AMANETIA ALL PAPU Poemati Rrămăneshti

Scirati pi dialect dultsi farsharot, rrădzătina a li limbi armăniască tu Balkan. Cănd zburrăsht rrămăneshti zburrăsht limba al Dumădză!!

1

Leo Gjata

Amanetia all papu Poezii

Ljurucast/2012 Gjirokastër/Albania

2

SUTSATA TI CULTURA ARMĂNEASCĂ ARGHIROCASTRO

EDITOR: SPIRO POÇI

Cartia esti tipusită tu Arbinishii la tipografia ’’Argjiro’’ di Ljurucast.

Art Designer Telnis Skuqi

Copertina shi art agiută

Spiro Poçi

ISBN:978-9928-102-32-4

Ljurucast/2012 Gjirokastër/Albania

3

PROTU ZBOR Tu cartia a lui di prota, Leo Gjata, ljini cu ună tufă di liluci, cu poezii, scrirati cu dor rrămănescu.Poezia a lui esti ca un dialog cu bana a rrămănjllu. Nvascut cu malota, tămbari shi un cărrig ntur’mănă, cu inăma mplină di vreari, Leo acatsă cunăkili a rrămănjllu pi aradhă, ca ună turrari tu bana ca tu părmith. Poezia a lui esti ca un baiur di mărdzeli, cu ună limbă curată, ishată di gura al papu shi a li dadi. Eli ti torr dinăpoi, ună bană libere shi pistrită. Trets di lla ună poezii lla allantă shi cathi ună un di noi afllă ună bană tărcută.Poeziili al Leo ti n’caciă, ti agudestu, ts’intră tu inăma’ta. Eli grescu cu boatsia mari, aco iu rrămănjljă aru strămbată di cala a păpănjllu. Leu si ciucuteshti cu poeziili a lui, ta s’da un mesaj la tuts noi, ti ni kireri limba, cultura shi traditili a’noasti. El nu sciră cu zboarră alepti, ma ncurtsullat mpadi namăsa di turrăshti, asculltă amanetia a păpănjllu shi u ashtiarră dininti a noastă ca ună cali iu vrem s’nidzem.Aistu esti poetu Leo Gjata. Aco tu xenitiau, iu biniadză, ari loată cu năs ună bucată di patridhă, ti ni’agărshări rrădzătinjli a lui d’lju ar vinită.

Spiro Poçi

4

5

Leo Gjata, (Leonidha Miho Gjata) stradzi di ună fumeljă rrămănă farsharoată di Albanii. Esti născut Saranda tu 5 di Yinaru 1950. Păn tu anu 1957, fumelja a lui fitsia ună bană nomadă, cu tutiputa viara tu muntsljă di Kulonja shi iarra citi Saranda. Tu prănviaraa anu 1957 nesără tu hoara Floki ali Kurciau, iu lucra tu cuprativă. Kaminitsa, ună hoară ninga Floki, bităsi 7 anj shkoallă. Crăscut tu ună educată rrămănească, cu bană liberă, Leo di 17 di anj, nu poati su hunupsia dot dictatura di komunizmă fudzi tu Gărtsii. Tu anjljă 1967-1969 lucră tu Athină shi dapoia fudzi tu Amerikii, Chicago, iu biniadză shi ază.Tu 1974 si sură cu Katina, ună rrămănă di Kostur a li Gărtsii. Leo ari tre cilimanj; doi ficior, shi ună fiată shi patru nipots. Tu Amerikii Leo avu suxes tu restaurant di alui ( 30 di anj). Diparti di Patridhă, el nu li allăsă adetili, cultura shi limba rrămănească, ma li tărcu shi la fumelja a lui. Năpot di Budashenjjă, tsi aru dată mult ti cauza rrămănească, Leo imnă tu cala a lor, cu contributu a lui, ti tsineri pistrită limba shi cultura rrămănească.

6

AMANETIA’LL PAPU Dziana di Hramoz, cai nu ôr vădzută, nôri ma bun munti, tu dunjau tută. Nôvia ună shcămbă, yiarba ca văllstari sh’vărră n'dau dzadi, ca ti amărădzari. Nj’dzăsi unôră Papu, di’aco ju stitiam, căt dinjikăm llapti, stătum tas măcam. Qushtu voi săts dzăc-u, ore njic'oll Papu, ma nu nju fitsesh, nu’mi măcă llocu. Yia mutra di’aĝnanghia, muntsyiă di Linii-i, z’be apă di’aco, cupă di yitri-i. Dziana di Rrungai, voi s’ti duts vărroră, ma cănd s’nedz aco, voi ta z’dornj nafôră. Dôrmi’aco tu jarbă, s'nu li tsănj di greli, căllănxhuc’onost, ee Dumădză cu steli. Sn'ôllăsats vărr limba, ii cupili d’ioi goll'atsa maneti, ts'allas dănăpoi.

7

Tu qafa di Butkă, auô s’mor pi dziană, nu voi s’avd’ ni preft, sh’ni vărră cămbană. Tish auô tu padi, tish ninga currpăi z’vi mutrest di’aĝnanghia, nu voi altă ghăi. Nu shtiu că cum ee, t’ôlantă dunjau ma mini voi s’est-u, ninga soia’miau. Punga di duani, voi yiasca sh’mănarru, snj’adar pi cărutsi, ’’ casa’picurarru’’. Cătsut’otsell bunu, llu voi ti’adărari, căldusha sh’cărrigu, voi sh’ună tămbari, Cănd s’qisits cupia, ta s’nidzets t’orriu, smi’adutsets aminti, ca cănd iram yiu. Sh’ashă cum tsam dzăsă, nu voi s’plăndz ti mini, Paradhisa’mia, ee sti ved tini ghini. Bagij picurarjă, s’căntă ca maninti, s’llă badz carră friptă, sh’un păgur dininti. Sh’ma vedzush vărr Labur, i vărr Turk atsia, graj zinë cu voi, sh’bagăllă răqia. Voi scôllă dullia, ti’anj-jă ts’iam bănată, sh’tuti atseli dzeni, c’oili am allăgată. Ashă dzăsi Papu, nj’dedi amaneti, sh’mini adunai sotsjă, sh’fech nă'ziafeti. Nu vram s’pllăngă vărr, llăcăr s’nu săllghiastă vram si scollă z’xhocă, s’nu si murzuiastă. Papu mini u shtiu, vini pi măsali, di cara j’fech qefja, vai nqisi ti cali.

8

TU MUNTI, TU CASI NALI. Divărroră mas’him ghini, sh’Dumidză snu facă mbară. Z’vinim napoi t’oist munti, tărcum ghini aistă viară. Di cănd vinum dit arriu, ap’arratsi sh’trrendelină, căntă cucu sh’llăndărusha, ashtăptăm Pashtili zină. Bulmeti’ovem casa mplină, di’umt, di cash sh’qela di dhallă. Satsjă mplinj di llănă nau, sh’pustavili lla durshtiallă. Sh'ma jinni vărr'acjimiari, ti suseri-ti surari, turrăshtia tuts stranjă nali, lla rrămănj e ghăi mari. Cai esti dus Vuskupoi , nôm vădzut’ahtari hôră, sh’ma nj’cădzu cala napoi, căt u z’voi s'neg ninga noră. Sh'ma esht dus tu Mali-thată, pit Curchau ai tărcută? ahtănt mushată păzari, tu dunjau n’om vădzută.

9

Cănd neg rrămănjă m'păzari, ncilicats pi call c’oshau, ti vinderi-ancupurari, ma sh’căt siasă tu dunjau. Or cu ospi, or cu beu, si’adună tu cafinei, j’oshtărra disa di dzuă, cu riqii sh’cu mizei. Noi rrămănj-jă di tut eta, him ună fumejă mari, Doi rrămănj ma si’adunară, s’ja digushă tu păzari.

10

PLLĂNGU ALI MUMI..!!-(II). Pi’ună shcămbă, ninga zallă, Stitia mărata di mumă. Dali bratsă curtsullati, Mutreshti dallga cu spumă. Ah moj inămă mărată, Ceti or esht frrămtă tu bană, Ma ghini s’cărrpai di’unoră, Diu z’dor totăna ca rrană. Cum fu ashă bana’nostă? Cai ashtăpta dzua’htari? Rrămănia tu curbeti, Fetili sh fichoryiă tsi’ari. Horră aspar ca di polum, Tuti casili cădzuti, Scosără sh morrtsyiă di j’lloră, Sli facă Domnu tărrcuti. Kirui botsia di pllăndzeri, Nu voi singură z’binedz-u, Nu voi mă z’ved tsi’am vădzută, Ma ghini cu morrtsyiă s’neg-u. Nj’llosh nviasta cu tut fichor, S’irai fapt’amari llaiă, Naca fudziră pit dzeni? Tora singură ca gaiă.

11

Tuti li dzăc di mărac-u! Muma mutreshti t’omari! S’mintueshti aa uj’viadă? Că nu vra’nă morrti ahtari.

12

NĂ TURRĂSHTI GOLLĂ. Voi ominj tsi tărtsets cala lla iconă ninga’amari băgats oră nă tabellă dzătsi ti’ună ghemă mari. Stitets mpadi zdicurmatsvă, lots vutsella sh'bets n'iam di'apă, voi să shtits c’ao pi dziană, ndoi rrămănj avia bănată. Aprindets niamă cindilla, lla iconë ninga cali, fitsets cărutsia sll'axhută, ju tsădo s’ibă părcali.

13

Ma z’viniat-u auo maninti, cënd ir’arriu di rrămănj, nu ti’apurqai dot di casi, c’ună cupi-i di cănj. Muyierră cu turbulitsa, chilimanj-jă ună horă, alts vinia di n'sus pi dziană, sh’alts cu frina di lla moră. Sh’picurarru di pi dziană, gra cë vra s’vinia lla strrungă, aushyiă sh’tsăva fichor, kë vinăr’oili sli mullgă. Ma s’imnat-u casă di casă, vărră mosh’aduna gemi yiptu tes ako naforă, sh’cathi cas’un stog di lemi. To’tsa padi di liluchă, tish sum aumbră di gorrts, si’aduna muyierră tuti, di părrtsa dzuă di morrts. Părrtsa gărr i părrtsa pită, u didia si’afllă dininti. Llă didia a chilimanjllu, or’adeti di maninti. Cama’nshă t’ollantă padi, aco ira mirimintsyiă, cai all papu sh’ali dadi, cai avia ngurpată printsyiă.

14

J’skosără j’lloră cu năsh, ma ghini zj’avia’llăsată nică morrtsyiă nof’sihi-i z’dormă aco jor’bănată. Mutresht tora sh'dzăts: tsi s’fetsi ? cum pătsă di’allăxi llocu, ? gollë cucu di pi dziană, că turrăshtia j'intră focu. Noi tsi z'vedz c’e anvilită, di urdzăts-di scinj sh’pijur, tora’zină turtsj’a draku, no’rrămasi tsăva s’fur. Dată jiarba păn di mesi, pisti vatri sh’tuchunari, llocu esti fapt păduri, di jianură zh'di părrari. Nu s’cenoshti yu’ar fută, nică un avllaq di casă, o tsi'avia e faptă cipi, nic’un sem’nor arrămasă. Sh'cănd s’trets cala sh’savdz nă botsi, i shuiurari, i arrăderi ? i vărr chiliman tsi plăndzi, sh’vărră botsi di muljieri ??. Nu ti’aspari’usibă mira, tuts rrămănj-jă ar’cit ună eli’ashtiaptă ti fumej, di pi dziană cënd z’dipună.

15

Vai sănt atsej tsi mor tinăr, sh’Dumidză j’llo pi’agunji-i, sufliti tsi nu vra s’fugă, ashă dzăc fatsi vaci-i. Rrămănj-jă cănd cad cu morrtsjă, sh’neg di ved di’allantă parti Paradhisa a rrămănjllu, ee’ cu oili shtu turrăshti. RRĂMĂNJ…DISHTIPTADZVĂ..!!!. Llo ta s’qară rrămănia, j’intră focu! Scullats rrămănj’a balcanu, si’ardi llocu! Duri vi chucutit ti dunjau, mor măratsyiă! Fitsets tsăva sh’ti rrămănj, ca burbatsyiă. Vi’ari faptă Dumădzăllu, dishtiptats! Chucutitsvă scăpats limba, tsi’ashtăptats?! Nu fitsets cum avets faptă, păn asiară! Ahurhits’nă frrăndză nau, cama mbară!

16

Mixhidonj shi Cullunjats, sh’Voscopoiar! Tuts hits frats, ună fumeyiă, un dămar-u! Yiu vă dusi prifăniatsa, soia’l papu! Ca oili cu capu n’hima, lla hăsapu! Vinum sh’noi dadun cu Roma, sh’cu Hristollu! Tu Ballcan-u s’ni cunushtem, vini kirollu! Dit anj-jă tsi fudzi Roma, ampulusim! Căt craturi avem faptă, sh tsi’amăntăm?

17

Migideia

MIGIDEIA ..!??. Cănd s’nidzets diparti, voi, u su căftats, ma ca Migideia, ich iuva n’ofllats. Nesh că nj’cădzu cala, ma nu est-u pushmani, cănd u vedz di’agnanghia, ninga ee ca stani. Stëtui sum aumbră, aco lla pllatii, j’oshtărrai c’o ushyă, mizei sh’riqii.

