SIMPOZIONUL NA TlONAL "ZIUA VERDEI ~

A CARTOFULUI" VAZUT DE INITIATORI

Dr. doc.§t. Matei Berindei, I.C.P.C. - Bra~ov

Acum sunt 23 de ani de cand s-a organizat primul simpoziontehnico-liltiintific "Ziua verde a cartofului" in judetul Covasna.

De atunci, in fiecare an, in alt judet, se organizeaza aceastamanifestare. Ne-am inspirat dupa Canada unde am participat in anul 1967 laun asemenea simpozion.

Ce ne-am propus acum 23 de ani?S-a dorit sa se faca in fiecare an un schimb de informatii intre

cercetare ~i cultivatorii de cartof, atunci cand plantele de cartof vorbesc,respectiv Tn timpul Tnfloritului; s-a dorit ca cercetatorii din domeniul cartofuluisa prezinte in fata cultivatorilor noutatile aplicative rezolvate; s-a dorit cacultivatorii de cartof sa ceara cercetatorilor cat mal multe informa\ii; s-a doritca, in acest fel, sa se imbunatateasca planurile de cercetare cu problemeleridicate de cultivatori.

Tn decursul celor 23 de ani, tot ceea ce am realizat noi in cercetaream pus la dispozitia cultivatorilor de cartof. Simpozionul national s-a doveditdeosebit de benefic din punct de vedere al introducerii progresului tehnic. Cuajutorul loturilor demonstrative s-a dovedit necesitatea reinnoirii cartofuluipentru samanta, necesitatea tratamentelor pentru prevenirea ~i combatereabolilor ~i a daunatorilor; s-au prezentat soiurile noi de cartof admise lainmultire in Romania.

, Tn curand, Simpozionul National "Ziua verde a cartofului" ajungela a XXIV-a editie. Apare, ded, necesitatea de a-I face §i mai uti!. Pentruaceasta, tema care urmeaza sa fie supusa dezbaterii trebuie stabilita inca dinanul precedent §i este necesar ca, impreuna cu Directia Generala pentruAgricultura din judetul in care va avea loc simpozionul in anul urmator, cuOficiul Judetean pentru Consultanta Agricola, cu filiala FederatieiCultivatorilor de Cartof din judetul respectiv, Institutul de Cercetare­Dezvoltare pentru Cartof, cu sprijinul Federatiei Cultivatorilor de Cartof sastabileasca planul acestei actiuni. Tn functie' de tema ce urmeaza sa fiedezbatuta sa se stabileasca ce loturi demonstrative vor fi organizate §i unde,in a~a fel ca acestea sa poata fi vizitate atat pe timp frumos, cat ~i pe timp deploaie. Spre exemplu, pentru anul 2000 s-a stabilit sa se organizeze "Ziuaverde a cartofului" in judetul Constanta, cu tema: "Cultura cartofului inzona de stepa". Cu sprijinul Statiunii de Cercetari pentru Culturi Irigate de la

Vol. 9 nr.4 octombrie-decembrie1999

Valu' lui Traian ~i cu cele doua statiuni de cercetare-dezvoltare pentru cartof,amplasate in zona de stepa ~i anume: la Mar~ani Oudetul Dolj) ~i Ia Tulcea,Institutul de Cercetare ~i Productie a Cartofului - Bra~ov sa stabileascaobiectivele care trebuie dezbatute ~i in functie de aceasta, cu organeleagricole jUdetene, sa stabileasca doua variante pentru vizita care urmeaza safie organizata la loturile cu cartof. De asemenea, toate persoanele implicatein buna reu~ita a acestui simpozion sa activeze unitar. In functie de temacare urmeaza sa fie dezbatuta, vor fi invitati ~i producatori de cartof dinjudetele pentru care tema respectiva sa fie utila.

Pentru buna reu~ita a simpozionului trebuie sa participe cat mai multicercetatori ~tiintifici, buni cunoscatori ai temei respective. De asemenea, seimpune participarea mai multor cultivatori de cartof ~i stimularea discutiilorintre cele doua grupe de speciali~ti: cercetatori ~i cultivatori de cartof.

"FESTIVALUL CARTOFULUI" - editia IiN JUDETUL COVASNA ',

CUVANT DE DESCHIDERE

Dr.ing. Gheorghe Tatu, prefectul judetului Covasna

Mare-i gradina Ta, Doamne!

Dupa festivalul de la Mamaia, dupa atatea festivaluri ale berii, iata-neacum adunati aici, la "Volanul de aur" din Santion-Lunca, la "FestivalulCartofului".

Vocatia festivaliera este, a~adar, pregnanta ~i-n judetul nostrucuprinzand, iata, extinderi inedite.

Personal, cred ca cei ce au germinat ideea "Festivalului Cartofului"au fost foarte inspirati pentru ca, practic, acestor tubercuIi panteco~i Iedatoram enorm. Cartoful, repet din memorie exclamatia la examen a unuistudent timi~orean in ale agronomiei: "Cartoful a fost, este ~i va fi alimentulde baza al RomanieiJ". Surprins, profesorul i-a spus entuziasmat: "Deschideu~ile, deschide ferestrele ~i striga din nou cat poti: 'Cartoful a fost, este :;ii vafi alimentul de baza al Romaniei!' ". Butada studenteasca avea in miezul ei un

2

CARTOFUL .iN ROMANIA

mare, foarte mare adevar.Cunoscut ca "a doua paine a tarii", Inflorind miraculos campurile

primaverii ~i lasandu-se greu descoperiti In pamantul toamnei, cartoful armerita poate sa figureze In mult a~teptata stema a judetului, el fiind monedaforte a covasneanului, de el depinzand, In mare masura, speranta de viata aeconomiei noastre.

$i apoi, cred ca ne amintim cu totii, cand doi tuberculi uria~i aualimentat aspiratiile Domnului Bratianu, cand la Primaria Generala aCapitalei, cand la Pre~edintia Romaniei.

lata, deci, ca aceasta planta - direct sau indirect - a Insemnat ~i

Inseamna foarte mult In devenirea noastra!Las personalitatilor docte Tn materie placerea de a Intoarce ~tiintific

pe toate fetele problemele acestei culturi. Noi sa ne bucuram, ca-i dedicamIncepand de astazi cate trei zile din calendarul anilor, pentru a-I venera cumse cuvine.

Nu suntem noi primii; mogaldetele acestea vegetale ~i miraculoase,pe care Ie devoram preparate In fel ~i chip, au ajuns personaje Iiterare, aufost portretizate de peneluri celebre ~i puse la loc de cinste In strategiileeconomice ale tarilor.

Sa ne plecam, deci, cu veneratie asupra cartofului, aici, In chiarpatria lui, judetul Covasna, cu gandul ca, cinstindu-I, cinstim truda ~i odihnaagricultorilor Covasnei, cu care ~i-au legat viata Intr-o miraculoasa simbioza.

Har

fmbrikati in straie de iascaSint gata cartofii sa nasca,S-au pregatit 0 iarna, de sorac,Cu cartitele la un loc,Cu intunericul, cu coropi§nita §i ramele,$i din toate farameleAu ramas grei ca matele,Umfladuli-se tatele.Auzi?

Cartofii sunt lehuzi,Asculta, harul a trecut prin eiVirginal, candid §i holtei,Dumnezeie§te.

Cel de sus §i din veac binevoie§teSa-§i scoboare sfintele sculePana la tubercule$i pentru negul cartofilor caldFace descantece, ca pentru smarald.

intr-o noapteLi s-au umplut straiele cu lapteCa sa-§i hraneasca un puiin fiecare varf de cucui.

Din "Versurj de Seara"Tudor Arghezi

3

Vol. 9 .nr. 4 ·octombrie -decembrie 1999

CUVANT DE BUN VENIT

Dr.ing. Tiberiu Sagoly, Director General al D.G.A.A. - Covasna

Onorate Domnule Ministru, Domnule Prefect,Stimati colegi, Stimati participanti,

Sine ati venit la "Festivalul Cartofului" in judetul Covasna!

Permiteti-mi sa va spun cateva cuvinte despre agricultura judetuluiCovasna.

Judetul Covasna are 0 suprafata totala de 3.705 km2 §i se afla Tncentrul tarii, in interiorul curburii Carpatilor, intr-un loc in care natura aingramadit aproape toate formele de relief, hidrologie §i conditii diferite declima, care pe fond hidrologic diferit au dat na§tere la peste 20 de tipuri §isubtipuri de soluri, de la cele cernoziomice foarte fertile, pana la solurile brun­cenu§ii §i scheletice improprii agriculturii.

Totu§i, in jUdetul Covasna, agricultura continua sa faca 0 notadistincta printre celelalte activitati economice. Indiferent de vicisitudinile de totfelul, dupa 1989, an de an, toate au fost contracarate in limita posibilitatilor.Meritele apartin, in mod deosebit, producatorilor §i speciali§tilor de aicLAce§ti oameni au demonstrat calitatile in lupta cu pamantul, cu factoriic1imatici nefavorabili, cu dobanzile la creditele bancare §i cu alte greutati,reu§ind sa gestioneze crizele §i sa contracareze partial tendintelecontraproductive.

Fata de alte judete, suntem un judet sarac ca resursa de pamantpretabil agriculturii, revenind Tn medie 0,49 ha arabil / locuitor, fata de 0,64 ha/ locuitor cat este media pe tara.

Datorita specificului pedoclimatic al zonelor de vegetatie, modul defolosinta al fondului funciar este urmatorul: din suprafata totala de 186.416 hateren agricol, care reprezinta 50% din suprafata jUdetului, avem:

• arabil 86.642 ha, 46 % din suprafata agricola;• pa§uni 58.126 ha, 31% din suprafata agricola;• fanete 40.644 ha, 22% din suprafata agricola;• livezi 1.004 ha, 1% din suprafata agricola.

Terenul arabil, apreciat calitativ dupa bonitatea conditiilor naturale,prezinta urmatoarea favorabilitate, exprimata in note de bonitare:

48 puncte pentru terenul arabil;65 puncte pentru cartof;

4

CARTOFUL iN ROMANIA

60 puncte pentru grau;62 puncte pentru orzoaica;55 puncte pentru sfecla de zahar;80 puncte pentru plante de nutret25 puncte pentru porumb din cauza nerealizarii resurselortermice sub 9000 C, cu 0 repetabilitate la 3 din 10 ani.

Tn acest context, bonitarea so/uri/or pentru cartof prezinta 0 situatiedin care reiese ca poate fi amplasat anual, in conditii optime, pe circa 16.000ha, cu 0 rotatie de 2-3 ani pentru cartoful de consum ~i de 3-4 ani pentrucartoful de samanta.

De mentionat ca, in judet, cartoful se cultiva de peste 230 de ani,provenind prin fi/iera spaniola.

Istoria cartofului in aceasta zona este strans legata de patrundereamisionarismului catolic ~i intemeierea manastiri/or de calugari franciscani inzona Tg. Secuiesc, cand aceste posesiuni ecleziastice trebuiau sa devinacentre de invatatura religioasa, de productie agricola pentru sustinereaclerului, a misiunilor de propovaduire ~i de ajutorare pilduitoare a unoroameni nevoia~i.

Tn aceasta perioada, activitatea de productie agricola, ca ~i multealtele, era condusa dupa reguli ~i precepte precise emanate de la Roma,unde se transmiteau rapoarte, dar se primeau ~i cuvenitele indrumaripractice. Tn aceste posesiuni confesionale se cauta sa fie practicate cele maibune reguli de lucrare a pamantului ~i se preciza ce plante ~i cum sa fiecultivate.

Dupa 1660, promotiile noi de calugari franciscani ~coliti la Roma,care au venit in zona Tg. Secuiesc la Manastirea Estelnic, au adus cu ei,printre altele, ~i tuberculi de cartof, cu recomandari cum anume trebuie sa fiecultivati ~i utilizati.

Mai tarziu, extinderea culturii cartofului a constituit un motiv deimpotrivire ~i sabotare a prevederilor Diplomei Leopoldine din 4 decembrie1691, fata de Curtea din Viena. Prin acest act al dominatiei Habsburgice inTransi/vania, toti erau obligati sa predea produse agricole cerealiere ~i banidupa anumite reguli, fiind stabilita cantitatea in m3

, in functie de suprafata deteren.

Prin aceasta se impunea, deci, 0 anumita structura de culturi, cu 0

anumita productie, ceea ce in anii nefavorabi/i lasa populatia fara hrana.Toate aceste dari trebuiau adunate ~i transportate de oameni la anumitecentre de colectare.

Nemultumirile ~i impotriviri/e erau aspru pedepsite ~i atunci enoria~ii

catolicilor franciscani (neagreati de Curtea de la Viena) au inceput sa cultive

5

Vol. 9 octombrie ~. decembrie 1999

cartofi pe suprafe~e din ce Tn ce mai marL La colectarea darilor, ace§tia autrimis cartofi, care, din cauza transportului greu §i a Tnghe~ului, nu au ajuns ladestina\ie, lasand Curtea de la Viena fara dari.

Au fost ordonate cercetari §i anchete guvernamentale, care cereauvehement date asupra acelora care au ini~iat ac~iunea de extindere a cultivariicartofului. A urmat 0 perioada de lini§te Tn care oamenii §i animalele aveauce manca, dar Ie mai ramaneau §i destui cartofi Tn plus. Pentru a valorificasurplusul, ingeniozitatea populara a gasit solu~ia producerii alcoolului dincartof, astfel aparand mici fabrici de spirt, existand la un moment dat (Tn1936) 24 de fabrici de spirt !?i tot atatea Tngra!?atorii de bovine, pe baza deborhot.

Consolidarea raspandirii acestei plante devine mai vizibila laTnceputul secolului al XIX-lea, cand autorita~ile locale !?i cele centrale duc 0

campanie sus~inuta pentru raspandirea ei.Ca sursa alimentara de baza sau materie prima, cartoful a avut

adesea §i un rei de moneda, Tn schimbul pentru alte produse, cu altiagricultori din diferite zone ale tarii.

Conditiile actuale, cand cererea cunoa§te 0 schimbare rapida §i candTntre producator §i consumator intervine veriga comerciantului, productiatrebuie reglata Tn func~ie de cerinte1e pietei libere, pentru scurtarea drumuluidintre producator §i consumator §i reducerea cheltuielilor. Nu este deloc 0

sarcina u!?oara pentru producatori, mai ales daca tinem cont de cheltuieHletotale pentru cultivarea unui hectar cu cartof, care Tn prezent depa§esc 30 demilioane lei.

Din analiza factorilor care au jucat Tn acest an un important rolIimitativ al productiei de cartof, mai ales Tn sectorul particular, Tn afaracaldurilor toride §i a Iipsei de precipitatii din cursul lunilor iulie §i augustenumeram:

• neasigurarea Tngra§amintelor chimice, Tn cantitati optime, atat dinIipsa fondurilor bane§ti, cat §i a preturilor mari ale acestora;

• !ipsa ma!?inilor adecvate §i pretul foarte ridicat al lucrarilormecanice.

