Siguranţa alimentară în contextul Uniunii Europene AE
Vol. 20 • Nr. 47 • Februarie 2018 69
ÎNCREDEREA CONSUMATORILOR DIN ZONA METROPOLITANĂ
CLUJ-NAPOCA, ÎN SISTEMUL DE ETICHETARE AL ALIMENTELOR
Ioana Ancuța Iancu1 și Alexandru-Mircea Nedelea2 1) Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, România
2) Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava, România
Vă rugăm să citați acest articol astfel:
Iancu, I.A. and Nedelea, A.M., 2018. Consumer
Confidence from Cluj-Napoca Metropolitan Area, in the
Food Labeling System. Amfiteatru Economic, 20(47),
pp. 116-133.
Istoricul articolului
Primit: 29 septembrie 2017
Revizuit: 15 octombrie 2017
Acceptat: 10 noiembrie 2017
Rezumat
Pentru a afla factorii care influențează nivelul de încredere al consumatorului din
zona metropolitană Cluj-Napoca, în informațiile de pe etichetele produselor alimentare și
frecvența de citire a acestora, s-a realizat o anchetă pe bază de chestionar. Acesta a fost
promovat online, în special pe Facebook, fiind completat de 392 de persoane. Dincolo de
analiza descriptivă, menită să ofere imaginea de ansamblu asupra factorilor care
influențează nivelul de încredere al consumatorului în informațiile de pe etichetele
produselor alimentare, autorii și-au propus studierea nivelului de asociere și testarea unor
ipoteze privind importanța anumitor elemente (genul, vârsta, educația, venitul, cumpărarea
alimentelor pentru copii sub 5 ani și peste 6 ani, fumători sau sportivi, percepția asupra
corectitudinii informațiilor de pe etichetă, toxiinfecțiile alimentare, țara de proveniență,
beneficiile tehnologice în domeniul alimentar) care pot influența nivelul de încredere al
consumatorilor, în informațiile de pe etichetele.
Rezultatele indică o scădere a încrederii consumatorilor în informațiile de pe
etichetele produselor alimentare, iar vârsta, numărul de ani petrecuți în învățământul
formal, venitul ridicat și cumpărarea alimentelor pentru copii sub 5 ani, influențează
frecvența de citire a informațiilor de pe etichetă. Pe de altă parte, persoanele de gen feminin
acordă o mai mare importanță informațiilor ce trebuie incluse obligatoriu, prin lege, pe
etichetă, spre deosebire de persoanele de gen masculin. Prezentul studiu arată importanța
îmbunătățirii încrederii consumatorilor în informațiile de pe etichetă, prin creșterea
frecvenței de citire a acestora. Subliniem astfel, că informarea consumatorilor nu poate fi
îndeplinită cu succes dacă aceștia, nu citesc sau nu au încredere în informațiile găsite pe
etichete.
Cuvinte-cheie: informarea consumatorilor, etichete, frecvența de citire a informațiilor,
încredere, produse alimentare, valori reziduale ajustate, test χ².
Clasificare JEL: M31.
Autor de contact, Ioana Ancuța Iancu - [email protected]
AE Încrederea consumatorilor din zona metropolitană Cluj-Napoca, în sistemul de etichetare al alimentelor
70 Amfiteatru Economic
Introducere
În ultimii ani, observăm că se acordă o importanță tot mai mare etichetelor de pe
produsele alimentare. Acestea, reprezintă cel mai important instrument atât pentru consumator
cât și pentru producător, deoarece existența lor este legată, în primul rând, de siguranța
alimentară. Consumatorii au devenit tot mai interesați de calitatea produselor cu care se
hrănesc (Caswell și Joseph, 2008), de procesele prin care sunt create (Harper et al., 2007), de
valoarea nutritivă a alimentelor pe care le consumă (Gracia și Magistris, 2016), de legătura
dintre obezitate și alimentație (World Health Organization, 2003) și de reducerea irosirii
mâncării la nivel mondial (Stenmarck et al., 2016). Pe de altă parte, producătorii, comercianții,
distribuitorii sau importatorii se pot folosi de etichetele de pe produsele alimentare pentru a
comunica mai bine cu clienții (Zadek, Lingayah și Forstater, 1998), pentru a crea avantaje
competitive (Gracia și Magistris, 2016), pentru a se diferenția ca și brand de competitori, lucru
care ar putea influența loialitatea acestora (Liljander, Polsa and van Riel, 2009) și pentru a
semnala o calitate superioară (McCluskey și Loureiro, 2003).
Dacă urmărim etichetarea produselor alimentare la nivel global, observăm că
există țări în care informațiile nutriționale trebuie înscrise în mod obligatoriu (Statele Unite
ale Americii (U.S.), Canada, Mexic, Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Ecuador,
Paraguay, Uruguay, Uniunea Europeană (EU), Rusia, Israel, Membrii Consiliului de
Cooperare al Golfului, Nigeria, India, Hong Kong, China, Japonia, Coreea de Sud,
Malaezia, Taiwan, Thailanda, Filipine, Indonezia, Vietnam, Australia și Noua Zeelandă) și
țări în care acestea sunt voluntare (Venezuela, Turcia, Elveția, Maroc, Liban, Iordania,
Singapore, Brunei, Myanmar, Vietnam, Kenya, Mauritius și Africa de Sud) (The European
Food Information Council – EUFIC, 2017).
În ultimele decenii au existat o serie de probleme din punct de vedere al siguranței
alimentare. Pornind de la scandalul hormonilor de creștere la vite din 1985 (Brand și
Ellerton, 1989), scandalul vacii nebune din Anglia, 1989 (Cleeland, 2009), scandalul
ierbicidului Nitrofen din 2002 (GAIN Report, 2002) și multe altele, s-a impus introducerea
unei legi comune în întreg spațiul european. La data de 25 octombrie 2011, Parlamentul si
Consiliul European au aprobat regulamentul 1169/2011 legat de informarea consumatorilor
asupra produselor alimentare (EuroCommerce și FoodDrinkEurope, 2013). Deși
regulamentul adoptat stipulează că anumite informații sunt obligatorii în toate statelele
membre, companiile care comercializează produse pot să introducă pe etichete și informații
suplimentare (EUFIC, 2017). Tocmai aceste scandaluri (din punct de vedere al siguranței
alimentare) au redus încrederea consumatorilor în siguranța alimentelor.
Roosen (2003) arată că încrederea consumatorilor poate fi restabilită prin
comunicarea eficientă a atributelor alimentelor, prin etichetare. Chiar dacă informarea
consumatorului prin notarea atributele alimentelor este corectă, se pune problema încrederii
și a interesului manifestat de către consumator (practic, frecvența de citire a informațiilor de
pe etichetă), pentru aceste informații. Dar, o informare corectă a consumatorilor nu se poate
realiza dacă aceștia nu conștientizează importanța citirii informațiilor de pe etichetă. Există
studii care arată că frecvența de citire a informațiilor de pe etichetă este legată de lipsa de
încredere a consumatorilor în sistemul alimentar (Moorman, 1996; Moorman, Lipinski și
Savur, 1998). Pornind de la această idee, scopul lucrării noastre este de a oferi o imagine de
ansamblu asupra încrederii consumatorilor din zona metropolitană Cluj-Napoca în sistemul
de etichetare al alimentelor. Astfel, obiectivele studiului nostru sunt:
O1 - investigarea legăturii între anumiți factori socio-economici și frecvența de citire
a informațiilor de pe etichetă;
Siguranţa alimentară în contextul Uniunii Europene AE
Vol. 20 • Nr. 47 • Februarie 2018 71
O2 - percepția asupra corectitudinii informațiilor de pe etichetă;
O3 - beneficiile aduse de tehnologie, în domeniul alimentar. Chiar dacă există reglementări la nivel, național, regional, european și mondial, se
pune problema modului în care acestea sunt interpretate de către consumatori. Astfel, cercetarea exploratorie pilot efectuată, s-a dezvoltat în jurul subiectului gradului de încredere pe care consumatorii din zona metropolitană Cluj-Napoca, ca pol de atracție a populației, respectiv a investițiilor, îl acordă informațiilor găsite pe etichete, în anul 2017, deci, inclusiv a frecvenței de citire a informațiilor de pe etichetă. Rezultatele acestui studiu sunt utile companiilor care se folosesc de etichete și instituțiilor care se ocupă de siguranța alimentară, care prin programe create special, pot îmbunătăți frecvența de citire și încrederea în informațiile de pe etichetă. În acest fel, se sporește siguranța alimentară prin consumul adecvat de hrană. Cercetarea noastră se dorește a fi extinsă la nivel național, astfel încât să ofere o imagine de ansamblu asupra conștientizării importanței consumatorilor români, asupra citirii etichetelor, dar și a eventualelor diferențe între regiunile țării.
