Upload
andreea-elena
View
35
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
an 3 sem 1
Citation preview
CONTABILITATE an 3 sem 1
1. Un salariat obţine pentru 12 zile lucrate în cursul unei luni, venituri pentru munca prestată în sumă de 850 lei. În cursul lunii salariatul beneficiază de 14 zile calendaristice de concediu medical pentru boală obişnuită, din care 10 zile lucrătoare. Salariul de bază minim brut pe ţară este de 600 lei, iar luna are un număr de 22 zile lucrătoare. Stabilirea bazei de calcul a contribuţiei de asigurări sociale? Stabilirea contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajator?
Rezolvare:
a)Stabilirea bazei de calcul a contributiei de azigurari sociale:
baza de calcul=> salarul brut pe ultimele 6 luni:
600*6 = 3600
media zilnica(baza de calcul/nr de zile din cele 6 luni)
3600/132 = 27.27
b) Calculul contrubutiei de asigurari sociale(35% din castigul mediu )
2022*35/100 = 708
10 zile lucratoare concediu de boala =>
=>702/22*10 = 322
322*20.8 = 67 lei
Pentru celelalte 12 zile calendaristice 850*20.8 = 177
=>contributia datotata de angajator = 67+177 = 244
6451”Contributia entitatii la asig. sociale”=4311”Contributia unitatii la asig sociale” 244 lei
2. O societate comercială înregistrează drepturi de personal neridicate în sumă de 2.000 lei, compuse din 1.750 lei salarii şi 250 lei indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă. După 2 ani un salariat se prezintă şi îşi ridică drepturile ce i se cuvin în sumă de 900 lei. Restul drepturilor de personal în sumă de 1.100 lei nu sunt ridicate în termenul legal de prescriere şi se înregistrează la venituri.
1
Rezolvare:
1 Drepturi de personal neridicate inregistrate in contabilitate
% = 426 “Drepturi de personal neridicate” 2000
421”Personal salarii datorate” 1750
423”Personal ajutoare materiale datorate” 250
2 Achitarea ulterioara a salarului de 900
426 ”Drepturi de personal neridicate” = 5311 “Casa in lei” 900
3 Inregistrarea la venituri a drepturilor de personal in valoare de 1.100
426”Drepturi de personal neridicate” = 7588 “alte venituri din exploatare” 1.100
3. O entitate economică acordă salariaţilor săi avantaje în natură reprezentând produse finite, conform contractului colectiv de muncă, la preţul de înregistrare în contabilitate de 3.000 lei. Valoarea avantajelor acordate în natură majorează venitul brut realizat de către salariaţi, înregistrându-se în fondul de salarii, intrând astfel atât în baza de calcul a contribuţiilor angajatorului şi a salariaţilor, precum şi în baza de calcul a impozitului pe veniturile din salarii.
Rezolvare:
1. Inregistrarea ch. salariale privind avantajele acordate salariatilor in natura:
641”Cheltueli cu salariile personalului” = 421 “Personal salarii datorate” 3.000
2. Diminuarea datoriilor salariale cu valoarea avantajelor in natura:
421”Personal salarii datorare” = 701”Venituri din vanzarea produselor finite” 3.000
3. Descarcarea gestiunii de produse finite
711”Variatia stocurilor” = 345”Produse finite” 3.000
2
4. O societate comercială importă mărfuri din afara comunităţii, la preţul de factură de 15.000 Euro. Costurile de transport al mărfurilor, stabilite pe baza facturii emise de transportator sunt în sumă de 1.200 Euro. Taxele vamale datorate pentru mărfurile respective sunt în cuantum de 10%. Cursul de schimb valabil pentru data efectuării importului este 1 Euro = 4,2500 lei.
Rezolvare:
Pret de factura 15.000eur*4.25 = 63.750 lei
371”Marfuri” = 401”Furnizoi” 63.750
Transport 1.200eur*4.25 = 5.100 lei
371”Marfuri” = 401”Furnizori” 5.100
Taxe vamale 15.000*10%*4.25 = 6.375 lei
317”Marfuri” = 446”Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate” 6.375
Calculul TVA
TVA = (63.750+6.375)*24% = 16.830
4426”TVA deductibil” = 5121”Conturi la banci in lei” 16.830
5. La SC “CLASICIOR” SA se majoreaza capitalul social prin incorporarea:
- profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei;
- profitului net din exercitiile precedente cu 1.500 lei;
- alte rezerve 2.000 lei;
- de prime legate de capital 700 lei;
- de rezerve din reevaluare in plus 300 lei.
Rezolvare:
- incorporarea profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei
4 5 6 = 1 0 1 2 5 0 0 l e i
- incorporarea profitului net din exercitiile precedente cu 1500 lei
117 = 1012 1500 lei
- Incorporarea alte rezerve 2000 lei
1068 = 1012 2000 lei
3
- Incorporarea de prime legate de capital 700 lei
104 = 1012 700 lei
- Incorporarea de rezerve din reevaluare in plus 300 lei
105=1065 300
1065=1012 300
4
FISCALITATE
Problema 1. O entitate de distribuţie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice într-o lună calendaristică, energie electrică, iar factura fiscală conţine următoarele informaţii: consum 90 Kwh, preţ unitar fără TVA 0,3840, accize aferente consumului necomercial 0,2 lei. Să se determine taxa pe valoarea adăugată menţionată în factura fiscală.
Art. 206^19 Cod Fiscal:
(1) În întelesul prezentului capitol, energia electrica este produsul cu codul NC 2716
(2) Energia electrica va fi supusa accizelor, iar acciza va deveni exigibila la momentul furnizarii energiei electrice catre consumatorii finali.
(3) Prin derogare de la prevederile art. 206^5, nu se considera ca fiind fapt generator de accizeconsumul de energie electrica utilizat pentru mentinerea capacitatii de a produce, de a transportasi de a distribui energie electrica, în limitele stabilite de Autoritatea Nationala de Reglementare înDomeniul Energiei.
(4) Operatorii economici autorizati în domeniul energiei electrice au obligatia de a se înregistra laautoritatea competenta, în conditiile prevazute în normele metodologice.
(5) Atunci când energia electrica este furnizata în România de un distribuitor sau de unredistribuitor din alt stat membru, care nu este înregistrat în România, acciza devine exigibila lafurnizarea catre consumatorul final si va fi platita de o societate desemnata de acel distribuitor sau redistribuitor, care trebuie sa fie înregistrata la autoritatea competenta din România.