Tinand seama de costurile foarte ridicate de producere a cartofului,Tn conditiile Tn care nu se va stabili un pret minim garantat la cartofuI deconSUr1l §i la cartoful de samanta, consideram ca pretul de valorificare vacre§te semnificativ, in functie de valoarea cheltuielilor efectuate.

Pentru marii producatori covasneni cultura cartofului a fost 0 culturaprofitabila, ceea ce a permis reinvestirea profitului §i asigurarea unei dotaricorespunzatoare cu echipament tehnic culturii cartofului, insa ace§tia nu

6

CARTOFUL TN ROMANIA

reprezinta decat circa 15% din actualii producatori.Obtinerea de randamente sporite la cartof, cu costLiri ~i consumuri

energice cat mai reduse, care sa asigure un profit corespunzator eforturilorreclamate de aceasta cultura, sunt posibile numai prin aplicarea ~tiintei caprincipal factor de productie, aceasta cu atat mai mult, in conditiile economieide piata concurentiala, in care calitatea productiei are un rol hotarator invalorificare.

Ponderea cea mai mare in structura costului productiei 0 reprezintacheltuielile cu samanta. Materialul de plantare are un rol deosebit inobtinerea de productii mari de cartof. Aceasta insa numai in conditiile folosiriide samanta certificata ~i cu 0 stare fizica ~i fitosanitara corespunzatoare.

in' judetul Covasna, pe baza sondajelor efectuate, 80% dintrecultivatori reinnoiesc cartoful de samanta bine. Ceea ce creeaza 0 problemaeste faptul ca intre 30-50% dintre cultivatori procura cartof pentru samantaprimavara ~i astfel ne obliga sa ne gandim la pastrarea materialului deplantare.

Cercetarile perseverente ~i complexe ale colaboratorilor Institutuluipentru Cultura Cartofului s-au concretizat in organizarea zonei inchise pentruproducerea cartofului de samanta pe 4.270 ha.

Ca urmare a schimbarilor survenite dupa 1989 ~i odata cu aparitiaLegii 18/1991, reorganizarea producerii cartofului de samanta a devenit 0

necesitate, deoarece, odata cu desfiintarea unitatilor cooperatiste ~i scadereacererii de cartof samanta pentru reinnoire, producerea ~i valorificarea au avutde suferlt, ajungandu-se la diminuarea suprafetei cultivate.

In acest an, in judetul Covasna, producatorii autorizati deInspectoratul Judetean pentru Controlul Calitatii Semintelor ~i MaterialuluiSaditor - Covasna, au intrat la control cu 77 ha loturi semincere la cartof, dinsoiurile: Agata, Ostara, Roclas, Romano, Kondor, Desiree (194/2795) ~i

Sante (150/20333), din categoriile biologice: Prebaza, Baza ~i Clasa A;productia preliminata de samanta, din care au fost trimise probele la I.C.P.C.Bra~ov, fiind de 6.300 tone.

in acest an, s-a cultivat in judet 0 suprafata de 17.270 ha cu cartof,cu 14% mai mare decat in anul 1998; din aceasta suprafata, 8% fiindcultivata in sectorul de stat (societati agricole cu capital de stat ~i S.C.P.C.Tg. Secuiesc).

Pe baza sondajelor efectuate, am estimat 0 productie totala de260.000 tone, productie care va depa~i cu circa 15.000 tone cea a anului1998, datorita cre~terii suprafetei ocupate cu acesta cultura. Productia mediepe judet se va situa in jurul a 15.000 kg/ha, rezultand astfel ca, in conditiileacestui an, in judetul Covasna pretul de cost al unui kg de cartof consum se

7

'Vol. 9 nr. 4"" octombrie - decembrie 1999

plaseaza in jur de 2.000 lei. Daca tinem cont de rata inflatiei §i de cre§tereacheltuielilor in amonte de aceasta cultura, cu 0 rata a profitului de 15%, pretulmediu de valorificare real la acest produs ar trebui sa fie intre 2.300-2.500lei/kg.

Daca tinem seama de consumul de circa 90 kg. cartof / locuitor,pentru circa 233.000 locuitori, de asigurarea necesarului de samanta pentru18.000 ha, cat s-a prognozat a se cultiva in anul 2000, la care adaugamcantitatea de circa 15% din productia utilizata pentru furajarea animalelor, totne va ramane un disponibil de valorificat de circa 230.000 tone, cantitate cese situeaza la nivelul productiei marfa din anul trecut.

Respingerea actului nortnativ initiat de M.A.A., referitor laorganizarea §i functionarea pietelor agricole §i a organizatiilorinterprofesionale pe produse §i care trebuia sa asigure echilibrul pietei §iprotectia nediscriminatorie a tuturor celor imp1icati in circulatia produseloragroalimentare, ne-a condus la necesitatea de a veni in sprijinulproducatorilor agricoli prin organizarea, pentru prima data in judetul Covasna,a "Festivalului Cartofului".

Dupa mine, pentru ca producatorii sa ca§tige mai mult, ace§tiatrebuie sa se asocieze §i sa vanda impreuna la cel mai bun pret. Fiecareproducator trebuie sa fie con§tient ca timpul sau consu:nat la piata este maiscump decat daca I-ar consuma pentru productie. In acest sens existainitiative in zona Tg. Secuiesc care, cu ajutorul Federatiei Cultivatorilor deCartof, filiala Covasna §i cu sprijinul D.G.A.I.A. §i O.J.C.A., trebuie finalizate.

In plan legislativ, se impune adoptarea unor reglementari privindcomel\ul "en-gros" prin crearea cadrului juridic pentru dezvoltarea pieteloragroalimentare §i fUrictionarea intr-un sistem modern a acestora, peprincipiile economiei de piata, in conditiile unei concurente loiale.

De altfel, tin sa precizez ca, in alte tari (Polonia, Ungaria, Cehia,Israel §i altele), agricultura a facut insemnate progrese tocmai datoritafunctionarii pe principii moderne a pietelor agricole.

Speram ca mesajele noastre §i ale cultivatorilor de cartof, participantila aceasta manifestare, vor fi receptate corect de catre organele de decizie §ivor conduce la 0 revigorare a productiei §i valorificarii profitabile a productieiacestei culturi.

In incheiere, doresc sa multumesc, cu tot respectul, organizatorilor:S.C. "Euromontana" S.R.L., Reteaua de radio "MIX FM" §i Grupul dePresa "Monitorul", precum §i sponsorului: S.C.P.C.Tg. Secuiesc, iarproducatorilor participanti la aceasta intalnire Ie dorim sa incheie afaceri catmai profitabile.

8

CARTOFULIN . ROMANIA

. POSIBIUTA TILE DE RECOLTARE $1SORTARE MECANIZATA A CARTOFULUI

Dr.ing. Aurelian Popescu, I.C.P.C. - Bra!?ov

Recoltarea este una dintre lucrarile de baza din cadrul tehnologieiculturii cartofului, iar de buna desfa§urare a acesteia depinde in foarte maremasura valorificarea investitiei de forta de munca manuala §i mecanica,precum §i cheltuielile materiale efectuate de la infiintarea culturii §i pana inaceasta faza.

Justificarea afirmatiei consta in faptul ca executarea recoltarii impuneca intreaga productie de tuberculi sa fie adunata, conditionata §i valorificatacu minimum de pierderi §i de vatamari.

Una din conditiile de baza necesara a fi indeplinita, in scopulrealizarii acestor cerinte, consta in faptul ca recoltarea trebuie sa se faca inperioada optima §i in conditii corespunzatoare de temperatura §i deumiditate. Conditiile nefavorabile din perioada recoltarii mic§oreaza in modconsiderabil numarul zilelor in care recoltarea poate fi facuta in bune conditii.in consecinta, este necesar ca lucrarile de recoltare sa se execute intr-untimp cat mai scurt, posibil de realizat doar in conditiile folosirii unor mijloacemecanice cat mai perfectionate, cu capacitati de lucru mari §i fiabilitatesporita.

Pe de alta parte, fiind yorba de cantitati mari de tuberculi de recoltat§i manipulat (20-40 tone/ha), tehnologia recoltarii trebuie bine gE'mdita §ielaborata intr-un flux in care forta de munca sa fie folosita cat mai rational,iar manipularile sa fie cat mai reduse.

Dintre mijloacele mecanice utilizate la recoltarea cartofului, faraindoiala, cele mai recomandate sunt combinele. Acestea pot fi utilizate chiar§i de catre fermierii care cultiva cartof pe suprafete mai mici (pana la 5 ha),deorece asigura recoltarea integrala a 100-200 tone tuberculi in mai putin deo saptamana, iar in restul perioadei pot fi inchiriate altor cultivatori dinvecinatate.

Combinele de recoltat cartof sunt realizate intr-o gama foarte variatade tipuri constructive, dar deosebit de importanta pentru fermierii no§tri 0

constituie diferenta din punct de vedere al numarului de randuri recoltate la 0

trecere §i sistemul de depozitare pe ma§ina a materialului recoltat (tipulbuncarelor).

Pentru suprafete de 5-20 ha sunt recomandate combinele pe unsingur rand, care permit insacuirea directa a tuberculilor eliberati in totalitate

9

Vol. 9 nr. 4 . octombrie -decembrie 1999

de impuritati sau preluarea acestora in containere.in afara tipurilor de combine provenite din import, fermierii pot

achizitiona 9i utiliza combina romaneasca CRC-1, fabricata de catre S.C.Sembraz Sibiu, care permite insacuirea djrecta a materialului eliberat deimpuriUlti. Aceasta combina este recomandata spre a fi folosita doar pesolurile u90are 9i mijlocii, in culturi care nu au fost imburuienate 9i in care, inprealabil, s-a efectuat distrugerea vrejilor.

Pe suprafete mai mari de 20 ha se recomanda utilizarea combine/orde reco/tat pe doua randuri prevazute cu buncare, care permit inmaganizareamaterialului recoltat pe 0 intreaga lungime de parcela, in scopul evitariideplasarii prin parcela a agregatelor de transport.

Materialul recoltat cu asemenea combine va fi basculat in mijloacede transport 9i transportat la punctele de sortare 9i calibrare care au 0

productivitate de 8-10 Uh 9i au in componenta un buncar de receptie deminim cinci tone, in care se poate deversa, prin basculare, materialul adus dela combina. in prezent, se folosesc curent insta/atii/e de soriat §i calibratK.S.P.-15.

Combinele de recoltat sau ma§inile de seos §i ineareat eartofi inmijloacele de transport, care lucreaza pe mai mult de doua randuri, suntfolosite doar pe parcele cu suprafete 9i dimensiuni marL in tinipul lucrului cuaceste ma9ini, agregatele de transport se deplaseaza in paralel cu €lIe 9ipreiau incarcatura in interiorul parcelelor. Materialul recoltat va fi transportatla instalatiile de sortat 9i calibrat de mare capacitate, respectiv de minim 18­20 Uh.

in prezent, combinele 9i ma9inile de recoltat 9i incarcat cartof pedoua sau mai multe randuri, nu se fabrica la noi in tara, dar mai exista indotare (E-684, E-686) 9i pot fi procurate prin import de la firme cu traditie inconstructia acestora: Grimme, WOhlmanss, 9.a.m.d.

in privinta instalatiilor de sortat 9i calibrat de mare productivitate, deasemenea, precizam faptul ca, in momentul de fata, exista in dotare instalatiide tipul K.S.P.- 25 9i Ascobloc. 0 noua dotare presupune achizitionarea dinimport 9i, fara a nominaliza firme, recomandam tipurile de instalatii cu siteoscilante, care sunt mai simple din punct de vedere constructiv 9i alexploatariL

Cea mai mare parte a fermierilor cultivatori de cartof, care detinsuprafete mici de cartof, practica recoltarea semimecanizata, folosind ma9inide scos cartof pe unul sau doua randuri, ma9ini in urma carora adunatultuberculilor se face manual.

10

Ma§inile de scos cartot pe un rand cu rotor cu turci rotative, invariantele in care se fabrica la noi in tara, cu exceptia celor realizate laI.C.P.C. Bra~ov, provoaca vatamari importante ale tuberculilor ~i, ca atare, serecomanda folosirea lor la a turatie a motorului cat mai scazuta posibil.Asemenea ma~ini se fabrica in numeroase unitati, dintre care Ie amintim pecele mai cunoscute: SC "Sembraz" Sibiu, SC "Metalurgica" Reghin, SC"IMUM" Medgidia, SC "Legmas" Navodari.

Dintre ma~inile de scos cartof pe un rand, mai performante, sementioneaza ma§inile cu brazdare vibratoare, care se fabrica la SC"Mecanica" Codlea SA ~i SC "Ceahlaul" Piatra Neamt SA.

Ma§inile de scos cartof pe doua randuri sunt de tipul celor cutransportoare scuturatoare, cu vergele actionate prin lant sau banda decauciuc. Fata de ma~inile care lucreaza pe un rand, acestea au aproductivitate mai mare, folosesc mai judicios puterea tractoarelor ~i

provoaca vatamari mai scazute la tuberculi. Dintre firmele producatoare deasemenea ma~ini mentionam: SC "Legmas" Navodari ~j SC "I MUM"Medgidia.

Se remarca faptul ca, in cazul recoltarii semimecanizate, candadunatul tuberculilor se face manual, nu mai sunt necesare ma~ini sauinstalatii de sortat ~i calibrat. Aceste operatiuni se fac manual, in timpuladunarii tuberculilor, personalul muncitor fiind instruit sa adune separattuberculii pe diferite grupe de marimi.

pASTRAREA PESTE IARNAA CARTOFILOR DE CONSUM $1 SAMANTA

Dr.ing. Victor Donescu, I.C.P.C. - Bra~ov

Perisabilitatea relativ ridicata a tuberculilor de cartof, precum ~i

durata mare de timp care se scurge intre momentul recoltarii ~i cel al utilizariiproductiei impun respectarea unor reguli de amenajare a spatiilor dedepozitare, alegerea celui mai adecvat sistem de pastrare in functie descopul productiei ~i posibilitatile producatorului ~i, de asemenea, controlulpermanent al materialului pana in primavara.

In conditii1e divizarii accentuate a suprafetelor cultivate cu cartof ~i,

11

,Vol. 9 orA, ;":,octombriej~'decembrieJ1999,/

lin€md seama de posibilitalile mai reduse ale cultivatorilor, pastrareaproductiei se face de obicei in sisteme clasice, mai simple, cum sunt:silozuri acoperite cu pamant, ~anturi, pivnite ~i beciuri; doar mariicultivatori ~i cei specializati in producerea cartofului pentru samanta putandsa-~i permita eonstruirea unor spatii speeializate, moderne.

