UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA: I.E.A.

An IV , I.D Gr. 220B

Analiza economica- financiara

SC Comcereal SA Vaslui

Coordonator stiintificStefan Gavril

StudentNechifor Costel

1

Cuprins

Cap I Date generale1.1.Denumire si datele de identificare ale intreprinderii1.2.Scurt istoric al intreprinderii1.3.Obiecte de activitate ale intreprinderii1.4.Principalele mijloace fixe aflate in patrimonial societatiiCap II Piata si principalii concurenti2.1.Portofoliu de produse.2.2.Cota de piata pe total si pe domenii de activitate strategica(DAS)2.3.Concurenta2.3.1.Indicele de concentrare a pietei pe intreprindere sip e DAS-uri2.3.2.Pozitia concurentiala2.3.3.Avantajul concurentialCap III Analiza veniturilor3.1.Venituri din exploatare3.2.Venituri financiare3.3.Venituri exceptionale3.4.Venituri totaleCap IV Analiza cheltuielilor4.1.Cheltuieli din exploatare4.2.Cheltuieli financiare4.3.Cheltuieli exceptionale4.4.Cheltuieli totaleCap V Analiza indicatorilor de rentabilitate5.1.Rezultatul din exploatare5.2.Rezultatul financiar5.3.Rezultatul curent5.4.Rezultatul brut al exploatarii5.5.Rezultatul net al exercitiului5.6.Rezultatul net al exercitiului5.7.Rata rezultatului brut al exercitiului

2

5.8.Rata rezultatului net5.9.Rata rezultatului brut la 1 leu C.A.5.10.Rata rezultatului current la 1 leu C.A.Cap VI Concluzii

Cap I

1.1.Date generale: SC COMCEREAL SA Vaslui ,cu sediul social : Str.Podul Inalt nr.1CUI : 8208253,inregistrata la Registrul Comertului cu cod de inregistrare: J37/88/1996 avand Cod Caen: 0111 Piata reglementata pe care se tranzactioneaza titlurile emise:RASDAQCapital Social subscris si varsat: 25.800.000,00 RON

1.2.Scurt istoric al intreprinderii:

SC COMCEREAL SA Vaslui este una dintre cele mai reprezentative firme pentru agricultura romaneasca, situându-se pe un loc fruntas in topul firmelor din domeniu. Cu investitii in modernizarea spatiilor de depozitare si in achizitionarea de utilaje agricole performante, de peste 10 milioane de Euro in ultimii ani, societatea este un adevarat lider in agricultura.

SC Comcereal SA Vaslui face parte din grupul SC Racova Com Agro Pan Grup SA Vaslui. Societatea-mama este SC Racova SA Vaslui care detine 84,3530 % din capitalul social al SC Comcereal SA Vaslui. Sediul social al societatii-mama este in Vaslui, str. Stefan cel Mare nr. 69. Detinatorul final in cadrul grupului este Porumboiu Adrian.

Este in prezent, la nivel national, pe primele trei locuri in ceea ce priveste productiile de griu si rapita, lucrand anual o suprafata de peste 25000 ha. In toamna anului 2006 au fost insamintate 14869 ha griu, 5920 ha rapita de toamna, 138 ha secara, si au fost pregatite 4128 ha ogor care vor fi insamintate in primavara cu floarea soarelui-2045 ha, porumb-1740 ha, orzoaica-73 ha, lucerna-120 ha, borceag-100 ha, alte culturi-50 ha.

3

1.3.Obiecte de activitate ale intreprinderii:Obiectul principal de activitate al societatii este agricultura

reprezentata prin cultura si depozitarea cerealelor si a altor produse agricole, completat de activitati secundare precum panificatia si comertul.

In anul 2003 societatea si-a extins activitatea prin înfiintarea unei fabrici de pâine in municipiul Vaslui, cu o capacitate de 2000 tone pâine pe an, realizând diverse sortimente de pâine si specialitati din pâine de diferite gramaje destinate consumatorilor din municipiul Vaslui.

O preocupare permanenta a societatii o constituie marirea suprafetelor agricole cultivate si aplicarea tehnologiilor agrotehnice pentru valorificarea corespunzatoare a terenurilor si obtinerea de productii ridicate.

Pentru realizarea unor culturi superioare calitativ si cantitativ productia agricola se realizeaza cu mijloace de productie moderne si performante. Cultura cerealelor si a plantelor industriale se realizeaza in 27 de ferme vegetale care exploateaza peste 21 600 de hectare teren agricol, localizate in cea mai mare parte in judetul Vaslui dar si in judetele limitrofe Galati, Neamt si Iasi. Concomitent cu cultura cerealelor (grâu, orz si porumb) care ocupa cea mai mare pondere in structura culturilor, in ultimii ani s-a acordat o atentie deosebita si culturii plantelor tehnice in special rapita, floarea soarelui si soia.

4

1.4.Principalele mijloace fixe aflate in patrimonial societatii:

Detine 15 baze de receptie si 2 silozuri de cereale in tot judetul Vaslui cu o capacitate totala de depozitare de peste 250.000 tone si o ferma zootehnica.

mijloace de productie:

- 82 tractoare din productia interna aprovizionate in perioada 2001-2005 (impreuna cu masinile si utilajele aferente: pluguri (109 buc.), discuri (252 buc.), sape rotative (14 buc.), tavalug inelar (12 buc.), cultivatoare (36 buc.), semanatori (26 buc.), masini de erbicidat (22 buc.), masini de administrat ingrasaminte (16 buc.), freza Pegoraro (2 buc.) etc.);

- 2 tractoare din import marca LANDINI 75 CP, 8 tractoare marca McCORMICK, 3 tractoare marca NEW HOLLAND, 17 tractoare SAME si 1 tractor JOHN DEER impreuna cu plugurile, grapele si semanatori aferente, aprovizionate in perioada 2002-2006;

- 48 semanatori;- 48 combine din import, marcile NEW HOLLAND si LAVERDA,

aprovizionate in perioada 2000-2004;- 16 combinatoare aprovizionate in perioada 2003-2006;

mijloace de transport- 52 remorci auto, aprovizionate in cursul anilor 2002-2004;- 52 autoturisme pentru transportul materialelor de volum mic si de

greutate mica;- 14 autocamioane din import marca MERCEDES de 20 tone fiecare

destinate transportului cerealelor si fainii ;In anul 2003 societatea si-a extins activitatea prin infiintarea unei

fabrici de piine cu o capacitate de 2000 tone piine/an, iar in prezent isi propune dezvoltarea activitatii de crestere a animalelor prin modernizarea si retehnologizarea fermei Tirzii.

Data inceperii activitatii este 01 martie 1996.SC Comcereal este societate pe actiuni, inmatriculata la registrul

comertului sub numarul J37/88/01.03.1996, codul unic de inregistrare fiind R8208253.

5

Capitalul social este de 25.800.000 lei, in totalitate romanesc, privat.

SC Comcereal SA Vaslui a participat la constituirea capitalului social al urmatoarelor societati:

-lei -

Adresa Valoare actiuni

Procent %

Profit brut 31.12.2006

Cap. social/Rezerve

΅ SC Comguard SA Vaslui

Str. Podu Inalt, nr. 1, Vaslui

21000 21,8750 76221 96000/75473

΅ SC Comprest SA Vaslui

Str. Podu Inalt, nr. 1, Vaslui

30000 30,0000 187598 100000/161376

΅ SC Racova Com Agro Pan Grup

Str. Stefan cel Mare, nr. 69, Vaslui

43200 48,0000 109988 90000/99991

΅ R-Agro Falciu SA

Com Falciu, jud. Vaslui, cod 737245

100000 3,8462 114905 2600000/33564

΅ Ulerom SA Vaslui

Str. Podu Inalt, nr.2, Vaslui, jud. Vaslui

6001000 29,0058 313028 20689000/1139304

TOTAL6195200

6

Cap II Piata si principalii concurenti

2.1.Portofoliu de produse si productia pe tara

Romania, alaturi de Bulgaria, are cea mai scazuta productie de cereale la hectar din Uniunea Europeana - 3 tone/ha, iar prognozele arata ca situatia se va mentine, in ciuda potentialului agricol al tarii, arata un studiu al Directoratului General pentru Agricultura al Comisiei Europene.

In ansamblu, cresterea productiei de cereale pana in 2014 va fi mai modesta decat fusese anticipat in studii anterioare, cu o medie anuala de aproximativ 0,8% intre 2008-2014. In UE 25  - UE fara Bulgaria si Romania - va creste de la 2,4 t/ha in 2006, la 5,1t/ha in 2014, mai arata studiul. In 2014, cresterea medie in UE 15 (vechile state membre - printre care Franta, Italia, Germania, Spania) va fi de 6,1t/ha, iar in UE 10 (statele care au aderat la UE in 2004, fostele state comuniste si Malta si Cipru) se va situa la 3,7t/ha.

Biocombustibilii sunt de viitor pentru Romania

Cantitatea de cereale obtinuta la nivelul UE este prognozata la 306 milioane de tone in 2014, in crestere cu 50 de milioane de tone fata de 2007, in timp ce consumul intern va inregistra un avans de circa 20 de milioane de tone, datorita cresterii din sectorul biocomustibililor. In prezent, aceasta industrie reprezinta o nisa care consuma 1,9 milioane de tone de produse agricole, insa cererea va fi mai mare cu 16 milioane de tone pana in 2014, iar eliminarea treptata a masurii de interventie in cazul porumbului va genera conditii favorabile pentru investitiile din domeniu in Ungaria, Bulgaria si Romania.

"Totusi, investitiile in activitatiile legate de biocumbustibili se materializeaza lent in aceste regiuni, comparativ cu planurile anuntate in ultimii ani", arata raportul.

Pretul la porumb: 136 de euro/tona in Romania, in 2014

Preturile la cereale au atins un nivel ridicat in 2006, iar in 2007 productia - care a fost la cel mai slab nivel -, stocurile limitate si constrangerile pietelor globale au dus la preturi record. In 2008 insa se

7

preconizeaza ca preturile sa creasca in termeni nominali, dar sa stagneze in termeni reali. Preturile pe pietele principale din vestul UE ar trebui sa ajunga la 153 euro/tona in 2014. Pretul la porumb se astapta sa ramana relativ mare si pe termen mediu. Pretul mediu in UE 15 ar trebui sa ajunga la 177 de euro/tona pana in 2014, in timp ce el va fi de 136 de euro/tona in Ungaria, Slovacia, Austria, Republica Ceha, Bulgaria si Romania.

