ANUL VIII » NR. 298 Ziua Culturii Na]ionale a trecut discret. Ca un … · 2016-03-05 · Godard la Pacientul englez Interviu realizat de Iulia Blaga Gabriel Yared a orchestrat [i

„A te r\sf\]a,scuturat denelini[te“

Doris Mironescu

Cartea cu fleacuri de LiviusCiocârlie este un `ndreptar demoral\ privat\.

~N » PAGINILE 10-11

CRONIC| DE CARTE

1,5LEI

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

ANUL VIII » NR. 298 » 22 – 28 ianuarie 2011 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

„Irezistibil nu edec`t pe jum\tateliteratur\“

Trei r\spunsuri de la Dan Coman

„N-am scris un roman. Nu m-a interesat [inu m\ intereseaz\ proza dec`t ca simplucititor. O spun cu tot orgoliul din lume:s`nt poet. Dar ce poate face un poetatunci c`nd c\r]ile lui, scrise deja, ì ocup\mintea mai mult dec`t c\r]ile altora?“

~N » PAGINA 12

Gabriel Yared, de laGodard la Pacientulenglez

Interviu realizat de Iulia Blaga

Gabriel Yared a orchestrat [i produs piesepentru Charles Aznavour, Gilbert Becaud,Françoise Hardy sau Johnny Hallyday.Prima coloan\ sonor\ a compus-o pentruSauve qui peut la vie de Jean-Luc Godard(1980).

~N » PAGINILE 8-9

Citi]i grupajul realizat de R. Chiru]\ ~N » PAGINILE 4-5

www.suplimentuldecultura.ro» Urm\re[te [i comenteaz\ articolele din edi]ia tip\rit\ a revistei [i cele mai proaspete [tiri din actualitatea cultural\

Ziua Culturii Na]ionalea trecut discret. Ca un agent secret

Ziua Culturii Na]ionalea trecut discret. Ca un agent secret

Lucian Dan Teodorovici: „Ar vrea cet\]enii s\ protesteze, ar aveadin plin motive. Numai c\ opozi]ia nu le ofer\ timp s-o fac\. Abiareu[esc s\ se adune c`teva mii, s\-[i compun\ lozincile pentru a-[iexprima revolta, c`nd subiectul sup\r\rii lor e deja trecut“.

PROTESTE

editorial

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 298 » 22 – 28 ianuarie 2011

SUPLIMENTUL LUI JUP

&TEO GHEO

Radu Pavel Gheo

A[a le spuneau militarii `n termen ofi]eri-lor [i subofi]erilor din unit\]ile militare:APV-ii[ti (sau apevi[ti). Prescurtare de la„armat\ pe via]\”. S`nt oamenii pe carei-am v\zut zilele trecute protest`nd `mpo-triva reducerii pensiilor lor militare [i fa]\de care – cu scuzele mele fa]\ de Dom-niile Lor – n-am sim]it nici un strop deempatie, ba chiar dimpotriv\. Sigur, m-anedumerit [i faptul c\ majoritatea se fe-reau s\ spun\ ce anume li s-a redus, dar[i informa]ia, rostit\ pe un ton de scuz\de c\tre func]ionarii guvernamentali, c\pensiile sub trei mii de lei nu vor fi re-duse. E bine totu[i c\ m\car acestea vorsc\pa de briciul nemilos al actualei gu-vern\ri. La urma urmei, nu `nseamn\dec`t un pic mai mult dec`t dou\ salariilunare de medic primar.

Da, s`nt r\ut\cios. Nu m\ pot ab]ine. ~nap\rarea mea, trebuie s\ spun c\ `nt`lnirilemele cu onora]ii membri ai acestei casteap\r\toare de ]ar\ au avut loc `nainte de1989 [i nu au fost dintre cele mai ferici-te. A[adar, s`nt, desigur, p\rtinitor.

Am cunoscut, de exemplu, ofi]eri careap\rau grani]ele de vest ale ]\rii. Principa-la lor grij\ era s\ ì opreasc\ pe cet\]eniiromâni care `ncercau s\ fug\ din ]ara so-ciet\]ii socialiste multilateral dezvoltate. S\ì opreasc\ prin orice mijloace, iar dac\

asta `nsemna s\-i `mpu[te... ei bine, asta e.~n armat\ ordinul se execut\. Ce-i drept,ofi]erii nu `mpu[cau pe nimeni. Ei aveaudoar grij\ s\-i sperie pe militarii `n termensuficient de tare ori s\-i pedepseasc\ dac\le sc\pau fugari Dincolo, `n Iugoslavia.Dac\ se rezolva asta, totul era `n regul\[i APV-i[tii veneau s\ stea la munc\ p`n\la ie[irea prematur\ la pensie.

C`t am fost militar `n termen, am cunos-cut setul complet de ofi]eri [i subofi]eri dininteriorul unei unit\]i militare. Nu mi-aust`rnit prea mare respect. Din c`teva zeci,doi sau trei erau inteligen]i, `nzestra]i cubun-sim] [i interesa]i de profesia de militar.Restul aveau o slujb\ lini[tit\, un salariumare (chiar foarte mare), timp liber bere-chet [i numeroase facilit\]i – doar ei urmaus\ apere c`ndva ]ara, nu? P`n\ s\ vin\ acelmoment, se descurca fiecare cum putea.Un subofi]er fura motorin\ din ma[inileunit\]ii [i o vindea `n satul `nvecinat, pen-tru b\utur\. Un altul era combinat cu oofi]ereas\ de intenden]\ [i r\m`neau `m-preun\ de serviciu pe unitate `n ture denoapte – ture grele, prelungite, care s`ntsigur c\ le-au ad\ugat ceva la pensia deacum. Pentru permisii solda]ii duceau [pag\.Se [tia la cine, se [tia c`t, se [tia c\ exist\ [iunul sau doi t`mpi]i care nu primesc. Existaapoi c`te un ofi]er politic, a c\rui sarcin\era s\ se ocupe de `ndoctrinarea solda]i-lor (caiete cu conspecte politice, lectura

ideologic\ a ziarelor etc.). Era colonel [i, caap\r\tor al patriei, `[i merit\ [i el pensiape deplin.