Silozurile acoperite cu pamant trebuie adaptate eonditiilor elimatieedin zona in care se face depozitarea. Astfel, pentru zonele mai ealde ale tariisilozurile vor fi mai scurte (cu reducerea eorespunzatoare a cantitatii decartof depozitate pe unitatea de siloz), lar ventilatia va fi intensificata prinmarirea numarului de co~uri de aerisire. in aceste zone, stratul de pamant cucare se face acoperirea sllozului va fi eeva mal subtire (8-10 cm), iar silozulva fi acoperit ceva mal tarziu, odata cu racirea vrenii. Grosimea stratuluiizolator de paie trebuie insa mentinuta conform tehnologiei recomandate,asigurandu-se un strat de paie in stare tasata de minim 20-25 em.

in zonele mai reci ale tarii Oudetele: Covasna, Harghita, Bra~ov,

Suceava, etc.) se va acorda mai mare atentie izolarii corespunzatoare cupaie a sUozului ~i acoperirea cu pamant in strat mai gros, de pana la 15-20em (fig. 1).

1,2-1,5m

6 1 -strat de pamant2 -strat de paie3 -vrac de cartofi4 -canal de aerisire5 -gratar de lemn6 -CO$ de aerisire'

Fig. 1. Structura unui siloz de suprafata, acoperit cu pamant.

12

Silozurile de tip §ant (tran§ee) sunt folosite, de asemenea, inzonele mai reci ale tarii. Ofera 0 protectie mai buna impotriva ingheturilor dintimpul iemii, dar au capacitate mai mica decat silozurile semiingropate, iarinterventii1e de urgenta in timpul pastrarii sunt mai dificile. La acest tip desiloz, reglarea temperaturii se face prin subtierea sau ingro§area stratului depamant de acoperire. Acoperirea definitiva cu pamant se va face numai dupareducerea temperaturii in masa de cartof la valori de 2_40 C, odata cu racireavremii (fig.2).

1 -strat de pamant

12 -15 cm

-'----<.---,><~~l_-.:>.--..::.... 2 -s~~a~~; ~~eo

o00

'"

CD0.6-0.7 m

... ~

0.6 m

Fig. 2. Structura unui siloz tip $ant.

Amplasarea silozurilor de orice fel se va face pe terenuri plane saucu orientare spre nord, cu posibilitate de scurgere buna a apelor dinprecipitatii, fara apa freatica la suprafata. Se va evita amplasarea pe terenurigrele, lutoase sau cu multa piatra. in cazul refolosirii silozurilor vechi, din anulprecedent, acestea se vor indrepta ~i se vor corecta dimensiunile,efectuandu-se obligatoriu ~i a dezinfectie cu lapte de var sau solutie de sulfatde cupru 3%, atat a ~aniurilor cat ~i a a elementelor de lemnarie (gratare,co§uri de aerisire, etc.). Paiele folosite pentru acoperire trebuie sa fieproaspete ~i perfect uscate.

13

Vol. 9 nr. 4, . octombrie ~ decembrie 1999

Pivnite ~i beciuri. Fata de pastrarea in silozuri, acestea oferaavantajul unei supravegheri mai w;;oare a cartofilor pe intreaga perioada depastrare, cu posibilitati de acces mai rapid in cazul unor interventii de urgenta(pentru eliminarea unor eventuale focare deinfectie sau pentru resortare) §i,nu in ultimul rand, posibilitatea mecanizarii partiale sau chiar totale alucrarilor de incarcare-descarcare.

Pentru 0 buna pastrare, pivnitele sau beciurile destinate acestui scoptrebuie sa fie uscate, fara pereti cu igrasie sau cu apa freatica aproape desuprafata podelei. Ventilatia trebuie asigurata prin ferestre de mici dimensiuniamplasate cat mai aproape de plafon, la 0 inaltime de minim 50 cm desuprafata vracului de cartof. in functie de cantitatea de cartof depozitata,beciurile se pot compartimenta cu pereti de scandura, facandu-se astfel §i 0

separare a soiurilor depozitate. inaltimea vracului de cartof va fi de maxum 1­1,2 m. Pentru inaltimi mal mari, este obligatorie amplasarea de canale deaerisire la baza vracului. in nici un caz nu se va depa§i inaltimea de 1,5 mfara instalatii de ventilatie fortata (ventilatoare) §i, de asemenea, se vaasigura deasupra vracului de cartof un spatiu minim de 0,8-1 m care sapermita evacuarea in bune conditii a excesului de caldura §i umiditate.Dirijarea regimului de temperatura se face, in acest caz, prin deschidereasau inchiderea u§i1or §i ferestrelor pana la realizarea temperaturii dorite,corespunzatoare fiecarei faze de pastrare.

Pregatirea pentru pastrare. Indiferent de natura spatiului dedepozitare utilizat sau de destinatia productiei (consum sau samanta), cartofiisupu§i pastrarii trebuie sortati cu atentie imediat dupa reeoltare,indepartandu-se tubereulii bolnavi §i eei vatamati. De asemenea, se vaefectua, pe cat posibil, 0 separare pe marimi,' depozitandu-se separattubereulii mari fata de eei de samanta sau de eei marunti, §tiut fiind faptul eatuberculii mai tineri (deci, mai mici) au un metabolism mai intens decat eeimaturi §i se vor eomporta diferit in timpul pastrarii. Nu se vor depozita la unloc, in aeela§i siloz, tuberculii din mai multe soiuri, deoareee fieeare soi areun repaus germinal diferit ca durata §i 0 comportare specifica in timpulpastrarii, necesitand un alt regim de ventilatie §i de dirijare a temperaturii.

Controlul pastrarii. Pe intreaga perioada de pastrare este neeesarun control permanent al temperaturii §i al starii tuberculilor, intervenind, in eazde nevoie, pentru eliminarea focarelor de infeetie eu boli sau a eelor deincingere. Controlul temperaturii se face cu ajutorul termometrelor de siloz,zilnic in primele faze, §i cel putin odata pe saptamana in perioada de iarna. inaeela!?i timp, se verifiea starea stratului izolator de paie (paiele trebuie sa fieuscate, stratul de paie uniform ca grosime §i bine tasat) §i a stratului de

14

CARTOFU.L iN ROMANIA

pamant acoperitor, In timpul iernii, un siloz de buna calitate va arata uniformacoperit cu zapada, fara degajare de aburi pe co§uri/e de aerisire, aerulevacuat avand un miros placut de cartof. Degajarea de aburi, cu mirosneplacut pe co§urile de aerisire, Insotita de topirea rapida §i uniforma azapezii de pe suprafa~a silozurilor indica existen~a unor focare de infec~ie

grave §i necesita interven~ia imediata prin desfacerea si/ozului §i sortareamaterialului.

DEPOZITAREA CARTOFULUI $1 BOULE iNSOTlTOARE

Ing. Manuela Hermeziu, I.C.P.C. - Bra§ov

Pentru a asigura conditH optime de depozitare §i pastrare a cartofuluitrebuie sa avem In vedere ca un mare numar de agen~i patogeni pot actiona,In decursul iernii, distructiv asupra tuberculilor.

In acest sens se impun urmatoarele:• eliminarea la sortare a tuberculilor bolnavi §i cu vatamari mecanice;• asigurarea unor conditii favorabi/e cicatrizarii rapide a eventualelor

rani din timpul recoltarii §i manipularii. Zvantarea §i, eventual, men~inerea

timp de 2-3 saptamani a unor temperaturi mai ridicate (12-18° C) ar fi idealepentru cicatrizarea rani/or. Recoltarea doar pe vreme buna ar produce §i eaavantaje, cad se evita udarea tuberculilor, lucru important pentruneinstalarea bali/or de putrezire.

• mentinerea In depozit a unor conditii optime de pastrare pentru alimita evolutia bolilor, adica evitarea temperaturilor extreme (prea ridicate sauprea scazute).

Dupa manifestari/e simptomatice putem clasifica bolile in treigrupe, §i anume:i:l alterari superficiale, cand forma §i consistenta tuberculilor nu se modifica.Este afectat mai mult aspectul cO!T1ercial, deci in procesul de depozitareevolutia este nesemnificativa, agentul patogen prezinta simptome vizibi/e lanivelul cojii, cum sunt:

• rflia argintie (Helmintosporium solani), care prezinta peteneregulate de culoare cenu§ie-argintie, margini/e mai adancite, tuberculiiatacati sunt mai deshidratati;

15

Vol. 9 nr.A octombrie-decembrie 1999 ...

• rizoctonia (Rhizoctonia sp.), care se manifesta prin puncte deculoare brun-neagra, de diferite marimi, care pot fi confundate cu solul, darcare nu se inmoaie la spalare;

• raia comuna (Streptomyces scabies), care se manifesta prinpustule (Ieziuni) pe tuberculi, proeminente, adancite sau plate, de formaneregulata :;;i in dreptul carora tesuturile crapa, luand aspect rugos: Soala nuse extinde in depozite, dar tuberculii vor fi sensibili la atacul altormicroorganisme.

* alterari urmate de putregai u5cat, care modifica forma tuberculilor,uneori :;;i consistenta acestora. Simptomele sunt prezente la suprafata,patrunzand :;;i in pulpa cartofului;

• mana (Phytophtora infestans), in cazul careia, in primele faze,tuberculii infectati nu se deosebesc de cei sanato:;;i; intr-un stadiu maiavansat tuberculii manati, pastrati in conditii necorespunzatoare, sunt "0

gazda perfecta" pentru putregaiurile umede, formandu-se adevarate focarede infectie, ceea ce inseamna importante pierderi cantitative;

• fusarium (Fusarium sp.), la care simptomele apar pe parcursulpastrarii aproximativ dupa 0 luna de zile. Zonele infectate se extind incet; pecoaja se formeaza uneori cercuri concentrice, in jurul punctului de infectie.Pana in primavara, 0 parte din tuberculii atacati se mumifica;

• cangrena (Phoma sp.), la care simptomele sunt evidente doarprimavara. Tesuturile atacate sunt delimitate de cele sanatoase printr-un stratde celule de culoare inchisa. Apar ni:;;te caverne captu:;;ite cu un miceliu alb­cenu:;;iu, brun sau negru. Sub coaja zonelor atacate se pot observa midpuncte negre.

* alterari urmate de putregai umed, care modifica mai ales consistentatuberculilor, cum sunt:

• putregai apos de rana (Phytium ultimum), care prezinta putinesemne exterioare, dar, taind un tubercul bolnav, se observa putrezirea pulpei.Zonele bolnave sunt delimitate de cele sanatoase printr-o linie neagra,tesuturile atacate fiind granulate :;;i, prin presare, elimina un lichid brun-galbui:;;i cu miros de pe:;;te;

• putregaiul umed (Erwinia sp.), care ataca tuberculii dupa recoltare:;;i in timpul pastrarii. Soala se manifesta prin transformarea tesuturiloratacate intr-o masa mucilaginoasa, semilichida, la inceput fara miros, maiapoi mirosul devine respingator datorita participarii mai multormicroorganisme la procesul de descompunere.

16

Tn cursu/ pastrarii, este posibil sa limitam evolutia acestor bali prinreg/area atenta a temperaturii ~i umiditatii din spatiu1 de depozitare, evitandextreme/e, inclusiv excesul de lumina.

Calitatea cartofului se mentine printr-o serie de precautii pe totparcursul procesului de productie, pornind de la folosirea unui materialbiologic sanatos ~i de la respectarea intocmai a tehnologiei de cultivare, cuaccent deosebit pe masurile de protejare a culturii impotriva bali/or ~i

daunatorilor, pEma la recoltarea ~i depozitarea acesteia.

C.4TEVA SFATURI UTILEPENTRU CULTIVATORII DE CARTOF

Dr.doc.§t. Matei Berindei

Precizam, inca de la inceput, ca nu toate sfaturile noastre reprezintanoutati. Accentuam cateva aspecte fara de care nu se pot realiza recolteeconomice de cartof.

in primul rand, schimbarea cartofilor de samanta. Ca urmare afaptu/ui ca se inmultesc vegetativ, prin tuberculii de cartof ~i de la pamantuladerent acestora se transmit un numar mare de boli ~i de daunatori, care potdiminua considerabil productia, atat cantitativ cat ~i calitativ. Deseoridiminuarea productiei ajunge pana la 80 %. Pe baza a numeroase cercetaris-a stabilit ca producatorii de cartof pentru consum din zona de stepa ~i

silvostepa a tarii noastre trebuie sa schimbe cartofii de samanta in fiecare an,cei din zona colinara la 1-2 ani, iar cei din zona umeda de munte la 2-3 ani, infunctie de soi. Este bine ca producatorii de cartof pentru consum sa i~i

asigure necesarul de cartof pentru samanta din toamna, din foarte multeconsiderente, dar cel mai important este faptul ca toamna pretu1 cartofului desamanta este mai redus cu cel putin 30%.

Atragem atentia tuturor cultivatori/or de cartof ca au aparut anumitenereguli: unii furnizori de cartof pentru samanta (producatori sau comercianti)nu respecta in totalitate Legea Semintelor (Legea nr. 75/1995 privindproducerea, controlul calitatii, comercializarea ~i folosirea semintelor ~i amaterialului saditor) ~i unele dispozitii ale Ministerului Agriculturii ~i

Alimentatiei ~i anume: Ord. nr. 79/1995, Ord. nr. 95/1995 ~i Ord. nr. 65/1997.

17

Producerea §i inmultirea cartofului pentru samanta se fac numai in unitatisau de catre particulari, specializati §i autorizati de Ministerul Agriculturii §iAlimentatiei.

Cumparatorii de cartof de samanta trebuie sa pretinda §i saprimeasca 0 copie a documentului de certificare.

Un alt sfat este acela de a face tratamente de prevenire §icombatere a bolilor §i daunatorilor, in primul rand pentru mana cartofului§i pentru gandacul din Colorado.

Este bine pentru cultivatorii care nu au experienta la acestetratamente sa ceara sfaturi de la speciali§tii de la Directiile Agricole judetenesau de la Primariile comunale. $i din acest punct de vedere trebuie apelat lacorectitudinea furnizorului de pesticide, deoarece unele produse nu maicorespund dozelor pentru care au fost omologate. Pentru corecta aplicare atratamentelor fito-sanitare trebuie ca fiecare cultivator sa treaca in fiecare ziprin cultura de cartof §i sa observe cu atentie daca este mana, alternaria saugandacul din Colorado §i apoi sa ceara sfaturi de la speciali§ti, in ceea ceprive§te produsele pe care trebuie sa Ie foloseasca §i in ce doze.

Dar, cel mai important sfat este acela de a se produce mai multcartof de samanta din soiurile rezistente sau cu rezistenta ridicata lamana cartofului. ' ,

Tasarea solului este la fel de daunatoare ca §i seceta. Dinaceasta cauza, in culturile de cartof nu se intra cand umiditatea solului esteridicata. Pentru a se asigura drenarea apei, in cazul timpului ploios, cartofulse mu§uroie§te.

Deoarece cantitatea de cartof pentru samanta produsa in acest annu poate asigura reinnoirea in totalitate a materialului saditor, conformrecomandarilor anterioare, se impune ca cultivatorii de cartof sa seaprovizioneze cu materialul biologic necesar inca din toamna §i numai de laproducatorii autorizati sau, daca ace§tia nu pot pastra cartofii in conditii bune,sa contracteze inca de pe acum cu producatorii de cartof pentru samanta,pentru a fi ridicati in primavara.