„Art. 137.Cod Fiscal
Baza de impozitare pentru livrari de bunuri si prestari de servicii efectuate in interiorul tarii
(1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din:
a) pentru livrari de bunuri si prestari de servicii altele decat cele prevazute la lit. b) sic),din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta defurnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusivsubventiile direct legate de pretul acestor operatiuni;
b) pentru operatiunile prevazute la art. 124 alin. (3) lit. c), compensatia aferenta;
5
c) pentru operatiunile prevazute la art. 124 alin. (4) si (5), transferul prevazut la art. 124alin. (10) si achizitiile intracomunitare considerate ca fiind cu plata si prevazute la art. 127alin. (2) si (3), pretul de cumparare al bunurilor respective sau a unor bunuri similare sau,in absenta unor astfel de preturi de cumparare, pretul de cost, stabilit la data livrarii sauachizitiei. In cazul in care bunurile reprezinta active corporale fixe, pretul de cumpararesau pretul de cost se ajusteaza conform procedurii stabilita prin norme metodologice;
d) pentru operatiunile prevazute la art. 125 alin. (4), suma cheltuieilor efectuate depersoana impozabila pentru executarea prestarii de servicii;
e) in cazul schimbului prevazut la art. 126 si in general atunci cand plata se face partialsau integral in natura sau atunci cand valoarea platii pentru o livrare de bunuri sau oprestare de servicii nu a fost stabilita de parti sau nu poate fi usor stabilita, baza de impozitare se considera ca fiind valoarea de piata pentru respectiva livrare.. Valoare depiata inseamna suma pe care un client ar trebui sa o plateasca furnizorului/prestatoruluila pretul pietei stabilit in Romania la data livrarii de bunuri / prestarii de servicii, in conditiide concurenta loiala pe piata, pentru a obtine bunurile sau serviciile respective.
(2) Baza de impozitare cuprinde urmatoarele:
a) impozitele si alte taxe, daca prin lege nu se prevede altfel, cu exceptia taxei pevaloarea adaugata;
b) cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare,transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.Cheltuielilefacturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumparatorului,care fac obiectul unui contract separat si care sunt legate de livrarile de bunurisau prestarile de servicii in cauza se considera cheltuieli accesorii.
(3) Baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate defurnizori direct clientilor si facturate la data exigibilitatii taxei;
b) sumele reprezentand daune-interese stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sautarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, in fapt,reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
c) dobanzile percepute dupa data livrarii sau prestarii pentru plati cu intarziere;
d) valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prinschimb, fara facturare;
e) sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi sedeconteaza acestuia sau sume primite in numele si in contul unei alte persoane;
6
f) toate taxele sau alte sume care sunt impuse consumatorului final de catreautoritatile publice locale prin intermediul furnizorilor sau prestatorilor.
Art. 138. Ajustarea bazei de impozitare
Baza de impozitare se reduce in urmatoarele situatii:
a) daca a fost emisa o factura si, ulterior, operatiunea este anulata total sau partial,inainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
b) in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea sau preturile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, in conditiile anularii partiale sau integrale a contractului pentru livrarea sau prestarea in cauza declarata printr-o sentinta definitiva sau in urmaunui arbitraj, sau in cazul in care exista un acord scris intre parti;
c) in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de pret prevazute laart. 137 alin. (3) lit. a) sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
d) in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poateincasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisa incepand cu datadeclararii falimentului. In sensul acestui titlu, data declararii falimentului este data pronuntarii hotararii judecatoresti finale de inchidere a procedurii prevazute de Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, hotarare ramasa definitiva si irevocabila.
e) in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circula prin facturare.
Art 138 Baza de impozitare pentru o achizitie intracomunitara
(1) Pentru achizitiile intracomunitare de bunuri prevazute la art. 127 alin. (1), baza deimpozitare se constituie pe baza acelorasi elemente care sunt utilizate in cuprinsul art.137 alin. (1) pentru determinarea bazei de impozitare pentru livrarea acelorasi bunuri peteritoriului Romaniei. In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri conform art. 127,alin. (2), lit. a), baza de impozitare se determina in conformitate cu prevederile art. 137,alin. (1), lit. c).
(2) Baza de impozitare cuprinde orice accize platite sau datorate in alt Stat Membrudecat Romania de persoana ce efectueaza achizitia intracomunitara, pentru bunurileachizitionate. Prin exceptie, in cazul in care accizele sunt rambursate persoanei careefectueaza achizitia intracomunitara, valoarea achizitiei intracomunitare efectuate inRomania se reduce proportional.
Art. 139. Baza de impozitare pentru import:
(1) Baza de impozitare este valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatieivamale in vigoare, la care se adauga orice taxe, impozite, comisioane si alte taxedatorate in afara
7
Romaniei, precum si cele datorate ca urmare a importului bunurilor in Romania, cu exceptia taxei ce urmeaza a fi perceputa.
(2) Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielilede ambalare, transport si asigurare care intervin pana la primul loc de destinatie abunurilor in Romania, in masura in care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse in baza deimpozitare stabilita conform alin. (1). Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezintadestinatia indicata in documentul de transport sau orice alt document insotitor albunurilor, cand acestea intra in Romania, sau, in absenta unor astfel de documente,primul loc de descarcare al bunurilor in Romania.”
Cantitate : 90 kwhPret unitar: 0,3840 lei/kwhValoare consum: 90 kwh*0,3840 lei/kwh=34,56 lei (fara tva)Accize: 0,2 lei*90 kwh = 18 lei(fara tva)Tva factura: (34,56 lei+18 lei)* 24% =12,61 leiTotal factura: 52,56 lei (prêt consum fara tva)+ 12,61 lei(tva) = 65,17 lei
Problema 2. În cadrul SNGN ROMGAZ SA SUC. MEDIAS sunt trei secţii care produc condensat de gaz natural: Roman, Filitelnic şi Daneş. La sfârşitul fiecărei perioade contabile, şefii celor 3 secţii trimit Serviciului Contabilitate al Sucursalei Mediaş situaţia condensului captat în acea lună. Secţia de Producţie Gaze Roman este singura secţie care a vândut condens în luna martie 2007. Pe baza celor 2 avize de însoţire a mărfii constatăm că au fost efectuate două vânzări, astfel: 35.500 l cu o densitate de 0.741 şi respectiv, 35.500 l cu o densitate de 0.740. Să se determine impozitul pe ţiţei suportat de către entitate.
Raspuns:
“CAP III Impozitul la titeiul din productia interna
Denumirea Cap. III din Titlul VII a fost modificata de pct. 203 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17iulie 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
ART. 215 - Dispozitii generale
(1) Pentru titeiul din productia interna, operatorii economici autorizati, potrivit legii, datoreazabugetului de stat impozit in momentul livrarii.
(2) Impozitul datorat pentru titei este de 4 euro/tona.
(3) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea sumei fixe prevazute la alin. (2) asupracantitatilor livrate.
(4) Momentul exigibilitatii impozitului la titeiul din productia interna intervine la data efectuarii livrarii.
8
Alin. (2) al art. 215 a fost modificat de pct. 103 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august2004, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Art. 215 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 204 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17iulie 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
ART. 216 – Scutiri
Sunt scutite de plata acestor impozite cantitatile de titei si gaze naturale din productia interna,exportate direct de agentii economici producatori.
ART. 217 - Declaratiile de impozit
(1) Orice operator economic, platitor de impozit la titeiul din productia interna, are obligatia de adepune la autoritatea fiscala competenta o declaratie de impozit pentru fiecare luna, indiferentdaca se datoreaza sau nu plata impozitului pentru luna respectiva.
(2) Declaratia de impozit se depune la autoritatea fiscala competenta de catre operatoriieconomici platitori, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera declaratia.
