ANALYSIS OF QUALITY MANAGEMENT SERVICES INDUSTRY IN MATERIALS BY METHOD BCG … · 2018. 1. 30. · analiza descriptivă, menită să ofere imaginea de ansamblu asupra factorilor

Siguranţa alimentară în contextul Uniunii Europene AE

Vol. 20 • Nr. 47 • Februarie 2018 69

ÎNCREDEREA CONSUMATORILOR DIN ZONA METROPOLITANĂ

CLUJ-NAPOCA, ÎN SISTEMUL DE ETICHETARE AL ALIMENTELOR

Ioana Ancuța Iancu1 și Alexandru-Mircea Nedelea2 1) Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, România

2) Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava, România

Vă rugăm să citați acest articol astfel:

Iancu, I.A. and Nedelea, A.M., 2018. Consumer

Confidence from Cluj-Napoca Metropolitan Area, in the

Food Labeling System. Amfiteatru Economic, 20(47),

pp. 116-133.

Istoricul articolului

Primit: 29 septembrie 2017

Revizuit: 15 octombrie 2017

Acceptat: 10 noiembrie 2017

Rezumat

Pentru a afla factorii care influențează nivelul de încredere al consumatorului din

zona metropolitană Cluj-Napoca, în informațiile de pe etichetele produselor alimentare și

frecvența de citire a acestora, s-a realizat o anchetă pe bază de chestionar. Acesta a fost

promovat online, în special pe Facebook, fiind completat de 392 de persoane. Dincolo de

analiza descriptivă, menită să ofere imaginea de ansamblu asupra factorilor care

influențează nivelul de încredere al consumatorului în informațiile de pe etichetele

produselor alimentare, autorii și-au propus studierea nivelului de asociere și testarea unor

ipoteze privind importanța anumitor elemente (genul, vârsta, educația, venitul, cumpărarea

alimentelor pentru copii sub 5 ani și peste 6 ani, fumători sau sportivi, percepția asupra

corectitudinii informațiilor de pe etichetă, toxiinfecțiile alimentare, țara de proveniență,

beneficiile tehnologice în domeniul alimentar) care pot influența nivelul de încredere al

consumatorilor, în informațiile de pe etichetele.

Rezultatele indică o scădere a încrederii consumatorilor în informațiile de pe

etichetele produselor alimentare, iar vârsta, numărul de ani petrecuți în învățământul

formal, venitul ridicat și cumpărarea alimentelor pentru copii sub 5 ani, influențează

frecvența de citire a informațiilor de pe etichetă. Pe de altă parte, persoanele de gen feminin

acordă o mai mare importanță informațiilor ce trebuie incluse obligatoriu, prin lege, pe

etichetă, spre deosebire de persoanele de gen masculin. Prezentul studiu arată importanța

îmbunătățirii încrederii consumatorilor în informațiile de pe etichetă, prin creșterea

frecvenței de citire a acestora. Subliniem astfel, că informarea consumatorilor nu poate fi

îndeplinită cu succes dacă aceștia, nu citesc sau nu au încredere în informațiile găsite pe

etichete.

Cuvinte-cheie: informarea consumatorilor, etichete, frecvența de citire a informațiilor,

încredere, produse alimentare, valori reziduale ajustate, test χ².

Clasificare JEL: M31.

Autor de contact, Ioana Ancuța Iancu - [email protected]

AE Încrederea consumatorilor din zona metropolitană Cluj-Napoca, în sistemul de etichetare al alimentelor

70 Amfiteatru Economic

Introducere

În ultimii ani, observăm că se acordă o importanță tot mai mare etichetelor de pe

produsele alimentare. Acestea, reprezintă cel mai important instrument atât pentru consumator

cât și pentru producător, deoarece existența lor este legată, în primul rând, de siguranța

alimentară. Consumatorii au devenit tot mai interesați de calitatea produselor cu care se

hrănesc (Caswell și Joseph, 2008), de procesele prin care sunt create (Harper et al., 2007), de

valoarea nutritivă a alimentelor pe care le consumă (Gracia și Magistris, 2016), de legătura

dintre obezitate și alimentație (World Health Organization, 2003) și de reducerea irosirii

mâncării la nivel mondial (Stenmarck et al., 2016). Pe de altă parte, producătorii, comercianții,

distribuitorii sau importatorii se pot folosi de etichetele de pe produsele alimentare pentru a

comunica mai bine cu clienții (Zadek, Lingayah și Forstater, 1998), pentru a crea avantaje

competitive (Gracia și Magistris, 2016), pentru a se diferenția ca și brand de competitori, lucru

care ar putea influența loialitatea acestora (Liljander, Polsa and van Riel, 2009) și pentru a

semnala o calitate superioară (McCluskey și Loureiro, 2003).

Dacă urmărim etichetarea produselor alimentare la nivel global, observăm că

există țări în care informațiile nutriționale trebuie înscrise în mod obligatoriu (Statele Unite

ale Americii (U.S.), Canada, Mexic, Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Ecuador,

Paraguay, Uruguay, Uniunea Europeană (EU), Rusia, Israel, Membrii Consiliului de

Cooperare al Golfului, Nigeria, India, Hong Kong, China, Japonia, Coreea de Sud,

Malaezia, Taiwan, Thailanda, Filipine, Indonezia, Vietnam, Australia și Noua Zeelandă) și

țări în care acestea sunt voluntare (Venezuela, Turcia, Elveția, Maroc, Liban, Iordania,

Singapore, Brunei, Myanmar, Vietnam, Kenya, Mauritius și Africa de Sud) (The European

Food Information Council – EUFIC, 2017).

În ultimele decenii au existat o serie de probleme din punct de vedere al siguranței

alimentare. Pornind de la scandalul hormonilor de creștere la vite din 1985 (Brand și

Ellerton, 1989), scandalul vacii nebune din Anglia, 1989 (Cleeland, 2009), scandalul

ierbicidului Nitrofen din 2002 (GAIN Report, 2002) și multe altele, s-a impus introducerea

unei legi comune în întreg spațiul european. La data de 25 octombrie 2011, Parlamentul si

Consiliul European au aprobat regulamentul 1169/2011 legat de informarea consumatorilor

asupra produselor alimentare (EuroCommerce și FoodDrinkEurope, 2013). Deși

regulamentul adoptat stipulează că anumite informații sunt obligatorii în toate statelele

membre, companiile care comercializează produse pot să introducă pe etichete și informații

suplimentare (EUFIC, 2017). Tocmai aceste scandaluri (din punct de vedere al siguranței

alimentare) au redus încrederea consumatorilor în siguranța alimentelor.

