Anul 1/Semestrul 1

Semiologie medicala

Cursul 12

Modificari observate in diferite sindroame

Sindromul bronsitic

Prin bronsita se intelege o inflamatie acuta sau cronica a mucoasei arborelui traheo-bronsic, insotita de modificarea secretiei bronsice.

I)Sindromul de bronsita acuta

Bronsita acuta este o boala a cailor respiratorii, cu evolutie de scurta durata, neinsotita de modificari radiologice. Clinic, se manifesta prin sindromul care ii poarta numele.

Etiologie-factorii incriminati sunt reprezentati de:

-virusuri-care afecteaza in special in anotimpul rece- virusurile gripale, virusurile paragripale, virusul sincitial respirator, adenovirusuri, coronavirusuri, mixovirusuri, enterovirusuri, virusul herpetic (da forme sporadic de bronsita acuta).

-bacterii- bronsita acuta bacteriana apare, de obicei, in evolutia unei bronsite acute virale, prin suprainfectarea acesteia cu flora orofaringiana (pneumococi, alti streptococi aerobi sau anaerobi, bacteroides, neisserii, bacilli gram negativi).

-substante chimice- bronsita acuta poate surveni prin expunere profesionala sau accidental la substante chimice diverse, cum ar fi praf, ciment, gaze toxice, fum, etc.

Clinic- sindromul de bronsita acuta se identifica relative usor. Acesta are doua faze:

1)Faza de cruditate- se observa cu ocazia expunerii la rece (current de aer rece, ingestie de lichide sau alimente reci, imersie in apa rece) sau a unei iritatii a cailor respiratorii (praf, gaze iritante, fum etc.) Simptomul dominant este tusea seaca, initial, precedata, de cele mai multe ori, de catar nazo-faringian (rinita, rino-sinuzita, angina). Tusea este frecventa, spastic, chintoasa. Poate aparea si subfebrilitate. Dispneea si/sau cianoza apar atunci cand se asociaza cu un sindrom obstructive de cai aeriene superioare (crupul) sau de cai aeriene intapulmonare, atunci cand intervine bronhospasmul (bronsita acuta astmatiforma). Bolnavul nu prezinta alte simptome respiratorii si nici febra inalta.

2)Faza de coctiune- se instaleaza la cateva zile de la debutul bolii, fiind caracterizata prin aparitia expectoratiei cu sputa mucoasa sau muco-purulenta, care la inceput, este eliminata greu. Starea generala se mentine buna, fara febra.

Forme clinice de bronsita acuta:

1

-bronsiolita acuta-afecteaza bronhiile mici si bronhiolele, care sunt blocate cu mucus aderent si vascos. Apare in special la copii, in cursul evolutiei unei viroze. Boala este foarte severa, se manifesta prin dispnee marcata. Evolutia este adesea spre colaps si exitus.

-bronsitele hemoragice-cu spute hemoptoice sau chiar hemoptizii, apar mai ales in cazul gripelor sau al spirochetozelor bronsice.

-bronsita secundara, dependent, care ascunde o alta afectiune; este asa numita “bronsita-simptom”- intlanita in unele boli infecto-contagioase (constituind debutul acestora- rujeola, gripa, tuse convulsiva), afectiuni pulmonare mai severe (pneumonie, bronhopneumonie), tuberculoza pulmonara, cancer pulmonar, corp strain bronsic ignorat.

Evolutia bronsitei acute

Tusea si expectoratia diminueaza progresiv, in 1-3 saptamani, prognosticul fiind in majoritatea cazurilor favorabil. Evolutia poate fi severa la varstnici, la cei cu boli cronice sau in situatia formelor grave de bronsita acuta, cum sunt bronsiolita acuta sau bronsitele herpetice. Uneori dupa bronsita acuta , bolnavul poate ramane cu o hiperreactivitate bronsica aproximativ patru saptamani. Persistenta acesteia mai mult de patru saptamani poate semnifica debutul unui astm bronsic sau al unei bronhopneumopatii cronice obstructive.

II)Sindromul de bronsita cronica

a)Bronsita cronica simpla se caracterizeaza prin tuse cronica sau recurenta, minim 3 luni pe an, timp de doi ani consecutiv, insotita de expectoratie cu sputa cu aspect variabil, mucoasa sau muco-purulenta. Este obligatoriu ca aceste simptome sa nu se datoreze altor afectiuni pulmonare, cum ar fi tuberculoza, neoplasmul pulmonar, bronsiectaziile, pneumoconiozele etc.