Dar existau, desigur, [i exerci]iile milita-re, care ne preg\teau cu adev\rat pentruap\rarea patriei. ~mi amintesc cum odat\,`n timpul unei alarme de iarn\ [i de noapte,un comandant de companie ne-a plimbatore `n [ir pe un c`mp, iar apoi ne-a adus`n fa]a unui gard de s`rm\ ghimpat\, pecare l-a privit nedumerit. „Pe m\-sa, amajuns la o unitate militar\!“ a exclamat el,sc\rpin`ndu-se `n cap. „E unitatea noastr\,to’a[ comandant!“ au zis solda]ii. {i a[aera. (N-a[ vrea s\ lupt vreodat\ sub co-manda unui asemenea om.)

Mai s`nt [i ofi]erii care au luptat pe fron-tul porumbului, `n campaniile agricole, ofi-]erii care [i-au cl\dit case cu munca sol-da]ilor, ofi]erii care au ie[it la pensie `n floa-rea v`rstei, dup\ dou\zeci de ani de [ede-re obositoare `n `nc\perile unit\]ilormilitare, ofi]erii care au v`ndut bocanci,p\turi, motorin\, iar dup\ 1989 chiar [imai multe. ~[i merit\ pensia gras\ pedeplin.

{i, desigur, mai s`nt [i ofi]erii pe carei-am v\zut `n decembrie 1989 la Timi[oara.Probabil a fost prima lor confruntare ar-mat\ adev\rat\. {i au fost la `n\l]ime: aucomandat trupele a[a cum trebuiau s\ lecomande [i au tras `n elementele ireden-tiste a[a cum trebuiau s\ trag\. {i apoiau trecut de partea Revolu]iei.

Iat\ de ce nu pot s\ suf\r din cauzaasta. A reducerii pensiilor militarilor. Dintoat\ sintagma sus-pomenit\, un singurcuv`nt mi se pare adev\rat: „pensii”. Dar\sta [i conteaz\, nu?

Lucian Dan Teodorovici

~n ultimii ani, de guvernare cva-si-ssolitar\, miile de repro[uriaduse P.D.-LL.-uului, de prea mul-te ori isteric [i perdant, au pri-mit acela[i r\spuns: s`ntem `ncriz\, România nu putea s\ sefereasc\ de acest r\u `ntins lanivel planetar, deci Guvernul nuare nici o vin\. R\spunsul \stale-a fost practic d\ruit guver-nan]ilor de-o opozi]ie de cele maimulte ori dezam\gitoare, c\cistrategia ei pare a fi aceea de aataca punctual totul, zi de zi, [ide a nu se concentra asupra niciunui fapt grav comis de cei ceconduc România. Iar asta a dusla un „sistem de atac“ ce a creatun fel de imunitate: orice scan-dal de azi a fost imediat acoperitde scandalul de mìne, astfel `n-c`t nici unul n-a c\p\tat o for]\

cov`r[itoare, una care ar fi pu-tut schimba, decisiv, percep]iaelectoratului. {i ar fi existatdestule scandaluri cu un aseme-nea poten]ial.

Spre deosebire, s\ ne amintimnumai de bile]elul lui T\riceanu,acela cu ridicola rug\minte-`n-trebare: „Dac\ ai ocazia s\ vor-be[ti la Parchet despre subiect?“.Un fapt care, cu o opozi]ie pre-cum cea prezent\, ar fi provocatpoate o s\pt\m`n\ de scandal,fiind imediat cople[it de alte pro-bleme arz\toare, adun`ndu-sela capitolul „[i altele“. Pe-atunci`ns\, P.D.-L.-ul a atacat luni `n-tregi subiectul, [i-a trimis toatefor]ele s\-l dezbat\, p`n\ c`nda reu[it s\ ne impun\ ideea c\avem de-a face cu un guverncorupt. Privind retrospectiv,m\car prin prisma datelor decare avem parte, putem spune

acum f\r\ team\ c\ GuvernulT\riceanu a fost cel mai pu]incorupt dintre toate cele pe carele-am avut dup\ ’90. {i totu[i,pentru majoritatea electoratu-lui, alta a fost percep]ia. Ches-tiune de strategie.

Acum am obosit cu to]ii. S-adiscutat `n toamna trecut\, curevolt\ chiar, despre nep\sarearomânului care, de[i fr`nt `ndou\, n-are nici un chef s\ ias\`n strad\ spre a protesta. Eu a[miza mai degrab\ pe confuziaromânului [i a[ da vina de ase-menea pe opozi]ie. Ar vrea cet\-]enii s\ protesteze, ar avea dinplin motive. Numai c\ opozi]ianu le ofer\ timp s-o fac\. Abiareu[esc s\ se adune c`teva mii,s\-[i compun\ lozincile pentrua-[i exprima revolta, c`nd su-biectul sup\r\rii lor e deja tre-cut. Cum s\-]i mai ard\ s\ ie[i

`n strad\ pentru a te pl`nge dereducerea salariilor, de exem-plu, dac\ la televiziuni subiectule deja de rang secund de vreos\pt\m`n\, prim-planul fiind lu-at de recalcularea pensiilor, s\zicem? P\i, nu r\mì cu senza]iac\ protestezi `n van, c\ e[ti ana-cronic, c\ ai ie[it s\ te pl`ngi detrecut, pe c`nd prezentul e [imai aspru?

