Anul 1 Semiologie Medicala - Curs 11

  • Published on
    09-Feb-2018

  • View
    222

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

  • 7/22/2019 Anul 1 Semiologie Medicala - Curs 11

    1/20

    1

    Anul 1/Semestrul 1

    Semiologie medicala

    Cursul 11

    Principalele simptome pe aparate si sisteme

    Aparatul digestiv

    Greata

    Greata este o senzatie greu de definit. Localizata, daca poate fi localizata, in gat sau epigastru, este

    descrisa de obicei ca senzatia unei varsaturi iminente.

    Din punct de vedere clinic, greata poate aparea ca un symptom precedand varsatura sau poate fi izolata.

    Greata izolata se intalneste in variate afectiuni digestive si extradigestive.

    Ea poate aparea ca un simptom precoce in gastrita cronica si cancerul pastric, unde poate fi unicul sau cel

    mai important simptom. In incterul obstructive, ca si in hepatopatiile acute si cronice, greata poate fi un

    symptom important, chinuitor. In acest context, trebuie mentionata greata cu inapetenta, intalnite

    characteristic in hepatita acuta, situatie in care pot fi unicele simptome si precede instalarea icterului.

    Greata matinala, care nu impiedica alimentatia, aparuta la o femeie tanara sugereaza sarcina.

    Anorexia

    Anorexia sau inapetenta se defineste ca o diminuare a apetitului.

    Ea poate aparea in situatii fiziologice, cum ar fi o alimentatie foarte monotona. Diverse iritante gastriceinduc anorexie, cele mai comune fiind fumatul si consumul excesiv de alcool. Alcoolul in cantitati mici

    stimuleaza apetitul, dar in cantitati mari duce la instalarea unei gastrite cronice etanolice cu inapetenta.

    Starile febrile sunt insotite de inapetenta legata de influenta directa hipotalamica.

    Unele boli casectizante (insotite de scaderi mari ponderale) sunt caracterizate prin inapetenta. In aceasta

    categorie intra cancerul , tuberculoza, insuficienta cardiaca.

    Boli digestive cu iritatie gastrointestinal, cum sunt ulcerul sau sindroamele de malabsorbtie, dau

    inapetenta. In aceeasi categorie, anorexia caracterizeaza hepatitele virale.

    Insuficienta renala cronica, este o cauza de inapetenta prin gastrita cronica ce o insoteste.

    Anorexia nervoasa apare de regula la femei tinere dupa stresuri psihice mari sau in contextual unor boli

    psihice.

  • 7/22/2019 Anul 1 Semiologie Medicala - Curs 11

    2/20

    2

    Alte modificari de apetit

    -Satietatea precoce- reprezinta aparitia senzatiei de satietate la un nivel de alimentatie mic, la o persoana

    cu apetit normal. Caracterizeaza o cavitate gastrica mica, in conditii de stomac rezecat si in unele tumori

    gastrice.

    -Sitofobia- a fost definite ca teama de alimentatie in conditii de apetit normal. Se intalneste in ulcerul

    complicat, in care alimentatia provoaca durere, si in boli psihice.

    -Termeni care definesc cresterea apetitului

    -hiperorexia- reprezinta o crestere a apetitului cu aspect fiziologic care se intalneste la

    convalescent dupa boli grave, in parazitoze intestinale. Poate fi intalnita in leziuni hipotalamice (tumori)

    si insulinom, tumora pancreatica secretanta de insulina. In ultimele doua situatii hiperorexia duce la

    obezitate.

    -polifagia- se defineste ca o crestere a ingestiei de alimente. Polifagia caracterizeaza diabetul

    zaharat (boala casectizanta) alaturi de polidipsie si poliurie.

    -akoria- reprezinta disparitia satietatii si caracterizeaza tumorile hipofizare, sifilisul nervos, unele

    boli psihice si conduce la obezitate.

    -bulimia- este un termen folosit pentru a descrie alimentatia excesiva, nestapanita, intalnita in

    leziunile lobului frontal (deseori la batrani cu ateroscleroza cerebrala).

    -Pervertirea apetitului, apetit cu obiect normal, se numesteparorexie. Se cunosc mai multe forme, dupa

    alimente sau substantele consummate preferential.Malacia- reprezinta apetit crescut pentru alimente

    acide;pica-pentru substante neobisnuite (nisip, pamant, creta); alotriofagia-pentru substante

    dezgustatoare (excremente). Parorexia se intlaneste in boli psihice.