Roosen (2003) arată că încrederea consumatorilor poate fi restabilită prin

comunicarea eficientă a atributelor alimentelor, prin etichetare. Chiar dacă informarea

consumatorului prin notarea atributele alimentelor este corectă, se pune problema încrederii

și a interesului manifestat de către consumator (practic, frecvența de citire a informațiilor de

pe etichetă), pentru aceste informații. Dar, o informare corectă a consumatorilor nu se poate

realiza dacă aceștia nu conștientizează importanța citirii informațiilor de pe etichetă. Există

studii care arată că frecvența de citire a informațiilor de pe etichetă este legată de lipsa de

încredere a consumatorilor în sistemul alimentar (Moorman, 1996; Moorman, Lipinski și

Savur, 1998). Pornind de la această idee, scopul lucrării noastre este de a oferi o imagine de

ansamblu asupra încrederii consumatorilor din zona metropolitană Cluj-Napoca în sistemul

de etichetare al alimentelor. Astfel, obiectivele studiului nostru sunt:

O1 - investigarea legăturii între anumiți factori socio-economici și frecvența de citire

a informațiilor de pe etichetă;


Vol. 20 • Nr. 47 • Februarie 2018 71

O2 - percepția asupra corectitudinii informațiilor de pe etichetă;

O3 - beneficiile aduse de tehnologie, în domeniul alimentar. Chiar dacă există reglementări la nivel, național, regional, european și mondial, se

pune problema modului în care acestea sunt interpretate de către consumatori. Astfel, cercetarea exploratorie pilot efectuată, s-a dezvoltat în jurul subiectului gradului de încredere pe care consumatorii din zona metropolitană Cluj-Napoca, ca pol de atracție a populației, respectiv a investițiilor, îl acordă informațiilor găsite pe etichete, în anul 2017, deci, inclusiv a frecvenței de citire a informațiilor de pe etichetă. Rezultatele acestui studiu sunt utile companiilor care se folosesc de etichete și instituțiilor care se ocupă de siguranța alimentară, care prin programe create special, pot îmbunătăți frecvența de citire și încrederea în informațiile de pe etichetă. În acest fel, se sporește siguranța alimentară prin consumul adecvat de hrană. Cercetarea noastră se dorește a fi extinsă la nivel național, astfel încât să ofere o imagine de ansamblu asupra conștientizării importanței consumatorilor români, asupra citirii etichetelor, dar și a eventualelor diferențe între regiunile țării.

Lucrarea noastră pornește de la ideea că o informare corectă a consumatorilor nu se poate realiza dacă aceștia nu conștientizează importanța citirii informațiilor de pe etichetă și se continuă cu recenzia literaturii de specialitate, metodologia cercetării, rezultate și discuții, respectiv, concluziile studiului. În partea de recenzie a literaturii se arată că există studii care atestă influența anumitor elemente asupra nivelului de încredere al consumatorilor, în informațiile de pe etichetele (genul, vârsta, educația, venitul, fumători sau sportivi, percepția asupra corectitudinii informațiilor de pe etichetă, toxiinfecțiile alimentare, țara de proveniență, beneficiile tehnologice în domeniul alimentar). Pentru atingerea obiectivelor propuse s-a realizat o cercetare exploratorie pilot, pe baza unui chestionar. Rezultatele, interpretate cu ajutorul programului SPSS 21, indică o scădere a încrederii consumatorilor români în informațiile de pe etichetele produselor alimentare, iar vârsta, numărul de ani petrecuți în învățământul formal, venitul ridicat și cumpărarea alimentelor pentru copii sub 5 ani, influențează frecvența de citire a informațiilor de pe etichetă. La final sunt prezentate concluziile, limitele și cercetările viitoare. 1. Recenzia literaturii de specialitate

Etichetele sunt greu de descifrat de către cumpărătorul fără cunoștințe riguroase

despre industria alimentară. Indiferent că vorbim de modul în care sunt notate ingredientele sau de cât de mici sunt caracterele, etichetele sunt dificil de înțeles. Consumatorii evaluează în mod pozitiv existența etichetei și a tabelului nutrițional pe ambalaj (Alsaddah, 2014) însă nivelul de încredere în informațiile înscrise pe etichetă, este diferit de la caz la caz. Încrederea crește odată cu numărul mare de întâmplări pozitive, dar descrește rapid datorită unui număr mic de incidente negative (Liakopoulos și Schroeder, 2003).

Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului Eurpean și al Consiliului, introduce obligativitatea menționării următoarelor informații: "denumirea produsului alimentar, lista ingredientelor, orice ingredient sau adjuvant tehnologic care provoacă alergii sau intoleranță, utilizat în fabricarea sau prepararea unui produs alimentar și încă prezent în produsul finit, chiar și într-o formă modificată, cantitatea de anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, cantitatea netă de produs alimentar, data durabilității minimale sau data limită de consum, condițiile speciale de păstrare și/sau condițiile de utilizare, numele sau denumirea comercială și adresa operatorului din sectorul alimentar, țara de origine sau locul de proveniență, instrucțiuni de utilizare, în cazul în care omiterea lor ar îngreuna utilizarea corectă a produsului alimentar și o declarație nutrițională".



În contextul studiului de față, vom utiliza conceptul de încredere din perspectiva cercetătorilor Lewis și Weigert (1985) care evidențiază faptul că încrederea este un concept social și poate fi întărită sau degradată prin interacțiunile sociale. Molleing (2006) arată că bazele cognitive și emoționale ale încrederii sunt interconectate și se sprijină reciproc, dar la nivel individual acestea sunt bazate pe diferitele situații sociale în care se află persoana studiată (Lewis și Weigert, 1985).

1.1. Factori socio-economici și frecvența de citire a informațiilor de pe etichetă

Cercetările din domeniu arată că încrederea în întreg sistemul de alimentație este influențată de interacțiunea dintre consumatori și informațiile de pe etichete (Garretson și Burton, 2000; Poortinga și Pidgeon, 2004; Bildtgard, 2008; Batrinou, Spiliotis și Sakellaris, 2008). Ekici (2004), FSANZ (2008), Meyer et al., (2012), Tonkin et al. (2016), arată că diferitele caracteristici demografice, locația de cumpărare a alimentelor (supermarket, piața agricultorilor), prezența unor cerințe dietetice specifice (alergie), gen, vârstă, educație și venituri sunt elemente care influențează încrederea în informațiile găsite pe etichete.

Taylor et al. (2012) arată că genul (feminin), vârsta (peste 45 de ani) și venitul (mic, 30.000 $-60.000$ pe familie) influențează nivelul de importanță atribuit siguranței și a încrederii în calitatea alimentelor. Aceeași autori arată că cei care provin din medii avantajate consideră de două ori mai importantă înțelegerea informațiilor de pe etichetele alimentare decât cei care provin din medii mai puțin avantajate. Statutul de fumător sau de sportiv (Satia, Galanko și Neuhouser, 2005), beneficiile aduse de inovațiile tehnologice din domeniul alimentar (Worsley, 2003), sunt alți factori care influențează frecvența de citire a informațiilor de pe etichetă. Studiile arată că frecvența citirii etichetelor de pe produsele alimentare se corelează cu atitudinea negativă a unor consumatori (Kristal et al., 1998), lipsa încrederii în informațiile de pe etichete (Soo-Jiuan și Khai-Ling, 2007) și o desconsiderare a importanței acestor informații (Smith, Taylor and Stephen, 2000).

1.2. Percepția asupra corectitudinii informațiilor de pe etichetă

Soo-Jiuan și Khai-Ling (2007) arată că lipsa încrederii în informațiile de pe etichete influențează citirea acestora. Numărul mare de articole din presă care subliniază diferenţa calitativă a multor produse alimentare comercializate sub aceleaşi denumiri în Estul comparativ cu Vestul Europei duce la scăderea încrederii românilor în informațiile de pe etichete (Scărișoreanu, 2016). Pe de altă parte, necitirea etichetelor deci, neacordarea importanței cuvenite datei de expirare a alimentelor, este unul din cele mai frecvent întâlnite motive pentru toxiinfecțiile alimentare (Agri-Food and Veterinary Authority, 2015).