18

Ashă cum avdzai esti horă’avută, cu qupi di liri, banga ôr’umpllută. Voi fichorj’alje, tsi fudzit’u xeni, nu turrat mă capu, mă nu dedut beni. Casili mushati, apa ca riqii, feti ca zarkadhi, căt ts’jini zilii. Aco pi miljiau, nu shtiu tsi’u băgă, esti’ahtănt analtă dai di Dumădză. Voi vai n'ovets steps-u, nu vrat numa beu, ma sh’Qefallovrisi ?? greku z’vă ja rrău. Ma smi’ascultats mini, s’ollexits napoi, numë rrămăneshti, mini’atsa uz’voi. Lla ’’Turreshtia’oillu’’ ’’Cipradză di căp’’, I ’’Apa ts’arratsia’’ cum vrets sij dzătsets.

19

Tu hor di rrămănj, ju tsădo tsi neg-u, numili ngărtseshti, goll’áhtari ved-u. Altă Dhendrohori, ii Eropiji, i Qefallovrisi, sh’Kristallopiji.

Ieropigi

CARTI DI LA ATA 1 Llai ficiorr’al ati, lloi săts scir’nă carti, Di lla măta’ta, moshă di diparti. Mults anj ar’tărcută, n’ôri mulluseri, Săts scir n’dau zbôrră, că băgai qideri! 2

20

Upll’ocljă di llăcăr, cănd ti’aduc aminti, Li ved tuti ndzară, mă nu ved dininti. Stau ju stitiam doljă, inăma mi dôri, Cănd irai ficior, sh’cărtsăniai tu sôri. 3 Llai părumb ol’ati, ti fitsesh burbat-u, Ved fotografia, ca vărr dipllomat-u. Totăna cu minti, sh’inăma pistrită, S’ti apăr di săllbitsă; Su vedz ni vinită. 4 Ca tuti mumănjli, ts’voi buniatsa’ta, Mutra ma diparrti, su shti cai ti vra. N’ogărrshă vărrôră, vrera tsi’am ti tini, Sh’ndrăptatia’li mumi, su mintuesht ghini!. 5 Căntu’aistă carti, cu dor sh’cu ruciănj, Dapoia disicu, ma nu vre su tsănj, Disicu sh’su fats, pat’sut di bucăts, Ca inăma’mia, tsi’u fitsesh fultăts. 6 Patru dzăts di anj, cănd tărrcură ntrôră, Cănd nvătsai c’est grau, lla jatărru n’hôră. Gôllă n’ôviam peni, vram ta s’azburam, Lla dunjau tută, vram ta su dzătsiam. 7 Muljerră u shti, c’allăcseshti omu, Cănd u sti fats mumă, nu ti’acatsă somu, Dadun cu hărau, sh’anipomonia*, Esti ca tallaza, jini sh’fudzi sh’ia. 8 Ti purrtai tu pănduc, nau mesh pi mini, Dzua cu mult zori, sh’nică durnjam ghini, Ma cu tut atsa, meshjă tsi’ram grau, Cănd ti mintuiam, llom ună hărau. 9

21

Nu s’putsuna vrera, tu inăma’mia, Gollă vram s’ti ved, tsădo tsi s’mi aflla. N’ovia ma hărosh, tsi’ram dojă noi, Atsej nau mesh, alla sh’ma năpoi. 10 Tsi hărau’aviam, căti’ or ti zbitiai, Cu dzua sh’stămăna, ma mult angărcai, Sh’cănd aviam vărr dor, mi’aspăram ti tini, Tixiam la icônă, ta s’ti fitsiai gjini. 11 Tu fund vini satia, atsa tsi’ashtăptam, N’om zbôrră săts scir, ti dorru tsi’aviam, Vădzui multă zori, dzăsh:Tora us mor- Sinj scăpats ficiorru-, ashă dzăsh allor. 12 Botsia’ta s’minti, cu llăcărr’anjeli, Ma căt ti vădzui, llutsefur tu steli, Cănd ti lloi pi sin-u, tut vram sti mutram-u, -Domne sij dai bană, rigiai fitsiam. 13 Tsu fech sin’onjell, cărvat ti durnjeri, Llaptili di tsătsă, u sudziai ca njeri, Ma multili nopts, stitiam ncrush cu tini, Ma căt ncidiai ocljă, durnjam niamă sh’mini. 14 Căt mult mi curmam, s’ti ved s’hărăsiai, Lloi di băgam ôră, tsădo tsi nvătsai, Mini’ashtăptam dzua, ta sinj cafts tsăva, Nidziam cu hărau, s’fac hătăra’ta. 15 Ashă tărrcur’anjjă, ded bana ti tini, Ca un’iperetă, s’ti mutrest ma ghini, Tsădo tsi s’căftai, n’ôduqam curmari, Ti mutram ca ocljă, sh’ti vram cu llăhtari. 16

22

N’ômănă qirollu, s’ti fats burbat mari, Cănd tărrcură anjjă?, etum ti surari, Tărrcu sh’ficiuramia, ts'asudă mustatsa, Noi ngei ti măta, tsi tsu vra buniatsa. 17 C’ôdetili tuti, vini sh’numta’ta, Inăma mi dôri, alla sh’hărăsia, Ca sorră tu plloi, hari di nafôră, Tish canda ved pulju, cănd ja tas azbôră. 18 Sh’tora hij’ol’ati, mă nu mi tsănj minti, Fudzish sh’agărrshash, vrera di maninti, Trec anj ni vădzuts, sh’om mintia scullată, Cănd nu ts’ovd mă botsia, sh’tini sinj gresht ată. 19 Ore vrut’olati, nu căftai tsăva, Ma un ficior singur, măsa s’ôgărrsha?, Tora tărrcur’anjjă, nu pot-mi curmai, Sh’tini nj’torr pulltărră, tora tsi’arushai? 20 Nă muljeri xiană, săts didia tsăva, Nu u zj’ogărrshai, tsădo tsi s’ăra, Mini tsi z’ded bană, naca nj’oi părmut?, Tsi ts’ar faptă măta, ta’sti fats urrut? 21 Căt or avd bunets, sh’nali di lla tini, Nu voi altsăva, gôllă tas esht ghini, Mini’est măta’ta, s’nu jinj’nă vizită!? Dzănj că tsi ts’am faptă, tsi ti’ari nărrită? 22 Llai mushat’ol’ati, voi z’inj ta s’ti viadă: printsjă sh soia’nostă, sh’jitonjau* ntragă. S’ti fats Chrishtin-u bun, vedi Dumădzăllu, Tuti’u si pulltiastă, cănd z’ină qirollu. 23

23

Naca vini vahtia, su torr mintia’ta, Crimă ti’ună môshă, să shtiai căt ti vra. S’fats inăma shcămbă, tsi ee atsa ghăi.. Di mi’arrucash ĥima, canda est currpăi!. 24 N’ôri ahtari fortsă, s’mi partsă di tini, Ôduqest-u mi măcă, mi tuqeshti mini. Cărutsia n’om faptă, z’dau băllstenj vărrôră, Ma mi murzuest-u, pllăng u’scot nafôră. 25 Aj’all Dumădză, us mi’avia avdzătă, Tsădo tsi s’căftam, us nj’ávia’giutată, Printili su shti, ngracă t’odhiqii*, Pi tini sh’fumeja, s’nu facă vakii. 26 Nu-nu sti fac’ata, nu voi s’pats ahtari, Mini tută bana, us tiam cu camari*, Om inăma frrămtă, avui paju miră, Est ca cucuviau, t’ună shkretătiră. 27 Ved ts’alghiră perjă, sh’tini us’arushăsht, Anjjă trec cintrôră, sh’us ti murzuesht. Fărrmatsi sh’qider, uz’vedz di ficior, Sh’us aduqesht măta, cu mărac sh’cu dor. 28 Ai mintia s’ti aspar, avem Dumădză, Măta tsi ti’ashtiaptă, cai shti-vai ngărcă, Voi tas fats cărutsia, sti sinhorisiastă*, Amartili multi, prindi si pultiastă. 29 Cai fatsi buniatsă, ma căt tsădo njică, Us ofllă dininti, su shti fără frică, Bunets sh’amartiur, tuti u si nghisiastă, Dumădză s’ni jartă, s’potă s’ni hărdziastă.

24

CENĂTSLJĂ. Ma ti çenitsj’a Balkanu dusără cu tut’averi, j’măkă lloku sh si’agărshară ichvărr mă nu da qideri. Nj’cădzu cala, nesh Murrsii ning’arriu all Ndină Jană, llocu shkret e fapt’ărrnji-i nu siaflă semni di bană. N'dau muri aco tu plaj-u mă nu s’cunushtia ka casă, us ira pallata al Ndina goll atsa avia'rrămasă.

25

Nu poti s’nu dz’jină rrău cănd mutresht sh’aduts aminti, Cănd aurra dziana ndragă di cupili di maninti. Cupili kit’ună njijă sh’pi dzian’ira picurarru, Oili nidzia t’omăridz-u sh’ell u sllo z’bitia dzumarru. Cloputli si zbitia dangu qipurli pi tsaq duzină, ts’vinia hărau sli’avdzai ira’dusi dit Janină. Cenătsjă tuts măka sedră ti bărbetsjă di cupi i, oili di dămari bună, cănd mutrai ts’vinia zilii. Allăga pi caj c’oshau s’li vidia dziană-di dziană, căt ma mari’ra cupia, alt’ahtănt’llă dădia bană. Ma multsjă ovi’allăsată bana tu casă di pajă, Tu turreshti ira fumejli’ atsăllor dupu nămajă. Nesh unoră Chamării vădzui ună villă mari, Nj’dzăsără c’ee all Pitul, tish tu mardzăna di’amari.

26

Di chenitsjă tsi’am avdzătă jărrtatu di Ndină Jană, Cu tută malla tsi fetsi, nu’amăntă tsăva di bană. Dzatsi njijă di’oi avia m’allasă munti sh’arriu, Afu j’lloră tuti’atseli, “paju turts” sll'ollăsa jiu.

LLA STRRUNGĂ. Cupia di’oili mitritsi, s’iapurqară cătă strrungă. Jin sh’aushjă pi sărau, va s’agiută ta s’li mulgă. Ficiorjă aduc giletsli, sh’tiniqadzjă ti muldzeri Ashă nviatsă cama njitsjă, vra s’agiută cu pindzeri. Pi scamill sta pi sărau, dzënulju cu murafeti. Torră chafka di ciciullă, sh’fak cărutsia dup’adeti.

27

Re z’vă măcă nă multsiadză, ashtăptats ună citi’ună. Ashă n'giură picurarjă, ma ar tuts inăma bună. Li vra oili ca fumeja, shti cath’i ună cai u fetsi Tsi dămari di cai oi, ma u shti sh’di cai bărbetsi Cu mburera di muldzeri, silgha njejă tas li sugă Li părtsa napoi dimiatsa, sh’li silghia oili tas fugă. Picurarjă cama njitsjă, lla ciliv’aprindia focu, Cănj-jă shcretsjă tut allatră, vra s’măcă nuj’tsăni locu. Sh’cănd vinia vërr tërrtsia cala, ’’Áidi frate curtsullati’’ Ja un san dinjică pănia, ta s’amin niham di llapti. Ashă esti rrămănia, ună et’ashă ar fută As biniadz’aco pi dziană, alla sănd nă soi vrută.

28

TETA ZORA I Teta Zora llo citsia, pindzi tuchănjjă di foc, Bagă pira sum căldushă, sh’nă cichubă tu biloc. Lemi’uscati di cupach, fac zhurrăti cu lizeti, Yiarra’shă esti, moi sor, focu bun cu muabeti. Z’j ardă gura cai u dzăsi, că ira zborr cu biloc, Voi burbanju s’ib acasă, nu voi yiarră fără foc. Păni gollă sh’sănătati, zh’dumădză s’li facă mbară, Casa caldă njadză yiarră, sh’vărră găstănjă pi scarră. Afrrigăra ninga foc, ahurĥeshti giuducara, Cathish’un cu zborr’o je, di lla njica păn lla mara. Njitsjă siara dupu tsină, o’hurĥest cu vărr părmith-u, Un citi’un rruzvuest ocljă, somu dultsi cu vărr n-jis u.

29

Ira tsi nu sh’ira unôră, tsi’ari faptă Nastradin, Ti’oxha tsi fetsi miljii, shti dervishu di Peqin, Nică s’măcă, nică z’bia, tu xhepi sh’tu trast nu ncapi, N’ori aljura, gollă m’Poli, cai u shti sinj da giuvapi?. Cilimanjă vra s’arrădă, vărr părmith di pap zh’di dadă, Marjă mintuest qiderră, pllăng ăjurră pănă si bagă, Atsell tsi’ar faptă buniatsă, ma buniatsă n’ôr vădzută, Zh’vărr urrut s’nu viadă hiri, tuti bunetsl’ar avută. Pledzli’ashtăllui fucarellu, tu dunjau n’of jitrii, Qiderr’atsăllui allant-u, crimă n’ôr faptă vacii, Un n’ôri gărr tu hămbari, alt n’ôri yiu z’bagă gărru, Alts n’or pravdă z’bagă lemi, sh’alts nu vra cipest-vra n’fărru. Ndreu sh’yinarru tu yiarră, ts’pari n’opără vărroră, Ti’adunj n’casă cănd murgiăshti, erimiau cadi n’hôră. Arrătsimi fărrmăcôsă, nică giljinjli nu fjată, Porrts sh’pinxheri puthusiti, nu si’avdi cămbania z’bată. Noptsli sănt pisă naforă, sh’dzua nu ee cama bună, Tuts njits-mar n’cish ca hăpsani, mintuest viara tut ună. Ma’llasă că cathi dzuă, bizdisim di cutsoboli*, Ună fudzi-dau yin-u, căkăradză zborră gôli. Domnu di’analt z’bagă măna, că’aisti ti zurrusest-u, N’ôr cărari s’qindurastă, cănd li’aurr yiau s’hărăsest-u, Ee Katera du sum casă, Tirra, Mara sh’sorrsa’yie, Cuskra Zurika sh’Marusha, Vita sh’Tusha cara vre. Domnili dit măhăllă, allag-u casili cu ngei, Allăxiti ca ti numtă, cu fustenj di cadifei, Qeptu stulusit cu liri, chuprăq scumpi dit Athină, Verră di’ună napulonă, sh’cu păputsă di llustrină.