In Romania si Bulgaria se asteapta o scadere in cererea

privind furajele, in urma restructurarii sectorului zootehnic dupa extindere. din 2009 el nu va mai creste, iar cererea se va situa la 14 milioane de tone in 2014. Cererea pentru cereale destinate consumului uman va stagna la 3,3 milioane de tone, din cauza scaderii populatiei si in ciuda cresterii economice de dupa aderarea la UE, mai indica studiul.

Seceta din 2007 a daunat unei contributii substantiale a Romaniei la agricultura UE

Contributia Romaniei si Bulgariei la productia agricola europeana a fost in 2007 cu mult sub potentialul celor doua state, din cauza recoltelor reduse drastic de seceta, situatie care se va redresa insa, productiile urmand sa revina la normal in acest an si apoi sa avanseze treptat.

"Aderarea Bulgariei si Romaniei, in 2007, a contribuit la cresterea productiei de cereale din UE cu o cantitate care este mult sub potentialul acestor doua state, productia din regiune fiind la un nivel scazut, o exceptie fata de un an normal. Productia de cereale ar trebui sa se normalizeze si apoi sa creasca treptat in aceste doua state, datorita conditiilor favorabile de piata, accesului la piata unica europeana si introducerii Politicii Agricole Comune", mai indica studiul Comisiei.

Totusi, documentul arata ca aderarea Romaniei si Bulgariei la UE a suplimentat cu 7,5 milioane de hectare suprafata totala cultivata cu cereale in Uniunea Europeana, care este acum de 59 de milioane de hectare si ca tot din acest motiv potentialul productiei de porumb in UE a crescut cu o treime. Aderarea Romaniei si Bulgariei, care au adaugat 3,1 milioane de hectare, astfel aria cultivata cu porumb are potentialul de a creste in UE 27 de la 8,1 milioane de hectare in 2007, la 9,6 milioane de hectare in 2014.

8

Tabel nr. Productie pe tara

NR. CRT.

INDICATORI2008

GRÂU RAPITA PORUMB SOIA Floarea Soarelui

1 Total productie mil.tone

7,4 0.75 8 0.203 1.153

2 Total suprafataCultivata (mil.ha)

2.2 0.43 2.47 0.113 0.839

3 Kg/ha medie 3400 1850 3500 3700 1370

4 Pret mediu/tona 140 euro 370 euro 95 euro 175 euro 210 euro

Productia la nivel de ferme SC COMCEREAL SA Vaslui.

Produsul Suprafata cultivata

- ha-

Productia

medie

- kg/ha -

Productia

totala

- kg -

griu 11834 4008 47427244rapita 3275 1736 5683800fl. soarelui 2696 2118 5710830porumb 2365 3754 8877350soia 3255 1303 4242250orzoaica 315 3402 1071600altele 117 554720TOTAL 23857

9

2.2.Cota de piata pe total si pe domenii de activitate strategica(DAS)

Pentru a analiza cota de piata a SC Comcereal SA Vaslui vom utiliza 3 indicatori: - Cota de piaţă absolută -Cota de piaţă specifică -Cota de piaţă relativă

Cota de piaţă absolută:

Exprima partea din piata a sectorului economic detinuta de SC COMCEREAL SA Vaslui.

(Pi) : Pi= CAiCAr

∗100

Acest indicator ne da informatii despre pozitia intreprinderii la nivelul sectorului economic din tara.

Cota de piata relativa:Se calculeaza in raport cu principalul concurent de pe

piata.Exprima ponderea in piata totala a intreprinderii analizate raportat la principalul concurent.

(Pi(r)) : Pi(r)= CAiCAm

∗100

Cota de piata specifica:Exprima pozitia intreprinderii pe piata deservita de aceasta.Se calculeaza dupa relatia:

(Pi(s)) : Pi(s) =CAiCAs

∗100

10

Tabel nr. 2 CA cereale judetul VasluiNR. CRT

IDICATORI 2005 2006 INDICI DE EVOLUTIE

2006/2005

1 CAi= Cifra de afaceri a întreprinderii

116038336 94741273 -18.4%

2 CAr=Cifra de afaceri a ramurei

354565000 345896000 -2.6%

3 CAm=Cifra de afaceri concurentului cel mai important

56879500 64576000 13.55%

4 CAs=Cifra de afaceri a segmentului de piată servit de ‚‚i’’

256780000 299865000 16.79%

5 Pi=Cota de piaţă absolută (%)

32.7 27.24 -15.13%

6 Pi(r)=Cota de piaţă relativă (%)

207.1 146.8 70.14%

7 Pi(s)=Cota de piaţă specifică

45.3 31.43 -27.06%

Cota de piaţă absolută (Pi) 2007:

Pi=CAiCAr

∗100=48165361/658950000=27.24 %

Cota de piaţă relativă (Pi(r))2007 :

Pi(r)=CAiCAm

∗100=48165361/72500000=146.8 %

11

Cota de piaţă specifică (Pi(s))2007 :

Pi(s) =CAiCAs

∗100=48165361/325656000=31.43 %

Tabel nr. 3 Cifra de afacere pe produs si pe DAS 2006NR. CRT.

INDICATORI GRAU (DAS1)

RAPITA(DAS2)

PORUMB (DAS3)

SOIA (DAS4)

Floarea soarelui(DAS5)

1 CAi= Cifra de afaceri a întreprinderii

52815407 5317466 4045224 1760778 9235501

2 CAr=Cifra de afaceri a ramurei

124500000 65600000 82345000 5650000 69435600

3 CAm=Cifra de afaceri a concurentului cel mai important

26543200 13453600 1956600 1500000 3565000

4 CAs=Cifra de afaceri a segmentului de piată servit de ‚‚i’’

99564500 45654900 58978000 3640600 54506000

5 Pi=Cota de piaţă absolută (%)

41.9% 8.0% 4.8% 31.15% 13.29%

6 Pi(r)=Cota de piaţă relativă (%)

199.24% 39.47% 20.51% 117.33% 259%

7 Pi(s)=Cota de piaţă specifică

52.53% 11.62% 6.79% 48.35% 16.93%

12

2.3.Concurenta

            Orice întreprindere îşi desfăşoară activitatea într-un mediu determinat, în care întreţine relaţii cvasi-permanente cu piaţa, deoarece ea intervine aici atât în calitate de furnizor, cât şi de beneficiar. Desigur, eficienţa activităţii depinde de modul ei de integrare în relaţiile de piaţă, unde apar o serie de alţi agenţi economici cu care intră în competiţie pentru obţinerea unor condiţii mai bune de producţie, desfacere, efectuare a operaţiunilor băneşti sau a altor activităţi, în scopul obţinerii de cât mai multe avantaje. Deoarece concurenţa este o luptă permanentă, în care primează interesele economice şi care se soldează întotdeauna cu învinşi şi învingători, fiecare întreprindere trebuie să cunoască bine structura şi intensitatea concurenţei, cauzele succesului concurenţilor importanţi, formele în care se manifestă, pentru ca pe această bază să - şi evalueze şansele de supravieţuire, racordându-şi la realitate, obiectivele prioritare şi adoptând cele mai potrivite strategii concurenţiale.

            Complexul legăturilor în care intră un agent economic în lupta pentru crearea, menţinerea sau mărirea avantajului său faţă de ceilalţi agenţi economici cu care îşi dispută fie resursele, fie clienţii, fie şi una şi alta, constituie sistemul relaţiilor de concurenţă.

            Manifestarea concurenţei este expresia gradului de dezvoltare şi liberalizare economică şi de aceea intensitatea ei este diferită de la o etapă la alta, de la un domeniu la altul, în funcţie de raportul dintre cerere şi ofertă, reflectând în general măsura în care societatea este capabilă să

13

stimuleze creativitatea agenţilor economici, asigurând funcţionalitatea normală a sistemului economic. În acest fel, prin menţinerea concurenţei în limita normală, mecanismul concurenţial îşi dovedeşte raţiunea de a fi, aceea de servi consumatorul.

            Cel mai evident aspect al relaţiilor de concurenţă aste cel denumit de altfel concurenţa propriu-zisă, care are loc între producători, deci între întreprinderi în calitatea lor de ofertanţi, care-şi dispută întâietatea în acapararea consumatorului (a clientului), fiecare încercând să satisfacă în cât mai mare măsură necesităţile acestuia în condiţii de maximă eficienţă. În acest scop, fiecare agent economic va folosi o gamă largă de forme şi mijloace precum: calitatea cât mai bună a produsului, originalitatea lui, preţuri cât mai accesibile, prezentarea adecvată, plăcută, atractivă, promovare discretă, dar penetrantă etc.

            Trebuie subliniat un fapt important, şi anume acela, că obiectul concurenţei nu-l constituie doar preţul, cum apare la prima vedere, ci şi produsul, şi distribuţia şi promovarea, care constituie elementele mixului de marketing. De aceea, specialiştii consideră, că de fapt, cauzele succesului unei întreprinderi se găsesc în: buna calitate a produsului, lansarea de produse noi, preţuri competitive, avantaje în privinţa costului, buna ei localizare, marimea şi importanţa firmei, dominarea canalelor de distribuire, metode de vânzare şi distribuţie, publicitate şi promovare, desing etc.

            Aspectul cel mai frecvent şi vizibil al relaţiilor de concurenţă este cel ce se desfăşoară între întreprinderile care realizează acelaşi produs şi deci satisfac aceaşi necesitate, determinând concurenţa directă, ele disputându-şi aceaşi clientelă. În această situaţie, delimitarea se realizează prin nivelul calitativ al produsului, originalitatea (marca produsului), nivelul de servire, garanţiile care se acordă post � vânzare etc., reprezentând concurenţa orizontală. Relaţiile de concurenţă apar şi între întreprinderile care realizează produse substituibile, cum sunt cele fabricate din materii prime naturale şi sintetice (ex. ţesături, cauciuc), în care un rol esenţial revine calităţilor acestor produse, dar şi preţurilor, politica de promovare a produselor constituind un mijloc eficace de a învinge în competiţie. Acest gen de concurenţă se desfăşoară pe verticală şi are ca efect extinderea pieţii unui producător pe seama concurenţilor.

