Analize medicale de laborator

HEMATOLOGIE

Acidul delta-aminolevulinic (urina) Aglutinine la cald sau Anticorpi la cald (sange) Aglutinine la rece sau Anticorpi la rece (sange) Anticoagulant lupic Determinarea hemoglobinei fetale in sangele matern (sange) Esteraze nespecifice Examen morfologic frotiu sanguin Hematocrit Hemoglobina Hemoleucograma completa Hemosiderina urinara Perls Numaratoare de eritrocite Numaratoare de trombocite Numaratoare leucocite Reticulocite VSH

Acidul delta-aminolevulinic (urina)

Descriere Porfiriile reprezinta un grup de afectiuniereditare determinate de activitatea deficitara a enzimelor implicate in sinteza hemului. Porfiria data de functionarea necorespunzatoare a deshidrazei acidului delta-aminolevulinic este una dintre cele mai frecvente tipuri. In mod normal, enzima converteste 2 molecule de ALA in compusul ciclic - porfobilinogen, precursor al hemului. In schimb daca activitatea acesteia este redusa, compusii intermediari ai hemului (ALA, coproporfirina III si protoporfirina IX) se acumuleaza in tesuturi si determina aparitia de simptome neuroviscerale: dureri abdominale, greata, varsaturi, constipatie, milagii, hipertensiune arteriala, retentie urinara, anxietate, insomnie, halucinatii, paranoia, si ocazional comportament psihotic.

Plumbul stimuleaza activitatea citocromului P-450 si implicit a ALA-sintetazei; asa se explica de ce saturnismul (intoxicatia cu plumb) asociaza acumularea de ALA in sange si urina. 

Recomandari Recomandari pentru determinarea ALA in urina:

- suspiciune de porfirie.

 Pregatire pacient Pacientul va consuma cat mai multe lichide.

1

Metoda

Se foloseste metoda spectrofotometrica.

Pentru cadre medicale Se noteaza in formular si pe recipient data si ora la care s-a inceput colectarea urinei. Recipientul rezistent la lumina in care se pastreaza urina trebuie mentinut permanent la temperatura scazuta (pe gheata sau la frigider). Se mentioneaza toate medicamentele primite de pacient ce ar putea modifica rezultatele testului. Proba se transporta imediat la laborator. In cazul in care pacientul este cateterizat uretral, se acopera punga de drenaj pentru a evita expunerea la lumina.

 

Limite si interferente Cresteri:- acidul valproic, aminoglutetimida, barbituricele, carbamazepina, clorpropamida, danazolul, dapsona, diclofenacul, difenilhidantoina, fenilbutazona, glutetimida, griseofulvina, meprobamatul, novobiocinul, penicilina, primidona, sulfonamidele si tolbutamidul.

Scaderi:- cisplatinul

AGLUTININE LA CALD SAU ANTICORPI LA CALD (SANGE)

Descriere

Aglutininele la cald sunt anticorpi care favorizeaza agregarea eritrocitelor la temperaturi mai mari fata de temperatura normala a corpului. Se utilizeaza in diagnosticul unor boli infectioase si in unele cazuri pentru monitorizarea eficacitatii tratamentului antibiotic.

 

Recomandari Recomandari pentru determinarea aglutininelor la cald:

- pneumonii atipice;- infectii virale;- limfoame.

 

Pregatire pacient

Testul poate fi efectuat independent de orarul meselor.

Metoda

2

Metoda - aglutinarea.

Pentru cadre medicale Se preleveaza circa 7 mL sange venos intr-o eprubeta cu capac rosu, incalzita. Specimenul se transporta imediat la laborator.

Aglutinine la rece sau Anticorpi la rece (sange)

Descriere

Aglutininele la rece sunt anticorpi care favorizeaza agregarea eritrocitelor la temperaturi mai scazute fata de temperatura normala a corpului. Se utilizeaza in diagnosticul unor boli infectioase si in unele cazuri pentru monitorizarea eficacitatii tratamentului antibiotic.

 

Recomandari Recomandari pentru determinarea aglutininelor la rece:- pneumonii atipice;- infectii virale;- limfoame.  Pregatire pacient

Testul poate fi efectuat independent de orarul meselor.