De retinut de catre fiecare cultivator de cartof ca samanta §iprodusele pentru combaterea bolilor §i daunatorilor trebuie sa fiecumparate numai de la agenti economici autorizati. Produsele pentrutratamente fito-sanitare trebuie sa fie numai in ambalaje sigilate.

De fapt, in Legea nr.75/1995 privind producerea, controlul calitatii,comercializarea §i folosirea semintelor, se prevad clar doua lucruri deosebit

18

:CARTOFUL IN ROMANIA

de importante:• Constituie contraventie comercializarea de seminte sau

material saditor fara documente care sa ateste calitatea §istarea fitosanitara corespunzatoare pentru insamantare.

• Constituie contraventie comercializarea de seminte §imaterial saditor care n'u corespund normelor in vigoare.

Tn articolul 10 a Legii 75/1995 se prevede ca agentii economiciautorizati in producerea, prelucrarea §i comercializarea semintelor §imaterialului saditor raspund de calitatea §i autenticitatea acestora §ivor suporta daunele provocate beneficiarilor pentru Iivrarea de seminte§i material saditor necorespunzator.

LUCRARIPREGAnTOAREPENTRU CULTURA CARTOFULUI

Ing. Leonte lonel, F.C.C.R. - Bra~)Qv

Tn mediul sau favorabil, cartoful se cultiva, de regula, In asolamentescurte In care el este cultura de baza, cea care aduce venituri mari, dar ~i

necesita cheltuieli foarte mario Aceste cheltuieli se fac Indeosebi anticipatanului de cultura ~i I~i gasesc preponderenta In materialul de plantat ~i Inlucrarile de baza ale solului.

Dupa recoltarea sau achizitionarea materialului de plantat, dintoamna anului precedent anului de cultura, se efectueaza:

• sortarea;• prelnsilozarea (daca este cazul, iar In aceasta situatie se

face resortarea);• pastrarea In diferite spatii;• urmarirea materialului Insilozat pana la plantare.

Sortarea se executa manual sau mecanizat ~i urmare~te

Indepartarea corpurilor straine, a tuberculilor bolnavi sau vatamati, cat ~i

separarea pe fractii de marime (30-45 ~i 45-55 mm). Pe suprafete mici seefectueaza concomitent cu recoltatul.

19

Preinsilozarea devine oarecum obligatorie in anii cu atac puternic demana sau cand materialul provine de pe parcele cu risc de infectare cu bolide putrezire a tuberculilor. Timp de 2-3 sapta.mani, tuberculii recoltati sepastreaza in prisme, protejati de intemperii. In acest timp, la tuberculiiinfectati se va manifesta atacul :;;i in exterior, astfel ca vor putea fi eliminati laresortare. Materialul rezultat din astfel de loturi va fi pastrat separat de restul,intr-un strat mai subtire :;;i cu posibilitati de aerisire :;;i verificare, urmarit zilnic:;;i foarte atent pe timpul pastrarii.

Pentru pastrare, se cer asigurate conditii optime de temperatura,umiditate, ventilatie :;;i posibilitati de interventie. Tem~eratura de pastrare a"samantei", pentru ca sa nu incolteasca, este de 2·3 C. Umiditatea aeruluisa nu coboare sub 90% pentru a nu provoca deshidratarea tuberculilor,ceea ce diminueaza ulterior vigoarea plantelor, mai ales in cazul fractiei mici.Ventilatia naturala sau fortata sa strabata in permanenta intreaga masa decartof pentru a nu permite acumularea de bioxid de carbon. Bioxidul decarbon rezultat in urma respiratiei tuberculilor, prin acumularea sa in exces,poate sa duca la asfixiere. Periculozitatea unui astfel de fenomen cre:;;te incazul fractiei mici unde spatiile mici dintre tuberculi se pot infunda cupamantul aderent, ducand in final la obturarea lor. Posibilitatea de interventiepe tot parcursul pastrarii este necesara pentru depistarea :;;i anihilarea catmai timpurie a unor eventuale focare de putrezire.

Urmarirea materialului insilozat se face zilnic, atent, prin observatiidirecte sau cu aparate de masura :;;i control a temperaturii :;;i umiditatii dinaer :;;i din masa car:tofului. Se va interveni pentru ca temperatura sa nu scadasub 0° C sau sa depa:;;easca 4° C. Pentru a aerisi masa cartofilor in timpulpastrarii, daca temperaturile de afara sunt mult sub 0° C, se va recircula aeruldin interiorul spatiului de depozitare. in cazul depistarii vreunui focar deinfectie (temperatura :;;i umiditate mai mare, miros specific), acesta esteinlaturat imediat.

Lucrarile asupra solului facute in anul sau anii precedenti privescatat chimismullji fizica solului, cat lji activitatea sa biologica.

Amendarea solurilor acide se efectueaza indeosebi pentru altespecii cu care imparte aceea:;;i suprafata de cultura (mazare, sfecla de zahar,lucerna), cartoful suportand foarte bine valori destul de scazute ale pH-ului.

Necesarul de carbonat de calciu pe solurile favorabile culturiicartofului, in functie de pH-ullor, este redat in tabelul nr. 1.

20

Cantitatile de CaC03 necesare solurilor podzolice (to/ha)Tabelul nr 1

Soluri acide $i slab acideNatura pH- ul extractului de sol cu KCL n/1solului ~ 4,5 4,6 4,8 5,0 5,2 5,4-5,5

Nisipos,nisipo-Iutos 5,0 4,5 4,0 3,5 3,0 2,5Lutos, luto-argilos 6,0 5,5 5,0 4,5 4,0 3,5

Aplicarea amendamentelor sa se faca cu 2-3 ani inainte de culturacartofului, pentru a nu favoriza rizoctonioza. Totodata, impra§tierea §iincorporarea acestora trebuie sa fie foarte uniforma, pentru a nu se facesupradozari locale, care mentin condiiii favorabile rizoctoniozei pe mai multiani.

Fertilizarea cu gunoi de grajd se realizeaza in toamna anului careprecede cultura de cartof. Se utilizeaza numai gunoi fermentat. Cantitateanecesara se stabile§te tinandu-se cont de continutul in argila al solului (Ag%)§i indicii de azot (IN%). Pentru terenurile propice culturii cartofului, cu continutin argila de pana la 25%, datele sunt prezentate in tabelul nr. 2. De§i nu suntspecificate limite la dozele de gunoi de grajd pentru cartof, se recomanda unoptim economic de 30-40 t/ha.

Norme de aplicare a gunoiului de grajd ( to/ha )Tabelul nr 2

AG% Indice Azot IN)%0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 4,5

10 36 25 19 17 15 14 13 12 1215 53 37 29 25 22 21 19 18 1820 62 43 33 28 26 24 22 21 2125 67 46 36 31 28 26 24 23 22

Nu se va aplica gunoi de grajd proaspat, care favorizeazaimburuienarea puternica a culturii, precum §i dezvoltarea unor boli latuberculi, printre care un prim loc il ocupa raia comuna.

Fertilizarea chimica de baza consta in aplicarea din toamna aingra§amintelor fosfatice §i potasice, astfel ca superfosfatul, mai greu solubil,are timpul necesar sa disponibilizete fosforul, iar c10rul continut in sarea

21

potasica, element ce diminueaza productia de cartof, se leviga pana In

primavara urmatoare. Daca se folosesc ingra~aminte chimice complexe,care sunt mai solubile, ele se vor administra numai in anul de cultura, lapregatirea terenului sau cO,ncomitent cu plantatul. Normele de ingra~aminte

chimice se stabilesc tinandu-se cont de mai multi factori ~i anume: scopulculturii, nivelul productiei planificate, gradul de aprovizionare a terenului cumacroelemente (azot, fosfor, potasiu), conform tipurilor de sol.

in tabelul nr. 3 sunt prezentate cantitatile de azot, fosfor, potasiu,necesare pentru culturi de cartof de consum sau samanta, pe terenuri cugrade de aprovizionare naturale diferite, in conditii de neirigat, fertilizate saunu cu gunoi de grajd fermentat. Valorile din tabelul nr. 3, exprimate inkilograme substanta activa la hectarul cultivat, sunt calculate pentru nivele deproductie mari ~i foarte marl.

'in judetul Dambovita, la cultura cartofului timpuriu, pe solurinisipoase, se utilizeaza gunoi de pasare, uneori in cantitati ce depa~esc 20Uha ~i, in multe cazuri, ani la rand, operatia se repeta pe aceea~i sola.Gunoiul de pasare este bine sa fie aplicat primavara, inainte de plantare,pentru ca elibereaza foarte repede azotul sub forma amoniacala, formainstabila. Literatura recomanda utilizarea pe terenurile nisipoase, neingra~ate

cu gunoi de grajd, a ingra~amintelor verzi, pentru imbunatatJrea insu~irilor

fizice ~i chimice ale solurilor respective. Cultivarea lor (seradela, sulfina, trifoi,linte) se face in cultura ascunsa, sub cereale paioase sau in culturasuccesiva, dupa culturi de baza ce parasesc repede terenul. Pentru culturilesuccesive se preteaza mu~tarul, rapita, mazarichea paroasa, lupinul. Masaverde se tavaluge~te ~i se incorporeaza cand plantele sunt in floare. Lacantitati echivalente cu gunoiul de grajd, multe dintre ele aduc in sol un aportde sUbstanta organica comparabil cu cel rezultat prin incorporarea gunoiuluide grajd. Administrarea acestor ingra~aminte este bine sa se efectueze cu 1­2 ani inaintea cultivarii cartofuluL in vederea combaterii cat mai eficiente, inspecial a buruienilor perene cu forme de rezistenta in sol, se impune din cein ce mai mult utilizarea erbicidelor sistemice totale, in special a celor careau ca substanta activa glifosatul.

Erbicidarea totala cu produse pe baza de glifosat se realizeaza peterenul care se va cultiva anul viitor cu cartof. La 3-4 saptamani dupadezmiri~tirea culturii premergatoare, cand buruienile ~i samulastra suntrasarite ~i vegeteaza intens, se aplica 3-6 I de produs in 200-300 I apa lahectar. Dupa 7-10 zile, cand toate buruienile rasarite au fost distruse, terenulse poate ara. Calendaristic, lucrarea are 0 perioada optima de efectuare inlunile august-septembrie.

22

Necesar de eJemente nutritive ( azot, tostor, potasiu)

Tabelul nr. 3

NW

Cartof consum Cartof samantaSpecificare Timpuriu Vara Toamna

grad de aprovizionare grad de aprovizionare grad de aprovizionare grad de aprovizionarein sol in sol in sol in sol

slab mediu bun slab mediu bun slab mediu bun slab mediu bun1.Fertilizat cu gunoi de grajd(401olha)

azot kg s.a Iha 90 90 80 100 90 80 190 180 170 80 70 60fostor kg s.a Iha 90 80 65 50 40 40 110 100 100 80 70 60potasiu kg s.a Iha 40 40 40 90 80 70 190 180 170 120 110 100

2.Fara gunoi de grajdazol kg s.a Iha 160 140 125 140 130 120 220 220 210 120 110 100fostor kg s.a Iha 160 125 100 70 60 60 130 130 110 100 90 80polasiu ka s.a Iha 100 90 80 130 120 110 220 220 210 160 150 140

octombrie " decembrie· 1999· •

Nivelarea de intretinere este obligatorie In parcelele amenajatepentru irigat prin brazde, pe 'care s-a executat nivelarea de baza. Nivelareaeste benefica In absolut toate cazurile, ea contribuind mult la uniformitatealucrarilor solului, la evitarea stagnarii apei, la cre~terea vitezei de lucru aagregatelor ~i, implicit, a tasarii solului.

Cea mai importanta lucrare, care se executa de regula toamna, estearatura. Aratura are 0 influenta deosebita asupra proprietatilor fizice, chimice~i biologice ale solulul:

e fizice:• desface solul in agregate ~i iI potenteaza in relatia cu apa ~i cuaerul, variind permeabilitatea ~i capacitatea de aer ~i caldura;• ingroapa resturile organice sau minerale, care, prin descompunere~i humificare, imbunatatesc structura solului ~i fertilitatea acestuia;• amesteca pamantul din diferite straturi ~i iI uniformizeaza;

echimice:• cre~te capC3citatea de retinere a substantelor chimice;• oxigenul patruns In profunzime contribuie la mineralizareacompu~i1or organici;• bioxidul de carbon rezultat in urma descompunerii materielorganice, a activitatii microorganismelor din sol, contribuie lasolubilizarea unor saruri;

ebio/ogfce:• in solurile ce contin materie organica, care au un regim hidric optim~i 0 buna .aerare, se dezvolta foarte mult ~i activitatea micro­organismelor, care descompun materia organica avuta la dispozitie,transformand azotul prin amonificare, nitrificare, fixandu-I simbiotic.Dupa moartea lor redevin materie organica in ciclul biologic al solului.

Calitatea araturii depinde de :• natura sau compozilia mecanica a solului; solurile u~oare,

nlsipoase au 0 coeziune mica, iar cele argiloase au 0 coeziune mare,opunand 0 rezistenta diferita la Inaintarea plugului;

• gradul <;Ie umiditate a solului; lin solul prea uscat aratura estebulgaroasa, iar la' umiditate ridicata apare sub forma de curele. Umiditateaoptima a solului trebuie sa fie cuprinsa intre 7 ~i 20 %;

·structura solului; pe solurile structurate chiar la umiditate cevamai ridicata rezulta 0 aratura profunda, uniforma, fara bulgari ~i care serevarsa In urma plugului;

24

Dupac1asifica in:

• starea culturala a solului; terenurile imburuienate influenteazarezistenta la lueru a plugului ~i, deei, ealitatea araturii;

• adancimea ~i latimea brazdei trebuie bine eorelate, raportul dintreele diferind mult (araturi su'perficiale 1:2 sau 1:3, araturi normale 1:1.4, araturiadElnci 1:1,1 sau 1:0,8) ;

• viteza de inaintare a plugului influenteaza rasturnarea ~i

maruntirea brazdei, astfel ea, la viteza mica (2,5-3,8 km/h), aratura iesebulgaroasa ~i nu se rastoarna bine, iar, la viteza mijloeie (4,5-6,5 km/h),aratura este de buna ealitate. Cre~terea vitezei de inaintare a pluguluispore~te ~i gradul de maruntire a solului.

