărut pentru prima dată în R.P. China, creat fiind în scopul trezirii

nostalgiei față de siturile de patrimoniu comunist, comemorării eroilor, liderilor comuniști, având și un rol educativ

prin trezirea unui sentiment de iubire față de conducător și patrie. În Europa, „turismul roșu” este perceput puțin

diferit. Acest rol educativ este diminuat, principala motivație a turiștilor fiind curiozitatea și dorința de a lua

contact cu tot ceea ce a însemnat perioada comunistă, plecând de la modul de trai, până la viața politică. După

căderea blocului comunist, state precum Polonia, Ungaria, Republica Cehă sau Germania au dezvoltat diferite

programe turistice bazate pe patrimoniul comunist, care s-au bucurat de un real succes. Finalizarea

proiectului Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetu Marmației, succesul răsunător,

precum și numărul mare de turiști, atât străini, cât și români, care vizitează acest muzeu sunt argumente care pot

susține potențialul „turismului roșu” în România și deschiderea turiștilor față de acesta.

R: Ce v-a motivat să alegeți Sighetu Marmației ca „oraș-cheie” pentru turismul roșu din România? Ce

obiective turistice ați avut în vedere ?

C.C.: În Sighetu Marmației s-a produs primul meu contact direct cu un obiectiv turistic legat de trecutul

comunist, care, în urma unei reamenajări și a unor documentări impresionante, este deschis publicului larg. Acesta

este Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței. Faptul de a putea sta la un metru de patul în care a

murit Iuliu Maniu, de a avea acces la scrisori pe care familiile deținuților politici le-au scris cu mult dor, grijă,

teamă, dragoste și speranța unei apropiate revederi, de a vedea condițiile concrete în care erau ținuți deținuții au

trezit în mine o emoție puternică, alături de dorința de a afla dacă și alți turiști trăiesc aceste sentimente.

R: La ce concluzii ați ajuns după cercetarea efectuată? Prezentați-ne, pe scurt, concluziile analizării

valențelor turistice ale turismului roșu în Sighetul Marmației.

C.C.: Concluziile la care am ajuns în urma cercetărilor efectuate scot în evidență faptul că Memorialul

Victimelor Comunismului și al Rezistenței este principalul obiectiv turistic din municipiul Sighetu Marmației,

atrăgând cel mai mare număr de turiști, atât străini, cât și români. Acest fapt a generat o dezvoltare continuă a

infrastructurii de cazare, numărul structurilor de primire pornind de la 4 în anul 1998 și ajungând la 19 în 2017. De

asemenea, turiștii manifestă un real interes pentru „turismul roșu” și patrimoniul pe care acesta-l promovează.

Turiștii și-au exprimat direct, prin intermediul chestionarelor, dorința de a vizita și alte obiective au legătură cu

trecutul comunist și dorința de a recomanda la rândul lor vizitarea Memorialului de către rude și prieteni.

R: Cumva, lucrarea dvs. se situează la granița dintre istorie și geografie. Considerați că abordarea

interdisciplinară și corelarea noțiunilor de la cursuri din diverse arii sunt esențiale pentru un viitor specialist în

aceste domenii?

C.C.: Consider că studierea fenomenului, atât din punct de vedere istoric, cât și geografic, dar și o abordare

interdisciplinară sunt importante pentru că formează un adevărat specialist în aceste domenii. Concret, acest tip

de abordare îl ajută pe autor să înțeleagă fenomenul în ansamblu, să identifice elemente de tip cauză-efect și să

observe interdependența dintre datele istorice și cele geografice.

R: Lucrarea dumneavoastră a avut parte de o receptare pozitivă. V-ați gândit deja la o posibilă continuare

a acesteia? Luați în considerare acest subiect pentru o viitoare lucrare de disertație?

