Upload
others
View
9
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
1
”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională
continuă la nivel de firmă”
Faza: II. “Analiza caracteristicilor formării profesionale continue
la nivel de firmă”
Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale
Zamfir Ana-Maria (coord.)
Maer-Matei Monica
Mocanu Cristina
Velciu Magdalena
Pîrciog Speranța
Lungu Olivia-Eliza
Grecu Liliana
Militaru Eva
Centrul Național de Pregătire în Statistică
Silvia Pisică
Lavinia Elena Bălteanu
Andreea Cambir
Mihaela Anghel
Cristina Maria Niţulescu
Lucia Cecilia Sinigaglia
Radu Mugur Oprea
Alina Mirela Bălţăţeanu
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
2
Activitatea II.2
Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi
a resurselor financiare alocate, la nivelul IMM-urilor şi al sectoarelor de activitate
Studiu privind evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor
formării continue
Autori: INCSMPS şi CNPS
Iulie 2014
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
3
CUPRINS
1. Introducere
2. Caracteristicile populaţiei de întreprinderi
3. Strategii ale întreprinderilor în domeniul formării profesionale
4. Dimensiunea formării profesionale continue la nivel de firmă
4.1. Ponderea firmelor care au asigurat formare profesională şi incidenţa diferitelor forme
de formare profesională
4.2. Motive pentru care întreprinderile nu au oferit FPC
5. Caracteristici ale formării profesionale
5.1. Participanţii la formare profesională
5.2. Durata medie a cursurilor FPC
5.3. Domenii de formare profesională
5.4. Furnizorii de FPC
5.5. Calitate şi rezultate în activităţile de FPC
6. Resurse financiare alocate formării profesionale
6.1. Cheltuielile cu formarea profesională continuă
6.2. Ponderea firmelor care au accesat programe de sprijin pentru formarea profesională a
angajaţilor
7. Ucenicia la locul de muncă
8. Analiza evoluţiei principalilor indicatori ai formării profesionale continue în
perioada 2010-2013
9. Concluzii
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
4
Rezumat
La nivelul anului 2013, populaţia de întreprinderi cuprindea 51281 firme cu cel puţin 10 salariaţi
care erau concentrate, cu precădere, în activităţi economice precum „comerţ cu ridicata şi cu
amănuntul” (26,1%), „industria prelucrătoare” (23,1%) sau „construcţii” (12,7% din total). După
clasa de mărime, cea mai mare pondere o deţine clasa de întreprinderi mici (80,4%), urmată de
întreprinderile mijlocii (16,3%) şi întreprinderile mari (3,3%).
Doar 1,8% dintre întreprinderi deţineau un centru propriu de formare profesională sau în
comun cu alte întreprinderi în anul 2013. De asemenea, în 6,4% dintre întreprinderi, organizarea
activităţilor de formare profesională se găsesc în responsabilitatea unei persoane sau a unui
departament/serviciu. Aceste aspecte se află în strânsă legătură cu ponderea redusă a
întreprinderilor care realizează, în mod regulat, evaluarea necesităţilor viitoare de aptitudini şi
competenţe ca parte a programului general de dezvoltare a firmei (8,1%). Aproximativ jumătate
dintre întreprinderi nu sunt preocupate de anticiparea necesarului de competenţe. Pe de altă parte,
atunci când se confruntă cu necesităţi de aptitudini şi competenţe, doar un sfert dintre
întreprinderi aleg să asigure formare profesională propriilor angajaţi. În acord cu aceste tendinţe,
doar 6,4% dintre firme alocă, de obicei, un buget special destinat FPC. Totuşi, firmele mari se
dovedesc mult mai interesate de formarea profesională, 43,3% dintre acestea având un buget
alocat FPC. Mai mult, firmele nu încurajează foarte mult angajaţii să urmeze cursuri de formare
profesională pe cont propriu. Astfel, doar 0,8% dintre toate întreprinderile şi 4,4% dintre firmele
mari au acordat concediu de formare profesională în anul 2013.
În anul 2013, ponderea întreprinderilor care au oferit formare profesională continuă a
înregistrat valoarea de 22%. Dimensiunea firmelor influenţează semnificativ tendinţa acestora de
a oferi formare profesională. Astfel, 63,3% dintre întreprinderile mari, 39,5% dintre
întreprinderile mijlocii şi 16,7% dintre cele mici se înscriu în categoria firmelor care au asigurat
FPC. Per total, 13,4% dintre firme au oferit cursuri interne şi/sau externe angajaţilor proprii, iar
19,6% alte forme de FPC. Mai mult, firmele au o mai mare predilecţie către a oferi cursuri
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
5
externe (90,4%) comparativ cu cele interne (45,9%). Principalii furnizori pentru cursurile externe
au fost unităţile private de pregătire, fiind urmate la mare distanţă de unităţile furnizoare de
echipamente. Cele mai multe întreprinderi care nu au organizat FPC în anul 2013 au motivat
acest lucru fie prin preferinţa de a recruta personal nou cu aptitudinile şi competenţele necesare
(67,7%), fie prin faptul că personalul existent corespunde din punctul de vedere al nivelului de
calificare şi competenţă necesar (67,7%).
În anul 2013, rata globală de participare la cursurile de formare profesională continuă a
fost de 22%. Grupa de vârstă 25-54 de ani este cea care înregistrează cea mai mare rată globală
de participare la FPC (23.4%). Rata globală de participare la FPC pentru angajaţii cu nivel ridicat
de educaţie (35.4%) este mult superioară ratelor calculate pentru angajaţii cu nivel scăzut (13%)
sau mediu (18.5%) de educaţie. Majoritatea firmelor care au asigurat formare profesională în
anul 2013 au apelat la cursuri care au avut ca scop dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor
tehnice, practice sau specifice. Alte aptitudini pe care firmele au dorit să le dezvolte au fost:
aptitudinile de soluţionare a problemelor şi aptitudinile de comunicare cu clienţii. Rata de
participare la cursurile de formare profesională continuă, reprezentând ponderea participanţilor la
cursuri FPC în total angajaţi din întreprinderile care au oferit cursuri de formare profesională
continuă, a atins în anul 2013 valoarea de 48%. Rata de participare a fost mai ridicată în rândul
femeilor (53,8%) decât a bărbaţilor (44,3%). De asemenea, rata de participare la FPC a atins în
întreprinderile mari valoarea de 51,7%, comparativ cu 38,8% în IMM-uri.
Costul total al FPC a reprezentat, în anul 2013, 1,2% din costul total al forţei de muncă în
anul 2013. Întreprinderile mari au alocat pentru formare profesională 1,6% din costul forţei de
muncă, iar IMM-urile doar 0,6% (din care, întreprinderile mici 0,4%, iar cele mijlocii 0,8%).
Principalul element de cost este reprezentat de taxele şi plăţile către unităţile furnizoare de FPC.
Nu în ultimul rând, pe fondul schimbărilor legislative recente, incidenţa activităţilor de ucenicie
la locul de muncă este extrem de scăzută.
Ancheta realizată în rândul firmelor generează ca valoarea adăugată culegerea unor
variabile/informații noi comparabile cu statistica oficială în domeniu (ancheta FORPRO 2010),
în vreme ce dimensiunea eșantionului permite extinderea datelor și compararea informațiilor
colectate atât în cifre absolute cât și procentual la nivel de sector de activitate (CAEN rev.2) şi
clasă de mărime.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
6
Beneficiile preconizate pentru Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi
Persoanelor Vârstnice se referă la faptul că rezultatele anchetei permit cunoaşterea evoluțiilor
domeniul FPC între anii 2010 și 2013, informaţii esenţiale în activitatea de formulare şi
implementare de politici publice în domeniu.
Informațiile colectate conduc la atingerea obiectivelor Etapei II, dar asigură şi premisele
necesare realizării evaluării ex-ante a efectelor modelelor propuse de încurajare a investiției în
FPC, preconizată a fi realizate în etapa următoare.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
7
Lista graficelor şi tabelelor
Grafic 1. Structura populaţiei de întreprinderi în 2013, pe regiuni (%)
Grafic 2. Structura populaţiei de întreprinderi în 2013, pe clase de mărime (%)
Grafic 3. Vă rugăm să estimaţi evoluţia cifrei de afaceri în întreprinderea dvs. în anul 2013 comparativ cu anul 2012,
(%)
Grafic 4. „Vă rugăm să estimaţi evoluţia cifrei de afaceri în întreprinderea dvs. în anul 2013 comparativ cu anul
2012”, pe clase de mărime (%)
Grafic 5. „Vă rugăm să estimaţi evoluţia cifrei de afaceri în întreprinderea dvs. în anul 2013 comparativ cu anul
2012”, pe regiuni (%)
Grafic 6. ”În anul 2013, s-au introdus în fabricaţie produse sau servicii noi sau semnificativ îmbunătăţite sau metode
noi de realizare a acestor produse sau servicii?” (%)
Grafic 7. ”În anul 2013, s-au introdus în fabricaţie produse sau servicii noi sau semnificativ îmbunătăţite sau metode
noi de realizare a acestor produse sau servicii?”, pe clase de mărime (%)
Grafic 8.” În anul 2013, întreprinderea dvs. a deţinut şi condus un centru propriu de pregătire FPC sau în comun cu
altă(e) întreprindere(i)?” (%)
Grafic 9. ”În anul 2013, întreprinderea dvs. a deţinut şi condus un centru propriu de pregătire FPC sau în comun cu
altă(e) întreprindere(i)?”, pe clase de mărime (%)
Grafic 10. ”În întreprinderea dvs., există o persoană sau compartiment/unitate care are ca responsabilitate
organizarea FPC (cursuri şi alte forme)?”, (%)
Grafic 11. ”În întreprinderea dvs. există o persoană sau compartiment/unitate care are ca responsabilitate
organizarea FPC (cursuri şi alte forme)?”, pe clase de mărime (%)
Grafic 12. ”Realizaţi, în mod regulat, evaluarea necesităţilor viitoare de aptitudini şi competenţe la nivelul
întreprinderii?”, (%)
Grafic 13. ”Realizaţi, în mod regulat, evaluarea necesităţilor viitoare de aptitudini şi competenţe la nivelul
întreprinderii?”, pe clase de mărime (%)
Grafic 14. ”În întreprinderea dvs. la ce procedeu/procedee recurgeţi, de obicei, atunci când sunteţi confruntaţi cu
nevoi/necesităţi de aptitudini şi competenţe?” (%) – răspuns multiplu
Grafic 15. ”În întreprinderea dvs. la ce procedeu/procedee recurgeţi, de obicei, atunci când sunteţi confruntaţi cu
nevoi/necesităţi de aptitudini şi competenţe?”, pe clase de mărime (%) – răspuns multiplu
Grafic 16. ”Care aptitudini şi competenţe consideraţi că sunt de mare importanţă pentru dezvoltarea în următorii ani
a întreprinderii dvs.?” (%) – răspuns multiplu
Grafic 17. ”Care este aptitudinea/competenţa pe care o consideraţi de cea mai mare importanță?”, (%)
Grafic 18. ”Planificarea formării profesionale continue în întreprindere s-a concretizat într-un plan sau program în
formă scrisă?”, total şi pe clase de mărime (%)
Grafic 19. ”Întreprinderea dvs. are alocat, de obicei, un buget special destinat FPC?”, total şi pe clase de mărime (%)
Grafic 20. ”În întreprinderea dvs. au existat, în anul 2013, acorduri naţionale, sectoriale sau de alt tip între parteneri
sociali, care vizează FPC?”, total şi pe clase de mărime (%)
Grafic 21. ”În anul 2013, întreprinderea dvs. a acordat angajaţilor concediu pentru formare profesională?”, total şi pe
clase de mărime (%)
Grafic 22. ”Care au fost sursele de informare despre FPC utilizate de obicei de întreprindere?”, (%) răspuns multiplu
Grafic 23. Ponderea întreprinderilor care au furnizat FPC în funcţie de forma de formare în 2012 şi 2013, (%
necumulative)
Grafic 24. Ponderea firmelor care au asigurat formare profesională în total întreprinderi în anul 2013, pe forme de
formare, (%)
Grafic 25. Distribuţia firmelor care au oferit FPC pe activităţi economice în 2013, (%)
Grafic 26. Ponderea întreprinderilor care au furnizat FPC în total întreprinderi în 2012 şi 2013, pe activităţi
economice (%)
Grafic 27. Incidenţa formelor de formare profesională pe activităţi economice în anul 2013 (% necumulative)
Grafic 28. Ponderea firmelor care au asigurat formare profesională pe clase de mărime în anul 2012 şi 2013 (%)
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
8
Grafic 29. Ponderea firmelor care au oferit cursuri FPC în funcţie de tipul acestora pe activităţi economice în anul
2013 (% necumulative - în totalul întreprinderilor care au oferit cursuri)
Grafic 30. Ponderea firmelor care au oferit cursuri FPC în funcţie de tipul acestora pe clase de mărime în anul 2013,
(% necumulative - în totalul întreprinderilor care au oferit cursuri)
Grafic 31. Ponderea firmelor care au asigurat FPC în funcţie de forma de proprietate în anul 2012 şi 2013 (%
necumulative)
Grafic 32. Ponderea firmelor care au asigurat FPC pe regiuni în anul 2013, (%)
Grafic 33. Ponderea întreprinderilor care nu au oferit FPC în funcţie de motive în 2013 (%)
Grafic 34. Rata globală de participare la cursurile FPC în anul 2013 pe clase de mărime în funcţie de sex (%)
Grafic 35. Rata globală de participare la cursurile FPC în anul 2013 pe clase de mărime în funcţie de grupa de vârstă
(%)
Grafic 36. Rata globală de participare la cursurile de formare profesională continuă pe clase de mărime în funcţie de
nivelul de educaţie în anul 2013 (%)
Grafic 37. Rata de participare la cursurile de formare profesională continuă pe sexe şi clase de mărime în anul 2013
(%)
Grafic 38. Rate globale de participare pentru alte forme de formare profesională în anul 2013 (%)
Grafic 39. Durata medie a cursurilor FPC pe sexe şi clase de mărime în anul 2013 (ore)
Grafic 40. Durata medie a cursurilor FPC interne/ externe pe clase de mărime în anul 2013 (ore)
Grafic 41. Durata medie a cursurilor FPC interne/externe în programul de lucru pe clase de mărime în anul 2013
(ore)
Grafic 42. Ponderea firmelor care au oferit FPC în funcţie de aptitudinile şi competenţele spre care s-au orientat
cursurile FPC organizate în anul 2013 (%)
Grafic 43. Cele mai importante aptitudini/competenţe prin prisma volumului de ore în 2013 (%)
Grafic 44. Ponderea firmelor care au oferit FPC în funcţie de aptitudinile şi competenţele spre care s-au orientat
cursurile FPC organizate în anul 2013, pe clase de mărime (%)
Grafic 45. Ponderea firmelor în funcţie de furnizorii de FPC la care au apelat pentru cursurile externe în 2013 (%)
Grafic 46. Ponderea firmelor pe clase de mărime în funcţie de furnizorii de FPC la care au apelat pentru cursurile
externe în 2013 (%)
Grafic 47. ”Care au fost, în anul 2013, aspectele luate în considerare în vederea asigurării calităţii FPC?”, pe clase de
mărime (%)
Grafic 48. ”Vă rugăm să evaluaţi impactul formării profesionale desfăşurate în anul 2013 asupra performanţelor
lucrătorilor din întreprinderea dvs.” (%)
Grafic 49. Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă în 2013, pe total şi pe clase de mărime: IMM (din
care întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (%)
Grafic 50. Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă în 2013, pe activităţi economice (%)
Grafic 51. Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă în 2013, pe regiuni (%)
Grafic 52. Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă în 2013, în funcţie de evoluţia cifrei de afaceri în
anul 2013 comparativ cu anul 2012 (%)
Grafic 53. Costul mediu al cursurilor pe participant în 2013, pe total şi pe clase de mărime: IMM (din care
întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (RON)
Grafic 54. Costul mediu al cursurilor pe participant în 2013, pe activităţi economice (RON)
Grafic 55. Costul mediu orar al cursurilor în 2013, pe total şi pe clase de mărime: IMM (din care întreprinderi mici
şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (RON)
Grafic 56. Costul mediu orar al cursurilor în 2013, pe activităţi economice (RON)
Grafic 57. Costul mediu FPC pe participant în 2013, pe total şi pe clase de mărime: IMM (din care întreprinderi mici
şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (RON)
Grafic 58. Costul mediu FPC pe participant în 2013, pe activităţi economice (RON)
Grafic 59. Costul mediu FPC orar în 2013, pe total şi pe clase de mărime: IMM (din care întreprinderi mici şi
întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (RON)
Grafic 60. Costul mediu FPC orar în 2013, pe activităţi economice (RON)
Grafic 61. Distribuţia întreprinderilor după elementele de cost ale cursurilor FPC (interne şi externe) realizate în anul
2013 (% necumulative)
Grafic 62. Structura costurilor cu cursurile FPC în 2013, pe elemente de cost (%)
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
9
Grafic 63. Ponderea firmelor care au avut încasări din fonduri naţionale sau internaţionale sau au beneficiat de
subvenţii în scopul finanţării cursurilor de formare profesională în anul 2013 (%)
Grafic 64. Încasări din fonduri naţionale sau internaţionale sau subvenţii obţinute în scopul finanţării cursurilor de
formare profesională în 2013, pe total şi pe clase de mărime (RON)
Grafic 65. Structura încasărilor din fonduri naţionale sau internaţionale sau subvenţii obţinute în scopul finanţării
cursurilor de formare profesională în 2013, pe surse de finanţare (%)
Grafic 66. ”În anul 2013, în întreprinderea dvs. s-au desfăşurat activităţi de ucenicie la locul de muncă?”, (%)
Grafic 67. Distribuţia participanţilor la programele de ucenicie desfăşurate în întreprinderi în anul 2013 după nivelul
de calificare (%)
Grafic 68. ”Care au fost furnizorii de formare profesională pentru programele de ucenicie organizate de
întreprinderea dvs. în anul 2013?” (%)
Grafic 69.”Care au fost motivele pentru care întreprinderea dvs. nu a organizat astfel de programe în 2013?” (%) –
răspuns multiplu
Grafic 70. ”Care au fost motivele pentru care întreprinderea dvs. nu a organizat astfel de programe în 2013?”, pe
clase de mărime (%) – răspuns multiplu
Tabel 1. Structura populaţiei de întreprinderi în 2013, pe activităţi economice (%)
Tabel 2. Structura populaţiei de întreprinderi în 2013, pe forme de proprietate (%)
Tabel 3. Structura populaţiei de întreprinderi în 2013, pe forme juridice (%)
Tabel 4. „Vă rugăm să estimaţi evoluţia cifrei de afaceri în întreprinderea dvs. în anul 2013 comparativ cu anul
2012”, pe activităţi economice (%)
Tabel 5. ”În anul 2013, s-au introdus în fabricaţie produse sau servicii noi sau semnificativ îmbunătăţite sau metode
noi de realizare a acestor produse sau servicii?”, pe activităţi economice (%)
Tabel 6. ”În anul 2013, întreprinderea dvs. a deţinut şi condus un centru propriu de pregătire FPC sau în comun cu
altă(e) întreprindere(i)?”, pe activităţi economice (%)
Tabel 7. ”În întreprinderea dvs. există o persoană sau compartiment/unitate care are ca responsabilitate organizarea
FPC (cursuri şi alte forme)?”, pe activităţi economice (%)
Tabel 8. ”Realizaţi, în mod regulat, evaluarea necesităţilor viitoare de aptitudini şi competenţe la nivelul
întreprinderii?”, pe activităţi economice (%)
Tabel 9. ”În întreprinderea dvs. la ce procedeu/procedee recurgeţi, de obicei, atunci când sunteţi confruntaţi cu
nevoi/necesităţi de aptitudini şi competenţe?”, pe activităţi economice (%) – răspuns multiplu
Tabel 10. ”Care este aptitudinea/competenţa pe care o consideraţi de cea mai mare importanță?”, pe clase de mărime
(%)
Tabel 11. ”Care este aptitudinea/competenţa pe care o consideraţi de cea mai mare importanță?”, pe activităţi
economice (%)
Tabel 12. ”Planificarea formării profesionale continue în întreprindere s-a concretizat într-un plan sau program în
formă scrisă?”, pe activităţi economice (%)
Tabel 13. ” Întreprinderea dvs. are alocat, de obicei, un buget special destinat FPC?”, pe activităţi economice (%)
Tabel 14. ”În întreprinderea dvs. au existat, în anul 2013, acorduri naţionale, sectoriale sau de alt tip între parteneri
sociali, care vizează FPC?”, pe activităţi economice (%)
Tabel 15. ”În anul 2013, întreprinderea dvs. a acordat angajaţilor concediu pentru formare profesională?”, pe
activităţi economice (%)
Tabel 16. ”Care a fost numărul total al orelor acordate drept concediu pentru formare profesională în anul 2013?”
Tabel 17. Ponderea firmelor care au asigurat FPC pe clase de mărime şi categorii de formare în anul 2013 (%)
Tabel 18. Frecvenţa motivelor pentru care întreprinderile nu au oferit FPC în funcţie de clasa de mărime în anul
2013 (%)
Tabel 19. Rata globală de participare la cursurile FPC în anul 2013 pe activităţi economice (%)
Tabel 20. Rata de participare la cursurile de formare profesională continuă pe activităţi economice în anul 2013 (%)
Tabel 21. Durata medie a cursurilor FPC pe activităţi economice în funcţie de sex în anul 2013 (ore)
Tabel 22. Durata medie a cursurilor FPC interne/externe pe activităţi economice în 2013 (ore)
Tabel 23. Costurile cu formarea profesională continuă în anul 2013, pe total şi pe clase de mărime: IMM (din care
întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (RON)
Tabel 24. Costurile cu formarea profesională continuă în anul 2013, pe activităţi economice (RON)
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
10
Tabel 25. ”În anul 2013, în întreprinderea dvs. s-au desfăşurat activităţi de ucenicie la locul de muncă?”, pe total şi
pe clase de mărime: IMM (din care întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (%)
Tabel 26. ”În anul 2013, în întreprinderea dvs. s-au desfăşurat activităţi de ucenicie la locul de muncă?”, pe activităţi
economice (%)
Tabel 27. Timpul total petrecut de ucenici în cadrul programelor de ucenicie în anul 2013, pe total şi pe clase de
mărime: IMM (din care întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (om-ore)
Tabel 28. Costurile întreprinderilor cu programele de ucenicie în anul 2013,pe total şi pe clase de mărime (RON)
Tabel 29. Costul mediu al programelor de ucenicie pe participant şi costul mediu orar al programelor de ucenicie,pe
total şi pe clase de mărime (RON)
Tabel 30. Ponderea întreprinderilor care au furnizat FPC în total întreprinderi, pe activităţi ale economiei naţionale şi
clase de mărime (%)
Tabel 31. Ponderea întreprinderilor care au furnizat cursuri FPC în total întreprinderi, pe activităţi ale economiei
naţionale şi clase de mărime (%)
Tabel 32 Rata globală de participare la cursurile de formare profesională continuă, pe sexe, activităţi ale economiei
naţionale şi clase de mărime (%)
Tabel 33 Rata de participare la cursurile de formare profesională continuă, pe sexe, activităţi ale economiei naţionale
şi clase de mărime (%)
Tabel 34 Durata medie a cursurilor FPC, pe activităţi ale economiei naţionale şi clase de mărime (om-ore)
Tabel 35 Costul mediu al cursurilor per participant (lei)
Tabel 36 Costul total al formării profesionale continue (lei)
Tabel 37. Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă (%)
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
11
1. Introducere
În contextul progreselor tehnologice actuale, a globalizării economice, creşterii nivelului de
concurenţă, precum şi a necesităţilor de restructurare resimţite în multe ramuri economice şi
firme, formarea profesională continuă ar trebui să capete o importanţă sporită. Astfel, investiţiile
firmelor pentru îmbunătăţirea competenţelor capitalului uman reprezintă factori esenţiali pentru
consolidarea avantajului lor competitiv şi pentru reluarea şi accelerarea dezvoltării economice. În
aceste condiţii, studiul de faţă urmăreşte să ofere o imagine comprehensivă asupra
comportamentului firmelor în domeniul formării profesionale continue.