Pe de alt\ parte, l\s`nd opo-zi]ia `n capcana `n care-i places\ se afunde, s\ observ\m c\ [iP.D.-L.-ul pare a-[i fi construito strategie din a arunca pepia]\ periodic, la intervale su-focante, subiecte cu s\m`n]\de scandal. Observ`nd cum semi[c\ cei care ar trebui s\ nereprezinte la nivel parlamentarrevoltele, `n partidul nr. 1 al gu-vern\rii s-a dezvoltat un fel deDaciad\ a subiectelor arz\toarearuncate televiziunilor, arun-cate opozan]ilor de orice tip. Peprincipiul „bate calul c`t e cald“,c\ci el va reac]iona `ndurerat`ntotdeauna la ultima lovitur\,uit`ndu-le rapid pe celelalte.Iar calul de b\taie nu e capabil

s\ fac\ nimic altceva `n afaraa[tept\rii `nfrigurate a noiilovituri de bici.

Haosul inimaginabil pe careP.D.-L.-ul l-a creat nu-mi maiaduce a incompeten]\. Sigur,despre incompeten]\ sau de-spre altceva mai grav a fost vor-ba la `nceput, guvernan]ii arun-c`ndu-se `n criz\ dup\ ce au f\-cut praf, din ne[tiin]\ sau dininteres, tot ceea ce ne-ar fi pu-tut proteja. Dac\ ne g`ndim nu-mai la faptul c\ guvernarea P.N.L.l\sase România pe primul loc`n Europa la cre[tere economi-c\, ne-ar fi simplu s\ deducemc\ ]ara noastr\, chiar afectat\de criz\, n-ar fi trebuit s\ intrepe cea mai mare sc\dere econo-mic\, ci, ]in`nd seama de con-di]ii, pe cea mai mic\. Sigur,cre[tere nu se mai putea ob]ine,recesiunea era mondial\, darav`nd cea mai mare cre[tere`nainte de ea, n-ar fi trebuit s\avem, propor]ional, cea mai mi-c\ sc\dere? Nu, ne-a r\spunsP.D.-L.-ul. Dar n-a mai avut timps\ ne explice [i de ce, pentru c\s-au `nl\n]uit alte scandaluri.

Vorbeam despre haos `ns\,spuneam c\ nu mi se mai pare`nt`mpl\tor. Este un haos arti-ficial, schi]at de m`na unui re-gizor, care s-a prins la timp c\,atunci c`nd necazurile te lo-vesc din toate p\r]ile, nu preamai ai timp s\-]i dai seamaclar a cui e vina. Iar opozi]ia,cea care ar fi trebuit s\ aib\ lar`ndu-i oameni capabili s\ neexplice, s-a prins `n corul ur-l\torilor, ar\t`nd cu disperarespre Traian B\sescu, cumva `norb, nereu[ind niciodat\ s\ ex-plice conving\tor de ce mareavin\ e `n direc]ia indicat\. Pen-tru c\ `ntr-un cor de urlete vo-cile lor nu se deosebesc cu ni-mic. Iar dac\ p`n\ la viitoarelealegeri nu vor [ti s\-[i calmezeisteria, nu vor g\si calea in-teligen]ei, a logicii, o cale pen-tru a ordona haosul ̀ n care s-aul\sat la r`ndu-le cuprin[i, s`nt`n stare s\ pariez de pe acumc\, `n ciuda oric\ror sondaje,vor avea o mare surpriz\. {i,odat\ cu rezultatul votului, va`ncepe un nou cor de ]ipete. Lafel de inutile.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

ROMÂNII E DE{TEP}I:

Trai de APV-ist

Bate calul c`t e cald

Edi]ia a 68-a a Globurilor de aur nu a adus mari surprize,premiile categoriilor cele mai importante repet`nd premiileCritics Choice care se anun]aser\ cu dou\ zile mai devreme.

F|R| MARISURPRIZE

3 «

ordinea de zi

www.suplimentuldecultura.ro

Iulia Blaga

Ne spune c\, `n ciuda scandalului dinjurul actualei edi]ii (publicistul Aso-cia]iei presei str\ine de la Hollywooddenun]`nd traficul de influen]\ carear determina nominaliz\rile plus co-mentariile din jurul nominaliz\rii adou\ filme mediocre, Turristul [i Burr-lesque), Globurile de Aur s`nt bine

`nfipte `n tradi]ie. De[i s`nt decise de80 [i ceva de membri, s`nt mai impor-tante dec`t premiile asocia]iilor profe-sionale, fiind considerate de mul]i anibarometrul premiilor Oscar [i fiind,ca [i Oscarurile, urm\rite la televizorde milioane de gur\-casc\. Ceremoniae [i mai simpatic\ dec`t la Oscaruri.Oamenii stau la mese, beau [ampanie,ron]\ie un fursec.