8

PREMIUL SENATULUI UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI, CEA MAI BUNĂ TEZĂ DE LICENȚĂ, ÎN DOMENIUL ȘTIINȚELE VIEȚII ȘI PĂMÂNTULUI, 2018

C.C.: În cadrul cercetării pe care am făcut-o pentru lucrarea de licență am aflat lucruri noi și interesante

despre alte obiective ce aparțin patrimoniului comunist. Îmi doresc să continui cercetarea în domeniu și consider

că lucrarea de dizertație este un prilej bun pentru aceasta.

R: Pentru că premiul vine la sfârșitul unei prime etape „universitare”, povestiți-ne despre modul în care ați

perceput dvs. studenția în cadrul Universității din București.

C.C.: Acum, după încheierea primei etape a ciclului universitar, pot spune că studenția în cadrul

Universității din București nu este ușoară, dar e plină de provocări de autodepășire, iar cumva acest lucru

alimentează dorința de a cunoaște mai mult, de a întreba specialiștii în domeniu, atunci când nu găsești răspunsul

dorit, de a încerca, de a cerceta, de a-ți înfrunta anumite temeri. Studenția în cadrul Universității din București

este și un drum de autocunoaștere și de maturizare. Dacă la început ți se pare că nimic nu are sens, că totul e în

zadar, că multe materii nu-și au locul în planul de învățământ, la finalul acestei etape, conștientizezi locul fiecărui

element în formarea ta, iar toate experiențele acumulate în acești trei ani te ajută să devii mai responsabil și mai

critic cu tine însuți.

R: În loc de încheiere, vă rugăm să transmiteți un mesaj pentru organizatorii celei de-a doua Gale a

Premiilor Senatului Universității din București.

C.C.: Doresc să mulțumesc tuturor organizatorilor Galei Premiilor Senatului Universității din București.

Mulțumesc că mi-ați oferit prilejul de participa la un eveniment de o asemenea anvergură, alături de personalități

de marcă ale Universității din București.

Sursa: https://unibuc.ro/studentia-in-cadrul-universitatii-din-bucuresti-e-plina-de-provocari-de-

autodepasire-te-ajuta-sa-devii-mai-critic-cu-tine-insuti-interviu-cu-cristina-cireasa/

9

PREMIUL SENATULUI UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI, CEA MAI BUNĂ TEZĂ DE LICENȚĂ, ÎN DOMENIUL ȘTIINȚELE VIEȚII ȘI PĂMÂNTULUI, 2018

10

În perioada 13-17 mai 2019, a avut loc cea de a șasea ediție a uneia dintre cele

mai mari întâlniri științifice dar și de promovare tehnologică din domeniile

teledetecției și observării Pământului, la palatul congreselor din Milano, Italia (Fiera

Milano City).

Organizat de către ESA (Agenția Spațială Europeană) în colaborare cu Agenția

Spațială Italiană, Comisia Europeană și Primăria metropolei Milano, împreună cu

sponsori de top din domeniile tehnologiilor aerospațiale și geomatice, acesta a reunit

circa 3000 de participanți din toate statele europene dar și din numeroase alte țări

cum ar fi SUA, Canada, Australia, Africa de Sud, China, Japonia etc.

Evenimentul a reunit cercetători, ingineri și utilizatori cu domenii comune de

interes, de la mediul și clima Pământului analizate prin intermediul datelor și

imaginilor satelitare, la utilizatori ai produselor derivate din imaginile de

teledetecție.

Tematica științifică a arătat o interdisciplinaritate evidentă a domeniului

observării Pământului, în contextul creșterii excepționale a numărului de sateliți cu

senzori de teledetecție specializați pe componente ale mediului terestru și mai ales a

volumului imens de date acumulate în timp scurt și în mare parte liber accesibile la

nivelul comunității cercetătorilor dar și utilizatorilor din sferele sociale și economice.

Dintre temele reprezentative amintim aplicațiile teledetecției în oceanografie,

geologie, geodezie, schimbările climatice și topirea ghețarilor, hazarde naturale,

vegetația și acoperirea/utilizarea terenurilor, calitatea mediului terestru,

dezvoltarea de metode, algoritmi și produse în analiza datelor de la sateliți etc.