Metoda - aglutinarea. Pentru cadre medicale Se preleveaza circa 7 mL sange venos intr-o eprubeta cu capac rosu, racita. Specimenul se transporta imediat la laborator.  Limite si interferente Unele antibiotice (ex. penicilinele, cefalosporinele) pot perturba dezvoltarea aglutininelor la rece.

Anticoagulant lupic

Descriere

Anticoagulantii de tip lupic sunt anticorpi indreptati impotriva complexelor fosfolipide-proteine. Acestia interfera in vitro cu testele de coagulare dependente de fosfolipide, determinand prelungirea lor (cel mai frecvent folosit fiind timpul partial de tromboplastina APTT).In vivo, prezenta anticogulantilor de tip lupic  se asociaza  cu un risc crescut de evenimente trombotice (trombofilie). Prevalenta trombozelor la pacientii cu anticoagulanti lupici este de 24-36 %; predomina trombozele profunde ale membrelor si embolismul pulmonar.Datorita heterogenitatii intrinseci a anticoagulantilor lupici diagnosticul de laborator este adesea dificil. Testele folosite trebuie sa fie capabile sa distinga  anticorpii cu activitate de lupus anticoagulant de anticorpii anti-factori de coagulare, deficitul de factori si heparina, deoarece toate aceste patru conditii pot cauza prelungirea testului APTT. In practica, plasmele cu deficit de factori de coagulare sunt usor de identificat, deoarece adaugarea plasmei normale normalizeaza in vitro timpul de coagulare. Cu toate acestea, testul APTT izolat nu poate

3

diferentia cu certitudine plasmele care contin anticoagulanti lupici de cele care contin anticorpi anti-factori de coagulare si/sau heparina.

Testul efectuat in laboratorul Synevo este destinat detectiei calitative a anticogulantilor lupici printr-o tehnica de neutralizare cu fosfolipide purificate in faza hexagonala.Avantajul acestui test consta in faptul ca cei mai multi anticorpi cu activitate de lupus anticoagulant recunosc fosfolipidele cu configuratie hexagonala drept epitopi antigenici. Adaugarea acestui tip de fosfolipide la amestecul de reactie ajuta la neutralizarea efectelor inhibitorii cauzate de anticogulantul lupic si nu neutralizeaza anticorpii anti-factori specifici. Adaugarea plasmei normale serveste la corectarea oricarei prelungiri APTT datorate unui posibil deficit de factori de coagulare. Sistemul de testare contine de asemenea si un inhibitor de heparina, astfel incat concentratiile plasmatice de heparina <1 UI/ml nu influenteaza rezultatele obtinute.

Mentiune: Pentru diagnosticul de sindrom antifosfolipidic sunt semnificative 2 rezultate pozitive obtinute la interval de 12 saptamani.

 

Recomandari

Recomandari pentru determinarea anticoagulantului lupic:

Acesti anticorpi pot aparea in absenta unei boli de sistem (sindrom antifosfolipidic primar) sau se pot asocia cu boli autoimune (in special LES), infectii virale, boli mieloproliferative, unele medicamente : hidralazina, clorpromazina, chinidina si streptomicina.Pacientele cu avorturi spontane recurente prezinta anticoagulanti lupici in aproximativ 10 % din cazuri.

 

Pregatire pacient

La pacientii aflati sub tratament cu heparina recoltarea probei de sange trebuie efectuata dupa 48 ore de la ultima doza administrata.

Metoda

Se foloseste metoda de neutralizare cu fosfolipide purificate in faza hexagonala.

Pentru cadre medicale

Specimen recoltat - sange venos.

Recipient de recoltat - vacutainer cu citrat Na 0.105 M (1/9), capac bleu/verde. Deoarece separarea plasmei trebuie sa se efectueze cat mai repede posibil nu vom primi probe decat din punctele de recoltare care pot asigura un transport al probei in dupa-amiaza aceleiasi zile.

Cantitate recoltata - cat permite vacuumul.

4

Cauze de respingere a probei - proba in cantitate inadecvata (sub nivelul indicat pe vacutainer); specimen hemolizat ; prezenta de coaguli in proba.

Prelucrare necesara dupa recoltare - centrifugare 15 min. la 2500 g pentru obtinerea plasmei. Plasma trebuie sa fie foarte saraca in trombocite (< 10 000/μL). Daca testul nu poate fi efectuat imediat, plasma va fi congelata.