Lucrarea noastră pornește de la ideea că o informare corectă a consumatorilor nu se poate realiza dacă aceștia nu conștientizează importanța citirii informațiilor de pe etichetă și se continuă cu recenzia literaturii de specialitate, metodologia cercetării, rezultate și discuții, respectiv, concluziile studiului. În partea de recenzie a literaturii se arată că există studii care atestă influența anumitor elemente asupra nivelului de încredere al consumatorilor, în informațiile de pe etichetele (genul, vârsta, educația, venitul, fumători sau sportivi, percepția asupra corectitudinii informațiilor de pe etichetă, toxiinfecțiile alimentare, țara de proveniență, beneficiile tehnologice în domeniul alimentar). Pentru atingerea obiectivelor propuse s-a realizat o cercetare exploratorie pilot, pe baza unui chestionar. Rezultatele, interpretate cu ajutorul programului SPSS 21, indică o scădere a încrederii consumatorilor români în informațiile de pe etichetele produselor alimentare, iar vârsta, numărul de ani petrecuți în învățământul formal, venitul ridicat și cumpărarea alimentelor pentru copii sub 5 ani, influențează frecvența de citire a informațiilor de pe etichetă. La final sunt prezentate concluziile, limitele și cercetările viitoare. 1. Recenzia literaturii de specialitate
Etichetele sunt greu de descifrat de către cumpărătorul fără cunoștințe riguroase
despre industria alimentară. Indiferent că vorbim de modul în care sunt notate ingredientele sau de cât de mici sunt caracterele, etichetele sunt dificil de înțeles. Consumatorii evaluează în mod pozitiv existența etichetei și a tabelului nutrițional pe ambalaj (Alsaddah, 2014) însă nivelul de încredere în informațiile înscrise pe etichetă, este diferit de la caz la caz. Încrederea crește odată cu numărul mare de întâmplări pozitive, dar descrește rapid datorită unui număr mic de incidente negative (Liakopoulos și Schroeder, 2003).
Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului Eurpean și al Consiliului, introduce obligativitatea menționării următoarelor informații: "denumirea produsului alimentar, lista ingredientelor, orice ingredient sau adjuvant tehnologic care provoacă alergii sau intoleranță, utilizat în fabricarea sau prepararea unui produs alimentar și încă prezent în produsul finit, chiar și într-o formă modificată, cantitatea de anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, cantitatea netă de produs alimentar, data durabilității minimale sau data limită de consum, condițiile speciale de păstrare și/sau condițiile de utilizare, numele sau denumirea comercială și adresa operatorului din sectorul alimentar, țara de origine sau locul de proveniență, instrucțiuni de utilizare, în cazul în care omiterea lor ar îngreuna utilizarea corectă a produsului alimentar și o declarație nutrițională".
AE Încrederea consumatorilor din zona metropolitană Cluj-Napoca, în sistemul de etichetare al alimentelor
72 Amfiteatru Economic
În contextul studiului de față, vom utiliza conceptul de încredere din perspectiva cercetătorilor Lewis și Weigert (1985) care evidențiază faptul că încrederea este un concept social și poate fi întărită sau degradată prin interacțiunile sociale. Molleing (2006) arată că bazele cognitive și emoționale ale încrederii sunt interconectate și se sprijină reciproc, dar la nivel individual acestea sunt bazate pe diferitele situații sociale în care se află persoana studiată (Lewis și Weigert, 1985).
1.1. Factori socio-economici și frecvența de citire a informațiilor de pe etichetă
Cercetările din domeniu arată că încrederea în întreg sistemul de alimentație este influențată de interacțiunea dintre consumatori și informațiile de pe etichete (Garretson și Burton, 2000; Poortinga și Pidgeon, 2004; Bildtgard, 2008; Batrinou, Spiliotis și Sakellaris, 2008). Ekici (2004), FSANZ (2008), Meyer et al., (2012), Tonkin et al. (2016), arată că diferitele caracteristici demografice, locația de cumpărare a alimentelor (supermarket, piața agricultorilor), prezența unor cerințe dietetice specifice (alergie), gen, vârstă, educație și venituri sunt elemente care influențează încrederea în informațiile găsite pe etichete.
Taylor et al. (2012) arată că genul (feminin), vârsta (peste 45 de ani) și venitul (mic, 30.000 $-60.000$ pe familie) influențează nivelul de importanță atribuit siguranței și a încrederii în calitatea alimentelor. Aceeași autori arată că cei care provin din medii avantajate consideră de două ori mai importantă înțelegerea informațiilor de pe etichetele alimentare decât cei care provin din medii mai puțin avantajate. Statutul de fumător sau de sportiv (Satia, Galanko și Neuhouser, 2005), beneficiile aduse de inovațiile tehnologice din domeniul alimentar (Worsley, 2003), sunt alți factori care influențează frecvența de citire a informațiilor de pe etichetă. Studiile arată că frecvența citirii etichetelor de pe produsele alimentare se corelează cu atitudinea negativă a unor consumatori (Kristal et al., 1998), lipsa încrederii în informațiile de pe etichete (Soo-Jiuan și Khai-Ling, 2007) și o desconsiderare a importanței acestor informații (Smith, Taylor and Stephen, 2000).
1.2. Percepția asupra corectitudinii informațiilor de pe etichetă
Soo-Jiuan și Khai-Ling (2007) arată că lipsa încrederii în informațiile de pe etichete influențează citirea acestora. Numărul mare de articole din presă care subliniază diferenţa calitativă a multor produse alimentare comercializate sub aceleaşi denumiri în Estul comparativ cu Vestul Europei duce la scăderea încrederii românilor în informațiile de pe etichete (Scărișoreanu, 2016). Pe de altă parte, necitirea etichetelor deci, neacordarea importanței cuvenite datei de expirare a alimentelor, este unul din cele mai frecvent întâlnite motive pentru toxiinfecțiile alimentare (Agri-Food and Veterinary Authority, 2015).
La nivel global, studiile consultate (tabel nr. 1) arată că persoanele care locuiesc în Australia și Noua Zeelandă au o mai mare încredere în informațiile regăsite pe etichetă decât cele care locuiesc în Uniunea Europeană (UE). Pe de altă parte, aceleași studii arată că mulți consumatori nu înțeleg informațiile de pe etichete (cazul Suediei) sau au o încredere scăzută în acestea (cazul Tailandei). La nivelul UE, se pare că cea mai mare încredere în informațiile de pe eticheta produselor alimentare o au italienii, slovacii și portughezii, la polul opus aflându-se olandezii, nemții și slovenii (figura nr. 1). România se află la mijloc, exact la media UE 12, situându-se mai degrabă între optimiștii Europei în ceea ce privește încrederea în informațiile înscrise pe etichetele produselor alimentare.