            Tot relaţii de concurenţă, de data aceasta indirectă, apar şi între întreprinderile ce oferă produse total diferite, dar care se adresează aceloraşi cumpărători şi sunt destinate aceloraşi utilizatori. De exemplu,

14

pentru furnizorul de cafea, alţi furnizori de cafea sunt concurenţi direcţi, dar furnizorii de ceai sunt concurenţi indirecţi.

Tipuri de concurenţă

Fig. 4.1.

            În aceaşi categorie de concurenţă indirectă intră şi întreprinderile care în cadrul pieţii, îşi dispută aceleaşi venituri ale cumpărătorilor. Vor câştiga cei care vor reuşi să-i convingă pe consumatori că alegând produsul sau serviciul lor îşi satisfac cel mai bine una din numeroasele lor necesităţi.

            Indiferent de situaţia concurenţială în care se află întreprinderea, este cert că ea trebuie să lupte, să reziste şi ca să învingă, trebuie să obţină un avantaj prin: reducerea cheltuielilor de producţie şi desfacere, introducerea progresului tehnico-ştiinţific, extinderea proporţiilor producţiei etc.

15

            Prin urmare, concurenţa reprezintă un puternic factor de stimulare pentru agenţii economici în direcţia sporirii şi diversificării ofertei, a adaptării la necesităţile dinamice ale societăţii. În acelaşi timp, ea impune stabilirea preţurilor la cote reale, dar şi alocarea resurselor limitate în aşa fel încât să se asigure satisfacerea maximă a nevoilor mereu în creştere. De asemenea, ea conduce la eliminarea acelora care nu desfăşoară o activitate eficientă.

            În concluzie, concurenţa, ca model de comportament al agenţilor economici în sistemul de piaţă, semnifică o rivalitate între participanţii la actul de vânzare-cumpărare, un raport de forţă dintre aceştia, o opoziţie asigurând calea cea mai bună de satisfacere a intereselor tuturor ,adică de maximizare a satisfacerii nevoilor pentru consumatori. Ea este o necesitate obiectivă, iminentă care acţionează complex şi contradictoriu, desemnând anumite structuri de piaţă: monopol, monopson, oligopson, oligopol, monopolistica, în funcţie de:

●        numărul şi puterea agenţilor economici participanţi;

●        gradul de diferenţiere a produselor;

●        fluiditatea pieţii (posibilitatea intrării pe piaţă);

●        transparenţa pieţii (gradul de cunoaştere a elementelor ei);

●        mobilitatea factorilor de producţie.

            O piaţă caracterizată prin: atomicitate, fluiditate, transparenţă, mobilitate, omogenitate ar impune o concurenţă perfectă, dar cum aceasta în practică nu poate exista, pentru că nu se pot întruni simultan cele cinci condiţii, în fapt există doar piaţa cu concurenţa imperfectă, care cunoaşte mai multe tipuri în funcţie de numărul de vânzători şi cumpărători prezenţi la un moment dat pe piaţă .

Ofertă/Cerere

Număr mare Număr mic Unicitate

Număr mareConcurenţa perfectă

Oligopol Monopol

Număr mic Oligopson Oligopol bilateralMonopol contracarat

Unicitate MonopsonMonopson  contracarat

Monopol bilateral

16

            Tipul de concurenţă cel mai frecvent întâlnit în viaţa economică contemporană este cel de oligopol, în domeniul bunurilor de larg consum curent piaţa monopolistică domină, ceea ce dă posibilitatea tuturor cetăţenilor, indiferent cât de mici venituri au, să-şi satisfacă necesităţile de subzistenţă întrucât pe această piaţă bunurile se vând la un preţ ce oscilează în jurul preţului de echilibru, preţ ce-l avantajează şi pe consumator (fiind cel mai mic preţ la care şi-ar putea cumpăra bunul respectiv), cât şi pe producător (pentru că îi asigură un profit relativ sigur şi stabil pe o perioadă îndelungată). Din acest motiv în ţările dezvoltate se pune atât de mare accent pe stimularea şi susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru că astfel se asigură existenţa unui număr mare de vânzători şi cumpărători.

            Modalităţile prin care se duce lupta de concurenţă sunt extrem de diverse. Alături de mijloace economice: reducerea cheltuielilor de producţie, lansarea de noi produse, îmbunătăţirea calităţii, reclama şi publicitatea, condiţii avantajoase de vânzare (prin credit) etc., se folosesc şi mijloace extraeconomice, ca: spionajul industrial, sabotajul, privarea concurenţilor de resurse materiale sau de muncă etc.

            În fiecare ţară concurenţa se desfăşoară prin respectarea unor reguli scrise şi nescrise, în cadrul legal, admis şi chiar stimulat pentru efectele sale benefice asupra evoluţiei societăţii în ansamblu. Aceasta este denumită concurenţă loială, dar în practică unii agenţi economici uzează de mijloace nepermise, necinstite prin care aduc prejudicii premeditate concurenţilor, sancţionate în mai toate ţările prin legi juridice (Legea nr.11/1990 privind combaterea concurenţei neloiale, în Monitorul Oficial nr. 14/1991). Ea poartă denumirea de concurenţă neloială sau incorectă.

            Modalităţile cele mai uzitate de concurenţă incorectă sunt:

1.      denigrarea concurenţilor prin vehicularea, mai ales prin mass media, a unor inexactităţi cu privire la concurenţi;

2.      concurenţa parazitară, prin crearea confuziilor (dominaţia mărcilor) referitoare la concurenţi;

3.      dumping, prin practicarea unor preţuri de vânzare mai reduse, în genere mai mici decât costurile de producţie;

4.      concurenţa ilicită sau frauda fiscală, prin care eludând impozitarea, îşi pot permite să practice preţuri mai reduse decât concurenţii în condiţiile obţinerii de profit.

17

            Faţă de agenţii economici care practică concurenţa neloială, trebuie adoptată o atitudine intransigentă, întrucât ei dezechilibrează mecanismul de funcţionare a economiei naţionale, de regulă prin sustragerea unor venituri care ar trebui utilizate în interesul general al comunităţii umane.

2.3.1.Indicele de concentrare a pietei pe ferma si pe DAS-uri

Structura concurentiala este data de gradul de concentrare a pietei, respective de numarul intreprinderilor existente pe o anumita piata pentru un anumit produs.

Practic, structura concurentiala indica gradul de dispersie a pietei ( piata concentrate inseamna un numar mic de intreprinderi ce detin peste 90 % din piata ; piata dispersata inseamna o infinitate de intreprinderi care au cote mici de piata).

Gradul de concentrare al pietei se apreciaza prin urmatorii indicatori:- Indicele de concentrare partiala a pietei- Indicele HH- Indicele HT

Indicele de concentrare partiala a pietei (Icp)indica cota de piata medie detinuta de primele 4, 8, 12 intreprinderi. Cu alte cuvinte indicele de concentrare partial este:

18

Icp A=∑i=1

n

Pi; unde: n = 4,8,12

i = rangul întreprinderii ; Pi = partea de piaţă absolută.

Cu cat indicele se apropie de 1 cu atat piata se considera mai concentrate, cu cat tinde spre 0 piata este dispersata (pe pietele concentrate concurenta este puternica).

Indicele HH exprima modul de concentrare a pietei prin media

Indice de concentrare a pietei, adica a masurii in care un numar mic de intreprinderi reprezinta o mare parte a pietei. Indicele HH este utilizat ca un indicator posibil al puterii de piata sau al concurentei dintre intreprinderi. El masoara gradul de concentrare a pietei, prin insumarea

patratelor cotelor de piata ale tuturor intreprinderilor din sector.

I HH = ∑i=1

n

Pi2 ; unde: n = totalitatea întreprinderilor;

i = rangul întreprinderii ; Pi = partea de piaţă absolută.

Indicele HT exprima gradul de concentrare a pietei luand in considerare cota de piata a concurentului dominant,cu cat cota de piata a acestuia este aproape de 1 cu atat piata este mai concentrate.

IHT= 1

2∑i=1

n

(i∗Pi)−1 ; unde: n = reprezintă totalitatea

întreprinderilor de pe piaţă;

i = rangul întreprinderii; Pi =partea de piaţă a întreprinderii de

rang „i”.

19

Tabel Indice de concentrare Tabel nr.8

20

Pe piaţa Grâului vom avea următorii indici de concentrare:

a) Icp A=∑i=1

n

Pi; unde: n = 4,8,12

i = rangul întreprinderii ; Pi = partea de piaţă absolută.Considerând doar 7 firme concurente, vom avea n=4 Icp A= 0,4+0,3+0,2+0,1Icp A = 1

b) I HH = ∑i=1

n

Pi2 ; unde: n = totalitatea întreprinderilor;

i = rangul întreprinderii ;

21

RANGUL ÎNTREPRINDERII

COTE= parte de piaţă absolută pe piaţă %

Piaţa grâului (A)DAS1

Piaţa rapitei (B)DAS2

Piaţa porumbului (C) DAS3

Piaţa soiei(D)DAS4

Piaţa floarea soarelui(E)DAS5

1.SC COMCEREL SA

40 35 25 12 10

2. S.C Agrocereal S.R.L.

30 25 22 21 15

3. S.C.Agricom S.R.L

20 15 12 19 17

4. Societatea Agricolă Agrana

10 8 6 17 22

5. S.C. Agro-Vas S.R.L.

- 7 15 10 25

6. S.C. Comspic S.R.L

- 5 10 10 6

7. S.C. Agricola Vaslui S.R.L.

- 5 10 11 5

Pi = partea de piaţă absolută.

I HH A = ¿+(0,3¿¿2+(0,2)2 +(0,1)2=¿0,16+0,09+0,04+0,01 I HH A=¿0,16+0,09+0,04+0,01

I HH A= 0,3

c) IHT= 1

2∑i=1

n

(i∗Pi)−1 ; unde: n = reprezintă totalitatea

întreprinderilor de pe piaţă;

i = rangul întreprinderii; Pi =partea de piaţă a

întreprinderii de rang „i”.