30

Mi shpigiur su pistusits, n’om vădzută ma mushată, Un baiur cu daztsi liri, Zurica ar’spindzurată, Di’oclj s’nu ĥibă cuscră llaiă, ma di cănd itră lla ushă, Livandurră di prănviara, qindisită ca păpushă. Căt stătu mpadi Zurika, ninga ni faptă cafeia, Ahurĥi:-Voi s’mi’ascultats, că si’asparrsi rrămănia, Nvătsai vărră ndau nali, nu shtiu tsi z’vă dzăc maninti, Zborr di zborr nidzia sus-hima, nu dzăsi vărr zborr tsi prindi. Ahurĥi cu ghumi goli, cănd li’umpllu sh’cănd li vărrsă?, Dză shi dză ni qindurită, funi’u fetsi dză shi dză, Or c’orrăs cu botsia’naltă, or pi’avash mizi ovdzai, Stă sh’ascultă lla mărată, tsi pulti shă tsi măcai. Că părmith tsi s’pistusiai, llo ta z’dzăcă altsăva, Cănd vinără s’caftă nviastă, fiată di năpot’amia, Scosh di nxhepi ună liră, ’’Yiau- j’dzăsh- su badz digushă, Atsa s’ti afllă, sinj je rrău, soia’ta snu jinj lla ushă. Ghini’ôvia Zurica tora, fiata mallmă qehlibari, Sti cruskedz cu soi’ahtari, sh’soia’je di chenuk mari, Zora taha ashă dzătsi, yini di fumej’avdzătă, Nu prindi z’băna tu hôră, prindi z’băna tu pallată. Papăsu cum dzătsi Zora, avia mult pră-mult averi, Casa umpllută di plachkă, sfănduqli sh’qupi di liri, Untulemu,cashu sh’umtu, plină casa di bulmeti, Qupi di pikmezi sh’njeri, hămbărră di bărăqeti. Dapoia dzăsi Zurica, anapudhija nă vini, Dzenili s’fetsără padi, sh’cămpurră s’fetsără dzeni, Qirum agărră shi malla, nu llôră sh’periusia, Domnjjă,domnili shi gionjjă, dusără sh’ej cu flluria.

31

Yiu dusără tuts atsej gionj, cu dufeqa sh’yiataganu, Feti sh’nvesti ca zarcadhi, tsi’adutsi’ôra n’odutsi anu. Yiu sănd chenătsjă di’unôră, allăxits cu fustanellă, Dômnili di casi’analti, cu armati sh’cu dhantellă. Muntsjă shcrets ee llotă sh’niau, ma shtu cămp rrău si’uscă, Pujă qinduriră s’căntă, ee băllstenj di Dumădză, Tora si’uscă sh’cădzu frrăndza, liluchili nu da mă, Nu ni bagă vărr tu ziĝă, rrămănia s’fărrmăkă. Ncisăr’ushili dunjau,o’llăsară saltanetia, Cărrtsănest sh n’ogiung vărroră, or qirută sh’muabetia. Beu sh’domnu sh’picurarjă, măcă zh’bia tuts pi’un sufră, Tora qiru dailiqa, llumia tută s’mistică!. Uzmiqarru u llo pjesa*, chenitsjă sănt tu qireri, Nu gollă că ts’măcă pănia, ma ts’caftă fiata mujeri. Nj’dzăc fichorjă c’arushai, dzăc mi lishurai di minti, Nu u voi bana ti tora, am dor ti’atsa di maninti. Mini nu est moshă ninga:- shaptidzătsi doi j’umpllui, Naudzăts?! Yia mutrits ghini, fitsets isapi’allăntui.!! Tish c’asiară u tsăn minti, di jinjjits anj mi mărrtai, Patrudzătzi doi mărrtată, sh’treidzăts vedură bănai. Tsi’am vădzută pănă tora, ma ghini tsi arushai, Nică voi z’ved tsi’u si facă, nj’aspari că mult bănai. Yiu ee’vdzătă z’vedz muljera, pultărră sh’qeptu nafôră, Burbasu pi dupu năsă, sh’ia dininti căntrôră... Si’asparrsi dunjau’anostă, sh’adetili di maninti, Sh’noi ninga bănăm cu veclja, njitsjă fudziră dininti. Teta Zora llăcărmă, sta s’mintueshti cu bôtsi, Scôsi semnu’băgă n’giepi, j’vini rrushăni di sôtsă.

32

TETA ZORA 2. Ghini noi aushjă, cufiusim di minti Tinărljiă tsi’avură, di nu fac tsi prindi? Pătsă tsi pătsă, cum u pat tut ună, Ôar ca amaneti, di tată sh’di mumă. Adeti sh’zaconi, ti mujer sh’burbats, Thimej di canonă, cum’ofllash us’fats, Ira ti’un-allantă, iaska cu sturrnara, Tsinia focu ljiu, s’nu qăra dămara. Focu di rrămăn, sh’foc di rrămănii, Cu’muljer sh’burbats, băna cu tinjii, Z’vă dzăc lla surăr, z’vu dzăc că mi dori, Noi purvushtiam bratsu, sh’bănam cu sădôri. Lju dusi qirollu, anj di evlojii, Turrăshtia hărôsă, plinj di cătăndii, Tsădo tsi s’căftam, dumădză nu dedi, Masu plin di njej, sh’cipradza di edi.

33

Chicriqa sh’rrăzboilu, lemili sh’durshtialla, Stranjă ti fumejă, eli z’bată dhalla, Ah! Tsi’avem tărrcută, tsi lluc avem faptă, Cala tsi’avem lôtă, nu shtim tsi ni’ashtiaptă. Tora li’allăsăm, tuti atseli adets, Tinărljă vra s’ĥibă, ca turtsljă sh’ca grets. Că n’aspari rrechka, xiana cama bună, Pica s’ni agudiastă, sh’rrăcia sni’adună. Burbatsjă fac giur, gollă ti tinjjii, Novdz vărr si shpigiură, Domnu sh’Stă-Mării, Muljerră fudziră, dip di misilei, Nu shtiu că di’u vini, tut’aistă prei. Năpotsjă neg z’nviatsă, t’universiteti, Tu llocări xeni, neg tu alti shteti, Nviatsă tre-pat limbi, ma nu limba’llor, Stau sh’aduc aminti, njitsj’anoch cu dor. Grest tută fumelja, gôllă limbă xiană, Z’ved nu sănt rrămănj, mă t’ôistă bană, Cănd llă grest aushjă, ni mutrest cu nor, Canda’vem vinită, di’alt pllanit nu’allor. Us adunj tsi semnj, ashă dzătsi zborru, Cum ar faptă printsjă, us facă sh’ficiorru, Multi amarrtiur, ar faptă dunjau, Nu j’lla dot vărroră, ni’amara ni rrău. Zora qinduri, adijă cu zori, Qushtu mintui, un dor veclj tsi’u dôri, ’’Ell’’-u ll’oduc aminti, c’ună fustanellă, Mustatsa turrată, ca gionjj’all Xhavella.

34

Jataganu mbărr, sh’qustets spindzurati, Cai cutudza z’grastă, cănd avia inati, Ell-u, dzăc ti burbanju, noi nu gram pi numă, Socrru ira’miofinj, sh’sôcra ira mumă. Tora’aduc aminti, bana tsi’ar tărcută, Ca cănd tretsi dzua, sh’ari tunucată, E .. tsi esti bana? Cănd mor ti pllăng ghini, Cănd ti fats di măta, us pllăndz gollă tini!. Zora llo ta z’dzăcă, cănd llo nviastă n’casă, Nu putia su viadă, sh’ni t’udă s’ôllasă, Dzăsi făcăronja, că nu nj’arăseshti, Di dzua tsi vini, că nu s’qărdhăseshti. Harăsa di prints, scăpară di năsă, Ta s’li strragă socra, totăna ee dzăsă, Sij dzăc a ficiorru, s’ôurră napoi, Cum z’binedz cu năsă, afu nu u voi? Ma tsi s’facă printsjă, esti allă mari?! Cu fetili’di ază, i cu nvesti’ahtari? Nu fac altsăva, s’lla sh’si stulusest, Cănd trec ninga mini, nu voi sli mutrest. Cănd si scôllă s’giocă, si’acatsă doi-doi, N’or rrushăni llaiă, t’atsa nu u voi, Tajă perjă sh’budză rroshi, tsi săts dzăc moi giană, Sta naforă sli’ardă sorră, s’ibă ca tsigană. Bagă sh’ni cichullă, hima pisti’urecji, Bo bo tsi’amartii, că noi him pi vecjli, M’allasă că dôrmi, sh’si scôllă cu sôri, Tut psemati dzătsi, că qushtu u dôri.

35

Teta Zora vra , nviastă di isnafi, Cu gusha sh’surratia, albă ca ciarciafi* S’aibă nă cusitsă, lungă sum currau, Shamei qindisiti, s’bagă sh’nă pudhiau. Shameia sh’pudhiau, li purrtam unôră, Tora eli’allagă, cu qeptu nafôră, Ni’umpllut ninga mesu, ma sh’cathi stămănă, N’ôllasă duqeni, cu prăllu nturmănă. U purrtă păzara,tu udăll’olje, U căndăsi casa, duqeni di’evrei. Stranjă ti tu iarră, alti ca ti hari, Soi di soi di robi, sh’fustănj ti giucari. E..ghini muljerră, c’or mintia stri per, Tsi j’afllă burbatsjă, di sănt ca muljer? S’mintiră dunjau:Ciprina shi’llăna, Burbatu sij bash’a,mujerăsa măna?! Dzătsetsinj voi fete, ma ca cutsi fatsă? Allagă burbatu, cu fără mustatsă? Cum feti sh’ficior, sănt ti ministiri, Atsa cali tsi’ar lotă, nu u’z viadă hiri!. FIATA RRĂMĂNĂ Cai ti’ar pătărrcută, sorră i ma luna? Dzănj ti Dumădză, aumbra tsa’buna, Diu us ai cădzută, stri norjă ca llănă? Cucllă qindisită, ca nviastă rrămănă.

36

Naca esht vărr angjull, sh’ai qirută cala? Ima vinish scaq, fiata tsi llo vala? Vărr’inămă frrămtă, tsi’caftă s’agiuts, Cu măna di angjull, jitri-i s’aduts. Ma esht vărră fiată, cădzută di ndziană?, Dhorro’ll Dumudză, z’biau tu filigiană, Sh’ma esht’nă liluciă, ju us ai cărscută? Cai ti'haidhipsi*, sti fats ahtănt vrută! Hara cai ti’agiundzi, ma că esht zarcadhă, Z’ină tupu tini, aco pi llangadhă, Cai ti’ari cărscută, sh’ti fitsesh ahtari? Trupu ca llumbadhă, fatsa qehlibari. Ma esht vărră gindă, sh’ti adusi furtuna, Di gindili tuti, prindi s’esht ma buna, Vinish dit păduri, i di citi’amari? Ari sh’gindi buni, tini esht ahtari. Cai ti’ar pătărrcută, luna ima sôrră? Căt llutsefer sent, mintuest vărrôră?!, Tuti’atseli steli, ar pădur c’anôsti? Stani sh’cupi di’oi, ashă sănt sh’avôsti? Gindă majistară, mira cama’laptă, Di stelili tuti ,dzănj că ju esht faptă? Cai ee stiau’ata, spuninju s’njai bană?! Esht faptă tu cămp, i jinj ti pi dziană? Vai us esht lunjină, di lla Dumădză, Tu noptsli di iarră, hara’cai ti’afllă, Sh’ma esht vărr’aumbră, miră di stri-nor, Inăma nj’oi llotă, singur mini’us mor.

37

Naca esht vărr vint, tsi sufllă prănviara? Citse ts’ardi trupu, sh’tsi apresi pultara? Ma ti ved tu n-jis, dzănj di cama ninti, Cănd s’mi scoll di n’som, us mi zbat di minti. Ma esht vărră mallmă, cai ti’ar scilisită? Ta stulusesht llocu, di cănd ai vinită, Flitură us esht!..Cai ti qindisi? Cai pictor ti’ar faptă? Cai ti stulusi? Jiaju s’cănts unoră, nu fudz-nu mi’allasă, Tini llăndărushă, mushat’cănts pi casă, Grănj niamă cu gura, că mi’ai majipsită*, Grănj moi llăndărushă, dzănj că di’oi vinită. -Mini est rrămănă, namăsa di frrăndză, Un săndzi sh’nă limbă, c’atsa di thăllăndză, Păllumbu sh’zarcadha, ĥim ună fumejă, Prănviara pi dziană, cu papu past njejă. Bunetsli tsi’avem, sôrră ni liar'dată, Noptia pishtem oili, sh’luna’ar agiutată, Jiu tsădo tsi ĥim, tu munti sh t’orriu, Suflut’o rrămănu, tsi ni tsăni jiu. Tora aduqesht, tsi mi’ar qindisită? Ee sôrră di’analt, tsi mi’ar stulusită, Esti sôrră sh’lluna, ashă sănt afllati, Ma multi li’am llôtă, di lla tsătsa’l ati.