Siguranţa alimentară în contextul Uniunii Europene AE
Vol. 20 • Nr. 47 • Februarie 2018 73
Tabel nr. 1: Încrederea în informațiile de pe etichetă
Autori Țara în care
s-a desfășurat studiul
Număr de persoane chestionate
Tip de anchetă
Încrederea în informațiile de pe etichete
Riley et al., 2016
Australia 3005 Sondaj 72.5% au încredere totală sau parțială în informațiile de pe etichetă.
Gorton et al., 2009
Noua Zeelandă 1525 Sondaj 69% au încredere totală sau parțială în informațiile de pe etichetă.
Wongprawmas și Canavari,
2015
Tailanda 345 Sondaj Încredere mică în reglementările legale obligatorii.
Bosman et al., 2014
Africa de Sud 1997 Sondaj Nivel neutru de încredere.
Buzby și Ready
Statele Unite ale Americii
1069 Sondaj 55,9% au încredere totală sau parțială în informațiile de pe etichetă.
Svederberg și Wendin, 2011
Suedia 30 Interviu
Majoritatea consumatorilor au încredere în informațiile de pe etichetă, deși mulți dintre ei nu înțeleg pe deplin mesajul.
Ipsos & London
Economics, 2013
EU 27 + NO*
19260 Interviu
58% au încredere, 32% nu au încredere în informațiile regăsite pe etichetă.
EU 15**
57% au încredere, 32% nu au încredere în informațiile regăsite pe etichetă.
EU 12*** 61% au încredere, 30% nu au încredere în informațiile regăsite pe etichetă.
*25 de țări ale UE și Norvegia - cu excepția Maltei și Ciprului ** țări care au devenit membre ale UE înainte de 1 mai 2014 *** țări care au devenit membre ale UE după 1 mai 2014
Figura nr. 1: Nivelul de încredere în informațiile de pe etichete (UE + Norvegia)
Sursa: Adaptare după Ipsos & London Economics, 2013
AE Încrederea consumatorilor din zona metropolitană Cluj-Napoca, în sistemul de etichetare al alimentelor
74 Amfiteatru Economic
2. Metodologia cercetării
Pentru a afla factorii care pot influența nivelul de încredere al consumatorilor în
informațiile de pe etichetele produselor alimentare, autorii au realizat o cercetare
exploratorie pilot, pe baza unui chestionar. Fundamentarea teoretică a anchetei s-a realizat
prin activități de culegere, analiză și sortare a informațiilor din literatura de specialitate,
după relevanța lor pentru studiul nostru.
Chestionarul a fost conceput de către autori, în urma studierii conținutului
anchetelor utilizate în alte cercetări de acest gen și a operaționalizării principalelor concepte
care stau la baza studiului și la formularea interogațiilor cercetării. Chestionarul a fost
promovat online, pe rețelele de socializare, în special pe Facebook. Aici au fost selectate
atributele celor care aveau să răspundă: persoane cu vârsta de peste18 ani, indiferent de
gen, din Cluj-Napoca și a celor din jurul acestuia (a fost selectată o rază de 15 km în jurul
orașului). Taxa aferentă promovării chestionarului a fost de 100 de lei (aprox. 23 euro),
timp de 14 zile (5-19 august, 2017). Numărul de persoane la care a apărut pe pagina de
Facebook sondajul nostru a fost de 8320, fiind distribuit (share) mai departe de alte 141 de
persoane. Astfel, rata de răspuns a fost de 4,71%. Astfel, numărul total de persoane care au
completat chestionarul este de 392. Nivelul de încredere pentru determinarea eșantionului a
fost considerat 95% iar intervalul de încredere +/-5%. Populația cercetată este cea a zonei
metropolitane Cluj-Napoca.
Chestionarul a fost proiectat astfel încât să răspundă obiectivelor studiului nostru:
întrebare filtru, legată de citirea informațiilor de pe etichetă. Cei care au răspuns că
nu citesc niciodată informațiile de pe etichetă (12 persoane), au fost rugați să răspundă doar
întrebărilor legate de atributele personale, demografice și socioeconomice. Răspunsurile
acestora sunt de interes pentru a afla care sunt caracteristicile celor care nu citesc eticheta.
Restul, 380 de persoane, au fost rugate să răspundă tuturor întrebărilor din chestionar;
atributele personale, demografice și socioeconomice ale respondenților au fost
deduse pe baza răspunsurilor legate de gen, vârstă, percepția proprie asupra greutății, nivel
de educație, categoria de venit lunar (pe familie), dacă respondentul e fumător/nefumător,
dacă face sport, numărul de copii sub 5 ani pentru care se cumpără produse alimentare și
numărul de copii cu vârsta între 6-18 ani pentru care se cumpără produse alimentare;
nivelul de încredere al consumatorului, în informațiile de pe etichetele produselor
alimentare, s-a realizat pe baza răspunsurilor la întrebările: ați suferit vreodată de
toxiinfecție alimentară (datorată unui produs cumpărat, din magazin)?, cel mai des
cumpărați alimente autohtone, produse în UE sau produse în alte țări decât UE, considerați
reale, informațiile pe care le găsiți pe etichetă?, considerați benefice inovațiile din domeniul
alimentar, cum considerați produsele alimentare comercializate în România, față de cele
comercializate în UE?
Interpretarea chestionarului s-a realizat cu ajutorul SPSS 21. Dincolo de analiza
descriptivă, menită să ofere imaginea de ansamblu asupra factorilor care influențează
nivelul de încredere al consumatorului în informațiile de pe etichetele produselor
alimentare, autorii și-au propus să studieze nivelul de asociere între încrederea în etichetare
și frecvența de citire a informațiilor și anumite caracteristici demografice și
socioeconomice.
Tabelul nr. 2 relevă caracteristicile respondenților studiului nostru. Dintre cele
392 de persoane care au completat chestionarul, 12 persoane (3,06 %) nu citesc eticheta
niciodată, persoanele de gen feminin citesc cu o frecvență mai mare informațiile de pe
etichetă decât bărbații, vârsta medie a persoanelor care nu citesc etichetele niciodată este
Siguranţa alimentară în contextul Uniunii Europene AE
Vol. 20 • Nr. 47 • Februarie 2018 75
mai mare decât a persoanelor care citesc cel puțin foarte rar aceste informații iar
absolvenții de facultate citesc etichetele întotdeauna în procentul cel mai mare.
Tabel nr. 2: Caracteristicile respondenților
Nu citesc eticheta Citesc eticheta:
Foarte rar Uneori Foarte des Întodeauna
Caracteristici N=12 % N=380 %
Gen
Feminin 50 62,5 74,3 78 80
Masculin 50 37,5 25,7 22 20
Vârstă
Media (vârstă) SD 38,58 ±19,322 31,61 ±11,787
Nivel de educație
Liceu 25 43,8 37,5 19,5 30,8
Facultate 33,3 41,7 43,1 39 52,3
Masterat 33,3 12,5 13,9 26,8 15,4
Doctorat 8,3 2,1 5,6 14,6 1,5
Venit lunar (familie)
≤ 1500 lei 8,3 29,2 20,8 10,6 24,6
1501-3000 lei 41,7 43,8 33,3 26 27,7
3001-6000 lei 16,7 20,8 27,1 39 33,8
60001-10000 lei 33,3 4,2 12,5 16,3 12,3
> 10000 lei 0 2,1 6,2 8,1 1,5
Greutatea
Sub-ponderală 0 4,2 4,2 6,5 3,1
Normală 58,3 75 77,1 66,7 81,5
Supra-ponderală 41,7 20,8 18,8 26,8 15,4
Fumător
Da 41,7 37,5 31,9 28,5 30,8
Nu 58,3 62,5 68,1 71,5 69,2
Număr de copii cu vârsta ≤ 5 ani, pentru care se cumpără alimente
0 75 91,7 82,6 68,3 83,1
≥1 25 8,3 8,4 31,7 16,9
Număr de copii cu vârsta ≥ 6 ani, pentru care se cumpără alimente
0 75 83,3 74,3 69,1 75,4
≥1 25 16,7 25,7 30,9 24,6
Primul obiectiv al studiului nostru, investigarea legăturii între anumiți factori
culturali și socio-economici și frecvența de citire a informațiilor de pe etichetă, s-a realizat
prin testarea ipotezelor:
H1 - Informațiile incluse obligatoriu pe etichetele produselor alimentare sunt
percepute ca fiind mai importante de către persoanele de gen feminin față de bărbați;
H2 - Persoanele care cumpără produse alimentare pentru copii sub 5 ani, citesc într-o
pondere mai mare informațiile de pe etichetă decât cele care cumpără produse pentru copii
cu vârsta între 6-18 an.