O componentă importantă a fost dedicată programelor și proiectelor ESA, cum este Copernicus, care se

derulează din anul 2014 după lansarea sateliților Sentinel cu senzori complementari și la care a contribuit și

România în calitate de membru cu drepturi depline din anul 2011. Programul simpozionului poate fi consultat pe

site-ul http://lps19prog.esa.int/.

Pe lângă partea științifică ce a cuprins sesiuni ample cu prezentări orale dar și de postere, simpozionul a

reunit, în cadrul unei expoziții speciale, realizată într-un spațiu generos, standuri ale celor mai importante

instituții și companii cu activități în domeniul teledetecției, observării Pământului, tehnologiei aerospațiale și

geomaticii, precum și o serie de mese rotunde integrate cu prezentarea de proiecte, rezultate și produse specifice

domeniului.

Universitatea din București a fost reprezentată prin participarea unui colectiv de la Facultatea de Geografie,

prof.dr. Bogdan Mihai, lect.dr. Ionuț Șandric și asist. Dr. Marina Vîrghileanu, care au prezentat, comunicarea-

poster cu tema ,,Clasificarea automata a livezilor pe baza seriilor de timp de imagini satelitare folosind algoritmi

ML (Machine Learning) cu aplicații la regiunile subcarpatice”.

În cadrul simpozionului au participat și doctoranzi, respectiv absolvenți ai masterelor cu specializările

Sisteme Informaționale Geografice și Geomorfologie și cartografie, de la Facultatea de Geografie a Universității

din București, care au reprezentat în calitate de angajați și colaboratori, companii din domeniul observării

Pământului dar și Agenția Spațială Română – ROSA, au prezentat comunicări sub forma posterelor și au asigurat

periodic personalul unui stand în cadrul expoziției, la solicitarea ESA, unde au desfășurat inclusiv activitate de

sondare a utilizatorilor și promovare interactivă a produselor și serviciilor din cadrul programului de observarea

Pământului ESA Copernicus.

Prin numărul de

participanți, prin diversitatea

lucrărilor prezentate și

calitatea acestora, Simpozionul

a reprezentat, după afirmațiile

organizatorilor, cea mai mare

întâlnire din domeniul

observării Pământului

organizată de ESA în ultimul

deceniu.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI ȘI FACULTATEA DE GEOGRAFIE, REPREZENTATE LA SIMPOZIONUL ESA

LIVING PLANET 2019, MILANO, ITALIA

În perioada 29 mai – 01 iunie 2019 s-a desfășurat la Salonic (Grecia), ediția a XXXII-a a Conferinței

Asociației Internaționale de Climatologie (A.I.C.). Fondată în iunie 1988, A.I.C. are ca scop principal promovarea şi

dezvoltarea relaţiilor de colaborare dintre climatologi şi alţi specialişti din domenii conexe, prin promovarea de

schimburi de informaţii de specialitate, reuniuni şi publicaţii ştiinţifice. Limba oficială de lucru în cadrul A.I.C. este

franceza, iar de anul acesta și limba engleză. Președintele A.I.C., în mandatul 2018 – 2020, este conf. dr. Iulian

Holobâcă de la Facultatea de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai. Sediul asociației se află la Aix-en-Provence

(informaţii suplimentare privind A.I.C. pot fi obţinute de pe adresa web a asociaţiei: http://www.climato.be/aic/).

Ediţia din 2019 a fost organizată de Universitatea Aristotel din Salonic, Departamentul de Meteorologie și

Climatologie. Conferința a reunit peste 100 de participanți din Franța, Grecia, Benin, Belgia, Brazilia, Canada,

Germania, Italia, Liban, România, Senegal, Tunisia etc. Tematica din anul 2019 a fost despre Schimbările climatice,

variabilitatea și riscurile climatice, cu secțiunile: Schimbări climatice, Fenomene climatice de risc, Variabilitatea

climatică, Climatologie și poluare urbană, Analiză climatică și Climatologie Aplicată. Programul conferinţei a inclus

trei zile de prezentări ştiinţifice sub formă de comunicări orale şi postere şi o zi de aplicaţie pe teren, în care

participanții au avut ocazia să cunoască particularităţile topoclimatice și microclimatice ale Câmpiei Salonicului și

ale Muntelui Olimp.