35,5 t cu densitate 0,741* 4 euro/tona = 142 euro35,5 t cu densitate 0,740*4 euro/tona = 142 euro
Problema 3. Un angajat al unei entităţi obţine într-o lună următoarele venituri salariale în sumă de 970 lei şi are în întreţinere soţia care deţine cu titlu de proprietate teren agricol în zonă de şes cu o suprafaţă de 11.000 mp. Să se stabilească salariul net.
Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:
a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare side ses si de peste 20.000 mp in zonele montane;
b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din valorificareaarbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole,indiferent de suprafata.
Deci se calculeaza toate retinerile pornind de la 970 . Nu i se acorda nici o deducere suplimentara pentru nevasta
Problema 4. O persoană fizică deţine în proprietate un teren dobândit în anul 2000, preţul de achiziţie fiind de 7.000 lei. Terenul este vândut în anul 2007 pentru un preţ de vânzare de 120.000 lei. Să se stabilească impozitul de plătit de către persoana fizică ca urmare a transferului dreptului de proprietate şi care este destinaţia acetuia?
9
- pentru constructiile si terenurile dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv, impozitul este de 3 % daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea tranzactiei depaseste200.000 lei, impozitul este de 6.000 lei plus + 2 % din ce depaseste 200.000 lei.
- pentru constructiile si terenurile dobandite la o data mai mare de 3 ani, impozitul este de 2 % daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea tranzactiei depaseste 200.000 lei,impozitul este de 4.000 lei + 1 % din ce depaseste 200.000 lei
120000 * 2% = 2400 lei
Art 77 al. (7) Impozitul stabilit in conditiile alin. (1) si (3) se distribuie astfel:a) o cota de 50% se face venit la bugetul consolidat;
b) o cota de 50% se face venit la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale pe teritoriul carora se afla bunurile imobile ce au facut obiectul instrainari
Problema 5. S.C. „X” S.R.L., persoană impozabilă revânzătoare, a comercializat într-o perioadă bunuri second-hand, preţ de vânzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Preţul de cumpărare al acestora a fost de 62.000 lei, achiziţia efectuându-se de la persoane ce nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată. Să se precizeze valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată, aferentă livrărilor efectuate de către S.C. „X” S.R.L.
Marja profitului = Pret vanzare – pret cumparare = 13000Pret vanzare = 75000Pret cumparare = 62 000TVA aferenta marjei = 13000 x24/124 = 2516
10
ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII
1. Din contul de profit şi pierderi al societății din exercițiul precedent se cunosc următoarele informații:
Indicator u.m. Cheltuieli de exploatare platibile 1500 Amortizare 100 Cheltuieli cu dobânzi 200 Impozit pe profit 60
Să se calculeze şi să se interpreteze ratele de solvabilitate şi cele de rentabilitate pentru întreprindere
Rezolvare:
Ratele de solvabilitate:Solvabilitatea generala = datorii totale / active totale totale =2.300 / 4.000 =
0.58
Valoarea fiind mult mai mică de 2 nu ofera garanția acoperirii datoriilor curente din activitatea
curentă
Solvabilitatea patrimoniala (autonomia financiara) = capitalpropriu / total pasiv = 1700/4000= 0,43;
(O valoare mai mică de1,5 dovedeşte că societatea nu are capacitatea de a-şi achitadatoriile pe
termen scurt, mediu şi lung)
Ratele de rentabilitate:
Impozit pe profit = 60 => profit inaintea impozitarii = 60 / 0,16 =375(presupunem cota de impozit pe
profit = 16%)
Rata rentabilitatii economice (rentabilitatea investotiei) = profit /active totale * 100 =
= 375 / 4000 *100 = 9.38%
Rata rentabilitatii financiare = profit net / capital propriu * 100 =
(375 -60) / 1700 * 100 = 18.52 %
Rata dobanzilor = dobanzi / datorii pe termen lung = 200 / 1.000=0.2
Rata de rentabilitate a cheltuielilor de exploatare = profit /cheltuieli de exploatare * 100=
375 / 1500 * 100 = 25%
11
2. Să se calculeze capacitatea de autofinanțare şi autofinanțarea pornind de la informațiile prezentate mai jos:
Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 1000 Producția vândută 18000 Producția stocată 2500 Subvenții de exploatare 2000 Venituri din vânzarea mijloacelor fixe 600
Cheltuieli cu materii prime 2500 Costul mărfurilor vândute 700 Cheltuieli salariale 10000 Cheltuieli cu amortizarea 600 Cheltuieli cu provizioane 200 Cheltuieli cu chirii 200 Cheltuieli cu asigurări sociale 1200 Valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate
400
Impozite şi taxe 300 Venituri din dobânzi 200 Venituri din diferențe favorabile de curs valutar
200
Cheltuieli cu dobânzi 800 Cheltuieli cu provizioane financiare 100 Impozit pe profit 300 Rata de distribuire a profitului 40%
12
Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune
Nr.crt.
INDICATORI U.M.
1. Vânzări de mărfuri (Vmf) 10002. Costul mfurilor vândute (Chmf) 7003. Marja comercială (Mc)(1-2) 3004. Producţia vândută (Pv) 180005. Cifra de afaceri netă (CA)(1+4) 190006. Variaţia stocurilor (±ΔS) 07. Producţia imobilizată (Pi) 25008. Producţia exerciţiului(Pex)(4+6+7) 215009. Consumuri intermediare (Ci) 250010. Valoarea adăugată (Vad)(3+8-9) 1900011. + Subvenţii de exploatare 200012. - Alte impozite şi taxe 150013. - Cheltuieli cu personalul 1000014. = Excedent brut de exploatare(EBE) 550015. + Alte venituri din exploatare 60016. - Ajustare valori imobilizări 80017. - Alte cheltuieli de exploatare 40018. = Rezultatul din exploatare (Rexp) 490019. Venituri financiare 40020. - Cheltuieli financiare 90021. = Rezultatul financiar (Rfin) -40022. Rezultatul curent (Rcrt)(18 + 21) 440023. Rezultatul extraordinar (Rextr) 24. Rezultatul brut (Rbr)(22 +23) 440030. - Impozitul pe profit 30031. = Rezultatul net (Rnet)(24 - 30) 4100
Soldurile intermediare de gestiune caracterizeaza situatia financiara a intreprinderii din
punctual de vedere al aportului diferitilor factori de productie.
SIG sunt în mare parte indicatori „în cascadă”.
Marja comercială exprimă rezultatul operaţiunilor de vânzare/cumpărare de mărfuri.
MC< 0 arată că rezultatul obţinut este nefavorabil.
Este important nu doar ca marja comerciala sa fie pozitiva, ci ca si evolutia ei în timp să fie
favorabilă.
Cauzele descresterii marjei comerciala tin de managementul( general sau cel puţin financiar sau
comercial) nesatisfăcător; riscul este ca societatea să fie absorbită de concurenţi, de conjunctura
nefavorabilă mai mult sau mai puţin generalizată (o criză economică, o depresiune/recesiune) sau de
de politicile ei de vânzări, de preţ, de piaţă care sunt ineficiente şi trebuie schimbate (promovarea
unui nou produs/serviciu, îmbunătăţirea stilului de promovare, a organizării desfacerii).
13
Producţia exerciţiului exprimă valoarea activităţii de bază a societăţii concretizată în produse
finite fabricate sau în curs de fabricaţie stocate sau deja vândute. Este specifica societatilor
industriale.