De asemenea, s-a efetuat testarea legăturii între vârstă și frecvența de citire a
informațiilor de pe etichetă, a legăturii între educație și venit și frecvența de citire a
informațiilor de pe etichetă (metodele utilizate au fost analiza reziduurilor și valoarea Chi
Pearson).
AE Încrederea consumatorilor din zona metropolitană Cluj-Napoca, în sistemul de etichetare al alimentelor
76 Amfiteatru Economic
Pentru prima ipoteză (H1), răspunsurile legate de importanța datelor incluse în
mod obligatoriu pe etichetă, au fost supuse unor teste. Pentru testul de consistență, autorii
au utilizat coeficientul alfa (α) a lui Cronbach (α =0,821, deci α >0,7), corelația Kaiser-
Meyer-Olkin Measure (KMO) și testul Bartlett al sfericităţii (tabel nr. 3) (Dabija și Băbuț,
2013). Literatura de specialitate indică o bună adecvare a eșantionului în cazul în care
valoarea KMO >0,5 și poate fi continuată analiza factorială dacă KMO>0,7 (Hair et al.,
1995). Toate aceste teste indică un nivel bun de consistență a datelor.
Tabel nr. 3: Comunalitatea: KMO și testul Bartlett's Kaiser-Meyer-Olkin măsură globală de adecvare a eşantionării ,812
Testul de sfericitate Bartlett
Aprox. Chi-Square 1129,264
df 45
Sig. ,000
Dintre cei 11 itemi inițiali, denumirea produsului nu a atins pragul minim de
extracție (0,500), ca atare, a fost eliminat. Pentru ceilalți factori, prezentăm mai jos aceste
valori (tabel nr. 4):
Tabel nr. 4: Valori pentru componentele principale,
date incluse în mod obligatoriu pe etichetă Inițial Extras
Lista ingredientelor 1,000 ,769
Substanțele care provoacă alergii sau intoleranță 1,000 ,546
Cantitatea anumitor ingrediente sau categorii de ingrediente 1,000 ,701
Cantitatea netă de produs alimentar 1,000 ,539
Data durabilității minimale sau data-limită de consum 1,000 ,756
Condițiile speciale de păstrare și/sau condițiile de utilizare 1,000 ,696
Numele sau denumirea comercială și adresa operatorului/importatorului 1,000 ,587
Țara de origine 1,000 ,576
Instrucțiuni de utilizare 1,000 ,506
Ambalajul este reciclabil 1,000 ,515
Notă: Metoda de extracție: Analiza componentelor principale
Sursa: Regulamentul (UE) nr. 1169/2011
A fost preferat acest tip de analiză deoarece datele inițiale, de plecare, sunt
asociate de o manieră medie-ridicată iar metoda principalelor componente ne permite o
reducere a dimensiunilor cu o minimă pierdere de informații (Cramer și Howitt, 2010).
Pentru al doilea obiectiv, percepția corectitudinii informațiilor de pe etichetă, au
fost luate în considerare răspunsurile la întrebările: considerați reale informațiile pe care le
găsiți pe etichetă?, ați suferit vreodată de toxiinfecție alimentară (datorată unui produs
cumpărat din magazin)? și cel mai des cumpărați alimente autohtone, produse în UE sau
produse în alte țări decât UE.
Ultimul obiectiv, percepția asupra beneficiilor tehnologice din domeniul alimentar
a fost realizat utilizând metoda încrucișării rezultatelor, iar prin aflarea valorii reziduale și
teste Chi Square se studiază legătura acestora (a beneficiilor) cu vârsta și venitul.
Siguranţa alimentară în contextul Uniunii Europene AE
Vol. 20 • Nr. 47 • Februarie 2018 77
3. Rezultate și discuții
3.1. Factori socio-economici și frecvența de citire a informațiilor de pe etichetă
Studiul literaturii (Ekici, 2004; FSANZ, 2008; Meyer et al., 2012; Taylor et al.,
2012; Tonkin et al., 2016), arată că diferitele caracteristici cum sunt: locația de cumpărare a
alimentelor (supermarket, piața agricultorilor), prezența unor cerințe dietetice specifice
(alergie), gen, vârstă, educație și venituri sunt elemente care influențează încrederea în
informațiile găsite pe etichete.
Genul
Rezultatele din tabelul nr. 2 arată că bărbații sunt mai puțin interesați de
informațiile de pe etichetă, 37,5 % citind-o foarte rar, 25,7% uneori, 22% des și doar 20%
întotdeauna. Rezultatele nu sunt diferite față de alte studii, care arată că femeile citesc și
sunt influențate într-un număr mult mai mare etichetele decât bărbații (Ekici, 2004; Peters-
Texeira și Badrie, 2005; Rasberry et al., 2007; FSANZ, 2008; Food Safety, 2009; Taylor et
al. 2016; Meyer et al., 2012; Tonkin et al., 2016).
Pentru ipoteza H1 - Informațiile incluse obligatoriu pe etichetele produselor
alimentare sunt percepute ca fiind mai importante de către persoanele de gen feminin față
de bărbați - s-a derulat inițial Analiză Factorială Exploratorie (EFA) pentru cei 11 itemi
constituiți din informațiile incluse obligatoriu de etichetele produselor alimentare.
În urma rulării procedurii de EFA – metoda principalelor componente, au rezultat
trei factori, cu o pondere diferită în explicația varianței (tabel nr. 5), evidențiați prin metoda
de rotație Varimax. Un prim factor general, care explică aproximativ 40% din varianță și în
a cărui componență intră toți cei 10 itemi, cu încărcarea factorilor între 0,448 și 0,713 (tabel
nr. 6). Alți doi factori, care explică fiecare circa 11% din varianță și care sunt determinați
de itemi precum 1) durata limită pentru consum și condițiile speciale de păstrare sau 2)
reciclabilitatea ambalajului.