Obiectivul prezentului studiu este de a evalua incidenţa, nivelul şi intensitatea investiţiilor
întreprinderilor româneşti în formarea profesională continuă a propriilor angajaţi, respectiv de a
caracteriza programele de formare profesională continuă şi participanţii la acestea. Pentru
atingerea acestui obiectiv, în aprilie 2014, a fost realizată o anchetă sociologică în 5000 de firme,
reprezentativă la nivelul IMM-urilor şi sectoarelor de activitate. Metodologia de anchetă asigură
comparabilitatea rezultatelor cu statistica oficială în domeniu (Ancheta privind Formarea
Profesională în Întreprinderi). De asemenea, similar statisticilor oficiale, rezultatele obţinute la
nivelul eşantionului au fost supuse procedurilor de extindere pentru a permite dimensionarea
activităţilor de formare profesională pentru întreaga populaţie de întreprinderi. Informaţiile
culese la nivelul firmelor şi prezentate în acest raport se referă la structura şi strategia
întreprinderilor în domeniul formării profesionale, caracteristicile programelor de formare
profesionale (incidenţă şi tipuri de formare profesională, structura participanţilor, domeniul
formării, principalii furnizori, costurile cu formarea profesionale pe elemente de cost) şi motivele
pentru care întreprinderile nu au oferit formare profesională.
Rezultatele studiului de faţă servesc la o mai bună înţelegere a modalităţii în care firmele
româneşti decid să investească în formare profesională, respectiv a volumului şi direcţiei
investiţiilor. În aceste condiţii, concluziile obţinute pot servi la fundamentarea politicilor publice
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
12
în domeniul formării profesionale, cu referire specială asupra măsurilor de stimulare a
investiţiilor firmelor în acest domeniu.
2. Caracteristicile populaţiei de întreprinderi
în anul 2013, populaţia de întreprinderi cu cel puţin 10 angajaţi era formată din 51281 firme
distribuţia întreprinderilor după CAEN indică o mai mare concentrate în activităţi economice
precum „comerţ cu ridicata şi cu amănuntul” (26,1%), „industria prelucrătoare” (23,1%) sau
„construcţii” (12,7%)
după clasa de mărime, cea mai mare pondere o deţine clasa de întreprinderi mici (80,4%),
urmată de întreprinderile mijlocii (16,3%) şi întreprinderile mari (3,3%)
În anul 2013, conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională, populaţia de
întreprinderi cu cel puţin 10 angajaţi (51281 firme) cuprindea, preponderent, firme cu activităţi
economice încadrate în secţiunea „comerţ cu ridicata şi cu amănuntul” (26,1%), „industria
prelucrătoare” (23,1%) sau „construcţii” (12,7%). De asemenea, populaţia de întreprinderi
prezintă o concentrare semnificativă în activităţi economice precum „hoteluri şi restaurante”
(7,6%), „transport şi depozitare” (6,9%), „activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (5,2%),
„agricultură, silvicultură şi pescuit” (5,1%), „activităţi de servicii administrative şi suport” (4%)
sau „informaţii şi comunicaţii” (3%). Un număr comparativ mai mic de întreprinderi au activităţi
în „distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor” (1,4%), „alte activităţi de servicii”
(1,3%), „activităţi de spectacole, culturale şi recreative” şi „intermedieri financiare şi asigurări”
(cu câte 0,9%), sau „industria extractivă”, „tranzacţii imobiliare” (cu câte 0,6%), ori în “producţia
şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaz” (0,4%).
Tabel 1. Structura populaţiei de întreprinderi în 2013, pe activităţi economice (%)
Secţiuni CAEN rev. 2 %
Agricultură, silvicultură şi pescuit 5.1
Industria extractivă 0.6
Industria prelucrătoare 23.1
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaz 0.4
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
13
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor 1.4
Construcţii 12.7
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 26.1
Transport şi depozitare 6.9
Hoteluri şi restaurante 7.6
Informaţii şi comunicaţii 3
Intermedieri financiare şi asigurări 0.9
Tranzacţii imobiliare 0.6
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 5.2
Activităţi de servicii administrative şi suport 4
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 0.9
Alte activităţi de servicii 1.3
Total 100 Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
În acord cu nivelul de dezvoltare economică, întreprinderile sunt distribuite neuniform între cele
opt regiuni de dezvoltare ale României. Un număr mai mare de întreprinderi îşi desfăşoară
activitatea în regiunea Bucureşti Ilfov (22,0%), precum şi în regiunea Nord Vest (16,6%), în
regiunea Centru (14%) sau în regiunea Vest (12,6%). Restul întreprinderilor sunt localizate în
regiunea Sud Vest (9,6%), în regiunea Sud şi Sud Est (câte 8,5%) şi în regiunea Nord Est (8,1%).
Grafic 1. Structura populaţiei de întreprinderi în 2013, pe regiuni (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
14
Din punctul de vedere al numărului de salariaţi, cea mai mare pondere o deţine clasa de
întreprinderi mici (80,4%), urmată de întreprinderile mijlocii (16,3%) şi întreprinderile mari
(3,3%). Aşadar, populaţia de firme din România se constituie în marea ei majoritate din IMM-
uri, firme care se caracterizează atât prin dinamism, cât şi prin vulnerabilitate crescută
comparativ cu categorie firmelor mari.
Grafic 2. Structura populaţiei de întreprinderi în 2013, pe clase de mărime (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Populaţia de întreprinderi variază după forma de proprietate asupra capitalului social. Cele mai
multe întreprinderi sunt cele în care forma de proprietate este autohtonă integral privată (87,3%).
Un număr mai mic de întreprinderi au forma de proprietate integral străină (9,2%) sau proprietate
integrală de stat (1,7%). Cele mai puţine întreprinderi investigate sunt cele cu proprietate
majoritară de stat (0,2%), proprietate majoritară privată (0,6%), proprietate cooperatistă (0,9%)
sau proprietate publică de interes naţional şi local (0,1%).
Tabel 2. Structura populaţiei de întreprinderi în 2013, pe forme de proprietate (%)
Forme de proprietate %
Proprietate integrală de stat 1.7
Proprietate majoritară de stat 0.2
Proprietate majoritară privată 0.6
Proprietate autohtonă integral privată 87.3
Proprietate cooperatistă 0.9
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
15
Proprietate integral străină 9.2
Proprietate publică de interes naţional şi local 0.1
Total 100 Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
De asemenea, întreprinderile variază în funcţie de forma juridică de organizare a întreprinderii.
Majoritatea acestora se organizează ca societăţi cu răspundere limitată (89,8%), urmate de
întreprinderi cu forma juridică de „societate pe acţiuni” (7,9%). Mai puţin numeroase sunt cele
cu forma „regie autonomă” (0,4%), „societate în nume colectiv” (0,1%), „societate (cooperativă)
meşteşugărească” (0,8%), „societate (cooperativă) de credit” (0,1%), „societăţi agricole” (0,8%)
sau cu „alte forme juridice” (0,1%).
Tabel 3. Structura populaţiei de întreprinderi în 2013, pe forme juridice (%)
Forma juridică %
Regie autonomă 0.4
Societate în nume colectiv 0.1
Societate pe acţiuni 7.9
Societate cu răspundere limitată 89.8
Societate (cooperativă) meşteşugărească 0.8
Societate (cooperativă) de consum 0
Societate (cooperativă) de credit 0.1
Societăţi agricole 0.8
Alte forme juridice 0.1
Total 100 Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Cifra de afaceri, respectiv suma totală a veniturilor din operaţiunile comerciale efectuate de
firmă, respectiv vânzarea de mărfuri şi produse într-o perioadă de timp determinată, a cunoscut o
evoluţie pozitivă în anul 2013 comparativ cu anul 2012 în 41,2% dintre întreprinderi, dar a
înregistrat o evoluţie negativă în 39,3% din întreprinderi. Unele unităţi (19,5% din total) nu au
putut oferi informaţii din motive obiective legate de raportare şi încheierea exerciţiului fiscal.
Rezultatele analizei evoluţiei cifrei de afaceri în anul 2013 comparativ cu anul 2012, pe
clase de mărime, arată că 41,2% din totalul întreprinderilor mici şi mijlocii au înregistrat creşteri
ale cifrei de afaceri, iar 39,8% au înregistrat scăderi. În cazul întreprinderilor mari, se observă că
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
16
41,1% au raportat o creştere a cifrei de afaceri, iar un procent comparativ mai mic, respectiv 25%
dintre întreprinderile mari au înregistrat scăderi ale indicatorului. Rezultatul nu este reprezentativ
deoarece numărul unităţilor care nu au putut aprecia evoluţia cifrei de afaceri a fost semnificativ
(aproape 34%), probabil datorită graficului de raportare fiscală, însă arată faptul că IMM-urile s-
au confruntat cu dificultăţi mai accentuate în cursul anului trecut.
Grafic 3. „Vă rugăm să estimaţi evoluţia cifrei de afaceri în întreprinderea dvs. în anul
2013 comparativ cu anul 2012”, (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Grafic 4. „Vă rugăm să estimaţi evoluţia cifrei de afaceri în întreprinderea dvs. în anul
2013 comparativ cu anul 2012”, pe clase de mărime (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Analizând evoluţia cifrei de afaceri a întreprinderilor în funcţie de tipul de activitate economică,
observăm faptul că performanţele întreprinderilor au variat semnificativ. Astfel, în anul 2013
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
17
comparativ cu anul 2012, majoritatea unităţilor ce au activat în agricultură au înregistrat creşteri
ale cifrei de afaceri (70%) şi doar 24,1% dintre acestea au înregistrat pierderi. O performanţă
bună au înregistrat şi întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în construcţii, urmare a
redresării şi relansării economice. Jumătate dintre unităţile din construcţii (51,9%) au raportat o
creştere a cifrei de afaceri şi doar 37,2% s-au confruntat cu scăderea volumului afacerilor, iar
10,9% nu au putut aprecia. O altă ramură de activitate cu rezultate bune este cea de „intermedieri
financiare şi asigurări” deoarece în 48,5% dintre unităţi cifra de afaceri a crescut şi doar în 19,3%
a scăzut. Pe de altă parte, volumul afacerilor a scăzut în anul 2013 comparativ cu anul 2012 în
62% dintre unităţile cu activitate de ”producţie şi furnizarea de energie electrică, termică, gaz”.
De asemenea, în sectorul de „activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice”, s-a înregistrat o
pondere importantă de unităţi care au semnalat scăderea cifrei de afaceri (51,8%) concomitent cu
27,4% care au consemnat o creştere a indicatorului, cel mai mic procent din analiza noastră.
Tabel 4. „Vă rugăm să estimaţi evoluţia cifrei de afaceri în întreprinderea dvs. în anul 2013
comparativ cu anul 2012”, pe activităţi economice (%)
A
crescut
A
scăzut
Nu pot
aprecia Total
Agricultură, silvicultură şi pescuit 70.0% 24.1% 5.9% 100%
Industria extractivă 35.6% 44.9% 19.5% 100%
Industria prelucrătoare 46.4% 37.8% 15.8% 100%
Producţia şi furnizarea de energie electrică si termică, gaz 30.7% 61.9% 7.4% 100%
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor 38.7% 36.4% 24.9% 100%
Construcţii 51.9% 37.2% 10.9% 100%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 29.1% 47.5% 23.4% 100%
Transport şi depozitare 41.8% 37.7% 20.6% 100%
Hoteluri şi restaurante 39.9% 35.7% 24.4% 100%
Informaţii şi comunicaţii 39.1% 31.8% 29.0% 100%
Intermedieri financiare şi asigurări 48.5% 19.3% 32.2% 100%
Tranzacţii imobiliare 41.4% 27.9% 30.7% 100%
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 27.4% 51.8% 20.8% 100%
Activităţi de servicii administrative şi suport 44.4% 33.2% 22.4% 100%
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 36.0% 17.2% 46.8% 100%
Alte activităţi de servicii 36.5% 29.2% 34.3% 100%
Total 41.2% 39.3% 19.5% 100% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
18
Analiza la nivel regional relevă performanţe mai bune înregistrate de întreprinderile din regiunea
Nord Vest unde 47,8% dintre unităţi declară creşteri şi 32,5% scăderi ale cifrei de afaceri. O
situaţie favorabilă se regăseşte şi în regiunea Sud, Centru şi Sud Est. Distribuţia este inversată în
cazul unităţilor din regiunile Vest şi Sud Vest. Astfel, în regiunea Vest, ponderea întreprinderilor
care declară scăderea cifrei de afaceri (43,6%) este mai mare decât a întreprinderilor care reuşesc
să crească volumul afacerilor în 2013 (28,3%). Similar, în regiunea Sud Vest, 48,1% dintre
întreprinderi raportează scăderea cifrei de afaceri, comparativ cu 38,9% care au avut creşteri.
Grafic 5. „Vă rugăm să estimaţi evoluţia cifrei de afaceri în întreprinderea dvs. în anul
2013 comparativ cu anul 2012”, pe regiuni (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Inovarea, dezvoltarea şi introducerea noilor produse sunt esenţiale în susţinerea creşterii viitoare
a volumului veniturilor totale (cifra de afaceri), pentru dezvoltarea activităţii şi chiar pentru
supravieţuirea întreprinderii pe piaţă, în noile condiţii ale mediului dinamic. Introducerea unor
produse şi servicii noi sau îmbunătăţite, împreună cu metodele de realizare (concept, strategie,
organizare, studiu de piaţa ş.a.) defineşte preocuparea spre inovare, dezvoltarea afacerii,
adaptarea la schimbare, respectiv transformarea ideilor în produse şi servicii în sprijinul creşterii
profitului şi competitivităţii întreprinderii. Dezvoltarea implică utilizarea eficientă a
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
19
competenţelor resursei umane, dobândite sau formate, în diferite contexte: formal, non-formal
sau informal. În acest context, formarea profesională devine strategică.
La nivelul întreprinderilor investigate, doar 7,9% din total afirmă că au introdus produse,
servicii sau metode noi sau îmbunătăţite în cursul anului 2013. Din păcate, în marea majoritate a
cazurilor (92,1%), întreprinderile nu au întreprins acţiuni în sensul introducerii de noi produse,
ceea ce poate avea efecte negative supra competitivităţii.
Grafic 6. ”În anul 2013, s-au introdus în fabricaţie produse sau servicii noi sau semnificativ
îmbunătăţite sau metode noi de realizare a acestor produse sau servicii?” (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Grafic 7. ”În anul 2013, s-au introdus în fabricaţie produse sau servicii noi sau semnificativ
îmbunătăţite sau metode noi de realizare a acestor produse sau servicii?”, pe clase de
mărime (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
20
Întreprinderile abordează diferit această problematică, în funcţie de clasa de mărime. Astfel,
ponderea IMM-urilor care introduc produse, servicii, metode noi sau îmbunătăţite este foarte
mică (7,5%) comparativ cu cea a întreprinderilor care nu introduc produse noi (92,5%). Situaţia
este puţin mai bună în cazul întreprinderilor mari. Acestea dezvoltă noi produse sau servicii în
procent de 21,4%, fapt ce indică un context mai favorabil formării profesionale.
Cum era de aşteptat, într-o perioadă dominată de progres tehnologic şi informatic, cele
mai multe întreprinderi care au introdus produse, servicii, metode noi sau îmbunătăţite sunt cele
cu activitate economică în ”informaţii şi comunicaţii” (18,6%). Ponderi mai mari de întreprinderi
care au introdus în fabricaţie produse sau servicii noi activează în „industria prelucrătoare”
(12,8%), „agricultură, silvicultură şi pescuit” (11,9%) şi ”construcţii” (11%).
Tabel 5. ”În anul 2013, s-au introdus în fabricaţie produse sau servicii noi sau semnificativ
îmbunătăţite sau metode noi de realizare a acestor produse sau servicii?”, pe activităţi
economice (%)
da nu Total
Agricultură, silvicultură şi pescuit 11.9% 88.1% 100.0%
Industria extractivă 1.4% 98.6% 100.0%
Industria prelucrătoare 12.8% 87.2% 100.0%
Producţia şi furnizarea de energie electrică si termică, gaz 3.9% 96.1% 100.0%
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor 2.4% 97.6% 100.0%
Construcţii 11.0% 89.0% 100.0%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 3.2% 96.8% 100.0%
Transport şi depozitare 6.2% 93.8% 100.0%
Hoteluri şi restaurante 6.0% 94.0% 100.0%
Informaţii şi comunicaţii 18.6% 81.4% 100.0%
Intermedieri financiare şi asigurări 8.3% 91.7% 100.0%
Tranzacţii imobiliare 100.0% 100.0%
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 5.3% 94.7% 100.0%
Activităţi de servicii administrative şi suport 4.7% 95.3% 100.0%
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 1.4% 98.6% 100.0%
Alte activităţi de servicii 6.1% 93.9% 100.0%
Total 7.9% 92.1% 100.0% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
21
3. Strategii ale întreprinderilor în domeniul formării profesionale
în anul 2013, doar 1,8% dintre întreprinderi deţineau un centru propriu de formare
profesională sau în comun cu alte întreprinderi
în 6,4% dintre întreprinderi organizarea activităţilor de formare profesională se găsesc în
responsabilitatea unei persoane sau a unui departament/serviciu
8,1% dintre întreprinderi realizează în mod regulat evaluarea necesităţilor viitoare de
aptitudini şi competenţe ca parte a programului general de dezvoltare a firmei, iar aproape
50% dintre întreprinderi nu sunt preocupate de anticiparea necesarului de competenţe
în situaţia în care se confruntă cu necesităţi de aptitudini şi competenţe, doar un sfert dintre
întreprinderi aleg să asigure formare profesională propriilor angajaţi
doar 6,4% dintre firme alocă, de obicei, un buget special destinat FPC. Firmele mari se
dovedesc mult mai interesate de formarea profesională, 43,3% dintre acestea având un buget
special alocat FPC.
doar 0,8% dintre întreprinderi au acordat concediu de formare profesională în anul 2013
Pe măsură ce întreprinderile se dezvoltă, pentru a face faţă noilor provocări, este nevoie de
angajaţi cu abilităţi şi competenţe adecvate, necesare noilor condiţii, pentru îndeplinirea
sarcinilor de lucru şi obiectivelor propuse. În acest proces, un rol determinant îl are politica de
formare profesională.
La nivelul întreprinderii, formarea profesională se poate realiza într-un centru de formare
propriu sau prin intermediul unor furnizori de formare externi. Din totalul întreprinderilor, doar
1,8% aveau şi conduceau un centru propriu de pregătire FPC sau în comun cu altă(e)
întreprindere(i), în anul 2013, însă marea majoritate (98,2%) nu avea un astfel de centru.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
22
Grafic 8.”În anul 2013, întreprinderea dvs. a deţinut şi condus un centru propriu de
pregătire FPC sau în comun cu altă(e) întreprindere(i)?” (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Abordarea este oarecum diferită în cazul întreprinderilor mari deoarece un procent mai mare de
unităţi aveau şi conduceau, în 2013, un centru propriu de pregătire FPC (12,3%), comparativ cu
doar 1,5% dintre IMM-uri.
Grafic 9. ”În anul 2013, întreprinderea dvs. a deţinut şi condus un centru propriu de
pregătire FPC sau în comun cu altă(e) întreprindere(i)?”, pe clase de mărime (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
23
O concentrare mai mare de întreprinderi care deţin sau conduc un centru de formare se află
printre unităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul „activităţi profesionale, ştiinţifice şi
tehnice” (12%), „intermedieri financiare şi asigurări” (8,5%), urmate de unităţile cu ”alte
activităţi de servicii” (7,8%).
Tabel 6. ”În anul 2013, întreprinderea dvs. a deţinut şi condus un centru propriu de
pregătire FPC sau în comun cu altă(e) întreprindere(i)?”, pe activităţi economice (%)
da nu Total
Agricultură, silvicultură şi pescuit 0.0% 100.0% 100.0%
Industria extractivă 2.1% 97.9% 100.0%
Industria prelucrătoare 1.9% 98.1% 100.0%
Producţia şi furnizarea de energie electrică si termică, gaz 3.4% 96.6% 100.0%
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor 0.6% 99.4% 100.0%
Construcţii 0.8% 99.2% 100.0%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 0.2% 99.8% 100.0%
Transport şi depozitare 0.6% 99.4% 100.0%
Hoteluri şi restaurante 0.3% 99.7% 100.0%
Informaţii şi comunicaţii 4.9% 95.1% 100.0%
Intermedieri financiare şi asigurări 8.5% 91.5% 100.0%
Tranzacţii imobiliare 100.0% 100.0%
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 12.0% 88.0% 100.0%
Activităţi de servicii administrative şi suport 4.4% 95.6% 100.0%
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 100.0% 100.0%
Alte activităţi de servicii 7.8% 92.2% 100.0%
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
În unele întreprinderi, realizarea activităţii de formare profesională este desemnată ca fiind
responsabilitatea unei persoane anume, care are sarcini exacte în acest sens. În 6,4% dintre
întreprinderile analizate, există o persoană sau compartiment/unitate care au ca responsabilitate
organizarea FPC, dar în 93,6% dintre cazuri, nu exista o astfel de delegare. Situaţia este, totuşi,
diferită în întreprinderi în funcţie de clasa de mărime.
În IMM-uri, incidenţa alocării responsabilităţii privind formarea către o persoană sau
compartiment/unitate este chiar sub valoarea medie, înregistrându-se doar 5,3% dintre
întreprinderi în care se găseşte această situaţie. În schimb, în întreprinderile mari, există o
abordare diferită care este mai favorabilă formării profesionale, astfel, în 40,1% dintre cazuri
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
24
există o persoană sau compartiment/unitate care are ca responsabilitate organizarea FPC. Faptul
este explicabil prin însăşi existenţa unui număr mare de angajaţi şi necesitatea dezvoltării
politicilor de resurse umane.