În analiza PE este importantă nu doar dinamica ei, ci mai ales dinamica structurii ei pe
componente:
creşterea ponderii PS vădeşte o politică de vânzări ineficientă;
creşterea ponderii PI vădeşte o creştere a ciclului de fabricaţie sau a autoconsumului cu
efecte în scăderea cifrei de afaceri.
Valoarea adaugata reprezintă valoarea creată de factorii de producţie care concură la activitatea
întreprinderii.
Valoarea adăugată redusa poate rezulta :
- din productivitate redusă;
- din consumuri specifice mari;
- randament scăzut al capitalului tehnic (fix);
- politică comercială neadecvată;
- costuri mari ale factorilor de producţie
- costuri salariale mari
- impozite şi taxe mari.
Valoarea adaugata pozitiva reprezinta sursa de acumulari banesti din care se vor plati datoriile
catre stat, catre creditori si actionari, catre salariati sip e cat este posibil se va pastra o anumita suma
pentru autofinantare.
Excedentul brut de exploatare reprezintă acel rezultat care permite finanţarea investiţiilor,
remunerarea surselor externe, remunerarea acţionarilor şi autofinanţarea.
Analiza excedentului brut al exploatării evidenţiază rolul pe care acest indicator îl are asupra
întreprinderii:
- permite măsurarea performanţelor economice a întreprinderii prin calculul indicatorilor
relativi ai rentabilităţii (rata marjei brute a exploatării, rata rentabilităţii economice)
- permite acoperirea obligaţiilor întreprinderii, dacă nivelul indicatorului este suficient de
mare. În acest caz se vor putea rambursa împrumuturile şi plăti dobânzile aferente, se vor putea
reînnoi imobilizările pe seama amortizării şi se vor acoperi riscurile din provizioanele constituite.
Diferenţa va fi distribuită statului (impozit pe profit), acţionarilor (dividende) şi întreprinderii
(autofinanţare).
- excedentul brut al exploatării este independent de de politica financiară a întreprinderii (nu
este influenţat de structura financiară a întreprinderii care modifică nivelul cheltuielilor şi veniturilor 14
financiare), de politica de investiţii (reflectată în amortizare), de politica de provizioane (nu ia în
considerare provizioanele), de politica de dividend (reflectată în repartizarea profitului net), de
politica fiscală (nu ia în considerare modul de calcul al impozitului pe profit) şi de elementele
extraordinare ale activităţii desfăşurate (rezultatul extraordinar). Cu alte cuvinte, EBE reflectă
rezultatul exploatării obţinut doar din efortul propriu al întreprinderii.
Rezultatul exploatării reprezintă acel rezultat care permite remunerarea acţionarilor şi
autofinanţarea.
Rezultatul curent înaintea impozitării reprezintă rezultatul exploatării corectat cu cel din
activitatea financiară
Rezultatul excepţional reprezintă rezultatul operaţiunilor cu caracter excepţional. Pune în
evidenţă fluxurile financiare care rezulta din operaţiuni care nu au legătură directă cu obiectul
normal de activitate al întreprinderii. Operaţiunile din această categorie au un caracter accidental.
Rezultatul net al exerciţiului reprezintă rezultatul rămas la dispoziţia societăţii pentru crearea
resurselor financiare proprii pentru dezvoltare şi remunerarea acţionarilor.
Capacitatea de autofinanţare (CAF) este indicatorul care reflectă potenţialul financiar determinat
de activitatea rentabilă a unei întreprinderi la sfârşitul unei perioade, destinat să remunereze
capitalurile proprii (prin dividende), să finanţeze dezvoltarea viitoare (prin partea din profit
repartizată pentru constituirea rezervelor) precum şi să menţină şi să reînnoiască activele corporale
(prin amortizări).
Capacitatea de autofinanţare nu reprezintă propriu-zis un sold intermediar de gestiune.
Astfel, spre deosebire de Rezultatul brut al exploatării (RBExp) sau de Excedentul brut al exploatării
(EBE), care se referă la numai la activitatea de exploatare, CAF ţine cont de toate laturile activităţii
întreprinderii (de exploatare, financiară şi extraordinară). Înseamnă că faţă de EBE, capacitatea de
autofinanţare constituie un indicator mai global al performanţelor întreprinderii.
CAF reprezintă surplusul monetar net global, efectiv sau potenţial, degajat de ansamblul
operaţiunilor de gestiune în cadrul unei anumite perioade, care rămâne la dispoziţia întreprinderii pe
termen lung. Caracterul net se explică prin determinarea acestui indicator după deducerea
impozitului pe profit, iar caracterul global prin faptul că este degajat de întreaga activitate a
întreprinderii.
Calculul CAF:a) metoda deductiva:
15
INDICATORI U.MExcedentul brut din exploatare(EBE) 5500(+)Venituri financiare(+)Alte venituri din exploatare
400600
(-)Cheltuieli financiare(-)Alte cheltuieli din exploatare
900400
(-)Impozit pe profit 300(=)Capacitatea de autofinantare(CAF) 4900
b)metoda aditiva:
INDICATORI U.M.Profit net 4100(+)Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele
800
(=)Capacitatea de autofinantare 4900
Rate de rentabilitate
Ratele de rentabilitate reprezintă indicatori sintetici, prin care se apreciază sub formă relativă
situaţia profitabilităţii sau a capacităţii întreprinderii de a produce profit. Ratele rentabilităţii sunt
printre cei mai importanţi indicatori prin care se apreciază eficienţa generală a activităţii unei
întreprinderi, deoarece reflectă rezultatele obţinute ca urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului
economic: aprovizionare, producţie şi desfacere.
Rata rentabilităţii, ca indicator de performanţă, poate avea mai multe forme de exprimare, în
funcţie de modul de raportare a unui indicator de efecte sau rezultate obţinute (profitul, EBE sau alţi
indicatori parţiali ai rentabilităţii) la un indicator de flux global al activităţii (cifra de afaceri, venituri
din exploatare, valoarea adăugată) sau la mijloacele economice avansate sau consumate pentru
obţinerea rezultatului respectiv (ca indicatori de efort).
După criteriul funcţional, ratele rentabilităţii se pot clasifica în:
- rate ale rentabilităţii economice;
- rate ale rentabilităţii financiare;
- rate ale rentabilităţii resurselor consumate;
- rate ale rentabilităţii veniturilor.
Nr. Specificaţie Simbol
U.M.
16
crt.
1 Venituri din exploatare Ve2 Cheltuieli de exploatare Che3 Profit din exploatare Pe=Ve-Che4 Profit net Pn5 Excedentul brut din expl. EBE6 Capital propriu Cpr7 Capital investit Ci=Afn+NFR+Db
8Rata rentabilităţii economice brute nominale
%
9Rata rentabilităţii costurilor
Rc=Pe/Che %
10Rata rentabilităţii financiare
%
11Rata rentabilităţii economice nete nominale
%
12Rata rentabilităţii veniturilor Rv=Pe/Ve %
Afn – Active fixe nete
Rata rentabilităţii economice evidenţiază eficienţa capitalurilor investite (proprii şi
împrumutate) şi trebuie să fie superioară ratei inflaţiei.În termeni reali rata rentabilităţii economice
trebuie să remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament din economie
respectiv rata medie a dobânzii la obligaţiunile emise de stat.