Tabel nr. 5: Varianța totală
Componente
Valori proprii inițiale Extraction Sums of Squared
Loadings
Total % din
varianță
Cumulativ
% Total
% din
varianță
Cumulativ
%
1 3,928 39,285 39,285 3,928 39,285 39,285
2 1,099 10,991 50,275 1,099 10,991 50,275
3 1,063 10,633 60,908 1,063 10,633 60,908
Notă: Metoda de extracție: Analiza componentelor principale
Explicații: 1=Lista ingredientelor, 2=Substantele care provoaca alergii sau intoleranța, 3= Cantitatea
anumitor ingrediente sau categorii de ingrediente
Tabel nr. 6: Matricea rotației componentelor
Componente 1 2 3
Ambalajul este reciclabil 0,695
Țara de origine 0,676
Instrucțiuni de utilizare 0,661
Numele sau denumirea comercială și adresa operatorului sau a
importatorului 0,658
Cantitatea anumitor ingrediente sau categorii de ingrediente 0,704
AE Încrederea consumatorilor din zona metropolitană Cluj-Napoca, în sistemul de etichetare al alimentelor
78 Amfiteatru Economic
Componente 1 2 3
Lista ingredientelor 0,845
Cantitatea neta de produs alimentar 0,510
Substanțele care provoacă alergii sau intoleranță 0,532
Condițiile speciale de păstrăre si/sau condițiile de utilizare 0,736
Data durabilității minimale sau data-limită de consum 0,857
Notă: Metoda de extracție: Analiza componentelor principale
Explicații: 1=Lista ingredientelor, 2=Substantele care provoaca alergii sau intoleranța, 3= Cantitatea
anumitor ingrediente sau categorii de ingrediente
Pentru a testa ipoteza, s-a utilizat în analiză, doar primul factor, acesta explicând
aproape 40% din varianța datelor. Pentru a putea testa diferența scorurilor medii ale acestui
factor în categoriile indicate în ipoteză, s-a testat normalitatea distribuției printr-un test
Shapiro-Wilk, ca asumpție a aplicării acestui test (Cramer și Howitt, 2010). Valoarea
statistică este 0,981, corespunzătoare unui nivel de semnificatie sig.<.001. Dar, analizând
diagrama Q-Q, am constatat linearitatea distribuției, ceea ce ne indică o distribuție normală.
Ca atare, s-a utilizat un test parametric, testul t pentru eșantioane independente
(Independent Samples T-test), pentru a testa diferențele dintre mediile factorului la nivelul
populaților, în funcție de gen.
Scorul populației de gen feminin este ,145, scor pozitiv asociat importanței mai
ridicate, iar cel al populației de gen masculin este -,436, scor negativ asociat unei
importanțe mai scăzute (tabel nr. 7). Așa cum reiese din tabelul nr. 8, valoarea t=5,062
(sig.<,001), fapt care ne permite să afirmăm că între cele două valori medii există o
diferență semnificativă statistic. Ca atare, respingem ipoteza nulă și acceptăm ipoteza
enunțată. Persoanele de gen feminin acordă o mai mare importanță informațiilor ce trebuie
incluse obligatoriu pe etichetă, spre deosebire de persoanele de gen masculin.
Tabel nr. 7: Statistici descriptive Genul N Media Deviația Standard Std. Eroare Medie
Factor
importanță
Feminin 285 ,1452724 ,92697983 ,05490955
Masculin 95 -,4358171 1,08619262 ,11144101
Tabel nr. 8: Testul t pentru eșantioane independente
Test Levene Testul t pentru egalitatea mediilor
F Sig. F Sig. F Sig. F 95% Conf. Int.
Lower Lower
Factor
importanță
1 ,922 ,338 5,062 378 ,000 ,581 ,115 ,355 ,807
2 4,677 142,404 ,000 ,581 ,124 ,336 ,827
Notă: 1= Equal variances assumed, 2= Equal variances not assumed
Rezultatele noastre se aseamănă cu cele ale altor autori iar explicațiile pornesc de la
faptul că femeile sunt cele care fac cumpărături într-un număr mai mare decât bărbații, sunt
mai interesate de aspectul fizic și de sănătate în special.
Vârsta
În studiul nostru, media vârstei celor care nu citesc niciodată eticheta este cu
aproximativ 7 ani mai mare decât a celor care o citesc (tabelul nr. 2). Studiile anterioare au
arătat că persoanele tinere și mature citesc într-un număr mult mai mare etichetele
Siguranţa alimentară în contextul Uniunii Europene AE
Vol. 20 • Nr. 47 • Februarie 2018 79
produselor decât vârstnicii (peste 65 de ani) (Bender și Derby, 1992; Mannell et al., 2007).
Și în cazul nostru observăm asocierea dintre cele două variabile (tabel nr. 9), prin valorile
reziduale ajustate peste 2, iar valoarea Chi Pearson are semnificația asimptotică (2-sided)
sub 0.05 (tabel nr. 9).
Tabel nr. 9: Valorile reziduale ajustate și teste Chi Square pentru încrucișarea
rezultatelor: vârsta și frecvența de citire a informațiilor de pe etichetă
Vârsta
18-25 ani 19-35 de ani 36-45 de ani 46-65 de ani peste 65
de ani
Citiți
informațile
de pe
etichetă?
Niciodată -,9 ,7 -,5 -,5 4,0
Foarte rar 4,5 -1,0 -2,9 -1,5 ,2
Uneori 3,1 1,5 -3,3 -2,2 -,5
Foarte des -4,7 1,4 4,3 ,2 -1,8
Întotdeauna -1,7 -3,2 1,6 4,2 ,9
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2-sided)
Pearson Chi-Square 93,940 16 ,000
Likelihood Ratio 87,333 16 ,000
Linear-by-Linear Association 28,841 1 ,000
N of Valid Cases 392
Educația și venitul
Datele din studiul nostru arată că odată cu numărul de ani petrecuți în
învățământul formal, crește și frecvența de citire a informațiilor de pe etichetă. Prin
încrucișarea rezultatelor date de nivelul de educație și frecvența de citire a informațiilor de
pe etichetă, observăm o asociere între cele două variabile. Valorile reziduale ajustate sunt
peste 2, iar valoarea Chi Pearson are semnificația asimptotică (2-sided) sub 0,05.
În ceea ce privește nivelul de educație și venitul, cele mai multe studii arată că
indivizii cu un venit mai mic sau cu un nivel de educație inferior, vor fi mai puțin interesați
de informațiile de pe etichetă datorită faptului că nu le înțeleg (Blitstein și Evans, 2006).
Rezultatele din studiul nostru sunt similare cu studiile găsite în literatură. Astfel, în ordinea
procentelor acumulate, citesc foarte rar eticheta sau niciodată respondenții absolvenți de
liceu, (19,7%), facultate (14,3%), masterat (13,7%) și doctorat (6,8%). Pe de altă parte
respondenții care citesc des sau întodeauna eticheta, în ordinea interesului acordat sunt:
absolvenții de doctorat (65,5%), de masterat (58,9%), de facultate (48,8%) și liceu (36,1%).
Influența copiilor sub 5 ani asupra frecvenței de informare citind etichetele
Chiar dacă nu au fost găsite date, la nivel de studiu al literaturii de specialitate,
despre existența unor diferențe între frecvența de informare a celor care fac cumpărături
pentru copii sub 5 ani față de cei care cumpără produse pentru copii cu vârsta între 6-18 ani,
experiența personală, ne indică acest fapt. Astfel, s-a formulat ipoteza: H2 Persoanele care
cumpără produse alimentare pentru copii sub 5 ani, citesc într-o pondere mai mare
informațiile de pe etichetă decât cele care cumpără produse pentru copii cu vârsta între 6-
18 ani.
Observăm că cei care declară că citesc informațiile de pe etichetă foarte des
(utilizând analiza reziduurilor), înregistrează diferențe semnificative în cazul în celor care
nu fac cumpărături pentru copii (valoarea reziduală= -3,7) și a celor care fac cumpărături
AE Încrederea consumatorilor din zona metropolitană Cluj-Napoca, în sistemul de etichetare al alimentelor
80 Amfiteatru Economic
pentru copii cu vârsta cuprinsă între 0 și 5 ani (valoarea reziduală= 3,5). Valoarea Chi
Pearson=21,342 cu semnificația asimptotică (2-sided) 0,011, indică existența unei asocieri
semnificative din punct de vedere statistic. Rezultatele indică respingerea ipotezei nule și
confirmarea ipotezei enunțate. Explicațiile pornesc, probabil, de la grija maternă pentru o
hrănire cât mai sănătoasă și merg până la numărul mare de articole și programe care
accentuează importanța informării părinților, cum altfel decât prin citirea etichetelor
(Lenihan, 2005).