Stabilitate proba – plasma separata este stabila 4 ore la temperatura camerei; 1 luna la -20o C. 

Limite si interferente

Nivelurile de heparina >1 UI/mL pot produce interferente, de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se efectueze dupa 48 ore de la ultima administrare de heparina. Testul poate fi folosit la pacientii aflati sub tratament cu anticoagulante orale, desi este preferabil sa se evite acest lucru.

Determinarea hemoglobinei fetale in sangele matern (sange)

Descriere

Acest test evalueaza gradul de extravazare al globulelor rosii ale fatului in circulatia meterna, prin calcularea procentului de eritrocite fetale prezent in sangele matern. Acest test se indica in cazul suspiciunii de hemoragie feto-materna.

Esteraze nespecifice

Descriere      

Esterazele sunt enzime care hidrolizeaza esteri alfatici si aromatici si sunt utile pentru a distinge celulele seriei granulocitare de celulele seriei monocitare.Naphthol AS-D cloracetat esteraza este prezenta in celulele liniei granulocitare si se gaseste in cantitate mica sau este absenta in monocite si precursorii monocitelor.Esteraza nespecifica este, asa cum ii arata si numele, o enzima ubiquitara prezenta in mai multe tipuri de celule, printre care: monocite, celule T si megacariocite. Poate utiliza ca substraturi: alfa-naftil acetat, alfa-naftil butirat, naftol AS- D acetat.

Principiul metodei -ne vom referi la reactia alfa-naftil acetat esteraza (ANAE): alfa-naftil acetatul este hidrolizat de esteraze in alfa-naftol, care in prezenta unei sari de diazoniu formeaza un compus de culoare rosu-brun, insolubil in apa.

In monocite, activitatea enzimatica a ANAE se evidentiaza prin aparitia unui compus rosu-brun, cu aspect difuz, moderat sau intens colorat (tip M –monocitar). In celulele T (inclusiv limfoblastii T) si megacarioblasti, aspectul este mai mult focal, in regiunea Golgi sau paranuclear. Aspectul colorarii este util, intr-o anumita masura, in diferentierea tipurilor de celule. Etapa de inhibare cu NaF a fost adaugata pentru a face esteraza nespecifica mai specifica. Activitatea enzimei in celulele liniei monocitare este inhibata de NaF, in timp ce in

5

restul celulelor activitatea persista. Alfa-naftil acetat esteraza este obisnuit negativa in celulele de serie granulocitara. Celulele blastice din LAM-M0, M1 si M2 sunt de obicei negative. In LAM–M3 esteraza nespecifica este pozitiva in 20-30% din cazuri, fiind mai slaba ca intensitate decat in monocite; reactia este sensibila la inhibare cu NaF in aproximativ 1/3-1/2 din cazurile pozitive. Celulele blastice monocitare din LAM-M4 au activitate ANAE intens pozitiva, difuza (tip M) in proportie de peste 20%, iar in cele din LAM-M5 in proportie de peste 80%, sensibila la NaF. Megacarioblastii leucemici din LAM-M7 au pozitivitate focala distincta partial inhibata de NaF. Eritroblastii din LAM-M6 au de obicei activitate ANAE pozitiva, neinhibata de NaF. Celulele blastice din LAL sunt negative;  foarte rar pot aparea celule ANAE slab pozitive cu aspect granular, cu sensibilitate variabila la NaF.

Recomandari Recomandari pentru determinarea esterazelor nespecifice:

- diagnosticul LA monocitare tipurile L4 si L5. Pregatire pacient

Se recolteaza a jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese).

Metoda Se foloseste examinarea microscopica. Pentru cadre medicale Specimen recoltat - a) sange capilar si/sau aspirat medular - frotiuri; b) se recomanda recoltarea simultana de sange venos pentru hemograma.

Recipient de recoltare - a) se executa frotiurile de sange capilar direct pe lame de microscopie; b) vacutainer cu EDTA K3 (capac mov), pentru hemograma.

Cantitate recoltata - a) 3-5 frotiuri; b) 2 mL.