Rata rentabilităţii economice brute nominale şi nete nominale sunt superioare ratei inflaţiei.
Rata rentabilităţii financiare măsoară randamentul capitalurilor proprii respectiv al
plasamentului financiar. Această rată renumerează proprietari prin acordarea de dividende.
Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor
17
1. -De către cine sunt numiţi membrii consiliului de supraveghere?
Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu
exceptia primilor membrii care sunt numite prin actul constitutive. Numarul membrilor consiliului
de supraveghere este numit prin actul constitutiv, acesta neputand fii mai mic de 3 dar nici mai mare
de 11.
Membrii consiliului de supraveghere pot fii revocati oricand de adunarea generala a
actionarilor cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti.
-Atribuţiile principale ale consiliului de supraveghere.
1) Exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat;
2) Revoca si numeste membrii directoratului;
3) Verifica conformitatea cu legea cu acutlui constitutiv si cu hotararile adunarii generale a
operatiunilor de conducere a societatii;
4) Raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de
supraveghere desfasurata.
2. - Câţi cenzori va avea o societate pe acţiuni?
Controlul asupra actelor si operatiunilor administratorilor se exercita de catre cenzori, care
trebuie sa fie actionari (cu exceptia cenzorilor contabili), iar majoritatea cenzorilor trebuie sa
aiba cetatenia romana.Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si 3 supleanti, daca prin actul
constitutiv nu se prevede un numar mai mare.In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie
impar.Acestia sunt alesi de catre adunarea constitutiva pe o perioada de 3 ani si pot fi
realesi.Cenzorii trebuie sa isi exercite personal mandatul (nu pot delega pealtcineva in locul lor).
- Rolul cenzorilor în cadrul societăţii pe acţiuni.
18
Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile
financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute
regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru
intocmirea si prezentarea situatiilor financiare.Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, isi pierd
automat acest statut:
a. Rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusive sau sotii administratorilor;
b. Persoanele care primesc sub orice forma pentru alte functii decat aceea de censor, un
salariu sau o remuneratie de la administrator sau de la societate sau ai caror angajatori
sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta cu aceasta;
c. Persoanele carora le este interzisa functia de membru al consiliului de administratie,
respective al consiliului de supraveghere si directoratului in temeiul art 153 alin. 14
d. Persoanele care pe durata exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate au
atributii de control in cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii
publice, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege.
- Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?
Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in
care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficialal Romaniei, Partea a IV-a.
Capitalul social poate fi redus prin:
- micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
- reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
- dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor;
- atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:
- scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
- restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionalacu reducerea
capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiunesau parte sociala;
- alte procedee prevazute de lege.
Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin
restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea
obligatiunilor rambursate.
Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii
nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.
3. Cine pot fi lichidatorii?19
Art. 253. - (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii
persoane fizice sau reprezentantii permanenti - persoane fizice ale societatii lichidatoare -
trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditii lelegii.
(2) Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, respectiv membrii directoratului.
(3) Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu directorii si
administratorii, respectiv cu membrii directoratului societatii, sa faca un inventar si sa incheie
un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii, si sa le semneze.
(4) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li
s-au incredintat de administratori, respectiv de membrii directoratului, si actele societatii. De
asemenea, acestia vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor.
(5) Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. In cazul societatilor pe
actiuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub
controlul consiliului de supraveghere
Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii
1. Inventarierea patrimoniului. Proceduri . Studiu de caz
Inventarierea anuala a patrimoniului se efectueaza cu respectarea ordinului 1753 din 22
noiembrie 2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii
elementelor de activ si de pasiv.
Inventarierea elementelor de activ si de pasiv reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se
constata existenta tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz, la
data la care aceasta se efectueaza.
Conform acestui ordin inventarierea anuala a elementelor de activ si de pasiv se face, de
regula, cu ocazia incheierii exercitiului financiar, avandu-se in vedere si specificul activitătii fiecarei
unitati.
In cadrul agenţilor economici cu activitate complexa, bunurile pot fi inventariate si inaintea
datei de incheiere a exercitiului financiar, cu conditia asigurarii valorificarii si cuprinderii
rezultatelor inventarierii in situatiile financiare intocmite pentru exercitiul financiar respectiv.
In situatia inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului, in registrul-inventar se va cuprinde
valoarea stocurilor faptice inventariate si inscrise in listele de inventariere actualizate cu intrarile si
iesirile de bunuri din perioada cuprinsa intre data inventarierii si data incheierii exercitiului financiar.20
Realizarea inventarierii patrimoniului presupune urmarirea etapelor de mai jos :
• stabilirea datei la care se va face inventarierea;
• intocmirea deciziei de inventariere;
• instruirea membrilor comisiilor de inventariere si elaborarea procedurii de inventariere;
• derularea efectiva a inventarierii;
• intocmirea procesului verbal de inventariere;
• valorificarea inventarului.
Raspunderea pentru buna organizare a inventarierii revine administratorului, ordonatorului de
credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii elementelor de activ si de pasiv si care
elaboreaza si transmite comisiilor de inventariere proceduri scrise adaptate la specificul unitatii.
Inventarierea elementelor de activ si de pasiv se efectueaza de catre comisii de inventariere,
formate din cel putin doua persoane, numite prin decizie scrisa, emisa de persoanele autorizate. In
decizia de numire se mentioneaza in mod obligatoriu componenta comisiei, numele responsabilului
comisiei, modul de efectuare a inventarierii, gestiunea supusa inventarierii, data de incepere si de
terminare a operatiunilor.
La persoanele fizice care desfasoara activitati producatoare de venituri, precum si la unitatile
al caror numar de salariati este redus, iar valoarea bunurilor din gestiune nu depaseste plafonul
stabilit de administratori, inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana.
Comisiile de inventariere sunt coordonate, acolo unde este cazul, de catre o comisie centrala,
numita, de asemenea, prin decizie scrisa, emisa de persoanele autorizate prevazute, care are ca
sarcina sa organizeze, sa instruiasca, sa supravegheze si sa controleze modul de efectuare a
operatiunilor de inventariere.
Comisia de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere, potrivit
prevederilor legale.
Pentru desfasurarea in bune conditii a operatiunilor de inventariere, in comisii vor fi numite
persoane cu pregatire corespunzatoare economica si tehnica, care sa asigure efectuarea corecta si la
timp a inventarierii elementelor de activ si de pasiv, inclusiv evaluarea lor conform reglementarilor
contabile aplicabile.
Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv se pot efectua atat cu salariatii
proprii, cat si pe baza de contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane juridice sau fizice cu
pregatire corespunzatoare.
Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii si nici
contabilii care tin evidenta gestiunii respective.