La nivel global, studiile consultate (tabel nr. 1) arată că persoanele care locuiesc în Australia și Noua Zeelandă au o mai mare încredere în informațiile regăsite pe etichetă decât cele care locuiesc în Uniunea Europeană (UE). Pe de altă parte, aceleași studii arată că mulți consumatori nu înțeleg informațiile de pe etichete (cazul Suediei) sau au o încredere scăzută în acestea (cazul Tailandei). La nivelul UE, se pare că cea mai mare încredere în informațiile de pe eticheta produselor alimentare o au italienii, slovacii și portughezii, la polul opus aflându-se olandezii, nemții și slovenii (figura nr. 1). România se află la mijloc, exact la media UE 12, situându-se mai degrabă între optimiștii Europei în ceea ce privește încrederea în informațiile înscrise pe etichetele produselor alimentare.


Vol. 20 • Nr. 47 • Februarie 2018 73

Tabel nr. 1: Încrederea în informațiile de pe etichetă

Autori Țara în care

s-a desfășurat studiul

Număr de persoane chestionate

Tip de anchetă

Încrederea în informațiile de pe etichete

Riley et al., 2016

Australia 3005 Sondaj 72.5% au încredere totală sau parțială în informațiile de pe etichetă.

Gorton et al., 2009

Noua Zeelandă 1525 Sondaj 69% au încredere totală sau parțială în informațiile de pe etichetă.

Wongprawmas și Canavari,

2015

Tailanda 345 Sondaj Încredere mică în reglementările legale obligatorii.

Bosman et al., 2014

Africa de Sud 1997 Sondaj Nivel neutru de încredere.

Buzby și Ready

Statele Unite ale Americii

1069 Sondaj 55,9% au încredere totală sau parțială în informațiile de pe etichetă.

Svederberg și Wendin, 2011

Suedia 30 Interviu

Majoritatea consumatorilor au încredere în informațiile de pe etichetă, deși mulți dintre ei nu înțeleg pe deplin mesajul.

Ipsos & London

Economics, 2013

EU 27 + NO*

19260 Interviu

58% au încredere, 32% nu au încredere în informațiile regăsite pe etichetă.

EU 15**

57% au încredere, 32% nu au încredere în informațiile regăsite pe etichetă.

EU 12*** 61% au încredere, 30% nu au încredere în informațiile regăsite pe etichetă.

*25 de țări ale UE și Norvegia - cu excepția Maltei și Ciprului ** țări care au devenit membre ale UE înainte de 1 mai 2014 *** țări care au devenit membre ale UE după 1 mai 2014

Figura nr. 1: Nivelul de încredere în informațiile de pe etichete (UE + Norvegia)

Sursa: Adaptare după Ipsos & London Economics, 2013



2. Metodologia cercetării

Pentru a afla factorii care pot influența nivelul de încredere al consumatorilor în

informațiile de pe etichetele produselor alimentare, autorii au realizat o cercetare

exploratorie pilot, pe baza unui chestionar. Fundamentarea teoretică a anchetei s-a realizat

prin activități de culegere, analiză și sortare a informațiilor din literatura de specialitate,

după relevanța lor pentru studiul nostru.

Chestionarul a fost conceput de către autori, în urma studierii conținutului

anchetelor utilizate în alte cercetări de acest gen și a operaționalizării principalelor concepte

care stau la baza studiului și la formularea interogațiilor cercetării. Chestionarul a fost

promovat online, pe rețelele de socializare, în special pe Facebook. Aici au fost selectate

atributele celor care aveau să răspundă: persoane cu vârsta de peste18 ani, indiferent de

gen, din Cluj-Napoca și a celor din jurul acestuia (a fost selectată o rază de 15 km în jurul

orașului). Taxa aferentă promovării chestionarului a fost de 100 de lei (aprox. 23 euro),

timp de 14 zile (5-19 august, 2017). Numărul de persoane la care a apărut pe pagina de

Facebook sondajul nostru a fost de 8320, fiind distribuit (share) mai departe de alte 141 de

persoane. Astfel, rata de răspuns a fost de 4,71%. Astfel, numărul total de persoane care au

completat chestionarul este de 392. Nivelul de încredere pentru determinarea eșantionului a

fost considerat 95% iar intervalul de încredere +/-5%. Populația cercetată este cea a zonei

metropolitane Cluj-Napoca.

Chestionarul a fost proiectat astfel încât să răspundă obiectivelor studiului nostru:

întrebare filtru, legată de citirea informațiilor de pe etichetă. Cei care au răspuns că

nu citesc niciodată informațiile de pe etichetă (12 persoane), au fost rugați să răspundă doar

întrebărilor legate de atributele personale, demografice și socioeconomice. Răspunsurile

acestora sunt de interes pentru a afla care sunt caracteristicile celor care nu citesc eticheta.

Restul, 380 de persoane, au fost rugate să răspundă tuturor întrebărilor din chestionar;

atributele personale, demografice și socioeconomice ale respondenților au fost

deduse pe baza răspunsurilor legate de gen, vârstă, percepția proprie asupra greutății, nivel

de educație, categoria de venit lunar (pe familie), dacă respondentul e fumător/nefumător,

dacă face sport, numărul de copii sub 5 ani pentru care se cumpără produse alimentare și

numărul de copii cu vârsta între 6-18 ani pentru care se cumpără produse alimentare;

nivelul de încredere al consumatorului, în informațiile de pe etichetele produselor

alimentare, s-a realizat pe baza răspunsurilor la întrebările: ați suferit vreodată de

toxiinfecție alimentară (datorată unui produs cumpărat, din magazin)?, cel mai des

cumpărați alimente autohtone, produse în UE sau produse în alte țări decât UE, considerați

reale, informațiile pe care le găsiți pe etichetă?, considerați benefice inovațiile din domeniul

alimentar, cum considerați produsele alimentare comercializate în România, față de cele

comercializate în UE?

Interpretarea chestionarului s-a realizat cu ajutorul SPSS 21. Dincolo de analiza

descriptivă, menită să ofere imaginea de ansamblu asupra factorilor care influențează

nivelul de încredere al consumatorului în informațiile de pe etichetele produselor

alimentare, autorii și-au propus să studieze nivelul de asociere între încrederea în etichetare

și frecvența de citire a informațiilor și anumite caracteristici demografice și

socioeconomice.

Tabelul nr. 2 relevă caracteristicile respondenților studiului nostru. Dintre cele

392 de persoane care au completat chestionarul, 12 persoane (3,06 %) nu citesc eticheta

niciodată, persoanele de gen feminin citesc cu o frecvență mai mare informațiile de pe

etichetă decât bărbații, vârsta medie a persoanelor care nu citesc etichetele niciodată este


Vol. 20 • Nr. 47 • Februarie 2018 75

mai mare decât a persoanelor care citesc cel puțin foarte rar aceste informații iar

absolvenții de facultate citesc etichetele întotdeauna în procentul cel mai mare.