38

GAVRA DI FLURII Noptia mbi-irară, ma sh’păn t’opărită, Dzatsi gionj-j a beu, ti morti’ar qisită, Treidzăts di mullăr, liri,asimi sh’prăllu, N’qisiră sli’ascundă, ti Ali Păshăllu. Yiu tsădo sarayia, okj avia pit muri, Căldrămia t’oborr,urekjli păduri, Păshăllu llă dzăsi, cu năs s’nu li bagă, Cai zhdicidă gura, capu tu tăsagă. Treidzăts di mullăr, tuti zdă’căltsati, Chocanli li lloră, nu vra tsăva z’bată, Cufinjli n’cărrcati, ca cănd porrtă paia, Neg aco tu dzeni, lla gavra’tsa llaia.

39

Ee gavră di fur, gollă Beu’shtia, Cănd ishă cu furyiă, nidzia si’ascundia, Acătsa cărvănjli, cu tut malla’llor, Li’ascundia tu gavră, cănd ira fichor. Ginj-j ovia’nvărrtită, shorăcu s’nu tracă,, Okjă paspărdzatsi, vărr somu sn’ocatsă, Cai zhdicidă gura, spună zborr ahtari, U z’yiu tija capu, sll’orruca t’omari. Beu llo sij ntrabă, di tuts cama ndreptu, Cu dzedătu spusi, sh’căftă arcitectu, Atsell sll’odutsets, aidits niscănts ish, Z’ină lla pallată, voi sij dau bacshish*. Ira nopti pisă, stelili cădzură, Eli cu tut lună, shti că tsi vădzură, Pabesia’Beu, plăngo’llor sh’llăhtara, T’otsa gavră llaiă, cai căts vătămară. N’opucă ta’siasă, botsi di naforă, Ca orrnjă pi cărrmă, masturyiă di’unoră, N’ovia că piu s’tracă, di atsej tsi tijară, S’llă gavra di săndzi, tish aco j’ngurpară. Tora ma s’trets cala, sum gavra tsa’llaia, Ninga us avdz bots, sh’pllăndzi cucuvaia*, Lirăli li lloră, cănd muri păshăllu, Un di gionj-j allui, dusi di llo prăllu.

40

BĂRVĂRRĂ Picurarru, picurarru cai di voi ll’ôdutsi aminti, cănd stitets tas măcats tsina, tsădo tsi s’băgats dininti.

Cu tămbara audă amolj, ș’tsruili arrupti plini di’apă,

mutrești sli’adună tuti, adutsi și un njell mbratsă.

Sn’ôrrămănă vărră șqôpă, s’nu qară pi dupu cali, ca printili atsel bunu, cu fumelji di părcali.

Nafôră vai fatsi iarră, suflă vintu ș’tunucă, ma picurarru ali hôri, ninga zină..si’amănă. Tu scutidhi dupu tsină, si’avd qipurră aco stri hôră,

41

ahurĥest di alatră cănjljă, ș’muljerră mutrest nafôră. Dômăsa zdicljidi avlia, ta sli’adună tu căpradză, li angană tuti pi numă, vra sli mulgă ta si bagă. Bărvărră tsi tsăn dunjau, sănt cupii di manari, că cupili di pit munts, sănt ca aĝări caprori.

Picurarru fucarăllu, va sli ducă aco pit casi,

fumelja măcară tsină, ș’ell us măcă tsi’arămasi. Vra si bagă si zdicurmă, dimiatsa fudzi napoi, di cu nôptia pi’aĝunjii, s’adună cupia di’oi.

Cand da plôi ș’sufurină, cu cănili dănăpoi, Viaghiă cu malota n’cap, s’nu lj’intră llupu tu oi.

DI DIMIATSA CU SĂVDAI Luna llo si rruzvuiastă, dupu miljau di dziană,

ahurĥești dzuă nau, esi sôrră si lj’da bană.

Tiș sum hôră ee un șoput, cu dau curiti mplini, qinduri ta sinj biau apă, stătui smi zdicurm și mini.

Așă ca ni’apăndixită, avd’nă andrallă di vutseli, vinia ună fiată ntrapă, tsăllufa pi sufurtseli. Ca qirut ti’ună minută, citi năsă cihtisi,

Dininti’aștilje mușată, lôi ta z’grest ma nu știam tsi.. Ocljă llai ca filigiană, budză rroși cumbureli, zverca llungă ca zarcadhă, perljă pi qept neli-neli. Turrai capu citi’aljura, ș’ia llo s’mutrastă mpadi,

săvdai așă ca rrufei, ca foc namăsa di dzadi.

42

Bătui budzili pi’avaș, nqisi ta silj’dzăc tsăva, ș’ia llo s’mintiastă gura, că tsi dzăsum nu si’avdza.

Pi numur ș’pi perlj’alje, teș măna tsi nj’trumura,

mi mutri cu dor ș’cu piră, tiș pi budză mi mutra. Șopitli ni qinduriti, apa viarrsă qehlibari,

s’puscutești aco pi șcămbi, si spindzură ca llăcărmari. Sufllă vintu di prănviara, ca mbătats ni gudulești, căntă puljă, ninga noi, Domnu llocu stulusești.. JU S’NEG-U..???. Ashtept namăsa di cali.. Dumădză dzăsi fech rrali. Di tuti’atseli tsi’am faptă, L’Aju Petru’si pultiastă. -Tora prindi z’inj cu mini, N’ôi mă sati fundu dz’vini! U shtiam cuz’vinia unôră, N’ôshtăptam ahtănt căntrôră!. U shtiam’mini fucarăllu, C’us mi’adun cu Duădzăllu. Nu shtiu cum am arrămasă, Morrt nu est, jiu nu mi’allasă. U neg lla Domnu di ndziană? Ell tsi nj’ari dată bană? Naca vai us’neg ajura? Lla’atsej sots tsi j’am pi’afura.

43

Dumidză dănj cali bună, Mini ti’am vrută tut’ună. Tsi s’aleg, kitse nu nj’gresht? N’orrădi stai mi mutresht. Tuts anj’jă cănd iram jiu, Nj’ove dzăsă sh’mini’u shtiu, -I Paradhisu stri nor, I collasi* ma kăt s’mor. Nu shtiu tsi cali s’aleg? Tu sori’tu pis’u s’neg-u. S’neg tu collasi ma ghini? Aco us’am sots ca mini. Tuts sotsjă dit shqipării, Bănară tu amartii*. Alla sh’sutsata dit grek-u Sh’ej tu collasi*-fishek-u. Am sh’ună fiată tsi’u voi, Nu vra z’ină dănăpoi. Ahtari anghull di fiată, Tu paradhis’or băgată. Mintuest-u tsi cali z’jau, Amartili cum sli llau. Doamne!..Tsi s’fac-u fucarăllu, Tora nu nj’agiută prăllu!! Tsi nu fech t’o istă bană? Amarrtili căt nă dziană. Dzăsh psemati sh’am furată, Căt qinăr am allăgată.

44

Ma di cănd iram ficior, Gollă pistusiam un zborr, Bana nu ee ti tut eta, Biniadzu bana’tsa shcreta.

RĂMĂNA.

Cănd mutresht di’aĝnanghia, sh’vedz turrăshtia’mia, dzăts o Dumudzale, tsi mushat’ira. Rrău pi sum casi, limbut-qehlibari, rrapu di stri năs-u, fitsia’umbră mari. Aushjă cu njeljă, sta fac muabeti, tuts cu stranjă albi, ca ti ziafeti. Cama n'shă tu padi, aco pishtia cajă. Pi giugu stri casi’ra, ndau nămajă. Fetili to’umbră, biluqi cănta, ndau pultătura, sh n’dau qindisia. Môshili sus-hima, nidzia ti cafei, citi dau-tre, tas’ibă parei. Picurarjă n'dziană, oili’amërëdza, căldusha di llapti, stătură s’măca. Tu munti sh t’ôrriu, mutrest oili s’pastă, sh’cathi shasi mesh, neg ta si’allăxiastă.

45

Cărvănarjiă dorm, ma shti prrăndzu mari. Ashtiaptă muljierră, s’llă facă măcari. Muljerră lla n’vali, ciordzli spindzurati, căzănj di lisivă, rroshi tu surrati. Ună da cu maju, sh’ună cu săpuni, s’mburastë cintrôră, sli bagă pi funi. Muljera lla môră, ia lla durshtiallă, bati sh’turbulitsa, fumelja vra dhallă. Sartsăna di lemi, totăna n’cărcată, tuti pisti năsă, muljeri mărată. S’allăxia bilocu, muljera sh’burbatu, ashă cum s’nvătsă, tsi’us fitsia măratu? Cai su’torcă llăna,?..pănia va fitseri, llucărră di’acasă, sănt lluc di muljeri!!. Muma atsa shkreta, ti tuts da păndari, sllă petăcă stranjli, shă s’facă măcari. Nu fitsia sh’putsănj, citi nau-dzatsi. Niscănti fumej, fitsia sh’doispădzatsi. Tu fumeljă mari, avia cama vreri, ma llucărr’acasă, tuti vra fitseri. Pisti tuti’atseli, sh’sucrimia s’mutra, sănt printsja’burbatu, j’mutra vra-nu-vra. Note: Pi dupu mintia'mia heroina dit bana a rrămănjllu pit dzeni cu tutiputa ira

muljera.Vram sij cănt alje că căt tinjii sh'respect am ti Ata sh'Dada anôstă. Eli ni'ar purtată n'cich shcu budza cărpată, ma sh c'ôrrăsu ngură. (Leo)

46

NYISURI TĂRCUTI …! S’mi fac picurar,prănviara u voi, S’neg aco pi dzeni, cu cupia di oi! Inăma s’allagă, n’jisuri tărrcuti, Sinj dai bană nau, fără dzăli urruti. U s’mi fac tămbari, tu plloi sh’tu niau, Izvur di pi dziană, s’est ti setia’tau. S’ts ashterr-u nă qilimi, tsi nu s’fatsi di’om, Di bishara’mia,s’ti dishtept di n’som. Cai nj’osparrsi somu? di mi dishtiptă, Cai dit paradhisă, mini mi’aurră?! Hara cai biniadză , tu n’jisuri ahtari, Ma cănd ti dishteq, esht qirut t’ômari.

47

Moscopolea

Ayiu Nikola di Voscopoi

48

VUSKUPOIA (Moskopole). Am avdzătă tută bana, di prints ma sh’di isturii, t’ună căsăbai vecljă, tu muntsljă di’Arbinishii. Ar’fută păzari avdzătă, u'shtia rrămănia tută, tsi mitropoli sh’biserits, shti duqenjli tsi’ar avută. Cu tut tsi binedz-u diparti, atsa cali u su fitsiam, ma cănd vădzui Vuskupoia, “Paradhisu tsi’ashtăptam’’. Ali Pasha băllstămatu, tsi znjii fetsi pi noi, n’arrsi protevusa’nôstă, zori ta su fats napoi. Tora ôduqi tsi s’fetsi, citse’ôrsi turk o’dracu, nu s’fitsia rrămănj-jă turts, sh’llă dzăsi sij bagă focu. Ca evreanj-jă tsi neg, unôră Ierusalem, noi rrămănjjă fără di’altă, ca văcăfi su fitsem. Macar turtsjă neg tu bană, ti’ună hagi pănă medină, sh’Vuskupoja’co pi dziană, ashtiaptă ficiorjă z’ină. Tish ca limba rrămăneshti, tsi’u vig-jăm cu spigiurari, ashă z’videts Vuskupoia, ca nă varcullă to’mari. Ma nu neg ficiorj’alje, ta sa’giută su mutrastă.. cai dzătsets us da sădôra …i z’da prăllu su mprustiastă ? Avărrăgită di dzeni, ca turrăshtili di’unôră, n’or qirută mushutiatsa, sh nic’usu qarë vărrôră. Voi s'nidzets ll'Aju Nikolla, s’aprindets cit’ună tsiară, fitsets cărutsia s’agiută, Vuskupoia nu vrem s’qară.

49

N’HÔARĂ. Căt or est ti cali, nu mi’acatsă somu, ved n-jisuri’urruti, vai..ashă ee omu. Mi fărmit-mi torr, sh’ôm mintia scullată, mi dishtept cărrund,.. s’nu iram băgată. Tut est pi’aĝunjii, atsa băgai oră, nu voi s’măc i z’biau, cănd qisest ti n’hôră. Cathi cilometră’u, misur dupu cali, li mutrest-u, bag ôră, tsi’ar scullată nali. Ndau ghăi sănt, ashă cum ira, dzenili di’avrrigra, nu putia s’fudzia. Ma căt avd căkotsjă, -A ha- dzăc’ôfllai, Stau tu cămp sh’mutrest-u;..Tish cum ollăsai !. Tărrcui pi lla morrts, sh'qinduri niam di’ôră, mărămintsj’anoch,j’arrămară-j’llôră. Turtsjă nu fudziră, sh’nică mortsj’allor, cărutsli’arrucati, li mutri cu dor. Lloi tas imn-u pit hôră, ca cănd iram njic-u, canda avd nă bôtsi, aspari ca zghic-u. Avd căcots tsi căntă, sh'cucu di pi dziană, nu para ved ominj, ca lloc fără bană. Ma kăt nesh tu casi, tish tu măhăllă*, ju băna rrămănjjă, nu shtiu tsi pătsă!. Di treidzăts di casi, tsin-shasi sănt mprôsti, sh’atseli tsi sănt-u, mă nu sănt anôsti.