I HT A = 1

2∑i=1

4

[ (1∗0,4 )+ (2∗0,3 )+ (3∗0,2 )+ (4∗0,1 ) ]−1

I HT A=

1

2∑i=1

4

(0,4+0,6+0,6+0,4 )−1=

12

I HT A= 0,5

Concluzii:Indicele Icp ia valoarea 1 ceea ce indică faptul că în cadrul

pieţei grâului (A) SC COMCEREAL SA deţine monopolul pe piaţă. Valorile indicelor I HH = 0,3 şi I HT =0,5 exprimă o repartiţie

inegală a pieţei A între firmele concurente.

Pentru piaţa rapitei (B):

a) I CPB=∑i=a

n

Pi → I CPB= 0,35+0,25+0,15+0,08

I CPB= 0,83

b) I HH B= ∑i=1

n

Pi2

I HH B= (0,35¿¿2+¿ I HH B = 0,1225+0,0625+0,0255+0,0064+0,0049+0,0025+0,0025

I HH B= 0,223

22

c) I HT B= 1

2∑i=1

n

(i∗Pi)−1

I HT B= 1

2∑i=1

7

[ (1∗0,35 )+(2∗0,25 )+(3∗0,15 )+( 4∗0,08 )+(5∗0,07 )+(6∗0,05 )+(7∗0,05)]−1

I HT B= 1

2∑i=1

7

(0,35+0,5+0,45+0,32+0,35+0,30+0,35 )−1

I HT B =1

3,24 ; IHT B=0,308

Concluzii:Valoarea ICPB apropiată de 1 semnifică un grad concentrat

de ridicare a pieţei, fapt că aceasta este dominată de cătreva firme (oligopol- piaţă dispersată ).

Valoarea indicelui I HH ş i I HTmai mare ca 1n exprimă o repartiţie

inegală a pieţei între firmele concurente.

Pentru piaţa Porumbului (C)

a) ICPC= ∑i=1

n

Pi → ICPC= 0,25+0,22+0,12+0,06

ICPC= 0,65

b) I HH C=∑i=1

n

Pi2

I HH C= ¿ I HH C= 0,0625+0,0484+0,0144+0,0036+0,0225+0,01+0,01 I HH C= 0,171

c) I HT C =

1

2∑i=1

n

(i∗Pi)−1

I HT C = 1

2∑i=1

7

[ (1∗0,25 )+(2∗0,22 )+(3∗0,12 )+(4∗0,06 )+(5∗0,15 )+(6∗0,1 )+(7∗0,1)]−1

23

I HT C =1

2∑i=1

7

(0,25+0,44+0,36+0,24+0,75+0,6+0,7)−1

I HT C=1

2∗3,34 = 1

6,68 = 0,149

I HT C= 0,149

Concluzii: Indicele Icp având valoare de 0,65 arată faptul că gradul de

concentrare pe piaţa C este mai scăzută.

Valorile indicilor I HH şi I HTapropiată de 1n exprimă o repartiţie

aproximativ egalitară a pieţei între firmele concurente.Pentru piaţa soiei (D)

a) IcpD = ∑i=1

n

Pi ICPD= 0,12+0,21+0,19+0,17

ICPD= 0,69

b)I HH D=∑i=1

n

Pi2

I HH D= (0,12)2+¿ I HH D= 0,0144+0,0441+0,0361+0,0289+0,01+0,01+0,0121

I HH D = 0,1556

c) I HT D =

1

2∑i=1

n

(i∗Pi)−1

IHT D = 1

2∑i=1

7

[ (1∗0,12 )+(2∗0,21 )+(3∗0,19 )+(4∗0,17 )+(5∗0,1 )+(6∗0,1 )+(7∗0,11) ]−1

I HT D =1

2∑i=1

7

(0,12+0,42+0,57+0,68+0,5+0,6+0,77)−1

I HT D=1

2∗3,66= 1

7,32

I HT D = 0,136

Pentru piata de floarea soarelui (E)

24

a) IcpE= ∑i=1

n

Pi ICPD= 0,10+0,15+0,17+0,22

ICPD= 0,64

b)I HH D=∑i=1

n

Pi2

IHHE =(0,10)2+(0,15)2+(0,17)2+(0,22)2+(0,25)2+(0,06)2+(0,05)2

IHHE = +0,01+0,0225+0,0289++0,0484+0,0625+0,0036+0,0121

IHHE = 0,1837

2.3.2.Pozitia concurentiala

Evaluarea poziţiei concurenţiale a firmei se face în funcţie de un sistem de factori cheie de succes, care au semnificaţia de factori ce diferenţiază întreprinderi care acţionează în sectorul alimentar.

Metodologic, evaluarea poziţiei concurenţiale a unei firme se face cu ajutorul grilelor de evaluare. Pentru elaborarea acestor grile este necesară parcurgerea următoarelor etape:

identificarea factorilor cheie ai succesului; ierarhizarea acestora pe baza unor coeficienţi de importanţă; notarea acestor criterii pentru cazul analizat; evaluarea poziţiei concurenţiale a întreprinderii pe baza unei note

medii ponderatePentru identificarea factorilor cheie ai succesului se recomandă 5

criterii:1. poziţia de piaţă, exprimată prin partea de piaţă absolută sau relativă

şi prin dinamica acesteia. Partea de piaţa relativă a firmei SC Comcereal SA Vaslui în raport cu firma SC Agrocereal SA Vaslui este de 2.07%.

2. poziţia întreprinderii in producerea de cereale. Specialiştii de la SC Comcereal SA Vaslui sunt la curent şi utilizează cele mai moderne tehnologii în producerea de cereal si ale aprovizionării, stocări, vânzări etc. minimizând considerabil aceste costuri.

3. imaginea întreprinderii şi implantarea comercială. Activitatea de marketing la SC Comcereal SA Vaslui a fost puternic dezvoltată. A

25

existat o companie promoţională intensivă şi continuă, unul dintre obiectivele principale ale societăţii fiind introducerea formarea unei imagini a societatii

4. rentabilitatea şi forţa financiară. Rentabilitatea prezentă este influenţată de acţiuni intreprinse în diverse perioade trecute de timp, deci reprezintă o recompensă pentru avantajele concurenţiale obţinute în trecut. Analiza bilanţului de venituri şi cheltuieli scoate în evidenţă faptul că veniturile din vânzări au fost realizate în proporţie de 93,1% faţa de program. Opinia conform cărei „ maximizarea satisfacţiei clientului va conduce la maximizarea rentabilităţii şi a cotei de piaţă”

Metoda scorurilor Tabel nr.5

Factori

cheie ai

succesului

Coeficient

de

pondere

Intreprindere Nota medie ponderată

SC

COMCERE

AL SA

Vaslui

SC

AGROCER

EAL SA

Vaslui

SC

COMCERE

AL SA

Vaslui

SC

AGROCER

EAL SA

Vaslui

1. Partea de

piaţă

relativă

0,25 3 2 0,75 0,5

2.Costul

producţie-

distribuţie

0,20 4 3 0,8 0,6

3.Calitatea

distribuţiei0,15 14 3 0,60 0,45

4.

Potenţialul

de cercetare

- dezvoltare

0,10 4 3 0,40 0,30

5.Activitate

a de

0,15 2 2 0,30 0,30

26

marketing

6.Aria

geografica0,05 3 2 0,15 0,10

7.Imaginea

firmei0,10 1 1 0,10 0,10

Nota medie 3,15 2,35

Tab. nr. 5.9 Grila de evaluare a poziţiei concurenţiale a firmei SC

COMCEREAL SA

SC Agrocereal SA este principalul concurent al SC COMCEREAL Vaslui din regiuneDin tabel se remarcă poziţia concurenţială favorabilă a firmei SC COMCEREAL SA care e mai bine plasată decât SC AGROCEREAL SA Vaslui, având un avantaj concurenţial reprezentat de abatere notei medii de la 2,35 la 3,15.

Avantajul concurenţial al firmei este asigurat de performanţele superioare ale acesteia din domeniul cercetării – dezvoltării, costului producţiei,calitatea distribuţiei si campaniei promotionale .

Principalii concurenti:

Produsele realizate de SC COMCEREAL SA sunt destinate la rândul lor unor altor societati prelucratoare.

Graul produs aici este destinat prelucrarii in panificatie.Rapita este material prima pentru fabrica de biodieselSoia si porumbul se folosesc ,ca furaje pentru efectivul de animale.Floarea soarelui este utilizata pentru fabrica de ulei ULEROM.

27

1. S.C Agrocereal S.R.L.

2. S.C.Agricom S.R.L

3. Societatea Agricolă Agrana

4. S.C. Agro-Vas S.R.L.

5. S.C. Comspic S.R.L

6. S.C. Agricola Vaslui S.R.L.

2.3.3.Avantajul concurential

Tehnologia influenţează avantajul concurenţial dacă deţine un rol semnificativ în determinarea poziţiei relative de cost sau a diferenţierii.

Deoarece tehnologia este înglobată în fiecare activitate valorică şi este implicată în realizarea legăturilor dintre activităţi, poate avea un efect considerabil atât asupra costului cât şi a diferenţierii. Tehnologia va avea efect asupra costului sau asupra diferenţierii dacă influenţează factorii determinanţi de cost sau de diferenţiere (unicitate) ai activităţilor valorice.

Tehnologia care poate fi utilizată într-o activitate valorică este adesea rezultatul altor factori de cost sau diferenţiere, cum ar fi scara, coordonarea în timp sau relaţiile de interdependenţă. Cu toate acestea, tehnologia utilizată într-o activitate valorică este frecvent prin ea însăşi un factor ce determină avantaj concurenţial, atunci când reflectă o decizie de alegere politică luată independent de alţi factori.

O firmă care poate descoperi o tehnologie mai bună pentru executarea unei activităţi, comparativ cu concurenţii ei, obţine prin aceasta un câştig de avantaj concurenţial.

Pe lângă faptul că influenţează prin ea însăţi costul sau diferenţierea, tehnologia are efect asupra avantajului concurenţial prin schimbarea sau influenţarea celorlalţi factori de cost sau unicitate. Dezvoltarea tehnologică poate să majoreze sau să diminueze economiile de scară, să facă posibile relaţiile de interdependenţă acolo unde acestea nu puteau fi create înainte, şi să influenţeze aproape fiecare dintre ceilalţi factori de cost sau de unicitate.

