Analiza Factorilor Ecologici Abiotici

8/16/2019 Analiza Factorilor Ecologici Abiotici

1/5

Facultatea de Horticultura

Specializarea horticultura

Student: Ursachi Maria Magdalena


2/5

Grupa: 487

Analiza factorilor ecologici abiotici

Factori ecologici este o no iune care include următoriiț f actori de mediu: factoriiabiotici (temperatură, lumină, precipita iiț , presiune etc.) iș factorii biotici (parazi ii,țdăunătorii, competi ia intraspecifică i interspecifică) cu care unț ș organism vine încontact i cu care se intercondi ionează reciproc. Factorii de mediu sunt foarte varia i, eiș ț ț

https://ro.wikipedia.org/wiki/Factor_de_mediuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Factor_de_mediuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Lumin%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Precipita%C8%9Biihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Precipita%C8%9Biihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Presiunehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Organismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Lumin%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Precipita%C8%9Biihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Presiunehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Organismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Factor_de_mediu


3/5

pot fi necesari (utili) sau din contră pot fi dăunători pentru fiin ele vii i, deasemenea pot,ț șsă favorizeze sau să împiedice

Factorii abiotici nu acţionează izolaţi, ci interacţionează unii cu alţii şi la rândul lor sunt influenţaţi de activitatea organismelor. antitatea de o!igen dizolvată în apă (la

presiunea de "#$ mm %g) se modifică în funcţie de temperatură, gradul de mişcare aapei, regimul vânturilor, natura substratului precum şi nivelul de dezvoltare a vegetaţiei.

&alinitatea apei creşte sau scade în raport cu cantitatea de precipitaţii, cu rata deevaporaţie şi cu viteza de circulaţie a apei. 'pele de suprafaţă din area &argaselor('tlanticul de ord) au salinitatea de *"o+oo datorită unei rate de evaporare mai maredecât regimul precipitaţiilor şi a unei circulaţii foarte reduse a apei. pus acestei situaţii,

în area eagră, unde precipitaţiile sunt mai abundente, cu rata de evaporare mairedusă şi cu aport crescut de apă dulce, concentraţia în săruri a apelor la suprafaţă sereduce la -"-/ o+oo.

0a fel, cantitatea de lumină ce pătrunde în apă, depinde de suma suspensiiloraflate în bazinul respectiv, de grosimea stratului de apă, de gradul de nebulozitate alzonei, de ung1iul de incidenţă al radiaţiilor solare precum şi de alţi factori mai puţincunoscuţi.supravie uirea i reproducerea organismelor.ț ș

p%ul reprezintă logaritmul zecimal cu semn sc1imbat al concentra ieiț ionilor din

solu ie. 2rin no iunea de p% se e!primă cantitativ aciditatea (sau bazicitatea) uneiț ț

substan e, pe baza concentra iei ionilor numi iț ț ț 1idroniu %*3. 2entru solu iile foarteț

diluate se consideră că p%ul nu mai este egal cu concentra ia 1idroniului, ci cuț

concentra ia molară a solu iei. 0imetele p1ului suntț ț $ 4 p% 5 " 67 p% acid 8 solu ieț

acidă, p% 6 " 67 p% neutru 8 solu ie neutrăț , " 5 p% 4 -9 67 p% bazic 8 solu ie bazică.ț

rganismele sau adaptat în cursul evolu iei lor la diverse valori ale p%ului.ț

!istă plante care se dezvoltă la un p% constant, fiind adevăra i indicatori ai mediului.ț

0arvele unor insecte se dezvoltă în medii cu valori foarte limitate ale p%ului, de

e!emplu, cele ale speciei 2ol;p1illa fulo populează ape cu p%ul cuprins între "/.

!istă însă i specii care sau adaptat la varia ii largi ale p%ului. 'stfel, protozoareleș ț

suportă varia ii de p% cuprinse între *,< i


4/5

&alinitatea (& o+oo). &alinitatea reprezintă gradul de concentrare în săruri al

bazinelor acvatice. &alinitatea medie din ecosistemele marine este de *>o+oo, cu

oscilaţii între *> şi *"o+oo, în oceanele desc1ise. ?n area @oşie atinge 9-o+oo, iar în

area eagră şi area Aaltică scade la -"o+oo.

Faţă de gradul de toleranţă al organismelor la diverse amplitudini ale salinităţii,

acestea se diferenţiază în două grupe ecologice: steno1aline, care suportă variaţii

înguste ale salinităţii şi euri1aline, care suportă variaţii largi ale acestui factor.

?n raport cu gradul de concentrare în săruri, apele se clasifică în ape dulci (&

o+oo 6 $B), ape salmastre (& o+oo 6 B-") şi ape marine (& o+oo 6 peste -") .

'pele dulci sunt caracterizate printrun conţinut mare de carbonaţi ("


5/5

&ubstanţele nutritive active constituie acea parte din conţinutul total al

macroelementelor principale din sol (, 2, &, H, a, g) necesar nutriţiei plantelor

formate din combinaţii mobile şi accesibile lor.

&ubstanţele nutritive potenţiale ale solului reprezintă acea parte din conţinutul

total al substanţelor nutritive din sol care sunt inaccesibile plantelor, dar pot deveni

accesibile prin anumite îmbunătăţiri aduse solului. &uma substanţelor nutritive active şi

potenţiale ale solului constituie fondul total de substanţe nutritive dintrun ecosistem

terestru necesar dezvoltării organismelor.

!istă o serie de indicii e!teriori ai solului care pot arăta conţinutul său în

substanţe active şi potenţiale. 'stfel, caracterul resturilor organice din sol (e!istenţa

turbei) indică conţinutul în substante nutritive potenţiale, iar e!istenta 1umusului afînat

arată conţinutul său în substanţe nutritive active.

Direct sau prin intermediul vegetaţiei, substanţele minerale din sol, e!ercită o

uriaşă influenţă asupra populaţiilor animale. lorurile din sol, necesare digestiei, sunt

folosite de numeroase animale în mod nemiElocit sau de toate speciile prin intermediul

vegetaţiei.

0a origine, substanţele minerale din sol, provin din mineralele primare sau

secundare ale solului, cu e!cepţia azotului ce este transferat din atmosferă.

acro şi microelementele pot fi adesea factori limitanţi prin faptul că de multe ori

concentraţia lor în sol este mai mică decît cerinţele organismelor. arenţa solului în

elemente minerale influenţează mult producţia biocenozei. 0a plante sa constatat că

fosforul reglează înflorirea şi favorizează dezvoltarea rădăcinilor, potasiul uşurează

acumularea de substanţe de rezervă (fecula la cartofi, amidonul la grîu) şi creşterea

rezistenţei la boli. 'bsenţa fierului se caracterizează prin cloroza frunzelor. Jnele specii

sau adaptat şi trăiesc numai în soluri cu o anumită concentraţie în elemente minerale.

'ceste specii numite bioindicatori, caracterizează un anumit tip de sol sau anumite

elemente pe care acesta le conţine. De e!emplu, rostopasca (1elidonium maEus)

indică un sol bogat în azot. ?n solurile sărăturate se dezvoltă ca bioindicatori speciile

&ueda maritima, &alicornia 1erbacea, &alsola soda, bione verrucifera etc.

Documents

Analiza Factorilor Ecologici Abiotici