Tabel nr. 2: Caracteristicile respondenților

Nu citesc eticheta Citesc eticheta:

Foarte rar Uneori Foarte des Întodeauna

Caracteristici N=12 % N=380 %

Gen

Feminin 50 62,5 74,3 78 80

Masculin 50 37,5 25,7 22 20

Vârstă

Media (vârstă) SD 38,58 ±19,322 31,61 ±11,787

Nivel de educație

Liceu 25 43,8 37,5 19,5 30,8

Facultate 33,3 41,7 43,1 39 52,3

Masterat 33,3 12,5 13,9 26,8 15,4

Doctorat 8,3 2,1 5,6 14,6 1,5

Venit lunar (familie)

≤ 1500 lei 8,3 29,2 20,8 10,6 24,6

1501-3000 lei 41,7 43,8 33,3 26 27,7

3001-6000 lei 16,7 20,8 27,1 39 33,8

60001-10000 lei 33,3 4,2 12,5 16,3 12,3

> 10000 lei 0 2,1 6,2 8,1 1,5

Greutatea

Sub-ponderală 0 4,2 4,2 6,5 3,1

Normală 58,3 75 77,1 66,7 81,5

Supra-ponderală 41,7 20,8 18,8 26,8 15,4

Fumător

Da 41,7 37,5 31,9 28,5 30,8

Nu 58,3 62,5 68,1 71,5 69,2

Număr de copii cu vârsta ≤ 5 ani, pentru care se cumpără alimente

0 75 91,7 82,6 68,3 83,1

≥1 25 8,3 8,4 31,7 16,9

Număr de copii cu vârsta ≥ 6 ani, pentru care se cumpără alimente

0 75 83,3 74,3 69,1 75,4

≥1 25 16,7 25,7 30,9 24,6

Primul obiectiv al studiului nostru, investigarea legăturii între anumiți factori

culturali și socio-economici și frecvența de citire a informațiilor de pe etichetă, s-a realizat

prin testarea ipotezelor:

H1 - Informațiile incluse obligatoriu pe etichetele produselor alimentare sunt

percepute ca fiind mai importante de către persoanele de gen feminin față de bărbați;

H2 - Persoanele care cumpără produse alimentare pentru copii sub 5 ani, citesc într-o

pondere mai mare informațiile de pe etichetă decât cele care cumpără produse pentru copii

cu vârsta între 6-18 an.

De asemenea, s-a efetuat testarea legăturii între vârstă și frecvența de citire a

informațiilor de pe etichetă, a legăturii între educație și venit și frecvența de citire a

informațiilor de pe etichetă (metodele utilizate au fost analiza reziduurilor și valoarea Chi

Pearson).



Pentru prima ipoteză (H1), răspunsurile legate de importanța datelor incluse în

mod obligatoriu pe etichetă, au fost supuse unor teste. Pentru testul de consistență, autorii

au utilizat coeficientul alfa (α) a lui Cronbach (α =0,821, deci α >0,7), corelația Kaiser-

Meyer-Olkin Measure (KMO) și testul Bartlett al sfericităţii (tabel nr. 3) (Dabija și Băbuț,

2013). Literatura de specialitate indică o bună adecvare a eșantionului în cazul în care

valoarea KMO >0,5 și poate fi continuată analiza factorială dacă KMO>0,7 (Hair et al.,

1995). Toate aceste teste indică un nivel bun de consistență a datelor.

Tabel nr. 3: Comunalitatea: KMO și testul Bartlett's Kaiser-Meyer-Olkin măsură globală de adecvare a eşantionării ,812

Testul de sfericitate Bartlett

Aprox. Chi-Square 1129,264

df 45

Sig. ,000

Dintre cei 11 itemi inițiali, denumirea produsului nu a atins pragul minim de

extracție (0,500), ca atare, a fost eliminat. Pentru ceilalți factori, prezentăm mai jos aceste

valori (tabel nr. 4):

Tabel nr. 4: Valori pentru componentele principale,

date incluse în mod obligatoriu pe etichetă Inițial Extras

Lista ingredientelor 1,000 ,769

Substanțele care provoacă alergii sau intoleranță 1,000 ,546

Cantitatea anumitor ingrediente sau categorii de ingrediente 1,000 ,701

Cantitatea netă de produs alimentar 1,000 ,539

Data durabilității minimale sau data-limită de consum 1,000 ,756

Condițiile speciale de păstrare și/sau condițiile de utilizare 1,000 ,696

Numele sau denumirea comercială și adresa operatorului/importatorului 1,000 ,587

Țara de origine 1,000 ,576

Instrucțiuni de utilizare 1,000 ,506

Ambalajul este reciclabil 1,000 ,515

Notă: Metoda de extracție: Analiza componentelor principale

Sursa: Regulamentul (UE) nr. 1169/2011

A fost preferat acest tip de analiză deoarece datele inițiale, de plecare, sunt

asociate de o manieră medie-ridicată iar metoda principalelor componente ne permite o

reducere a dimensiunilor cu o minimă pierdere de informații (Cramer și Howitt, 2010).

Pentru al doilea obiectiv, percepția corectitudinii informațiilor de pe etichetă, au

fost luate în considerare răspunsurile la întrebările: considerați reale informațiile pe care le

găsiți pe etichetă?, ați suferit vreodată de toxiinfecție alimentară (datorată unui produs

cumpărat din magazin)? și cel mai des cumpărați alimente autohtone, produse în UE sau

produse în alte țări decât UE.

Ultimul obiectiv, percepția asupra beneficiilor tehnologice din domeniul alimentar

a fost realizat utilizând metoda încrucișării rezultatelor, iar prin aflarea valorii reziduale și

teste Chi Square se studiază legătura acestora (a beneficiilor) cu vârsta și venitul.


Vol. 20 • Nr. 47 • Februarie 2018 77

3. Rezultate și discuții

3.1. Factori socio-economici și frecvența de citire a informațiilor de pe etichetă

Studiul literaturii (Ekici, 2004; FSANZ, 2008; Meyer et al., 2012; Taylor et al.,

2012; Tonkin et al., 2016), arată că diferitele caracteristici cum sunt: locația de cumpărare a

alimentelor (supermarket, piața agricultorilor), prezența unor cerințe dietetice specifice

(alergie), gen, vârstă, educație și venituri sunt elemente care influențează încrederea în

informațiile găsite pe etichete.

Genul

Rezultatele din tabelul nr. 2 arată că bărbații sunt mai puțin interesați de

informațiile de pe etichetă, 37,5 % citind-o foarte rar, 25,7% uneori, 22% des și doar 20%

întotdeauna. Rezultatele nu sunt diferite față de alte studii, care arată că femeile citesc și

sunt influențate într-un număr mult mai mare etichetele decât bărbații (Ekici, 2004; Peters-

Texeira și Badrie, 2005; Rasberry et al., 2007; FSANZ, 2008; Food Safety, 2009; Taylor et

al. 2016; Meyer et al., 2012; Tonkin et al., 2016).

Pentru ipoteza H1 - Informațiile incluse obligatoriu pe etichetele produselor

alimentare sunt percepute ca fiind mai importante de către persoanele de gen feminin față

de bărbați - s-a derulat inițial Analiză Factorială Exploratorie (EFA) pentru cei 11 itemi

constituiți din informațiile incluse obligatoriu de etichetele produselor alimentare.

În urma rulării procedurii de EFA – metoda principalelor componente, au rezultat

trei factori, cu o pondere diferită în explicația varianței (tabel nr. 5), evidențiați prin metoda

de rotație Varimax. Un prim factor general, care explică aproximativ 40% din varianță și în

a cărui componență intră toți cei 10 itemi, cu încărcarea factorilor între 0,448 și 0,713 (tabel

nr. 6). Alți doi factori, care explică fiecare circa 11% din varianță și care sunt determinați

de itemi precum 1) durata limită pentru consum și condițiile speciale de păstrare sau 2)

reciclabilitatea ambalajului.