Grafic 10. ”În întreprinderea dvs., există o persoană sau compartiment/unitate care are ca
responsabilitate organizarea FPC (cursuri şi alte forme)?”, (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Grafic 11. ”În întreprinderea dvs. există o persoană sau compartiment/unitate care are ca
responsabilitate organizarea FPC (cursuri şi alte forme)?”, pe clase de mărime (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
25
Existenţa unei persoane sau compartiment cu responsabilitate în organizarea FPC este mai des
întâlnită în întreprinderile cu activitate în „producţia şi furnizarea de energie electrică si termică,
gaz”, respectiv 18,2% din totalul unităţilor din acest sector. De asemenea, 17% dintre
întreprinderile de „intermedieri financiare şi asigurări” au o persoană sau compartiment/unitate
responsabile de organizarea FPC precum şi 15,5% din întreprinderile cu activităţi de „informaţii
şi comunicaţii”. Rezultatul poate fi corelat pozitiv cu faptul că, în aceste sectoare de activitate, se
regăsesc mai multe unităţi în care există un centru propriu, sau în comun, de pregătire continuă.
Tabel 7. ”În întreprinderea dvs. există o persoană sau compartiment/unitate care are ca
responsabilitate organizarea FPC (cursuri şi alte forme)?”, pe activităţi economice (%)
da nu Total
Agricultură, silvicultură şi pescuit 2.4% 97.6% 100.0%
Industria extractivă 7.2% 92.8% 100.0%
Industria prelucrătoare 6.4% 93.6% 100.0%
Producţia şi furnizarea de energie electrică si termică, gaz 18.2% 81.8% 100.0%
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor 9.6% 90.4% 100.0%
Construcţii 2.7% 97.3% 100.0%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 6.1% 93.9% 100.0%
Transport şi depozitare 2.5% 97.5% 100.0%
Hoteluri şi restaurante 5.8% 94.2% 100.0%
Informaţii şi comunicaţii 15.5% 84.5% 100.0%
Intermedieri financiare şi asigurări 17.0% 83.0% 100.0%
Tranzacţii imobiliare 11.0% 89.0% 100.0%
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 12.2% 87.8% 100.0%
Activităţi de servicii administrative şi suport 12.7% 87.3% 100.0%
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 2.0% 98.0% 100.0%
Alte activităţi de servicii 14.1% 85.9% 100.0%
Total 6.4% 93.6% 100.0% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Pentru ca programele de instruire să aibă eficacitatea dorită, este util ca formarea să fie integrată
în politica generală a firmei în domeniu şi să fie precedată de o evaluare a angajaţilor din punct
de vedere al cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor necesare şi/sau deţinute. În acest fel,
formarea profesională devine parte constitutivă a dezvoltării resurselor umane. Evaluarea
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
26
necesităţilor de aptitudini şi competenţe este o activitate fundamentală pentru a identifica nevoia
de formare potrivit obiectivelor şi/sau strategiilor organizaţionale. Totuşi, aproximativ jumătate
dintre întreprinderi (48,4%) declară că nu evaluează necesităţile viitoare de aptitudini şi
competenţe. În celelalte întreprinderi, există preocupare pentru acest lucru, dar în 43,5% dintre
unităţi, evaluarea nu se face în mod regulat, respectiv semestrial, anual etc. Doar în 8,1% dintre
întreprinderi se face evaluarea necesităţilor viitoare de aptitudini şi competenţe, ca parte a
programului general de dezvoltare a întreprinderii.
Grafic 12. ”Realizaţi, în mod regulat, evaluarea necesităţilor viitoare de aptitudini şi
competenţe la nivelul întreprinderii?”, (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Mai multe IMM-uri, comparativ cu populaţia de întreprinderi pe ansamblu, se află în situaţia de a
nu evalua necesităţile viitoare de aptitudini şi competenţe (49,2%), în timp ce 43,6% realizează
acest lucru, dar nu în mod regulat. Doar 7,2% dintre IMM-uri integrează evaluarea necesităţilor
viitoare de aptitudini şi competenţe în programul general de dezvoltare a întreprinderii. Dintre
întreprinderile mari, un procent comparativ mai mic (23,5%) nu evaluează nevoia aptitudini şi
competenţe, iar 42,3% realizează evaluarea, dar nu în mod regulat. Situaţia este mult mai bună în
cazul întreprinderilor mari care încearcă să anticipeze necesarul de aptitudini şi competenţe ca
parte a programului general de dezvoltare a întreprinderilor (34,2%). În acest caz, putem vorbi
despre politici de dezvoltare a resurselor umane coerente şi eficiente.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
27
Dacă analizăm activitatea de evaluare a necesităţilor viitoare de aptitudini şi competenţe
în funcţie de apartenenţa la diferitele sectoare de activitate economică, observăm că incidenţa
activităţii de evaluare ca parte a programului de dezvoltare este ridicată în sectorul de „activităţi
profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (27,7%), urmate de „intermedieri financiare şi asigurări”
(19,8%), şi cu acelaşi procent (18,2%) unităţile de „producţie şi furnizarea de energie electrică si
termică” şi „informaţii şi comunicaţii”. La polul opus, mai mult de jumătate dintre întreprinderi
nu realizează evaluarea necesităţilor viitoare de aptitudini şi competenţe în cazul „activităţilor de
spectacole, culturale şi recreative” (62,9%), „tranzacţii imobiliare” (62%), „comerţ cu ridicata şi
cu amănuntul” (59,1%), „hoteluri şi restaurante” (58,4%), „industria extractivă” (56,4%) sau
”agricultură, silvicultură şi pescuit” (53%).
Grafic 13. ”Realizaţi, în mod regulat, evaluarea necesităţilor viitoare de aptitudini şi
competenţe la nivelul întreprinderii?”, pe clase de mărime (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Tabel 8. ”Realizaţi, în mod regulat, evaluarea necesităţilor viitoare de aptitudini şi
competenţe la nivelul întreprinderii?”, pe activităţi economice (%)
nu
da, dar
nu în
mod
regulat
da, ca parte a
programului
general de
dezvoltare a
întreprinderii Total
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
28
Agricultură, silvicultură şi pescuit 53.0% 46.5% 0.5% 100%
Industria extractivă 56.4% 36.2% 7.4% 100%
Industria prelucrătoare 46.9% 45.5% 7.6% 100%
Producţia şi furnizarea de energie electrică si termică 35.2% 46.6% 18.2% 100%
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor 44.4% 41.2% 14.4% 100%
Construcţii 31.1% 58.0% 10.9% 100%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 59.1% 37.7% 3.2% 100%
Transport şi depozitare 54.4% 34.1% 11.4% 100%
Hoteluri şi restaurante 58.4% 36.9% 4.8% 100%
Informaţii şi comunicaţii 34.4% 47.4% 18.2% 100%
Intermedieri financiare şi asigurări 36.9% 43.3% 19.8% 100%
Tranzacţii imobiliare 62.0% 37.6% 0.3% 100%
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 28.5% 43.8% 27.7% 100%
Activităţi de servicii administrative şi suport 43.8% 48.5% 7.7% 100%
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 62.9% 32.5% 4.6% 100%
Alte activităţi de servicii 40.7% 52.0% 7.3% 100%
Total 48.4% 43.5% 8.1% 100% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Din totalul întreprinderilor investigate, cei mai mulţi respondenţi afirmă că apelează, cu
preponderenţă, la recrutarea de personal nou care are calificarea necesară, atunci când se
confruntă cu anumite nevoi sau necesităţi de aptitudini şi competenţe (72,7%). Într-un număr mai
mic de întreprinderi (45,7% din total) se recurge la măsuri de reorganizare internă, cum ar fi
rotaţia posturilor etc., atunci când apar nevoi specifice de aptitudini şi competenţe etc. Formarea
profesională continuă a angajaţilor actuali se situează, din păcate, pe locul trei în ordinea
opţiunilor întreprinderilor ca procedeu de rezolvare a necesarului de aptitudini şi competenţe,
fiind indicată de doar 24,5% din totalul întreprinderilor. În final, angajatorii apelează, în 22,3%
din cazuri, la recrutare de personal nou combinată cu formare profesională.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
29
Grafic 14. ”În întreprinderea dvs. la ce procedeu/procedee recurgeţi, de obicei, atunci când
sunteţi confruntaţi cu nevoi/necesităţi de aptitudini şi competenţe?” (%) – răspuns
multiplu
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
IMM-urile şi întreprinderile mari au un comportament diferit pentru a-şi satisface nevoia de
aptitudini şi competenţe. Astfel, formarea profesională continuă a angajaţilor actuali este
opţiunea a 23,2% dintre IMM-uri, în timp ce 62,3% dintre întreprinderile mari recurg la această
alternativă. Recrutarea de personal nou în combinaţie cu formarea profesională este un procedeu
preferat de 21,6% dintre IMM-uri, în timp ce întreprinderile mari fac această alegere în proporţie
de 43,1%. Putem afirma, ca o concluzie preliminară, faptul că, în general, în întreprinderile mari
există mai multă preocupare pentru formarea profesională a angajaţilor, probabil în legătură
directă cu disponibilitatea resurselor, dar şi cu abordarea resurselor umane într-un cadru
planificat, strategic, în corelaţie cu strategia de dezvoltare a organizaţiei. Un număr mare de
întreprinderi apelează la recrutarea de personal nou care are calificarea necesară, respectiv 72,6%
dintre IMM-uri şi 74,4% dintre întreprinderile mari. Aşadar, recrutarea lucrătorilor calificaţi se
constituie în principalul procedeu de satisfacere a nevoii de competenţe, mai ales în condiţii de
excedent al ofertei de forţă de muncă.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
30
Grafic 15. ”În întreprinderea dvs. la ce procedeu/procedee recurgeţi, de obicei, atunci când
sunteţi confruntaţi cu nevoi/necesităţi de aptitudini şi competenţe?”, pe clase de mărime
(%) – răspuns multiplu
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
La nivel sectorial, cele mai multe întreprinderi care apelează la formarea profesională continuă a
angajaţilor actuali activează în „producţia şi furnizarea de energie” (60,7%), „alte activităţi
profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (41,1%) şi „industria extractivă” (39,4%). Comparativ cu
media naţională, mai multe întreprinderi din „informaţii şi comunicaţii” (39,5%), „intermedieri
financiare şi asigurări” (35,1%) şi „activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (34,9%) folosesc
procedeul de recrutare de personal nou combinată cu formare profesională pentru satisfacerea
nevoilor de aptitudini şi competenţe. În general, în aceste sectoare, există o specializare mai
înaltă a forţei de muncă iar obţinerea unei calificări presupune o experienţă şi un nivel de
instruire specific, astfel încât angajatorii sunt interesaţi de păstrarea lucrătorilor la locul de
muncă şi recalificarea sau perfecţionarea acestora.
Pe de altă parte, preponderent mai multe unităţi din sectorul de „construcţii” (84,9%),
„hoteluri şi restaurante” (82,1%) şi „transport şi depozitare” (81,7%) recurg la recrutarea de
personal nou cu calificarea necesară. Procedeul de reorganizare internă este preferat de angajatorii din
sectorul de „producţie şi furnizarea de energie” (83,6%) sau de cei din „comerţ cu ridicata şi cu
amănuntul” (55,1%).
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
31
Tabel 9. ”În întreprinderea dvs. la ce procedeu/procedee recurgeţi, de obicei, atunci când
sunteţi confruntaţi cu nevoi/necesităţi de aptitudini şi competenţe?”, pe activităţi
economice (%) – răspuns multiplu
FPC a
angajaţilor
actuali
Recrutare
personal
nou cu
calificarea
necesară
Recrutare
personal nou
combinată cu
formare
profesională
Reorganizare
internă
Agricultură, silvicultură şi pescuit 15.7% 72.7% 13.7% 43.9%
Industria extractivă 39.4% 66.8% 24.2% 30.6%
Industria prelucrătoare 24.3% 74.4% 21.5% 52.6%
Producţia şi furnizarea de energie 60.7% 54.3% 32.9% 83.6%
Distribuţia apei; salubritate 31.3% 58.8% 30.5% 53.3%
Construcţii 25.6% 84.9% 18.3% 31.4%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 25.2% 67.8% 21.1% 55.1%
Transport şi depozitare 15.8% 81.7% 19.1% 35.1%
Hoteluri şi restaurante 15.9% 82.1% 24.1% 26.7%
Informaţii şi comunicaţii 36.5% 61.1% 39.5% 50.5%
Intermedieri financiare şi asigurări 26.0% 58.4% 35.1% 47.5%
Tranzacţii imobiliare 23.7% 70.4% 30.8% 43.7%
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 41.1% 48.4% 34.9% 51.3%
Activităţi de servicii administrative şi suport 21.9% 69.4% 26.7% 38.6%
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 13.0% 71.5% 8.9% 47.3%
Alte activităţi de servicii 35.1% 72.6% 18.9% 50.3%
Total 24.5% 72.7% 22.3% 45.7% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Dintr-o serie de mai multe aptitudini şi competenţe, unele sunt considerate mai importante decât
altele pentru contribuţia la dezvoltarea întreprinderii. Astfel, angajatorii consideră în proporţie de
75,4% faptul că aptitudinile tehnice, practice sau specifice locului de muncă sunt de mare
importanţă pentru dezvoltarea întreprinderii în următorii ani; iar 73,8% dintre respondenţi indică
aptitudinea de a lucra în echipă ca fiind de mare importanţă. Pe următoarele locuri, în ordinea
importanţei, se află aptitudinile de comunicare cu clienţi (59,1%) şi aptitudinile de soluţionare a
problemelor (53,3%). De asemenea, 43,2% dintre persoane consideră că aptitudinile de
organizare sunt de mare importanţă pentru dezvoltarea în următorii ani a întreprinderii, iar 27,3%
consideră că aptitudinile IT generale sunt de interes. Unul din cinci respondenţi ia în considerare
importanţa aptitudinilor administrative şi muncă de birou (21,6%), a celor IT profesionale
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
32
(19,9%), sau a cunoştinţelor de limbi străine (19,2%). O importanţă redusă a fost atribuită
aptitudinilor de aritmetică şi însuşirea bazelor citirii şi scrierii.
Grafic 16. ”Care aptitudini şi competenţe consideraţi că sunt de mare importanţă pentru
dezvoltarea în următorii ani a întreprinderii dvs.?” (%) – răspuns multiplu
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Totuşi, dacă sunt puşi în situaţia de a alege acea aptitudine/competenţă care este considerată de
cea mai mare importanță pentru dezvoltarea întreprinderii, cele mai multe răspunsuri (45,5% din
total) vin în favoarea aptitudinilor tehnice, practice sau specifice locului de muncă, urmate, la
oarecare distanţă de aptitudini de comunicare cu clienţii (21,9%) ori aptitudini de a lucra în
echipă (13,2%) şi aptitudini de soluţionare a problemelor (9,1%). Opţiunea se explică prin faptul
că aptitudinile tehnice, practice, specifice locului de muncă sunt esenţiale pentru îndeplinirea
sarcinilor de lucru şi ele contribuie într-o măsură covârşitoare la obţinerea rezultatelor şi
performanţelor, iar celelalte competenţe şi aptitudini (cum ar fi aptitudinile de comunicare cu
clienţii şi aptitudinile de a lucra în echipă) vin în completarea acestora, contribuind la
îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderii.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
33
Grafic 17. ”Care este aptitudinea/competenţa pe care o consideraţi de cea mai mare
importanţǎ?”, (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Distribuţia răspunsurilor se păstrează şi în cazul IMM-urilor, aptitudinile tehnice, practice sau
specifice locului de muncă fiind marcate ca importante de către 45,2% dintre respondenţi, urmate
de aptitudinile de comunicare cu clienţii şi aptitudinile de a lucra în echipă. Situaţia se schimbă
puţin în cazul întreprinderilor mari, unde, mai multe întreprinderi (55,9%) consideră că
aptitudinile tehnice, practice sunt importante, iar acestea sunt urmate de aptitudinile de
soluţionare a problemelor (12,1%) şi de aptitudinile de comunicare cu clienţii (9%).
Tabel 10. ”Care este aptitudinea/competenţa pe care o consideraţi de cea mai mare
importanţǎ?”, pe clase de mărime (%)
IMM
Întreprinderi
mari
Aptitudini IT generale 1.40% 0.10%
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
34
Aptitudini IT profesionale 3.50% 4.80%
Aptitudini de organizare 4.20% 8.20%
Aptitudini de a lucra în echipă 13.30% 8.70%
Aptitudini de comunicare cu clienţi 22.30% 9.00%
Aptitudini de soluţionare a problemelor 9.00% 12.10%
Aptitudini administrative, muncă de birou 0.30% 0.60%
Cunoştinţe de limbi străine 0.20% 0.30%
Aptitudini tehnice, practice sau specifice locului de muncă 45.20% 55.90%
Aptitudini de comunicare orală sau în scris 0.30% 0.40%
Aptitudini de aritmetică şi însuşirea bazelor citirii şi scrierii 0.10%
Altele 0.10%
Total 100.00% 100.00% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Cum era de aşteptat, unele competenţe sunt considerate mai importante decât altele, în funcţie de
activitatea economică pe care o derulează întreprinderea şi de structura ocupaţională a acesteia.
Astfel, aptitudinile tehnice, practice sau specifice locului de muncă sunt importante, cu
precădere, pentru întreprinderile din „industria extractivă” (71,4%) şi „industria prelucrătoare”
(64,3%), fapt explicabil prin înalta specializare şi tehnologizare a activităţilor. Aptitudinile de
comunicare cu clienţii sunt mai des apreciate în sectorul de „comerţ cu ridicata şi cu amănuntul”
(46,3%) şi „hoteluri şi restaurante” (44,8%) unde îndeplinirea obiectivelor de calitate sunt
fundamentale în lucrul cu clienţii. Aptitudinile de a lucra în echipă sunt valorizate pozitiv
îndeosebi în „tranzacţii imobiliare” (21,6%), dar şi în majoritatea sectoarelor de activitate, fapt ce
confirmă încă o dată importanţa acestora în formarea unui comportament profesional performant
şi competitiv, alături de alte competenţe.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
35
Tabel 11. ”Care este aptitudinea/competenţa pe care o consideraţi de cea mai mare importanţǎ?”, pe activităţi economice (%)
Aptitudini
IT
generale
Aptitudini
IT
profesionale
Aptitudini
de
organizare
Aptitudini
de a lucra
în echipă
Aptitudini
de
comunicare
cu clienţi
Aptitudini de
soluţionare a
problemelor
Aptitudini
administrative,
muncă de
birou
Cunoştinţe
de limbi
străine
Aptitudini
tehnice,
practice sau
specifice
locului de
muncă
Aptitudini
de
comunicare
orală sau în
scris
Aptitudini de
aritmetică şi
însuşirea
bazelor citirii
şi scrierii Altele
Agricultură,
silvicultură şi pescuit 8.0% 19.3% 13.1% 8.2% 2.3% 49.1%
Industria extractivă 1.5% 0.4% 4.9% 14.7% 0.4% 6.8% 71.4%
Industria
prelucrătoare 0.2% 3.1% 3.8% 16.0% 5.3% 6.9% 0.1% 0.1% 64.3% 0.1% 0.0% 0.1%
Producţia şi
furnizarea de energie 17.4% 16.9% 4.5% 26.4% 34.8%
Distribuţia apei;
salubritate 1.0% 4.0% 18.4% 17.3% 7.9% 3.9% 46.8% 0.1% 0.5%
Construcţii 13.0% 18.3% 5.1% 12.8% 0.1% 50.6%
Comerţ cu ridicata şi
cu amănuntul 4.1% 1.0% 0.1% 7.9% 46.3% 10.0% 0.0% 30.5%
Transport şi
depozitare 0.0% 5.7% 1.4% 12.0% 11.8% 12.3% 56.7% 0.0%
Hoteluri şi
restaurante 4.1% 16.8% 44.8% 4.1% 1.7% 28.5%
Informaţii şi
comunicaţii 1.9% 30.7% 1.7% 7.8% 13.4% 6.4% 1.0% 0.3% 33.1% 3.8%
Intermedieri
financiare şi asigurări 5.1% 7.0% 35.2% 17.9% 1.9% 27.5% 0.3% 4.8% 0.3%
Tranzacţii imobiliare 9.2% 2.4% 0.4% 21.6% 30.5% 27.7% 8.3%
Activităţi
profesionale,
ştiinţifice şi tehnice 1.2% 10.5% 1.8% 10.3% 9.4% 7.9% 1.4% 1.6% 55.4% 0.5% 0.0%
Activităţi de servicii
administrative şi
suport 1.0% 4.6% 1.3% 13.2% 23.9% 16.2% 1.4% 33.3% 3.3% 1.6%
Activităţi de
spectacole, culturale
şi recreative 0.9% 2.9% 2.0% 19.9% 23.7% 9.6% 35.4% 3.8% 0.8% 0.9%
Alte activităţi de
servicii 2.7% 3.0% 19.8% 14.1% 6.4% 53.1% 0.9%
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
36
Din totalul întreprinderilor, în doar 7,2% dintre cazuri, planificarea formării profesionale
continue s-a concretizat într-un plan sau program în formă scrisă iar în 92,8% din total,
planificarea formării nu s-a materializat într-un astfel de plan. Această observaţie generală
este valabilă, cu precădere, în cazul IMM-urilor, astfel că doar 5,9% dintre unităţi declară
existenţa unui plan sau program scris. Situaţia este comparativ mai bună în întreprinderile
mari, unde 45,5% dintre unităţi au concretizat planificarea formării profesionale într-un plan
sau program scris, iar 54,5% nu au realizat acest lucru.
Grafic 18. ”Planificarea formării profesionale continue în întreprindere s-a concretizat
într-un plan sau program în formă scrisă?”, total şi pe clase de mărime (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Analiza în profil sectorial arată că cea mai mare pondere de întreprinderi care realizează
formare profesională pe baza unui plan sau program în formă scrisă se regăsesc în „producţia
şi furnizarea de energie” (37,6%) şi „intermedieri financiare şi asigurări” (29,8%), probabil,
datorită faptului că, în aceste sectoare, activează întreprinderi cu o strategie de dezvoltare bine
conturată. Pe de altă parte, există o pondere extrem de mare de întreprinderi care nu au
concretizat activităţile de formare profesională într-un plan scris în „activităţi de spectacole,
culturale şi recreative” (98,2%) şi ”transport şi depozitare”(98,2%).