Un progres tehnologic major nu trebuie neapărat să presupună descoperiri ştiinţifice revoluţionare, nici măcar tehnologiei care nu erau

28

larg disponibile anterior. Schimbări simple aduse modului în care o firmă îşi execută activităţile sau combină tehnologiile disponibile stau adesea la baza avantajului concurenţial.

Matricea Boston Consulting Grup(BCG)Înainte de a trece la realizarea matricei de tip BCG, este necesar să

precizăm modul de evaluare a indicilor.1. indicele de creştere a pieţei se măsoară în principiu prin creşterea

pieţei în volum sau în valoare de la un an la altul. Acest indice se bazează pe teoria ciclului de viaţă al produsului. Activităţile în creştere sau în lansare sunt cele mai atrctive în sectoarele cu creştere puternică, jocuirle nu sunt încă făcute şi semai poate penetra pieţe; în timp ce în activităţile mature, tehnologiile sunt stabile, iar poziţiile concurenţiale sunt fixate, fiind foarte greu de atacat.

2. Partea relativă de poaţă se măsoară prin nivelul vânzărilor în raport cu concurentul cel mai bine plasat.

După ce au fost definite cele două axe prin combinarea lor se obţin patru tipuri de activităţi, aşa cum se poate observa în figura de mai jos.

Tabel nr. 12NR. CRT.

FAMILIA DE PRODUSE

INDICATORI

GRÂUDAS1

RapitaDAS2

PORUMBDAS3

SOIADAS4

Floarea soareluiDAS5

1 Cifra de afaceri(RON)

52815407 5317466 4045224 1760778 9235501

29

2 Rata de creştere a sectorului (%)

18 5 5 10 22

3 NFR (RON) 150000 45000 250000 200000 350000

4 CAm (RON) 26543200 13453600 1956600 1500000 3565000

5 Partea de piaţă relativă (Pi)

1.99 0.39 0.20 1.17 2.59

Forţa DAS 5DAS 1

Indice de creştere DAS4

DAS2 DAS3

Slabă

Forte Partea relativă de piaţă Slabă

Principalele prescripţii strategice în cazul SC COMCEREAL SA Vaslui

1. În categoria activităţilor „vedeta” se încadrează DAS1 si DAS5 Vânzarea acestora aduc cele mai mari venituri, constituind peste 65% din cifra de afaceri. În aceste categorii sunt incluse produse de calitatea cea mai buna. Vânzările se realizează în procent de 100% din producţia realizată; comenzile pentru aceste produse sunt foarte mari, iar SC COMCEREAL SA nu le poate onora în totalitate.

2. Activităţile „vaca de muls” sunt reprezentate de DAS 4, el are un ritm de creştere bun şi o parte de piaţă buna. În urma investiţiilor făcute în sectoarele de producţie ,calitatea fiind si ea de neegalat, numărul clienţilor interni cât şi externi a crescut.

3. DAS 3 si DAS2 se încadrează în activităţile „pietre de moară”, datorita concurentei acerbe de pe piata. Deşi au preţuri reduse, clienţii sunt orientaţi mai mult spre seminte din import.

SC COMCEREAL SA Vaslui nu are activitati

30

Cap III Analiza veniturilor

Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune rezultat în procesul activităţii ordinare a întreprinderii, sub forma de majorare a activelor sau micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor întrprinderii.

Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obţinute sau care urmează să fie obţinute de întreprinderile în conturile ei. În componenţa venitului nu se includ sumele încasate în numele terţelor persoane, de exemplu, cum sînt taxa pe valoarea adăugată, accizele, încasările globale obţinute de întreprindere din însărcinarea organizaţiilor terţe, din vînzarea produselor sau mărfurilor acestora, deoarece acestea sume nu constituie un avantaj economic al întreprinderii şi nu influienţeiză capital propriu al acesteia.

În funcţie de sursele de intrare, veniturile se subdivizează în două grupe:

1. Venituri din activitatea operaţională.2. Venituri din activitatea neoperaţională.Veniturile din activitatea operaţională cuprind sumele rezultate din

activitatea de bază a întreprinderii. Acestea cuprind: veniturile din vînzări (încasările din vînzarea produselor,

mărfurilor, prestarea serviciilor, operaţiile de barter,contractele de construcţie);

alte venituri operaţionale (sumele primite sau de primit din ieşirea(vînzarea sau schimbul) activelor curente, cu excepţia produselor finite şi mărfurilor, arenda curentă, precum şi sub forma de amenzi, penalităţi, despăgubiri, recuperări de daune

31

materiale rezultate de modificări ale metodelor de evaluare a activelor curente).

Din veniturile din activitatea neoperaţinală fac parte sumele primite sau de primit din alte feluri de activităţi ale întreprinderii. Acesta cuprind:

veniturile din activitatea de investiţii, în a căror componenţa intră sumele rezultate din ieşirea şi reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii ( sumele încasate din vînzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate, dobînzile, sumele diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung ieşite, veniturile din operaţiunile cu părţi legate); veniturile din activitatea financiară, care cuprinde sumele rezultata din transmiterea în folosinţă altor persoane juridice şi fizice, pe un termen mai mare de un an, a actelor nematereale şi matereale pe termen lung, valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, venituri sub formaă de diferiţe de curs valutar, subvenţii de stat, prime, premii şi sume sponsorizate, sume conform contractelor de neincludere în concurenţă etc.; venituri excepţianale la care se referă sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurări, persoanele juridice şi fizice sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi, perturbări politice şi alte evenimente excepţionale.

3.1.Venituri din exploatare

Veniturile din exploatare cuprind veniturile din vanzarea produselor, lucrarilor executate sau serviciilor prestate, venituri din productia stocata, venituri din productia imobilizata, venituri din subventii de exploatare, alte venituri din exploatare.Aceste venituri se inregistreaza in urma predarii bunurilor catre comparator al livrarii lor pe baza de factura sau in alte conditii stabilite in contract care atesta transferal de proprietate a bunurilor respective asupra clientilor

3.2.Venituri financiare

Veniturile financiare cuprind:venituri din participatii,venituri din alte imobilizari,venituri din creante imobilizate,venituri din titluri de plasament,venituri din diferente de curs valutar,venituri din dobanzi,veniturile din sconturile obisnuite si alte venituri financiare.

3.3.Venituri exceptionale

32

Venituri care nu pot fi previzionate si nici planificate (vanzarea unor active inca neamortizate, despagubiri primite in urma unor evenimente asigurate etc.).Alte venituri exceptionale(donatii,salarii neridicate prescrise si alte venituri)

3.4.Venituri totale

Venitul total reprezinta suma tuturor veniturilor:

Comparativ cu anul financiar 2005, pentru anul 2006 cifra de afaceri rezulta din urmatoarele activitati ale SC Comcereal SA Vaslui:

lei

31.12.2005 31.12.2006

1.Venituri din exploatare 122970012 109590859

2. Venituri financiare 1880237 4939639

3. Venituri extraordinare 0 0

4. Venituri totale 124850249 114530498

Veniturile din exploatare au fost obtinute din realizarea principalelor activitati ale societatii, respectiv:

Productia agricola si comercializare acesteia :

Productia agricola s-a realizat pe terenurile arendate de la persoanele fizice si este sintetizata astfel:

Produsul Suprafata cultivata

- ha-

Productia

medie

- kg/ha -

Productia

totala

- kg -

griu 11834 4008 47427244

33

rapita 3275 1736 5683800fl. soarelui 2696 2118 5710830porumb 2365 3754 8877350soia 3255 1303 4242250orzoaica 315 3402 1071600altele 117 554720TOTAL 23857

Veniturile financiare provin din diferentele favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta, din dobanzi bancare si din sconturile obtinute de la furnizorii permanenti.

34

Cifra de afaceri SC COMCERIAL SA Vaslui.

2005 2006 DiferentaCantitate (to)

Valoare PU (lei/to)

Cantitate (to)

Valoare PU (lei/to)

2006 comp. cu 2005

1.Vanzari produse agricole- griu 119861 55229083 460.78 127858 52815407 413.08 -2413676- orz 2174 577405 265.60 1570 414519 264.02 -162886- soia 5490 3706446 675.13 3151 1760778 558.80 -1945668- rapita 14334 8123595 566.74 7996 5317466 665.02 -2806129- floarea soarelui 15725 11150440 709.09 15450 9235501 597.77 -1914939- porumb 5314 1481991 278.88 11166 4045224 362.28 2563233- secara 33 10940 331.52 51 16403 321.63 5463- ovaz 102 62692 614.63 62692- alte produse 46440 -46440TOTAL vanzari 80326340 73667990 -66583502. Vinzari produse de panificatie 2622199 2549751 -724483. Vanzari lapte 24439 244394. Prestari servicii 7634845 7783166 1483215. Vanzari seminte, motorina, srot si ulei de rapita, floarea soarelui, soia, gozuri etc.

17111278 6123364 -10987914

6. Venituri din chirii 902100 137647 -7644537. venituri din subventii aferente cifrei de afaceri

7441574 4454916 -2986658

TOTAL cifra de afaceri 116038336 94741273 -21297063

Pagina 35 din 53

Scaderea cifrei de afaceri fata de 31.12.2005 de la 116038336 lei la 94741273 lei, in valoare de 21297063 lei se datoreaza in principal urmatoarelor cauze:- nerealizarea productiei estimate la culturile agricole de primavara datorita secetei din vara anului 2006, concomitent cu scaderea preturilor de valorificare la produsele agricole, au dus la o scadere a cifrei de afaceri cu 6658350 lei. Comparativ cu anul 2005, in anul 2006 preturile la produsele agricole pe piata internationala au scazut cu 10% la griu, 17% la soia, 15% la floarea soarelui.

Productiile medii la hectar au fost influentate de seceta astfel:

ANUL 2005 2006PRODUCTIAkg/harapita 2727 2200porumb 3969 3786soia 1683 1300

- vanzarile de marfuri, altele decat produsele agricole, au inregistrat o scadere de la 17111278 lei in 2005 la 6123364 lei in 2006 adica de 10987914 lei. In anul 2005 ponderea exporturilor in total vanzari marfuri, altele decat produsele agricole, reprezentau 68,80 % din totalul vanzarilor de marfa si 15% din valoarea cifrei de afaceri, in timp ce in anul 2006 acestea nu au mai avut loc.