21
SIMBOL CONT
DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE
D C1012 Capital subscris varsat 300.000
106 Rezerve 9,100131 Subventii pentru investitii 142,000212 Constructii 745095
2131 Echipamente tehnologice 75000 2133 Mijloace de transport 297447
214 Mobilier, aparatura birotica 25000 263 Imobilizari financiare 164231
2812 Amortizarea constructiilor 658,0002813 Amortizarea mijloacelor de transport 140,000
301 Materii prime 10000 3012 Materiale auxiliare 890
303 Obiecte de inventar 748 341 Semifabricate 12450 345 Produse finite 24620 371 Marfuri 18650 401 Furnizori 35,000411 Clienti 5210
5121 Conturi curente la banci 21000 5311 Casa 1423
601 Cheltuieli cu materiile prime 700 607 Cheltuieli privind marfurile 254 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1420 641 Cheltuieli cu salariile personalului 32500 658 Alte cheltuieli din exploatare 470 671 Cheltuieli privind calamitatile 684 701 Venituri din vanzarea produselor finite 5,892704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 24,800707 Venituri din vanzarea marfurilor 36,000711 Variatia stocurilor 87,000
TOTAL 1,437,792 1,437,792
1. constatare de minus la materii prime, in cadrul normelor legale de scazamant:
601”Cheltuieli privind materiile = 301”Materii prime” 5000 lei
prime”
2. constatare de minus la produse finite,imputabil:
711”Variatia stocurilor” = 345 ”Produse finite” 3000 lei
22
3. imputarea minusului constatat la produse finite, angajatului societatii, la valoarea
constatata,TVA 24%:
4282 ”Alte creante si datorii in = % 3.720 lei
legatura cu personalul” 758”Alte venituri din
exploatare” 3.000 lei
4427”TVA colectata” 720lei
4. retinerea din salariul angajatului vinovat de minusul constatat la produse finite, a imputatiei:
421”Personal-remuneratii datorate” = 4282”Alte datorii si 3.720.lei
creante in legatura
cu personalul”
5. constatare de plus la marfuri:
371”Marfuri” = 607”Cheltuieli privind 4.500 lei
marfurile”
6. constatare, in urma inventarierii, de plus in casierie:
5311”Casa in lei” = 758”Alte venituri din 2.500 lei
exploatare”
7. constatare de minus la inventariere, la semifabricate, imputabil:
711”Variatia stocurilor” = 341”Semifabricate” 1.000 lei
8. imputarea prejudiciului referitor la semifabricate”23
461”Debitori diversi” = % 1.240 lei
758”Alte venituri din
exploatare” 1.000 lei
4427”TVA colectata” 240 lei
9. constatare de plus la inventariere la aparatura birotica”
214”Aparatura birotica” = 131”Subventii pentru 1.500 lei
investitii”
10. constatare de minus la materiale auxiliare, pentru care la data inventarierii nu se poate
determina faptul generator”
473”Decontari din operatii in curs = 3012”Materiale auxiliare” 500 lei
de clarificare”
11. solutionarea ulterioara a cazului: minus generat de calamitati naturale”
671”Cheltuieli privind calamitatile = 473”Decontari din 500 lei
si alte evenimente extraordinare” operatii in curs
de clarificare”
12. constatare de minus la marfuri, imputabil:
607”Cheltuieli privind marfurile” = 371”Marfuri” 4.000 lei
13. imputarea prejudiciului referitor la marfuri, persoanei vinovate, la valoarea de inventar, TVA
24%:
461”Debitori diversi” = % 4.960 lei24
758”Alte venituri din
exploatare” 4.000 lei
4427”TVA colectata” 960 lei
14. minus constatat la un mijloc de transport in stare noua, neamortizat, imputabil:
658”Alte cheltuieli de exploatare” = 2133”Mijloace de 20.000 lei
transport”
15. imputarea minusului la mijloace de transport la valoarea de 30.000 lei, TVA 24%:
461”Debitori diversi” = % 37.200 lei
758” Alte venituri
din exploatare” 30.000 lei
4427”TVA colectata” 7.200 lei
16. constatare de plus la echipamente tehnologice:
2131”Echipamente tehnologice” = 131”Subventii pentru 7.000lei
investitii”
17. constatare de minus la obiecte de inventar pentru care, pana la data inventarierii, nu se poate
determina faptul generator:
473”Decontari din operatii in curs = 303”Obiecte de inventar 500 lei
de clarificare”
18. solutionarea ulterioara a cazului, minus generat de calamitati naturale:
671”Cheltuieli privind calamitati = 473”Decontari din 500 lei
si alte evenimente extraordinare” operatii in curs
de clarificare”
25
19. - se constata o depreciere a marfurilor stocate, stoc scriptic 2.500 buc., cost achizitie 6.lei/buc;
stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii 5. lei/buc.
Se inregistreaza o depreciere de: (6.0 lei-5.0lei)x2.500buc. pentru care se constituie un provizion
in valoare de 2.500 lei.
6814 „Cheltuieli de exploatare = 397 „Provizioane pentru 2.500lei
privind provizioanele pentru deprecierea marfurilor”
deprecierea activelor circulante”
20. inchiderea conturilor de TVA:
TVA deductibila = 0
TVA colectata = 9120
4427”TVA colectata” = 4423”TVA plata” 9120 lei
21. inchiderea conturilor de cheltuieli:
121”Profit si pierdere” = % 29.000 lei
601”Cheltuieli privind
materiile prime” 5.000lei
658”Alte cheltuieli de
exploatare” 20.000 lei
671”Cheltuieli privind
calamitatile si alte
evenimente extr.” 1.000lei
607”Cheltuieli privind
marfurile”
6814”Cheltuieli de exploatare
privind provizioanele pentru
deprecierea marfurilor” 2.500 lei
500 lei
26
22. inchiderea conturilor de venituri:
758”Alte venituri din exploatare” = 121”Profit si pierdere” 40.500.lei
23. inchiderea contului 711”Variatia stocurilor”:
121”Profit si pierdere” = 711”Variatia stocurilor” 4.000lei
SIMBOL CONT DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE
D C1012 Capital subscris varsat 300000
106 Rezerve 9,100121 Profit si pierdere 7500131 Subventii pentru investitii 150500212 Constructii 745095
2131 Echipamente tehnologice 82000 2133 Mijloace de transport 277447
214 Mobilier, aparatura birotica 26500 263 Imobilizari financiare 164231
2812 Amortizarea constructiilor 6590002813 Amortizarea mijloacelor de transport 140000
301 Materii prime 5000 3012 Materiale auxiliare 390
303 Obiecte de inventar 248 341 Semifabricate 11450 345 Produse finite 21620 371 Marfuri 19150 397 Provizioane pentru deprecierea marfurilor 2500401 Furnizori 35000411 Clienti 5210 421 Personal salarii datorate 3720
4423 TVA de plata 9120461 Debitori diversi 43400
5121 Conturi curente la banci 21000 5311 Casa 3923
601 Cheltuieli cu materiile prime 700 607 Cheltuieli privind marfurile 254 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1,420 641 Cheltuieli cu salariile personalului 32500 658 Alte cheltuieli din exploatare 470 671 Cheltuieli privind calamitatile 684
701 Venituri din vanzarea produselor finite 5,892
704Venituri din lucrari executate si servicii prestate 24800
707 Venituri din vanzarea marfurilor 36000711 Variatia stocurilor 87000
TOTAL 1466412 1466412
AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE
27
1. Definiti termenul de prag de semnificatie.
Prin prag de semnificatie se intelege nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca o
eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, cat
si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii.
2. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiului continuitatii activitatii.
Principiul continuităţii activităţii care presupune că unitatea patrimonială îşi va continua în mod
normal funcţionarea într-un viitor previzibil fără a intra în starea de lichidare sau de reducere
sensibilă a activităţii. Astfel, situaţiile financiare trebuie să fie întocmite pe o bază diferită de
evaluare
Auditorul va lua în calcul riscul de nerespectare a principiului continuităţii
activităţiidin situaţiile financiare printr-o serie de:
-calcule financiare - scadenţe fără mijloace de rambursare, împrumuturi realizate pe termen scurt
pentru finanţarea activelor financiare pe termen lung, datoria netă sau situaţia datoriei nete curente.
-indicii de exploatare15 – pierderea unor clienţi importanţi, lipsa concurenţei furnizorilor sau lipsa
furnizorilor importanţi, diferenţiaţi în ceea ce priveşte remunerarea factorului forţă de muncă sau
acţiuni în justiţie care pot conduce la hotărâri judecătoreşti ce nu pot fi onorate.
Aceste riscuri pot fi diminuate dacă planul conducerii are surse alternative de procurare a
lichidităţilor prin venituri extraordinare sau obţinerea de capital pentru acoperirea datoriilor.
Auditorul se poate găsi în una din următoarele situaţii:
a. A fost aplicată convenţia contabilă de bază a continuităţii activităţii, dar există o incertitudine
semnificativă. În acest caz, se verifică dacă în notele anexe au fost descrise corect faptele
susceptibile de a pune în discuţie continuitatea activităţii; în caz afirmativ, auditorul va emite o
opinie fără rezerve, dar va introduce un paragraf de observaţii; în caz negativ, va emite o opinie cu
rezerve sau o opinie defavorabilă;
b. Situaţiile financiare au fost stabilite în condiţii de continuitate a activităţii, dar, în raţionamentul
său profesional, auditorul reţine că întreprinderea nu va fi în măsură să continue activitatea; în acest
caz, el va emite o opinie defavorabilă;
c. Conducerea întreprinderii refuză să facă sau să completeze analizele sale pentru a evalua de o
manieră complexă aspectele legate de continuitatea activităţii; auditorul poate introduce o rezervă în
raportul său, ca urmare a limitării întinderii lucrărilor sale.
28
3. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul separarii exercitiilor financiare.
Principiul independenţei exerciţiului se referă la delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor
aferente activităţii agentului economic pe măsura angajării acestoraşi a trecerii lor la rezultatul
exerciţiului la care se referă. „Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute
atunci când acestea se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau
plătit şi este înregistrat în evidenţele contabile şi raportat în situaţiile financiare ale perioadelor
aferente. Situaţiile financiare care respectă acest principiu oferă informaţii utilizatorilor nu numai
despre tranzacţiile trecute, care au implicat plăţi şi încasări, dar şi despre obligaţiile de plată din
viitor şi despre resursele privind încasările viitoare“
Auditorul trebuie să se asigure că toate veniturile şi cheltuielile aferente activităţii agentului
economic sunt delimitate în timp pe măsura angajării şi decontate asupra rezultatului exerciţiului la
care se refera
Auditorul trebuie să obţină un grad rezonabil de asigurare că bilanţul
respectă concepţiile fundamentale de bază ale contabilităţii:
- continuitatea activităţii de exploatare;
- contabilitatea de angajamente.
Bilanţul contabil oferă comparabilitatea elementelor patrimoniale pe cel puţin două exerciţii
financiare, metodele de evaluare şi prezentare sunt identice cu cele ale anului precedent, iar dacă
sunt modificări, ele să fie înscrise şi justificate în notele ataşate bilanţului;
- elementele de activ şi de pasiv sunt evaluate fără a se face compensări
între active şi pasive, între cheltuieli şi venituri;
- bilanţul de deschidere corespunde cu bilanţul de închidere a exerciţiului
precedent;
- auditorul procedează pentru fiecare cont la verificarea contabilă a
credibilităţii componentelor sale şi a soldului său;
- datele de inventar ale elementelor de activ şi de pasiv sunt regrupate în registrul inventar cantitativ
şi valoric, după caz. Auditorul procedează la o comparare între valorile contabile şi valorile de
inventar furnizate de întreprindere, apreciind credibilitatea lor.
4. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul principiul prudentei.
Principiul prudentei trebuie sa raspunda , potrivit Directivei a IV a la doua imperative
29
a) numai beneficiile realizate la data inchiderii bilantului pot fi inscrise in acest cont
b) trebuie sa se tina seama de toate riscurile previzibile si de pierderile eventuale care au aparut in
cursul exercitiului sau al unui exercitiu anterior , chiar daca aceste riscuri sau pierderi nu sunt
cunoscute decat intre data de inchidere a exercitiului si data de intocmire a bilantului.
Trebuie sa se tina cont de deprecieri, indiferent daca exercitiul se incheie cu pierderi sau cu
beneficii.Principiul trebuie aplicat cu buna credinta; el nu admite “supraevaluarea de activ si a
veniturilor , respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont de
deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului financiar
curent sau anterior”
In elaborarea situatiilor financiare pot aparea incertitudini care inevitabil sunt recunoscute prin
prezentarea naturii si a valorii lor. De exemplu, incasarea creantelor incerte si litigioase, durata de
viata probabila a echipamentelor tehnologice, reclamatii cu privire la produsele in garantie.
In acelasi timp , prudenta nu permite constituirea de rezerve sau provizioane fara obiect sau
supradimensionate, subevaluarea constienta a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea
deliberata a datoriilor sau a cheltuielilor. Astfel, situatiile financiare nu mai pot fi credibile
30
EVALUAREA INTREPRINDERILOR
1. Indicati formula de calcul a profitabilitãtii economice, ca indicator specific diagnosticului financiar.
Marja profitului net formula de calcul:
Profit net/Cifra de afaceri
Marja de profit indica marimea profitabilitatii agentului economic; o rata a profitului
ridicata indica o profitabilitate mare a agentului.
Rata rentabilitatii activelor:
(Profit net/Active totale)*1000
Indica profitul net obtinut la 1000 lei active totale; cu cat rata este mai mare cu atat este
mai bine.
2. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute – valoare patrimonialã a întreprinderii.
Prin valoare substantiala bruta (VSB) se intelege activul reevaluat in ipoteza continuitatii activitatii,
plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea
bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze
(inchiriate etc.)
3. Ce relatie este între rata de actualizare, capacitatea beneficiarã si valoarea întreprinderii?
K=1/ieste inversul ratei de capitalizare şi exprimă nr. de ani de profit net pe care cumpărătorul estedispus să-l plătească
Vr =P*k,P=profitVr = P/iValoarea de rentabilitate este direct proporţională cu capacitatea întreprinderii de a produce profit şi invers proporţională cu rata de plasament a disponibilităţilor pe piaţa financiară
EXPERTIZA CONTABILA
1. Care sunt răspunderile experţilor contabili?
31
Expertii contabili raspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa
caz, potrivit legii.
Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili (si contabililor autorizati), in raport cu
gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele:
- mustrare
- avertisment scris
- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil autorizat)
pe o perioada de timp de la trei luni la un an;
- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil autorizat).