Tabel nr. 5: Varianța totală

Componente

Valori proprii inițiale Extraction Sums of Squared

Loadings

Total % din

varianță

Cumulativ

% Total

% din

varianță

Cumulativ

%

1 3,928 39,285 39,285 3,928 39,285 39,285

2 1,099 10,991 50,275 1,099 10,991 50,275

3 1,063 10,633 60,908 1,063 10,633 60,908


Explicații: 1=Lista ingredientelor, 2=Substantele care provoaca alergii sau intoleranța, 3= Cantitatea

anumitor ingrediente sau categorii de ingrediente

Tabel nr. 6: Matricea rotației componentelor

Componente 1 2 3

Ambalajul este reciclabil 0,695

Țara de origine 0,676

Instrucțiuni de utilizare 0,661

Numele sau denumirea comercială și adresa operatorului sau a

importatorului 0,658

Cantitatea anumitor ingrediente sau categorii de ingrediente 0,704



Componente 1 2 3

Lista ingredientelor 0,845

Cantitatea neta de produs alimentar 0,510

Substanțele care provoacă alergii sau intoleranță 0,532

Condițiile speciale de păstrăre si/sau condițiile de utilizare 0,736

Data durabilității minimale sau data-limită de consum 0,857


Explicații: 1=Lista ingredientelor, 2=Substantele care provoaca alergii sau intoleranța, 3= Cantitatea

anumitor ingrediente sau categorii de ingrediente

Pentru a testa ipoteza, s-a utilizat în analiză, doar primul factor, acesta explicând

aproape 40% din varianța datelor. Pentru a putea testa diferența scorurilor medii ale acestui

factor în categoriile indicate în ipoteză, s-a testat normalitatea distribuției printr-un test

Shapiro-Wilk, ca asumpție a aplicării acestui test (Cramer și Howitt, 2010). Valoarea

statistică este 0,981, corespunzătoare unui nivel de semnificatie sig.<.001. Dar, analizând

diagrama Q-Q, am constatat linearitatea distribuției, ceea ce ne indică o distribuție normală.

Ca atare, s-a utilizat un test parametric, testul t pentru eșantioane independente

(Independent Samples T-test), pentru a testa diferențele dintre mediile factorului la nivelul

populaților, în funcție de gen.

Scorul populației de gen feminin este ,145, scor pozitiv asociat importanței mai

ridicate, iar cel al populației de gen masculin este -,436, scor negativ asociat unei

importanțe mai scăzute (tabel nr. 7). Așa cum reiese din tabelul nr. 8, valoarea t=5,062

(sig.<,001), fapt care ne permite să afirmăm că între cele două valori medii există o

diferență semnificativă statistic. Ca atare, respingem ipoteza nulă și acceptăm ipoteza

enunțată. Persoanele de gen feminin acordă o mai mare importanță informațiilor ce trebuie

incluse obligatoriu pe etichetă, spre deosebire de persoanele de gen masculin.

Tabel nr. 7: Statistici descriptive Genul N Media Deviația Standard Std. Eroare Medie

Factor

importanță

Feminin 285 ,1452724 ,92697983 ,05490955

Masculin 95 -,4358171 1,08619262 ,11144101

Tabel nr. 8: Testul t pentru eșantioane independente

Test Levene Testul t pentru egalitatea mediilor

F Sig. F Sig. F Sig. F 95% Conf. Int.

Lower Lower

Factor

importanță

1 ,922 ,338 5,062 378 ,000 ,581 ,115 ,355 ,807

2 4,677 142,404 ,000 ,581 ,124 ,336 ,827

Notă: 1= Equal variances assumed, 2= Equal variances not assumed

Rezultatele noastre se aseamănă cu cele ale altor autori iar explicațiile pornesc de la

faptul că femeile sunt cele care fac cumpărături într-un număr mai mare decât bărbații, sunt

mai interesate de aspectul fizic și de sănătate în special.

Vârsta

În studiul nostru, media vârstei celor care nu citesc niciodată eticheta este cu

aproximativ 7 ani mai mare decât a celor care o citesc (tabelul nr. 2). Studiile anterioare au

arătat că persoanele tinere și mature citesc într-un număr mult mai mare etichetele


Vol. 20 • Nr. 47 • Februarie 2018 79

produselor decât vârstnicii (peste 65 de ani) (Bender și Derby, 1992; Mannell et al., 2007).

Și în cazul nostru observăm asocierea dintre cele două variabile (tabel nr. 9), prin valorile

reziduale ajustate peste 2, iar valoarea Chi Pearson are semnificația asimptotică (2-sided)

sub 0.05 (tabel nr. 9).

Tabel nr. 9: Valorile reziduale ajustate și teste Chi Square pentru încrucișarea

rezultatelor: vârsta și frecvența de citire a informațiilor de pe etichetă

Vârsta

18-25 ani 19-35 de ani 36-45 de ani 46-65 de ani peste 65

de ani

Citiți

informațile

de pe

etichetă?

Niciodată -,9 ,7 -,5 -,5 4,0

Foarte rar 4,5 -1,0 -2,9 -1,5 ,2

Uneori 3,1 1,5 -3,3 -2,2 -,5

Foarte des -4,7 1,4 4,3 ,2 -1,8

Întotdeauna -1,7 -3,2 1,6 4,2 ,9

Chi-Square Tests

Value df Asymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi-Square 93,940 16 ,000

Likelihood Ratio 87,333 16 ,000

Linear-by-Linear Association 28,841 1 ,000

N of Valid Cases 392

Educația și venitul

Datele din studiul nostru arată că odată cu numărul de ani petrecuți în

învățământul formal, crește și frecvența de citire a informațiilor de pe etichetă. Prin

încrucișarea rezultatelor date de nivelul de educație și frecvența de citire a informațiilor de

pe etichetă, observăm o asociere între cele două variabile. Valorile reziduale ajustate sunt

peste 2, iar valoarea Chi Pearson are semnificația asimptotică (2-sided) sub 0,05.

În ceea ce privește nivelul de educație și venitul, cele mai multe studii arată că

indivizii cu un venit mai mic sau cu un nivel de educație inferior, vor fi mai puțin interesați

de informațiile de pe etichetă datorită faptului că nu le înțeleg (Blitstein și Evans, 2006).

Rezultatele din studiul nostru sunt similare cu studiile găsite în literatură. Astfel, în ordinea

procentelor acumulate, citesc foarte rar eticheta sau niciodată respondenții absolvenți de

liceu, (19,7%), facultate (14,3%), masterat (13,7%) și doctorat (6,8%). Pe de altă parte

respondenții care citesc des sau întodeauna eticheta, în ordinea interesului acordat sunt:

absolvenții de doctorat (65,5%), de masterat (58,9%), de facultate (48,8%) și liceu (36,1%).

Influența copiilor sub 5 ani asupra frecvenței de informare citind etichetele

Chiar dacă nu au fost găsite date, la nivel de studiu al literaturii de specialitate,

despre existența unor diferențe între frecvența de informare a celor care fac cumpărături

pentru copii sub 5 ani față de cei care cumpără produse pentru copii cu vârsta între 6-18 ani,

experiența personală, ne indică acest fapt. Astfel, s-a formulat ipoteza: H2 Persoanele care

cumpără produse alimentare pentru copii sub 5 ani, citesc într-o pondere mai mare

informațiile de pe etichetă decât cele care cumpără produse pentru copii cu vârsta între 6-

18 ani.

Observăm că cei care declară că citesc informațiile de pe etichetă foarte des

(utilizând analiza reziduurilor), înregistrează diferențe semnificative în cazul în celor care

nu fac cumpărături pentru copii (valoarea reziduală= -3,7) și a celor care fac cumpărături



pentru copii cu vârsta cuprinsă între 0 și 5 ani (valoarea reziduală= 3,5). Valoarea Chi

Pearson=21,342 cu semnificația asimptotică (2-sided) 0,011, indică existența unei asocieri

semnificative din punct de vedere statistic. Rezultatele indică respingerea ipotezei nule și

confirmarea ipotezei enunțate. Explicațiile pornesc, probabil, de la grija maternă pentru o

hrănire cât mai sănătoasă și merg până la numărul mare de articole și programe care

accentuează importanța informării părinților, cum altfel decât prin citirea etichetelor

(Lenihan, 2005).