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
37
Tabel 12. ”Planificarea formării profesionale continue în întreprindere s-a concretizat
într-un plan sau program în formă scrisă?”, pe activităţi economice (%)
da nu Total
Agricultură, silvicultură şi pescuit 3.5% 96.5% 100.0%
Industria extractivă 10.5% 89.5% 100.0%
Industria prelucrătoare 8.2% 91.8% 100.0%
Producţia şi furnizarea de energie 37.6% 62.4% 100.0%
Distribuţia apei; salubritate 12.9% 87.1% 100.0%
Construcţii 7.8% 92.2% 100.0%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 5.4% 94.6% 100.0%
Transport şi depozitare 1.8% 98.2% 100.0%
Hoteluri şi restaurante 3.8% 96.2% 100.0%
Informaţii şi comunicaţii 15.3% 84.7% 100.0%
Intermedieri financiare şi asigurări 29.8% 70.2% 100.0%
Tranzacţii imobiliare 9.1% 90.9% 100.0%
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 14.8% 85.2% 100.0%
Activităţi de servicii administrative şi suport 4.8% 95.2% 100.0%
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 1.8% 98.2% 100.0%
Alte activităţi de servicii 9.8% 90.2% 100.0% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Insuficienta preocupare pentru organizarea formării profesionale pe baza unui plan sau
program scris este în legătură directă cu alocarea unui buget special destinat formării. Doar
6,4% din totalul întreprinderilor au alocat un buget special destinat formării, în timp ce 93,6%
dintre unităţi nu alocă resurse bugetare destinate formării. Pe clase de mărime, situaţia este
similară în cazul IMM-urilor, dar este comparabil mai bună în rândul întreprinderilor mari.
Astfel, 43,3% dintre întreprinderile mari afirmă că au alocat un buget special destinat
formării, comparativ cu 5,2% dintre IMM-uri.
Grafic 19. ”Întreprinderea dvs. are alocat, de obicei, un buget special destinat FPC?”,
total şi pe clase de mărime (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
38
Cea mai mare pondere de întreprinderi care au alocat un buget destinat formării profesionale
provin din „producţia şi furnizarea de energie electrică” (29,6%), „intermedieri financiare şi
asigurări” (27,2%) şi “activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (19,3%). Pe de altă parte,
acest indicator arată un interes foarte scăzut pentru formare profesională în cazul
întreprinderilor din „activităţi de spectacole, culturale şi recreative” (99,6% nu au alocat
buget) şi din „tranzacţii imobiliare” (99% nu au alocat buget).
Tabel 13. ” Întreprinderea dvs. are alocat, de obicei, un buget special destinat FPC?”, pe
activităţi economice (%)
da nu Total
Agricultură, silvicultură şi pescuit 5.8% 94.2% 100.0%
Industria extractivă 10.6% 89.4% 100.0%
Industria prelucrătoare 5.2% 94.8% 100.0%
Producţia şi furnizarea de energie electrică 29.6% 70.4% 100.0%
Distribuţia apei; salubritate 13.1% 86.9% 100.0%
Construcţii 3.8% 96.2% 100.0%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 6.5% 93.5% 100.0%
Transport şi depozitare 2.2% 97.8% 100.0%
Hoteluri şi restaurante 1.7% 98.3% 100.0%
Informaţii şi comunicaţii 10.9% 89.1% 100.0%
Intermedieri financiare şi asigurări 27.2% 72.8% 100.0%
Tranzacţii imobiliare 1.0% 99.0% 100.0%
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 19.3% 80.7% 100.0%
Activităţi de servicii administrative şi suport 9.8% 90.2% 100.0%
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 0.4% 99.6% 100.0%
Alte activităţi de servicii 9.2% 90.8% 100.0%
În anul 2013, în 77,4% din totalul întreprinderilor nu existau acorduri naţionale, sectoriale sau
de alt tip între parteneri sociali care să vizeze FPC şi doar în 2,8% existau astfel de acorduri.
Distribuţia este similară şi în cazul IMM-urilor. Întreprinderile mari au o abordare ceva mai
favorabilă, în sensul că în 10,9% dintre unităţi existau, în anul 2013, acorduri naţionale,
sectoriale sau de alt tip care includeau prevederi referitoare la formare profesională, iar 69,4%
dintre acestea nu încheiaseră astfel de acorduri. În mod tradiţional, întreprinderile mari
înregistrează un grad mai ridicat de sindicalizare, fapt ce favorizează încheierea unor astfel de
acorduri, însă preocuparea partenerilor sociali în această direcţie rămâne scăzută.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
39
Grafic 20. ”În întreprinderea dvs. au existat, în anul 2013, acorduri naţionale, sectoriale
sau de alt tip între parteneri sociali, care vizează FPC?”, total şi pe clase de mărime (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Incidenţa acordurilor încheiate între partenerii sociali care vizează FPC este comparativ mai
mare în întreprinderile cu activitate în „construcţii” (8%) şi cu „activităţi profesionale,
ştiinţifice şi tehnice” (7,6%). În anul 2013, nu au existat acorduri naţionale, sectoriale sau de
alt tip între parteneri sociali care vizează FPC în cazul a 85% dintre întreprinderile cu
activităţi în „comerţ” sau în 84,2% dintre întreprinderile din „transport şi depozitare”, în
relaţie directă cu gradul de sindicalizare şi încheierea acordurilor tripartite, la nivel de ramură,
în general.
Tabel 14. ”În întreprinderea dvs. au existat, în anul 2013, acorduri naţionale, sectoriale
sau de alt tip între parteneri sociali, care vizează FPC?”, pe activităţi economice (%)
Da Nu
Nu
ştiu
Nu a fost
cazul Total
Agricultură, silvicultură şi pescuit 0.6% 79.8% 2.0% 17.6% 100.0%
Industria extractivă 1.0% 65.4% 11.1% 22.5% 100.0%
Industria prelucrătoare 3.6% 76.8% 5.5% 14.1% 100.0%
Producţia şi furnizarea de energie 3.4% 77.3% 19.3% 100.0%
Distribuţia apei; salubritate 1.4% 77.8% 4.0% 16.8% 100.0%
Construcţii 8.0% 61.4% 7.0% 23.5% 100.0%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 0.2% 85.0% 1.6% 13.2% 100.0%
Transport şi depozitare 1.2% 84.2% 4.0% 10.6% 100.0%
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
40
Hoteluri şi restaurante 1.7% 79.2% 3.1% 16.0% 100.0%
Informaţii şi comunicaţii 3.6% 66.8% 11.1% 18.6% 100.0%
Intermedieri financiare şi asigurări 5.5% 70.6% 3.0% 20.9% 100.0%
Tranzacţii imobiliare 0.3% 78.1% 2.2% 19.4% 100.0%
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 7.6% 73.0% 8.0% 11.4% 100.0%
Activităţi de servicii administrative şi suport 0.3% 83.5% 1.1% 15.0% 100.0%
Activităţi de spectacole, culturale, recreative 75.6% 13.1% 11.3% 100.0%
Alte activităţi de servicii 4.5% 71.7% 7.1% 16.7% 100.0% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Acordarea concediului pentru formare profesională, plătit sau neplătit, este o măsură menită a
facilita participarea angajaţilor la programele de formare derulate. Din păcate, marea
majoritate a unităţilor investigate (adică 99,2% din total) nu a acordat angajaţilor concediu
pentru formare profesională şi doar în 0,8% dintre întreprinderi angajaţii au beneficiat de
concediu pentru formare. În cazul IMM-urilor, similar, 99,3% dintre întreprinderi nu au
acordat concediu pentru formare şi doar 0,7% au oferit această facilitate. În întreprinderile
mari, 95,6% dintre acestea nu au acordat angajaţilor concediu pentru formare profesională, în
timp ce 4,4% au oferit angajaţilor această oportunitate.
Incidenţa cazurilor în care întreprinderea a acordat angajaţilor concediu pentru
formare profesională a fost mai ridicată în sectorul de „informaţii şi comunicaţii” (7,3%),
„intermedieri financiare şi asigurări” (4,2%) şi „distribuţia apei şi salubritate” (3,6%). În
proporţie de 100%, întreprinderile cu activitate în „producţia şi furnizarea de energie”,
„transport şi depozitare” şi „hoteluri şi restaurante” nu au acordat angajaţilor concediu pentru
formare profesională.
Grafic 21. ”În anul 2013, întreprinderea dvs. a acordat angajaţilor concediu pentru
formare profesională?”, total şi pe clase de mărime (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
41
Tabel 15. ”În anul 2013, întreprinderea dvs. a acordat angajaţilor concediu pentru
formare profesională?”, pe activităţi economice (%)
da nu Total
Agricultură, silvicultură şi pescuit 0.4% 99.6% 100.0%
Industria extractivă 1.3% 98.7% 100.0%
Industria prelucrătoare 1.2% 98.8% 100.0%
Producţia şi furnizarea de energie 100.0% 100.0%
Distribuţia apei; salubritate 3.6% 96.4% 100.0%
Construcţii 0.1% 99.9% 100.0%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 0.1% 99.9% 100.0%
Transport şi depozitare 100.0% 100.0%
Hoteluri şi restaurante 100.0% 100.0%
Informaţii şi comunicaţii 7.3% 92.7% 100.0%
Intermedieri financiare şi asigurări 4.2% 95.8% 100.0%
Tranzacţii imobiliare 0.7% 99.3% 100.0%
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 2.5% 97.5% 100.0%
Activităţi de servicii administrative şi suport 0.8% 99.2% 100.0%
Activităţi de spectacole, culturale, recreative 100.0% 100.0%
Alte activităţi de servicii 0.1% 99.9% 100.0% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
În cazul întreprinderilor care au acordat angajaţilor concediu pentru formare profesională,
numărul total al orelor de concediu plătit a fost echivalent cu 0,15% din numărul total de om-
ore lucrate în întreprinderile în cauză; respectiv 0,34% pentru IMM-uri şi 0,11% pentru
întreprinderile mari. Numărul total al orelor acordate drept concediu neplătit pentru formare
profesională a fost echivalent cu 0,07% din numărul total de om-ore lucrate; respectiv 0,11%
pentru IMM-uri şi 0,06% pentru întreprinderile mari.
Tabel 16. ”Care a fost numărul total al orelor acordate drept concediu pentru formare
profesională în anul 2013?”
Concediu plătit Concediu neplătit
Nr. om-ore
% din nr. total de
om-ore Nr. om-ore
% din nr. total
de om-ore
IMM 143089 0.34 48287 0.11
Întreprinderi mari 219718 0.11 123807 0.06
Total 362807 0.15 172094 0.07 Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
42
În general, la nivelul întreprinderilor, se pot folosi o multitudine de surse de informare privind
oferta de programe de formare, tipul programelor, competenţe şi aptitudini oferite, facilităţi de
furnizare, modul de certificare a competenţelor formate, formarea formatorilor ş.a. În 39,4%
dintre întreprinderile investigate, sursele de informare despre FPC utilizate de obicei au fost
reprezentate de furnizorii privaţi de formare profesională. În 25,6% dintre întreprinderi,
informaţiile au venit din partea autorităţilor şi centrelor/ serviciilor de informare publică, iar
în 20,5% dintre întreprinderi au fost utilizate alte surse de informare. În 13,1% din totalul
unităţilor, reprezentanţii angajaţilor au constituit sursele de informare despre FPC utilizate de
întreprindere. Pe de altă parte, în 35% din totalul întreprinderilor, răspunsul a arătat că nu a
fost utilizată nici o sursă de informare despre FPC.
Grafic 22. ”Care au fost sursele de informare despre FPC utilizate de obicei de
întreprindere?”, (%) – răspuns multiplu
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
43
4. Dimensiunea formării profesionale continue la nivel de firmă
în anul 2013, din numărul total de întreprinderi care au reprezentat populaţia de referinţă a
cercetării statistice (51281), ponderea celor care au oferit formare profesională continuă a
înregistrat valoarea de 22%. Ponderea firmelor care au asigurat formare profesională a
înregistrat o creştere în anul 2013 comparativ cu anul 2012. Conform informaţiilor
raportate de firme, în anul 2012, 12.5% dintre acestea au oferit angajaţilor cursuri FPC în
timp ce 9% au apelat la alte forme de formare profesională.
cea mai frecventă formă de formare profesională la care au apelat firmele în anul 2013
este cea realizată prin intermediul cursurilor interne şi/sau externe (13.42%). Pe locul al
doilea, în funcţie de valoarea ponderii firmelor care au utilizat-o ca formă de formare, se
situează autoinstruirea (10.48%).
sectorul „producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaz” înregistrează cea mai
mare pondere a firmelor care au asigurat formare profesională a angajaţilor în anul 2013
(50%)
dacă în cazul întreprinderilor mari, ponderea firmelor care au asigurat formare
profesională în anul 2013 se ridică la 63%, în întreprinderile mici această pondere este cu
aproximativ 47 puncte procentuale mai redusă.
din numărul total de întreprinderi care au asigurat formare profesională prin cursuri FPC,
peste 90% au apelat la cursuri de formare profesională continuă planificate şi organizate
de o altă întreprindere sau organizaţie. Procentul celor care au organizat cursurile FPC în
propria întreprindere este mult inferior, situându-se în jurul valorii de 46%.
principalele motive pentru care întreprinderile nu au oferit formare profesională sunt: s-a
preferat recrutarea persoanelor cu calificări, aptitudini şi competenţe necesare (67.74%) şi
calificările, aptitudinile şi competenţele actuale au corespuns necesarului întreprinderii
(67.65%).
4.1. Ponderea firmelor care au asigurat formare profesională şi incidenţa diferitelor
forme de formare profesională
În anul 2013, din numărul total de întreprinderi care au reprezentat populaţia de
referinţă a cercetării statistice (51281), ponderea celor care au oferit formare profesională
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
44
continuă a înregistrat valoarea de 22%. Analizând răspunsurile firmelor care au fost
înfiinţate înainte de anul 2012 observăm că ponderea firmelor care au asigurat formare
profesională a înregistrat o creştere în anul 2013 comparativ cu anul 2012. Rata estimată
pentru anul 2012 a fost de aproximativ 16%, cu menţiunea că această valoare poate fi
afectată de erori de raportare având în vedere decalajul mai mare între perioada raportării şi
anul efectuării formării.
Conform informaţiilor raportate de firme, în anul 2012, 12.5% dintre acestea au oferit
angajaţilor cursuri FPC în timp ce 9% au apelat la alte forme de formare profesională.
Diferenţa dintre cele două ponderi a crescut în anul 2013 la aproximativ 6 puncte procentuale,
ponderea firmelor care asigură formare prin alte forme decât cursuri FPC ridicându-se la
aproximativ 20% din total întreprinderi.
Grafic 23. Ponderea întreprinderilor care au furnizat FPC în funcţie de forma de
formare în 2012 şi 2013, (% necumulative)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Cea mai frecventă formă de formare profesională la care au apelat firmele în anul 2013 este
cea realizată prin intermediul cursurilor interne şi/sau externe (13.42%). Ponderea înregistrată
de firmele ai căror angajaţi au urmat cursuri FPC externe (12.1%) este 2 ori mai mare decât
cea a firmelor care au optat pentru cursuri FPC interne. Pe locul al doilea, în funcţie de
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
45
valoarea ponderii firmelor care au utilizat-o ca formă de formare, se situează autoinstruirea
(10.48%).
Grafic 24. Ponderea firmelor care au asigurat formare profesională în total
întreprinderi în anul 2013, pe forme de formare, (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Din totalul firmelor care au oferit formare profesională în anul 2013, cele din ”comerţ cu
ridicata şi cu amănuntul” reprezintă 26.5%. Ponderi semnificative înregistrează şi firmele din
”industria prelucrătoare” (19.9%) şi cele din ”construcţii” (16.5%) .
Grafic 25. Distribuţia firmelor care au oferit FPC pe activităţi economice în 2013, (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
46
Dacă distribuţia anterioară este influenţată în mare măsură de structura firmelor în funcţie de
domeniul de activitate, analiza ponderilor firmelor care oferă formare din totalul firmelor
dintr-o anumită activitate economică scoate în evidenţă următoarele rezultate:
- ”Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaz” înregistrează cea mai
mare pondere de firme care au asigurat formare profesională a angajaţilor, atât în anul
2012, cât şi în 2013 - aproximativ 50%.
- Un alt domeniu în care această pondere depăşeşte valoarea de 40% în anul 2013 este
cel al ”intermedierilor financiare” unde 45% dintre firme au asigurat cel puţin o formă
de formare profesională angajaţilor.
- Sectoarele în care se identifică diferenţe majore în 2013 faţă de anul 2012 sunt:
”intermedieri financiare şi asigurări” (o creştere cu aproximativ 18 puncte
procentuale) şi ”comerţ cu ridicata şi amănuntul” (o dublare a ponderii întreprinderilor
care oferă formare angajaţilor proprii).
Grafic 26. Ponderea întreprinderilor care au furnizat FPC în total întreprinderi în 2012
şi 2013, pe activităţi economice (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
47
În ceea ce priveşte forma de formare profesională, există diferenţe în funcţie de activitatea
economică a firmelor. În general, forma de formare cea mai utilizată de firme este cea bazată
pe cursuri FPC (interne sau externe). Singurele excepţii de la această regulă sunt înregistrate
în următoarele sectoare de activitate: ”comerţ cu ridicata şi amănuntul” şi ”transport şi
depozitare”, ”hoteluri şi restaurante”. Pentru firmele a căror activitate se încadrează în
categoria ”comerţ cu ridicata şi cu amănuntul”, cea mai frecventă formă de formare este
”autoinstruirea inclusiv prin mijloace electronice de învăţare” (14 % dintre firmele încadrate
în această activitate au utilizat această formă). Pentru celelalte două categorii de firme,
predomină formarea profesională realizată prin perioade planificate de pregătire ghidată,
instruire sau experienţă practică la locul de muncă (8.4% este ponderea înregistrată de firmele
din ”transport şi depozitare”şi 3.8% de cele din ”hoteluri şi restaurante”).
Analizând incidenţa formelor de formare profesională în sectoarele economice unde
ponderea firmelor care asigurară FPC este semnificativă (peste 30%), observăm următoarele:
- Firmele din sectorul ”producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaz” au
optat în cea mai mare parte pentru cursurile FPC (42%), pentru instruire la conferinţe,
prelegeri, seminarii al căror scop principal este formarea profesionala a angajaţilor
(27%) şi pentru perioade planificate de pregătire ghidată, instruire sau experienţă
practică la locul de muncă (22%).
- În firmele care îşi desfăşoară activitatea în domeniul ”intermedierilor financiare şi
asigurări”, cele mai frecvente forme de formare sunt: instruire la conferinţe, prelegeri,
seminarii al căror scop principal este formarea profesionala a angajaţilor şi cursuri
FPC (ambele forme înregistrează ponderi de aproximativ 25%) şi autoinstruire
inclusiv prin mijloace electronice de învăţare (20%).
- Firmele a căror activitate se încadrează la categoria ”distribuţia apei; salubritate,
gestionarea deşeurilor” au asigurat formare profesională cu precădere prin cursuri FPC
(33%) şi instruire la conferinţe, prelegeri, seminarii al căror scop principal este
formarea profesionala a angajaţilor (27%).
- În domeniul ”informaţiilor şi comunicaţiilor” se constată o diversificare mai mare a
formelor de formare. În acest domeniu s-a apelat cel mai frecvent la cursuri FPC
(26%), autoinstruire (24%), perioade planificate de pregătire ghidată, instruire sau
experienţă practică la locul de muncă (20%), instruire la conferinţe, prelegeri,
seminarii al căror scop principal este formarea profesionala a angajaţilor (20%).
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
48
- În firmele care aparţin sectorului”activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice”, cele
mai utilizate forme de formare sunt: cursurile FPC (19%), autoinstruire şi instruire la
conferinţe, prelegeri, seminarii (aproximativ 15 % fiecare).
Grafic 27. Incidenţa formelor de formare profesională pe activităţi economice în anul
2013 (% necumulative)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Analizând ponderea firmelor care au asigurat formare profesională în funcţie de clasa de
mărime, observăm că există diferenţe mari între valorile înregistrate pentru categoria firmelor
mari şi categoria celor mici. Dacă în cazul firmelor mari, ponderea firmelor care au asigurat
formare profesională în anul 2013 se ridică la 63%, în întreprinderile mici această pondere
este cu aproximativ 47 puncte procentuale mai redusă. Comparând această structură cu
situaţia înregistrată în 2012, nu am constatat diferenţe semnificative.
Diferenţele între cele două clase de mărime se manifestă şi în ceea ce priveşte formele
de formare profesională. În prima categorie, a întreprinderilor mari, cele mai multe dintre
firme au apelat la: cursuri FPC (56%), instruire la conferinţe, prelegeri, seminarii (35%) şi
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
49
perioade planificate de pregătire ghidată, instruire sau experienţă practică la locul de muncă
(33%). În categoria firmelor mici, cea mai frecventă formă de formare este autoinstruirea
(8.4%). În cazul firmelor mijlocii, ponderea firmelor care au asigurat formare în funcţie de
tipul acesteia, se apropie mai mult de situaţia firmelor mari cu menţiunea că autoinstruirea
este una dintre formele întâlnite frecvent (aproximativ 18% dintre firmele mijlocii au ales
autoinstruirea ca formă de formare profesională în condiţiile în care cea mai utilizată formă,
cursurile FPC, a înregistrat o pondere de 32%).
Grafic 28. Ponderea firmelor care au asigurat formare profesională pe clase de mărime
în anul 2012 şi 2013 (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Tabel 17. Ponderea firmelor care au asigurat FPC pe clase de mărime şi categorii de
formare în anul 2013 (%)
Cursuri FPC
Perioade
planificate de
pregătire ghidată,
instruire sau
experienţă practică
la locul de muncă
Pregatire
planificata prin
rotirea
personalului la
locuri de munca
diferite, prin
schimb de
experienta,
detasare
temporara pentru
Instruire la
conferințe,
prelegeri,
seminarii al caror
scop principal este
formarea
profesionala a
angajaților
Participare la
cercuri de
pregatire/imbunat
atire a
cunostintelor
Autoinstruire
inclusiv prin
mijloace
electronice de
invatare
Întreprinderi
mari 56.32% 33.46% 14.46% 35.27% 15.79% 24.72%
IMM 11.95%8.2% 3.9% 6.9% 3.4% 10.0%
din care
Întreprinderi
mici 7.97% 5.89% 3.61% 4.67% 3.18% 8.40%
Întreprinderi
mijlocii 31.67% 19.82% 5.43% 17.70% 4.72% 17.85%
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
50
Din numărul total de întreprinderi care au asigurat formare profesională prin cursuri FPC,
peste 90% au apelat la cursuri de formare profesională continuă furnizate de o altă
întreprindere sau organizaţie. Procentul celor care şi-au organizat cursurile FPC în propria
întreprindere este mult inferior situându-se în jurul valorii de 46%. Sunt activităţi economice
pentru care această pondere este cu mult mai redusă: ”agricultura, silvicultura şi pescuitul” şi
”tranzacţiile imobiliare”. Un comportament diferit se constată pentru firmele din domeniul
”intermedierilor financiare şi asigurărilor”, unde cursurile FPC externe sunt la fel de utilizate
ca şi cele interne în formarea profesională a angajaţilor.