50

Turtsjă n’ôllăsară , shcămbă sh’qiristiau, gollă muri’asparti, tută jitonjau*. Un’ aumbr’urrută, sh’gura s’fărrmăcă, cănd u vădzui hôra, cum ee fapt’ashă. Ndau casi mprôsti, fără giamarii, sănt plini di jarbă, sh’pi tsi cătăndii*!, Ts’jini ună frică, ee ca erimiau* nu si’avdi’ună botsi, gollă urma’miau. Lla Aju Thanas, biserica’nôstă, apresh ună tsiară, goll’atsa ee mprôstă. Ocljă plinj di llăcăr, mi dăru tu qept-u. U shtiu nu neg mă. -Nu pot.. z’vă dzăc ndrept-u. Nu s’cănôshti cala, jarba ca păduri, urdzătsli cărscuti, t'abôrri sh’pit muri. Casa j’ôm bănată, ira dip aspartă, crim’ătsa sădôri, Dumădză sij jartă. Rrudzj’ôr anvilită, nu nedz dot t’oborr-u, aco mi’agiucam, cănd iram ficior-u. Cărtsăniam cu sotsjă, sus-hima pit casi, spari ca vărr n-jis-u, că semn no’rrămasi. Fudzim ca di polum, n’ôllăsăm tsăva, su viadă vărr xen-u, atsa uz dzătsia. Merjă, purr sh’qiresh, ponjjă dit băhchă, alts tijats ti lemi, sh’citi vărr si’uscă. Stau cu ocljă n’cish, voi sli’aduc aminti, atsej tsi’ar bănată, tu casi maninti. Tut’atsa dunjau, sh’ahtănt fasarii*, nu voi zhdicid ocljă, co’htănt isihii*.

51

Atsa nostalghii, inăma ca gollă, ominjjă tsi’am vrută, nu ulj ved altoră. S’respindiră tuts, ca puj di gijină, jitonjau’*anôstă, j’ashtiaptă ta’zină. Feti ca zarrcadhi, imna allabratsa*, li mutra ficiorjă, sh’nu shtia tsi’e rrutiatsa. Ficiorjă biluqi, tut vra si’agiuca, qiderr’ali bani, pi prints li’allăsa. Muljerră di n'sus, di lemi n’cărrcati, vinia di pi dziană, budzili cărrpati. Burbatsjă cu bellu*, sh’cu shata*nturmănă, tărrtsia nduplucats, surrsits tu stămănă. Z’vidia trrinjipsits, galbinj tu surrati, cu sholi di llastuc, stranjli piticati. Aist popull* prifan-u, tsi băna pit dzeni, zhdicisi cărrara, sh’fudziră tu xeni. Si scullară norjă, ndziană lla curii, etămă z’da pllôi, s’lla rrănj-sh’amartii. Llo s’shuiră zh’vintu, si’aĝări qirollu, voi rrămănj s’hits ghini, z’vi’apără Hristollu.

52

XENITIAU

Koli ma căt si surâ, stâtu cu muljer’acasâ. Dup’un mes nqisi tu xeni , ma muljera ju s’ôllasâ ? Fudzi ca tutâ dunjau, tuts neg s’afllâ tiĥa’llor, Maria ira n’cârrcatâ, sh’ni’umpllut anu’avia ficior. Ma Koli nu shtia tsâva, câ iia’rrâmasi grau, Sh’nicâ j’dzâsi ali mujeri, ju dusi tu xenitiau. Tre-pat anj s’fetsârâ dzatsi, sh’Koli nori ti vineri, Nicâ carti, ni hâbari, nori minti ti muljeri.

53

Târcu bana c’un ficior, tsi llu vra burbat ahtari? Nu llo’vu unor’acasâ, ta’zvidia ficiorru mari. Mults ominj sând dush tu xeni, ma jin acasâ napoi, Koli agârshâ si tôrrâ, ma shâ zinâ tsi llu voi? Kai u shti vai nu biniadzâ, vai muri, cai tsi pâtsâ?! Ma iia j’tsânu tinjia, 'dzâsi’u stau', sh’nu llo’llâsâ. Ju co’veri-ju no’veri, s’chucuti s’crastâ ficiorru, Totâna budza cârpatâ, sh’ti Koli nu j'târcu dorru. Nu fudzi vârr di buniatsâ, sh'nedzi ju scapâtâ sôrrâ, S'trrânjâpseshti aco tu xeni, sh'nicâ shti când u si tôrrâ!!. Ju nidzets ore mâratsjâ ..? Ma s’fudzits turratsvâ ntrôrâ .! Dunjau ar’allâksitâ, nu ee tora ca unôrâ. Nu shtits ninga limba’vôstâ, când u z’nvâtsats limbâ xianâ? Ma stitets tu lloc’o vost, avets gollâ unâ banâ. Hara di’atsell tsi’oduqeshti, sh’biniadzâ tu lloc’ollui, Cu agârru, sh’cu cupia, sh’nu uzmiqar o’ llântui. Ma vrets s’ĥits hârosh tu banâ, stats dadun , nu vi pârtsats, Nu vi didets dup’averi, tut fârrmatsi us afllats. Fitsets oi sh’cupi di câp, atsa ee zânatia’ll papu, S’llots ruciânj di Dumâdzâ, sh’di atsej tsi vâ fetsi capu. Ma ghini tu lloc’o vost, fucaradz aco tu hôrâ, Ta su hârâsits fumelja, când si mâritâ sh’si sôrâ. Koli dusi’aco tu xeni, uzmiqar’oli dunjau, Or mâcat or ni mâcat-u, tas fitsia nâ banâ nau. Cum s’nidzia cu mânjli gôli, si turra n’hôrâ napoi?, Ell avia faptâ scâpollu, când si tôrrâ va z’ja oi. Ma nu fush vârr bâtâhchâ, nu s’fatsi prâllu cintrorâ, Cu sâdori sh’cu tinjii, nu ti fats avut vârrôrâ.

54

Tora dupu jinjjits anj, ma sh’cu multâ cursueri, Avu sh’nihamâ di tiĥi, di si’afllâ cu niam di’averi. Muljerâsa ll’ovia pllâmtâ, ca vedurâ târrcu bana, S’mintuia s’sôrâ ficiorru, cu hârau s’cidâ rrana. Ficiorru livend ca plup, llucurtor’ali dunjau, Susi cama buna fiatâ, sh’fitsia scâpo ti hârau. Si scullâ Koli nâ dzuâ, sh’adusi minti muljera, ’S’neg acasâ lla Maria, si facâ fârrmac sh’avera’. Di dimiatsa llo pamporru, ira cali dâpârtosâ, Jinjjits dzeli’ra to’mari, târrcu sh’furtunâ vârrtosâ. Di n’Curciau llo nâ sustâ, si’aĝunjusia s’niagâ n’hôrâ, Avia dor z’viadâ Maria, sh’tutâ soia ning’unôrâ. S’mintuia pi dupu cali, tsi’us afllâ când s’niag’acasâ? Tora s’aduqi facirru: Nacâ nu prindia s’ôllasâ?. Dumânika’ll Dumâdzâ, sh’unâ dzuâ ahtânt mushatâ, Ma cât agiumsi sum hôra, avdzâ nâ câmbani z’batâ, N’cali namâsa di hôra, ninga shoput lla pllatei, Bat ghiftsjâ, giocâ numtarjâ, tutâ hôra s’fatsi prei. Dupunâ s’acatsâ mâna, vru s’ôrâ ali zevĝari, Mâscu nviasta c’unâ lirâ, j’llo digushâ cu mult hari. ’Tin’a cui esht njikc’o llali’ ?.. s’turrâ citi ĝarambollu, ’Di tâpâr canda him soi’,.. sh’fetsi cârutsia’Hârstollu. ’Min’est hij ali Marii, sh’tatinju e dus tu xeni, Mini nu llom cânâscutâ, câ fudzi sh’nu dedi beni’!!. Maria llu cânâsku, sh’si sâllghi s’llu ja digushâ, Citi’unôrâ jin bunetsli, tuti dadun lla’un ushâ. Cu tuts anjjâ tsi târrcurâ, cum di n’ôrushâ niĥamâ? Ashâ cum u tsinia minti, mushutiatsa’je cu namâ.

55

Koli orrâqi digushâ, sh’u bishâ ca nviastâ nau, Allâxit’ahtânt mushatâ, cu shamei sh’cu pudhiau. Turrâ capu lla pllatii, mutri tut’atsa dunjau, Jsi’umpllurâ ocljâ di llâcăr, nu s’tsinia dot di hârau. Nviasta sh’ĝambrolu dininti, ficior sh’feti llôrâ z’giôcă, J’oshtârrarâ cu râqii, sh’bâgarâ mâsala s’mâcâ. Koli stâtu cu Maria, j’bishâ mâna c’ohtânt dor, ’Voi sâts caft ta smi hârdzesht, câ mini nj’pari c’us mor’. Mujerâsa si’aspârâ, j’dzâsi:’Fudz arrucuteti’, ’ja un som vai esht di cali, mata fitsem muabeti’. Lunia taĥina dimiatsa, bâtu câmbania’li hôri, Ashâ cum bitia pi’avash, si’aduqa c'ee ti’om tsi môri. Hôra si’adunâ napoi, aco lla casa’li Marii, Asiar’ira ti hârau, sh’azâ esti ti qidhii.

56

NUMTA. I Dzătsia totăna rrămănj-jă, di cănd e fumeja njică cathi printi ovia borgiă, ta sij’soră shă s’mărită” Caftă nviastă nicuqiră, bună ee s’ibă sh’mushată, sh’lla tsa casă tsi’u z’da fiata, s’aib’averi fără di’altă. Ti ficior va s’aflai nviastă, ti feti ciorgă sh’fustani. Ta sij susiai un citi’un, sh’as ira ej tu culpani. Papu, Dada i nă Tetă, cănd nvătsa ti vărră fiată, llo cala cu pănia n'trast-u, s’llă niag’acasă su caftă.

57

II Llali’anjell aco n'cărvani, sh’muljerăsa’casă grau, s’cănăscu c’un sots tu munti, aco ju llo qiristiau. Avia sh’ell muljera grau, ma s’fitsia ficior vra nviastă zborr-di-zborr dedără măna, cănd si facă sij susiastă. Sh’ma si fitsia dau feti, i doi ficior tsi’us fitsia? Doi furtats i dau sotsă, sh’printsjă ospits cum ira..!! Tet’amia fetsi ficior, sh’atsa’llantă nă'nifitsă, sh’dip ashă cum avia dzăsă, j’susiră dit surmunitsă. III Tărrcur’anj-jă pi'aĝunjii, sh’paia etămă ligată. Lloră semnili sh’cullacu, sh’si’adunară ti mbăratsă. Llali sh teta’via săvdai, vra su llo nviasta ma njică. Dusără tas taljă dzua, sh’dip su llo cu fără prică. Koli sh’nviasta cum nvătsai, avia săvdai si viadă. Ma cănd esht di shaptispratsi, printsj’atăj nică ti ntrabă. Nu că Koli avia zori, ună dzuă u’si sura, ma printsjă ovia'dunată, nu ira’nangha s’tărba. IV Njerrcur dzuă di surrtseli, feti sh’nvesti si’adunară, ndau bat gărru t’oborr, sh’qindisest fllambură jară. Burbatsjă fitsia cutarru, friptaju sh’suli hăzări. Alts bila sh’dinjica carra, ti pi sullă shti hirberi. Alts di’apropia, sh’di diparti, tuts vinia n'callar cu cajă. Sh’ashă cum ovem adetia, cusurunj-jă aduc nămajă. Alts friptayu sh’alts căzănjli, ghiftsjă bat, e vinir siară. Tu cutar căntă burbatsjă, tinirjă giocă nafôră. V Numta’nôstă e pat dzăli, di vinir păn llun dimiatsa, cuscărră bagë stulia , dumănică va z’ja nviasta. Harambollu cu furtatu, cu fllămbur strrădzia dininti, ună sut'dish tuts pi caj, cai di cai s’niagă maninti.