Fumători versus sportivi

La fel ca în alte studii (Satia, Galanko and Neuhouser, 2005), mai puțin interesați

de informațiile de pe etichetă, sunt supra-ponderalii și fumătorii (tabel nr. 2). În cazul

nostru, se pare că statutul de fumător sau sportiv nu influențează și frecvența de citire a

informațiilor de pe etichetă. Explicațiile provin din faptul că în cazul eșantionului nostru,

cei mai mulți fumători sunt și absolvenți de studii superioare (43,5% - facultate, 21%

masterat și 9,2% doctorat, iar odată cu educația crește și frecvența de citire a informațiilor

de pe etichetă.

3.2. Percepția asupra corectitudinii informațiilor de pe etichetă

Percepția asupra corectitudinii informațiilor de pe etichetă

Dintre cei 392 de respondenți care au răspuns invitației noastre de a completa un

chestionar, 42,6% consideră reale informațiile de pe etichetă, 28,8% nu le consideră reale

iar 25,5% nu știu sau nu răspund. 3,1% sunt reprezentați de cei care nu au răspuns acestei

întrebări (cei care nu citesc niciodată informațiile de pe etichetă). Există o asociere între

rezultatele la acestă întrebare și nivelul de înțelegere al informațiilor de pe etichete. Prin

analiza reziduurilor observăm diferențe semnificative între cei care înțeleg rar informațiile

de pe etichetă și au încredere în informațiile de pe etichetă (valori reziduale=-2,0) și cei

care deși înțeleg rar informațiile de pe etichetă, nu au încredere în acestea (valori

reziduale=2,5). Valoarea Chi Pearson=20,659 cu semnificația asimptotică (2-sided) 0,008,

indică existența unei asocieri semnificative din punct de vedere statistic.

Rezultatele noastre sunt diferite de studiul făcut la nivelul UE care arată că

încrederea românilor în informațiile de pe etichetele produselor alimentare era la 61%, în

2013 (Ipsos & London Economics, 2013). Motivele pot fi multiple, pornind de la

dezvăluirile din media (din ultimii ani) privind neadevărurile de pe etichetele până la faptul

că un procent mic înțelege limbajul tehnic de pe lista de ingrediente sau scandalurile

alimentare din trecut.

Legătura dintre frecvența de citire a etichetelor și toxiinfecțiile alimentare

28,7% dintre respondenții care citesc etichetele produselor alimentare, au suferit

de toxiinfecție alimentară, datorată unui produs cumpărat și etichetat, din magazin. Unul

din cele mai frecvent întâlnite motive pentru toxiinfecțiile alimentare este consumul de

alimente expirate (Agri-Food and Veterinary Authority, 2015). Încercând să aflăm existența

unei legături între frecvența de citire și percepția realității asupra informațiilor de pe

etichetă, am realizat o încrucișare a rezultatelor celor două întrebări. Rezultatele (valori

reziduale sub 2) indică lipsa asocierii între cele două variabile.

Respondenții studiului nostru nu acordă o importanță foarte mare datelor privind

data de expirare a alimentelor, deci probabil, se bazează pe corectitudinea vânzătorilor care


Vol. 20 • Nr. 47 • Februarie 2018 81

sunt obligați să retragă din comerț produsele expirate. Totuși, trebuie să luăm în considerare

și faptul că majoritatea respondenților sunt absolvenți de studii superioare, cu venituri peste

medie, care cel mai probabil își cumpără produsele alimentare din magazine/

supermarketuri, locuri în care se acordă o atenție deosebită siguranței alimentare.

Încrederea în produsele alimentare, în funcție de țara de proveniență

Cei mai mulți respondenți (56,8%) preferă produsele alimentare autohtone, 41,4%

produsele din UE iar 2,1% preferă produse din alte țări decât UE sau România. Peste

jumătate dintre respondenți (52,1%) consideră că produsele comercializate în România sunt

mai slabe calitativ decât cele comercializate în UE. Explicația pentru procentul mare de

respondenți care consideră acest lucru, se leagă în primul rând de numărul mare de articole

din presă care subliniază diferenţa calitativă a multor produse alimentare comercializate sub

aceleaşi denumiri în Est comparativ cu Vestul Europei (Scărișoreanu, 2016).

3.3. Percepția consumatorilor asupra beneficiilor tehnologice din domeniul alimentar

Atunci când au fost întrebați despre beneficiile pe care le-au adus inovațiile

tehnologice în domeniul alimentar, cei mai mulți au spus că le consideră neutre (66,1%),

25,3% deloc benefice și doar 8,7% le consideră benefice. Utilizând metoda încrucișării

rezultatelor, aflarea valorii reziduale și teste Chi Square, observăm existența unei legături

între vârstă și percepția asupra beneficiilor aduse de tehnologie. Practic, odată cu depășirea

vârstei de 65 de ani, respondenții consideră tot mai puțin benefice inovațiile tehnologice în

domeniul alimentar (valorile reziduale ajustate=2,8, iar valoarea Chi Pearson=10,862).

Vârstnicii sunt mai puțin încrezători în bunele intenții ale producătorilor decât tinerii, lucru

demonstrat de alte studii (Worsley, 2003). O altă legătură observată, este cea între venitul

pe familie și percepția asuprea beneficiilor inovațiilor tehnologice. Practic, veniturile mici

(sub 3000 lei lunar/familie) sunt corelate cu încrederea în beneficiile tehnologice (valorile

reziduale ajustate=2,6 pentru cei cu venituri de sub 1500 lei și 2 pentru cei cu venituri între

1501 și 3000 lei, iar valoarea Chi Pearson=13,829 cu semnificația asimptotică (2-sided)

0,086.

Concluzii

Frecvența de citire a informațiilor de pe etichetă este influențată de vârsta tânără,

numărul de ani petrecuți în învățământul formal și venitul ridicat. Se pare că, în momentul

în care consumatorii citesc aceste informații, sunt interesați în cea mai mare măsură de lista

ingredientelor, substanțele care provoacă alergii sau intoleranță și cantitatea anumitor

ingrediente sau categorii de ingrediente. Persoanele de gen feminin acordă o mai mare

importanță informațiilor ce trebuie incluse obligatoriu, prin lege, pe etichetă, spre

deosebire de persoanele de gen masculin. Pentru prima dată, s-a realizat o defalcare a

percepției consumatorilor, în funcțe de vârsta copiilor pentru care se cumpără produse

alimentare. Practic, din acest punct de vedere, observăm că cel mai frecvent citesc

etichetele cei care fac cumpărături pentru copii sub 5 ani, urmați de cei care fac cumpărături

pentru copii de 6-18 ani, iar la final, cel mai puțin interesați de informațiile de pe etichetă

sunt cei care nu fac cumpărături și pentru copii. O posibilă explicație a acestui fenomen

poate consta în faptul că în centrul interesului celor care fac cumpărături pentru copii sub 5

ani, se află hrănirea sănătoasă și cât mai adecvată a copiilor.