Grafic 29. Ponderea firmelor care au oferit cursuri FPC în funcţie de tipul acestora pe
activităţi economice în anul 2013(% necumulative în totalul întreprinderilor care au
oferit cursuri)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Întreprinderile mari dispun de resursele necesare organizării cursurilor FPC interne. Astfel, un
procent important (65%) dintre întreprinderile mari care au oferit angajaţilor formare prin
intermediul cursurilor au organizat cursuri FPC în interiorul companiei. Această pondere
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
51
scade semnificativ pentru categoria întreprinderilor mici unde aproximativ 31% dintre firmele
care au asigurat formare prin cursuri au organizat cursuri interne.
Grafic 30. Ponderea firmelor care au oferit cursuri FPC în funcţie de tipul
acestora pe clase de mărime în anul 2013, (% necumulative - în totalul întreprinderilor
care au oferit cursuri)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Analiza ponderilor firmelor care au asigurat FPC în funcţie de forma de proprietate a firmei
sugerează că firmele cu proprietate publică de interes naţional şi local asigură formare într-o
mai mare măsură decât firmele încadrate în celelalte forme de proprietate. Ponderea ridicată
înregistrată pentru această categorie fiind explicată în primul rând de faptul că peste 85% din
firmele din această categorie desfăşoară activităţi profesionale ştiinţifice şi tehnice, sector
caracterizat de o pondere ridicată a firmelor care asigură FPC. Cele mai scăzute ponderi sunt
înregistrate de firmele cu proprietate cooperatistă, categorie caracterizată de cea mai redusă
pondere a firmelor mari (0.4%).
Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte ponderea firmelor care asigură FPC
în funcţie de regiunea în care firmele îşi desfăşoară activitatea. Regiunile în care, în anul
2013, au fost înregistrate cele mai mari ponderi sunt: Bucureşti Ilfov (29.3%) şi Sud (28.7%).
În aceste regiuni ponderea firmelor mici înregistrează cele mai reduse valori în comparaţie cu
celelalte regiuni. Un alt argument care explică situaţia din regiunea Bucureşti-Ilfov este legat
de faptul că aici se regăsesc peste 40% dintre firmele din domeniul ”informaţiilor şi
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
52
comunicaţiilor” şi peste 50% din totalul firmelor care desfăşoară ”activităţi profesionale
ştiinţifice şi tehnice”. La polul opus, cu o pondere de aproximativ 5 ori mai mică, se află
regiunea Vest.
Grafic 31. Ponderea firmelor care au asigurat FPC în funcţie de forma de proprietate în
anul 2012 şi 2013 (% necumulative)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Grafic 32. Ponderea firmelor care au asigurat FPC pe regiuni în anul 2013, (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
53
4.2. Motive pentru care întreprinderea nu a oferit FPC
Motivele pentru care întreprinderile nu au oferit formare profesională care au fost cel mai
frecvent invocate de acestea sunt: s-a preferat recrutarea persoanelor cu calificări, aptitudini şi
competenţe necesare (67.74%) şi calificările, aptitudinile şi competenţele actuale au
corespuns necesarului întreprinderii (67.65%). Un procent de 21.55% dintre firmele care nu
au oferit formare profesională au declarat că valoarea ridicată a costurilor cursurilor de
formare a constituit un motiv al neasigurării de FPC.
Grafic 33. Ponderea întreprinderilor care nu au oferit FPC în 2013 în funcţie de motive
(%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Frecvenţa motivelor invocate de firme diferă în funcţie de clasa de mărime în care se
încadrează firma. Pentru întreprinderile mari, motivul principal pentru care nu s-a oferit
formare este legat de faptul că s-a preferat recrutarea persoanelor cu calificări, aptitudini şi
competenţe necesare. Pentru categoria întreprinderilor mici, motivul menţionat cel mai
frecvent este cel potrivit căruia angajaţii au calificările, aptitudinile şi competenţele necesare
întreprinderii. Alte diferenţe semnificative înregistrate în funcţie de clasa de mărime sunt
următoarele:
- Costul ridicat al cursurilor FPC este mai frecvent invocat de firmele mici şi mijlocii
decât de cele mari.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
54
- Organizarea formării profesionale în anii precedenţi este un motiv pe care firmele mari
îl menţionează pentru a explica neparticiparea la FPC într-o proporţie mult mai mare
decât firmele mici.
- Gradul mare de încărcare cu sarcini profesionale şi timpul disponibil limitat al
persoanelor ocupate este mai degrabă o piedică în asigurarea formării profesionale
pentru firmele mici decât pentru cele mari.
Tabel 18. Frecvenţa motivelor pentru care întreprinderile nu au oferit FPC în funcţie de
clasa de mărime în anul 2013 (%)
Motive Clasa de mărime
întreprinderi
mari IMM
din
care
întreprinderi
mici
întreprinderi
mijlocii
Calificările, aptitudinile şi
competenţele actuale ale
angajaţilor au corespuns
necesarului întreprinderii
52.4% 67.9%
67.5% 70.6%
S-a preferat recrutarea
persoanelor cu calificări,
aptitudini şi competenţe
necesare
77.0% 67.6% 66.9% 72.1%
Dificultăţi în evaluarea
necesarului de FPC ale
întreprinderii
2.7% 2.2% 2.1% 2.6%
Lipsa ofertei pe piaţa de
cursuri FPC adecvate 5.6% 5.6% 5.8% 4.6%
Costul ridicat al cursurilor
FPC 17.0% 21.6% 21.0% 26.0%
Formarea profesionala s-a
orientat în special pe alte
modalităţi de formare
1.6% 1.4% 1.4% 1.9%
FPC semnificativă s-a
organizat şi oferit in anii
precedenţi
8.6% 2.9% 2.7% 4.4%
Grad mare de încărcare cu
sarcini profesionale şi timp
disponibil limitat al
persoanelor ocupate
5.9% 14.0% 13.9% 14.2%
Alte motive .5% 1.3% 1.5% .4%
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
55
5. Caracteristici ale formării profesionale
în anul 2013, rata globală de participare la cursurile de formare profesională continuă
a fost de 22%. Sectoarele economice în care se înregistrează valori mult superioare
acestei medii sunt „intermedierile financiare şi asigurările” (67%), „producţia şi
furnizarea de energie electrică şi termică, gaz” (52.48%).
grupa de vârstă 25-54 de ani este cea care înregistrează cea mai mare rată globală de
participare la FPC (23.4%).
nivelul de educaţie al angajaţilor este un alt factor care explică variabilitatea ratei de
participare la FPC. Rata globală de participare la FPC pentru angajaţii cu nivel ridicat
de educaţie (35.4%) este cu mult superioară ratelor calculate pentru angajaţii cu nivel
scăzut (13%) sau mediu (18.5%) de educaţie.
durata medie a cursurilor FPC, calculată ca număr de ore de pregătire ce revine unui
participant la cursurile FPC, a fost în anul 2013 de 35.22 ore pe participant.
Întreprinderile cu mai puţin de 50 de angajaţi sunt cele care contribuie la creşterea
valorii acestei medii, în cadrul lor, durata medie a cursurilor FPC atingând valoarea de
49.7 ore pe participant.
majoritatea firmelor care au asigurat formare profesională în anul 2013 a apelat la
cursuri care au avut ca scop dezvoltarea aptitudinilor tehnice, practice sau specifice
ale angajaţilor. Alte aptitudini pe care firmele au dorit să le dezvolte au fost:
aptitudinile de soluţionare a problemelor şi aptitudinile de comunicare cu clienţii.
5.1. Participanţii la formarea profesională
În anul 2013, rata globală de participare la cursurile de formare profesională continuă,
reprezentând ponderea participanţilor la cursuri FPC în total angajaţi din toate întreprinderile
care au reprezentat populaţia de referinţă a cercetării statistice, a fost de 22%. Sectoarele
economice în care se înregistrează valori mult superioare acestei medii sunt acele sectoare în
care ponderea firmelor care asigură formare este ridicată, ca de exemplu: ”intermedierile
financiare şi asigurările” (67%), ”producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaz”
(52.48). Sectoarele cu cele mai reduse rate globale de participare sunt: ”tranzacţiile
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
56
imobiliare” (2.4%) şi ”agricultura, silvicultură şi pescuit” (4.8%). Diferenţe majore în funcţie
de sex, în ceea ce priveşte rata globală de participare, se înregistrează pentru sectoare precum
”producţia şi furnizarea de energie electrică şi termica, gaz” unde se identifică un avantaj de
peste 30 puncte procentuale al angajaţilor de sex masculin. Însă, ca urmare a unor sectoare în
care ponderea populaţiei feminine este superioară celei masculine şi în care ratele de
participare la FPC ale femeilor depăşesc pe cele ale angajaţilor de sex masculin, per total, rata
globală de participare la FPC pentru femei (24%) este cu 3 puncte procentuale mai mare decât
cea a bărbaţilor (21%).
Grupa de vârstă 25-54 de ani este cea care înregistrează cea mai mare rată globală de
participare la FPC (23.4%). Dacă rata calculată pentru angajaţii tineri (sub 25 de ani) nu diferă
cu mult de aceasta (22%) , pentru angajaţii ale căror vârste depăşesc 55 de ani rata scade cu
aproximativ 11 puncte procentuale.
Cu toate acestea, există domenii de activitate unde participarea la FPC este realizată
cu precădere de persoanele peste 55 de ani. Un astfel de domeniu este ”distribuţia apei;
salubritate, gestionarea deşeurilor”.
Nivelul de educaţie al angajaţilor este un alt factor care explică variabilitatea ratei de
participare la FPC. Rata globală de participare la FPC pentru angajaţii cu nivel ridicat de
educaţie (35.4%) este cu mult superioară ratelor calculate pentru angajaţii cu nivel scăzut
(13%) sau mediu (18.5%) de educaţie. Aceste decalaje se datorează în primul rând unor
sectoare în care predomină angajaţii cu studii superioare precum ”intermedieri financiare şi
asigurări” sau ”activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice”.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
57
Tabel 19. Rata globală de participare la cursurile FPC în anul 2013 pe activităţi economice (%)
Total Femei Bărbaţi
sub 25
ani 25-54 ani 55+ ani
nivel
scăzut
de
educaţie
nivel
mediu
de
educaţie
nivel
ridicat
de
educaţie
Agricultura, silvicultura si pescuit 4.82% 5.92% 4.47% 3.75% 4.96% 4.27% 1.97% 5.40% 6.39%
Industria extractivă 35.25% 36.98% 34.89% 14.41% 37.68% 21.00% 4.79% 34.73% 59.59%
Industria prelucrătoare 19.52% 14.67% 23.71% 20.38% 21.02% 9.29% 10.07% 15.59% 42.06%
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaz 52.48% 26.72% 59.30% 0.34% 62.65% 22.51% 55.44% 58.25% 32.47%
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor 10.94% 13.52% 10.09% 0.83% 7.99% 25.27% 1.26% 11.98% 21.06%
Construcţii 15.11% 15.58% 15.01% 5.96% 16.10% 14.13% 6.76% 15.98% 19.20%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 34.47% 41.61% 25.34% 38.03% 35.40% 17.08% 40.14% 31.73% 40.11%
Transport şi depozitare 10.95% 7.67% 11.99% 2.53% 12.41% 8.99% 1.60% 10.22% 18.53%
Hoteluri şi restaurante 7.16% 6.63% 7.90% 7.00% 7.41% 5.02% 3.19% 6.11% 13.33%
Informaţii şi comunicaţii 22.49% 17.35% 25.57% 24.04% 23.22% 11.13% 6.35% 21.57% 23.33%
Intermedieri financiare şi asigurări 67.26% 70.19% 60.97% 99.92% 65.64% 61.20% 18.75% 33.52% 79.60%
Tranzacţii imobiliare 2.47% 2.60% 2.35% 2.13% 2.34% 3.33% 2.43% 2.16% 3.43%
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 19.14% 24.62% 15.10% 32.60% 18.98% 11.53% 2.59% 12.53% 23.79%
Activităţi de servicii administrative şi suport 13.76% 15.19% 13.09% 17.00% 14.22% 7.51% 26.96% 9.95% 20.17%
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 8.54% 11.13% 4.51% 11.58% 8.18% 0.00% 0.00% 10.74% 4.28%
Alte activităţi de servicii 9.54% 14.33% 2.49% 8.81% 9.77% 8.79% 5.87% 10.83% 6.97% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
58
Analizând ratele globale de participare calculate pentru fiecare clasă de mărime, constatăm
un comportament omogen în ceea ce priveşte diferenţele între bărbaţi şi femei, în sensul că
indiferent de clasa de mărime, rata de participare a femeilor este superioară celei asociate
bărbaţilor. Cele mai semnificative diferenţe între ratele calculate pentru cele două sexe sunt
înregistrate pentru categoria firmelor mari (3 puncte procentuale).
Grafic 34. Rata globală de participare la cursurile FPC în anul 2013 pe clase de mărime
în funcţie de sex (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Un comportament la fel de omogen reiese din analiza ratelor globale de participare pe clase
de mărime în funcţie de grupa de vârstă. Aşadar, nu am identificat diferenţe în ceea ce
priveşte participarea fiecărei grupe de vârstă la formare între întreprinderile mari şi IMM-uri.
Grafic 35. Rata globală de participare la cursurile FPC în anul 2013 pe clase de mărime
în funcţie de grupa de vârstă (%)
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
59
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Indiferent de clasa de mărime în care se încadrează firmele, rata globală de participare la FPC
creşte odată cu nivelul de educaţie deţinut de angajaţi.
Grafic 36. Rata globală de participare la cursurile de formare profesională continuă pe
clase de mărime în funcţie de nivelul de educaţie în anul 2013 (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Rata de participare la cursurile de formare profesională continuă, reprezentând ponderea
participanţilor la cursuri FPC în total angajaţi din întreprinderile care au oferit cursuri de
formare profesională continuă, a atins în anul 2013 valoarea de 48%. Investigarea ratei de
participare la FPC pe activităţi economice a evidenţiat două domenii de activitate în care deşi
ratele globale de participare şi ponderea firmelor care acordă formare erau reduse, se remarcă
prin rate de participare peste valoarea medie. Cele două sectoare în care firmele care asigură
formare, deşi sunt în număr redus, reuşesc să includă în programele de formare o mare parte a
angajaţilor sunt: ”activităţi de spectacole, culturale şi recreative” şi ”hoteluri şi restaurante”.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
60
Tabel 20. Rata de participare la cursurile de formare profesională continuă pe activităţi economice în anul 2013 (%)
CAEN rev. 2 total femei bărbaţi sub 25
ani 25-54 ani
55 de ani
si peste
nivel
scăzut de
educaţie
nivel
mediu de
educaţie
nivel
ridicat de
educaţie
Agricultura, silvicultura şi pescuit 15.21% 19.48% 13.91% 13.08% 15.63% 13.10% 8.67% 16.27% 16.57%
Industria extractiva 40.69% 41.80% 40.46% 31.16% 42.90% 25.30% 5.32% 40.66% 68.57%
Industria prelucrătoare 47.07% 43.24% 49.41% 55.64% 49.12% 25.36% 29.44% 40.32% 72.58%
Producţia şi furnizarea de energie
electrică şi termică, gaz 62.02% 35.25% 68.21% 0.46% 75.29% 24.56% 65.40% 68.34% 39.37%
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea
deşeurilor 17.26% 21.08% 15.98% 2.51% 12.58% 35.43% 1.81% 19.84% 31.58%
Construcţii 33.35% 41.25% 32.07% 13.67% 37.23% 24.69% 17.45% 35.50% 37.01%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 78.23% 83.25% 69.44% 81.34% 79.31% 52.56% 77.03% 76.15% 83.50%
Transport şi depozitare 23.79% 12.57% 29.06% 5.75% 31.35% 12.59% 2.55% 26.26% 29.50%
Hoteluri şi restaurante 45.39% 44.29% 46.76% 41.15% 48.35% 29.09% 26.73% 42.66% 56.59%
Informaţii si comunicaţii 37.22% 30.10% 41.17% 46.88% 37.85% 18.02% 8.63% 32.56% 41.08%
Intermedieri financiare şi asigurări 76.89% 79.86% 70.44% 133.38% 74.01% 78.05% 19.62% 43.27% 88.04%
Tranzacţii imobiliare 11.02% 11.01% 11.04% 29.43% 11.55% 8.29% 16.89% 9.21% 15.10%
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi
tehnice 45.33% 51.26% 39.79% 73.74% 46.08% 24.55% 6.62% 34.38% 52.13%
Activităţi de servicii administrative şi
suport 33.08% 29.98% 35.06% 32.59% 33.47% 29.96% 93.50% 25.01% 36.35%
Activităţi de spectacole, culturale 52.90% 62.49% 33.31% 46.72% 58.69% 0.00% 0.00% 73.67% 27.27%
Alte activităţi de servicii 42.95% 57.14% 13.86% 27.93% 46.45% 39.25% 16.30% 62.88% 21.45%
Total 48.07% 53.79% 44.32% 52.29% 51.07% 25.91% 30.86% 44.16% 61.91%
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
61
Rata de participare la cursurile FPC pentru angajaţii de sex masculin este inferioară ratei
înregistrate de femei, diferenţa între cele două sexe fiind mult mai vizibilă decât în cazul ratelor
globale de participare. În anul 2013, diferenţa dintre cele două rate a fost de aproximativ 9.5
puncte procentuale. Acest decalaj provine în mare măsură din structurile existente în cadrul
IMM-urilor.
Grafic 37. Rata de participare la cursurile de formare profesională continuă pe sexe şi clase
de mărime în anul 2013 (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Din punct de vedere al numărului de participanţi, după cursurile FPC, forma pe care firmele au
utilizat-o cel mai frecvent pentru a asigura formarea profesională a angajaţilor este dată de
perioadele planificate de pregătire ghidată, instruire sau experienţă practică la locul de muncă,
11.3 % dintre angajaţii din anul 2013 participând la o astfel de formare.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
62
Grafic 38. Rate globale de participare pentru alte forme de formare profesională în
anul 2013 (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
5.2. Durata medie a cursurilor FPC
Durata medie a cursurilor FPC, calculată ca numărul de ore de pregătire ce revine unui
participant la cursurile FPC, a fost în anul 2013 de 35.22 ore pe participant. Întreprinderile cu
mai puţin de 50 de angajaţi sunt cele care contribuie la creşterea valorii acestei medii, în cadrul
lor, durata medie a cursurilor FPC atingând valoarea de 49.7 ore pe participant. Indiferent de
clasa de mărime, bărbaţii sunt cei care au înregistrat mai multe ore de pregătire comparativ cu
femeile. Durata medie a cursurilor FPC pentru angajaţii de sex masculin a fost, în 2013, 36.6 ore
pe participant, adică cu 3 ore mai mult decât cea calculată pentru femei.
Per total, durata medie a cursurilor interne (20.36 ore pe participant) este superioară celei
calculate pentru cursurile externe (14.86 ore). Situaţia este însă diferită în funcţie de clasa de
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
63
mărime a firmelor. În cadrul IMM-urilor, numărul de ore de pregătire la cursurile externe
depăşeşte pe acela de la cursurile interne.
Grafic 39. Durata medie a cursurilor FPC pe sexe şi clase de mărime în anul 2013 (ore)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Grafic 40. Durata medie a cursurilor FPC interne/ externe pe clase de mărime în anul 2013
(ore)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
64
Activităţile economice în care durata medie a cursurilor FPC depăşeşte 60 ore pe participant sunt
următoarele: ”transport şi depozitare”, ”industria extractivă” şi ”activităţi profesionale, ştiinţifice
şi tehnice”. Există şi sectoare care deşi sunt caracterizate de rate de participare ridicate şi de
ponderi importante ale firmelor care au oferit formare, înregistrează valori ale duratei de
pregătire inferioare valorii medii. Printre acestea se numără: ”intermedieri financiare şi
asigurări”, ”producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaz”, ”informaţii şi
comunicaţii”.
Tabel 21. Durata medie a cursurilor FPC pe activităţi economice în funcţie de sex în anul
2013 (ore)
CAEN Total Femei Bărbaţi
Agricultura, silvicultura şi pescuit 33.60 25.49 37.04
Industria extractiva 63.09 104.02 54.15
Industria prelucrătoare 33.25 30.69 34.62
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaz 26.63 42.53 24.74
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor 21.35 13.18 24.96
Construcţii 24.49 12.50 26.99
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 33.25 33.00 33.79
Transport şi depozitare 69.96 49.42 74.14
Hoteluri şi restaurante 57.14 59.21 54.70
Informaţii si comunicaţii 33.55 31.79 34.27
Intermedieri financiare şi asigurări 33.20 32.20 35.67
Tranzacţii imobiliare 16.13 21.20 11.30
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 60.51 62.80 57.75
Activităţi de servicii administrative şi suport 26.73 19.60 30.65
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 7.23 4.19 18.90
Alte activităţi de servicii 25.84 24.53 36.86
Total 35.22 33.53 36.56 Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Calculând durata medie a cursurilor pe participant doar pentru cursurile FPC organizate în
programul de lucru observăm că acestea ocupă o pondere mult mai mică din timpul total dedicat
cursurilor FPC. Se constată că pentru cursurile interne durata medie se reduce la 17.12 ore/
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
65
participant iar pentru cele externe la 10.66 ore/participant. Dacă per total întreprinderile mijlocii
alocau mai mult timp per participant cursurilor externe, în cazul cursurilor desfăşurate în
programul de lucru, durata medie a cursurilor interne este superioară celei asociate cursurilor
interne.
Grafic 41. Durata medie a cursurilor FPC interne/externe în programul de lucru pe
clase de mărime în anul 2013 (ore)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Sectoarele economice în care durata medie a cursurilor organizate şi coordonate de o altă
organizaţie sau unitate decât întreprinderea însăşi depăşeşte semnificativ durata medie a
cursurilor interne sunt: ”industria prelucrătoare”, ”distribuţia apei, salubritate, gestionarea
deşeurilor”, ”construcţii”, ”industria extractivă”.