58

Cănd agiumsum lla turrăshti, tish sum casi ni’ashtăptară, feti sh’ficior lloră s’căntă, carră friptă nă băgară. Ishă nviasta t’oborr s’giocă, allăxit’ahtănt mushată, fustani di felpă rroshă, di fllurii’ovia n'cărrkată. VI Ni’ashtăptară qărrătadzjă, măcăm, bium căt n’ori mă. N'cărrcăm paia sh’nqisim cala, ma ploia nu ni’allăsă. Lla turrăshti bitia ghiftsjă, z’vidiai picurarjă n'corr-u, feti sh’nvesti stulusiti, sh’eli avia săvdaia’llor. Tu cutar scullăm dullia, cu hiri si nqirdhisiastă, s’hărăsim sh’tu casa’vôstă, sh’pi ma njitsjă s’hărăsiastă. Pănă vini llun dimiatsa, s’finitiră tuts di beri, ospitsjă fudzia ti’acasă, cupili di’oi va pishteri. VII Tora stau sh’aduc aminti, atsej anj sh’atsa hărau. Koli cusurin’anjell, sh’Tana ira nviastă nau. Pat fichor shi dau feti, casa mplină sh’tut mbăratsă, s’ciucutiră dzuă-nopti, nă dzuă z’viadă buniatsă. Ficiorjă tuts si surară, nvesti buni ca qireli. Sh’dali feti s’aibă bană, ninga njits, s’mărrtară sh’eli. Tora Koli, om aush-u, sănt dojă liqii mari. Ar’ndau’oi s'tracă qirollu, sh’li past mardzăna di’amari. VIII Tută fumeja fudziră, alts tu Grek sh’tu Arbinishii, ma Dumudză j’fetsi hari, j’dedi mujeri fllurii. Nă cupii di năpots, jinj’jits nj’pari, cu căt shtiu. Cănd ar’ngei pi sărau, neg ll’aush aco t’orriu.

59

RRĂMĂNJ GIONJ Am avdzătă di ma’ushjă, sturia’shtije qivuri qinduri ta zbia niam di’apă, sh j’arrsărură dit păduri. Cum z’vedi pi dupu semni, avia vecjă azmăliqi, soi’allui ar’vătămată, sh’aich ishară s’ja dhiqi. Ira fapts ominj-j a draku, tish ca turtsjă ju băna, u llo dhiqa pi năpots, andi papu s’vătăma. Pit dzeni tu shqipări-i, cathi qafă ma sh’tu grek-u, ndau shcămbi adunati, ju tsădo s’neg-u.

Căts fichor qirură bana, ti’un inati pi daveti, s’llo dhiqa ti’un zborr di ngură, mbătats t’ună ziafeti. Mults di năsh măca namustră, ma nidzia s’căfta nă nviastă afu nu nu dedi’anau, ’’azmăliqi’’ fără di’altă.

60

Totăna dufeqa mplină, cătsutu sh’kăbura mbărr-u, ashă băna-sh’mura gionj-jă, nu cutudza sllă-gra vărr-u. Cai mutra ta s’oflla dhiqa, mura omu t’ich tsăva, cum tu grek sh’arbinishii, novia lighi sti’apăra. Di cai sti’afărai ma ninti ? tas apărai chilimanj-jă, di xhandarj’a li turqii ? i ma gretsjă, rrechkamanj-jă. Dhespotu vătăme doi di fratsj’ali dada’mia t’ună lundră tu treidzătsli, tu llaku di Janăna. Amarrtia tsi’avia faptă, u fitsem noi ma multi’or, adunară tuts rrămănjă, vra shkollă pi limba’llor. Si’aspără paju dhespotu, s'nu nviatsă rrămănj-jă gramă, ma ku tut tsi no’viam shkollă, di noi greku fetsi thamă. Tish canda’tsa n’oxhundzia, Dada’via ninga doi frats, sh’atsej dusără di plumb, uz dzătsiai sănt băllstămats.

61

Bag stihimă j’ai avdzătă, Budashenj-jă sh’soia llor, cam’avdzătsjă dit Janină, ma tuts bunj-jă tinăr mor. Llo’vem borg’atsăllor gionjllu, dedără bana ti noi, ti cultură sh limba’nostă, poti su pătsăm napoi. Bana tsu da Dumădză, sh’gollă Ell poti su ja, ma ti’ună idhei’ahtari, hăllali c’asllanj ira. Băgats numa pi’ună shkollă, sent-u heronj ti limba’nostă. Nu j’căntats a bătăhchăllu, s’lluvushăshti numa’vostă. Azmăliqa nor qirută, ninga pi niscănts di noi, am elpidhă pi ma njitsjă, s’fugă ninti nu năpoi. LĂNDĂRUSHA. Citi’unoră auo tu xeni, cănd est singur minti’allagă cărtsăneshti ka rrufei,s’jatripsiastă ună plagă. Ma’tsa soi di llăngori, nu z’vindikă cu jitrii. Vindikara făr’ilaçi, ee turrăshtia, sh’nă cupii.

62

Voi llăndărushi mushati, tsi tărtsets sh’azburats ntroră, naka llots sh’inăma’mia, z’ved lloko’njell ning'unoră. Voi z’ved dzenili’a Balkanu, uz’vă dzăk că om meraqi, z’ved shi tendil’a rrămănjllu, cănd qindurest tu kunaqi. To’tsell llok ti scol dimiatsa, sh’vre z’binedz nă'njijă di’anj, cănd avdz cucu di pi dziană, padia plin di cilimanj. Aco ju sta picurarru, to’aumbră bati fllujera, lla’măridz ninga cupii, zj’aducă păni mujera. Atseli feti mushati, cănd trek cala cu căntari, sh’picurarru pi mijau , li mutreshti cu camari. Aco ju căntă thăllăndza, căntă sh’bilbilu pi dzadi. Ju ja cucu ca burbat, sh’zarcadhil’aco tu padi. Tsi mushată e cupia, ts’fats’inăma căt nă păni. Picurarru dupu năsi, sh’pi dziană allatr’un căni. Qipur, clopiti, duzină, n'om vădzută tu dunjau. Sib'ominj c'ohtănt săvdai, 'atsej sănt fumeja'miau. Căt nj’arăsest z’ved cupia, cănd zgharră ti lla sărinjă, llă shuiră picurarru, sh’li mutreshti pănă z'ină. Oi mitritsi sh'njej tărdzăi, tu terfili li pishtia, edzjă arrsăra pit shcămbi, aco pit rripi si'agiuka. Cărtsănest tută biluqa, sh si’agiocă citi doi-doi. Cănd j’ja fomia di vra s’măcă, neg caftă mumenjli t’oi. Ma’cet afllă muma’llor, pi’aĝunjii caftă sugă, u ja tsetsa sh’bia cullastra, si'aĝunjuseshti s'nu j’fugă. Ma vărr oi fără njell, mutreshti zin’un lla năsă. Vărr njell orfun fără mumă, caftă sh’ell tas’afllă măsa. Multi mushutets ai faptă, Dumudză ts’fitsem rigiai, ma cupili di’oi sh’di căp, li fitsesh c’ohtănt săvdai.

63

Dzenili qer mushutiatsa, ju tsădo nu gollă noi, cănd s’qindurastă dunjau ,tas tsănă cupili di’oi. Căt sh’Hristollu t’un iconă, c’un njell mbratsă ll’om vădzută. Cănd s’qară oili sh’rrămănia, us qară dunea tută. Qindura moj llăndărushă. Tsi vădzush .? Vărră hăbari .? Naka vai jinj di diparrti, vai tărrcush pit Vala Mari ?. Naca nisesh tu Gramoz, sh’lla dziana di Mal i’Bardhă ?, Mal’i Kuq, i tu Kuri-i, Grop’e Stonjës tish sum Vardhă ?. Ma vrai z’vedz păzari bună, s’nidziai pănă Vuskupoi, I n’Kurçau, i n’Dărrnova, mushutiatsă altă soi. S’irai dusă dupu dziană, z’vidiai Enăna unoră, Gumenitsa e ma n'ĥima, ’Migideia’co z’vedz hôră!!. Aco n'sus ll'apa tsa rratsia, dau hor aco pi dziană, Eropiji sh'Dhendrohori, tu rrămănj ar'llôtă namă. Qinduri Aju Kuzmă, ta'sllă da ruciănjli'allui, lla Sti'Vinira stri hôră, semnil'al Aju vădzui . Naca vai nisesh Costantsa, ju da sôrră ninga'mari, Mărac om, voi s'neg unôră, ca Paris atsa păzari. Rumania sh'Bullgaria, ari mults di măna'nôstă, Ju tsădo s’nedz tu Balkan, us'afl nă turrăshti mprôstă. Nj’ar dzăsă ti’ună păzari, Crushuva, Maqedhonii, Dzeni verdz plin di’oi zh’di căp, cathi casă sh’nă cupii. S’aviam ca penil’ateli, s’nidziam z’ved atseli dzeni, Am mult dor ti lloc’onjell, nu voi s’mor uô tu xeni.

64

SI’AFĂ DININTI. Duti unoră’aco pi dziană, ju ira casili’anosti, I tu padi lla cunaqi, ju băgam tendili mprosti. Rrămănjjă tuts ar’fudzită, nu u z’vedz cupili di’oi, aumbra di’aush zh’di moshi, nu fudzi, s’turră napoi. Ju tsădo tsi’avem bănată, i tu munti, i to’rriu, atsell lloc ee ca văcăfi*, ôm tu inămă sh u’shtiu. Fudz peripat lla funtănă, ju nidzia mujerră ntrapă, dză prota si’afllă dininti, sh’băgă capu tas be apă. Vă caft-u s’adutsets aminti, papu, sh’dada sh’soia tută, to’tsa cali-sh’to tseli’urmi, cai căts rrămănj ar’tărcută. Tuts ominjjă tu dunjau, cathish’un zănati’allor, rrămănjjă ju tsădo s’niagă, ti’oi sh’ti căp us’aibă dor. Cănd nedz vărroră pi dziană, sh’ninga izvur vedz nă padi, z’dzătsi mintia: -tsi cunaqi, z’băgam tenda tu livadi- !!!. Ee un zborr tsi am avdzătă, s’llu scots vllahu dit cupii, ma scots cupia dit vllah-u, atsa n’or faptă vacii. Cănd ja di shuiră vintu, avdz rrău cu’ap arratsi, pujă, cucu sh’llăndărusha, muzică tsi:-di’om nu s’fatsi. Avdz vărr qipur di cupii, cănil’alatră pi dziană, shuiurar’a picurarru, sh’aduqesht un’altă bană. Ts’pari:-Cala dit păduri..jin turrăshtia di rrămănj, u zdicarrcă s’facă casi, ca zănatia di păpănj.

65

ZBORR’OLL PAPU…..!!!!!. Mi scullai dimiatsa, ninga ni’apărită, Ca mi llăhtărsi, ntrumuram di frică, Vădzui n’jis urrut, s’ibă ti buniatsă, Lôi vutsella di’apă, sh’mi spăllai tu fatsă. Nesh aco t’oborr, lla vatra ning’ushă, Lôi s’mintest zhurretia, ts’ira sum kinushă, dzăsh s’biau nă cafei, pănă si’asă sôrră, stătui pi scamill-u, ta z’găldzăst chăchôrră. -Tsi n’jis ira’tsell, su dzăc pi kishari, Ashă dzătsia dada, cănd vedz n’jis ahtari, Canda vădzui papu, ari anj tsi ar’môrtă, Iram pliguit , sh’papu llo s’mi pôrtă.

66

Un’askeri mari, lla turreshti’anôstă, Casil’ira arsi, nică ună mprõstă, Adunară oili, căpărră sh’mullărră, Mutra pit turrăshti, sn’ôrrămănă vărră. Chenăcu llu llõră, ligat pi mullari, Mujerră sh’burbatsjă, zghila cu llăhtari, Atsell marr’allôr, llă dzăsi:-Căntrõră, zj’adunats rrămănjjă, sij dutsets tu hõră!- Mini mi llo papu, sh’nesum lla funtănă, Us iram fichor, că mi llo di mănă, -U’zin atsa dzuă, ore njic'ôll papu, ma sh’ej pi sărau, u su măcă capu- -Cănd sti fats căt mini, u si fac’aisti, rrămănjjă u’sibă, fără oi-shă pisti*, u s’facă ca turtsjă, sh’ej cu paramanda, sh’mujerră pit hõră, us tracă cu chanda- -Dumădză s'nu da, dzăsh cu sinia’mia, -Cai da di rrămănj, atsa nu s’fitsia-?! Mi scullai di mpadi, dzăsh:-Est ti fudzeri, prindi z’jau fichorjă, c’am arriu ti’arderi- II Vinără năpotsjă cu cajiă, t’oborr, Cum nidziam shi mini, cănd iram fichor, Jărtat s’ibă Papu, mi llõ dănăpoi, Ell mi nvătsă sh’mini, s’ard arriu di’oi. Dadăsa n’adusi, trastili sh’vutsella, Fichorj’angănară, sh cătsa’o tsa bella, Ndona nu nj’si partsă, Gelu ee ma mari, Cai nu s’ira prifan, di năpots ahtari.

67

Dadăsa j’bishă, nu vra zj’allăsa, -S’ai mintia’fichorllu, s’nu pată tsăva- Ncilicăm pi caj, sh’tămbărră pi noi, Sh’cătsa’o tsa bella, vinia dănăpoi. Llom cala tsi shtiam, cum nidzem părrcali, Sh’mini llă spuniam, ti bunets shti rrali, Tu cathi cunaki, s’cunushtia bilocu, Pi’u tărrtsia rrămănjjă, tut vărdzăshti llocu. Căt izvur bium apă, sh’pujiă tu păduri, Mileza sh cupachu, sh’tumbă di jianuri, Căt cupi vădzum, bărvăr di pit hor, Nă dzăsără sh’buirum*, di părshesh*o’llor. -Aide- dzăsh: fichor, lla Lup s’tărrtsem siara, s’aprăndem sh’un foc, su părzhăm săcara-, Cănd ishăm tu kiafă, lluponja cu anj, Viag-jiă mirimintsjiă, di Grets zh d’Italanj. Fichorjiă durnjiră, ma căt măcăm păni, Mini aviam ca hiavră, llocu nu mi tsăni, Căt or esti llat-u, aist lloc di săndzi? Tuts aich fichor, sh’Dumădzăllu pllăndzi!- Agiumsum t’orriu, lla turrăshti’anõstă, Lla casa di pajiă, ira ninga mprõstă, Sõrră ar’cădzută, spindzură t’õmari, Ca tu paradhisă, uz vedz lloc ahtari!. Llă dzăsh:-As nidzem, păn tu Cacumei, s’aprindem nă tsiară, c’õm mintia ca prei- Ministirr’oll Pip, z’vedi aco pi dziană, Fech’nõră cărutsia, sh dzăsh ună măntanjă.