Devenită tradiţională, prezenţa României la conferinţa A.I.C. a fost marcată de o delegaţie de cinci

participanţi, dintre care doi de la Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti şi trei de la Universitatea

Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. De la Facultatea de Geografie din Bucureşti au fost prezenţi la conferinţă: prof.

univ. dr. Liliana Zaharia și lect. univ. dr. Dana Constantin care au prezentat lucrarea cu titlul „The thermal and

pluvial features of the agricultural year 2018 in southwestern Romania and the effects on the crops”, autori:

Constantin (Oprea) D.M., Marinică A.F., Marinică I., Zaharia L., Grigore E., Onțel I., Ioana-Toroimac G., Tișcovschi A.A.

În programul conferinţei au mai fost înscrişi prof. univ. dr. Florina Grecu, asist. cercet. dr. Sorin Carablaisă și dr.

Mădălina Teodor cu lucrarea (în format poster) „Le déficit pluviométrique comme un phénomène climatique de

risque dans la Dépression de Severin – Roumanie. Causes et effets”. Participarea la conferinţa A.I.C. de la Salonic a

constituit o nouă ocazie pentru consolidarea şi extinderea relaţiilor de colaborare pe care Facultatea de Geografie a

Universităţii din Bucureşti le are cu Universitatea Aristotel din Salonic și cu alte instituţii de învăţământ superior şi

de cercetare din diferite ţări ale lumii.

Ediţia din 2020 a Conferinţei A.I.C. va fi organizată de Universitatea din Rennes (Franța). Informaţii privind

aceasta vor fi publicate pe site-ul asociaţiei (menţionat mai sus).

CONFERINȚA ASOCIAȚIEI INTERNAȚIONALE DE CLIMATOLOGIE – EDIȚIA A XXXII-A,

29 MAI – 01 IUNIE 2019, THESSALONIKI, GRECIA

11

12

Expediția umanitară Nepal for Llife 2019 a ajuns la cea de a V-a ediție, prima fiind după cutremurul din

2015. Scopul a fost să ajute sate izolate din comunitatea care a fost afectată de cutremur. S-a desfășurat în

perioada 21 mai -8 iunie 2019. A avut 22 membri (printre care și asist.univ.dr. Anca Munteanu de la Facultatea de

Geografie a Univeristății din București), cu diferite profesii, profesii, medici, asistenți, care au fost împărțiți în două

echipe, una educațională și alta medical.

A fost organizată de către asociația Volunteer for life în localitatea Dhunkharka din districtul

Kavrepalanchok (Kavre, zona Bagmati). Aceasta este una care se află în Himalaya Mică, la sud- vest de capitala,

relativ izolată cu vatra principlă la o altitudine de 1800-900 m și cu multe alte case aparent izolate pe terase

amenajate pe versanți sau culmi. Populația este de 4300 locuitori, dar cea din satele aferente administrativ sunt

de peste 10000 locuitori. Din acestea vin la școala centrală și la spitalul din centrul localității. Școala este în plin

proces de refacere, clădirile care au căzut la cutremur fiind în curs de schimbare cu o clădire nouă care se află în

construcție.

În acest an au fost realizate de către membrii expediției dotarea cabinetului de științe cu diverse

echipamente, hărți, cărți, jocuri. O echipă de voluntari SMURD au realizat cursuri de prim ajutor, cu peste 260 de

localnici, adulți, profesor, copii, cu echipa de cercetași fiind realizată în aer liber. De asemenea, au mai fost donate

cărți pentru bibliotecă, caiete, instrumente de scris, jocuri educative. Au fost renovate diverse spații din incinta

școlii. Echipa medicală a realizat consultații graturite și a contribuit la modernizarea spitalului cu diverse alte

dotări. Au utilizat echipamentele care au fost donate în anii trecuți și care sunt folosite de profesori de la

Universitatea din Kathmandu.