Tabel 22. Durata medie a cursurilor FPC interne/externe pe activităţi economice în 2013
(ore)
CAEN
Interne Externe
Interne în
programul
de lucru
Externe în
programul
de lucru
Agricultura, silvicultura şi pescuit 17.61 15.99 17.52 6.93
Industria extractiva 17.94 45.15 12.95 37.39
Industria prelucrătoare 12.99 20.26 11.08 16.37
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică 16.04 10.60 16.04 10.37
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor 6.43 14.91 6.41 3.80
Construcţii 3.86 20.63 3.59 19.61
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 27.22 6.03 25.05 1.85
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
66
Transport şi depozitare 56.60 13.36 54.59 12.03
Hoteluri şi restaurante 29.64 27.50 6.23 9.06
Informaţii si comunicaţii 16.22 17.33 15.99 13.37
Intermedieri financiare şi asigurări 26.02 7.17 15.18 4.76
Tranzacţii imobiliare 3.66 12.47 3.66 4.26
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 36.83 23.68 27.87 16.89
Activităţi de servicii administrative şi suport 11.18 15.55 4.00 4.33
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 0.06 7.17 0.06 3.20
Alte activităţi de servicii 13.34 12.50 0.00 3.62 Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
5.3. Domenii de formare profesională
Majoritatea firmelor care au asigurat formare profesională în anul 2013 au apelat la cursuri care
au avut ca scop dezvoltarea aptitudinilor tehnice, practice sau specifice ale angajaţilor. Alte
aptitudini pe care firmele au dorit să le dezvolte au fost: aptitudinile de soluţionare a problemelor
şi aptitudinile de comunicare cu clienţii. Importanţa acordată acestor competenţe/ aptitudini se
verifică şi prin prisma volumului de ore alocat dezvoltării lor. Având în vedere că o pondere
importantă a participanţilor la formare are nivel superior de educaţie, un procent nesemnificativ
de firme urmăreşte să dezvolte aptitudinile de aritmetică şi însuşirea bazelor citirii şi scrierii.
Grafic 42. Ponderea firmelor care au oferit FPC în funcţie de aptitudinile şi competenţele
spre care s-au orientat cursurile FPC organizate în anul 2013 (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
67
Grafic 43. Cele mai importante aptitudini/competenţe prin prisma volumului de ore
în 2013 (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Există diferenţe în ceea ce priveşte aptitudinile şi competenţele spre care s-au orientat cursurile
FPC în funcţie de clasa de mărime a firmelor. Atât întreprinderile mari cât şi IMM-urile sunt
interesate în primul rând de aptitudini tehnice, practice sau specifice locului de muncă însă după
acest punct priorităţile se schimbă. Întreprinderile mari acordă o importanţă mai mare
aptitudinilor de lucru în echipă sau cunoştinţelor de limbi străine decât IMM-urile. Pentru acestea
din urmă, mai importante sunt aptitudinile de comunicare cu clienţii.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
68
Grafic 44. Ponderea firmelor care au oferit FPC în funcţie de aptitudinile şi competenţele
spre care s-au orientat cursurile FPC organizate în anul 2013, pe clase de mărime (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
5.4. Furnizorii de FPC pentru cursurile externe
Aproximativ 68% dintre firmele care apelează la cursuri externe pentru formarea angajaţilor
optează pentru cursuri organizate şi coordonate de unităţi private de pregătire (care oferă FPC
pentru profit, inclusiv instituţii de învăţământ particulare; exclusiv unităţile care furnizează
numai echipamentul necesar desfăşurării FPC). Pe locul al doilea în clasamentul furnizorilor de
FPC se află unităţile furnizoare de echipamente, care asigură FPC numai pentru utilizarea
echipamentelor livrate (24% dintre firme au folosit serviciile acestor furnizori pentru cursurile
FPC). Furnizorii de formare la care firmele apelează în foarte mică măsură sunt uniunile
sindicale sau profesionale ale salariaţilor (1.46%). În general, firmele care solicită serviciile
acestei categorii de furnizori, fac parte din clasa firmelor mari cu peste 250 de angajaţi.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
69
Grafic 45. Ponderea firmelor în funcţie de furnizorii de FPC la care au apelat pentru
cursurile externe în 2013 (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Din analiza ponderilor asociate pentru fiecare categorie de furnizori în funcţie de clasa de
mărime a firmei se desprind următoarele concluzii:
- IMM-urile apelează mai frecvent decât firmele mari la unităţi furnizoare de echipamente,
care asigură FPC numai pentru utilizarea echipamentelor livrate. În cadrul IMM-urilor
ponderea înregistrată pentru aceste unităţi a fost de 25%, cu aproximativ 4 puncte
procentuale mai mult decât în cazul firmelor mari.
- Firmele mari apelează mai degrabă la organizaţii/asociaţii ale patronatului, Camera de
Comerţ, organisme la nivel de ramură (activităţi) pentru organizarea cursurilor externe de
formare.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
70
Grafic 46. Ponderea firmelor pe clase de mărime în funcţie de furnizorii de FPC la care au
apelat pentru cursurile externe în 2013 (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
5.5. Calitate şi rezultate în activităţile FPC
Din totalul întreprinderilor care au asigurat cursuri FPC, 17,8% nu au fost preocupate de
elemente de calitate, acestea regăsindu-se preponderent în categoria IMM-urilor şi mult mai
puţin printre întreprinderile mari. Principalele elemente de calitate regăsite în rândul firmelor
mari se referă la utilizarea de furnizori externi autorizaţi (80,3%) şi desfăşurarea FPC şi a
certificării în baza standardelor şi normelor existente (52,7%). În cazul IMM-urilor, acestea au
apelat la furnizori externi autorizaţi în proporţie de 48,9% şi au făcut apel la standardele şi
normele din domeniul FPC recunoscute la nivel naţional/sectorial în pondere de 23,7%.
Referitor la impactul perceput al cursurilor de FPC organizate în anul 2013, 21% dintre
întreprinderi consideră că acestea au determinat o creştere majoră a performanţelor, iar 36%
estimează o creştere moderată. Este îngrijorător faptul că 32% nu pot face această evaluare, 7%
consideră că impactul a fost minor, iar 4% sunt de părere că formarea profesională nu a avut nici
un efect la nivelul performanţelor angajaţilor.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
71
Grafic 47. ”Care au fost, în anul 2013, aspectele luate în considerare în vederea asigurării
calităţii FPC?”, pe clase de mărime (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Grafic 48. ”Vă rugăm să evaluaţi impactul formării profesionale desfăşurate în anul 2013
asupra performanţelor lucrătorilor din întreprinderea dvs.” (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
72
6. Resurse financiare alocate formării profesionale
în anul 2013, costul total al FPC a reprezentat 1,2% din costul total al forţei de muncă.
Întreprinderile mari au alocat pentru formare profesională 1,6% din costul forţei de muncă, iar
IMM-urile doar 0,6% (din care, întreprinderile mici 0,4%, iar cele mijlocii 0,8%).
firmele au investit un total de 583782857 lei pentru organizarea cursurilor de formare
profesională (cursuri interne şi externe)
principalul element de cost este reprezentat de taxele şi plăţile către unităţile furnizoare de
FPC
aproximativ 1% dintre întreprinderi au avut încasări din măsurile şi programele naţionale şi
internaţionale destinate finanţării formării profesionale în firme
6.1. Cheltuielile cu formarea profesională continuă
Unul dintre principalele motive semnalate de firmele care nu au oferit formare profesională
propriilor angajaţi se referă la costurile ridicate ale acesteia. Din această perspectivă, indicatorii
referitori la volumul şi structura costurilor cu formarea profesională sunt extrem de relevanţi
pentru procesul de construcţie a politicilor publice menite să sprijine firmele pentru a oferi
formare profesională. În anul 2013, firmele au investit un total de 583782857 lei pentru
organizarea cursurilor de formare profesionale (cursuri interne şi externe). Din punctul de vedere
al repartiţiei costurilor pe clase de mărime, IMM-urile au cheltuit 153391043 lei pentru cursurile
de formare profesională, iar întreprinderile mari 430391814 lei. Raportul de mărime se păstrează
şi în cadrul IMM-urilor, întreprinderile mici (31880067 lei) raportând costuri semnificativ mai
mici faţă de cele mijlocii (121510975 lei). Aplicând metodologia statistică agreată la nivel
european, la costurile cursurilor de formare se adaugă costul forţei de muncă al participanţilor la
cursuri pentru a obţine costul total al FPC. Astfel, firmele româneşti raportează în 2013 un cost
total al FPC de 1141862272 lei, dintre care 259409170 lei la nivelul IMM-urilor şi 889519398
lei la nivelul întreprinderilor mari.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
73
Tabel 23. Costurile cu formarea profesională continuă în anul 2013, pe total şi pe clase de
mărime: IMM (din care întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari
(RON)
Costurile cursurilor
de formare
Costul forţei de muncă al
participanţilor la cursuri
Costul total al
FPC
IMM, din care: 153391043 106018127 259409170
întreprinderi mici 31880067 38616291 70496358
întreprinderi mijlocii 121510975 65566201 187077176
întreprinderi mari 430391814 459127584 889519398
Total 583782857 558079415 1141862272
Notă: Costul total al FPC = Costurile cursurilor de formare + Costul forţei de muncă al participanţilor la cursuri
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
La nivelul sectoarelor economice, firmele care înregistrează cele mai mari costuri cu formare
profesională provin din „industria prelucrătoare” (costurile cursurilor de formare au fost
190373819 lei, iar costul total a FPC a fost 336613056 lei), „comerţ cu ridicata şi cu amănuntul”
(costurile cursurilor de formare au fost 106113714 lei, iar costul total a FPC a fost 205478365
lei) şi „informaţii şi comunicaţii”(costurile cursurilor de formare au fost 103364686 lei, iar costul
total a FPC a fost 136236082 lei). În mod evident, aceşti indicatori sunt influenţaţi şi de volumul
de întreprinderi şi de angajaţi din fiecare sector economic.
Tabel 24. Costurile cu formarea profesională continuă în anul 2013, pe activităţi economice
(RON)
CAEN Rev. 2
Costurile
cursurilor de
formare
Costul forţei de muncă
al participanţilor la
cursuri
Costul total
al FPC
Agricultură, silvicultură şi pescuit 1214472 1616151 2830623
Industria extractivă 38117138 61219385 99336523
Industria prelucrătoare 190373819 146239237 336613056
Producţia şi furnizarea de energie 19000428 27682812 46683240
Distribuţia apei; salubritate 2350264 2827182 5177446
Construcţii 24476030 17540464 42016494
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 106113714 99364651 205478365
Transport şi depozitare 24339179 52999919 77339098
Hoteluri şi restaurante 1783634 6172257 7955891
Informaţii şi comunicaţii 103364686 32871396 136236082
Intermedieri financiare şi asigurări 31598310 96561088 128159398
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
74
Tranzacţii imobiliare 176852 83922 260774
Activităţi profesionale, ştiinţifice, tehnice 25810663 33405227 59215890
Activităţi de servicii administrative, suport 14563629 12773856 27337485
Activităţi de spectacole, culturale 146113 191920 338033
Alte activităţi de servicii 353926 421205 775131
Notă: Costul total al FPC = Costurile cursurilor de formare + Costul forţei de muncă al participanţilor la cursuri
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Indicatorii relativi, precum ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă, reduc efectul
volumului de întreprinderi şi angajaţi dintr-o anumită categorie asupra rezultatelor statistice.
Astfel, costul total al FPC a reprezentat 1,2% din costul total al forţei de muncă în anul 2013.
Întreprinderile mari au alocat pentru formare profesională 1,6%din costul forţei de muncă, iar
IMM-urile doar 0,6% (din care, întreprinderile mici 0,4%, iar cele mijlocii 0,8%). În aceste
condiţii, este evident că stabilitatea şi puterea financiară a firmelor influenţează capacitatea lor de
a realiza investiţii pentru dezvoltarea capitalului uman. Întreprinderile mici sunt cele care
investesc cel mai puţin în formarea profesională a propriilor angajaţi nu numai ca volum, ci şi ca
% în costul forţei de muncă, ceea ce subliniază vulnerabilitatea lor într-un mediu economic
caracterizat de competitivitate ridicată şi dinamism.
Grafic 49. Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă în 2013, pe total şi pe
clase de mărime: IMM (din care întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi
întreprinderi mari (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
75
Cele mai ridicate valori ale costului FPC ca pondere în total cost al forţei de muncă sunt
înregistrate de întreprinderile din „industria extractivă” (2,3%), „informaţii şi comunicaţii”
(1,9%) şi „intermedieri financiare şi asigurări” (1,7%). În general, sectoarele economice care
sunt caracterizate de evoluţii tehnologice rapide sunt cele care investesc mai mult în formarea
profesională a propriilor angajaţi. De remarcat că activităţile economice cu cele mai mari
investiţii provin atât din sectorul industrial, cât şi din cel terţiar. Pe de altă parte, sectorul agricol
nu se dovedeşte la fel de performant în această privinţă. Astfel, la polul opus, se situează
ramurile economice „agricultură, silvicultură şi pescuit” (0,1%), „tranzacţii imobiliare” (0,1%) şi
„activităţi de spectacole, culturale şi recreative” (0,1%).
Grafic 50. Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă în 2013, pe activităţi
economice (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
76
De asemenea, intensitatea investiţiilor firmelor în formare profesională este neomogenă şi din
punct de vedere regional. Astfel, întreprinderile din Nord Est (2,2%), Bucureşti Ilfov (1,4%) şi
Vest (1,5%) sunt caracterizate de cele mai ridicate ponderi ale costului FPC în total cost al forţei
de muncă, fiind singurele regiuni cu valori peste valoarea naţională (1,2%). Regiunile slab
performante din acest punct de vedere sunt Sud Vest (0,2%), Sud Est (0,5%) şi Nord Vest
(0,5%). Parte din aceste rezultate sunt explicate de structura economică a regiunilor, dar şi de
modelele de dezvoltare economică diferite la nivel regional. În consecinţă, politicile de susţinere
a investiţiilor firmelor în formare profesională trebuie să aibă în vedere şi obiectivul reducerii
decalajelor regionale de dezvoltare economică şi consolidarea unor ritmuri convergente de
creştere economică.
Grafic 51. Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă în 2013, pe regiuni (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
După cum era de aşteptat, investiţiile firmelor în formare profesională sunt semnificativ
influenţate de rezultatele economice ale acestora. Astfel, firmele care declară că cifra lor de
afaceri a crescut în anul 2013 comparativ cu anul precedent au investit 1,3% din costul total al
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
77
forţei de muncă în formare profesională continuă. De asemenea, firmele care încă nu pot aprecia
evoluţia cifrei or de afaceri au investit 1,3%. Pe de altă parte, firmele care au înregistrat scăderi
ale cifrei de afaceri au investit doar 0,9%. Acest rezultat confirmă necesitatea politicilor publice
orientate către susţinerea costurilor financiare ale firmelor cu formarea profesională cu precădere
în perioadele de contractare şi revenire economică.
Grafic 52. Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă în 2013, în funcţie de
evoluţia cifrei de afaceri în anul 2013 comparativ cu anul 2012 (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Tot pentru a măsura intensitatea investiţiilor în formare profesională, statistica europeană în
domeniu prevede calcularea costurilor medii pe participant (luând în calcul numărul angajaţilor
care au participat în anul de referinţă la cursurile de formare profesională), precum şi a costurilor
medii orare (luând în calcul numărul de om-ore petrecute de angajaţi în cadrul cursurilor de
formare profesională).
Referitor la costurile firmelor cu organizarea de cursuri de formare profesională (interne
şi externe), valoarea medie pe participant a fost de 904,7 lei în anul 2013. Analiza pe clase de
mărime oferă rezultate uşor surprinzătoare. Astfel, IMM-urile înregistrează un cost mediu de
1059,6 lei pe participant, iar întreprinderile mari 859,9 lei. Acest lucru este explicat de faptul că
decalajul dintre IMM-uri şi întreprinderile mari în privinţa volumului investiţiilor în formare
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
78
profesională şi numărul participanţilor este mai accentuat în cazul indicatorului din urmă. De
fapt, politicile firmelor în domeniul formării profesionale au făcut ca întreprinderile mari să
„suporte” costuri medii mai reduse pe participant. Analiza pe clase de mărime arată că
întreprinderile mijlocii înregistrează, de fapt, costuri medii pe participat superioare firmelor mari,
respectiv 1178,1 lei. Întreprinderile mici au cheltuit semnificativ mai puţin: 765,9 lei pentru
fiecare angajat care a participat la cursurile de formare profesională. Aceste rezultate subliniază
necesitatea acordării unui suport sporit IMM-urilor pentru susţinerea costurilor cu formarea
profesională.
Grafic 53. Costul mediu al cursurilor pe participant în 2013, pe total şi pe clase de mărime:
IMM (din care întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (RON)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
În profil sectorial, cea mai mare valoare a costului mediu al cursurilor pe participant este
înregistrată de firmele de „informaţii şi comunicaţii”, respectiv 4242,3 lei. Acest cost este de
aproximativ 4,5 ori mai mare comparativ cu costul mediu de la nivel naţional. La distanţă mare,
urmează firmele din „industria extractivă” (1797 lei) şi „activităţile profesionale, ştiinţifice şi
tehnice” (1567,4 lei). Printre sectoarele economice cu cele mai mici valori ale costului mediu al
cursurilor pe participant se numără „activităţi de spectacole, culturale şi recreative” (77,7 lei),
„alte activităţi de servicii” (218,2 lei) şi „hoteluri şi restaurante” (242,8 lei). Aşadar, distribuţia
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
79
valorilor costului mediu pe participant este caracterizată de o dispersie foarte ridicată în rândul
ramurilor economice.
Grafic 54. Costul mediu al cursurilor pe participant în 2013, pe activităţi economice (RON)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Pe lângă costul mediu al cursurilor pe participant, costul mediu orar al cursurilor oferă
informaţii suplimentare despre intensitatea investiţiilor firmelor în formare profesională. Per
total, în anul 2013, firmele româneşti au cheltuit 25,7 lei pentru o oră de formare profesională.
Ca şi în cazul costului mediu pe participant, costul mediu orar înregistrat de întreprinderile mari
(24,6 lei) este inferior valorii înregistrate de IMM-uri (29,3 lei). De fapt, valoarea ridicată
calculată la nivelul IMM-urilor se datorează întreprinderilor mijlocii care au cheltuit în medie
38,4 lei pe o oră de formare profesională în anul 2013, faţă de doar 15,4 lei la nivelul
întreprinderilor mici. Costurile cu formarea profesională depind de domeniul de formare, de
furnizori, de metodele de formare, etc. Aceste rezultate întăresc ideea că întreprinderile mari au
reuşit să le ofere angajaţilor lor cursuri de formare profesională la costuri unitare mai reduse în
anul 2013, fiind astfel mai eficiente şi din acest punct de vedere.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
80
Grafic 55. Costul mediu orar al cursurilor în 2013, pe total şi pe clase de mărime: IMM
(din care întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (RON)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Grafic 56. Costul mediu orar al cursurilor în 2013, pe activităţi economice (RON)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
81
Costul mediu orar al cursurilor de formare profesională înregistrează cea mai mare valoare în
cazul întreprinderilor de „informaţii şi comunicaţii” (126,4 lei). Următoarele poziţii în ierarhia
ramurilor economice sunt ocupate de „tranzacţii imobiliare” cu 32,9 lei, „industria prelucrătoare”
cu 30 lei şi „industria extractivă” cu 28,5 lei. Pe de altă parte, costurile cele mai mici sunt
înregistrate de firmele din „hoteluri şi restaurante” (4,2 lei), „alte activităţi de servicii” (8,4 lei) şi
„agricultură, silvicultură şi pescuit” (8,8 lei).
Pentru a avea o imagine completă asupra intensităţii investiţiilor realizate de întreprinderi
pentru formarea profesională a propriilor angajaţi, vom analiza şi costul mediu ale FPC, adică cel
care pe lângă costul cursurilor de formare profesională include şi costul forţei de muncă al
participanţilor la cursuri. La nivel naţional, costul mediu al FPC pe participant a fost de 1769,5
lei în anul 2013. Costurile înregistrate de IMM-uri şi de întreprinderile mari sunt relativ
apropiate: 1791,9 lei pentru prima categorie şi 1777,3 lei pentru a doua categorie. Diferenţe mai
importante se înregistrează între întreprinderile mici care au cheltuit în medie 1693,7 lei pentru
un participant la formare, şi cele mijlocii cu 1813,8 lei.
Grafic 57. Costul mediu FPC pe participant în 2013, pe total şi pe clase de mărime: IMM
(din care întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (RON)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
82
La nivelul ramurilor economice, se remarcă din nou firmele din „informaţii şi comunicaţii” care
înregistrează un cost mediu pe participant de 5591,5 lei, urmate de întreprinderile din „industria
extractivă” cu 4683 lei, „activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” cu 3596 lei şi „transport şi
depozitare” cu 3001,5 lei. Printre sectoarele cele mai slab performante se numără „activităţi de
spectacole, culturale şi recreative” (179,7 lei), „alte activităţi de servicii” (477,9 lei) şi
„distribuţia apei, salubritate şi gestionarea deşeurilor” (631,7 lei).
Grafic 58. Costul mediu FPC pe participant în 2013, pe activităţi economice (RON)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
La nivel naţional, costul mediu FPC orar se ridică la 50,2 lei. Şi din perspectiva acestui indicator,
valoarea înregistrată de IMM-uri (49,5 lei) este destul de apropiată de cea a întreprinderilor mari
(50,9 lei). Pe de altă parte, în interiorul categoriei IMM-urilor, se regăsesc diferenţe mai
importante între întreprinderile mici care au avut un cost mediu FPC orar de 34,1 lei şi
întreprinderile mijlocii care înregistrează cea mai ridicată valoare, respectiv 59,1 lei.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
83
Grafic 59. Costul mediu FPC orar în 2013, pe total şi pe clase de mărime: IMM (din care
întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (RON)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Grafic 60. Costul mediu FPC orar în 2013, pe activităţi economice (RON)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Costul mediu FPC orar cel mai ridicat caracterizează firmele de „informaţii şi comunicaţii” care
au plătit, în medie, 166,7 lei pentru o oră de formare profesională. Valori ridicate se înregistrează
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
84
şi pentru „industria extractivă” (74,2 lei), „intermedieri financiare şi asigurări” (68,7 lei) şi
„activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (59,4 lei), însă acestea se poziţionează la o distanţa
foarte mare de sectorul „informaţii şi comunicaţii”care se dovedeşte a fi caracterizat de cea mai
mare intensitate a investiţiilor în formarea profesională. Valorile cele mai scăzute se regăsesc în
cazul firmelor din „alte activităţi de servicii”(18,5 lei), ”hoteluri şi restaurante” (19 lei) şi
„agricultură, silvicultură şi pescuit” (20,5 lei).
Dintre întreprinderile care au declarat costuri cu formarea profesională a propriilor angajaţi în
2013, 91,2% au achitat taxe şi plăţi către furnizori externi de FPC. La mare distanţă, 31,3%
dintre firme au achitat costuri ale echipamentelor şi materialelor didactice, iar 29% plăţi
efectuate pentru participanţii la FPC pentru transport, diurnă şi cazare. Aşadar, taxele plătite
către unităţile care furnizează FPC se constituie în elementul de cost cel mai răspândit la nivelul
întreprinderilor care au oferit formare profesională în anul 2013.