Rezultatele noastre (obținute prin analiza datelor primare și secundare), indică o

scădere a încrederii în informațiile de pe etichetă (de la 61% în 2013, într-un studiu Ipsos

& London Economics, la 42,6%, în studiul nostru). Motivele, cel mai probabil, sunt legate

de scandalurile din mass-media, privind calitatea inferioară a produselor comercializate în

România față de cele din UE și a limbajului tehnic, greu de înțeles pentru majoritatea, fără

studii de specialitate. Practic, peste jumătate dintre respondenți consideră că produsele

comercializate în România sunt mai slabe calitativ decât cele comercializate în UE.

Observăm astfel că o scădere a a încrederii în informațiile de pe etichetă, poate duce

(conform surselor de date secundare amintite în lucrare) la scăderea frecvenței de citire a

informațiilor de pe etichetă și, în final, poate influența în mod negativ sănătatea

consumatorilor.

Un element important în informarea consumatorilor îl reprezintă percepția asupra

beneficiilor tehnologice în domeniul alimentar. Vârstnicii și cei cu venituri mari, sunt cel

mai puțin încrezători în beneficiile pe care le aduc inovațiile tehnologice.

Limitele cercetării noastre se corelează cu lipsa resurselor financiare necesare

accesării unor studii (analize realizate de organisme private) și promovării chestionarelor.

Studiul nostru ar fi putut lua în considerare și alți factori ca percepția asupra beneficiilor

aduse de inovațiile tehnologice în domeniul alimentar, defalcate pe anumite categorii (spre

exemplu, produse alimentare modificate genetic sau hrănirea animalelor crescute pentru

carne). Conștientizând și asumându-ne limitele de mai sus, ne propunem continuarea

cercetării, practic trecerea de la o cercetare exploratorie pilot, realizată pe locuitorii

metropolei Cluj-Napoca, la o cercetare realizată la nivel național. Un astfel de studiu va lua

în considerare și alți factori precum tradițiile zonei, preferințele în alegerea locului de

cumpărare al alimentelor și beneficiile aduse de tehnologie în industria alimentară, arătând

existența sau inexistența unor diferențe între diferitele regiuni ale țării.

Rezultatele acestui studiu sunt utile firmelor și instituțiilor care se ocupă de

siguranța alimentară. Acestea, prin programe create special (la fel cum există și în alte țări,

pentru cei care nu se informează, în cazul nostru discutând despre bărbați, vârstnici și cei

fără studii formale), pot îmbunătăți frecvența de citire și încrederea în informațiile de pe

etichetă. Subliniem astfel, că informarea consumatorilor nu poate fi îndeplinită cu succes

dacă aceștia, nu citesc sau nu au încredere în informațiile găsite pe etichete.

Bibliografie

Agri-Food and Veterinary Authority, 2015. Reading Food Labels The Complete Guide.

[pdf] Available at: <https://www.healthhub.sg/sites/assets/Assets/PDFs/HPB/Foo

d/FINAL%20Food_label_brochure_English-pr-E.pdf> [Accessed 11 August 2017].

Alsaddah, A., 2014. How does knowledge and utilization of nutrition labels differ among

international and non-international college students. A thesis submitted to the Kent

State University College of Education, Health, and Human Services. [online] Available

at: <https://etd.ohiolink.edu/!etd.send_file?accession=kent141591402 8&dispos

ition=inline> [Accessed 10 August 2017].

Batrinou, A.M., Spiliotis, V. and Sakellaris, G., 2008. Acceptability of genetically modified

maize by young people. British Food Journal, 110(3), pp.250-259.


Vol. 20 • Nr. 47 • Februarie 2018 83

Bender, M.M. and Derby, B.M., 1992. Prevalence of reading nutrition and ingredient

information on food labels among adult Americans: 1982-1988. Journal of Nutrition

Education, 24(6), pp.292-297.

Bildtgard, T., 2008. Trust in food in modern and late-modern societies. Social Science

Information, 47(1), pp.99-128.

Blitstein, J.L. and Evans, W.D., 2006. Use of nutrition facts panels among adults who make

household food purchasing decisions. Journal of Nutrition Education and Behavior,

38(6), pp.360-364.

Bosman, M. J., Van der Merwe, D., Ellis, S. M., Jerling, J. C. and Badham, J., 2014. South

African adult metropolitan consumers' opinions and use of health information on food

labels. British Food Journal, 116(1), pp.30-43.

Brand, A. and Ellerton, A., 1989. Report on Hormone Treated Meat. Brussels: Club de

Bruxelles.

Caswell, J.A. and Joseph, S., 2008. Consumer demand for quality: major determinant for

agricultural and food trade in the future? Journal of International Agricultural Trade

and Development, 4(1), pp.99-116.

Cleeland, B., 2009. The Bovine Spongiform Encephalopathy (BSE) Epidemic in the United

Kingdom, International Risk Governance Council. [pdf] Available at:

<http://irgc.org/wp-content/uploads/2012/04/BSE_full_case_study_web1.pdf>

[Accessed 24 August 2017].

Ipsos and London Economics Consortium, 2013. Consumer market Study on the

functioning of voluntary food labelling schemes for consumers in the European Union

EAHC/FWC/2012/8604. [pdf] Available at: <http://ec.europa.eu/consumer

s/consumer_evidence/market_studies/food_labelling/docs/final_report_food_labelling_

scheme_full_en.pdf> [Accessed 10 August 2017].

Cramer, D. and Howitt, D., 2010. Introducere în SPSS pentru psihologie. Versiunea 16.

2nd ed. Iași: Polirom.

Dabija, D.C. and Băbuț, R., 2013. An approach to sustainable development from tourists`

perspective. Empirical evidence in Romania. Amfiteatru Economic, 15(7), pp.439-455.

Ekici, A., 2004. Consumer trust and distrust in the food system: some implications for the

debates on food biotechnologies. In: B.E. Kahn and M.F. Luce (Eds.). Advances in

Consumer Research. Association for Consumer Research. pp.555-563. [online]

Available at: <http://www.acrwebsite.org/volumes/v31/acr_vol31_134.pdf> [Accessed

11 August 2017].

EuroCommerce & FoodDrinkEurope, 2011. Ghidul privind informarea consumatorilor cu

privire la produsele alimentare (Regulamentul CE 1169/2011). [pdf] Available at:

<http://www.anpc.gov.ro/anpcftp/interes_public/ghid_150226.pdf> [Accessed 25

August 2017].

Food Safety, 2009. A Research Study into Consumers’ Attitudes to Food Labelling. [online]

Available at: <https://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:w

7K2LKutI9EJ:https://www.fsai.ie/WorkArea/DownloadAsset.aspx%3Fid%3D8900+&

cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=ro> [Accessed 27 August 2017].



FSANZ, 2008. Consumer Attitudes Survey 2007: A Benchmark Survey of Consumers’

Attitudes to Food Issues. Food Standards Australia New Zealand. [online] Available at:

<https://www.foodstandards.gov.au/publications/documents/Consumer%20Attit

udes%20Survey.pdf > [Accessed 10 August 2017].

GAIN Report, 2002. Germany Organic Products Nitrofen Found in Organic Livestock

Products and Feeds. [pdf] Available at: <https://apps.fas.usda.gov/gainfiles/200206

/145683789.pdf>, [Accessed 4 September 2017].

Garretson, J.A. and Burton, S., 2000. Effects of nutrition facts panel values, nutrition

claims, and health claims on consumer attitudes, perceptions of disease-related risks,

and trust. Journal of Public Policy & Marketing, 19(2), pp.213-227.

Gorton, D., Mhurchu, C., Chen, M.H. and Dixon, R., 2009. Nutrition labels: a survey of

use, understanding and preferences among ethnically diverse shoppers in New Zealand.

Public Health Nutrition, 12(9), pp.1359-1365.