Inception a fost trecut cu vederea de parc\ nici n-ar fi fost

Dac\ anul trecut `ntre Globuri [i Os-caruri a existat o evident\ discrepan-]\ – Avatar a luat Globul de Aur pentruCea mai bun\ dram\, dar The HurtLocker a primit Oscarul pentru Cel maibun film –, acum s-ar p\rea c\ Os-carurile din 27 februarie [i Globurilede Aur vor reveni la aliniamentul con-sacrat. Edi]ia a 68-a a premiilor Aso-cia]iei presei str\ine de la Hollywood(HFPA) nu a adus mari surprize, pre-miile categoriilor cele mai importanterepet`nd premiile Critics Choice carese anun]aser\ cu dou\ zile mai de-vreme. Adic\ Re]eaua de socializarea fost desemnat\ Cea mai bun\ dra-m\, autorul ei, David Fincher – Celmai bun regizor, filmul primind [iGloburile de Aur pentru scenariu [i,respectiv, coloan\ sonor\. The Fighter,o poveste clasic\ despre ascensiuneaunui boxeur, a fost premiat pentru in-terpretare, Inception a fost trecut cuvederea de parc\ nici n-ar fi fost, iarThe King’s Speech, favorit al\turi defilmul lui Fincher, a r\mas `n minteacelor care nu l-au v\zut `nc\ prin fap-tul c\ nu e a British thing, cum spuneaprezent`ndu-l Helen Mirren (austra-lianul Geoffrey Rush a fost motorullui), c`t [i pentru c\ l-a propulsat `nsf`r[it spre premii pe Colin Firth (carese `nc\lzise de anul trecut, cu A SingleMan). Black Swan a avut mai multenominaliz\ri, dar singura valabil\ s-adovedit a fi cea pentru interpretarefeminin\, de unde leb\da `ns\rcinat\Natalie Portman `[i face v`nt spre Os-car. Criticii str\ini au mai premiat

The Kids Are All Right, de Lisa Cholo-denko, prima comedie romantic\mainstream cu lesbiene familiste, in-terpretate de Annette Bening [i Juli-anne Moore. Prima dintre ele a [i luatacum un Glob de Aur, filmul `n sine,premiat la categoria Cea mai bun\ co-medie sau musical, fiind re-compensat nu at`t pentrufaptul c\ se demarca din-tr-o recolt\ trist\, ci poa-te mai ales ca atitudinepolitic\.

Filmul nu vabate niciodat\via]a

Emo]ionant\ n-a fostpremierea lui Ro-bert De Niro pen-tru `ntreaga ca-rier\. Discursulacestuia de accep-tare a fost o ar-tezian\ de ironiicare l-a `mpro[-cat mai `ntì peMatt Damon, ca-re glumise spu-n`nd c\ nu afla-se de Robert DeNiro dec`t devreo cinci ani,drept pentru ca-re primul lucru pecare i l-a spus DeNiro a fost: „Mi-a pl\-cut de tine `n The Figh-ter“ (Damon nici nujoac\ acolo). Emo]io-nant\ a fost primirea pecare sala i-a f\cut-o lui

Michael Douglas, care a prezentat Glo-bul de Aur pentru Cea mai bun\ dra-m\. Aplauzelor [i ova]iilor `ndelungiMichael Douglas, care de cur`nd a a-nun]at c\ s-a lecuit de cancer, le-a r\s-puns (f\r\ prompter) cu o replic\ im-provizat\ [i pe c`t de t\ioas\ pe at`t

de adev\rat\: „Trebuie s\ existe ocale mai u[oar\ pentru a pri-

mi standing ovations“. O ca-le mai u[oar\ s`nt, a[adar,

filmele, marile filme.Deci s\ nu ne am\gim[i s\ p\str\m o doz\ derezerv\: r`dem, glumim,ne d\m arti[ti, dar filmul

nu va bate nicioda-t\ via]a.

Robert De Niro, care afost recompensat cuPremiul „Cecil B.DeMille“ pentru `ntreagacarier\, e cu un an mait`n\r dec`t Globurile de Aur ajunse `n 16ianuarie la a 68-a edi]ie.Ce ne spune asta?

» Cea mai bun\ dram\: Re]eaua de socializare/The Social Network

» Cea mai bun\ comedie/musical: The Kids Are All Right

» Cel mai bun regizor: David Fincher – Re]eaua de socializare

» Cel mai bun actor dintr-o dram\: Colin Firth – The King’s Speech

» Cea mai bun\ actri]\ dintr-o dram\: Natalie Portman – The Black Swan

» Cel mai bun actor `ntr-o comedie/musical: Paul Giamatti – Barney’s Version

» Cea mai bun\ actri]\ `ntr-o comedie/musical: Annette Bening – The Kids Are AllRight

» Cel mai bun actor `n rol secundar: Christian Bale – The Fighter

» Cea mai bun\ actri]\ `n rol secundar: Melissa Leo – The Fighter

» Cel mai bun scenariu – Re]eaua de socializare

» Cea mai bun\ coloan\ sonor\ – Re]eaua de socializare

» Cel mai bun film animat – Toy Story 3

» Cel mai bun film str\in – Haevnen (Danemarca) de Susanne Bier

Lec]ia lui Michael Douglasde la Globurile de Aur

PALMARES SELECTIV

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 298 » 22 – 28 ianuarie 2011

Ce poate fi mai sc`rbos dec`t s\g\se[ti un vierme `ntr-uun m\r?Evident, o jum\tate de vierme.Mi-am amintit poanta asta zi-lele trecute, c`nd m\ `ntrebamce poate fi mai ur`t dec`t s\ vezi,`n istoria ta, un m\r atins derap\n din exterior [i `n interi-orul c\ruia se dezvolt\, fericit,un d\un\tor. {i-]i pare ridicols\ te duci la un psihiatru c`ndai asemenea viziuni, dup\ ce aiurm\rit, condensa]i `n trei ore,cei 25 de ani de domnie ai luiNicolae Ceau[escu.