Mulțumim tuturor sponsorilor și celor care au fost fost alături de noi, în mod special firmei TEMAD,

precum și conducerii Facultățiii de Geografie.

NEPAL FOR LIFE 2019 EDIȚIA A V-A, 21 MAI - 8 IUNIE, 2019

La sfârșitul lunii mai a.c., studenții anului II ai specializării Hidrologie și Meteorologie din cadrul Facultății

de Geografie – UB şi studenții anului II ai specializării Inginerie Economică în Agricultură din cadrul Facultăţii de

Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală – USAMVB au participat la Atelierul aplicativ

– „Agricultura inteligentă între teorie şi practică", ediţia a III-a. Acest atelier este rezultatul colaborării

interuniversitare dintre Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie, şi Universitatea de Sţiinţe

Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Facultatea de Horticultură şi Facultatea de Management,

Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală (MIEADR).

Scopul principal al atelierului a constat în derularea de activităţi didactice şi instruire practică pe

câmpurile didactice experimentale pentru pomicultură, viticultură şi la sera pentru culturi legumicole şi floricole.

Atelierul s-a derulat la iniţiativa Facultăţii de Geografie, în scopul completării practicilor şi aplicaţiilor de

specialitate de la programul de studii de licenţă Hidrologie şi Meteorologie, coordonat de Departamentul de

Meteorologie şi Hidrologie.

Atelierul aplicativ a fost stucturat în două părți. În prima parte a atelierului s-au vizitat câmpurile didactice

de pomicultură și viticultură sub îndrumarea domnului conf. univ. dr. Adrian Peticilă (prodecan al Facultății de

Horticultură) și sera pentru culturi legumicole și floricole unde ghidajul a fost asigurat de domnul ing. dr. Ovidiu

Jerca. În această parte practică s-au discutat despre: istoricul culturilor, tehnici de cultivare și sisteme de

conducere, boli, dăunători, soiuri, podgorii și livezi cu tradiție, sisteme de încălzire-ventilație etc. Partea a doua a

atelierului a fost una teoretică. Cuvântul de deschidere a fost adresat de domnul prof. univ. dr. Toma Dinu, decanul

Facultăţii de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală, doamna conf. univ. dr. Elena

Toma (prodecan cercetare MIEADR) și domnul prof. univ. dr. Ion Dona, directorul Departamentului de Economie,

Contabilitate și Agroturism (MIEADR). Tot în cadrul acestei părți s-au susţinut prelegerile: „Conceptul de

agricultură inteligentă și aplicații practice" – lect. univ. dr. Dana Constantin și asist. univ. dr. Elena Grigore

(Facultatea de Geografie); „Accesarea fondurilor europene pentru agricultură inteligentă" – şef. lucr. dr. Irina

Chiuciu (MIEADR) şi „Etica în domeniul biotehnologiilor agroalimentare” – șef. lucr. dr. Iulia Zaharia (MIEADR).

Comitetul de organizare al atelierul aplicativ – „Agricultura inteligentă între teorie şi practică" a fost

constituit din: lect. univ. dr. Dana Constantin, asist. univ. dr. Elena Grigore, şef lucr. dr. Irina Chiurciu şi şef lucr. dr.

Iulia Zaharia.

ATELIERUL APLICATIV AGRICULTURA INTELIGENTĂ ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ,

EDIȚIA A III-A

13

14

În perioada 11-14 iunie 2019 Facultatea de

Geografie a Universității din București a găzduit

conferința internaționale Water sustainability in a

changing world, organizată de comisia Water

Sustainability sub egida Uniunii Geografice Interna-

ționale (UGI).