Prelucrare necesara dupa recoltare - este preferabil ca fixarea frotiurilor sa se faca in primele 30 minute de la recoltare. Eventual, se poate face in primele 8 ore. Amestec fixator: alcool etilic 9 parti + formol 40% 1 parte. Fixarea se cronometreaza 30 secunde, dupa care frotiurile se spala cu jet de apa de robinet. Frotiurile fixate se pot colora imediat sau se pot pastra cateva zile la temperatura camerei, pana la colorare.

Cauze de respingere a probei - frotiuri nefixate in maxim 8 ore de la recoltare; frotiuri executate din sange recoltat pe EDTA.

Stabilitate proba - frotiurile nefixate sunt stabile maxim 8 ore la 18-30°C; frotiurile fixate sunt stabile 5 zile la temperatura camerei.  Limite si interferente

Nu prezinta.

Examen morfologic frotiu sanguin

Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Examen morfologic frotiu sanguin

Hematocrit

6

Definitie

Reprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit volum de sange. Procedeul consta in recoltarea sangelui dintr-o vena, apoi acesta se combina cu o substanta antiocoagulanta si se repartizeaza intr-un tub de sticla foarte ingust, care se centrifugheaza puternic la o centrifuga. In urma acestei operatii se observa separarea sangelui in stratul superior (plasma) si stratul inferior, format din globule rosii, care constituie hematocritul.

Hematocritul se poate defini ca fiind volumul stratului de globule rosii (in procente) fata de volumul total al sangelul din tubul de sticla.

Valori normale

la barbati = 40-48% la femei = 36-42% la copii 2-15 ani = 36-39%.  

Cresteri patologice

Se intalneste rar, cand se pierde multa apa din corp prin transpiratie, prin febra, prin varsaturi (deshidratare) precum si in boala care se caracterizeaza prin cresterea exagerata a numarului de globule rosii (poliglobulie).

Scaderi patologice

Se observa in anemii, in pierderea de sange sau cand se consuma multe lichide inainte de recoltarea sangelui. Hematocritul, alaturi de numaratoarea globulelor rosii si de dozarea hemoglobinei, ajuta la punerea unui diagnostic mai precis de anemie

Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Hematocrit

Hemoglobina

Definitie

Culoarea rosie a sangelui, respectiv a globulelor rosii este data de o substanta chimica care contine un pigment pe baza de fier, numit hemoglobina. Aceasta substanta are capacitatea de a fixa oxigenul din aer la nivelul plamanilor, pe care apoi de a-l transporta in tot organismul, la celule.

Scaderi patologice

Indica o anemie si acest fapt se datoreaza fie reducerii continutului globulelor rosii in hemoglobina, fie scaderii numarului de globule rosii. Sunt oameni cu un numar aproape normal de globule rosii, dar acestea contin hemoglobina putina, situatie care se intalneste in asa-zisele anemii hipocrome. Exista si cazuri de anemii hipercrome, in care cu toate ca sangele contine hemoglobina in limitele normale, anemia se datoreaza scaderii numarului de

7

globule rosii (hematii). Hemoglobina se exprima fie in procente la 100 ml sange, fie in grame la 100 ml sange.

Valori normale

la barbati = 13-16 g la 100 ml sange la femei = 11-15 g la 100 ml sange

Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Hemoglobina

Hemoleucograma completa

Definitie

Hemoleucograma completa este o analiza care masoara urmatoarele cantitati:

Numarul de globule rosii din sange - eritrocite (RBC) Numarul de globule albe din sange - leucocite (WBC) Cantitatea totala de hemoglobina din sange (HGB) Procentul de globule rosii (hematocrit) (HCT) Media volumului globulelor (MCV) - marime globulelor rosii Media globulara a hemoglobinei (MCH) Concentratia medie a hemoglobinei (MCHC) Numarul de trombocite (PLT)

De ce se face acest test ?

Hemoleucograma completa este un test care poate furniza diagnostice pentru numeroase boli. Rezultatele pot sa reflecte probleme cu volumul sangelui (deshidratare) sau pierderi de sange. Poate deasemenea sa indice disfunctionalitati in producerea, ciclul de viata si rata distrugerii celulelor de sange, precum si infectii acute sau cronice si alergii.