Fumători versus sportivi
La fel ca în alte studii (Satia, Galanko and Neuhouser, 2005), mai puțin interesați
de informațiile de pe etichetă, sunt supra-ponderalii și fumătorii (tabel nr. 2). În cazul
nostru, se pare că statutul de fumător sau sportiv nu influențează și frecvența de citire a
informațiilor de pe etichetă. Explicațiile provin din faptul că în cazul eșantionului nostru,
cei mai mulți fumători sunt și absolvenți de studii superioare (43,5% - facultate, 21%
masterat și 9,2% doctorat, iar odată cu educația crește și frecvența de citire a informațiilor
de pe etichetă.
3.2. Percepția asupra corectitudinii informațiilor de pe etichetă
Percepția asupra corectitudinii informațiilor de pe etichetă
Dintre cei 392 de respondenți care au răspuns invitației noastre de a completa un
chestionar, 42,6% consideră reale informațiile de pe etichetă, 28,8% nu le consideră reale
iar 25,5% nu știu sau nu răspund. 3,1% sunt reprezentați de cei care nu au răspuns acestei
întrebări (cei care nu citesc niciodată informațiile de pe etichetă). Există o asociere între
rezultatele la acestă întrebare și nivelul de înțelegere al informațiilor de pe etichete. Prin
analiza reziduurilor observăm diferențe semnificative între cei care înțeleg rar informațiile
de pe etichetă și au încredere în informațiile de pe etichetă (valori reziduale=-2,0) și cei
care deși înțeleg rar informațiile de pe etichetă, nu au încredere în acestea (valori
reziduale=2,5). Valoarea Chi Pearson=20,659 cu semnificația asimptotică (2-sided) 0,008,
indică existența unei asocieri semnificative din punct de vedere statistic.
Rezultatele noastre sunt diferite de studiul făcut la nivelul UE care arată că
încrederea românilor în informațiile de pe etichetele produselor alimentare era la 61%, în
2013 (Ipsos & London Economics, 2013). Motivele pot fi multiple, pornind de la
dezvăluirile din media (din ultimii ani) privind neadevărurile de pe etichetele până la faptul
că un procent mic înțelege limbajul tehnic de pe lista de ingrediente sau scandalurile
alimentare din trecut.
Legătura dintre frecvența de citire a etichetelor și toxiinfecțiile alimentare
28,7% dintre respondenții care citesc etichetele produselor alimentare, au suferit
de toxiinfecție alimentară, datorată unui produs cumpărat și etichetat, din magazin. Unul
din cele mai frecvent întâlnite motive pentru toxiinfecțiile alimentare este consumul de
alimente expirate (Agri-Food and Veterinary Authority, 2015). Încercând să aflăm existența
unei legături între frecvența de citire și percepția realității asupra informațiilor de pe
etichetă, am realizat o încrucișare a rezultatelor celor două întrebări. Rezultatele (valori
reziduale sub 2) indică lipsa asocierii între cele două variabile.
Respondenții studiului nostru nu acordă o importanță foarte mare datelor privind
data de expirare a alimentelor, deci probabil, se bazează pe corectitudinea vânzătorilor care
Siguranţa alimentară în contextul Uniunii Europene AE
Vol. 20 • Nr. 47 • Februarie 2018 81
sunt obligați să retragă din comerț produsele expirate. Totuși, trebuie să luăm în considerare
și faptul că majoritatea respondenților sunt absolvenți de studii superioare, cu venituri peste
medie, care cel mai probabil își cumpără produsele alimentare din magazine/
supermarketuri, locuri în care se acordă o atenție deosebită siguranței alimentare.
Încrederea în produsele alimentare, în funcție de țara de proveniență
Cei mai mulți respondenți (56,8%) preferă produsele alimentare autohtone, 41,4%
produsele din UE iar 2,1% preferă produse din alte țări decât UE sau România. Peste
jumătate dintre respondenți (52,1%) consideră că produsele comercializate în România sunt
mai slabe calitativ decât cele comercializate în UE. Explicația pentru procentul mare de
respondenți care consideră acest lucru, se leagă în primul rând de numărul mare de articole
din presă care subliniază diferenţa calitativă a multor produse alimentare comercializate sub
aceleaşi denumiri în Est comparativ cu Vestul Europei (Scărișoreanu, 2016).
3.3. Percepția consumatorilor asupra beneficiilor tehnologice din domeniul alimentar
Atunci când au fost întrebați despre beneficiile pe care le-au adus inovațiile
tehnologice în domeniul alimentar, cei mai mulți au spus că le consideră neutre (66,1%),
25,3% deloc benefice și doar 8,7% le consideră benefice. Utilizând metoda încrucișării
rezultatelor, aflarea valorii reziduale și teste Chi Square, observăm existența unei legături
între vârstă și percepția asupra beneficiilor aduse de tehnologie. Practic, odată cu depășirea
vârstei de 65 de ani, respondenții consideră tot mai puțin benefice inovațiile tehnologice în
domeniul alimentar (valorile reziduale ajustate=2,8, iar valoarea Chi Pearson=10,862).
Vârstnicii sunt mai puțin încrezători în bunele intenții ale producătorilor decât tinerii, lucru
demonstrat de alte studii (Worsley, 2003). O altă legătură observată, este cea între venitul
pe familie și percepția asuprea beneficiilor inovațiilor tehnologice. Practic, veniturile mici
(sub 3000 lei lunar/familie) sunt corelate cu încrederea în beneficiile tehnologice (valorile
reziduale ajustate=2,6 pentru cei cu venituri de sub 1500 lei și 2 pentru cei cu venituri între
1501 și 3000 lei, iar valoarea Chi Pearson=13,829 cu semnificația asimptotică (2-sided)
0,086.
Concluzii
Frecvența de citire a informațiilor de pe etichetă este influențată de vârsta tânără,
numărul de ani petrecuți în învățământul formal și venitul ridicat. Se pare că, în momentul
în care consumatorii citesc aceste informații, sunt interesați în cea mai mare măsură de lista
ingredientelor, substanțele care provoacă alergii sau intoleranță și cantitatea anumitor
ingrediente sau categorii de ingrediente. Persoanele de gen feminin acordă o mai mare
importanță informațiilor ce trebuie incluse obligatoriu, prin lege, pe etichetă, spre
deosebire de persoanele de gen masculin. Pentru prima dată, s-a realizat o defalcare a
percepției consumatorilor, în funcțe de vârsta copiilor pentru care se cumpără produse
alimentare. Practic, din acest punct de vedere, observăm că cel mai frecvent citesc
etichetele cei care fac cumpărături pentru copii sub 5 ani, urmați de cei care fac cumpărături
pentru copii de 6-18 ani, iar la final, cel mai puțin interesați de informațiile de pe etichetă
sunt cei care nu fac cumpărături și pentru copii. O posibilă explicație a acestui fenomen
poate consta în faptul că în centrul interesului celor care fac cumpărături pentru copii sub 5
ani, se află hrănirea sănătoasă și cât mai adecvată a copiilor.