• constructia plugului sa fie eorespunzatoare eonditiilor locale, iargradul de ~Iefuire a pieselor eomponente sa fie ridieat.

adancimea la care se efectueaza araturile, aeestea se• dezmiri~tire - 8 -10 em;·superfieiala - 10-15 em (in normative 12-15 em);• normala - 15~20 em (18-20 em);• adanea - 20-25 em (23-25 em);• foarte adanea - 25-30 em (27 em);• profunda - 30-50 em;• de seormonire - 30-50 em, plug special fara eormana;• de desfundare - 50-80 em pentru plantatii.

in asolamentele eu eartof, adaneimea araturii trebuie eorelata foarteatent eu grosimea stratului de sol, pentru a nu patrunde in zona eu materialseheletie, deoareee pietrele ~i bolovanii ereeaza probleme in realizareabiloanelor, iar la reeoltare produe vatamari grave ale tubereulilor. Exemplenedorite in aeest sens sunt terenurile de sub munte, in Tara Fagara~ului,

indeosebi in loealitatea Vi~tea de Sus, unde araturile adanci facute cutractoarele au adus in stratul de sol de la suprafata pietre din profunzime,creand probleme foarte mari culturii cartofului, cultura de baza din aceastazona.

Scarificarea este 0 lucrare de mare profunzime (50-80 cmadancime), executata cu utilaje speciale, pe solurile tasate, slab structurate,nisipoase, terenuri irigate, cu pericol de baltiri, scarifiearea avand drept seopaerarea in profunzime a solului, spargerea hardpanului, stabilirea uneieomunieari mai bune pe verticala a apei ~i a elementelor minerale.Oportunitatea, momentul, profunzimea lucrarii trebuie stabilite cu grija despeeiali~ti, ea fiind 0 luerare foarte costisitoare ~i se va face pe solele pe carecartoful va veni dupa 2-3 ani.

25

Vol. 9 ... nr.4· ·octombrie - decernbrie 1999

IMPORTANTA $1 ROLUL PLANTELOR FURAJERE iNASOLAMENTELE CU CARTOF

Ing. Mariana ~erbanescu, I.C.P.C. - Bra~ov

Cele mai bune premergatoare pentru cultura cartofului sunt culturilecare parasesc devreme terenul, lasa solul curat de buruieni ~i de resturivegetale ~i au un sistem radicular bogat ~i profund, care contribuie laTmbogatirea solului Tn materie organica ~i la afanarea acestuia.

Din categoria culturilor bune premergatoare pentru cartof fac parteleguminoasele anuale ~i perene, ierburile, cerealele ~i plantele furajere.

Introducerea trifoiului ro~u in asolamentele cu cartof din zonasolurilor acide ~i cu deficiente fizice este 0 necesitate strigenta, contribuind laimbunatatirea fertilitatii ~i la obtinerea unor conditii favorabile de nutritiepentru toate culturile.

Trifoiul rOlju influenteaza favorabil fertilitatea solului, prin materiaorganica ramasa dupa destelenire, cat ~i prin atragerea in circuitul biologic aunor cantitati importante de calciu ~i fosfor. S-a constatat ca, in soleIecultivate cu trifoi in amestec cu graminee perene, a crescut continutul inhumus cu 7,3 - 7,8%, continutul in azot total cu 8,3 - 9,3% ~i continutul denitrati cu 13,7 - 17,2%. De asemenea, se Tmbunatate~te substantial ~i viatamicrobiana din sol. Cu cat trifoiul ro~u intalne~te conditii mai favorabile dedezvoltare, cu atat sistemul radicular dezvolta 0 cantitate mai mare desUbstante organice solubile, care favorizeaza dezvoltarea micro­organismelor. Dupa Tntoarcerea culturii de trifoi, bacteriile Iibere fixatoare deazot atmosferic i~iintensifica activitatea de trei ori. Tn conditii climaticefavorabile, dupa trifoi ro~u se poate cultiva cu bune rezultate atat cartofulpentru consumul de vara, cat ~i cel pentru consumul de toamna-iarna.

Includerea porumbului pentru siloz in rotatii cu cartoful prezinta 0

serie de avantaje, printre care subliniem folosirea mai eficienta aTngra~amintelor ~ia azotului simbiotic remanent, valorificarea maieconomicoasa a apei pe profile mai mari, combaterea eficienta a buruienilor,cat ~i reducerea intr-o masura mai mare a eroziunii solului pe terenurile inpanta. Prin introducerea porumbului pentru siloz in rotatie cu cartoful, sevalorifica mai bine efectul remanent al fertilizarii organo-minerale aplicatecartofului, situatie in care interventia directa cu ingra~aminte pentru porumbse va face cu doze mult mai mici. Recoltandu-se la sfar~itul verii sau la

26

Tnceputul toamnei, lasa Tn straturile mai adanci ale solului 0 rezerva mai marede apa';;i permite 0 pregatire mai corecta a solului, fapt pentru care, dupaaceasta cultura, pot urma cu bune rezultate plante care se Tnsamanteaza lasfar;;itul verii sau la Tnceputul toamnei, cum sunt cerealele de toamna, culturiincluse in asolamentul cartofului.

Importanta raigrasului aristat in asolamentul cartofufui consta infaptul ca, fiind 0 graminee cu un sistem radicular robust, lasa in sol cantitatide radacini de peste 23 to/ha sau 9,4 to/ha substanta uscata, care, in urmadescompunerii, elibereaza 65,7 kg/ha azot (N), 78kg/ha fosfor (P20S), 78kg/ha potasiu (K20) ;;i 96,3 kg/ha calciu (Ca 0). Tinand seama de acesterezultate, se poate aprecia ca 0 cultura de raigras aristat, care produce 60to/ha masa verde sau 9-10 to/ha substanta uscata, lasa Tn solo cantitate dematerie organica echivalenta cu 0 fertilizare cu 20 to/ha gunoi de grajd.Raigrasul aristat fiind, Tnsa, 0 cultura exigenta fata de umiditate lasa solul cuo rezerva mica de apa. In consecinta, culturile premergatoare pentru cartofcele mai potrivite sunt plantele care se seamana primavara in urgenta a II-a.

Borceagurile, care sunt culturi valoroase calitativ, au 0 importantaeconomica mai modesta; costul semintei este e1trem de ridicat datorita, Tnprimul rand, coeficientului mic de inmultire' la mazarea furajera ;;i lamazarichea de toamna sau de primavara care intra in alcatuireaamestecurilor. In anumite situatii conjuncturale, ele pot fi culturi utile.Borceagul este 0 buna premergatoare pentru cultura cartofului, deoareceparase;;te terenul devreme ;;i imbogate;;te solul in azot.

Bobul furajer se cultiva pentru seminte, nutret ;;i pentru siloz, fie Tncultura pura, fie "in amestec cu porumbul sau floarea soarelui. Are 0deosebita importanta fitotehnica deoarece fixeaza biologic 0 cantitate de azotmult mai mare decat alte leguminoase. in zona meridionala a Europei, inspecial in Italia, bobul este considerat planta cea mai importanta pentruridicarea fertilitatii solului, avand 0 tehnologie de cultivare u~oara, putandu-semecaniza in intregime, care asigura cea mai ridicata productie de boabe ;;ide proteine la unitatea de suprafata la un cost redus.

Sfecla furajera este apreciata, Tn general, ca 0 buna premergatoare,datorita imbunatatirii insu;;irilor chimice ;;i fizice ale solului, ca urmare alucrarilor de intretinere repetate, afanarii mai adanci ale acestuia, cat ;;idatorita unor cantitati importante de ingra;;aminte ramase neconsumate instraturile mai adanci ale solului.

Organizarea ;;i perfectionarea asolamentelor prin introducerea mailarga a plantelor amelioratoare, conduc la sporirea randamentelor pe unitatea

27

de suprafata. Crel?terea randamentului este influentata direct de fertilitateasolului, in buna masura afectata de fenomene de exces de umiditate,eroziune, valori extreme de aciditate sau alcalinitate, rezerve mici de humus,de fosfor, de potasiu, microelemente, etc.

MARIREA EF/CIENTEI FERTILIZARII,LA CULTURA CARTOFULUI

Ing. lano§i Maria,I.C.P.C. - Bra~ov

Eficientizarea fertilizarii este una din cele mai importante preocupariin obtinerea productiilor rentabile la cartof. Pentru aceasta, se urmarel?tearmonizarea factorilor de vegetatie, cu atentie deosebita la relatia dintre soi,substante nutritive, apa l?i diferite masuri agrotehnice.

Cultivarea cartofului se justifica economic numai daca se realizeazaproductii ridicate.

Este cunoscut, totodata, ca, pe langa caracteristicile generale decalitate, pot fi influentate de fertilizare sanatatea l?i rezistenta fata de boli acartofului de samanta, gustul cartofului de consum, precum l?i continutul deamidon a cartofului pentru furajare l?i pentru industrializare.

Principiile' privind aplicarea ingral?amintelor la cartof apartin unuiansamblu de reguli agrotehnice care fundamenteaza tehnologiile de cultivare.Recoltele cresc 0 data cu gradul de optimizare l?i armonizare a factorilor devegetatie, deci recolte mari l?i stabile se obtin numai prin interactionareapozitiva a conditiilor de vegetatie. Prin interactionarea pozitiva a factorilor devegetatie se micl?oreaza consumurile specifice de ingral?aminte, ceea ceduce la crel?terea eficientei economice a fertilizarii.

Participarea solului la acoperirea nevoilor nutritive ale culturii decartof scade 0 data cu marirea productiilor. Aceasta inseamna ca efortul desuplinire cu ingral?aminte devine tot mai mare. Cu cat se folosesc doze mairidicate de ingral?aminte chimice, cu atat crel?te riscul unor perturbari denutritie, optimizarea fiind tot mai necesara. Cu alte cuvinte, fertilizarea pentruproductii ridicate este eficienta numai daca se face optimizarea dozelor l?i

28

rapoartelor de ingra§aminte, a momentelor de aplicare, pozitionarea corectaa ingra§amintelor, etc. cu restul masurilor tehnologice.,

o conditie de baza a folosirii eficiente a ingra§amintelor estecorelarea marimii suprafetei nutritive cu nivelul de aprovizionare a solului cuelemente nutritive, respectiv realizarea unei densitati optime a culturii decartof.

Valorificarea superioara a ingra~amintelor este posibila numai prinfolosirea soiurilor productive, a unui material de plantat cu capacitate ridicatade productie, daca prelucrarea a so.lului se face in conditii optime pentrurealizarea unui pat germinativ de calitate, cu plantat in conditii optime §i 0

atenta intretinere a culturilor §i, mai ales, suplinirea deficitului de umiditateprin irigare.

Capacitatea de productie la majoritatea soiurilor de cartof moderneating limita de valorificare a ingra~amintelor; astfel, sUbstantele nutritiveadministrate in plus vor fi valorificate cu randament descrescand.

Relatia de baza dintre soiurile de cartof §i fertilizare se refera, inprimul rand, la lungimea perioadei de vegetatie. Cartoful timpuriu, datoritaperioadei de vegetatie scurte, comparativ cu productivitatea mai redusa,necesita mai multe ingra§aminte. Culturile de toamna, care se realizeaza cusoiuri cu perioada de vegetatie mai lunga, pot valorifica mai bine rezervelenutritive ale solului. Literatura de specialitate arata ca pot exista diferente devaloriflcare a ingra~amintelor ~i la nivel de soi.

Fertilizarea. culturilor numai cu NPK din Tngra§aminte chimice duee lamlc~orarea treptata a gradului de asigurare a culturilor cu elemente nutritivesecundare ~i cu mieroelemente.

Administrarea gunoiului de grajd la cultura cartofului este deosebit deimportanta pentru aportul de elemente nutritive, prin imbunatatirea mierofloreisolului, ~i pentru aportul la imbunatatirea insu~irilor hidrofizice ale aeestuia.imbunatatirea strueturii solului are efecte diferite pe soluri diferite: pe solurigrele se imbunatatese conditiile de aeratie, iar pe solurile u~oare se remareaimbunatatirea proprietatilor hidrice; prin apliearea gunoiului de grajd, efeetulazotului dat ca ingra~amant mineral poate fi suplimentat eu eca. 20%.

imbunatatirea mieroflorei solului prin fertilizare organiea mare~tecantitatea de fosfati asimilabili din plante. De asemenea, activitatea biologieamal ridieata a solului este favorabila absorbtiei de potasiu, element deosebitde important pentru dezvoltarea eartofului.

29

Vol. 9 nr.4 octombrie - decembrie 1999

Prin fertilizarea foliara cu macro !?i microelemente, precum !?i cu altesubstante bioactive, se urmare!?te eficientizarea fertilizarii intr-un sistemecologic dat. Particularitatile formarii !?i cre!?terii productiilor de cartof impuncuno!?tiinte !?i atentie deosebita pentru obtinerea efectelor scontate.

ALEGEREA UNUI 501 DE CARTOFPENTRU CONSUMUL DE TOAMNA-IARNA

Dr.ing. Ion Boze§an, I.C.P.C. - Bra~ovDr.doc.§t. Matei Berindei

Dupa cum se !?tie, dupa 15 septembrie !?i in luna octombrie serecolteaza cartoful pentru consumul de toamna - iama. Cartoful recoltat inaceasta perioada are trei scopuri de folosinta:

• pentru consum In stare proaspata In lunile septembrie-noiembrie.Pentru acest scop de folosinta pot fi folosite soiurile din grupa de

precocitate semitimpurie (02), insa, datorita productiilor mai ridicate 9i acalitatilor culinare superioare, sunt recomandate soiurile din grupa deprecocitate semitarzie (03).

• pentru consum In stare proaspata din a doua jumatate a luniinoiembrie pana la Inceputul recoltarii cartofului timpuriu din anulurmator.

Pentru acest scop de folosinta, in zonele de stepa !?i silvQstepa,precum !?i in zonele colinare, sunt recomandate numai soiurile din grupa deprecocitate semitarzie (03).

in zonele umede de munte pot fi folosite cu succes soiurile din grupade precocitate tarzie (04), deoarece acestea au cel mai lung repaos germinal,deci incoltesc mai greu !?i se depreciaza mai putin din punct de vederecalitativ, putand fi consumate pana in luna iunie. Soiurile tarzii nu daurezultate bune in zonele de stepa !?i silvostepa, precum nici in zonelecolinare.

Daca in zonele respective se cultiva soiuri din grupa de precocitate

30

semitimpurie, de~i nu este recomandat, trebuie alese soiurile cu repaosulgerminal cel mai lung, fapt valabil chiar in cazul cultivarii soiurilor semitarzii.

• pentru furajarea animalelor.in zonele de stepa ~i silvostepa, precum ~i in zonele colinare, unde

principalul nutret pentru animale este porumbul, cartoful se folose~te in hranaanimalelor numai in timpul recoltarii acestuia, cel tarziu pana la venirea iernii.in acest scop, se folosesc tuberculii vatamati in timpul recoltarii ~i tuberculiimici.

In zonele umede de munte, ,unde porumbul nu ajunge la maturitatedatorita brumelor timpurii, cartoful reprezinta principalul nutret, in specialpentru ingra~area porcilor ~i a tineretului taurin. Pentru acest scop defolosinta, sunt recomandate soiurile din grupa de precocitate semitarzie ~i

tarzie, care au cel mai ridicat continut in substanta uscata.In numerele anterioare ale revistei noastre, au fost prezentate soiurile

de cartof inscrise in "Lista oficiala a soiurilor (hibrizilor) de Plante deCultura din Romania", dintre care cele mai multe sunt din grupa deprecocitate semitimpurie (02) ~i semitarzie (03). Revenim cu publicareaacestei Iiste - anexa 1.