Grafic 61. Distribuţia întreprinderilor după elementele de cost ale cursurilor FPC (interne
şi externe) realizate în anul 2013 (% necumulative)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
85
Grafic 62. Structura costurilor cu cursurile FPC în 2013, pe elemente de cost (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
În acord cu ponderea firmelor care au declarat diferitele elemente de cost, şi structura costurilor
cu cursurile FPC indică faptul că cel mai mare efort financiar a fost făcut în direcţia achitării
taxelor şi plăţilor către unităţile furnizoare de FPC, reprezentând 43,9% din totalul costurilor. De
asemenea, un volum mare de resurse financiare a fost alocat de întreprinderi pentru plăţile
efectuate pentru participanţii la FPC pentru transport, diurnă şi cazare, totalizând 41,1% din
costul total. Pe de altă parte, costul forţei de muncă al instructorilor interni şi personalului
propriu al centrului de pregătire reprezintă doar 9,3% din totalul costurilor în acord cu ponderea
redusă a firmelor româneşti care şi-au organizat un astfel de centru.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
86
6.2. Ponderea firmelor care au accesat programe de sprijin pentru formarea
profesională a angajaţilor
Ponderea relativ mică a firmelor care au oferit formare profesională angajaţilor proprii este
explicată şi de accesul redus al acestora la măsuri de politică publică destinate susţinerii
costurilor lor în acest domeniu. Astfel, doar aproximativ 1% dintre firmele româneşti au declarat
că au beneficiat de încasări din fonduri naţionale sau internaţionale sau au primit de subvenţii în
scopul finanţării cursurilor de formare profesională în anul 2013. Cu alte cuvinte, costurile
firmelor cu pregătirea propriilor angajaţi s-au realizat practic independent de suportul diferitelor
mecanisme publice de stimulare a investiţiilor firmelor în FPC. Fie că este vorba despre
birocratizarea excesivă a unora dintre aceste mecanisme sau de resursele bugetare insuficiente
alocate de statul român, firmele româneşti nu accesează diferitele mecanisme de sprijinire a
cheltuielilor cu formarea. În consecinţă, măsurile dezvoltate sau reformarea celor existente ar
trebui să prezintă un grad ridicat de atractivitate pentru firme pentru ca acestea să îşi schimbe
modelul de comportament şi să stimuleze decizia lor de a investi în FPC.
Grafic 63. Ponderea firmelor care au avut încasări din fonduri naţionale sau internaţionale
sau au beneficiat de subvenţii în scopul finanţării cursurilor de formare profesională în
anul 2013 (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
87
Grafic 64. Încasări din fonduri naţionale sau internaţionale sau subvenţii obţinute în scopul
finanţării cursurilor de formare profesională în 2013, pe total şi pe clase de mărime (RON)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Per total, firmele româneşti au încasat 23181116 lei din fonduri naţionale sau internaţionale sau
subvenţii obţinute în scopul finanţării cursurilor de formare profesională. Aceste încasări
reprezintă aproximativ 4% din costurile cursurilor de FPC şi aproximativ 2% din Costurile totale
ale formării profesionale continue suportate de firme în 2013. În consecinţă, suportul oferit
întreprinderilor prin intermediul măsurilor de politică publică a avut un impact minim asupra
deciziei firmelor de a investi în formare profesională. Volumul încasărilor primite de
întreprinderile mari se ridică la 17250847 lei. Interesant este că întreprinderile mici au accesat un
sprijin financiar mai mare comparativ cu întreprinderile mijlocii, respectiv 4245843 lei faţă de
1684426 lei.
Analiza structurii încasărilor primite de firme în scopul finanţării cursurilor de formare
profesională pe surse de finanţare arată că marea majoritate a acestora (70%) a provenit din
stimulentele/beneficii fiscale accesate de firmele care au organizate formare. De asemenea,
17,8% din încasările firmelor au provenit din fondurile UE destinate sprijinirii formării
profesionale. 4,9% din încasările declarate de firme s-au constituit din subvenţiile oferite de stat
pentru formare profesională, iar 7,3% reprezintă alte surse. Reţinem rolul foarte important al
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
88
stimulentelor/beneficiilor fiscale în structura încasărilor, ponderea modestă a fondurilor UE şi
rolul minor al subvenţiilor de stat în ceea ce ar trebui să reprezinte sprijinirea firmelor pentru a
oferi formare profesională propriilor angajaţi.
Grafic 65. Structura încasărilor din fonduri naţionale sau internaţionale sau subvenţii
obţinute în scopul finanţării cursurilor de formare profesională în 2013, pe surse de
finanţare(%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
89
7. Ucenicia la locul de muncă
doar 0,2% dintre întreprinderi au organizat, în anul 3013, programe de ucenicie la locul de
muncă. Acestea au provenit în special din rândul întreprinderilor mijlocii;
activităţile de ucenicie s-au desfăşurat în întreprinderi din „industria prelucrătoare”, „transport
şi depozitare”, „informaţii şi comunicaţii” şi „activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice”.
Conform informaţiilor colectate de la întreprinderi, doar 0,2% dintre acestea au organizat
activităţi de ucenicie la locul de muncă în anul 2013. Ponderea extrem de mică poate fi explicată
prin gradul scăzut de conștientizare cu privire la reforma legislativă a acestui domeniu care a
avut loc în cursul anului 2013, dar și prin anumite limite inerente metodelor de colectare,
eșantionare și extindere utilizate1. Este necesar ca noile reglementări în domeniul uceniciei să fie
popularizate adecvat printre angajatori și manageri de resurse umane şi să fie susţinute cu alocări
bugetare semnificative pentru a stimula firmele să organizeze activităţi de ucenicie la locul de
muncă în anii următori.
1 Rezultatele obţinute se situează la un nivel superior comparativ cu informațiile cantitative relevate de sursele
administrative existente la momentul anchetei. Explicațiile posibile sunt datorate fie limitelor metodei folosite
(respondenții trebuie să-și amintească ceea ce s-a petrecut la nivelul anului 2013, astfel încât există posibilitatea
alterării calității informației cantitative ca urmare a limitelor memoriei; incidența ucenicie este atât de scăzută încât
eroarea pentru rezultatele extinse este mai ridicată), fie gradului redus de conștientizare a cadrului legal existent
(definiția utilizată în chestionar face referire la contractul de ucenicie, dar este posibil ca respondenții să nu cunoască
pe deplin legislația aferentă, implicațiile și modificările acesteia).
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
90
Grafic 66. ”În anul 2013, în întreprinderea dvs. s-au desfăşurat activităţi de ucenicie la
locul de muncă?”, (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Distribuţia firmelor care au organizat programe de ucenicie la locul de muncă în anul 2013 pe
clase de mărime arată faptul că acestea provin cu precădere din rândul întreprinderilor mijlocii.
Deşi în mod tradiţional, firmele mari din sectorul industrial erau principalele organizatoare de
ucenicie, în prezent acestea nu mai par interesate de acest lucru. Programele de ucenicie vor
câştiga în importanţă în măsura în care parteneriatul dintre mediul de afaceri şi instituţiile de
educaţie şi formare profesională se va dezvolta.
Tabel 25. ”În anul 2013, în întreprinderea dvs. s-au desfăşurat activităţi de ucenicie la locul
de muncă?”, pe total şi pe clase de mărime: IMM (din care întreprinderi mici şi
întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (%)
da nu Total
IMM, din care: 0.2% 99.8% 100.0%
întreprinderi mici 0.0002% 99.0098% 100.0%
întreprinderi mijlocii 0.9% 99.1% 100.0%
întreprinderi mari 100.0% 100.0%
Total 0.2% 99.8% 100.0% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
91
La nivel sectorial, activităţile de ucenicie la locul de muncă s-au desfăşurat în rândul firmelor din
„industria prelucrătoare”, „transport şi depozitare”, „informaţii şi comunicaţii” şi „activităţi
profesionale, ştiinţifice şi tehnice”. În orice caz, ponderea firmelor care au organizat programe de
ucenicie la locul de muncă este extrem de redusă, indiferent de sectorul economic.
Tabel 26. ”În anul 2013, în întreprinderea dvs. s-au desfăşurat activităţi de ucenicie la locul
de muncă?”, pe activităţi economice (%)
da nu Total
Agricultură, silvicultură şi pescuit 100.00% 100.00%
Industria extractivă 100.00% 100.00%
Industria prelucrătoare 0.20% 99.80% 100.00%
Producţia şi furnizarea de energie electrică 100.00% 100.00%
Distribuţia apei; salubritate, deşeuri 100.00% 100.00%
Construcţii 100.00% 100.00%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 100.00% 100.00%
Transport şi depozitare 1.60% 98.40% 100.00%
Hoteluri şi restaurante 100.00% 100.00%
Informaţii şi comunicaţii 0.10% 99.90% 100.00%
Intermedieri financiare şi asigurări 100.00% 100.00%
Tranzacţii imobiliare 100.00% 100.00%
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 0.10% 99.90% 100.00%
Activităţi de servicii administrative şi suport 100.00% 100.00%
Activităţi de spectacole, culturale, recreative 100.00% 100.00%
Alte activităţi de servicii 100.00% 100.00% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
În cadrul numărului modest de programe de ucenicie, cei mai mulţi ucenici s-au pregătit în
vederea obţinerii unor calificări de nivelul 2 (55%), fiind urmaţi de ucenicii care urmează
programe destinate calificărilor de nivel 1 (44%).
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
92
Grafic 67. Distribuţia participanţilor la programele de ucenicie desfăşurate în întreprinderi
în anul 2013 după nivelul de calificare (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
În total, ucenicii au petrecut 119012 om-ore în anul 2013 în cadrul programelor de ucenicie la
locul de muncă, din care 93631 om-ore au fost alocate sarcinilor de muncă. Timpul petrecut de
ucenici în cadrul acestor programe este concentrat la nivelul întreprinderilor mijlocii care
însumează 117203 om-ore, din care 92210 om-ore alocate sarcinilor de muncă.
Tabel 27. Timpul total petrecut de ucenici în cadrul programelor de ucenicie în anul 2013,
pe total şi pe clase de mărime: IMM (din care întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi
întreprinderi mari (om-ore)
Total timp programe
de ucenicie (om-ore)
din care,
Timp alocat sarcinilor de
muncă(om-ore)
IMM, din care: 119012 93631
întreprinderi mici 1809 1421
întreprinderi mijlocii 117203 92210
întreprinderi mari - -
Total 119012 93631 Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
93
68,9% dintre întreprinderile care au organizat programe de ucenicie în anul 2013 au declarat că
au colaborat cu instituţii de învăţământ pentru a furniza formarea profesională necesară în cadrul
programelor. Pe de altă parte, 28% au apelat la alţi furnizori autorizaţi/acreditaţi şi doar 3,1% la
unităţile private de pregătire. Aşadar, este de reţinut faptul că puţinele programe de ucenicie care
s-au desfăşurat în 2013 s-au bazat pe parteneriate dintre întreprinderi şi instituţii de învăţământ.
Grafic 68. ”Care au fost furnizorii de formare profesională pentru programele de ucenicie
organizate de întreprinderea dvs. în anul 2013?” (%)
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Unul dintre cele mai importante rezultate se referă la faptul că toate programele de ucenicie
organizate în 2013 au fost finanţate din resursele proprii ale întreprinderilor. Aşadar, acestea
reprezintă rezultatul exclusiv al eforturilor financiare ale întreprinderilor. În total, costurile
programelor de ucenicie au fost de 1897471lei, din care 645269 lei au reprezentat costurile forţei
de muncă a ucenicilor.
Tabel 28. Costurile întreprinderilor cu programele de ucenicie în anul 2013,pe total şi pe
clase de mărime: IMM (din care întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi
întreprinderi mari (RON)
Costurile cu programele
de ucenicie
din care,
Costurile forţei de
muncă a ucenicilor
IMM, din care: 1897471 645269
întreprinderi mici 18191 17238
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
94
întreprinderi mijlocii 1879279 628032
întreprinderi mari - -
Total 1897471 645269 Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Costul mediu pe ucenic a atins valoarea de 1213,2 lei, fiind 1218,7 lei în întreprinderile mijlocii
şi 826,9 lei în cele mici. Nivelul scăzut al costurilor are legătură cu faptul că aceste programe au
avut, de fapt, o durată redusă în cursul anului trecut, fiind iniţiate, cel mai probabil, în ultima
parte a anului. Costul mediu orar al programelor de ucenicie a fost de 15,9 lei.
Tabel 29. Costul mediu al programelor de ucenicie pe participant şi costul mediu orar al
programelor de ucenicie,pe total şi pe clase de mărime: IMM (din care întreprinderi mici şi
întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (RON)
Costul mediu pe
ucenic Costul mediu orar
IMM, din care: 1213.2 15.9
întreprinderi mici 826.9 10.1
întreprinderi mijlocii 1218.7 16.0
întreprinderi mari - -
Total 1213.2 15.9 Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Principalul motiv pentru care întreprinderile nu au organizat programe de ucenicie în 2013 se
referă la lipsa nevoii de lucrători calificaţi prin astfel de programe. Acest motiv a fost invocat de
62,4% dintre firme. În condiţiile în care există excedent de forţă de muncă şi un şomaj ridicat în
rândul tinerilor, majoritatea angajatorilor nu resimt necesitatea calificării lucrătorilor prin
programe de ucenicie. Pe de altă parte, o treime dintre firme reclamă lipsa persoanelor dornice să
încheie un contract de ucenicie. Este important ca această alternativă de (re)inserţie pe piaţa
muncii să devină vizibilă în spaţiul public, iar persoanele lipsite de calificare, aflate în căutarea
unui loc de muncă, cei cu calificări fără căutare pe piaţa muncii, tineri, absolvenţi şi elevi să
primească informaţii cu privire la aceste programe. De asemenea, 27,4% dintre angajatori
consideră un impediment faptul că proprii lucrători trebuie să aloce din timpul de muncă pentru a
forma/coordona ucenicii. Nu în ultimul rând, peste o cincime dintre întreprinderi sunt descurajate
de costurile prea ridicate asociate programelor de formare profesională pentru ucenici, iar 15,8%
de birocraţia specifică organizării uceniciei.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
95
Grafic 69.”Care au fost motivele pentru care întreprinderea dvs. nu a organizat astfel de
programe în 2013?” (%) – răspuns multiplu
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Grafic 70. ”Care au fost motivele pentru care întreprinderea dvs. nu a organizat astfel de
programe în 2013?”, pe clase de mărime (%) – răspuns multiplu
Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
96
Distribuţia motivelor pentru care întreprinderile care nu organizează programe de ucenicie este
similară pentru IMM-uri comparativ cu întreprinderile mari. Singura diferenţă notabilă constă în
ponderea superioară a IMM-urilor descurajate de costurile ridicate ale programelor de formare
profesională pentru ucenici. Cu alte cuvinte, efortul financiar al organizării programelor de
ucenicie este resimţit mai accentuat de întreprinderile mici şi mijlocii.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
97
8. Analiza evoluţiei principalilor indicatori ai formării profesionale
continue în perioada 2010-2013
Ponderea firmelor care au furnizat FPC în total întreprinderi a scăzut de la 24.1% în 2010
la 21.8% în 2013;
Ponderea firmelor care au furnizat cursuri FPC în total întreprinderi a scăzut de asemenea
de la 16.0% în 2010 la 12.9% în 2013;
Rata globală de participare la cursurile de FPC a crescut cu 4.6 puncte procentuale, de la
17.8% în 2010 la 22.4% în 2013;
Durata medie a cursurilor FPC a scăzut uşor de la 38 om-lună în 2010 la 35 om-lună în
2013;
Costul mediu al cursurilor pe participant a rămas neschimbat între 2013 comparativ cu
2010;
Costul total al FPC a scăzut cu aprox. 40% în 2013 comparativ cu 2010;
Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă a scăzut de la 1.6% în 2010 la
1.2% în 2013.
Ancheta realizată în cadrul proiectului de faţă s-a bazat pe o metodologie construită astfel încât
să permită pe de o parte extinderea rezultatelor la nivelul întregii populaţii de firme cu peste 10
salariaţi din România, iar pe de altă parte să permită realizarea de analize cu privire la evoluţia
diferiţilor indicatori în perioada 2010-2013.
Pentru realizarea analizei cu privire la evoluţia principalilor indicatori derivaţi ai formării
profesionale şi pentru a beneficia cât mai mult de plus valoarea pe care o oferă metodologia
utilizată şi rezultatele anchetei în înţelegerea caracteristicilor şi evoluţiei formării profesionale în
România, am utilizat următorii indicatori derivaţi, total, pe clase de mările şi pe activităţi ale
economiei naţionale:
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
98
- Ponderea întreprinderilor care au furnizat FPC (FPCtot2);
- Ponderea întreprinderilor care au furnizat cursuri FPC (FPCcurs) în total întreprinderi;
- Rata globală de participare la cursurile de formare profesională continuă (Rg.p_FPC);
- Rata de participare la cursurile de formare profesională continuă (Rp_FPC);
- Durata medie a cursurilor FPC (dc_FPC);
- Costul mediu al cursurilor pe participant (CC_FPC);
- Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă (CFPCfm);
- Costul total al formării profesionale continue (CFPC).
Menţionăm că Ancheta FORPRO 2010 nu include activitatea Agricultură, silvicultură,
vânătoare, pescuit, prin urmare analiza comparativă nu se va adresa şi acestei activităţi
economice.
Sursele de informaţii utilizate pentru această analiză a evoluţiilor sunt:
- INS, Characteristics of professional training in the enterprises from Romania (FORPRO),
an de referinţă 2010, publicată în 2012;
- INS, Tempo Online, http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro
- Eurostat, Statistics/Educationand Training/LifelongLearning/ContinuingVocational
Trening, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/education/data/database
- ancheta realizată de CNPS şi INCSMPS în cadrul proiectului de faţă.
Tabel 30.Ponderea întreprinderilor care au furnizat FPC în total întreprinderi, pe
activităţi ale economiei naţionale şi clase de mărime (%)
2010 2013 Diferenţe 2013-2010
Total 24.1 21.8 -2.4
Activităţi ale economiei naţionale
Industria extractivă 27.4 17.8 -9.6
Industria prelucrătoare 23.5 18.8 -4.6
Producţia şi furnizarea de energie 54.2 49.3 -4.9
Distribuţia apei; salubritate 33.3 38.0 4.7
Construcţii 24.7 28.6 3.9
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 21.0 22.3 1.3
Transport şi depozitare 20.1 11.3 -8.8
Hoteluri şi restaurante 17.9 7.7 -10.2
2Vezi Metodologia
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
99
Informaţii şi comunicaţii 39.0 36.8 -2.2
Intermedieri financiare şi asigurări 44.1 44.4 0.3
Tranzacţii imobiliare 22.4 22.6 0.1
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi
tehnice 37.3 32.2 -5.1
Activităţi de servicii administrative şi
suport 26.4 25.2 -1.2
Activităţi de spectacole, culturale şi
recreative 19.2 5.7 -13.5
Alte activităţi de servicii 23.6 16.8 -6.8
Clase de mărime
10-49 salariaţi 19.7 16.1 -3.6
50-249 salariaţi 36.0 40.3 4.2
IMM-uri 22.7 20.3 -2.4
250+ salariaţi 63.8 63.2 -0.6 Sursa: 2010 – INS, Characteristics of professional training in the enterprises from Romania (FORPRO),
2013 – calculele autoarelor pe baza anchetei CNPS şi INCSMPS
În anul 2010, faţă de populaţia de referinţă a cercetării statistice (46279 întreprinderi cu minim
10 salariaţi), ponderea celor care au oferit formare profesională continuă angajaţilor a fost de
24.1%. În anul 2013, când populaţia de referinţă a fost de 48675 întreprinderi cu minim 10
salariaţi, ponderea întreprinderilor care au oferit FPC a fost de 21.8%, în scădere faţă de anul
2010 cu 2.4 puncte procentuale. Scăderea ponderii firmelor care au oferit FPC în total
întreprinderi este cea mai accentuată la nivelul firmelor mici, aceasta fiind de 3.6 puncte
procentuale, în vreme ce la nivelul firmelor mijlocii ponderea firmelor care au oferit formare
chiar creste în 2013 comparativ cu 2010 cu 4.2 puncte procentuale.
În profil sectorial, scăderile cele mai puternice ale ponderii firmelor care au oferit FPC în
total întreprinderi existente la nivelul respectivei activităţi economice caracterizează ”Activităţile
de spectacole, culturale şi recreative” (scădere cu 13.5 puncte procentuale), ”Hoteluri şi
restaurante” (-10.2 puncte procentuale) şi ”Industrie extractivă” (-9.6 puncte procentuale); în
vreme ce alte sectoare sunt caracterizate de creşteri ale ponderii întreprinderilor care au oferit
FPC, precum ”Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor” (4.7%) şi ”Construcţii”
(3.9%).
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
100
Tabel 31. Ponderea întreprinderilor care au furnizat cursuri FPC în total întreprinderi, pe
activităţi ale economiei naţionale şi clase de mărime (%)
2010 2013 Diferenţe 2013-2010
Total 16.0 12.9 -3.1
Activităţi ale economiei naţionale
Industria extractivă 27.4 15.4 -7.2
Industria prelucrătoare 23.5 12.6 -4.0
Producţia şi furnizarea de energie 54.2 41.2 -11.4
Distribuţia apei; salubritate 33.3 33.3 10.8
Construcţii 24.7 20.4 5.7
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 21.0 9.6 -3.8
Transport şi depozitare 20.1 5.9 -9.2
Hoteluri şi restaurante 17.9 1.8 -7.5
Informaţii şi comunicaţii 39.0 25.7 5.1
Intermedieri financiare şi asigurări 44.1 25.0 -9.8
Tranzacţii imobiliare 22.4 11.8 -1.6
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 37.3 19.1 -10.4
Activităţi de servicii administrative, suport 26.4 19.3 0.6
Activităţi de spectacole, culturale, recreative 19.2 2.8 -7.7
Alte activităţi de servicii 23.6 9.4 -3.0
Clase de mărime
10-49 salariaţi 11.6 7.0 -4.6
50-249 salariaţi 27.7 43.2 15.5
IMM-uri 14.5 11.9 -2.6
250+ salariaţi 56.1 56.1 0 Sursa: 2010 – calculele autoarelor pe baza INS, Characteristics of professional training in the enterprises from
Romania (FORPRO),
2013 – calculele autoarelor pe baza anchetei CNPS şi INCSMPS
Un alt indicator derivat al formării profesionale este ponderea întreprinderilor care au
furnizat cursuri FPC în total întreprinderi, indicator care face referire la întreprinderile care
au furnizat cursuri FPC interne şi/sau externe în total întreprinderi. Aşa cum este firesc, ponderea
acestora în total întreprinderi este uşor mai redusă decât indicatorul anterior prezentat. În 2013,
comparativ cu 2010, ponderea întreprinderilor care au furnizat cursuri FPC scade chiar mai mult
decât ponderea întreprinderilor care au furnizat FPC, cu 3.1 puncte procentuale, atingând nivelul
de 12.9%. Scăderea afectează, ca şi în cazul precedentului indicator, cu precădere firmele mici,
în vreme ce la nivelul firmelor mijlocii nivelul acestui indicator creşte cu 15.5 puncte
procentuale. Cu alte cuvinte, firmele mijlocii au realizat într-o pondere mai ridicată formare
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
101
profesională, iar atunci când au oferit-o, au optat într-o măsură mult mai mare pentru cursuri
FPC interne şi/sau externe.