Celulele rosii(RBC) transporta hemoglobina (HGB) care in schimb transporta oxigenul. Cantitatea de oxigen receptionata de tesuturi depinde de numarul si functionarea celulelor rosii si hemoglobinei. Valorile MCV, MCH si MCHC reflecta marimea si concentratia de hemoglobina a celulelor si sunt folosite in diagnosticarea diferitelor tipuri de anemie.

Celulele albe (WBC) sunt mediatori ai inflamatiilor si ale raspunsului imun. Exista diferite tipuri de celule albe care in mod normal apar in sange:

Neutrofile Monocite Eusinofile Bazofile Limfocite

Valori normale

8

Eritrocite RBC (variaza cu altitudinea): o Barbati: 4.7 - 6.1 milioane celule/microlitru o Femei: 4.2 - 5.4 milioane celule/microlitru

Leucocite WBC: 4,500 - 10,000 celule/mcL Hematocrit HCT (variaza cu altitudinea):

o Barbati: 40.7 - 50.3 % o Femei: 36.1 - 44.3 %

Hemoglobina HGB (variaza cu altitudinea): o Barbati: 13.8 - 17.2 g/dl o Femei: 12.1 - 15.1 g/dl

MCV: 80 - 95 femtolitru MCH: 27 - 31 pg/celula MCHC: 32 - 36 g/dl

Ce indica valorile anormale ?

Un numar mare de celule rosii (RBC) poate indica:

presiune mica de oxigen in sange boli de inima congenitale fibroza pulmonara Policitemia vera Dezhidratare (ca la o diaree puternica) Afectiuni renale

Un numar scazut de celule rosii (RBC) indica:

Pierderi de sange Anemie (de diferite tipuri) Hemoragie Distrugerea maduvei osoase (de exemplu de la radiatii, toxine, fibroze, tumori) Deficienta eritropoietinei (efect secundar al afectiunilor de rinichi) Hemoliza (distrugerea globulelor rosii) Leucemie Malnutritie (deficiente de fier, folati, vitamina B12, vitamina B6)

Numarul scazut de celule albe (WBC) indica:

Distrugerea maduvei osoase (de exemplu de la infectii, fibroze, tumori) Prezenta substantelor cito-toxice Colagenoze autoimune - boli vasculare (cum e lupus eritematos) Boli ale ficatului sau splinei Expunerea la radiatii

WBC crescut (leucocitoza) poate sa indice:

Infectii Inflamatii (artrita reumatoida sau alergii) Leucemie Stres fizic sau emotional

9

Valoarea scazuta a hematocritului (HCT) indica:

Anemii de diferite tipuri Hemoragii Distrugerea maduvei osoase (de exemplu de la radiatii, toxine, fibroze, tumori Hemoliza (distrugerea globulelor rosii) ca reactie la transfuzie Leucemie Malnutritie sau deficiente nutritionale Mielom multiplu Artrite reumatoide

Valoarea crescuta a hematocritului (HCT) indica:

Dezhidratare Policitemia vera Oxigenare defectuoasa (fumat, boli de inima congenitale, altitudine mare)

Valoarea scazuta a hemoglobinei (HGB):