68

*Aistă poemă fatsi referentsă ti kirollu cănd comunistanj-jă tu Arbinishii adunară rrămănjjă cu zori shi oili alôr di j'băgară tu hôr tu cuprativi sh'tu ună bană tsi ira xiană ti năsh. *buirum=ghini vinish//părshesh=păni dinjicată tu lapti

69

PĂRRCALI Fitsia dada martsă yiari, ti di mănă sh’ti digushă Băgam frrăndză ca ti ghini, sh n’dau martsă ako pi’ushă. Băgam martsă sh’pi cipradză, sh’lla usha di cilivuchă Pi gortsu di dupu casă, ts’ira ncărcat di liluchă. Hărăsiam dzuă di viară, ni'allăcsiam cu strnjă nali Că dia stumtsia o'viam mintia, eram etinj ti părrcali. N’orrăvdam s’fudziam tu munti, o'shtăptam c’ohtănt hărau. Vram s’nidziam s’biam ap’arratsi, sus tu muntsjă di n'Curchau. Cănd qisia dzua di protu, dit arriu s’niagă tu munti Mbi-ira cărvania ntragă, nviasta tsa nau dininti. Cu săvdai lla cunaqi, tută fumeja aduna S’facă tenda, aprind focu, s’fitsia tsină tas măca.

70

Vram s’nidziam s’măcăm manazi, purră,sh’corrăli păduri. Ma s’llom cala di pi dziană, adunam sh’gortsă mături. Aco ju nidziam părrcali, qinduram s’ni zdukurmam. Lla vărr izvur,sum aumbră, skutiam trastu tas’măcam. Păni sh’cash i vărră pită, niam di dhallă ma s’aviam Novia'gnets noi fucaradzjă, gollă păni s’dinjicam. Dumădză në fetsi hari, ni nvătsă că cum s’bănăm. Him ominj ali păduri, qushtu’s afllăm tas măcăm. Ju murrizi, ju manazi, tsi no’via aco to’llunj Vre s'nidziai aco cu dada, cu dzătsera noi cum spunj. Sh’cănd afllam pi dupu cali, corră sh’gortsă trast umplam Cănd nidziam siara lla tendi, tută fumeja măkam. Nori zborr că noi nu shtiam, cum biniadză tu păzari Lemi, sh’apă, niam di chaiă, ej ovia ti ghăi mari. Tuti bunetsli dadun, Dumădzăllu nu li da Omu vra s’aib cărari, di tuti atseli tsi vra. NVIASTA TSA NAU Cănd viniam sus lla cilivă, sh ts'adutsiam trastu di păni, sari t’ioi, sh’niham di frină, tas fats culashu ti căni. Avdzam puljă dupu cali, qinduram sh’pi lla funtănă, ta sts’aduc sh’vutsella di apă, ni vădzut ună stămănă.

71

Mi llo dorru nu pot s’dzăc-u, iram ninga nviastë nau, avdzam qipurră di aĝnanghia, sh’tiashtăptam c’ohtănt hărau. Vram s’cărtsănest citi tini, vram s’ti bash co’htăntă vreri, căt u z’vram smi lloi digushă, smi bishai că mi’ai muljeri. Noi rrămănjjă sni ja prea, ashă ĥim di eta tută, nu cutudzai zhdicidz gura, ’’nviasta nau stitia mută’’. Aviam frică s’nu ni viadă, ts’ius dzătsia tută dunjau ma nj’vinia ahtănt inati, nj’vinia sh’rrău ti sinia miau. Smi fitsiam ninga unoră, smi fitsiam nviastă napoi, u stitiam cu picurarjă, sh’mini aco pi dupu oi. Acasă ca iperetă, sh’u vidiam că nu e bană, ma u z'vram ta zved burbanju, prindi sneg aco pi dziană. Ninga ni scôsë fustania, shi zăvon’anjell di n’cap, băta nviastë lja vurjella, s’aduts apă di lla trap.

72

Tati sh’ata m’avia zdrodă, fiată singură tu casă, cănd vram s’nidziam sh’mini ntrapă, ata nu vra tas mi’allasë. Tora băta sneg n’tilemi, funia totăna pi mini, or lla moră sh’lla durshtiallă, ts’iu vram fustania cu cini ? C’ôĝunjii dit rrăzboiu, n’troră tas bat turbulitsa, cănd s’tind peturră centroră, z’bag qărrqellu tas cok pita. Ma sh’burbanju fucarellu, singur sh’ell-u dupu cupii, tu doi mesh vinia pi’acasă, sh’fudzia noptia c’ôĝunjii. VALIA MARI Valia Mari munts mushiats, ca voi munts nu si afllă alts. Munts analts mushiats shă grei, tut nkărkats di pishtărei. Viara ploia iarra niau, iarba sta tutună nau. Jarba creshti sh’puturdzăshti, ni’ună cupii nu pashti.

73

Di citiu zină cupia,? ar’fudzită rrămănia. Ni qipur sh’ni cloput z’bată, Sh’nică vărr căni s’allatră. A’nui dzoni tu pusii, j'ocătsă nă simorii. Dzioni n’calar pi mulari, llu llo dorru ti căntari. Căntic llo cu mirac mari, di avdză boatsi shi lahtari. ‘Dăditi tzione n’turmănă bană s’ai ună stămănă’!. ‘Nu est fiată ta s’mi dau, ni mviastă s’mi paradau, că sh’min’est tzioni ca voi, picurar cu căp-sh’cu oi’!. Dzioni eara, nu si aspără, ma sh’cu furjă li băgă. ‘Cătsut o’vost nu mi’asparari, strrătzets măna dit cărrari’!!. Cu inati furu atselu marră, llu gri: ‘Aminats pi carră’!!. Furjiă n’troră aminară, di n’calar llu surrupară. Furjă ma cit llo’gudiră j’caftă numa ta su sciră. ‘Tora suflitu tsi esi, dzănă cai mumă ti fetsi’!.

74

‘Dada trei fitciior avia, ma cu mini us hirăsia. Mitru kapitan pit dzeni, sh’Nikulaq fudzi tu xeni’. Kapitanu aduqi că fratisu agudi... Kapitanu băgă zghicu, ‘ee fratenjiu atsell ma njicu’!!. Gri al sotslu, j’gri al jiatru, ‘Z’vam rizhai vindicatslu’!. Jiatsie j’băgară qideri, ‘esti rrană ti mureri’. Rrana nu’ari vindicari, că llor lloată tu pultari. tu păllmună sh’tu ĥicati, că esti rrană di frati. ‘Mitro ljia cărvania n’trôară s’apucăm s’nidzem tu hôră!. Ntrôră ta smi duts acasă. Dumădză ljiu vai mi'allasă. Cănd s'neg n'hôră s’dzăc al’ati, că s'vărsă săndzi di frati. ‘Jiartimi llă Kostaq frate, că ĥim frats doljă di’un tată!. Jiartimi tas nă jiărtăm tu alantă etă us ni'adunăm’!. Scosi cama sh’ĥipsi n’qeptu, sh’cădzu ca bărbetsi aleptu.

75

Crimă mari pi doi frats, tish sum cali vătămats. Pi’ună pllociă tsi sta mprôstă, dau numi si cănôstă. Tu grôapă dadun j’băgară, sh’doi ôrghir mushiats simnară. Anda da niau tu munti di alghiestu tzenili tuti orghirjă atseji mushiatsjâ j’pindzi vintu, z’bash ca fratsjă. Tu qiafă, dit Vala Mari, S’fetsi crimă cu llăhtari.

Note: Aistă poemă e scirată di alt Farsharot armăn ( nu si cănoshti ). Mini avdapsh și u uallăxi poema pi dialectu fărshărot

ARHONDZLJ’A RRĂMĂNJLU Voi rrămănjj’a Greku, arhondzlj'a Balkanu, vi sciră sturia, acătsats meidanu*. Rrămănia tută, vi’avia cu camari*, emburj’atsej bunj’jă, dhimocrats fanari*. Ca fratsjă Manaqi, llambă ti rrămănj, vigiară sturia, sh’adets di păpănj. Tora mintuest-u, sh’inăma pi bărr-u, cănd ved-u neolea*, sh’nu si’aledzi vărr-u. N’doi tsi sent cu shcollă*, vrem strragă dininti, alts nu or tu săndzi, sh’alts nu fac tsi prindi. Z’da pi dup’o veri, s’rrăspăndest-u tu xeni, rrămănia qeri, sh’ej fug sh’nu da beni.

76

Nori mă Ipots, dusi sh’rrămănia, nu da vărr păndari, tsi’us dzăkă sturia. Nviatsă alti limbi, ma nu limba’llor, atsej Ipots xhonjjă, j’mintuest-u cu dor. Cănd si spixhura, nu fitsia cruskijă, ma sura fichorru, i mărta’nă hijă. Vi.!! Ti cap’o turtsllu, sh’greku rrechkamanu, qirum prifiniatsa, sh’durnjim cu dushmanu*. Tinărj’ar fudzită, goll aush sent n’horă, casili, scăyiollu, sh’biserica gollă. Ma ar vărr anangji, vra s’caftă tsăva, neg cu cărtsănera, nu esti că j’vra. Ju dusi tinjia, ti mumă sh’ti tată?, biniadză sh’mor singur, ni fichor ni fiată. Sh’ej ashă us pată, vai vini qirollu!, s’fitsem tuts cărutsia, s’axhută Hristollu. Ashă cum sent fapti, llucărră tu grek-u, u s’moră di fomi, pit păzăr cum ved-u. U su caftă hora, agărră sh’cupia, bugiarru cu lemi, qirqellu sh’purstia. Polum sh’vătămari, tsi’ar vădzută locu, ta z’da yiarbă nau, arriu j’badz foku. Prindi z’da di zori, ta z’nviatsă dunjau, prota asperdzera, ta si scollă nau. Atsa tsi tărrtsem, u tărrcum sh’altoră, ma’shă esti omu, agărshăshti ntroră. Dumădză di’analt-u, s’ni apără tut ună, yienea*’tsa nau, s’aibă minti bună.

77

THĂLLĂNDZA. Si’umpllu lloku di manazi, Lloi citi pădur’all Lazi, T’oumbră dega di frrăndză, Sta cu frikă’nă thăllăndză, Llo s’imnă citi livadi, Cănd s’kurmă qinduri mpadi, Mini’askumt t’ună părrari, J’ohurhi cu shuiurari, Ca căt oră shuiurai? Qinduri cănd mi curmai. Mini’ashtăptam s’căntă sh’ia, Sinj fitsia inăma’njia, S’cant Ima z’bat un dzumar? C’atseli di pikurar?. Căt avdză dzumarru z’bată, Llo tas căntă ni curmată, O! sh’tsi cantuk avem faptă, T’un aumbră tsi’avem ndraptă.. SÂVDAIA. Banâ fârâ vreri, ee banâ chirutâ, kai no’vu sâvdai, hâros n’ori futâ. Dumidzâ di’analt, Ell u dedi vrera, sh’hârau a burbatu, odutsi mujera.

78

Di cand iram njits, tsi vreri fitsiam, ni bisham tut unâ; Thee’mu cât ni vram!! Viniam ti câftam, bâta di dimiatsa, tas ni’agiucâm doljâ, pi’ascumtâlla di’ata. Tsânj minti tsi vreri, tsi fitsiam noi doljâ ?, mi zburrai t’ureclji, sh’zilipsia ficiorjâ. Ju dusi sâvdaia, cât mi vrai maninti ?, tora mi’agârrshash, nicâ mi tsânj minti. Tora tsi cârscum, sh’esht ahtânt mushatâ, nu nj’târrtsia tu minti, s’esht ahtari fiatâ. Ca merr’atsell aĝur, ts’e ninga ni fapt-u, când creshti-sh’rrusheshti, u su mâcâ alt-u. Tish ca llândârusha, s'torrâ dit arriu, lla cubaiur veclju, mini’ashâ u shtiu. Ah.!! Inâma’ta, nu mi’adusi’aminti, sots’otâll di njic, vrutu di maninti. Dzua mintuest, câ ts’am vreri multâ, nu mi’acatsâ somu, sh’nicâ vârr mi’ascultâ. Lilucili tuti, z’vinia ti parei, ta s’pllângâ cu mini, nu si’afllâ charei. Sh’puj’aco ju cântâ, z’vinia tas cânta, voi sta ninga mini, cu bun vai mi ja. N’ori alt’om tu banâ, s’nj’ofllâ vindicara, Ma sh’gollâ Zurica, sh’gollâ cu bishara! Atsa mushutiatsâ, perjiâ neli-neli, sh’perch'ata tijatâ, pisti sufurtseli, zverrca di zarcadhâ, mesia s’tracâ nellu, voi s’ti ved ca nviastâ, s’ai bâgatâ vellu.