Da, e vorba de filmul luiAndrei Ujic\, Autobiografia lui

Nicolae Ceau[escu, precum [ide senza]ia autentic\ de vom\care te `ncearc\ `n mai multemomente ale peliculei. „Te tre-ce” mai ales atunci c`nd, pe lajum\tatea celor 180 de minute,revezi momentele celui de-al12-lea congres al PartiduluiComunist Român. Tovar\[ulConstantin Pârvulescu vrea s\ia cuv`ntul, tovar\[ii de la pre-zidiu intr\ `n stare de paralizie –nu era `nscris pe list\! –, tova-r\[ul Pârvulescu ia cuv`ntul [i-latac\ pe Ceau[escu, iar sala...Sala sare `n ap\rarea secre-tarului general al PCR, ca un

duet de buze elastice ce par s\se desprind\ de pe un fundgeneros: „Ceaau[escu realeees,la al doi[pelea congreees!“.{tiu, o spune [i tovar\[ul Pâr-vulescu, `n sal\ „s`nt agitatori”.Dar nu am idee de ce, defiecare dat\ [i `n fiece momentpenibil al existen]ei noastre,apar ni[te tic\lo[i providen]ialicare ne absorb toat\ vina de afi imbecili, la[i [i meschini. Unom normal nu poate vedea, `ndecorul lugubru al S\liiPalatului din Bucure[ti, dec`tni[te costume umplute cumarionete, care te fac s\ crezi

c\ doctorul Frankenstein [i-a fides\v`r[it opera `n România.

Un film rusesc de acum c`]ivaani `nf\]i[eaz\ o lume horror,`n centrul c\reia se afl\ un m`n-c\tor de oameni dintr-un blocsovietic. Tavarisci HannibalLecter `[i savureaz\ victimele,dar pe ecran nu apare nicim\car o singur\ pic\tur\ des`nge [i nici m\car un ma]inert: totul se petrece `ntr-undecor extrem de luminos, deun auriu pe care-l vezi ca s`n-ge, nu ca pe lingouri. Luminiledin Sala Palatului, din searacelui de-al 12-lea Congres, te

transport\ `n acel peisaj gro-tesc, `n care canibalul nu eCeau[escu, ci suma creierelorte[ite din sal\. Creiere ce sete[esc `n multe momente dinAutobiografie: `n cel al pele-rinajului cu iz post-apocalipticde la `nmorm`ntarea luiGheorghiu-Dej, `n cel al viziteidictatorului pe platourile defilmare ale unui jenant film„istoric”, `n cel al desc\lec\riipe un [antier din inimaBucure[tiului, unde to]i idio]iiaduna]i strig\ „Uraaa!”, la

`nmorm`ntarea istoriei pe carenici n-o tr\iesc, nici n-o pricep.

M\rul românesc nu este,cum pare la prima vedere,m`ncat de viermi [i atacat deconjuncturi nefavorabile.România e un fruct care asuferit o implozie, atacat deromânii din interior [i doardes\v`r[it de rap\nul comunist.Iar circumvolu]iunile au fost`nlocuite de circari, ca `ntr-unsuicid `n mas\ al unorvioloni[ti care au folosit lamede ras `n loc de arcu[uri.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 298 » 22 – 28 ianuarie 2011 www.suplimentuldecultura.ro

LA LOC teleCOMANDAAlex SAVITESCU

Rezisten]a prin vomicultur\

Victor Socaciu: „A[a cum exist\ Ziua Cartofului, a Usturoiului, aP\st`rnacului, mi se pare absolut normal [i logic s\ existe o zi `ncare s\ celebr\m marile figuri ale culturii noastre, clasice [icontemporane“.

{I ZIUACARTOFULUI, {IZIUA CULTURII

» 4

ordinea de zi

R\zvan Chiru]\

Cantautorul Victor Socaciu, membru`n Parlamentul României, nu ar accep-ta s\ fie criticat pentru aceast\ legedec`t de Caragiale. ~n opinia sa, Româ-nia avea nevoie de o astfel de zi. „Cul-tura, component\ esen]ial\ a unei so-ciet\]i, care d\ identitate unei na]iuni,trebuie mult mai mult sprijinit\ [i, `nacela[i timp, trebuie f\cut un demersna]ional pentru a se pune `n drepturi[i la locul ei cultura noastr\ na]iona-l\“, ne-a declarat c`nt\re]ul. Fostulmembru al Cenaclului „Flac\ra“ a a-d\ugat c\ la noi se aniverseaz\ acum

zile mai pu]in importante, deci o s\r-b\toare a culturii nu are cum strica.„A[a cum exist\ Ziua Cartofului, a Us-turoiului, a P\st`rnacului, mi se pareabsolut normal [i logic s\ existe o zi`n care s\ celebr\m marile figuri aleculturii noastre, clasice [i contempo-rane“, a `nt\rit Victor Socaciu. Totu[i,Monitorul Oficial nu a publicat nicio-dat\ nimic despre „Ziua Na]ional\ aP\st`rnacului“.

Compozitorul consider\ c\ nu pu-tea fi aleas\ alt\ zi pentru acest eve-niment dec`t cea de 15 ianuarie. „Amavut c`teva modele. Spania are o zi a cul-turii legat\ de moartea lui Cervantes.Portugalia [i Germania au asemenea

momente. ~n Italia, de ziua lui Dantes`nt serb\ri publice `n pie]e `n care sedanseaz\ [i se recit\, dar nu numaidin opera acestuia, ci din `ntreaga cul-tur\ italian\. Iar figura reprezenta-tiv\ pentru România este Mihai Emi-nescu“, s-a ap\rat actualul deputat.Oricum, acesta crede c\ marii clasicinu ar avea de ce s\ se simt\ leza]i de oasemenea a[ezare calendaristic\. „Emi-nescu nu cred c\ s-ar fi sup\rat ca deziua lui de na[tere s\ se aniverseze [iZiua Culturii Na]ionale. {i dac\ s-arfi opus acestei chestiuni Caragiale, poa-te aveam ni[te semne de `ntrebare.Dar v\d pigmei care se opun“, a declamatVictor Socaciu. Acesta a remarcat c\

{TI}I CE S-A SERBAT PE 15 IANUARIE ~N ROMÂNIA?