Pentru a alege cel mai potrivit soi de cartof, pentru consumul detoamna-iarna, conform scopurilor de folosinta mentionate, cultivatorii decartof pot fi ajutati de catre Federalia Cultivatorilor de Cartof din Romania,cu sediul in Bra~ov, str.Fundaturii nr. 2, cod 2200 ~i de catre filialele acesteiaorganizate in fiecare judet.

LEGENDA

Culoarea a9r

Forma rroo10

Rezistenta SMSMRRFRRoPa

albagalbenaro§ie.rotundarotund-ovalaovala;lung-ovalasensibilmijlociu sensibilmijlociu rezistent;rezistent;foarte rezistent;Globodera rostochiensis (patotipuI1-4);Globodera pallida (patotipul 2).

31

O'lO'lO'l.,..<ll'C.cE<llU<ll

"C

<ll

~Eot5o

~

...:c

O'l

~

LlSTA SOIURILOR DE CARTOF iNREG/STRA TE iN ROMANIA·

Nr. Soiul Anul Titular Mentinator Cui. CuI. Forma Rezisistenta Amidoncrt. inreg. de brevet in Romania cojii pulp. tub. Mana I Viroza I Nem. %

Fr. Tub. I Y VRF I01 SOlURI TIMPURII (70 - 90 de zilel

1 OSTARA 1971 Agrico-Olanda ICPC Bra~ov 9 9 0 S MS R MR - 14,0SCPC M. Ciuc

2 CATALINA 1994 SCPC M. Ciuc SCPC M. Ciuc a Q r MR MR MR MS - 16.53 FRESCO oN" 1994 Aarico-Olanda ICPC Brasov a Q ro MS MR MS R R01-4 16.54 ROCLAS 1994 ICPC Bra$ov ICPC Brasov a Q ro MR MR MR R - 17,05 RUBINIA 1995 Hettema Zoden-Olanda - a Q 0 MS MR MR MR - 17.06 RUNICA 1995 ICPC Brasov ICPC Brasov Q Q 0 MR MR MR MS - 16.57 CLAUSTAR 1996 Germicopa-Franta - Q Q 0 MS MR MS S - 16.08 LATONA "N" 1996 ZPC BA -Olanda - Q Q ro R R R R R01-4 16,09 NIKITA "N" 1996 Agrico-Olanda ICPC Brasov Q 9 0 MR MR R MR R01-4 15.510 AGATA "N" 1997 AQrico-Olanda ICPC Brasov a 9 0 S MR FR MR R01-4 15,511 MARIANA 1998 Germicopa-Franta - Q 9 0 S MS S MS - 14.012 MINERVA'N' 1998 Solona Aarar-Germania - a 9 ro MS MS FR MS R01-4 16.513 SUPERIO~ .. 1998 Monsanto -SUA - 9 9 10 S S MR MR - 15.0

NEWLEAF14 IMPALA "N" 1999 AQrico-Olanda ICPC Brasov a a 0 MR MR MR MS R01-4 14015 KARLENA 'N' 1999 Norika- Germania - Q a r MS MS MR MR R01 17.5

N(")

<.u<.u

02 SOIURI SEMITIMPURII 80 -100 de zile)16 SEMENIC 1976 ICPC Brasov ICPC Brasov Q Q fO R R R S - 16.017 SUCEVITA 1982 SCA Sueeava SCA Sueeava r Q 0 S S MS S - 16.018 BARSA 1992 ICPC Brasov ICPC Brasov Q q r FR FR FR S - 15.019 BRAN 1992 ICPC Brasov ICPC Brasov Q Q 0 MS MR R R - 18.020 CIBIN"N" 1992 ICPC Bra$ov ICPC Brasov r Q 0 MR MR MR MR Ro 1 17,021 RENE"N" 1992 ICPC Brasov ICPC Brasov Q Q 0 MR MR MR MR Ro 1 15,022 RUSTIC 1994 ICPC Brasov ICPC Brasov Q Q ro MR R R R - 16,523 TEO 1994 ICPC Brasov ICPC Brasov r Q 0 MS MS MR MR - 16.524 BARTINA 1995 ZPC BA Olanda - r Q 0 MS MR MR MR - 15,525 ESCORT 1995 AQrieo-Olanda ICPC Brasov a Q 0 R R MR MR - 17,026 KONDOR 1995 Aorieo-Olanda ICPC Bra$ov r Q 0 MS MR MS MS - 15,027 ROMANO 1995 Agrieo-Olanda ICPC Bra$ov r a ro MS R R MS - 17,028 ROZANA 1997 SCPC M. Clue SCPC M. Clue r a 0 MR MR FR MS - 17,529 ETERNA"N" 1998 SCPC M. Ciue SCPC M. Clue Q a r MR R FR FR Ro 1 21,030 OSCAR"N" 1998 Solana Aorar-Germania - r q 0 MS FR FR MR Ro 1 21,031 ROBUSTA'N' 1998 SCPC M. Clue SCPC M. Ciue r a 0 MR MR R R Ro 1 18,532 SIGNAL 1998 AQrleo-Olanda ICPC Brasov a a 0 MR MR R MR - 20,033 CHRISTIAN 1999 ICPC Brasov ICPC Brasov r q 0 MS MS MR S - 16,534 FRUMOASA 1999 SCPC M. Clue SCPC M. Clue Q Q 0 MS R FR R - 16.535 NEMERE 1999 SCPC To. Secuiese SCPC To.See. Q Q r MR MR MR MR - 16,5

03 SOIURJ SEMITARZII (100 -110 de zile)

36 DESIREE 1971 ZPC BA-Olanda ICPC Bra~ov r 9 0 MS MR R FR - 16,0SCRC M.Ciue

37 SUPER 1979 ICPC Brasov ICPC Brasov a Q ro S MS R R - 13.038 MURESAN 1984 ICPC Brasov ICPC Brasov Q Q 10 MR R MR MR - 17,039 CORONA 1988 ICPC Brasov ICPC Brasov r Q 0 MR MR MR MS - 15,040 CASIN 1991 ICPC Bra$ov ICPC Bra$ov a a r MR R MR MR - 18,0

Q)Q)Q).....(])

.;::

.0E~(])-a

(]).;::.0E~o

'<t...:c:

Q)

g

41 AGO 1994 SCPC M. Ciuc SCPC M. Ciuc q q r MR R R MR - 16,542 SANTE "NN" 1994 Agrico-Olanda JCPC Bra~ov 9 9 ro MR MR FR MS R01 18,0

PA243 PROVENTO 1996 Aqrico-OJanda JCPC Brasov 0 0 ro MS MR FR R - 15,544 CARMINE 1997 Germicopa- Franta - r 0 0 MS MR MS MR - 17,545 SICULUS"N" 1997 SCPC M. Ciuc SCPC M. Ciuc q q 0 MR MR FR MS R01 18,546 SUPERSTAR 1997 Germicooa- Franta - q q ro MS MS MS MR - 20,047 AMELIA 1999 ICPC Brasov ICPC Brasov r q ro MS MS FR R - 20,048 ATLAS 1999 Germicopa- Franta - q q 0 MS MS MR MR - 17,549 COSMOS 1999 Aqrico-Olanda ICPC Braspv 0 q 0 MR FR R MS - 19,050 COVAL "N" 1999 SCPC Tq. Secuiesc SCPCTq.Sec. q q r MR MR MR MR R01 17,051 CRISTELA 1999 JCPC Brasov ICPC Brasov o . 0 ro MS MS FR R - 18,052 HARGHJTA 1999 SCPC M. Ciuc SCPC M. Cluc 0 0 r MR R FR FR - 18,053 NANA 1999 ICPC Brasov ICPC Brasov 0 a ro MR MR R R - 23,054 NICOLETA 1999 ICPC Brasov ICPC Brasov 0 0 0 R R FR R - 21,555 PAMJNA 1999 Germicooa- Franta - 0 a 0 MS S MS MS - 14,556 RASANT 1999 Solana Aarar-Germania - r 0 ro MS MR MR MR - 20,057 REDSEC 1999 SCPC To. Secuiesc SCPCTo.Sec. r 0 r MR MR R R - 16,0

04 SOlURI TARZII (110 ·120 de zilel58 I Titus 1993 ICPC Brasov ICPC Brasov I 0 I q I r I mr mr I fr r I - I 20,0

Sursa - Usta Oficiala a soiurlJor (hibrizilor) de plante de cuJtura din Romania;in baza contractului nr. 956f01.03.1996 cu AGRICO COOP. din Olanda. Institutul de cercetare ~i produc\ie a cartofului

(I.C.P.C.) Bra~ov, are exclusivitate de reprezentare pentru soiurile promovate de AGRICO COOP. in Romania, in calitate de MENTINATOR aacestor soiuri. in acest scop to\i cultivatorii de cartof pentru saman\a trebuie sa contractul de muJtiplicare cu JCPC Bra~ov. Pentru soiurileromane~ti contractuI de multiplicare se face cu titularuJ de brevet al acestor soiuri.

••• Rezistent la Gandacul din Colorado.

'<tC")

Dr.ing. Sabin Mure§an, I.C.C.P. - Bra~ov

CALITA TEA CARTOFULUI PENTRU CONSUM

35

ROMANIA

Continutul

4. Principalele componente ale tuberculului

ntuberculii cruzi, amidonul reprezinta un procent de 10-20% mais>iurile timpurii cu 0 perioade de vegetatie mai scurta ~i mai mare larzii cu perioada de vegetatie mai lunga. Dupa Marcker procentul de

poate obtine scazand din valoarea totala a substantei uscate cifrairitimp ce alti autori considera ca aceasta cifra poate sa ajunga7%. Tntre continutul de amidon ~i continutul de substanta uscatarelatie foarte stransa. Un continut de substanta uscata scazuta Ine cartof Inseamna un continut redus de amidon, jar un continut

l.Jbstanta uscata atrage dUp~ sine un continut mare de amidon, '

1"uberculul de cartof este constituit din celule individuale legate la unpectine. Fiecare celula are un perete celulozic ~i contine un nuc!eu,

tesediul produselor vitale ale celulei cum ar fi: respiratia ~i sintezaului. Compozitia chimica ~i cantitatea de substanta uscata dinlulde cartof variaza In functie de soi, masurile agrofitotehnice aplicateriiclimatici ale anului de cultura.

Tn tabelul urmator se prezinta, In limite foarte largi (dupatton), principalii componenti din substanta uscata care reprezinta 20­

rlcompozitia tuberculului, diferenta de 70-80 % fiind constituita din

Vol. 9 nr:4'/, <,octombriEL',~:dec~mbrie>1999·

Distributia amidonului in tuberculul de cartof 0 urmare)ite pe cea asubstantei uscate; astfel, procentul de amidon se mare)ite de la coaja spreinterior pana la sistemul vascular )ii scade de la inelul vascular spre interiorultuberculului. S-a constatat ca partea ombilicara are un continut mai mare deamidon decat partea coronara (varful tuberculului).

Granulele de amidon sunt constituite din amilopectina )ii aniloza intr­un raport destul de constant de 3: 1. Molecula de amilopectina este foartemare, in timp ce cea de anilaza este mai mica.

Zaharurile, del?i reprezinta cantitati mici in tuberculii de cartof, suntfoarte importante din punctul de vedere al prelucrarii industriale sub forma dechips l?i pommes-frites. Pe langa faptul ca zaharul reducator influenteazaculoarea produsului prelucrat, el poate influenta gustul l?i aroma cartofilorpregatiti.

Fertilizarea cu ingral?aminte naturale sau chimice, precum l?i tipul desol pe care sunt cultivati cartofii pot influenta continutul de zaMr. Un deficitde fosfor l?i potasiu in sol poate duce la scaderea sintezei amidonului l?icrel?terea continutului de zahar.

Azotul este prezent in tuberculii de cartof ca proteine, amino-aciziIiberi )ii azot bazic. Aminoacizii apar in forma Iibera ca mutatii in structuraproteinei. Ca ~i celelalte componente ale tuberculului de cartof, )ii proteinelevariaza in functie de soi l?i conditiile pedo-climatice.

Printre aminoacizii mai importanti existenti in tuberculii de cartofamintim: arginina, Iizina l?i histidina. Alti aminoacizi indud derivati ai purinei,alcaloizi piridinici, alcaloizi steroizi. Dintrealcaloizii steroizi, cel mai importanteste solanina, care se dezvolta in tuberculii de cartof, cand ace)itia sunt lasatimai mult timp la lumina, provocand fenomenul de inverzire. in mod normai,cantitatea de solanina din tuberculii de cartof este de minim 2-10 mg la 100 9greutate proaspata. Cartofii inverziti au cantitatea de solanina ee depa~e~te

aeeasta limita, ajungand pana la limite foarte mari la 100 9 greutateproaspata, eare poate fi provoea intoxieatii atunei eand sunt eonsumati.

Acizii. Dintre acel?tia, eel mai important pe eare il intalnim intuberculii de cartof este acidul citric, care poate sa ajunga pana la 1%. Ceamai mare eantitate de acid citric, dupa unii autori, se afla in partea coronara atuberculului ~i mai scazuta in partea ombilicala. Acidul clorogenic existent intubereulii de cartof influenteaza calitatea cartofului prin fenomenul deinnegrire atat al tuberculilor cruzi, cat l?i a celor preparati sub diferite forme.

Grasimile sunt prezente in cantitati foarte mici in tuberculii de cartof,care pot duce la dezvoltarea unor arome neplacute in produsele deshidratate

36

din cartof. Cantitatile semnalate ating valori de 0,02 la 0,185% din greutateaproaspata a tuberculilor.

Vitaminele din grupa B, dupa Lampitt ~i Goldenberg, au variat de fa0,02 mg la 0,80 mg la 100 9 cartof proaspat. S-a constatat ca vitamina Bj

cre~te de la faza incipienta a tuberizarii cartofului spre maturitate, unde seajunge la cantitati mai mari.

Vitamina C include atat acidul ascorbic, cat ~i produsul lui deoxidare, acidul dihidroascorbic. Ace§ti acizi, in special cel ascorbic, exista incantitati apreciabile mai ales la tuberculii proaspat recoltati. in timpuldepozitarii peste iarna, 0 parte din vitaminele C se pierd. Cantitatea de acidascorbic in tuberculii de cartof, dupa unii autori (Oliver, 1936) este de 40,6mg la 100 9 greutate proaspata. Tuberculii tineri neajun~i la maturitate au uncon!inut mai mare de acid ascorbic fata de cei recoltati la maturitate deplina.Cantitatea de acid ascorbic in tuberculii de cartof variaza in functie de soi,dar §i de tipul de sol pe care sunt cultivati. Dupa unii autori, pe solurile u§oarese obtin cartofi cu un continut mai mare de acid ascorbic decat pe solurilegrele.