- Veniturile din chirii obtinute ca urmare a utilizarii de catre firmele din cadrul grupului a spatiilor de depozitare apartinind SC Comcereal au scazut cu 764453 lei, datorita diminuarii productiei agricole ca urmare a secetei din vara anului 2006.

- valoarea subventiilor aferente cifrei de afaceri la data de 31.12.2005 era de 7441574 lei, in timp ce la 31.12.2006 era de 4454916 lei, adica o scadere cu 2986658 lei.

Pagina 36 din 53

Cap IV Analiza cheltuielilor

Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru : consumurile de materii prime si materiale, pentru lucrarile executate si serviciile prestate, pentru plata personalului si a altor obligatii contractuale sau legale, pentru depriecerea activelor, valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau disparute. Analiza costurilor :

Tipologia costurilor:Analiza costurilor reprezinta o tehnica de evaluare a performantelor

intreprinderii care ajuta la reflectarea modalitatilor de utilizare a potentialului material si uman al intreprinderii si la identificarea rezervelor de reducere a costurilor existente in intreprindere.

A cheltui reprezinta actiunea de repartizare a resurselor banesti pe diverse canale sau activitati.

Costul – reprezinta efortul intreprinderii concretizat in consumul de materii prime, materiale, combustibil, energie, masini, utilaje, instalatii, salarii, dobanzi, penalizari, chirii, impozite si taxe, ajutor de somaj, CAS, cheltuieli pentru prevenirea si inlaturarea poluarii. Costul reprezinta o parte a pretului de vanzare pe care agentul economic o recupereaza odata cu vanzarea marfurilor.

Sursele de informatii in materie de costuri:-bugetul de venituri si cheltuieli;-contul de profit si pierdere;-darile de seama statistice cu privire la cheltuielile si la rezultatele

intreprinderii, bilantul contabil si anexele acestuia.Criterii de clasificare a costurilor (cheltuielilor):Dimensiunile consumului de resurse:-costuri totale – care desemneaza ansamblul cheltuielilor efectuate de

intreprindere in vederea realizarii obiectului ei de activitate;-costuri unitare (medii) – acestea se concretizeaza in cheltuiala medie

realizata de intreprindere pentru crearea unei unitati de produs;-costuri marginale – concretizate in marimea suplimentului de

cheltuiala necesara pentru cresterea cantitatii fizice de produse obtinute cu o unitate.

Tendinta acestora:-costuri pe termen scurt – costurile inregistrate de intreprindere pe

parcursul unei perioade de gestiune, respectiv 1 an;

Pagina 37 din 53

-costuri de termen lung – corespund gestiunii strategice a intreprinderii si se refera la modificarile ce pot sa apara in intreprindere ca urmare a introducerii progresului tehnic.

Comportamentul costurilor fata de CA :-costuri fixe – costurile care raman invariabile la modificarea

productiei, sunt urmarea deciziei de investitii in cadrul intreprinderii;in aceasta categorie cuprindem: costurile cu amortizarea, cele cu cercetarea-dezvoltarea,cele cu administratia firmei.

-cheltuieli variabile: cheltuieli al caror volum creste relativ proportional cu volumul total al productiei; ele reprezinta urmarea deciziei de exploatare a intreprinderii si in cadrul acesteia se include consumul de materii prime, materiale, prestatiile catre terti, salariile.

Aceasta clasificare a cheltuielilor este importanta pentru intreprindere din punct de vedere al strategiei de dezvoltare a acesteia si din punctul de vedere al calculului riscului de exploatare.

Clasificarea pe produse realizate:-cheltuieli directe: se efectueaza direct in legatura cu realizarea unui

produs;-cheltuieli indirecte: privesc administrarea firmei sau altfel spus

totalitatea produselor create de intreprindere la un moment dat. Acest criteriu de clasificare este important intrucat ofera posibilitatea stabilirii costului unitar efectiv; pe aceasta clasificare se structureaza contabilitatea de gestiune a intreprinderii.

Gradul de control al intreprinderii asupra cheltuielilor:-cheltuieli controlabile – nivelul lor e stabilit prin program de

intreprindere de exemplu: cheltuieli cu salarii,materii prime.-cheltuieli necontrolabile – nu tin direct de activitatea intreprinderii;

ele sunt impuse de legislatia fiscala si sociala a statului.Continutul acestora:-cheltuieli materiale;-cheltuieli cu munca vie;Dupa relatia costuri-efecte:-cheltuieli determinate – se reflecta asupra indicatorilor de rezultate ai

intreprinderii;-cheltuieli discretionare – cele care nu pot fi prevazute cu exactitate

atat sub aspectul volumului cat si asupra efectului acestora asupra activitatii intreprinderii; de exemplu: cheltuielile cu publicitatea.

Criteriul contabil sau natura cheltuielilor:-cheltuieli curente: -cheltuieli de exploatare (cheltuieli necesare

realizarii procesului de productie);

Pagina 38 din 53

-cheltuieli financiare (cheltuieli legate de participatii);-cheltuieli exceptionale.

De exemplu:cheltuieli cu impozite si taxe, cheltuieli cu salariile personalului.-cheltuieli financiare: pierderi din creante legate de participatii,

pierderi din vanzarea titlurilor de plasament, diferente de curs valutar, dobanzi curente;

-cheltuieli exceptionale – determinate de operatiuni de gestiune; -determinate de operatiuni de capital.

Analiza in dinamica si in structura a costurilor:Se realizeaza cu o serie de indicatori:-modificarea absoluta: se considera nefavorabila cresterea celor 2

indicatori cu exceptia cazului in care cresterea cheltuielilor are ca efect cresterea rezultatului.

∆Ch = Ch1 – Ch0 -modificarea relativa :

∆Ch% =Ch1- Ch0 *100Ch0

Se considera nefavorabila cresterea celor 2 indicatori ce exceptia cazului in care cresterea cheltuielilor are ca efect cresterea rezultatului intr-o proportie mai mare.

-nivelul cheltuielilor se calculeaza la 1000 lei desfaceri si in toate cazurile in care inregistreaza o scadere se considera o situatie foarte buna pentru intreprindere:

Nch = Ch * 1000 se exprima in promileCA

-cuantumul variatiei nivelului relativ al cheltuielilor:Q = Nch1 – Nch0 unde Nch1 reprezinta nivelul relativ al

cheltuielilor la 1000 lei desfaceri efectiv realizat pentru perioada curenta sau programat pentru perioada curenta.

-economia sau depasirea de cheltuiala:E =CA* Q *1/1000

Analiza structurala a cheltuielilor are la baza descompunerea acestora dupa diferite criterii si in principal dupa criteriul contabil. Analiza structurala a cheltuielilor e importanta pentru intreprindere intrucat ofera posibilitatea ca intreprinderea sa actioneze asupra acelei categorii de cheltuieli ce detine ponderea nejustificata.

Antreprinderile se diferentiaza in ceea ce priveste structura cheltuielilor si ponderea

Pagina 39 din 53

diferitelor categorii de cheltuieli in total.Ex: Structura industriala : Antreprindere comerciala:

-cheltuieli materiale 60% -costul marfurilor 70%-cheltuieli salariale 20% -cheltuieli de distributie 15%-cheltuieli generale 5% -cheltuieli financiare 5%-cheltuieli de distributie 5% -cheltuieli generale 5%-cheltuieli de cercetare-dezvoltare 10% -cheltuieli cu cercetare-

dezvoltare 5% Antreprindere de prestari servicii:-cheltuieli materiale 5%-cheltuieli salariale 80%-cheltuieli generale 5%-cheltuieli de distributie 5%-cheltuieli de cercetare-dezvoltare 5%Din punct de vedere al analizei structurale pentru determinarea

categoriilor de cheltuieli care sunt dominante volumul total al cheltuielilor se poate structura dupa criteriul contabil.

Analiza factoriala a cheltuielilor variabile, fixe si totaleAnaliza cheltuielilor variabile –se urmareste studierea indicatorului

care se modifica in timp-volumul acestora; cheltuiala variabila unitara ramanand relativ constanta. Pentru a analiza din punct de vedere factorial volumul se utilizeaza urmatorul model de analiza:

Chv =CA *Nchv *1/1000 =CA * ∆gincVi *1/1000 100

∆Chv CA∆Nchv ∆gi ∆ncVi –nivelul cheltuielilor variabile pe sector sau pe produs

4.1.Cheltuieli din exploatareCheltuielile aferente operatiunilor legate de activitatea principala sau de exploatare, care se identific cu obiectul de activitate al unei întreprinderi, operatiuni considerate curente sau obisnuite. In aceasta categorie putem avea: 1. cheltuielile privind stocurile; 2. cheltuieli cu servicii executate de terti; 3. cheltuieli cu personalul; 4. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate; 5.cheltuieli cu materii prime,auxiliare si alte consumabile;6. Alte cheltuieli de exploatare

Pagina 40 din 53

In cadrul acestei categorii de cheltuieli s-au efectuat urmatoarele cheltuieli pe care le mentionam in continuare:

Cheltuieli privind stocurile: Cheltuieli cu materiile prime, in valoare de 992.682 lei. Cheltuieli cu materiale consumabile, adica toate acele cheltuieli care se

pliaza si ajuta la realizarea procesului de productie, in valoare de 22.848.652 lei.

Cheltuieli cu materialele de natura obiectelor de inventar in valoare de –12.422 lei. Cheltuielile privind energia si apa, in valoare de 1.004.311 lei. Cheltuielile privind animalele si pasarile in valoare de 380.052 lei Cheltuielile privind marfurile in valoare de 50.615.456 lei Cheltuielile privind ambalajele in valoare de 6.022 lei

Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti: Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile, in valoare de 925.095 lei. Cheltuieli cu redevente, chirii, locatii in valoare de 3.413.227 lei. Cheltuieli cu prime de asigurare, in valoare de 895.320 lei. Cheltuielile cu colaboratorii, in valoare de 11.124 lei. Cheltuieli privind comisioane si onorarii,reprezentand servicii platite

pentru diverse prestatii, in valoare de 767.087 lei. Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate, in valoare de 182.432 lei. Cheltuieli cu transp. de bunuri si personae, in valoare de 2.975.405 lei. Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari, in valoare de 497.642 lei. Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, Romtelecom, Mobifon,

Posta, in valoare de 167.259 lei. Cheltuieli cu serviciile bancare, reprezentand comisioane in valoare de

1.055.147 lei. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti, in valoare de 6.153.637 lei.