Ziua care l-a `nghi]it pe EminescuDe anul acesta, 15 ianuarie, ziua anivers\rii lui MihaiEminescu, a devenit Zi a Culturii Na]ionale. O ideemai veche, pus\ `n practic\ `n timp record (celpu]in sub raport legislativ) de tripleta Eugen Simion(ini]iator la nivel de idee) – Victor Socaciu (ini]iator`n Parlament) – Traian B\sescu (care a promulgatdocumentul votat `n Parlament). Un text de legecare ar putea `nc\pea, f\r\ mari eforturi, pe un[erve]el, pus `n practic\ pripit, f\r\ a avea [i „normede aplicare“. Se pare c\ va fi `ntocmit `n cur`nd unghid al manifest\rilor dedicate Zilei CulturiiNa]ionale, `n a[a fel `nc`t educatoarele,`nv\]\toarele, profesoarele de limba [i literaturaromân\, directorii de c\min cultural, directorii deCas\ de Cultur\, prefec]ii, primarii, directoriisociet\]ilor publice de radio [i televiziune s\ [tie ceau de f\cut pe 15 ianuarie 2012. Tudor Octavian [i-a amintit c\ propunerea e chiar mai veche, dedinainte de 1989, la care s-a renun]at dintr-unmotiv pragmatic: erau prea multe s\rb\tori `n lunaianuarie (`ntre care [i ziua de na[tere aTovar\[ului...).

» „Dac\ s-ar fi opusacestei chestiuniCaragiale, poateaveam ni[te semnede `ntrebare.“ – Victor Socaciu

» „Au vrut s\ fac\un eveniment [imai megalo-manic [i nu aie[it nimic,pentru c\ nu aubani, pentru c\au politizat,pentru c\ pri-marii de sectorau dat premiiculturale.“

– Costi Rogozanu

Costi Rogozanu: „Merge o astfel de zi, dar s\ fie de dezbateri.Acum ne afl\m `n galeria aia retrograd\, hai s\ propunem c`tmai multe zile na]ionale. Mie mi se par, de fapt, completneculturale“.

O ZI DEDEZBATERI

5 «

ordinea de zi


ini]iativa sa a fost luat\ deja `n der`-dere de oamenii de cultur\, dar credec\ o astfel de lege nu putea r\m`ne f\-r\ c`rcota[i. „Dac\ o f\ceam `n alt\ zidec`t 15 ianuarie, ar fi ap\rut cinevas\ spun\: «P\i de ce atunci». Acade-mia Român\ m-a sus]inut, chiar Eu-gen Simion a venit cu proiectul la mi-ne“, a men]ionat parlamentarul, carea ad\ugat c\ din cei peste 470 de co-legi de-ai s\i din legislativ, doar unuls-a opus adopt\rii legii [i doi s-auab]inut.

Un ghid, abia de la anul

Faptul c\ Ziua Culturii Na]ionale atrecut aproape neobservat\ `n 2011este pus de Victor Socaciu pe seamatimpului scurt care s-a scurs din mo-mentul adopt\rii legii, adic\ jum\ta-tea lui decembrie, p`n\ la aniversareadin 15 ianuarie. „Nu am avut timp s\ne preg\tim. Dar `n lege am introdusobligativitatea adresat\ tuturor autori-t\]ilor locale [i centrale de a sprijini fi-nanciar [i logistic organizarea de mani-fest\ri. Ministerul Culturii ar fi trebuits\ `ntocmeasc\ un ghid de manifest\ri,

care s\ fie la `ndem`na acestor autori-t\]i. Am credin]a c\ ghidul va fi realizat`n prima jum\tate a lui 2011, pentru ale distribui din timp“, a explicat cant-autorul de folk.

„Suplimentul de cultur\“ a solicitatun punct de vedere privind Ziua Cul-turii Na]ionale criticilor literari Ion Bog-dan Lefter [i Costi Rogozanu, precum[i scriitorului Tudor Octavian. Ace[tiaconsider\ c\ o astfel de zi, de[i nueste d\un\toare, nici nu ajut\ cu ade-v\rat artele din ]ara noastr\. „Proble-ma nu se pune `n termenii: e bine saur\u? E bine oricum. Dar atunci c`nd elansat\ o idee de felul acesta, trebuies\ ai [i mijloacele s\ o sacralizezi. Astapresupune organizare, o infrastructu-r\ a ideii. Adic\ nu po]i doar s\ e-nun]i [i dup\ aia s\ te a[tep]i ca lu-mea s\ sar\ `n sus de bucurie“, afirm\Tudor Octavian. Acesta crede c\ in-stitu]ionalizarea unei s\rb\tori prin-tr-o obliga]ie nu este o solu]ie de dorit.„Cel mai greu lucru este s\ institu]io-nalizezi o s\rb\toare: ori creezi tu e-venimentul, ori vii `n `nt`mpinareaunei nevoi publice. Or, eu cred c\ ne-voie public\ nu exista. {i ce dac\ se

d\ un decret? Este societatea româ-neasc\ dispus\ s\ suporte o sacrali-zare de acest gen?“, `ntreab\, retoric,Tudor Octavian.