Din cele prezentate, rezulta ca tuberculul de cartot reprezinta 0

importanta sursa de hrana pentru alimentatia tuturor oamenilor, de diteritevarste. EI poate fi consumat in toata perioada anului, incepand cu luna iunie,cand se r~colteaza cartoful timpuriu, pana in anul urmator, in luna mai, candse consuma ultimii cartofi depozita!i peste iarna.

ORGANIZAREA DE FERME PILOT $1 LOTURIDEMONSTRATIVE. MODALITATI PRACTICE PENTRU

INLESNIREA $1 REALIZAREA TRANSFERULUI TEHNOLOGICLA CULTURA CARTOFULUI iN JUDETUL BACAu,

Dr.ing. Emil Munteanu, Pre~edinte filiala Bacau a F.C.C.R.

Avand in vedere cre~terea continua a pre!urilor la combustibili,energie, materiale ~i la celelalte elemente implicate in producerea, pastrarea~i comercializarea cartofului, sus!inem ca numai producatorii care pot realiza§i vor ob!ine in mod constant produc!ii medii de peste 20 tone pe hectar(produc!ie comerciala), au posibilitati sa i~i recupereze cheltuielile mari

37

Vol. 9 nr.4 octombrie •. decembrie.1999

Organizarea fermelor pilot specializate In cultura cartofului;infiintarea de loturi demonstrative pe diferite teme, determinantepentru zona de influenta, pentru reu~ita deplina la culturacartofului.

Fermele pilot specializate se organizeaza de F.C.C.R. lapropunerea filialelor judetene ~i functioneaza In baza Regulamentului aprobatIn acest scop.

Ferma pilot trebuie sa fie organizata In a~a fel Incat sa constituiemodel pentru exploatatiile agricole specializate in cultura cartofului, sarealizeze ~i sa foloseasca cele mai performante tehnologii ~i activitati (pentruinspiratie, informare-consultanta) pentru cultivatorii din localitatea ~i din zonarespectiva.

inscrierea este liber consimtita ~i se face pe baza completarii uneicereri - adeziune la criteriile care definesc organizarea, functionarea ~i

reclamate de aceasta cultura intensiva ~i pot fi competitivi In sistemuleconomiei de piata. Aceasta este motivata de faptul ca, In judetul nostru, Incomparatie cu zonele favorabile ~i foarte favorabile culturii cartofului din taranoastra, pentru a obtine acest nivel de productie pe unitatea de suprafata,suntem nevoiti sa investim ~i sa cheltuim un volum mai mare de resursemateriale ~i bane~ti, ~i, In acela~i timp, un volum sporit de cuno~tiinte, deprofesionalism, de exigenta ~i curaj.

DobEmdirea volumului de cuno~tinte ~i profesionalism invocate maisus de catre producatorii de cartof din judetul nostru a fost conceputa caactiune prioritara a Federatiei Cultivatorilor de Cartof din Romania, prin filialaBacau, Incadrata organic In programul de realizare a transferului tehnologicdin cercetare In productie.

Componentele principale ale acestui program vizeaza modalitatilepractice de Insu~ire ~i de aplicare ale celor mai perfectionate tehnologii decultivare, de pastrare ~i de comercializare- valorificare a productiei de cartof,cat ~i a modului de organizare a exploatatiei agricole, a activitatii deproductie.

Apreciem ca fiind de maxima necesitate ~i urgenta abordareadomeniului privitor la crearea organismului care sa solutioneze pe plan local,zonal ~i national modul de valorificare a productiei de cartof, astfel ca profitulsa se regaseasca In contul celui care I-a creat ~i nu la intermediari, cum seIntampla In prezent; sa se antreneze In acest sistem societatile care audepozite specializate ~i infrasctuctura necesara.

Dintre actiunile cu impact imediat In realizarea transferului tehnologicse disting:

++

38

obiectivele urmarite, daca se cultiva a suprafata minima de trei hectare cucartot.

Principiul de baza §i regula de conduita pentru fermierii Incadrati Inacest sistem este acela de a pastra legatura cu cercetarea §tiintifica despecialitate, §i nu numai, de a studia continuu pentru a fi In pas cu rezultatelecercetarilor In domeniu, de a putea dialoga eficient cu cercetatorii.

Fermierii din cadrul exploatatiilor pilot, Impreuna cu speciali§tii carealcatuiesc colectivul de transfer tehnologic, din cadrul filialei Bacau aF.C.C.R., cu specialf§ti de la Oficiul Judetean de Consultanta Agricola §i dela Centrele Agricole au Indatorirea de baza de a organiza Inb3lniri, prezentari,demonstratii §i dezbateri, cu participarea cultivatorilor locali §i din zoneleadiacente, de a semnala §i prezenta noutatile, cat §i cele mai adecvateproceduri pentru zona §i localitatile respective.

Federatia Cultivatorilor de Cartof din Romania ofera fermelor piloturmatoarele avantaje;

• asigurarea operativa §i cu prioritate a informatiilor tehnice,recomandarilor §i consultantei de specialitate;

• obtinerea In conditii de prioritate a materialului biologic valoros,sprijin In aprovizionarea cu substante, utilaje §i instalatii pentru culturacartofului;

• asistenta de specialitate la solicitare;• diminuarea cotizatiei de membru al F.C.C.R., In functie de

suprafata cultivata, cu pana la 50%.Luand In consideratie criteriile de organizare §i de functionare a

fermelor pilot specializate, cat §i obiectivele care sunt urmarite, Consiliul deAdministratie a Filialei Bacau a F.C.C.R., a stabilft ca In acest an sa supunaspre aprobare includerea In acest sistem a 6-7 cultivatori de cartof din judetulBacau, actiunea aflandu-se In prezent In stadiul de selectare a propunerilor §iva fi finalizata In urmatoarea perioada. Concomitent, se va asiguraelaborarea programului pentru anul 2000 §i a actiunilor care vor fi realizate Intoamna acestui an In fermele pilot organizate.

Loturile demonstrative sunt modalitati practice de a prezenta §idemonstra, In conditii de productie, Insu§irile superioare ale cartofului desamanta certificat produs de cultivatorii autorizati, capacitatea de productie asoiurilor recomandate, efectele aplicarii unei secvente tehnologice,eficacitatea utilizarii pe criterii ecologice a diferitelor produse-pesticide folositeIn actiunile de fito-protectie la cartof.

Temeiul organizarii lotului demonstrativ se stabile§te prin contract depromovare a progresului tehnic §i tehnologic, Incheiat de F.C.C.R. §i

39

Vol. 9 nr.4 octombrie • decembrie ·1999

cultivatorul de cartof, precum ~i conventia de colaborare pentru realizareaobiectului contractului incheiat.

Lotul are impact ~i eficienta daca este amplasat pe un teren bun,situat intr·o zona frecvent circulata de sateni, IElnga un drum u~or accesibil,care sa permita sa fie vazut de cat mai multi oameni, sa fie observat detrecatori cu mare u~urinta.

Cultivatorii de cartof care organizeaza ~i realizeaza loturidemonstrative se bucura de mai multe avantaje, acestea fiind specificate incontract, in conditiile Tn care Tndeplinesc corect toate obiectivele angajate lainfiintarea lotului.

, in judetul Bacau, in acest an, s·a infiintat un lot demonstrativ incomuna Racaciuni, satul Gheorghe Doja, de catre inginerul GorgoiAlexandru, unde sunt plantate 6 soiuri de cartof, asigurate de F.C.C.R. princontractul incheiat cu inginerul Munteanu Emil. De~i a fost initial realizat cu 0

anume intarziere, pentru conditiile de cultura din zona noastra, a fost 0

actiune reu~ita, avand ce prezenta participantiilor la simpozionul judetean"Ziua Verde a Cartofului", editia a IV·a 1999, unde au fost date explicatii,facute prezentari ~i purtate discutii, care orienteaza activitatea de viitor aproducatorilor de cartof.

Pentru anul 2000, ne·am propus amplificarea acestei activitati prinrealizarea a trei loturi demonstrative a caror tematica a fost gandita ca partea procesului de imbunatatire a calitatii ~i a eficientei economice la culturacartofului in judetul Bacau, astfel:

'7un lot demonstrativ, pentru prezentare ~i incercare a soiurilor decartof, care va furniza date cu privire la comportarea acestora in conditiilejudetului, lot care va raspunde la optiunea pentru soiul Alwara, care se cultivain judet de doi ani, cu rezultate bune;

'7un lot, cultura comparativa a materialului biologic produs in judetulBacau de cultivatorii din zonele inchise, cu material biologic din zona inchisaCiuc, judetul Harghita.

'7un lot realizat in colaborare cu societatile care distribuie §icomercializeaza pesticide, pentru prezentarea ofertei §i de testare a celor maiadecvate retete ~i produse recomandate pentru cartof, pentru eliminareariscului de poluare, a gre§elilor ~i asigurarea la parametri corespunzatori aintegritatii ~i sanatatii plantelor §i a culturii de cartof.

Actiunea de organizare a loturilor demonstrative pentru anul viitor afost declan~ata, au fost parcurse fazele preliminare §i a incepaut stabilireapotentialilor cultivatori care sa realizeze la nivel corespunzator programulpropus.

40

< CA~TOFUL iN ROMANIA

Speram ca avem sprijinul necesar din partea F.C.C.R., cat ~i amarilor firme care se ocupa cu distribuirea ~i comercializarea pesticidelor ~i,

nu in ultimul rand, din partea colaboratorilor din judet, astfel ca anul viitor sareprezinte pentru noi un pas mare in directia imbunatatirii, pe toate planurile,a rezultatelor la cultura cartofuluL

CALITATEA $1 EFICIENTA ECONOMICA: OBIECTIVESTRATEGICE LA CULTURA CARTOFULUI

iN JUDETUL BACAu,

Dr. ing. Emil Munteanu, Pre§edinte filiala Bacau a F.C.C.R.

Schimbarile intervenite in structura proprietatii, ~i mai ales aexploatatiilor agricole, atrag in randul cultivatorilor de cartof noi societatiagricole ~i persoane interesate in obtinerea de venituri suplimentare ~i unnivel mai ridicat al profitului; cartoful a avut ~i are inca cerere pe piata ~i unpret satisfacator.

Avand de infruntat concurenta cu producatorii consacrati, ~ansa de aobtine rezultate favorabile este de partea acelora care vor oferi pe piata saupentru piata cartof de cea mai buna calitate ~i care, prin nivelul productiilor ~i

al veniturilor, vor oqtine profit, care, in buna parte, trebuie sa fie investitpentru modernizarea bazei de productie, a pastrarii ~i a comercializariiprodusului ~i sa contribuie la reducerea continua a costurilor.

Calitatea este 0 notiune care define~te 0 multitudine de insu~iri alecartofului-planta, tubercul, "samanta", aliment, materie prima pentruindustrializare, cat ~i furaj pentru unele specii de animale ~i chiarmedicament, mai ales in medicina populara.

Exprimarea sau definirea prin parametri descriptivi ~i/sau cantitativi aicalitatii este specifica pentru fiecare domeniu sau criteriu de evaluare luat Inconsiderare.

Cel mai adesea ~i in special In relatia de piata, criteriul de aprecierea calitatii este aspectul fizic al tuberculilor. Prin modul de prezentare, receptatca "aspect comercial", in special de gospodine pentru prelucrarea manuala,in bucataria casnica, tuberculii trebuie sa aiba un aspect placut, sa fie curati,netezi, uniformi ca marime ~i de dimensiuni mai marL

41

Vol. 9 nr. 4octombrie -.decembrie1999

Pentru a produce astfel de cartofi, terenul de cultivare, solul, camediu de crel?tere, trebuie sa fie cu textura ul?oara sau mijlocie, afanat, fertil,fara buruieni l?i, prin lucrarile tehnologice, sa se asigure, la un nivel optim dinpunct de vedere tehnic, toti factorii de productie.

La cartof, mai mult decat la alte plante de cultura, se dovedel?tevalabil dictonul care afirma simplu: "Calitatea este produsul locului.", TnsensuI complet al acestuia, l?i poate fi realizata numai de aceia care "detin"argumentele specifice care satisfac pe deplin aceste cerinte ale plantei l?icultivarii ei.

in acelal?i context, trebuie sa mentionez l?i sa subliniez mareaTnsemnatate l?i influenta determinanta a calitatii productiei :;;i a eficienteieconomice pe care 0 are Incadrarea culturii de cartof In asolamente sauTn rotatii de minim 3-4 ani, in functie de destinatia productiei, Tn care culturileantemergatoare sa pregateasca an de an terenul, din parcelele respective,destinate cultivarii cartofului prin: diminuarea continua a gradului deinburuienare, cu eliminarea celor care nu pot fi controlate cu erbicidelespecifice cartofului, sa afaneze profund :;;i sa marunteasca solul, sa-iTmbunatateasca aprovizionarea cu elemente fertilizante, sa nu lase resturivegetale, sa elibereze timpuriu terenul, l?a.m.d.

Calitatea materialului biologic de plantat se apreciaza, in afaracriteriilor mentionate, la aspectul fizic :;;i prin insul?irile specifice, adica:omogenitate varietala, capacitatea de incoltire, uniformitatea rasaririi,vigoarea de crel?tere, capacitatea de tuberizare l?i de acumulare a productiei,cat l?i sub aspect fito-sanitar, exigenta evaluata prin lipsa sau limitarea strictaa pragului de infectii cu boli virotice, microplasme, bacterii, ciuperci :;;idaunatori, cu rapbrtare directa la cei de carantina.

De calitatea materialului de plantat folosit depinde nivelul :;;i calitatearecoltei de cartof l?i, implicit, eficienta economica a acesteia. Toate acestecriterii constituie portofoliul de argumente pentru motivarea relnnoiriisistematice a cartofului de samanta de toti cultivatorii, inclusiv degospodariile populatiei, fiind in acela:;;i timp un obiectiv deosebit de important,cat l?i Imbunatatirea continua a calitaW cartofului de samanta produs In zonainchisa-Bacau.

Un domeniu aparte care intervine in diferite propor1;ii Tn asigurareacalitatii l?i a eficientei economice la cartof este cel privitor la asigurarea fito­protectiei, al asigurarii l?i mentinerii pe intreaga durata a vegetatiei aintegritatii l?i sanatatii depline a plantelor, a vigorii maxime a acestora.Calitatea, optiune ferma, este determinata de exigenta l?i acurateteaoperatiunilor l?i mijloacelor utilizate la aplicarea pesticidelor, efectele fiind

42

CARTOFUL IN ROMANIA

direct propor1;ionale cu atentia §i corectitudinea cu care se realizeazalucrarile. La acest capitol, al fito-protectiei, se fac multe observatii criticepentru nereu9ite, in special privitor la erbicidare 9i la combaterea gi'mdaculuidin Colorado, insa prin discutii1e la temele respective care au fost purtate inculturile de cartof incluse in programul simpozionului national "Ziua verde acartofului" 1999, speram ca au fost explicate 9i clarificate acele detaliiesentia1e pentru 0 parte insemnata a producatorilor de cartof, care au inte1escorect cerintele 9i modalitatile prin care se asigura 0 buna protectie aculturilor de cartof in judetul nostru.