Anemii de diferite tipuri Hemoragii

Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM WBCF 0-1 ani 7-17.1 B 0-1 ani 7-17.0 1-3 ani 6-15 3-16 ani 5-12 16-100 ani 4.0-9.0 10*3/µl RBC0-3 ani 3.7-5.3 3-9 ani 3.9-5.1 9-12 ani 4.1-5.2 F 12-16 ani 4.0-5.0 B 12-16 ani 4.1-5.2 F 16-100 ani 4.1-5.1 B 16-100 ani 4.5-5.9 10*6/µl HGB0-1 ani 16-25 1-3 ani 10-15 3-12 ani 10-14 12-16 ani 12-16 F 16-100 ani 11.8-15.3 B 16-100 ani 13.0-17.5 g/dl HCT1-3 ani 35-43 3-12 ani 31-43 F 12-100 ani 35-45 B 12-100 ani 40-54 % PLTF 1-3 ani 229-553 B 1-3 ani 217-497 F 3-15 ani 154-442 B 3-15 ani 156-408 F 15-20 ani 154-380 B 15-20 ani 132-392 F 20-100 ani 154-409 B 20-100 ani 140-335 10*3/µl MCH1-3 ani 25-31 3-16 ani 22-34 16-100 ani 28-33 pg MCV0.2-2.5 luni 83-121 3-36 luni 73-101 3-100 ani 84-96 fl MCHC8-36 luni 26-34 3-100 ani 32-36 g/dl NEUTROPHILS%55-70 % NN0-3 ani 0-8 3-16 ani 3-6 16-100 ani 3-5 % NS0-3 ani 17-16 3-16 ani 25-60 16-100 ani 50-70 % EOZINOFILE%0-3 ani 1-5 3-16 ani 1-5 16-100 ani 2-4 % BAZOFILE%0-1 % LIMFOCITE%0-3 ani 20-70 3-16 ani 25-55 16-100 ani 25-40 % MONOCITE%0-3 ani 1-12 3-16 ani 1-8 16-100 ani 2-10 % PLASMOCITE1-3 % RETICULOCITE5-15 %o SIDEROCITE0-3 %o Corpi Heinz <10% din eritr. normale au 1-2 CH Punctuatii bazofile0-4 %o FAL Index FAL=174 Vol sg62-68 ml/Kg BAZOFILE#0-0.1 10^3 /uL EOZINOFILE#0.08-0.6 10^3 /uL MONOCITE#0.1-1.2 10^3 /uL LIMFOCITE#1.5-4.0 10^3 /uL NEUTROPHILS#2.5-7.0 10^3 /uL PDW P-LCR PCT RDW-SD RDW-CV OBSERVATII MIELOCITE METAMIELOCITE

Hemosiderina urinara Perls

Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Hemosiderina urinara Perls PREZENT / ABSENT.

Hemosiderina este un pigment  microscopic anormal.El contine fier si se poate acumula in diferite tesuturi si organe  pe parcursul diferitelor boli.In organismul uman in mod normal fierul este stocat ,  fiind legat de o proteina care se numeste

10

feritina.Acest complex format de catre fier si feritina este unul solubil in apa.Hemosiderina se formeaza adesea dupa hemoragii si se depune la nivelul organelor.In aceste situatii are loc hemoliza.Hemoliza intravasculara (care este rara) determina eliberarea hemoglobinei in plasma. Hemoglobina plasmatica este crescuta proportional cu gradul hemolizei dar poate fi fals crescuta datorita lizei eritrocitelor in vitro. Odata ce capacitatea de legare a haptoglobinei din plasma este depasita, hemoglobina libera traverseaza glomerulii renali. Aceasta hemoglobina filtrata se reabsoarbe in tubul proximal, unde este catabolizata in situ, iar fierul din hem este incorporat in proteinele de depozit (feritina si hemosiderina). Prezenta hemosiderinei in urina, detectata prin coloratia sedimentului cu albastru de Prusia, indica faptul ca o cantitate semnificativa din hemoglobina libera circulanta a fost filtrata de rinichi. Hemosiderina apare la 3-4 zile de la debutul hemoglobinuriei si poate persista saptamani dupa oprirea ei. Atunci cand capacitatea de absorbtie a celulelor tubulare este scazuta, apare hemoglobinuria. Prezenta hemoglobinuriei indica o hemoliza intravasculara severa. Hemoglobinuria trebuie deosebita de hematurie (caz in care eritro-citele sunt vazute la examinarea urinei proaspete) si de mioglobinuria datorata rabdomiolizei; in toate aceste trei cazuri, urina va fi pozitiva la reactia cu benzidina, reactiv folosit frecvent la analiza urinei. Cel mai usor mod de a distinge intre aceste alternative este examinarea unei probe de sange pe anticoagulant dupa centrifugare. Depozite de hemosiderina se pot observa adesea in plamani dupa hemoragii alveolare difuze.In mod normal in urina nu exista hemosiderina.Ea poate sa apara in hemogobinemie, anemie hemolitica cronica, hemocromatoza.Coloratia  Pearls este folosita pentru a evalua rezervele stabile de fier  medular(in cazul determinarii  nivelullui de hemosiderina medulara) depozitate intracellular.Metoda Pearls  este o metoda de apreciere mai degraba calitativa decat cantitativa.Se apreciaza numarul si marimea granulelor de hemosiderina –siderozomi- si se utilizeaza in practica datorita usurintei si sensibilitatii metodei.Metoda consta in a colora un frotiu  cu albastru de Prusia.Acesta este apoi observat la microscop observandu-se prezenta sau absenta hemosiderinei.