    Varsaturile

    Termenul de varsatura desemneaza atat un act fiziologic, cat si produsul sau.

    Varsatura (act) reprezinta expulzarea cu fort ape cale bucala a continutului gastrointestinal. Acelasi

    termen desemneaza si continutul eliminat.

    Cauzele varsaturilor

    Sensibilitatea la aparitia varsaturii este variabila interindividual, la unele persoane refluxul fiind foarte

    usor declansat de stimuli minori, stari febrile sau subfebrile etc. La asemenea persoane orice boala sau

    chiar stimulare fizica sau psihica pot declansa varsatura.

    -Varsaturi de cauza digestiva-cele mai frecente boli cauzatoare de varsaturi din aceasta categorie sunt cele

    gastrointestinale. Ulcerul necomplicat insa nu este o cauza comuna de varsatura. Aparitia varsaturilor

    semnifica, de regula, existenta unei complicatii, in primul rand obstructia pilorica, fie functional prin

    edem sau spasm, fie organic, cicatriceala.

    Gastrita acuta, inclusiv ceea alcoolica, este o cauza comuna de varsatura.

  • 7/22/2019 Anul 1 Semiologie Medicala - Curs 11

    3/20

    3

    Inflamatii acute ale unui segment al tubului digestive sau anexlor sale, ca de exemplu, apendicita acuta,

    gastroenterita, colecistita, pancreatita, hepatita acuta pot fi cauza de varsatura. In timp ce varsatura de

    origine gastric usureaza suferinta bolnavului, in primul rand durerea coexistent, varsatura din bolile

    inflamatorii acute citate nu usureaza sau chiar agraveaza suferinta.

    Iritatia peritoneala de orice origine poate fi la originea varsaturii.

    -Varsaturi de cauza neuropsihica.Afectiunile labirintice, de la raul de miscare la sindromul Meniere, dau

    vertij si varsatura.

    Boli cerebrale cauzand hipertensiune intracraniana (tumori, hemoragie, abces cerebral) dau varsatura, de

    regula exploziva, fara greata premonitory.

    Boli vasculare, ca migrena, sau inflamatorii, cum ar fii luesul nervos pot da cefalee si varsaturi.

    Amintirea unor evenimente neplacute, stresul psihic, isteria pot fi la originea varsaturii psihice.

    -Varsaturi in boli sau disfunctii endocrine.Hipertiroidismul, hiper- si hipoparatiroidismul, boala Addison

    (insuficienta corticosuprarenala) sunt cauze de varsaturi

    In mod special trebuie mentionata, in aceasta categorie, varsatura ce insoteste inceputul decompensarii

    acidocetozice a diabetului zaharat.

    -Sarcina da varsaturi care, de regula nu impiedica alimentatia.

    -Alte cauze de varsatura:

    Insuficienta renala in stadiul uremic, insuficienta cardiac, starile febrilepot fi cauze de varsatura.

    Bolile respiratorii, in primul rand catarul nazal (cresterea secretiilor mucoasei nazale) cu secretii in

    nazofaringe, pot duce la varsaturi rebele.

    Unele medicamente, ca digitala, xantinele, opiaceele, unele antimicrobiene (antibiotic sau sulfamide) pot

    da varsaturi, fie prin iritatie digestiva, fie prin iritarea zonei chemoreceptoare.

    Caracterele continutului varsaturilor

    -Varsatura cu secretii gastrice normale are un miros acid characteristic, patrunzator si gust acru.

    -Mirosul sau chiar aspectul fecaloid al varsaturii este characteristic ocluziei intestinale joase sau fistulei

    gastrocolice care complica un cancer de colon transvers.

    -Alimentele prezente in varsatura postprandiala informeaza privind gradul de digestie. Alimentele care au

    stagnat mai mult in stomac sunt divizate in particule mici. Prezenta de alimente ingerate cu peste 8 ore

    inainte de varsatura se intalneste in stenoza pilorica, benigna sau maligna.

    -Prezenta de bila in varsatura ii confera un gust amar si semnifica permeabilitatea pilorului cu reflux

    duodenogastric.

  • 7/22/2019 Anul 1 Semiologie Medicala - Curs 11

    4/20

    4

    -Varsatura de suc gastric fara resturi alimentare, noaptea sau dimineata pe nemancate se intalneste in

    ulcerul duodenal cu spasm ploric.