AE Încrederea consumatorilor din zona metropolitană Cluj-Napoca, în sistemul de etichetare al alimentelor
82 Amfiteatru Economic
Rezultatele noastre (obținute prin analiza datelor primare și secundare), indică o
scădere a încrederii în informațiile de pe etichetă (de la 61% în 2013, într-un studiu Ipsos
& London Economics, la 42,6%, în studiul nostru). Motivele, cel mai probabil, sunt legate
de scandalurile din mass-media, privind calitatea inferioară a produselor comercializate în
România față de cele din UE și a limbajului tehnic, greu de înțeles pentru majoritatea, fără
studii de specialitate. Practic, peste jumătate dintre respondenți consideră că produsele
comercializate în România sunt mai slabe calitativ decât cele comercializate în UE.
Observăm astfel că o scădere a a încrederii în informațiile de pe etichetă, poate duce
(conform surselor de date secundare amintite în lucrare) la scăderea frecvenței de citire a
informațiilor de pe etichetă și, în final, poate influența în mod negativ sănătatea
consumatorilor.
Un element important în informarea consumatorilor îl reprezintă percepția asupra
beneficiilor tehnologice în domeniul alimentar. Vârstnicii și cei cu venituri mari, sunt cel
mai puțin încrezători în beneficiile pe care le aduc inovațiile tehnologice.
Limitele cercetării noastre se corelează cu lipsa resurselor financiare necesare
accesării unor studii (analize realizate de organisme private) și promovării chestionarelor.
Studiul nostru ar fi putut lua în considerare și alți factori ca percepția asupra beneficiilor
aduse de inovațiile tehnologice în domeniul alimentar, defalcate pe anumite categorii (spre
exemplu, produse alimentare modificate genetic sau hrănirea animalelor crescute pentru
carne). Conștientizând și asumându-ne limitele de mai sus, ne propunem continuarea
cercetării, practic trecerea de la o cercetare exploratorie pilot, realizată pe locuitorii
metropolei Cluj-Napoca, la o cercetare realizată la nivel național. Un astfel de studiu va lua
în considerare și alți factori precum tradițiile zonei, preferințele în alegerea locului de
cumpărare al alimentelor și beneficiile aduse de tehnologie în industria alimentară, arătând
existența sau inexistența unor diferențe între diferitele regiuni ale țării.
Rezultatele acestui studiu sunt utile firmelor și instituțiilor care se ocupă de
siguranța alimentară. Acestea, prin programe create special (la fel cum există și în alte țări,
pentru cei care nu se informează, în cazul nostru discutând despre bărbați, vârstnici și cei
fără studii formale), pot îmbunătăți frecvența de citire și încrederea în informațiile de pe
etichetă. Subliniem astfel, că informarea consumatorilor nu poate fi îndeplinită cu succes
dacă aceștia, nu citesc sau nu au încredere în informațiile găsite pe etichete.
Bibliografie
Agri-Food and Veterinary Authority, 2015. Reading Food Labels The Complete Guide.
[pdf] Available at: <https://www.healthhub.sg/sites/assets/Assets/PDFs/HPB/Foo
d/FINAL%20Food_label_brochure_English-pr-E.pdf> [Accessed 11 August 2017].
Alsaddah, A., 2014. How does knowledge and utilization of nutrition labels differ among
international and non-international college students. A thesis submitted to the Kent
State University College of Education, Health, and Human Services. [online] Available
at: <https://etd.ohiolink.edu/!etd.send_file?accession=kent141591402 8&dispos
ition=inline> [Accessed 10 August 2017].
Batrinou, A.M., Spiliotis, V. and Sakellaris, G., 2008. Acceptability of genetically modified
maize by young people. British Food Journal, 110(3), pp.250-259.
Siguranţa alimentară în contextul Uniunii Europene AE
Vol. 20 • Nr. 47 • Februarie 2018 83
Bender, M.M. and Derby, B.M., 1992. Prevalence of reading nutrition and ingredient
information on food labels among adult Americans: 1982-1988. Journal of Nutrition
Education, 24(6), pp.292-297.
Bildtgard, T., 2008. Trust in food in modern and late-modern societies. Social Science
Information, 47(1), pp.99-128.
Blitstein, J.L. and Evans, W.D., 2006. Use of nutrition facts panels among adults who make
household food purchasing decisions. Journal of Nutrition Education and Behavior,
38(6), pp.360-364.
Bosman, M. J., Van der Merwe, D., Ellis, S. M., Jerling, J. C. and Badham, J., 2014. South
African adult metropolitan consumers' opinions and use of health information on food
labels. British Food Journal, 116(1), pp.30-43.
Brand, A. and Ellerton, A., 1989. Report on Hormone Treated Meat. Brussels: Club de
Bruxelles.
Caswell, J.A. and Joseph, S., 2008. Consumer demand for quality: major determinant for
agricultural and food trade in the future? Journal of International Agricultural Trade
and Development, 4(1), pp.99-116.
Cleeland, B., 2009. The Bovine Spongiform Encephalopathy (BSE) Epidemic in the United
Kingdom, International Risk Governance Council. [pdf] Available at:
<http://irgc.org/wp-content/uploads/2012/04/BSE_full_case_study_web1.pdf>
[Accessed 24 August 2017].
Ipsos and London Economics Consortium, 2013. Consumer market Study on the
functioning of voluntary food labelling schemes for consumers in the European Union
EAHC/FWC/2012/8604. [pdf] Available at: <http://ec.europa.eu/consumer
s/consumer_evidence/market_studies/food_labelling/docs/final_report_food_labelling_
scheme_full_en.pdf> [Accessed 10 August 2017].
Cramer, D. and Howitt, D., 2010. Introducere în SPSS pentru psihologie. Versiunea 16.
2nd ed. Iași: Polirom.
Dabija, D.C. and Băbuț, R., 2013. An approach to sustainable development from tourists`
perspective. Empirical evidence in Romania. Amfiteatru Economic, 15(7), pp.439-455.
Ekici, A., 2004. Consumer trust and distrust in the food system: some implications for the
debates on food biotechnologies. In: B.E. Kahn and M.F. Luce (Eds.). Advances in
Consumer Research. Association for Consumer Research. pp.555-563. [online]
Available at: <http://www.acrwebsite.org/volumes/v31/acr_vol31_134.pdf> [Accessed
11 August 2017].
EuroCommerce & FoodDrinkEurope, 2011. Ghidul privind informarea consumatorilor cu
privire la produsele alimentare (Regulamentul CE 1169/2011). [pdf] Available at:
<http://www.anpc.gov.ro/anpcftp/interes_public/ghid_150226.pdf> [Accessed 25
August 2017].
Food Safety, 2009. A Research Study into Consumers’ Attitudes to Food Labelling. [online]
Available at: <https://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:w
7K2LKutI9EJ:https://www.fsai.ie/WorkArea/DownloadAsset.aspx%3Fid%3D8900+&
cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=ro> [Accessed 27 August 2017].
AE Încrederea consumatorilor din zona metropolitană Cluj-Napoca, în sistemul de etichetare al alimentelor
84 Amfiteatru Economic
FSANZ, 2008. Consumer Attitudes Survey 2007: A Benchmark Survey of Consumers’
Attitudes to Food Issues. Food Standards Australia New Zealand. [online] Available at:
<https://www.foodstandards.gov.au/publications/documents/Consumer%20Attit
udes%20Survey.pdf > [Accessed 10 August 2017].
GAIN Report, 2002. Germany Organic Products Nitrofen Found in Organic Livestock
Products and Feeds. [pdf] Available at: <https://apps.fas.usda.gov/gainfiles/200206
/145683789.pdf>, [Accessed 4 September 2017].
Garretson, J.A. and Burton, S., 2000. Effects of nutrition facts panel values, nutrition
claims, and health claims on consumer attitudes, perceptions of disease-related risks,
and trust. Journal of Public Policy & Marketing, 19(2), pp.213-227.