În profil sectorial, scăderile cele mai puternice ale ponderii firmelor care au oferit cursuri
FPC în total întreprinderi caracterizează ”Producţia şi furnizarea de energie electrică” (scădere cu
11.4 puncte procentuale), ”Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (scădere cu 10.4
puncte procentuale) şi ”Intermedieri financiare şi asigurări” (-9.8 puncte procentuale).
Activităţile economice caracterizate de creşteri ale ponderii firmelor care au oferit cursuri FPC în
perioada de referinţă sunt ”Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor” (10.8%),
”Construcţii” (3,9%) şi ”Informaţii şi comunicaţii” (5.1%). Sectoarele ”Producţia şi furnizarea de
energie electrică” şi ”Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” sunt caracterizate de o
pondere mai redusă de firme care au realizat FPC, dar atunci când au oferit-o au optat în mai
mare măsură către alte forme de FPC comparativ cu media eşantionului. ”Intermedierile
financiare şi asigurări” însă au păstrat relativ constantă ponderea firmelor care au realizat FPC,
dar pentru a-şi păstra ”performanţele” anterioare au optat în mai mare măsură către alte forme de
FPC în detrimentul cursurilor interne şi/sau externe.
Tabel 32 Rata globală de participare la cursurile de formare profesională continuă, pe
sexe, activităţi ale economiei naţionale şi clase de mărime (%)
2010 2013 Diferenţe 2013-2010
Total 17.8 22.4 4.6
Pe sexe
Bărbaţi 18.0 21.3 3.3
Femei 17.6 24.0 6.4
Activităţi ale economiei naţionale
Industria extractivă 23.1 35.2 12.1
Industria prelucrătoare 19.8 19.5 -0.3
Producţia şi furnizarea de energie 41.8 52.5 10.7
Distribuţia apei; salubritate 14.9 10.9 -4.0
Construcţii 7.2 15.1 7.9
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 14.7 34.5 19.8
Transport şi depozitare 20.5 11.0 -9.5
Hoteluri şi restaurante 7.5 7.2 -0.3
Informaţii şi comunicaţii 19.5 22.5 3.0
Intermedieri financiare şi asigurări 54.7 67.3 12.6
Tranzacţii imobiliare 11.4 2.5 -8.9
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 18.5 19.1 0.6
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
102
Activităţi de servicii administrative şi suport 8.9 13.8 4.9
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 9 8.5 -0.5
Alte activităţi de servicii 4.9 9.5 4.6
Clase de mărime
10-49 salariaţi 5.9 5.1 -0.8
50-249 salariaţi 11.0 12.3 1.3
250+ salariaţi 28.4 39.5 11.1 Sursa: 2010 – INS, Characteristics of professional training in the enterprises from Romania (FORPRO),
2013 – calculele autoarelor pe baza anchetei CNPS şi INCSMPS
Dacă la nivelul populaţiei de referinţă ponderea firmelor care au oferit FPC şi ponderea firmelor
care au oferit cursuri FPC în total întreprinderi a scăzut, atât rata globală de participare la
cursurile de FPC, cât şi rata de participare au crescut. Cu alte cuvinte, deşi mai puţine firme au
oferit formare profesională în 2013, comparativ cu 2010, ponderea angajaţilor care au participat
la FPC a crescut atât la nivelul firmelor care au realizat formare, dar şi la nivelul economiei în
ansamblu.
Indicatorul rata globală de participare la cursurile de FPC măsoară ponderea
participanţilor la FPC în total angajaţi în toate întreprinderile care au constituit obiectul anchetei.
Aşa cum putem observa în tabelul de mai sus, rata globală de participare a crescut în 2013
comparativ cu 2010 cu 4.6 puncte procentuale. Deşi ratele globale de participare au crescut atât
pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, creşterea ratei globale de participare la cursurile de FPC a fost
mult mai mare în rândul angajatelor femei decât în rândul angajaţilor bărbaţi.
La nivelul întreprinderilor mici, rata globală de participare la cursurile de FPC a scăzut
uşor cu 0.8 puncte procentuale, aceasta situându-se şi anterior la nivele foarte scăzute – doar cca.
5-6% din angajaţii din firmele mici participaseră la cursuri FPC. În ceea ce priveşte firmele
mijlocii, deşi mai multe firme au optat pentru realizarea de FPC, numărul angajaţilor cuprinşi în
aceste cursuri a crescut uşor raportat la 2010. În schimb însă, la nivelul firmelor mari, ponderea
firmelor care au oferit formare a crescut incremental, în vreme ce ponderea globală a salariaţilor
a crescut cu 11.1puncte procentuale în 2013, comparativ cu 2010.
În profil sectorial, valoarea ratei globale de participare la cursurile de FPC se situează
semnificativ peste media eşantionului în activităţile ”Comerţ” (creştere cu 19.8% în 2013
comparativ cu 2010), „Intermedieri financiare şi asigurări” (12.6%), ”Industrie extractivă”
(12.1%), ”Producţia şi furnizarea de energie electrică” (10.7%) şi ”Construcţii” (7.9%). Cele mai
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
103
mari scăderi ale ratei globale de participare la cursurile de FPC în 2013 comparativ cu 2010
caracterizează ”Transport şi depozitare” (scădere cu 9.5 puncte procentuale) şi ”Tranzacţiile
imobiliare” (scădere cu 8.9 puncte procentuale până la 2.5% în 2013).
În ceea ce priveşte rata de participare la cursurile de formare (calculată ca ponderea
participanţilor la cursuri FPC în total angajaţi în întreprinderile care au oferit FPC), aşa cum
menţionam şi anterior aceasta a crescut cu 7.6 puncte procentuale în 2013 comparativ cu 2010.
Atât în 2010, cât şi în 2013 ratele de participare la cursurile de FPC au fost mai ridicate în rândul
femeilor, decât în rândul angajaţilor bărbaţi. Atunci când au oferit formare, firmele din
”Comerţ”, ”Intermedieri financiare şi asigurări”, ”Producţia şi furnizarea de energie electrică” şi
”Activităţile de spectacole, culturale şi recreative” au oferit pentru mai mult de jumătate dintre
angajaţii lor. Sectorul cu cele mai scăzute performanţe din punct de vedere al celor doi indicatori
analizaţi este ”Tranzacţii imobiliare”, sector puternic afectat de criza economică şi al cărui
reviriment încă se lasă aşteptat.
Tabel 33 Rata de participare la cursurile de formare profesională continuă, pe sexe,
activităţi ale economiei naţionale şi clase de mărime (%)
2010 2013 Diferenţe 2013-2010
Total 41.2 48.8 7.6
Pe sexe
Bărbaţi 40.2 45.1 4.9
Femei 42.6 54.2 11.6
Activităţi ale economiei naţionale
Industria extractivă 26.2 40.7 14.5
Industria prelucrătoare 45.4 47.1 1.7
Producţia şi furnizarea de energie 46 62.0 16.0
Distribuţia apei; salubritate 25.5 17.3 -8.2
Construcţii 21.8 33.3 11.5
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 46.6 78.2 31.6
Transport şi depozitare 37.9 23.8 -14.1
Hoteluri şi restaurante 34.6 45.4 10.8
Informaţii şi comunicaţii 42.7 37.2 -5.5
Intermedieri financiare şi asigurări 64.2 76.9 12.7
Tranzacţii imobiliare 47.5 11.0 -36.5
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi
tehnice 38.8 45.3 6.5
Activităţi de servicii administrative şi 32.3 33.1 0.8
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
104
suport
Activităţi de spectacole, culturale şi
recreative 30.2 52.9 22.7
Alte activităţi de servicii 19 42.9 23.9
Clase de mărime
10-49 salariaţi 45.6 56.8 11.2
50-249 salariaţi 37.1 35.8 -1.3
250+ salariaţi 41.7 52.1 10.4 Sursa: 2010 – INS, Characteristics of professional training in the enterprises from Romania (FORPRO),
2013 – calculele autoarelor pe baza anchetei CNPS şi INCSMPS
Un alt indicator relevant al formării profesionale continue este durata medie a cursurilor FPC,
aceasta scăzând în medie cu 3 om-ore în 2013 comparativ cu 2012. Astfel, dacă la cursurile FPC
participarea a fost mai ridicată, atât în cifre absolute (641142 participanţi în 2013, comparativ cu
544090 în 2010), cât şi ca pondere (vezi rata de participare şi rata globală de participare), durata
medie a cursurilor per participant a scăzut uşor. Cea mai mare scădere a duratei medii a
cursurilor a caracterizat sectorul ”Construcţii” (scădere puternică cu 15 om-ore în 2013
comparativ cu 2010), în vreme ce cea mai mare creştere de 29 om-ore se întâlneşte în sectoarele
”Comerţ”, ”Transport”, ”Hoteluri şi restaurante”.
În ceea ce priveşte analiza pe clase de mărime constatăm că la nivelul firmelor mari
durata cursurilor a scăzut uşor (în vreme ce ratele de participare au crescut semnificativ). La
nivelul firmelor mici, însă, durata medie a cursurilor FPC a atins nivele aproape duble în 2013
comparativ cu 2010. Aceste rezultate arată o schimbare de strategie la nivelul firmelor: firmele
mari au crescut participarea angajaţilor la cursuri scăzând uşor durata acestora, în vreme ce
firmele mici (acelea care au oferit formare) au crescut atât rata de participare, cât şi durata medie
a cursurilor de FPC per participant.
Tabel 34 Durata medie a cursurilor FPC, pe activităţi ale economiei naţionale şi clase de
mărime (om-ore)
2010 2013 Diferenţe 2013-2010
Total 38 35 -3
Activităţi ale economiei naţionale
Industrie 39 35 4
Construcţii 40 25 -15
Comerţ, Transport, Hoteluri si restaurante 38 67 29
Informaţii si comunicaţii, intermedieri 31 33 2
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
105
financiare şi asigurări
Imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi
tehnice, activităţi administrative şi activităţi
suport, activităţi de spectacole, culturale,
recreative şi alte servicii 42 37 5
Clase de mărime
10-49 salariaţi 27 51 24
50-249 salariaţi 31 31 0
250+ salariaţi 41 35 -6 Sursa: 2010 – Eurostat,http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=trng_cvts22&lang=en
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=trng_cvts66&lang=en
2013 – calculele autoarelor pe baza anchetei CNPS şi INCSMPS (datele au fost rotunjite pentru a permite
realizarea comparaţiilor cu informaţiile puse de la dispoziţie de Eurostat)
În cele ce urmează vom analiza trei indicatori derivaţi referitori la costurile FPC la nivelul
întreprinderilor din populaţia de referinţă şi evoluţia acestora în 2013 comparativ cu 2010. Pentru
a asigura comparabilitatea informaţiilor între 2010 şi 2013 pentru indicatorii costul mediu al
cursurilor pe participant şi costul total al formării profesionale, a fost necesară ajustarea
informaţiilor culese cu inflaţia în 2013 raportat la 2010. Astfel în tabele 35 şi 36 de mai jos vom
avea pe de o parte valoarea costurilor curente a FPC, sau după caz a cursurilor FPC, pentru 2010
şi 2013, şi un raport între cele două valori. Acolo unde raportul este supraunitar constatăm o
creştere în termeni reali a costului FPC/cursurilor FPC, iar unde raportul este subunitar se
interpretează ca scădere în termeni nominali.
Tabel 35 Costul mediu al cursurilor per participant (lei)
2010
2013 (preturi
curente)
2013 (preţuri
comparabile) 2013/2010
Total 819.5 908.6 799.4 0.98
Activităţi ale economiei naţionale
Industria extractivă 574.8 1797.0 1581.0 2.75
Industria prelucrătoare 695.3 997.0 877.2 1.26
Producţia şi furnizarea de energie 1846.6 569.3 500.9 0.27
Distribuţia apei; salubritate 507.7 286.8 252.3 0.50
Construcţii 671.4 575.8 506.6 0.75
Comerţ cu ridicata şi cu
amănuntul 1216.5 580.7 510.9 0.42
Transport şi depozitare 822.7 944.6 831.1 1.01
Hoteluri şi restaurante 317.5 242.8 213.7 0.67
Informaţii şi comunicaţii 1102.4 4242.3 3732.5 3.39
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
106
Intermedieri financiare şi
asigurări 586.6 562.6 494.9 0.84
Tranzacţii imobiliare 236.2 529.5 465.9 1.97
Activităţi profesionale, ştiinţifice
şi tehnice 449.8 1567.4 1379.0 3.07
Activităţi de servicii
administrative şi suport 479.0 516.3 454.3 0.95
Activităţi de spectacole, culturale
şi recreative 459.3 77.7 68.3 0.15
Alte activităţi de servicii 465.0 218.2 192.0 0.41
Clase de mărime
10-49 salariaţi 482.5 801.9 705.5 1.46
50-249 salariaţi 575.1 1180.6 1038.7 1.81
IMM-uri 543.3 1077.2 947.7 1.74
250+ salariaţi 912.8 861.0 757.5 0.83 Sursa: 2010 – INS, Tempo Online, http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro
2013 – calculele autoarelor pe baza anchetei CNPS şi INCSMPS (rata inflaţiei în 2013 raportat la 2010=13,66%
În ceea ce priveşte costul mediu per participant al formării profesionale observăm că, la nivelul
mediului de afaceri românesc, nivelul acestuia a rămas în termeni reali aproximativ neschimbat
în 2013 comparativ cu 2010. Analiza în funcţie de dimensiunea firmei ne arată că, la nivelul
firmelor mari, costul a scăzut cu cca 17% în termeni reali în 2013 comparativ cu 2010, în vreme
ce la nivelul celorlalte clase de mărime a crescut, maximul fiind atins de firmele mijlocii, unde,
în termeni reali costul cursurilor per participant a crescut cu 81% în 2013 comparativ cu 2010.
În profil sectorial, activităţile economice la nivelul cărora observăm cele mai mari
creşteri în preţuri comparabile în 2013 raportat la 2010 sunt: ”Informaţii şi comunicaţii”,
”Activităţile profesionale ştiinţifice şi tehnice” şi ”Industria extractivă”, în vreme ce cele mai
accentuate reduceri de costuri per participant caracterizează sectoarele ”Activităţi de spectacole,
culturale şi recreative” şi ”Producţia şi furnizarea de energie”.
Costul total al formării profesionale, care include atât costul cursurilor de formare profesională
cât şi costul forţei de muncă al participanţilor la cursuri, a scăzut în termeni reali în 2013
comparativ cu 2010 cu 39%. Indicatorul este influenţat fără doar şi poate şi de scăderile salariale
survenite între cele două momente de timp la nivelul economiei româneşti. Scăderile costului
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
107
total al formării profesionale caracterizează exclusiv firmele mari, în vreme ce firmele mici şi
mijlocii s-au confruntat cu creşteri chiar de 50% la nivelul acestui indicator.
În profil sectorial, evoluţiile sunt eterogene; pe de o parte există sectoare unde scăderile
costului total al formării profesionale au fost mai severe în 2013 comparativ cu 2010, precum
”Activităţi de spectacole, culturale şi recreative”, ”Transport şi depozitare” şi ”Tranzacţii
imobiliare”,pe de altă parte există sectoare unde costul total al formării a crescut semnificativ,
precum ”Industrie extractivă” şi ”Informaţii şi comunicaţii”.
Tabel 36 Costul total al formării profesionale continue (lei)
2010
2013 (preturi
curente)
2013 (preţuri
comparabile) 2013/2010
Total 1638953237 1143197835 1005804888 0.61
Activităţi ale economiei naţionale
Industria extractivă 25346306 99336523 87397961.8 3.45
Industria prelucrătoare 285783428 336613056 296157888.3 1.04
Producţia şi furnizarea de
energie 114305275 46683240 41072707.7 0.36
Distribuţia apei; salubritate 17065547 5177446 4555205.3 0.27
Construcţii 33794675 42016494 36966825.6 1.09
Comerţ cu ridicata şi cu
amănuntul 130951846 205478365 180783358.4 1.38
Transport şi depozitare 839113470 77339098 68044253.1 0.08
Hoteluri şi restaurante 6280274 7955891 6999728.3 1.11
Informaţii şi comunicaţii 52836321 136236082 119862820.5 2.27
Intermedieri financiare şi
asigurări 235724750 128159398 112756816.7 0.48
Tranzacţii imobiliare 1446571 260774 229433.4 0.16
Activităţi profesionale,
ştiinţifice şi tehnice 30540036 59215890 52099146.3 1.71
Activităţi de servicii
administrative şi suport 25547906 27337485 24051983.6 0.94
Activităţi de spectacole,
culturale şi recreative 4568919 338033 297407.3 0.07
Alte activităţi de servicii 1022470 775131 681973.0 0.67
Clase de mărime
10-49 salariaţi 45545473 71653062 63041581.9 1.4
50-249 salariaţi 103638742 186835462 164381015.3 1.6
IMM-uri 149184215 258488524 227422597.2 1.5
250+ salariaţi 1776058084 890556198 783526480.9 0.4 Sursa: 2010 – INS, Tempo Online, http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
108
2013 – calculele autoarelor pe baza anchetei CNPS şi INCSMPS (rata inflaţiei în 2013 raportat la 2010=13,66%
În ceea ce priveşte ponderea costului FPC în costul total al forţei de muncă, acesta a scăzut uşor
în 2013 comparativ cu 2010 cu 0,4 puncte procentuale. Cu cât clasa de mărime creşte, cu atât
scade ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă. În profil sectorial, scăderile
afectează în cea mai mare măsură ”Comerţul”, ”Transporturile” şi ”Hoteluri şi restaurante”. În
ceea ce priveşte ”Comerţul” şi ”Hoteluri şi restaurante”,acestea practic au căutat să crească uşor
costul total al formării profesionale, în vreme ce ”Transporturile şi depozitarea” şi le-au redus la
un minim posibil.
Tabel 37. Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă (%)
2010 2013 Diferenţe 2013-2010
Total 1.6 1.2 -0.4
Activităţi ale economiei naţionale
Industrie 1 1.2 0.2
Construcţii 0.4 0.6 0.2
Comerţ, Transport, Hoteluri si restaurante 3 1.2 -1.8
Informaţii si comunicaţii, intermedieri
financiare şi asigurări 2.2 1.8 -0.4
Imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice
şi tehnice, activităţi administrative şi activităţi
suport, activităţi de spectacole, culturale,
recreative şi alte servicii 0.4 0.9 0.5
Clase de mărime
10-49 salariaţi 0.3 0.4 2.3
50-249 salariaţi 0.5 0.8 1.6
250+ salariaţi 2.3 1.6 -0.7 Sursa: 2010 – Eurostat,http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=trng_cvts16&lang=en
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=trng_cvts54&lang=en
2013 – calculele autoarelor pe baza anchetei CNPS şi INCSMPS
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
109
9. Concluzii
Studiul de faţă reprezintă o sursă valoroasă de date statistice cu privire la dimensiunea şi
caracteristicile formării profesionale din firmele româneşti. Rezultatele prezentate pun în
evidenţă evoluţia principalilor indicatori ai formării profesionale continue în raport cu statisticile
oficiale disponibile la nivelul anului 2010. Această evoluţie poate sprijini procesul de elaborare
şi îmbunătăţire a politicilor publice în domeniu, cu privire specială asupra măsurilor de susţinere
a investiţiilor firmelor în formarea profesională a propriilor angajaţi.
Un prim element desprins din analiză se referă la faptul că firmele româneşti nu
integrează, într-o măsură suficientă, formarea profesională în strategiile de dezvoltare ale firmei.
Această concluzie este susţinută de ponderile scăzute de firme care alocă sarcina organizării
formării profesionale unei persoane sau departament/serviciu, deţin un centru propriu de
formare, alocă buget special pentru organizarea FPC, formalizează un plan de pregătire a
resurselor umane ori realizează în mod regulat evaluarea necesarului de aptitudini şi competenţe.
Totuşi, aceste elemente se regăsesc într-o bună parte din firmele mari, ceea ce indică o
preocupare superioară a acestora de a-şi baza dezvoltarea şi creşterea de competitivitate pe
formare profesională. În mod firesc, preocuparea pentru formare profesională se află în legătură
directă cu performanţele economice ale firmelor, fapt ce subliniază necesitatea dezvoltării
măsurilor de suport a costurilor firmelor cu FPC, în special în perioadele de contractare şi
revenire economică. De fapt, din cauza costurilor relativ ridicate ale formării profesionale,
firmele preferă să recruteze personal nou care deţine deja aptitudinile şi competenţele necesare.
De asemenea, indicatorii formării profesionale pun în evidenţă deficite importante în ceea
ce priveşte participarea la formare profesională pentru angajaţii din firmele mici, pentru cei de 55
de ani şi peste ori pentru cei cu nivel scăzut de educaţie. Printre sectoarele caracterizate de cele
mai scăzute rate de participare la FPC se numără „tranzacţiile imobiliare” şi „agricultura,
silvicultura şi pescuitul”. În acest sens, autorităţile publice pot lua în calcul dezvoltarea unor
măsuri de subvenţionare mai generoase/stimulative pentru întreprinderile care acordă FPC
acestor categorii de lucrători.
În ceea ce priveşte elementele de calitate ale FPC, se constată că jumătate dintre firmele
mari şi trei sferturi dintre IMM-uri nu urmăresc ca desfăşurarea programelor de formare
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
110
profesională şi certificarea competenţelor dobândite de angajaţi să se desfăşoare în conformitate
cu standardele şi normele existente. În plus, doar jumătate dintre firmele care au organizat
formare profesională în anul 2013 a folosit furnizori de FPC autorizaţi, ponderea fiind mai mare
în rândul firmelor mari. Aceste elemente se pot constitui în obstacole importante în calea
accesării măsurilor de susţinere a finanţării formării profesionale, dat fiind că aceste măsuri sunt
condiţionate de respectarea prevederilor legislative din domeniul formării profesionale. Nu în
ultimul rând, se remarcă prezenţa marginală a FPC în acordurile naţionale, sectoriale sau de alt
tip între partenerii sociali. Acest fapt subliniază necesitatea creşterii implicării partenerilor sociali
în ceea ce priveşte dezvoltarea programelor de formare profesională la nivel de întreprindere,
precum şi concluzia conform căreia ne aflăm într-un moment prematur pentru susţinerea unor
modele de finanţare a FPC gestionate de aceştia.
În concluzie, în acest moment, în România, investiţia indivizilor este canalizată cu
precădere către formarea iniţială şi mai puţin către cea continuă. Pe de altă parte, o bună parte
dintre firme răspund nevoilor de aptitudini şi competenţe prin recrutare de personal nou. În acest
context, formarea profesională continuă desfăşurată la nivelul firmelor are nevoie de măsuri
eficiente şi focalizate pentru sprijinirea investiţiilor în această direcţie.