Criticul literar Ion Bogdan Leftereste [i mai categoric. „Data aleas\ pen-tru Ziua Culturii Na]ionale confirm\semidoctismul concep]iei. Pentru ca oasemenea «s\rb\toare a culturii româ-ne[ti» s\ nu fie strict personalizat\, arfi trebuit aleas\ o zi de relevan]\ colec-tiv\, nu individual\. Rezultatul s-a v\-zut imediat: la prima edi]ie a «Zilei»,peste tot `n ]ar\ celebrat\ n-a fost cul-tura ̀ n ansamblu, ci personalitatea «po-etului na]ional», care era oricum s\rb\-torit\ ritualic la data respectiv\. Acums-a f\cut [i mai cu s`rg, pe alocuri `nforme mai penibil patetice, `n discur-suri [i mai lirico-na]ionaliste, `nso]itede recit\ri, [i mai le[inat «patriotic»“, aobservat Ion Bogdan Lefter. Acesta edispus totu[i [i la un exerci]iu de opti-mism. „Poate c\ instruc]iunile din ghi-dul elaborat de Ministerul Culturii,redactate cu inteligen]\, vor evita su-pra-festivizarea zilei lui Eminescu [ivor `ndemna la reflec]ii asupra cul-turii ca sistem complex de valori.“

Criticul literar Costi Rogozanu searat\ uimit c\ autorit\]ile [i acea par-te a culturii române[ti c\reia ì placfestivismele au ratat [ansa de a aveadou\ ocazii de a se ar\ta patrio]i. „Auvrut s\ fac\ un eveniment [i mai me-galomanic [i nu a ie[it nimic, pentruc\ nu au bani, pentru c\ au politizat,pentru c\ primarii de sector au datpremii culturale. Au reu[it s\ ani-hileze cele dou\ zile una cu alta. Nu`n]eleg din perspectiva lor, oamenidornici de serb\ri“, s-a mirat CostiRogozanu.

Acesta nu este neap\rat `mpotrivaunei Zile a Culturii Na]ionale. „Mergeo astfel de zi, dar s\ fie de dezbateri.Acum ne afl\m `n galeria aia retro-grad\, hai s\ propunem c`t mai multezile na]ionale. Mie mi se par, de fapt,complet neculturale, s`nt puse for]at[i n-are cum s\ ias\ ceva natural.“

Nu p\r\si]ifrecven]a! Urmeaz\Legea. Integral!Dar mai `ntì d\m leg\tura la minister:

Ministerul Culturii [i Patrimoniului Na]ional (MCPN) a g\sit decuviin]\ s\ serbeze aceast\ zi important\ printr-un comunicat`ncheiat `ntr-un mod care i-ar face m`ndri [i pe cei mai bunivorbitori ai limbii de lemn: „Nu `n ultimul r`nd, MCPN ì felicit\ peto]i românii [i ì `ndeamn\ s\ marcheze fiecare, dup\ posibilit\]i,cu o floare, cu un vers, cu un g`nd Ziua Culturii Na]ionale“.

{i acum, legea:

„Art. 1. – Se declar\ ziua de 15 ianuarie Ziua Culturii Na]ionale.Art. 2. – (1) Autorit\]ile administra]iei publice centrale [i locale

sprijin\ material [i financiar organizarea de manifest\ri cultural-artistice [i de ac]iuni social-culturale dedicate s\rb\toririi acesteizile.

(2) Ministerul Culturii [i Patrimoniului Na]ional elaboreaz\, `ncolaborare cu reprezentan]ii organismelor deconcentrate, un ghidanual al manifest\rilor dedicate acestei s\rb\tori.

Art. 3. – Societatea Român\ de Televiziune [i Societatea Român\de Radiodifuziune vor realiza [i vor include `n programele loremisiuni dedicate acestei zile“.

Leg\tura `n studio!

Un „vis“ mai vechi, devenit realitateZiua Culturii Na]ionale nu este o idee nou\. ~n 2008,fostul ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu, `[imanifesta inten]ia de a propune Guvernului s\ impun\printr-un act normativ aceast\ s\rb\toare tot pe 15ianuarie.

„Este o zi pe care cred c\ trebuie s\ o integr\m`ntr-un calendar. Nu cred c\ este o zi mai bun\ dec`t15 ianuarie“, a declarat demnitarul `ntr-o conferin]\

de pres\. Potrivit Mediafax, Adrian Iorgulescu avuseseaceea[i inten]ie [i `n 2005, dar [i atunci a renun]at.

Tudor Octavian afirm\ c\ ideea este chiar [i maiveche de at`t. „{i `nainte de 1990 a existat o astfel depropunere de institu]ionalizare a zilei de 15 ianuarie.Numai c\ atunci prima lun\ din an era cam aglome-rat\ cu alte dou\ s\rb\tori mai «importante»“, [i-aamintit acesta.