Alte cheltuieli: Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, in valoare de

584.379 lei. Cheltuieli cu salariile personalului, in valoare de 5.151.386 lei. Cheltuierli cu tichetele de masa in valoare de 91.189 lei Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala, in valoare de 1.618.777

lei.

Alte cheltuieli de exploatare incluse la cheltuielile generale de

Pagina 41 din 53

administratie:

Despagubiri, amenzi si penalitati, pentru intarzieri la plata, in valoare de 338.012 lei.

Donatii si subventii acordate in valoare de 322.858 lei Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital, in valoare

de 2.614.185 lei Cheltuieli privind amortizarile si provizioanele, in valoare de

3.170.013 lei.

4.2.Cheltuieli financiare

Cheltuielile financiare cuprind pierderi din creante legate de participatii,pierderi din vanzarea titlurilor de plasament,diferente nefavorabile de curs valutar din operatiuni curente,dobanzi curente aferente imprumuturilor primate,sconturile acordate clientilor,alte cheltuieli financiare(pierderi din creante de natura financiara)

Cheltuielile financiare efectuate in cursul anului 2006 au fost in valoare de 6.559.892 lei si sunt compuse din urmatoarele cheltuieli:

Cheltuieli privind dobanzile, in valoare de 6.119.157 lei Alte cheltuieli financiare, in valoare de 440.735 lei.

Dobanzile si cheltuielile cu diferente de curs legate de imprumuturi sunt inregistrate in contul de profit si pierdere al perioadei in care apar.

4.3.Cheltuieli exceptionale

Cheltuielile exceptionale reprezinta acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a unitatii patrimoniale si se refera la: operatii de gestiune (despagubiri, amenzi, penalitati platite, lipsuri la inventar, donatii si subventii acordate, pierderi din debitori diversi), operatii de capital ( valoarea contabila a imobilizarilor cedate) si alte cheltuieli exceptionale.

Pe parcursul anului 2006 societatea nu s-a inregistrat cu cheltuieli extraordinare.

4.4.Cheltuieli totale

Pagina 42 din 53

Cheltuielile totale sunt compuse din suma tuturor cheltuielilor effectuate de societate

LEI

Denumire cheltuieli Valoare

I Cheltuieli totale de exploatare 106.769. 342

1. Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 23.841.334

2. Alte cheltuieli materiale 373.6523. Alte cheltuieli din afara ( cu energie si apa) 1.004.72

54. Cheltuieli privind marfurile 50.615.4

565. Cheltuieli cu personalul 6.861.35

26. Cheltuieli privind amortizarea 3.170.01

35. Alte cheltuieli de exploatare 20.902.8

10II Total cheltuieli financiare 6.559.89

06.Cheltuieli financiare 6.559.89

2III Cheltuieli totale exceptionale 0

Total 113.329.234

Cap V Analiza indicatorilor de rentabilitate

Pagina 43 din 53

Analiza profitului poate oferi informatii cu privire la rentabilitatea absoluta a intreprinderii. Atit pentru diagnosticul intern cit si pentru utilizatorii externi ai informatiei privind intreprinderea, cunoasterea capacitatii de a produce profit absolut nu este suficient de reprezentativa. Drept urmare, se impune compararea masei profitului cu alte marimi, in special cu marimile care exprima efortul depus pentru obtinerea masei profitului, degajindu-se astfel rate ale rentabilitatii care, din punct de vedere al analizei, au o mai mare capacitate informationala.

Exprimarea rentabilitatii relative se realizeaza printr-un sistem de rate ce exprima capacitatea intreprinderii de a asigura, cu ajutorul resurselor de care dispune, remunerarea capitalurilor investite. Acest sistem de rate se determina ca raport intre efectele economice si financiare obtinute de intreprindere si eforturile depuse pentru obtinerea lor.Importanta cunoasterii ratelor de rentabilitate deriva din:

Favorizeaza orientarea structurii productiei pe produse, ramuri si subramuri, in sensul gasirii celor care ofera cel mai mare avantaj. Fluxurile economice se redirectioneaza permanent, imprimind activitatilor economice o dezvoltare inegala;

Stimuleaza gestiunea prin utilizarea rationala a resurselor; Contribuie la intarirea interesului intreprinzatorului pentru

diferentierea produselor avind in centrul acesteia modernizarea conceptului de calitate;

Favorizeaza segmentarea pietei si diferentierea strategiilor comerciale.In analiza economico-financiara a rezultatelor intreprinderii, ratele de rentabilitate permit efectuarea de comparatii intre grupuri de intreprinderi, comparatii temporale pentru aceeasi interprindere, comparatii in raport cu standardele elaborate.Rata rentabilitatii economice

Eficienta capitalului investit, a tuturor resurselor materiale, financiare implicate in activitatea intreprinderii, sunt prezentate prin rata rentabilitatii economice. In literatura de specialitate, rata rentabilitatii economice este calculata dupa urmatoarele modele:

Re=RcAt

∗100 sau

Re=RBEAt

∗100sau

Re=Re xplAt

∗100

Re=Re xplA exp l

∗100sau

Re= RBEKinvestit

∗100sau

Re=Re xplKinvestit

∗100

Pagina 44 din 53

unde:Re = rata rentabilitatii economice; RBE = rezultat brut din exploatareRexpl = rezultatul exploatarii; At = active totaleAexpl = active de exploatare; Kinvestit = capital investit; Rc= rezultat curentIn formula de calcul a ratei rentabilitatii economice, folosirea la numarator a rezultatului exploatarii sau a rezultatului brut din exploatare este dictata de interesele in luarea in considerare sau nu a politicii de amortizare sau aprovizionare a intreprinderii. In componenta capitalului investit sunt incluse valoarea bruta a activelor fixe, nevoia de fond de rulment si disponibilitatile intreprinderii. De altfel, problema utilizarii activelor totale sau a capitalului investit in determinarea ratei rentabilitatii economice este destul de controversata in literatura de specialitate.Indiferent de modalitatea de calcul utilizata, rata de rentabilitate economica este independenta de mecanismul de finantare, de impactul activitatii extraordinare cit si de politica fiscala.Rentabilitatea economica surprinde eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate pentru desfasurarea activitatii unei intreprinderi. Capitalurile angajate de o intreprindere in cursul unui exercitiu financiar sunt reprezentate de capitalurile proprii si capitalurile imprumutate. Remunerarea capitalurilor sub forma dividendelor sau a dobanzilor se realizeaza dupa ce sunt acoperite investitiile strategice (active fixe), investitiile de exploatare (nevoia de fond de rulment) si investitiile de echilibru (pentru asigurarea disponibilitatilor banesti). Rentabilitatea economica a capitalurilor investite nu tine seama de modalitatea de procurare a capitalurilor. Rata rentabilitatii economice exprima pe de o parte gradul de remunerare a capitalurilor angajate in activitatea intreprinderii, iar pe de alta parte, modalitatea de remunerare a riscurilor asumate de actionari sau asociati pentru capitalul investit in intreprindere. Dimensiunea ratei rentabilitatii economice joaca un rol hotaritor in stabilirea modalitatii de finantare pe termen lung si scurt. Tot capitalul avansat in activitatea intreprinderii trebuie remunerat dar, spre deosebire de capitalul propriu (remunerat in masura obtinerii de profit), capitalul imprumutat trebuie remunerat indiferent de rezultatele intreprinderii. O intreprindere ce beneficiaza de capital imprumutat (in special de credite bancare), va suporta cheltuieli financiare ridicate care ii vor diminua posibilitatile de autofinantare. Pentru a asigura acoperirea nevoilor de finantare, va fi nevoita sa recurga la obtinerea de noi credite. In aceste conditii se impune criteriul rentabilitatii: daca rata rentabilitatii economice este superioara ratei dobinzii,

Pagina 45 din 53

este posibil si de dorit sa se apeleze la credite. In fapt, prin compararea ratei rentabilitatii economice cu costul capitalului imprumutat (rata dobinzii), ia nastere efectul de indatorare.Rata rentabilitatii economice trebuie apreciata in functie de rata inflatiei. O rata a rentabilitatii economice superioara ratei inflatiei va putea asigura conservarea “substantei economice” a intreprinderii si chiar reinoirea si cresterea activelor sale economice, intr-o perioada cit mai scurta. In realitate, rata rentabilitatii economice trebuie sa remunereze capitalurile investite, cel putin la nivelul ratei medii a dobinzii, plus riscul economic si financiar pe care si l-au asumat cei care au plasat capitalul in interprindere.Rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei, pentru a fi posibila o remunerare a capitalurilor investite la un nivel minim al ratei de randament din economie (rata medie a dobanzii) si al unui nivel de risc economic si financiar asumat de cei care au pus capitaluri la dispozitia societatii, permitand in acelasi timp reinnoirea si cresterea activelor in cadrul societatii comerciale.In literatura de specialitate regasim adeseori afirmatia ca o intreprindere, pentru a asigura reinnoirea activelor sale intr-o perioada cit mai scurta paralel cu o remunerare corespunzatoare a investitorilor, trebuie sa inregistreze o rata a rentabilitatii economice (calculate in functie de rezultatul brut din exploatare si activele totale) valoarea de 25 % (intr-o economie de piata cu functiune normala). Dimensiunea ratei rentabilitatii economice este folosita frecvent in analize externe, deoarece permite efectuarea comparatiilor in spatiu intre intreprinderi apartinand aceluiasi sector, indiferent de marimea lor sau forma de proprietate, masurand aptitudinea capitalului economic de a asigura reinnoirea si remunerarea sa ca factor de productie, reinnoire care ar trebui sa se realizeze intr-un orizont de timp mediu (de exemplu 4 ani).

Situatiile financiare incheiate pentru exercitiul financiar 2006 se intocmesc fara ajustarea la inflatie –IAS 29.

Pagina 46 din 53

Soldurile din bilantul contabil prezentat mai jos la data de 31.12.2006 sunt prezentate neactualizate la inflatie.