Numaratoare de eritrocite

Definitie

Globulele rosii pot fi numarate la microscop. Pentru aceasta este nevoie de o picatura de sange recoltata de la un deget sau din vena. Numaratoarea se face pe un volum foarte mic de sange, iar rezultatul se raporteaza la 1 mm cub de sange.

Valori normale

barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub femei=3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub copii=(1-5 ani)= 4,5-4,8 milioane pe 1 mm cub.

Scaderi patologice

Sub 4 milioane de eritrocite la barbati si 3,5 milioane la femei indica o anemie, care trebuie tratata. Anemiile sunt produse de numeroase cauze: pierderi mari de sange (hemoragii), boli infectioase acute si cronice, boli produse de paraziti, intoxicatii cu diferite substante chimice, lipsa de fier si de vitamine, subalimentatie etc.

Cresteri patologice

Cresterea numarului de globule rosii peste 5,5-6 milioane pe 1 mm cub se intalneste in pierderile mari de apa (deshidratare) si in poliglobulie (eritrocitoza), boala rara

Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Numaratoare de eritrocite

11

Numaratoare de trombocite

Definitie

Trombocitele cele mai mici elemente solide ale sangelui, au rolul important de a produce coagularea (inchegarea) sangelui. In caz de hemoragie, prin leziuni ale vaselor sanguine, trombocitele se aduna in gramezi si contribuie, pe langa alte mecanisme la formarea cheagului si inchiderea ranii si deci la oprirea hemoragiei.

Valori normale

150 000-300 000/mm cubi.

Scaderi patologice

Scaderea trombocitelor sub 80 000- 100 000 pe 1 mm cub predispune la sangerearea vaselor sanguine, chiar dupa leziuni foarte mici.De aceea, inainte de orice operatie, se recomanda numaratoarea trombocitelor.

Cresteri patologice

Cresterea numarului de trombocite peste 400 000 poate predispune coagularea accentuata a sangelui chiar in interiorul corpului, impiedicand circulatia in vase, cu producerea de cheaguri, infarcte, tromboflebite, accidente vasculare cerebrale, etc.

Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Numaratoare de trombocite

Numaratoare leucocite

Tehnica de numarare a globulelor albe (leucocite) este similara ca si in cazul globulelor rosii, dar numarul leucocitelor din sangele uman este mult mai mic.

Valori normale ale numarului de globule albe

la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub  la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub.

Cresteri patologice

Un numar crescut de leucocite (leucocitoza) se intalneste in infectiile acute cu microbi sau paraziti, in infectiile cronice si in general in toate bolile insotite de febra. Leucocitoza este un mijloc natural de aparare a organismului deoarece prin mobilizarea unui numar mare de leucocite care au rolul de a ucide si fagocita microorganismele patogene, organismul lupta impotriva infectiilor. Un numar foarte crescut de leucocite peste 20.000/mm cub se intalneste atat in ale bolile sangelui cat si in infectii deosebit de grave, peritonite, septicemii, etc.

Scaderi patologice

12

Scaderea numarului de leucocite sub 3000/mm cub se intalneste in unele infectii cu virusuri, in anemii, organisme tarate fara capacitatea de a mai lupta impotriva infectiilor, in imbolnavirea maduvei osoase structura responsabila cu producerea acestora.

Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Numaratoare leucocite

Reticulocite

Definitii

Reticulocitele pot fi considerate celule rosii "imature". In circulatie le intalnim aproximativ 1-2 zile inainte ca ele sa se matureze si sa se transforme in hematii. Numarul de reticulocite din sangele circulant este un indicator cu privire la functia eritropoetica (de producere de hematii) a maduvei rosii deoarece el reprezinta productia recenta.