Bronsita cronica simpla constituie rezultatul expunerii indelungate la iritanti bronsici, la indivizii fara hiperreactivitate bronsica.

b)Bronsita cronica obstructive reprezinta termenul folosit pentru bolnavii cu bronsita cronica simpla, la care obstructia cailor respiratorii mici a devenit partial ireversibila. Acestia prezinta:

-tuse cronica sau recurenta, minim 3 luni pe an, doi ani consecutive.

-expectoratie cu sputa mucoasa sau muco-purulenta

-dispnee persistent sau intermitenta.

c)Bronsita cronica astmatiforma se caracterizeaza prin :

-tuse cronica productive

-episoade de bronhospasm

2

d)Empfizemul pulmonar caracterizat prin dilatarea spatiilor aeriene situate distal de bronhiolele terminale, asociata cu distrugerea peretilor alveolari.

Factori predispozanti sunt reprezentati de:

-fumatul (inclusiv fumatul pasiv) frecvent corelat cu aparitia bronsitei cronice si a emfizemului.

-poluarea atmosferica-bioxid de sulf sau de azot, pulberi, gaze toxice

-factori ocupationali- expunere la pulberi minerale sau vegetale, acizi, solvent organic, toluene, scame

-infectii

-factori genetici

Sindrom de condensare pulmonara

Definitie

Sindromul de condensare pulmonara reprezinta expresia clinica a unui proces anatomo- pathologic in care parenchimul pulmonar, intr-un anumit teritoriu, inceteaza sa mai contina aer.

Aerul alveolar poate fi:

-inlocuit cu:

-tesut tumoral- in neoplasmul bronhopulmonar

-exudat inflamator fibrinos- in pneumonii

-tesut conjunctiv-in fibroze pulmonare

-sange- in infarctul pulmonar

-resorbit

-in atelectazia pulmonara, cu colabarea alveolelor

In general, aceste condensari au manifestari clinice comune, caracterizand sindromul de condensare cu bronhie libera. Sindromul de condensare cu bronhie obstruata, se manifesta prin: matitate la percutie, abolirea vibratiilor vocale, abolirea murmurului vezicular si absenta eventualelor raluri.

Clasificare

Din punct de vedere clinic si radiologic, sindroamele de condensare sau fost impartite in neretractile si retractile (atelectazii pulmonare).

1)In procesele de condensare pulmonara neretractila- toracele apare normal la inspectie sau in cazuri foarte rare, poate fi usor bombat.

3

2)In procesele de condensare retractile- toracele este asimetric, prin retractia hemitorcelui pe partea unde este localizat procesul patologic.

1.Sindromul de condensare neretractila

A)Sindromul de condensare pulmonara produs prin procese inflamatorii

Pneumoniile- pneumoniile reprezinta boli pulmonare inflamatorii acute, cu etiologie foarte diversa, caracterizate, din punct de vedere anatomo-patologic, prin alveolita exsudativa si/sau infiltrate inflamator periobronhovascular. Clinic si radiologic, contureaza un sindrom de condensare pulmonara.

Din punct de vedere etiologic, deosebim:

1.Pneumonii infectioase:

1.1.Pneumonii bacteriene-determinate de Pneumococ, Stafilococ, Streptococ, Klebsiella, Haemophilus influenza, Mycobacterii, Legionella pneumophila etc;

1.2.Pneumonii virale-determinate de virusuri gripale si para-gripale, varicela, virusul sincitial respirator, adenovirusuri, virusul Epstein-Barr;

1.3.Pneumonii determinate de chlamidii

1.4.Pneumonii generate de rickettsii

1.5.Pneumonii determinate de mycoplasme- Mycoplasma pneumonia

1.6.Pneumonii fungice

1.7.Pneumonii determinate de protozoare- Pneumocystis carinii

2.Pneumonii neinfectioase:

2.1. Unele pneumonii prin aspiratie

2.2.Pneumonii toxice- gaze toxice, hidrocarburi volatile, compusi chimici ai unor metale

2.3.Pneumonia lipoidica

2.4.Pneumonia prin iradiere.

Bronhopneumonia-este o boala grava, produsa de asociatii de germeni, ce apare pe in teren fragil, (varste extreme: sugari si batrani, bolnavi tarati). Leziunile inflamatorii bronsice si alveolare sunt dispuse bilateral, in focare de diferite marimi- bronhopneumonia copilului mic si varstnicului.

B)Sindromul de condensare pulmonara din infarctul pulmonar

Embolia pulmonara- este obliterarea brusca, partial sau totala, a arterei pulmonare ori a uneia dintre ramurile sale, de catre un “corp strain” circulant in sange. Acest “corp” poate fi un tromb, format la distanta, sau poate fi de origine microbiana, gazoasa, grasoasa sau din lichidul amniotic.