Conferința de la București se înscrie între

activitățile specifice comisiilor din cadrul UGI și a avut

ca temă generală durabilitatea apei în contextul

schimbărilor globale, în cadrul căreia au fost abordate

mai multe subteme: 1. Variabilitatea resurselor de apă

într-un mediu în schimbare; 2. Hazarduri hidrologice și

managementul riscurilor asociate; 3. Presiuni

antropice și impactul acestora asupra

hidrosistemelor și resurselor de apă; 4. Monitoring-ul

și managementul durabil al resurselor de apă; 5. Apa,

sănătatea și bunăstarea umană; 6. Metodologii în

cercetarea hidrologică: SIG, modelare, teledetecție.

Programul conferinței a inclus două zile (11 și 12

iunie) de prezentări științifice sub formă de

comunicări orale și postere, ședința anuală de lucru a CWS, o aplicație practică de o jumătate de zi (12 iunie după-

amiază) dedicată problematicii amenajării râului Colentina în municipiul București și o aplicație pe teren de 2 zile

(13-14 iunie) în Munții Carpați.

La conferință au fost prezenți aproximativ 30 de participanți, din nouă țări: Africa de Sud, Canada, China,

Croația, Franța, Slovacia, România, Rusia și Statele Unite al Americii. La ceremonia de deschidere, condusă de prof.

univ. dr. Liliana Zaharia (coordonatorul Comitetului de organizare) au luat cuvântul reprezentanți ai instituțiilor/

structurilor implicate în organizarea conferinței și ai partenerilor: conf. dr. Sorin Costreie, prorector al Universității

din București; prof. dr. Carmen Chifiriuc, coordonatorul Secțiunii de Științele Vieții, Mediului și ale Pământului din

cadrul Institutului de Cercetări al Universității din București (ICUB); lect. dr. Mioara Clius, prodecan al Facultății de

Geografie; prof. dr. doc. Petre Gâștescu, președintele Asociației Române de Limnogeografie; dr. Elena Țuchiu,

directorul departamentului Planuri de management și scheme bazinale din cadrul Administrației Naționale Apele

Române; C.S. II dr. Viorel Chendeș, directorul științific al Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor

(INHGA); C.S. I dr. Mihaela Sima, reprezentantă a Institutului de Geografie al Academiei Romane și a Comitetului

Național de Geografie.

Din partea UGI au prezentat alocuțiuni la deschiderea oficială: academician Fu Bojie, membru al Academiei

de Științe din China, președinte al Societății Geografice din China, vicepreședinte al UGI și prof. dr. Frank Winde, de

la North-West University din Africa de Sud, președintele comisiei Water Sustainability din cadrul UGI.

Conferința internațională Water sustainability in a changing world a permis consolidarea și extinderea

relaţiilor de colaborare academică și științifică cu instituţii de învăţământ superior şi de cercetare din diferite ţări

ale lumii.

În organizarea acestei manifestări au fost implicate structuri ale Universității din București (Institutul de

Cercetări – ICUB; Facultatea de Geografie – Departamentul de Meteorologie – Hidrologie; Centrul de

cercetări Gestiunea Resurselor de Apă și a Riscurilor Hidrice – GRARH), precum și Institutul de Geografie al

Academiei Române (IGAR). Alături de aceștia, la organizarea conferinței au participat ca parteneri: Asociația

Profesională a Geografilor din România (APGR), Administrația Națională Apele Române (ANAR), Asociația Română

de Limnogeografie (ARLG), Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA),

Universitatea Valahia din Târgoviște, iar Primăria Municipiului București a furnizat participanților unele materiale

informative privind Bucureștiul.

În anul 2020, reuniunea anuală a comisiei Water Sustainability a UGI va avea loc în cadrul celui de-a XXXIV-a

ediții a Congresului Internațional de Geografie, care se va desfășura la Istanbul, în perioada 17-21 august.

Sursa: https://unibuc.ro/conferinta-internationala-water-sustainability-in-a-changing-world-desfasurata

-la-facultatea-de-geografie/

CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ WATER SUSTAINABILITY IN A CHANGING WORLD

FACULTATEA DE GEOGRAFIE, 11-14 IUNIE 2019

În perioada 5-8 septembrie 2019,

Facultatea de Geografie și Institutul de Cercetare

al Universității din București au organizat

conferința Environment at CrossrOads: SMART

approaches for a sustainable future –

ECOSMART. Evenimentul a avut loc atât la

Facultatea de Geografie, cât și la Facultatea de

Drept a Universității din București.