    -Varsatura cu sange se numeste hematemeza. Sangele este neaerat, de culoare inchisa, uneori negru,

    asemanator zatului de cafea. Analiza hematemezei face obiectul hemoragiei digestive superioare.

    Circumstante de aparitie

    Varsatura matinala, inainte de alimentative, continand secretii gastrice sau mucus se intalneste in sarcina,

    insuficienta renala incipient, gastrita alcoolica sau poate fi provocata de scurgerea de secretii nazale prin

    coane.

    Varsatura tardiva dupa masa, la 1-4 ore, care usureaza bolnavul, se datoreste unor leziuni gastrice sau

    duodenale cu obstructia partiala pilorica functional (spasm) sau organica.

    Varsatura precoce postprandiala poate fi intalnita in boli gastroduodenale, dar este deseori functional, fara

    substrat organic. Acest tip de varsatura apare mai frecvent la femei, deseori dupa stres psihic.

    Provocarea varsaturii caracterizeaza bolile organice (cancer, ulcer, gastrita) in care evacuarea continutului

    usureaza durerea epigastrica.

    Varsatura aparand periodic dupa sau o data cu hemicranie este caracteristica crizelor migrenoase.

    Varsatura neprecedata de greata, cu caracter exploziv, sugereaza hipertensiune intracraniana (exemplu

    tumori cerebrale).

    Diareea

    Diareea se defineste ca un transit accelerat, cu eliminarea unui scaun incomplete digerat, de consistenta

    scazuta, fara a se preciza un numar de scaune sau prezenta colicilor intestinale. Digestia insuficienta poatefi pusa in evidenta prin prezenta in scaun a unei cantitati de fibre musculare nedigerate, de amidon si

    picaturi de grasime.

    O mentiune speciala trebuie facuta pentrufalsa diaree din constipatia cronica severa, cand, dupa expulzia

    unui bol fecal indurat, se elimina un scaun de consistenta scazuta, lichid, format de materii fecale care au

    stagnat in spatele bolului indurate si au fost supuse unui process de putrefactive accentuat.

    Cauzele diareei

    I)Diaree prin continut intestinal excesiv

    1)Malabsorbtie secundara maldigestiei

    -insuficienta de secretie exocrine (lipaza) pancreatica: pancreatita, cancer pancreas, mucoviscidoza etc

    -inactivitatea lipazei: Sindromul Zollinger-Ellison

  • 7/22/2019 Anul 1 Semiologie Medicala - Curs 11

    5/20

    5

    -deficineta de secretie biliara:

    -prin obstructie (cancer de cai biliare sau cap pancreas, litiaza etc.)

    -prin depletie (rezectie ileon distal, enterita regionala)

    -deconjugare (sindrom de ansa oarba, diverticuloza jejunala)

    -deficienta de digestive a carbohidratilor (deficit de lactaza, zaharaza etc)

    2)Malabsorbtie fara afectarea digestiei

    -defect primar de absorbtie

    -celiachie (intolerant la gluten)

    -boala Whipple

    -limfangiectazie intestinala

    -lezarea mucoasei enterale prin iradiere, metale grele etc

    -prezenta unei sarcini osmotice mari intestinale cu afectarea absorbtiei apei

    3)Exces de secretie enterala

    -holera

    -adenomul viols

    II)Diareea prin afectiuni inflamatorii sau iritatii intestinale.

    1)Infestari parazitare (helminti, amoeba etc).

    2)Infectii

    -bacterii (salmonele,shigele, coli, bacilul Koch etc)

    -virusuri

    3)Inflamatii de cauza neprecizata sau nespecifice

    -sprue tropical

    -colita ulceroasa

    -enterita regional

    -laxative iritante

    -toxice (mercur, arsen etc)

  • 7/22/2019 Anul 1 Semiologie Medicala - Curs 11

    6/20

    6

    III)Diaree de cauza neuromusculara

    1)Disfunctie vegetative

    -neuropatie diabetic

    -postvagotomie

    -colon iritabil

    2)Actiuni hormonale sau umorale

    -tumori cromafine (serotonina)

    -mastocitoza (histamina)

    3)Incompetenta muscular: sclerodermia

    Constipatia

    Constipatia se defineste ca o incetinire anormala a tranzitului intestinal.

    Aceasta are ca si consecinta eliminarea unui scaun uscat, de consistenta crescuta, prin absorbtie excesiva

    de apa secundar stagnarii in colon a bolului fecal. Constipatia insa nu presupune in definitie necesitatea

    unui scaun zilnic si nici a unui volum fecal apreciat ca insuficient de bolnav sau a unei defecatii

    incomplete.