4

Infarctul pulmonar- reprezinta o forma de trombembolism pulmonar si apare prin obliterarea unei artere pulmonare de calibru mediu; consecinta este invadarea cu sange a alveolelor deservite de respectivul ram arterial.

C) Sindromul de condensare pulmonara din cancerul bronhopulmonar.

Tumorile pot fi primitive sau secundare (metastaze).

Factorii favorizanti ai neoplasmului bronhopulmonar:

-fumatul; profesia(noxe-asbest, gudron); poluarea; ereditatea; sexul (frecventa este mai mare la barbate decat la femei).

2)Sindromul de condensare pulmonara retractila (atelectazia)

Condensarea pulmonara retractila (atelectazia/colabarea) reprezinta o midificare survenita la nivelul parenchimului pulmonar, in care se asociaza doua elemente: colaps al alveolelor pulmonare si existenta unui fenomen pulmonar de retractie.

Sindrom pleural

Sindroamele pleurale grupeaza o serie de manifestari clinice subiective si obiective determinate de inflamatia foitelor pleurale (pleurita sau pleurezie uscata), existenta unui lichid in cavitatea pleurala (transudat, exudat, empiem, hemotorax, chilotorax), ingrosarea si alipirea foitelor pleurale (sindrom de simfiza pleural sau pahipleurita) sau de prezenta de aer in cavitatea pleurala (pneumotorax).

1)Sindromul de pleurita sau pleurezie uscata

Termenul de pleurita exprima o inflamatie pleurala importanta, cu depunere de fibrina pe suprafata endopleurala. In literatura de specialitate mai este cunoscut sub numele de pleurezie uscata sau de pleurezie fibrinoasa.

2)Sindromul de revarsat lichidian al marii cavitati

Sindromul de revarsat lichidian al marii cavitati apare prin acumulare de lichid in cavitatea pleurala.

Aspectul lichidului pleural:

a)Aspectul macroscopic al lichidului poate fi variat:

-seros-in unele transudate cardiace sau renale

-serofibrinos (serocitrin)-in pleurezii TBC (majoritatea cazurilor), neoplazice, virale, alergice, din colagenoze etc.

-serohemoragice sau hemoragice in neoplasm bronhopulmonar, infarct pulmonary, TBC, pancreatita acuta.

-opalescent sau chilos (laptos)-lichidul contine lipide peste 5%.

5

-purulent-se intalneste in supuratii pulmonare, TBC, pneumonii cu germeni piogeni, septicopioemie cu localizare pleurala (mai rar).

Proteina Transsudat Exsudat

Proteine totale <3g% >3g%

Raportul protein pleurale/protein serice <0,5 >0,5

Lacticdehidrogenaza <200 u.i./l >200 u.i./l

Raportul LDH pleurala/LDH serica <0,6 >0,6

Alte criterii: Transsudat Exsudat

Glucoza pleurala >60 mg% <60 mg%

Leucocite pleurale <1000/mm³ >1000/mm³

Densitatea lichidului <1016 >1016

Chilotoraxul- reprezinta acumulare de limfa in cavutatea pleural, ca urmare a afectarii ductului thoracic:congenital, posttraumatic, obstructive. Lichidul are un aspect laptos, opalescent si contine trigliceride in cantitate crescuta (peste 110 mg%).

Pleurezii cu colesterol-sunt pleurezii vechi, cronice. Lichidul este galbui, asemanator chilotoraxului,dar contine cholesterol in cantitati crescute (>1000 mg%).

Pleurezii cu eozinofile- exsudatul contine eozinofile >10%.

Pleurezii purulente (empieme)- empiemele reprezinta acumulare de lichid purulent in cavitatea pleural; se mai numesc si piotorax sau abcese pleurale.

3)Sindromul de simfiza pleural (pahipleurita).

Este, de fapt, un sindrom ce presupune ingrosarea foitelor pleurale, asociata cu simfiza pleural (alipirea celor doua foite).

4)Sindromul de pneumotorax- pneumotoraxul reprezinta patrunderea aerului in cavitatea pleurala- din punct de vedere al modului de producere poate fi: traumatic, terapeutic (artificial), spontan (accident, de regula acut).

6

Sindromul din astmul bronsic

Definitie

Astmul bronsic este un sindrom respirator caracterizat prin crize paroxistice de dispnee, care se remit spontan sau prin tratament.

Spre deosebire de pacinetii cu BPCO, astmaticii au functie pulmonara normal intre crize.

Etiopatogenie

Elementul characteristic diatezei astmatice este reprezentat de o hiperreactivitate a arborelui traheobronsic. La astmatici, diversi stimuli actioneaza asupra mastocitelor, bazofilelor si macrofagelor, ducand la eliberarea de mediatori chimici, care produc:

-bronhospasm

-edem al mucoasei bronsice

-hipersecretie bronsica

Aceste modificari sunt responsabile de fenomenul declansarii crizei de astm.