Gracia, A. and Magistris, T., 2016. Consumer preferences for food labeling: What ranks

first? Food Control, 61, pp.39-46.

Hair, J., Anderson, R.E., Tatham, R.L. and Black, W.C., 1995. Multivariate data analysis.

4th ed. New Jersey: Prentice-Hall Inc.

Harper, L., Souta, P., Ince, J. and Mckenzie, J., 2007. Food Labelling Consumer Research:

what Consumers Want. A Literature Review. Food Standards Agency, [online]

Available at: <https://pdfs.semanticscholar.org/6b59/07573ef98a02e41010592e

7853bbeb015cb6.pdf> [Accessed 2 August 2017].

Kristal, A. R., Levy, L., Patterson, R.E., Li, S.S. and White, E., 1998. Trends in food label

use associated with new nutrition labeling regulations. American Journal of Public

Health, 88(8) pp.1212-1215.

Lenihan, B., 2005. Food and Nutrition Guidelines for Pre-School Services. [online]

Available at: <http://health.gov.ie/wp-content/uploads/2014/03/Food-and-Nutrition-

Guidelines-for-Pre-School-Services.pdf> [Accessed 2 December 2017].

Lewis, J. and Weigert, A., 1985. Trust as a social reality. Social Forces, 63(4), pp.967-985

Liakopoulos, M. and Schroeder, D., 2003. Trust and functional foods. New products, old

issues. Poiesis and praxis, 2(1), pp.41-52.

Liljander, V., Polsa, P. and van Riel, A., 2009. Modeling consumer responses to an apparel

store brand: Store image as a risk reducer. Journal of Retailing and Consumer

Services,16(4), pp.281-290.

Mannell, A., Brevard, P., Nayga, R.Jr., Combris, P., Lee, R. and Gloeckner, J., 2006.

French consumers’ use of nutrition labels. Nutrition & Food Science, 36(4), pp.159-

168.

McCluskey, J. J. and Loureiro, M., 2003. Consumer preferences and willingness to pay for

food labeling: a discussion of empirical studies. Journal of Food Distribution

Research, 34(3), pp.95-102.

Meyer, S.B., Coveney, J., Henderson, J., Ward, P.R. and Taylor, A.W., 2012. Reconnecting

Australian consumers and producers: identifying problems of distrust. Food Policy

37(6), pp.634-640.


Vol. 20 • Nr. 47 • Februarie 2018 85

Moorman, C., 1996. A Quasi Experiment to Assess the Consumer and Informational

Determinants of Nutrition Information Processing Activities: The Case of the Nutrition

Labeling and Education Act. Journal of Public Policy and Marketing, 15(1), pp.28-44.

Moorman, R.M.Jr., Lipinski, D. and Savur, N., 1998. Consumers’ use of nutritional labels

while food shopping and at home. Journal of Consumer Affairs, 32, pp.106-120.

Peters-Texeira, A. and Badrie N., 2005. Consumers’ perception of food packaging in

Trinidad, West Indies and its related impact on food choices. International Journal of

Consumer Studies, 29, pp.508-514.

Poortinga, W. and Pidgeon, N.F., 2004. Trust, the asymmetry principle, and the role of

prior beliefs. Risk Analysis, 24(6), pp.1475-1486.

Rasberry, C.N., Chaney, B.H., Housman, J.M., Misra, R. and Miller P., 2007.

Determinants of nutrition label use among college students. American Journal of

Health Education, 38(2), pp.76-82.

Riley, M., Bowen, J., Krause, D., Jones, D. and Stonehouse, W., 2016. A survey of

consumer attitude towards nutrition and health statements on food labels in South

Australia. Foods in Health and Disease, 6(12), pp.809-821.

Roosen, J., 2003. Marketing of Safe Food through Labeling. Journal of Food Distribution

Research, 34(3), pp.77-82.

Satia, J.A., Galanko, J.A. and Neuhouser, M.L., 2005. Food nutrition label use is associated

with demographic, behavioral, and psychosocial factors and dietary intake among

African Americans in North Carolina. Journal of the American Dietetic Association

105(3), pp.392-402.

Scărișoreanu, M., 2016. Aceleaşi produse, calitate diferită în Est faţă de Vest. Ce consumă

românii şi ce spune Uniunea Europeană. [online] Available at:

<http://www.mediafax.ro/ economic/exclusiv-acel easi-produse-calitate-diferita-in-est-

fata-de-vest-ce-consuma-romanii-si-ce-spune-uniunea-europeana-16031831>


Smith, S.C., Taylor, J.G. and Stephen, A.M., 2000. Use of food labels and beliefs about

diet-disease relationships among university students. Public Health Nutrition, 3(2),

pp.175-182.

Soo-Jiuan, T. and Khai-Ling, T., 2007. Antecedents and consequences of skepticism toward

health claims: an empirical investigation of Singaporean consumers. Journal of Market

Communication, 13(1), pp.59-82.

Stenmarck, Å., Jensen, C., Quested, T. and Moates, G., 2016. Estimates of European food

waste levels. [online] Available at: <http://www.eufusions.org/phocadownload/

Publications/Estimates%20of%20European%20food%20waste%20levels.pdf>


Svederberg, E. and Wendin, K., 2011. Swedish consumers’ cognitive approaches to

nutrition claims and health claims. Food & Nutrition Research, 55(1). [online]

Available at: <http://doi.org/10.3402/fnr.v55i0.5929> [Accessed 21 August 2017].

Taylor, A.W., Coveney, J., Ward, P.R., Dal Grande, E., Mamerow, L., Henderson J. and

Meyer, S.B., 2012. The Australian Food and Trust Survey: Demographic indicators

associated with food safety and quality concerns. Food Control, 25(2), pp.476-483.



Taylor, E., Meyer, S. B., Coveney, J., Webb, T. and Wilson, A.M., 2016. The process of

making trust related judgements through interaction with food labelling. Food Policy,

63, pp.1-11.

The European Food Information Council – EUFIC, 2017. Global Update on Nutrition

Labelling. [online] Available at: <http:/ /www.eufic.org/images/uploads/files/GUNL-

2017-exsummary.pdf> [Accessed 4 September 2017].

Tonkin, E., Meyer, S. B., Coveney, J., Webb, T. and Wilson, A.M., 2016. The process of

making trust related judgements through interaction with food labelling. Food

Policy, 63, pp.1-11.

Wongprawmas, R. and Canavari, M., 2017. Consumers’ willingness-to-pay for food safety

labels in an emerging market: The case of fresh produce in Thailand. Food Policy, 69,

pp.25-34.

World Health Organization, 2003. Obesity and overweight. Geneva: World Health

Organization. [online] Available at: <http://www.who.int/dietphysicalactivity

/media/en/ gsfsobesity.pdf> [Accessed 11 August 2017].

Worsley, A., 2003. Consumers’ personal values and sources of nutrition information.

Ecology of Food and Nutrition, 42(2), pp.129-151.

Zadek, S., Lingayah, S., and Forstater, M., 1998. Social Labels: Tools for Ethical Trade.

[online] Available at: <http://zadek.net/wp-content/uploads/2011/04/New-Econo mics-

Foundation_Social-Labels_Tools-for-Ethical-Trade_1998.pdf> [Accessed 25 August

2017].

Documents

ANALYSIS OF QUALITY MANAGEMENT SERVICES INDUSTRY IN MATERIALS BY METHOD BCG … · 2018. 1. 30. · analiza descriptivă, menită să ofere imaginea de ansamblu asupra factorilor