Determinarea numarului de reticulocite insemna parcurgerea unor etape.Aceste etape sunt: executarea pe lama a unui frotiu colorarea acestuia cu brillant cresyl-blau-coloratie supravitala .examenul la microscopul optic al aspectului morfologic al reticulocitului :aspectul de eritroblast( element din linia eritropoetica ) oxifil care pastreaza dupa ce trece in circulatie (este produs de catre maduva rosie osoasa), circa 1-2 zile , parti de complexe ribonucleoproteice. El are o nuanta albastruie numaratoarea reticulocitelor de pe mai multe campuri microscopice, ca si a numarului de eritrocite dupa aceste campuri. 5.calculul proportiei numarului de reticulocite la 100 sau la 1000 de eritrocite.

Valori normale

Valorile normale sunt:

pentru maduva osoasa normao –eritropoetica numarul de reticulocite circulante este de aproximativ 0,5-1,5 % sau

25000-75000/milimetru cub

Cresteri ale numarului de reticulocite (reticulocitoza):se intalnesc in anemii, unde numarul de reticulocite creste peste limita superioara a normalului(asta daca maduva rosie nu este afectata).

Motivatia este urmatoarea: reticulocitele parasesc maduva rosie mai repede iar la durata lor de supravietuire in circulatie, se adauga si perioada cat trebuia sa mai stea in maduva rosie.

Totusi daca numarul de reticulocite este normal aceasta nu inseamna ca pacientul nu are anemie. De exemplu daca un pacient are anemie si numarul de reticulocite este de 1%, atunci aceasta semnifica o afectare a maduvei care nu mai produce celule rosii la o rata care sa corecteze anemia.

Scaderi ale anemiei se intalnesc in: chimioterapie, anemia pernicioasa,malignitati ale maduvei osoase, probleme ale productiei de eritropetina(hormonul reglator al functiei hematopoetice).

13

Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Reticulocite1-4 luni 2-30 10-100 ani 5-15 %.

VSH

Definitie

Este o analiza simpla care se bazeaza pe proprietatea globulelor rosii de a sedimenta, de a se depune intr-un tub de sticla dupa ce sangele recoltat din vena a fost amestecat cu o substanta anticoagulanta. VSH se deosebeste de hematocrit prin faptul ca sangele se separa spontan dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii, fara ca sa fie centrifugat in prealabil. Daca un tub subtire, inalt de 200 mm, se umple cu sange si se mentine in pozitie verticala timp de o ora si apoi doua ore, se observa cum deasupra se separa plasma. Valoarea VSH se socoteste dupa numarul de mm de plasma separata intr-o ora si in doua ore.

Valori normale

la barbati = 3-10 mm, la o ora; 5-15 mm la 2 ore la femei = 6-13 mm la o ora; 1-20 mm la 2 ore  la copii mici = 7-11 mm la o ora.  

Cu cat creste inaltimea plasmei separate si cu cat inaltimea stratului inferior compus din globule rosii, cu atat valoarea VSH este mai crescuta, mai mare.

Cresteri patologice

Se intalnesc in numeroase boli. Din aceasta cauza, o crestere a VSH nu este specifica si nu poate pune un diagnostic de boala ci arata medicului ca undeva in organism exista o infectie acuta sau cronica, o boala cronica neinfectioasa sau o dereglare a functiei normale a unor organe interne (ficat, rinichi, plamani, etc.).

VSH este o analiza de orientare si numai medicul se pricepe sa caute dintre sutele de cauze pe cea care a produs cresterea peste normal a valorii VSH.

Cresterea VSH peste 40-50 mm la ora constituie un semnal de alarma, chiar in lipsa altor simptome de boala. In acest caz, repetarea analizei dupa doua saptamani este absolut necesara. Dupa cum valorarea VSH scade, se mentine sau creste, medicul isi poate da seama si de evolutia bolii.

Dar VSH poate creste si in unele conditii fiziologice, asa cum s-a constatat la femei in perioada menstruala sau dupa luna a patra de sarcina, ori la persoanele mai in varsta. Exista si persoane care toata viata au VSH moderat crescut (20/40 mm) fara sa aiba vreo boala - constitutional. Totusi cresteri foarte mari ale VSH se intalnesc in aproape toate infectiile acute microbiene si virale, in tuberculoza, in reumatism, in anemie, in unele boli parazitare, in boli hepatice, ale rinichilor, in boli tumorale, etc.

Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM VSH -1h1-6 ani 5-10 6-18 ani 7-11 F 18-100 ani 4-11 B 18-100 ani 3-7 mm /1h

14

15