79

Ocljâ'tâj tu frâmti , cit nâ filigianâ, fac rigiai a'Domnu, 'Dumidzâ dâj banâ'. surratia ca merru, budzâ cumbureli, atsa nari strrapta, dintsjâ ca mârdzeli. Cât sâvdai am, ta stau s’ti mutrest-u, ma inâma’ta, nu pot s’ts’ollâxest-u. Cum di nu tsânj minti, moi Zuric’amia, ti fitsesh ca xianâ, nu mi shti di’uva. Noi doljâ dzâtsiam, nu bânâm dot mâ, fârâ un’allantâ...ma tsi ni pârtsâ?. Ni’agiucam tu padi, sh’tut vram s’ni bisham, gambrollu cu nviastâ, sh’cilivi fitsiam. Vram s’ti mutram ngurâ, când dzâtsiai tsâva, arrâdiai mushatâ, sh’oclijâ ts’scâpâra, când ni’acâtsa plôia, cârtsâniam sum dzadâ, ni’afâram di prints, mutram s’nu ni viadâ. S’aviam atsa vreri, tora tsi cârscum, ca tu Paradhisâ, us bânam dadun. Us durnjam digushâ, tu iarrâ-sh’tu niau, nu z'didiam pândari, câ tsi dzâc dunjau.

80

Scăpătă sôrră t’ômari, llo s’murgiăstă auô t’ôrriu. Imnam cala s'neg acasă, j’oviam mintia nică shtiu. Sum turreshti atsa cali, avia multă urdunari, Tărtsia hurjatsjă di n'hôră, tu turrata di m'păzari. Nj’gri nă bôtsi dupu mini, niamă ca ni’apăndixită, -Tini’esht Pilu ti'am vădzută-, dzăsi niamă c’arrăqită. As’ăra niĥamă nôpti, atsa bôtsi’ôviam avdzătă, Atsa ira Valentina, tu turreshti ma mushată. -Pilo frate s’fetsi nôpti, nj’ljini frică s'neg acasă, naca imn dadun cu tini, tsăva vărr snu mi cărtiastă-? Cama ghini tsi’ira nôpti, că mi fech rrosh tu surrati, Arrushăni ahtăntă multă, căt mi bagă tu inati.

81

Ma u vădzui di pi bôtsi, iia nj’gri fără’arrushăni, că mi băgă tu tinji-i, nj fets’inăma căt’ni păni. Nj’bitia inăma ca sati, ma căt nj’gri aistă fiată, as bănam t’ună turrăshti, n’oviam grită un-allantă. Ma nu nj’gri c’avia săvdai, nică nj’gri ti muabeti, atsa dzue-sh’atsa ôră, iia vra sij’mi fac frati. Vra tas’ôpur di rrutiatsă, vărr turrkach cala s’nu j’grastă, n’ômănă săllbitsa z’jină, num’urrută zj’aliqastă. Că tsi dzăsum dupu cali, cai u shti, cai tsăni minti .? Vai dzăsum cum e qirollu, nu dzăsum atsa tsi prindi.!! Sj’aviam dzăsă:-căt u vram, sh’căt uz’vram s’oviam bishată, Ș'Dumădzăllu cu hătări, ti fetsi ahtănt mushată-. Cănd nu vre tas tracă ôra, astumtsăna cărtsăneshti, Nj’llo mult ôară s’mi fac gioni, ma satia nu qindureshti. Luna dzuă ninga casă, minti gura z’dzăc tsăva, ma Vala mi lo di-gushă, ca priqipisë ts’ira. N'dau dzăli ma năpoi, ni vădzum ninga unôră, s'fitsia numtă tu turrăshti, sh'giuca tuts aco nafôră. Altă soi aistă radhă, tut zburra c’ôrrăsu ngură. Dzăsh că nj’fetsăr’oclj anjia, ma tuts fichorj’u vădzură. Allăxit’ahtănt mushată, sh’cu păputsë di llustrină, cănd intră ta strragă corru, aspăra ca balerină. Avia nă fustani rroshă, sh’nă shamei pisti per, sh'nă pudhiau qindisită, dau liri avia ti ver. Turră capu citi mini, j’scăpăra ocljă ca steli, budză rroshi ca qirashă, dintsjă baiur di mărdzeli. Cănd s’turră j’cădzu shamea, sh’mini u lloi s'nu si’ahusiastă, u scuturai dit arină, că nu vram ta si zmărjastă.

82

Nu ju ded cănd s’turră giocu, timsi măna citi mini, -A su tsăn ninga niĥamă, sij ved surratia ma ghini-. Stătui shamea n’turmănă, n’dupurrat di ună ushă, dzăsh z’ju dau cănd s’mbura giocu, mini vram z’ju leg digushă. Qinduri muzica z’bată, sh’tuti fetili fudziră, ma sh’dunjau tsi mutra, llôră tuts di s’rrăspăndiră.. Cătiu dusi dzăsh cu mintia?.. printsjă vinără sh’u llôră ? S'fetsi cipi ca părmithu, ca priqipisa di’unôră. Arrămash mprost ninga ushă, cu shamea dhupllusită, Dzăsh su bag n'giepi ti tora, dômăsa vai ar'fudzită. Vram s’ju dau allantă dzuă, s’ju pitrec pi sor di’amia, Ma nvătsai c’avia fudzită, taha dusi’uspets’iuva. Pi shamei qindisită, ună ’’Inămă’’ mushată, -Valentina-numa’je, cu acu ôvia scărată. N'oviam cum s’ju dau shamea, sh’tu dunjau ..cum us grim? Ira umpllută turrăshtia, că noi doj’us ni’arrăqim. Cănd si’avdzar’ahtari zbôrră, nu isham dot tu dunjau, nj’vinia ma mult rrău ti fiată, nj’vinia rrău sh’ti sinia'miau. Dzăsh -As fug..as neg tu xeni, ti ndoi anj vai ljin napoi-, Valentina us mi’ashtiaptă, iia shti că mini’u voi”. Fudzi cu inăma frrămtă, sh'pi zvercă smi’aibă dunjau, ahurhiră giuducara, tas’aspargë bana'miau. Tut fudziam sh’oviam pi dau, vram s’fug, ii s’mi torr napoi. ? Cănd mintui Valentina, dzăsh: -Prindi s’fug voi nu voi-. Aco ndziană lla sirinjă, dzăsh..Cai fudzi di buniatsă? Mutri năpoi ning’unôră, c’ună llacărmă pi fatsă. Cai e dus tu xenitiau, sh’u vădzu că cum ira, sh’sij didiai bunetsli tuti, dup’un mes u'si turra.

83

Noi him ominj di pit munts, him nvătsats cu ap’arratsi, tu păzari'aco tu xeni, ti noi rrămănj’jă nu fatsi. Vala’shă cum am avdzătă, nică vra ta si mărită, nidzia ficiorjă su caftă, sh’ia dzătsia c’esti njică. Doi-tre anj avia tărrcută, vram s'mi torr, "sh’lôi ni hăbari" nj’dzăsără că:"s’mărtă Vala", tsi'u s’căftam n’ôvia mă hari. !! Mi fărrmăcai ună soi, nj’păra sinia prudhusit-u, totăna budza cărpată, dzuă-nopti murzuit-u. N’ôvia steps shcreta di fiată, că nu j'dzăsh cu zin’napoi, mini prindi zj’aviam dăsă:-ts’ám săvdai, sh’că ti voi- Zj'aviam dzăsă tas mi’ashtiaptă, c'uz viniam napoi ti năsă, Sh’citse s’ashtiăpt’atsa fiată ? nic’un zborr nu j’áviam dzăsă?. Tre-pat anj avia tărrcută, di cănd nvătsai că s’mărrtă, Nj’vini nă carti di’acasă, sh’dzătsia că: "Vala s’năcă". Ning’atsa lipsia ti mini, n’ôviam mă citse s'mi torr, lloi inati pi dunjau, ti ichvărr n’oviam mă dor. Tora tsi nj’alghiră perjă, sh’am ună bană tu xeni, dzăsh as'neg z’ved’nôră llocu, sh casa'nôstă di pit dzeni. Tu turrată ninga llutsă, dit cala tsi nedzi n'hôră, lloi nifur citi turreshti, s'neg su ved ninga unôră. Gôllă icôna di n'cali, sh’shuputirru di curită, altsăva nori’arrămasă, tut llocu ar’allăxită. Arriu fără cupii, sh’fără ominj nôri hari, ee faptă ca hôră shcretă, ninga mardzăna di'amari. Aco afllai Valentina, lla izvur nj’ôdusi aminti, cu tuts anj-jă tsi ar'tărrcută, tish canda u ved dininti. Aco ju ira turrăshtia, ich tsăva nôri’arrămasă, vărr tuchunar sh’vărră vatră, n'ôshtăptam s’af vărră casă.

84

Dupu casi aco tu padi, gretscili ashtiaptă mprôsti. curculitu dipi ĥic’u, di auô n'qisi bana’nôstă. Napărti di atsa rrăcii, lla casa’li Valentini, cănd tărtsiam aistă cali, isha t’oborr su ved mini. Ma di cănd ni'adunăm n'cali, sh’imnăm doljă păn acasă, ôm mărac tsi nu ju dzăsh-u, căt săvdai aviam pi năsă. Mutri citi casa lje, nu s’cunushtia j'ôvia fută, canda vedzui Valentina, tish tu padi atsa minută. N'ôrrămasi di turrăshti, vatră sh’tuchunari shcreti, sh’llăndărushili pi dzadă, sh’eli tu llai allăxiti. Tu ishăra'li turrăshti, ira nă păduri njică, ma căt agiumsh ninga rrău, apa limbătă-pistrită. Di napărti un rrap mari, sh’nă cărutsi curfusită, ma căt nesh su vet di apropia, di liluchă anvertită. Jinjjits anj tsi ari môrtă, ahtent apă ar’tărcută, căts ominj u cănăscură, ljin pi'aô j’aduc liluchă. Picurarjă u vădzură, cănd cădzu s’năcă tu apă, cărtsăniră fucaradzjă, ma nu pătură su scapă. Cănd u scôsără di ntrôpă, sh’u ndupurrară di rrap-u, tish aco ju e cărutsia, pi păzuju ninga trap-u. Picurarjă cu cătsutu, num’alje ar’adărată ar’scărată ’’Valentina’’, sh’ună “inămă” mushată. Nesh stătui ninga cărutsi, -S’mi hărdzesht, j’dzăsh-u ..mi’amănai-!! Scosh shameia s’ashterg ocljă, sh'di cărutsi u ligai. Turrai capu mutri sus, z’dzăc un zborr lla Dumădză, nj’vini nodu tu gurrmadz-u, sh'dorro'njell nu mi'allăsă. Tu cai padi di liluchă, vram să shtiam j’ôi qindurită ? Dumidzăllu tsi ti llo, cu Anghij ti’ar anvertită.

85

Cum vru Dumădzăllu, ti llo ahtănt njică, sh’doljă chilimanj, cai u sta sij ntrică? Vlatu fără mumă, snu u vedz vărrôră, că muma dit grôpă, ma sh’di aco us’dôră. Aco ju si’agiôcă, s’cadă si’agudiastă, cai u j’lja cu bun? sh’rrana sll’ônvërrtiastë?. ~~~~~~~~~~~~ Căt săvdai am, su ved ning'unôră, Dumădzale mari, adu ti’niam di’ôră. Că tsi dzăc di gură, nică shtiu tsi voi, Cai muri vărroră, di s’turră napoi ??. Note: Aisteă poema easti scôsă di actual sturii shi'ôminj di dariĥina,gôllă numili sh'llôcărră sănt allăxiti ma sh'niscănti facti sănt avdapsi ta s'ĥibă sturia cama interesantă.

86

TITUL SHI PAGINI Protu zborr .................................................. 3 Biografia ..................................................... 5 Amanetia al papu ………………………………….. 6 Tu munti tu casi nail ……………………………… 8 Pllăngu ali mumi ........................................ 10 Nă turrăshti gôllă ....................................... 12 Rrămănj dishtiptatsvă ................................ 15 Migideia ..................................................... 17 Carti di la ata .............................................. 19 Cenătsljă .................................................... 24 Lla strrungă ................................................ 26 Teta zora I .................................................. 28 Teta zora II ................................................. 32 Fiata rrămănă ............................................. 35 Gavra di fllurii ............................................. 38 Bărvărră ...................................................... 40 Di dimiatsa cu săvdai ................................... 41 Ju s’neg ??.................................................... 42 Rrămăna ...................................................... 44 N’jisuri tărcuti .............................................. 46 Vuscupoia (Moscopolea) ............................. 48 N’Hôră .......................................................... 49 Xenitiau ........................................................ 52 Numta .......................................................... 56 Rrămănj gionj ............................................... 59 Llăndărusha .................................................. 61 Si’afă dininti ................................................. 64 Zborr’oll papu ............................................... 65 Părrcali .......................................................... 69 Nviasta tsa nau ............................................. 70 Valia mari ..................................................... 72 Arhondzj’a rrămănjlu ................................... 75 Thălăndza ...................................................... 77

87

Săvdaia .......................................................... 77 Valentina ....................................................... 80

88

AMANETIA ALL PAPU poezii