    Senzatia de defecatie incomplete se datoreste mai frecvnt unei boli psihice si uneori unei suferinte rectale.

    Cauze

    I)Cauze de progresie

    1)Neurogena

    -corticala

    -leziune SNC:scleroza in placit, tumori medulare, leziuni traumatice, tabes.

    -leziuni periferice: megacolon, abuz de opiacee, anticolinergice.

    2)Musculara

    -atonie muscular: abuz de laxative, malnutritie severa

    -defecte metabolice: hipotiroidism, porfirie, hipercalcemie, hipopotasemie.

    II)Constipatia de obstructive

    1)leziuni anorectale: fisura anala, hemoroizi trombozati, abces perirectal

    2)leziuni colice: cancer colic (descendent), volvulus, diverticulita

  • 7/22/2019 Anul 1 Semiologie Medicala - Curs 11

    7/20

    7

    3)leziuni extracolice: sarcina, tumori pelvine, cancer gastric sau intestinal.

    a) Constipatia cronica

    Unele persoane descriu eliminarea dificila a unui bol fecal de consistenta crescuta, simptom existent de

    foarte multa vreme (ani). Aceasta constipatie cronica poate fi expresia unei suferinte colice cronice

    secundare unei boli neurologice periferice (absenta plexurilor mienterice- boala Hirschprung sau

    megacolonul congenital) sau central (leziuni traumatice medulare, scleroza multipla), unui exces

    medicamentos cronic (opiacee, anticolinergice, laxative), unei boli cronice metabolice sau endocrine.

    Boala Hirschprung consta in absenta congenital a plexurilor intestinale pe o portiune variabila ca intindere

    a intestinului terminal. Constipatia apare la copii mici cu distensie impresionanta a abdomenului.

    Abuzul de deroguri parasimpatolitice (anticolinergice) sau care induc spasm intestinal (opiacee), in

    tratament parenteral sau oral prelungit da constipatie.

    Lezini medulare (traumatice, tumorale, degenerative) dau constipatie prin interesara maduvei sacrate, cu

    afectarea centrului defecatiei, sau a etajelor vegetative.

    Abuzul de laxative poate induce constipatie prin atonie muscular secundara, care duce de regula la

    cresterea dozelor cu accentuarea simptomului.

    b) Constipatia acuta.

    Instalarea brusca a constipatiei poate fi psihica, in cazul schimbarilor de domiciliu sau unor situatii

    anormale care duc la oprirea voluntara a refluxului de defecatie.

    Leziuni dureroase ale canalului anorectal (fisuri anale, hemoroizi trombozati, abcese perirectale) pot fi

    cauze de constipatie acuta.

    Obstructia mecanica a colonului prin tumori este cea mai importanta cauza de constipatie cu dezvoltare

    recenta. Deseori, instalarea constipatiei se insoteste de dureri colicative calmate de scaun, emisie de gaze

    sau borborisme (zgomote hidroaeroce) intense (sindrom subocluziv). Orice persoana la care apare

    constipatie, uneori progresiva, intr-un rastimp scurt trebuie investigate pentru excpluderea unui neoplasm

    colic (irigoscopie, colonoscopie).

    Compresii extrinseci, cum ar fi sarcina sau tumorile pelvine, pot fi cauze de constipatie.

    Ruminatia (mericismul)

    Ruminatia sau mericismul este un simptom rar, intalnit in bolile psihice, care consta in regurgitarea de

    alimente in cavitatea bucala, mestecarea si reinghitirea lor. Apare imediat dupa masa, consta intr-un

    numar variabil de episoade successive si cedeaza spontan.

    Nu are semnificatie la copii, dar la adulti se intalneste in suferinte psihice.

  • 7/22/2019 Anul 1 Semiologie Medicala - Curs 11

    8/20

    8

    Sughitul

    Sughitul (singultus) reprezinta o contractie spastica repetitive a diafragmului. Ia nastere prin excitatia

    vagului sau frenicului transmisa afferent in central respirator si care provoaca o excitatie ritmica a

    nucleului frenic.

    Unele persoane sau o sensibilitate deosebita fata de acest simptom si el este usor de provocat de stimulari

    minore, cum ar fi inghititul de alimente tari, nemestecate, de alimente reci sau foarte calde sau chiar

    stimuli nedigesti...