BILANT CONTABIL LEI

31-Dec-2005 31-Dec-2006

A.Active imobilizateI.Imobilizari necorporale 18.831 19.645II.Imobilizari corporale 56.212.710 67.485.609III.Imobilizari financiare 6.162.800 6.221.600Active imobilizate – Total 62.394.341 73.726.854B. Active circulante I.Stocuri 43.182.309 54.747.664II. Creante 17.658.742 18.073.825III Investitii financiare pe termen scurt - -IV. Casa si conturi la banci 537.676 967.808Active circulante – Total 61.378.727 73.789.297C. Cheltuieli in avans 1.329.368 -D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana

la 1 an 62.640.405 52.088.058E. Active circulante nete respectiv datorii curente

nete 67.690 21.701.239F. Total active minus datorii curente 59.080.934 95.428.093G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai

mare de 1 an 29.022.590 62.886.093H.Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - -I.Venituri in avans, subventii din investitii 3.381.097 -J. Capital si Rezerve I. Capital 25.800.000 25.800.000II. Prime de capital - -III.Rezerve din reevaluare - 1.523.274IV Rezerve 4.258.344 4.317.830V. Profitul reportat (ct.117) - 900.896VI. Profitul exercitiului financiar 390.239 960.382Repartizarea profitului 390.239 960.382CAPITALURI PROPRII-total 30.058.344 32.542.000TOTAL CAPITALURI 30.058.344 32.542.000

5.1.Rezultatul din exploatare

Rezultatul exploatarii se determină ca diferenţă între veniturile

Pagina 47 din 53

din exploatare şi cheltuielile de exploatare, la nivelul unui an calendaristic. În categoria veniturilor din exploatare şi cheltuielilor de exploatare se includtoate acele elemente de venituri şi cheltuieli astfel cum sunt stabilite pe bazaStandardelor Internaţionale de Contabilitate.

RE=VE-ChE=109.590.859-106.769.342=2.821.517 RON

5.2.Rezultatul financiar

Diferenta dintre veniturile financiare si cheltuielile financiare intr-un exercitiu. Impreuna cu rezultatul din exploatare formeaza rezultatul curent al exercitiului. RF=VF-ChF=4.939.639-6.559.892= -1.620.253 RON

5.3.Rezultatul current

Rezultatul din exploatare +/- Rezultatul financiar sau Total venituri din exploatare + Total venituri financiare – Total cheltuieli din exploatare – Total cheltuieli financiare.

Alte informaţii cuprinse în contul de profit şi pierdere se referă la : venituri excepţionale , grupate în venituri din operaţiuni de gestiune, venituri din operaţii de capital, venituri din anulări de provizioane pentru activitatea excepţională, cât şi cheltuieli excepţionale constând din cheltuieli din operaţii de gestiune, cheltuieli din operaţii de capital, cheltuieli cu amortizări excepţionale şi constituirea de provizioane pentru activitatea excepţională.

RC= Rezultatul din exploatare +/- Rezultatul financiar =2.821.517 -1.620.253 =1.201.264 RON

5.4.Rezultatul exceptional

Pagina 48 din 53

Diferenta dintre veniturile exceptionale si cheltuielile exceptionale, ca urmare a unor operatii efectuate de unitatea patrimoniala, care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a acesteia. Ca sold intermediar de gestiune, se calculeaza in mod independent de celelalte solduri de gestiune, astfel: Venituri exceptionale (cont 77) + Venituri exceptionale din provizioane (cont 787) - Cheltuieli exceptionale (cont 67) - Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele (cont 687) = Rezultatul exceptional (+/-) Marimea rezultatului exceptional constituie o informatie importanta, in special pentru investitorii potentiali care pot evalua incidenta evenimentelor exceptionale asupra intreprinderii.

RExceptional=VExceptional-ChExceptionale=0(Nu avem cht. exceptionale)

5.5.Rezultatul brut al exercitiului

RBE=Rezultatul curent +/- Rezultatul excepţional

=1.201.264 +0=1.201.264 RON

5.6.Rezultatul net al exercitiuluiProfit ramas de repartizat pentru dividende si repartizare. Partea din profitul neimpozabil obtinut de catre agentul economic si care revine intreprinzatorului (actionar sau asociat). Ca sold intermediar de gestiune, exprima rezultatul degajat de intreaga activitate a intreprinderii, in cursul unui exercitiu. Reprezinta variatia situatiei nete a intreprinderii intre deschiderea si inchiderea exercitiului ca urmare a activitatii economice. Se determina pe baza relatiei: Rezultatul curent (+/-) Rezultatul exceptional (+/-) - Cheltuieli cu impozitul pe profit (cont 691) = Rezultatul net al exercitiului (+/-) Rezultatul net al exercitiului este rezultatul care urmeaza sa fie supus deciziei de repartizare de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatilor, dupa caz.

Impozit pe profit=16% din RBE =240.882RON

RNE=RBE-Imp.pe Profit =1.201.264 -240.882 =960.382 RON5.7.Rata rezultatului brut al exercitiului

Pagina 49 din 53

Rrb=(RBE/ChT)*100 = (1.201.264 / 113.329.234)*100 =0.0105*100 =1.05%

5.8.Rata rezultatului net

Rrn=(RNE/Cht)*100 =(960.382 / 113.329.234)*100 =0.0084*100 =0.84%

5.9.Rata rezultatului brut la 1 leu C.A.

Rrb la 1 leu CA=RBE/CA = 1.201.264 / 94.741.273 = 0.0126 lei RON la 1 leu CA

5.10.Rata rezultatului current la 1 leu C.A. Rrc la 1 leu CA=RC/CA =960.382 / 94.741.273 = 0.0101 lei RON la 1 leu CA

Rezultatele finale sunt foarte mici dupa cum se vede deoarece societatea a realizat investitii massive in modernizarea capacitatilor de productie(tractoare,combine,semanatori,pluguri) performante cu ajutorul carora compania va realize produse la un cost mic si deci competitive chiar sip e piata Europeana.

Cap VI: Concluzii

Pagina 50 din 53

SC COMCEREAL SA Vaslui a realizat in perioada 2003- 2006 investitii massive in tehnologizarea productiei si in imbunatatirea suprafetelor funciare pentru realizarea de productii mari la hectar si pentru a reduce costul pe tona de cereal produs.

Astfel societatea devine competitive la nivel national si chiar si la nivel European odata cu sporirea productiei si marirea constanta a suprafetelor lucrate.

Societatea are un grad de indatorare mare datorita investitiilor dar acestea se vor amortize in timp deoarece societatea aplica o strategie pe termen mediu si lung in care sa imbunatateasca calitatea produselor,costul dar si cantitatea la hectar obtinuta.

A investit si in capacitatile de depozitare deoarece preturile in perioada recoltarii sunt foarte mici si nu renteaza vanzarea intregii productii iar silozurile de aprovizionare aduc un plus valoare productiei.

Propuneri pentru eficientizarea activităţiiPentru creşterea eficienţei activităţii firmei, rolul echipei manageriale

este hotărâtor. Pentru aceasta firma are nevoie de personal calificat care să facă faţă tuturor schimbărilor ce intervin pe piaţă şi să acţioneze în conformitate cu acestea.

Obiectivele care trebuie urmărite sunt: Previzionarea situaţiei financiare a firmeiAnaliza ratelor financiare cel puţin o dată la 6 luni, odată cu întocmirea

unui bilanţ, reprezintă punctul de plecare pentru planificarea acţiunilor viitoare şi compararea valorilor obţinute de firmă cu realizările altor firme cu acelaşi obiect de activitate, pentru a şti care este poziţia societăţii în raport cu firmele concurente.Principalele lucrări de previziune care trebuie întocmite în cadrul firmei:

bugetele–prin care se planifică veniturile, cheltuielile şi rezultatele; ele sunt un excelent instrument de planificare financiară pe termen scurt, permiţând permanent compararea indicatorilor planificaţi cu cei obţinuti;

planurile financiare, pe termen mediu şi lung, care au caracter strategic, orientează activitatea firmei pe termen mai lung şi fundamentează deciziile de finanţare;

studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri–lucrări complexe conţinând importante analize şi previziuni financiare;

Pagina 51 din 53

fluxurile de numerar (cash-flow-urile) lucrări de planificare a încasărilor şi plăţilor efective, întocmite pe perioade scurte (1- 6 luni).

Îmbunătăţirea capacităţii firmei de a-şi onora obligaţiile de

plată în viitorPentru îmbunătăţirea lichidităţii firmei trebuie să se urmărească:

creşterea şi diversificarea portofoliului de clienţi; încheierea de contracte ferme care să prevadă data limită de plată

a facturilor şi penalităţile ce se vor aplica în cazul neachitării; scăderea datoriilor către furnizori, de preferinţă prin operaţiuni

de compensare; prioritate la plata datoriilor către bugetul de stat pentru evitarea

penalităţilor; reducerea împrumuturilor bancare pentru evitarea cheltuielilor

financiare (cu dobânzile).

Bibliografie

Pagina 52 din 53

1. Balteş, N., Ciuhureanu, A. T., Contabilitate financiară, Sibiu, Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 2007.

2. Balteş, N., Bazele contabilităţii, Sibiu, Editura Universităţii “Lucian Blaga”, 2004 .

3. Balteş, N.,(coord.), Ciuhureanu, A. T., Stoica, S., Contabilitate financiară: demers teoretic şi pragmatic din perspectiva integrării în spaţiul euroatlantic, Sibiu, Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 2001.

4. Belverd, E., Henry, R., Caldwell, J. C, Principles of accounting, traducere la Editura ARC, 2001.

5. Bunea, Şt., Contabilitate financiară I-Caiet de lucrări practice, Bucureşti, Editura Universitară, 2005.

6. Creţoiu, Gh., Bucur, I., Contabilitate-Fundamentele şi noul cadru juridic, Bucureşti, Editura All Beck, 2004.

7. Colectivul Ministerului Finanţelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabilitate, partea I, Bucureşti, Editura Economică, 2001.

8. Demetrescu, C.G., Contabilitatea este sau nu ştiinţă, Bucureşti, 1947.9. Dobrotă, N., Ciucur, D., Cosea, M., Enache, C., Gavrilă, I., Economie politică,

Bucureşti, Editura Economică, 1995.10. **** Suport curs Stefan Gavril, Analiza Tehnico-Economico- Curs, 2008 11. **** Internet12. www.insse.ro 13. www.racova.ro

Pagina 53 din 53