Conferința și-a propus să abordeze teme

diverse, printre care se regăsesc:

„Geomorfologie aplicată și pedologie”; „Aplicații

GIS şi teledetecție”; „Adaptarea la schimbările

climatice”; „Provocări în managementul apei”;

„Ştiinţele mediului”; „Cercetarea

geodemografică”; „Planificarea teritorială

durabilă”; „Urbanizarea şi coeziunea teritorială”;

„Turismul – motor al dezvoltării durabile”; „Noi

strategii în educaţie”.

Evenimentul a debutat cu premierea unora

dintre cei mai importanți parteneri educaționali

ai Facultății de Geografie, respectiv societățile

profesionale cu profil geografic (Societatea de Geografie din România, Asociația Geomorfologilor din România,

Asociația Română de Limnogeografie, Asociația Profesională a Geografilor din România, Asociația Română de

Meteorologie Aplicată și Educație), precum și principalii angajatori ai absolvenților Facultății de Geografie (ESRI

Romania, Administrația Națională Apele Române, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, SC

Theotop SRL, GIS Box, PRO Biodiversitas, General Electric).

Lucrările conferinței au continuat cu două ceremonii de acordare a titlului de Professor Honoris

Causa pentru dr. Anna Hersperger, Swiss Federal Institute for Forest, Snow and Landscape Research – WSL și

prof. Christian Giusti, Paris-Sorbonne Université, UFR de Géographie.

La finalul ceremoniei de deschidere au fost prezentate trei sesiuni plenare, susținute de prof. Jurgen

Breuste, Faculty of Geography and Geology, University of Salzburg, President of Society for Urban

Ecology (prezentarea Ecocities – SMART approaches for a sustainable future?), de prof. Rini Rachmawati, Faculty

of Geography, Universitas Gadjah Mada, Indonesia, Coordinator of Research Group in Urban Development in Asian

Countries (prezentarea Smart City, Village, and Region – Toward better city management through smart city

implementation) și de prof. Andrzej Mizgajski, Department of Integrated Geography, Adam Mickiewicz University

in Poznań (prezentarea Fostering Innovative Action toward).

La conferință au fost prezentate 145 de lucrări, de către 132 de participanți, care au reprezentat peste 50 de

instituții din țară și din străinătate. Au atras atenția sesiunile speciale dedicate studenților doctoranzi și

profesorilor din învățământul preuniversitar. Conferința a beneficiat și de organizarea a două aplicații practice de

teren, una privitoare la aspecte de ecologie urbană în cadrul municipiului București iar cealaltă centrată pe

dinamica istorică a presiunii antropice asupra mediului în Depresiunea Brașov.

Rezultatele conferinței ECOSMART vor fi publicate în numărul special “Dealing with environmental

conflicts”, cu respectarea tematicii numărului special, a calității impuse de editori și a politicii financiare a revistei

Sustainability.

Complementar, programul conferinței a inclus patru workshopuri, care au abordat teme de mare actualitate

practică: The challenging urban nature and nature’S role in URban challEnges (organizat sub egida Society of

Urban Ecology), Geography of Health and Healthcare (organizat cu sprijinul International Geographical

Union), Evaluarea perfomanței în geografia românească (secțiune deschisă cadrelor didactice și cercetătorilor din

geografie) și Perspective ale dezvoltării relației dintre învățământul geografic preuniversitar și

universitar (secțiune deschisă profesorilor din învățământul preuniversitar și universitar).

Informații suplimentare despre conferință, precum și programul complet al acesteia, pot fi accesate aici.