Principalii factori declansatori ai astmului bronsic sunt:

-Factori alergici-rolul alergenilor este sigur si dovedit la o proportie de 30-40% dintre bolnavii astmatici.

1.alergeni introdusi prin inhalare:

-praful de casa

-polenul

-fungii atmosferici: ciuperci, mucegaiuri

-alergeni de origine animala: peri, pene, lana, insect

-alergeni de origine vegetala: bumbac, ricin etc.

-alergeni profesionali

2.alergeni ingerati

-alimentari: oua, carne, peste

-medicamente: aspirina, piramidon, alte analgetice, penicilina etc.

-Factori infectiosi-joaca un rol in aparitia accesului de astm, in principal la subiectii predispusi, cu hiperreactivitate bronsica. Sunt incriminati virusuri, bacteria, mycoplasme, chlamidii, fungi etc.

7

-Factori iritanti fizici si chimici- determina obstructii bronsice nu printr-un mecanism allergic, ci prin unul iritativ, la persoane cu hiperreactivitate bronsica. Printre ei , mentionam praful, fumul, gazelle industrial, factorii meteorologici (aer rece, umezeala).

-Factori psihici (traume psihice, emotii)

-Efortul fizic- in special la copii si tineri poate provoca un acces de bronhospasm, cunoscut sub numele de “astm Indus de efort”.

Clinic-se manifesta sub forma de crize de dispnee paroxistica, bradipneica, expiratorie , zgomotoasa si fortata, separate de perioade de liniste.

Criza de astm-consta in dispnee, wheezing, tuse si expectoratie mucoasa, anxietate.

Clasificarea astmului bronsic dupa principalii factori etiologici:

a.Astmul alergic (extrinsec).

Va fi depistat prin anamneza, teste alergologice, punerea in evident a eozinofiliei sanguine si din sputa.

b.Astmul intrinsic (criptogenetic, infectios, endogen).

-absenta unei istorii personale si/sau familial ale bolii alergice

-teste cutanate negative

-declansarea crizei de astm , de obicei, dupa o infectie a cailor aeriene superioare.

c.Astmul mixt.

Ca forme particulare de astm mentionam:

-astmul Indus prin exercitiu- exercitiul fizic poate declansa criza de astm la orice asthmatic sau poate fi singurul mecanism declansator al unei crize de astm. Apare frecvent la copii si tineri, dar poate fi intalnit si la varste mai inaintate. Cu cat este mai rece si mai uscat, aerul inspirit, cu atat este mai pronabila declansarea crizei de astm.

-astmul indus de aspirina si de alte analgetice. Dupa severitate, astmul poate fi clasificat in: astm usor, moderat, sever.

Complicatile astmului bronsic:

-emfizem pulmonar obstructive difuz sau corcumscris

-cord pulmonar cronic

-insuficienta cardiaca dreapta acuta

-atelectazie

-suprainfectarea teritoriilor pulmonare prost ventilate o perioada mai lunga de timp; pneumotorax

8

Sindromul emfizematos

Definitie

Emfizemul pulmonar este o stare patologica ireversibila, caracterizata:

-anatomic prin :

-cresterea peste normal a spatiilor aeriene situate distal de bronsiolitele terminale

-dilatarea si/sau distrugerea peretilor alveolari

-pierderea elasticitatii pulmonare

-functional, prin cresterea volumului pulmonar rezidual.

-clinic, prin dispnee

Etiologie

In unele cazuri, etiologia este evident:

-in emfizemul acut, aparut dupa eforturi fizice intense si prelungite: mars, marathon, travaliu prelungit

-in emfizemul obstructive, ce apare secundar unor obstacole la nivelul arborelui traheo-bronsic.

Printre factorii etiologici incriminati amintim:

-fumatul (in special Cadmiul existent in tigari)

-poluarea atmosferica- oxid de azot, gaze industrial

-infectiile pulmonare

-predispozitie familial

-mecanism imunologic- factorul declansator este reprezentat de o noxa inhalata (oxid de azot, Cadmiu etc) care lezeaza structurile epiteliului alveolar, generand procesul autoimun.

Clasificarea emfizemului

-Emfizemul obstructiv ,care poate fi:- difuz (emfizemul hipertrofic)- este cel mai frecvent intalnit si constituie “emfizemul-boala”. Apare, de obicei, la indivizi de peste 50 ani, rareori la tineri.

-circumscris (emfizemul bulos).

-Emfizemul neobstructiv ,care poate fi:- compensator

-senil (de involutie sau sclerotrofic)

-emfizem ce coexista cu deformari toracice.

9