Din punct de vedere al eficientei economice la cultura cartofului, lanivelul actual al preturilor 9i al tarifelor, s-a calculat 9i stabilit pondereaelementelor constitutive in structura pretului de cost, din care a reie9it ca, la 0

productie medie de 30 to/ha cartof consum toamna-iarna 9i 25 to/ha cartofpentru samanta, se pot obtine cca.15 milioane profit, fapt evidentiat in tabelulde maijos.

Costul :;;i eficienta productiei de cartof in judetul Bacau

Specificare Cartof consum Cartof samantaCheltuieli % Cheltuieli %

(mil. lei/ha) (mil. lei/ha)Productia medie (t/ha) 30,0 25/21Cheltuieli totale 41,7 100,0 47,4 100,0din care:

- pentru samanta 10,4 25,0 14,6 30,8- pesticide 7,9 18,8 8,5 17,9- materiale 33,5 80,3 37,9 80,0- manopera 4,7 11,3 5,4 11,4

Total cheltuieli directe 38,2 91,6 43,3 91,3Cheltuieli indirecte 3,5 8,1 4,1 8,1Venituri totale 54,0 100,0 62,5 100,0Profit 12,3 X 15,1 X

Un factor determinant 9i decisiv in obtinerea de profit la cartof estenivelul ridicat al productiei coroborat cu calitatea superioara a acesteia, cat 9icu modul de pregatire, de prezentare pentru comercializare-valorificare.

43

Vol. 9 nr.4 octombrie .~decembrie 1999 .

In acela~i context, este necesar ca fiecare producator sa determine~i sa cunoasca nivelurile in care se situeaza alocarile factorilor tehnici ~i

tehnologici, la optimum, pentru a Iimita costurile ~i a obtine maximuleconomic, posibil in conditiile proprii ale fiecarui cultivator.

Experienta cumulata de producatorii de cartof din comunele 8ere~ti­

8istrita, Damiene~ti, Filipe~ti, etc., se constituie in argumente temeinicepentru a afirma ca, in judetul 8acau, avem posibilitati certe de a producecantitati mari de cartof in conditii de calitate corespunzatoare, pe destinatii defolosinta ~i de eficienta economica.

RECOMANDARI PRIVIND A PLICAREA ERBICIDULUIPANTERA 40 EC LA CARTOF

Drd.ing. Frincu Georgeta, I.C.P.C. - Bra~ov

Sortimentul actual de erbicide pentru combaterea gramineelor anuale~i perene din cultura cartofului s-a imbogatit ~i diversificat prin avizareaerbicidului Pantera 40 EC. Acest erbicid este conditionat sub forma deconcentrat emulsionabil, cu un continut de 40 g/l quizafop-p-terfuryl. Esteerbicid sistemic;. patrunderea sUbstantei in buruieni se face prin frunze, deaceea tratamentul trebuie facut postemergent, dupa rasarirea buruienilor.Dupa ce este absorbita de parti1e verzi ale buruienilor, este translocata cuu~urinta pana in radacini ~i rizomi, fixandu-se in tesuturile de cre~tere

(meristeme). Actiunea de distrugere a buruienilor are loc prin blocareasintezei normale a proteinelor.

Absorbtia pe suprafata frunzelor este rapida, iar translocarea inintreaga planta se face intr-un timp scurt, astfel incat, in cateva ore de laaplicare, substanta activa este fixata in meristeme. Nu este spalat de ploaiacazuta la aproximativ doua ore de la efectuarea tratamentului. Aceastaproprietate confera produsului avantajul unei mari sigurante in aplicare, maiales in perioadele instabile din punct de vedere al precipitatiilor.

Dupa aplicare, buruienile i~i incetinesc procesul de cre~tere, frunzeletinere devin clorotice, iar la cele mature culoarea variaza u~or de la galben laro~u, apoi se brunifica ~i dispar. In conditii de temperatura ridicata (20-25°C)

44

CARTOFUL TN ROMANIA

~i umiditate relativa a aerului optima, efectul erbicidului este complet dupa 2­3 saptamani de la aplicare.

Spectru de actiune §ii doze de aplicare:Pantera 40 EC este un erbicid sistemic, graminicid.Se recomanda pentru distrugerea gramlneelor anuale ~i perene din

culturile agricole cu frunza lata cum sunt: cartoful, floarea soarelui, sfecla dezahar, soia ~i unele legume (tomate, ceapa, ardei gras).

La cultura cartofului este avizat in urmatoarele doze:• pentru monocotiledonate anuale: Setaria spp (mohor), Echinochloa

cruss-galli (iarba barboasa), Digitaria spp (meri~or ro~u), doza este de 0,75­1,0 IIha;

• pentru sp. Avena fatua (ovaz salbatic) 1,0 IIha;• pentru speciile monocotiledonate perene: Sorghum halepense

(costrei), pirul tarator (Agropyrum repens), pirul gros (Cynodon dactylon),doza de aplicare este de 2,0 Ifha.

Buruieni tolerate: dicotiledonate anuale ~i perene.

Selectivitate fata de cartotErbicidu'l Pantera 40 EC s-a aplicat postemergent la urmatoarele

soiuri de cartof: Sante, Christian, Fresco, Ostara ~i Desiree. Aplicat in dozede 2,0 ~i 2,5 Ifha a fost selectiv pentru plantele de cartof, indiferent de soi.

Epoca §ii conditiile de aplicarePantera 40 EC se aplica diferit, in functie de stadiul de dezvoltare a

buruienilor. Gramine.ele anuale sunt cele mai sensibile la actiunea erbiciduluiin faza de 3-4 frunze. Sensibilitatea scade dupa stadiul de infratire. Daca nuse aplica in acest stadiu de dezvoltare a gramineelor, din diferite motive,doza de erbicid trebuie sa fie mai mare decat cea recomandata. Buruienileperene trebuie sa fie in faza activa de cre~tere, in stadiul cuprins intre 3frunze ~i cel de planta tanara, aceasta insemnand 0 ina1time de 30-40 cm laSorghum halepense ~i pana la 20 cm la Agropyrum repens.

Daca tinem seama de faptul ca factorii favorizanti ai eficacitatiierbicidului sunt: turgescenta plantelor, permeabilitatea cuticulei, temperaturaaerului (20-25°C) ~i umiditatea relativa a aerului, in zonele mai secetoase serecomanda 0 irigare a culturii inainte de erbicidare. Plantele de cartof devinastfel mai turgescente ~i mai active metabolic.

Pe baza rezultatelor foarte bune obtinute, se recomanda aplicareaacestor doua doze la cultura cartofului, pentru combaterea gramineelorperene (Agropyrum repens, Sorghum halepense).

45

Vol. 9 nr. 4 octombrie. - decembrie 1999

Eficacitatea asupra pirului cre§te odata cu cre§terea dozei ( tabelulnr.1). S-a observat 0 eficacitate mai buna In sola plantata cu Fresco. Acestsoi semitimpuriu, cu suprafata foliara mai redusa, a permis 0 acoperire maibuna a intervalului dintre plante cu solutia de stropit. Dar prezintadezavantajul ca ajunge mai repede la maturitate; plantelede cartof se usuca§i este favorizata relastarirea pirului.

Epoca optima de aplicare :Gramineele anuale trebuie sa fie In stadiul de 3-4 frunze, iar pirul

(Agropyrum repens) pana la 20 cm Inaltime.

Combinatii cu alte produse:Pentru largirea spectrului de combatere, In solele In care se aplica

Pantera 40 EC, se recomanda erbicidarea preemergenta cu un erbicidantidicotiledoneic cu actiune reziduala, avizat la cartof (Sencor 70 PU,Lexone 75 GO, Gesagard 50 PU, Stomp 330 CE, Afalon 50 PU, Linurex 500SC, Prometrex 500 SC, etc).

Eficacitatea asupra pirului (Agropyrum repens) fata de martorulnetratat, nelucrat (%)

Tabelul nr 1

Soiul Varianta Doza I/ha 7VI 11VI 18 VI 28 VI 10 VIIIDesiree Pantera 40 EC 2,0 20 45 65 70 75Desiree Pantera 40 EC 2,5 30 50 75 80 80-85Fresco Pantera 40 EC 2,0 20 45 70 70-75 75-80Martorul netratat, nelucrat 0 0 0 0 0Martor netratat, nelucrat Grad de infestare la data de 18 VI

Lot Desiree: 60-80 plante de pir I m£Lot Fresco: 120-140 plante de pir I m£

Tn perioada 7 VI - 11VI, frunzele bazale ale pirului au fost Ingalbenite,talia plantelor de pir u§or diminuata. Tn intervalul 11VI - 28VI, pirul a prezentatclorozari accentuate, urmate de brunificarea §i distrugerea lui. Tn luna augusta aparut fenomenul de relastarire mai accentuat In sola plantata cu soiultimpuriu Fresco.

Eficacitatea erbicidului Pantera 40 EC a fost Influentata In primeledoua saptamani de la aplicare de conditiile c1imatice. Astfel, dupa erbicidare,temperatura scazuta a Intarziat u§or efectul erbicidului. Oupa aceastaperioada, odata cu cre§terea temperaturii §i a precipitatiilor scazute s-aobservat 0 accelerare evidenta a eficacitatii produsului, mentinuta pana Inluna iulie.

46

CARTOFULiN ROMANIA

ASPECTE SPECIFICE ALE TEHNOLOGIEI DEPRODUCERE A CARTOFULUI PENTRU SAMANTA

I

Ing.ec. Ion Nan, F.C.C.- Romania

Cartoful pentru samanta presupune cunoa~terea ~i aplicarea cu strictetea unei tehnologii de cultivare care, spre deosebire de cartoful pentru consum,necesita in plus executarea unor lucrari cu influenta deosebita asupra calitatiimaterialului biologic produs.

In cele ce urmeaza vom evidentia cu precadere continutul ~i importantaunor secvente tehnologice ~i lucrari specifice producerii cartofului pentrusamanta.

• Amplasarea loturilor semincere se va face numai in zone foartefavorabile culturii cartofului ~i pe terenuri libere de nematozi cu chi~ti, din genulGlobodera ~i de raia neagra, cu soluri u~oare sau mijlocii ~i fertile. La parcelelestabilite producerii cartofului pentru samanta, ca de altfel pentru toate suprafetelearabile, periodic (cel putin 0 data la 3 ani) se va face cartarea agrochimica pentruasigurarea unei fertilizari echilibrate, realizand in final un raport N.P.K de 1 /0,8/1,5 - 2 .

• Izolarea in spatiu a loturilor semincere de cartof fata de culturile decartof pentru consum ~i alte surse de infectie virotica (sere, salarii, etc.) este 0

conditie esentiala pentru obtinerea unui material biologic valoros. Distantele deizolare sunt cele prevazute in "Normele tehnice". Cea mai buna izolare seasigura prin obstacole naturale (paduri, perdele forestiere de protectie, munti ~i

dealuri), cat ~i lanurile intinse de porumb.

• Asolamentul §i rotatia. Cartoful pentru samanta se va incadra fntr-unasolament de cel putin 4 ani pentru categoriile biologice superioare (Prebaza~i Baza) ~i respectiv de 3 ani pentru lisamanta" certificata (Certificata A,Certificata B), cu 0 structura a culturilor favorabila cartofului, avand capremergatoare cereale paioase ~i leguminoase anuale.

Structura culturilor din rotatie cu cartoful, cat ~i modul de lucrare asolului trebuie sa asigure 0 buna culturalizare a terenului, respectiv 0 reducere laminimum a rezervei biologice de buruieni, boli ~i daunatori din sol.

• Pregatirea terenului §i plantarea. Terenul se va pregati printr-oaratura adanca de toamna, lucrarea executandu-se la momentul optim, functiede cultura premergatoare ~i starea de umiditate a solului. Primavara, fnainte deplantare, se va face pregatirea patului germinativ prin lucrari cu combinatorul, laadElncimi de 15-18 cm, care sa asigure conditii optime de incoltire a tubercuIilor~i de executare a unor biloane marl.

47

Vol. 9 nr. 4 .. octombrie -decembrie .1999

Plantarea cartofului pentru samanta se va face cat mai timpuriu posibil,asigurandu-se prin aceasta 0 buna dezvoltare a plantelor, prin folosirea lamaximum a rezervei de apa din sol, ~i prin aceasta 0 cre~tere a rezistentei lainfectiile cu boli virotice.

• Purificarea biologica ~i eliminarea plantelor virozate, lucrare de 0

deosebita importanta pentru recunoa~terea ~i certificarea lotului semincer, carese face de catre echipe de muncitori pregatiti in acest scop, sub indrumareapermanenta a fermierului specialist. Eliminarea din Ian a plantelor netipice ~i

straine soiului, precum ~i a celor infectate cu boli virotice ~i a altor boli prevazutein normele tehnice este obligatorie.

Lucrarea incepe de la aparitia primelor simptome ~i se repeta de cate orieste nevoie pana pana la distrugerea vrejilor.

Eliminarea Se face prin smulgerea plantei, inclusiv a tuberculilor,adunarea lor in saci din plastic ~i indepartarea din cultura ~i distrugerea lor pecale chimica sau prin ingropare in pamant.

• Protectia culturii impotriva buruienilor, bolilor ~i daunatorilortrebuie asigurata cu maximum de exigenta, pentru ca rezerva de apa ~i hrana dinsol sa fie utilizata integral de catre plante ~i pentru mentinerea foliajului sanatospe intreaga perioada de vegetatie.

Combaterea buruienilor Se realizeaza atat prin mijloace agrotehnice(asolament ~i rotatie, lucrari mecanice, eventual manuale), cat ~i prin mijloacechimice.

Combaterea chimica a buruienilor se va face folosind erbicideomologate pentru cartof, selectate ~i in functie de compozitia floristica aburuienilor, aplicate preemergent, postemergent ~i chiar pe vegetatie.

Atentie qeosebita se va acorda prevenirii ~i combaterii gandacului dinColorado ~i indeosebi manei cartofului, utilizand insecticide ~i fungicide eficientedin punct de vedere tehnic, prin alternarea acestora, cat ~i stabilireaunei anumitescheme de tratament, in functie de conditiile climatice ale zonei ~i ale anului decultivare.

De asemenea, se va acorda atentie combaterii afidelor vectoare alebolilor virotice, atat in lotul semincer, cat ~i pe loturile invecinate.

• intreruperea vegetatiei la avertizarea zborului maxim al afidelor esteobligatorie in scopul impiedicarii migrarii virusurilor din aparatul foliar la tuberculi.Operatia se executa atat mecanic, cat ~i chimic, pentru a evita relastarireavrejilor in perioada de pana la recoltare.

Realizarea integrala a tehnologiei de cultivare a cartofului pentrusaman\a, prin executarea corecta a tuturor secventelor tehnologice, subindrumarea permanenta a fermierului specialist va conduce la ob\inerea unuimaterial biologic valoros.

48