Sursa: https://unibuc.ro/conferinta-environment-at-crossroads-smart-approaches-for-a-sustainable-

future-ecosmart-la-ub/

CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ: ENVIRONMENT AT CROSSROADS: SMART APPROACHES FOR A

SUSTAINABLE FUTURE – ECOSMART

15

16

În perioada 8-12 septembrie 2019, a avut

loc, la Universitatea din Innsbruck una dintre

cele mai mari conferințe interdisciciplinare

dedicate munților, International Mountain

Conference.

Evenimentul a reunit peste 500 de

participanți de pe tot Globul, acoperind prin

tematici o largă paletă de problematici, de la

geografie și geologie, la biologie și ecologie,

economie, sociologie și antropologie, respectiv

etnografie, urbanism și politici de mediu și

dezvoltare a spațiilor montane.

Universitatea din București a fost

reprezentată la conferință de prof. univ. dr.

Bogdan Andrei Mihai, de la Facultatea de

Geografie, Departamentul de Geomorfologie-

Pedologie-Geomatică, membru al consiliului

reprezentativ al grupului Science for the

Carpathians, care a prezentat o comunicare

orală, dublată de un poster, la solicitarea

moderatorilor, cu tema “Skiing area

development and sustainability issues in

Romanian Carpathians”, realizată în colaborare cu dr. Mădălina Teodor, dr. Ionuț Săvulescu, dr. Robert Dobre, dr.

Marina Vîrghileanu și drd. Bogdan Olariu de la Facultatea de Geografie.

Forumul a fost axat în egală măsură pe prezentarea celor mai noi și mai relevante rezultate ale cercetărilor

specializate privind mediul montan cu toate componentele sale (ghețari, relief, ape, păduri, pajiști, faună, soluri,

habitat, economie etc.) în contextul schimbărilor climatice, al supraexploatării resurselor, depopulării și

intensificării activităților turistice, dar și pe evidențierea unor tematici de cercetare pentru viitor care să permită

integrarea inter- și transdisciplinară a producției științifice cu problemele stringente ale dezvoltării durabile a

regiunilor de munte.

Remarcăm conferințele susținute în plen de către specialiști reputați din diferite domenii, care au vizat

principalele probleme ale munților la scară globală dintre care amintim: modelarea climatului în perspectivă

istorică și schimbările climatice, ecosistemele alpine sub presiunea schimbărilor de mediu, resursele de apă ale

muntelui și dependența populației din regiunile joase, preistoria și prezența omului în spațiul montan, cercetarea

integrată a riscului și dezastrelor naturale – oportunități și provocări pentru viitorul regiunilor de munte,

managementul intensificării turismului montan în Europa, agricultura montană și bioeconomia etc.

Aplicația de teren a avut loc pe Valea Halltal din Parcul Natural Karwendel, la est de Innsbruck ce integrează

vestigii istorice ale exploatării sării cu elemente de patrimoniu natural și cultural protejate, fapt ce a deschis

discutii interesante ale participanților cu privire la dezvoltarea durabilă și dimensiunea culturală a muntelui.

Concluziile conferinței au prezentat nivelul de integrare al cunoașterii spațiului montan cu necesitățile

dezvoltării durabile și au evidențiat ceea ce nu s-a realizat, principala problemă fiind integrarea într-o formulă

interdisciplinară a realizărilor științifice dar mai ales deschiderea acestora către societate și comunitățile care

populează și exploatează muntele și resursele sale.

Sursa: https://unibuc.ro/universitatea-din-bucuresti-si-facultatea-de-geografie-reprezentate-la-

international-mountain-conference/

INTERNATIONAL MOUNTAIN CONFERENCE, INNSBRUCK, 8-12 SEPTEMBRIE 2019

AȘTEPTĂM CONTRIBUȚIILE DUMNEAVOASTRĂ

Facultatea de Geografie a Universității din București Bd. Nicolae Bălcescu nr. 1, București, 010041

Telefon: 021 3053775

Vizitați-ne pe web la adresa: http://geo.unibuc.ro/buletin_informativ.html

Buletinul informativ al Facultății de Geografie, 41/2019