Abaterile, in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare, se stabilesc prin Regulamentul
de organizare si functionare
Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar,
administrativ, civil, penal, după caz, potrivit legii.
Pentru stabilirea răspunderii administrative sau contravenţionale trebuie avute în vedere
următoarele:
- fapta să fie săvârşită cu vinovăţie;
- fapta să fie prevăzută de lege sau alt act normativ ca fiind contravenţie şi se sancţionează
chiar dacă este săvârşită fără intenţie
Expertul contabil va raspunde penal in situaţia în care a săvârşit o faptă (infracţiune), cu
pericol social, cu vinovăţie, faptă prevăzută de legea penală.
Pentru stabilirea răspunderii civile a experţilor contabili trebuie avute în vedere următoarele
aspecte:
- contractul
- fapta
- prejudiciul
- cauzalitatea
- vinovăţia.
2. Enumeraţi faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?
Faptele care atrag răspunderea disciplinară a experţilor contabili sunt următoarele:
- abateri de comportament sancţionate cu mustrare;
- absenţa nemotivată de la întrunirea A.G. a filialei sau de la Conferinţa Naţională,
sancţionată cu avertisment;
- absenţa nemotivată de la două şedinţe consecutive ale A.G. ale filialei sau C.N.; 32
- neplata cotizaţiei anuale şi/sau a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite de
Regulament, pe durata unui an calendristic;
- nerespectarea normelor privind apărarea şi păstrarea secretului profesional sancţionate cu
suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de la 1 la 3 luni.
Abateri disciplinare sancţionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei:
- absenţa nemotivată de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.;
- publicitatea fără respectarea Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor
contabili şi a contabililor autorizaţi din România;
- neplata cotizaţiei anuale şi/sau a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite de
Regulament, pe durata unui an calendristic;
- executarea unei pedepse private de libertate pentru săvârşirea unei fapte care nu interzice
dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comenrciale de profil;
- neplata la buget, în termenul şi cuantumul prevăzut de lege a impozitelor cuvenite statului
asupra onorariilor încasate de către persoanele fizice;
- încălcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;
- refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului, documentele priind
activitatea profesională;
practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea
profesiei.
3. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil?
Confidenţialitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să
respecte confidenţialitatea informaţiilor obţinute în timpul misiunilor sale şi nu trebuie să le
utilizeze sau să le divulge fără autorizaţie scrisă, în afară de cazurile când obligaţia divulgării
este prevăzută prin lege sau norme reglementare. Obligaţiile de confidenţialitate sau secret
profesional sunt înscrise în legislaţia fiecărei ţări.
STUDII DE FEZABILITATE
33
1. Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia;
Planul de afaceri este un document utilizat in planificarea strategiei si a activitatilor unei
firme.
Un plan de afaceri se bazează pe următoarele elemente:
- un întreprinzător (omul de afaceri), care îşi asumă conştient anumite riscuri şi care vrea să obţină
un anumit profit;
- mai multe activităţi care consumă resurse şi care generează profit (ideea de afacere)
- un mediu în care se desfăşoară aceste activitatăţi (mediul de afaceri)
2. De ce este nevoie de un plan de afaceri;
Planul de afaceri reprezinta pe de o parte instrumental intern prin care se poate conduce si
controla procesul de demarare si functionare ulterioara a firmei. Pe de alta parte planul de afaceri
reprezinta un instrument extern de comunicare cu mediul economic.
3. După obiectivul investițional, de câte tipuri sunt investițiile? Dezvoltați pe scurt.
- cea mai intalnita este investitia tehnica privind achizitia,constructia simontajul unor
masini,utilaje,mijloace de transport
- investitia umana – pentru formarea calificarea,specializareapersonalului
- investitia sociala (constructia la intreprindere a unei cantine)
- investitii financiare –cumpararea de titluri de participare la altesocietati
- investitii comerciale –pentru publicitate si reclama
4. Sub aspect strategic, ce presupune o investiție de demarare?
Investiţia poate fi privită ca o cheltuială pe care o fac persoanele fizice sau juridice cuscopul de a
obţine bunuri şi servicii. Sunt acele renunţări la o satisfacţie imediată şi sigură,în schimbul unei
speranţe al cărei suport sunt tocmai resursele investite, cu alte cuvinte, sunt acele
cheltuieli certe pentru venituri viitoare incerte.
Noţiunea de investiţie are un sens larg şi unul restrâns. În sens restrâns, investiţiilesunt mijloace
financiare destinate achiziţionării unor bunuri de folosinţă îndelungată sau decapital fix pentru
lărgirea şi modernizarea producţiei. În sens larg, investiţiile înglobeazăatât cheltuielile cu procurarea
mijloacelor de muncă, cât şi pe cele destinate achiziţionăriimateriilor prime, materialelor, plata
34
salariilor, precum şi pentru diverse operaţiuni bancare,adică toate resursele financiare folosite
în mod curent într-o unitate economică pentrufinanţarea producţiei. Între aceste două
interpretări date noţiunii de investiţie existădeosebiri esenţiale de conţinut. Astfel, definiţia în sens
larg include unele elemente decosturi specifice procesului de producţie şi suprapune noţiunea
de investiţii cu cea care poartă denumirea de cheltuieli de producţie. Cu toate acestea,
între noţiunile prezentateex i s t ă anu mi t e diferenţieri care rezultă din conţinutul material al
investiţiei care setransformă întotdeauna în capital fix comparativ cu cheltuielile de producţie care
setransformă în produse şi servicii, dar există şi un aspect financiar. Investiţiile sunt economiile
făcute de o persoană fizică, juridică sau desocietate în totalitatea ei, rezultate ca excedent de venituri
peste cheltuielile de consum şicare sunt plasate de acestea pentru crearea, dezvoltarea,
modernizarea capitalului fix învederea obţinerii unui flux durabil de câştig viitor. Aceste
interpretări date noţiunii de investiţie au în vedere investiþiile de capital, caresunt caracteristice şi
proiectelor de investiţii pentru lucrări de îmbunătăţiri financiare,specifice agriculturii. Activitatea de
investiţii, sub forma investiţiilor de capital, se concretizează, înmajoritatea cazurilor, pe bază de
programe şi proiecte. Programele de investiţii, indiferent de nivelul la care au fost
elaborate, au o arie de cuprindere mai mare şi de cele mai multe ori, pentru implementarea
lor este nevoie să fie detaliate în unul sau mai multe proiecte deinvestiţii.Proiectul de investiţii poate
fi definit ca un ansamblu optimal de acţiuni de investiţiibazate pe o planificare sectorială, globală şi
coerentă, pe baza căreia, o combinaţie definităde resurse umane, materiale ş.a. provoacă o
dezvoltare economică, socială determinată. Aşadar, investiţiile pot fi definite ca
reprezentând totalitatea veniturilor economisite şi alocate pentru achiziţionarea de
capital fix, respectiv pentru creşterea patrimoniului unuiagent economic, materializate
în imobilizări corporale, imobilizări necorporale, imobilizări financiare în scopul obţinerii
unui flux de venit net pe o perioadă de timp cât mai mare
35