Gorton, D., Mhurchu, C., Chen, M.H. and Dixon, R., 2009. Nutrition labels: a survey of
use, understanding and preferences among ethnically diverse shoppers in New Zealand.
Public Health Nutrition, 12(9), pp.1359-1365.
Gracia, A. and Magistris, T., 2016. Consumer preferences for food labeling: What ranks
first? Food Control, 61, pp.39-46.
Hair, J., Anderson, R.E., Tatham, R.L. and Black, W.C., 1995. Multivariate data analysis.
4th ed. New Jersey: Prentice-Hall Inc.
Harper, L., Souta, P., Ince, J. and Mckenzie, J., 2007. Food Labelling Consumer Research:
what Consumers Want. A Literature Review. Food Standards Agency, [online]
Available at: <https://pdfs.semanticscholar.org/6b59/07573ef98a02e41010592e
7853bbeb015cb6.pdf> [Accessed 2 August 2017].
Kristal, A. R., Levy, L., Patterson, R.E., Li, S.S. and White, E., 1998. Trends in food label
use associated with new nutrition labeling regulations. American Journal of Public
Health, 88(8) pp.1212-1215.
Lenihan, B., 2005. Food and Nutrition Guidelines for Pre-School Services. [online]
Available at: <http://health.gov.ie/wp-content/uploads/2014/03/Food-and-Nutrition-
Guidelines-for-Pre-School-Services.pdf> [Accessed 2 December 2017].
Lewis, J. and Weigert, A., 1985. Trust as a social reality. Social Forces, 63(4), pp.967-985
Liakopoulos, M. and Schroeder, D., 2003. Trust and functional foods. New products, old
issues. Poiesis and praxis, 2(1), pp.41-52.
Liljander, V., Polsa, P. and van Riel, A., 2009. Modeling consumer responses to an apparel
store brand: Store image as a risk reducer. Journal of Retailing and Consumer
Services,16(4), pp.281-290.
Mannell, A., Brevard, P., Nayga, R.Jr., Combris, P., Lee, R. and Gloeckner, J., 2006.
French consumers’ use of nutrition labels. Nutrition & Food Science, 36(4), pp.159-
168.
McCluskey, J. J. and Loureiro, M., 2003. Consumer preferences and willingness to pay for
food labeling: a discussion of empirical studies. Journal of Food Distribution
Research, 34(3), pp.95-102.
Meyer, S.B., Coveney, J., Henderson, J., Ward, P.R. and Taylor, A.W., 2012. Reconnecting
Australian consumers and producers: identifying problems of distrust. Food Policy
37(6), pp.634-640.
Siguranţa alimentară în contextul Uniunii Europene AE
Vol. 20 • Nr. 47 • Februarie 2018 85
Moorman, C., 1996. A Quasi Experiment to Assess the Consumer and Informational
Determinants of Nutrition Information Processing Activities: The Case of the Nutrition
Labeling and Education Act. Journal of Public Policy and Marketing, 15(1), pp.28-44.
Moorman, R.M.Jr., Lipinski, D. and Savur, N., 1998. Consumers’ use of nutritional labels
while food shopping and at home. Journal of Consumer Affairs, 32, pp.106-120.
Peters-Texeira, A. and Badrie N., 2005. Consumers’ perception of food packaging in
Trinidad, West Indies and its related impact on food choices. International Journal of
Consumer Studies, 29, pp.508-514.
Poortinga, W. and Pidgeon, N.F., 2004. Trust, the asymmetry principle, and the role of
prior beliefs. Risk Analysis, 24(6), pp.1475-1486.
Rasberry, C.N., Chaney, B.H., Housman, J.M., Misra, R. and Miller P., 2007.
Determinants of nutrition label use among college students. American Journal of
Health Education, 38(2), pp.76-82.
Riley, M., Bowen, J., Krause, D., Jones, D. and Stonehouse, W., 2016. A survey of
consumer attitude towards nutrition and health statements on food labels in South
Australia. Foods in Health and Disease, 6(12), pp.809-821.
Roosen, J., 2003. Marketing of Safe Food through Labeling. Journal of Food Distribution
Research, 34(3), pp.77-82.
Satia, J.A., Galanko, J.A. and Neuhouser, M.L., 2005. Food nutrition label use is associated
with demographic, behavioral, and psychosocial factors and dietary intake among
African Americans in North Carolina. Journal of the American Dietetic Association
105(3), pp.392-402.
Scărișoreanu, M., 2016. Aceleaşi produse, calitate diferită în Est faţă de Vest. Ce consumă
românii şi ce spune Uniunea Europeană. [online] Available at:
<http://www.mediafax.ro/ economic/exclusiv-acel easi-produse-calitate-diferita-in-est-
fata-de-vest-ce-consuma-romanii-si-ce-spune-uniunea-europeana-16031831>
[Accessed 18 August 2017].
Smith, S.C., Taylor, J.G. and Stephen, A.M., 2000. Use of food labels and beliefs about
diet-disease relationships among university students. Public Health Nutrition, 3(2),
pp.175-182.
Soo-Jiuan, T. and Khai-Ling, T., 2007. Antecedents and consequences of skepticism toward
health claims: an empirical investigation of Singaporean consumers. Journal of Market
Communication, 13(1), pp.59-82.
Stenmarck, Å., Jensen, C., Quested, T. and Moates, G., 2016. Estimates of European food
waste levels. [online] Available at: <http://www.eufusions.org/phocadownload/
Publications/Estimates%20of%20European%20food%20waste%20levels.pdf>
[Accessed 28 August 2017].
Svederberg, E. and Wendin, K., 2011. Swedish consumers’ cognitive approaches to
nutrition claims and health claims. Food & Nutrition Research, 55(1). [online]
Available at: <http://doi.org/10.3402/fnr.v55i0.5929> [Accessed 21 August 2017].
Taylor, A.W., Coveney, J., Ward, P.R., Dal Grande, E., Mamerow, L., Henderson J. and
Meyer, S.B., 2012. The Australian Food and Trust Survey: Demographic indicators
associated with food safety and quality concerns. Food Control, 25(2), pp.476-483.
AE Încrederea consumatorilor din zona metropolitană Cluj-Napoca, în sistemul de etichetare al alimentelor
86 Amfiteatru Economic
Taylor, E., Meyer, S. B., Coveney, J., Webb, T. and Wilson, A.M., 2016. The process of
making trust related judgements through interaction with food labelling. Food Policy,
63, pp.1-11.
The European Food Information Council – EUFIC, 2017. Global Update on Nutrition
Labelling. [online] Available at: <http:/ /www.eufic.org/images/uploads/files/GUNL-
2017-exsummary.pdf> [Accessed 4 September 2017].
Tonkin, E., Meyer, S. B., Coveney, J., Webb, T. and Wilson, A.M., 2016. The process of
making trust related judgements through interaction with food labelling. Food
Policy, 63, pp.1-11.
Wongprawmas, R. and Canavari, M., 2017. Consumers’ willingness-to-pay for food safety
labels in an emerging market: The case of fresh produce in Thailand. Food Policy, 69,
pp.25-34.
World Health Organization, 2003. Obesity and overweight. Geneva: World Health
Organization. [online] Available at: <http://www.who.int/dietphysicalactivity
/media/en/ gsfsobesity.pdf> [Accessed 11 August 2017].
Worsley, A., 2003. Consumers’ personal values and sources of nutrition information.
Ecology of Food and Nutrition, 42(2), pp.129-151.
Zadek, S., Lingayah, S., and Forstater, M., 1998. Social Labels: Tools for Ethical Trade.
[online] Available at: <http://zadek.net/wp-content/uploads/2011/04/New-Econo mics-
Foundation_Social-Labels_Tools-for-Ethical-Trade_1998.pdf> [Accessed 25 August
2017].