Academicianul Eugen Simion l-a rugat pe Victor Socaciu s\-l ajute ca proiectul de leges\ ajung\ `n dezbatere parlamentar\

» „Rezultatul s-av\zut imediat: laprima edi]ie a«Zilei», peste tot`n ]ar\ celebrat\n-a fost cultura `n ansamblu, ci personalitatea«poetului na]ional».“

– Ion Bogdan Lefter

» „Cel mai greu lucru este s\ institu]ionalizezi os\rb\toare: oricreezi tu eveni-mentul, ori vii `n`nt`mpinarea uneinevoi publice. Or,eu cred c\ nevoiepublic\ nu exista.“

– Tudor Octavian

„THE EVENINGSTANDARD“

» 6

avanpremier\„Construit dup\ bine-cunoscutul re]etar al lui Coe, Maxwell Simeste ca un explorator pentru care lumea nu trebuie s\ aib\ niciun fel de secrete: curajos, spiritual [i lipsit de complexe.“


– Fragment –

~n a doua [i ultima parte a c\l\toriei,Charlie trebuia s\ stea pe locul din-spre culoar, iar eu s\ stau pe locul dela geam. Poppy a zis c\ ì este indife-rent unde st\, dar eu nu am crezut-o.{tiu c\ oricine prefer\ locul de lageam. A[a c\ am insistat s\ stea ea lageam. Eram hot\r`t s\ fac `n a[a fel`nc`t s\ se simt\ c`t mai bine `n timpulc\l\toriei. Eram hot\r`t s\ fac totul pen-tru a-i produce cea mai bun\ impre-sie. Eram hot\r`t s-o fac s\ m\ plac\.

— Apropo, suf\r de depresie clini-c\, am zis imediat ce ne-am instalat.

Spre u[urarea mea, Poppy n-a p\-rut tulburat\. Doar s-a uitat la minec`teva clipe [i a zis:

— Da – m\ g`ndeam eu c\ trebuies\ fie ceva de genul \sta.

— Serios? m-am mirat eu. E chiarat`t de evident?

— S\ zicem c\ am nasul fin.

~n sf`r[it am spus-o; [i cu asta aml\murit un lucru `ntre noi. Ea era pri-ma persoan\ (`n afar\ de [efii mei,medicul de familie [i responsabilul cus\n\tatea `n munc\ – primul prieten,asta vreau s\ spun) c\reia am avut cu-rajul s\-i m\rturisesc acest secret ru-[inos. {i dac\ la `nceput m\ a[tepta-sem s\ se `ndep\rteze de mine, s\ seretrag\ `ntr-o t\cere precaut\, s-o`ntrebe pe stewardes\ dac\ poate s\ semute pe un alt loc sau ceva de genulacesta, ei bine, m\ `n[elasem. Se parec\ asta nu i-a schimbat p\rerea despremine. M-am sim]it profund recunos-c\tor [i parc\ imediat s-a creat `ntre

noi un fel de intimitate – o intimitatelini[tit\, confortabil\ –, `n sensul c\dialogul nostru, care crezusem c\ vafi nervos [i for]at, s-a desf\[urat dinacel moment `ntr-un mod absolut fi-resc. Sincer s\ fiu, `n urm\toarele orenu am vorbit chiar at`t de mult pe c`tcredeam. ~n cea mai mare parte a tim-pului am stat `ntr-un soi de t\cere prie-teneasc\ pe care te-ai a[tepta s-o `n-t`lne[ti la doi oameni `n v`rst\, c\s\-tori]i de treizeci de ani – exact cum eraucei pe care ̀ i v\zusem ̀ n Sydney, la res-taurantul din port, care se a[ezaser\de aceea[i parte a mesei ca s\ poat\admira priveli[tea `n loc s\ vorbeasc\.Dup\ vreo dou\ ore de la decolare(cred c\ la dou\ diminea]a, dup\ oraoficial\ din Singapore), iat\ ce f\ceam:eu m\ uitam la micul ecran de pe spe-teaza scaunului din fa]\ [i baleiam dezor canalele de filme, f\c`nd c`te o re-marc\ din c`nd `n c`nd, dar f\r\ s\ m\hot\r\sc pentru unul din ele, ̀ n timp cePoppy, dup\ ce a stat c`teva minute s\scrie un scurt raport la laptopul ei, `[iomora timpul cu un fel de Sudoku tri-dimensional extrem de complicat.

~ns\, lucru [i mai important, atuncic`nd nu eram ocupa]i cu altceva, vor-beam.

— Dar oboseala din cauza diferen-]ei de fus orar? am `ntrebat-o eu la unmoment dat.

— Mmn?

— Vorbeam de serviciul \sta al t\u.Desigur, trebuie s\-]i adaptezi ritmul bi-ologic oriunde te duci. Nu ]i-e greu?

Poppy a ridicat din umeri.

— Nu prea. C`teodat\, c`nd s`nt aca-s\, m\ trezesc un pic mai devreme.

Alt\ dat\, un pic mai t`rziu. Nu-i cine[tie ce.

Am suspinat cu invidie.

— Ce-nseamn\ s\ fii t`n\r!

— Las’ c\ nici tu nu e[ti un tataie`n c\rucior.

— Precis c\ eu voi avea nevoie deo zi sau dou\ s\-mi revin dup\ c\l\to-ria asta. {i trebuie s\-mi revin c`t mairepede, deoarece la sf`r[itul s\pt\m`-nii am de luat o decizie.

— Serios?

— Serios. Se fac [ase luni de c`ndn-am mai fost la serviciu. Trebuie s\m\ duc la magazin s\ m\ `nt`lnesc curesponsabilul cu s\n\tatea [i securita-tea `n munc\ [i s\-i spun dac\ s`nt ga-ta s\ m\ `ntorc la lucru. {i chiar dac\eu spun c\ m\ `ntorc, ea s-ar putea s\decid\ c\ nu m-am ̀ ns\n\to[it ̀ nc\, ce-ea ce probabil pentru ei va fi un pre-text s\... (mi-a luat ceva timp s\-mi a-mintesc eufemismul)... s\ m\ pun\ peliber. Poate c\ tocmai asta a[teapt\.

— Dar tu?

— Eu? Eu ce?

— Vrei s\ te `ntorci?

M-am g`ndit c`teva clipe, dar mi s-ap\rut o `ntrebare prea grea ca s\-idau un r\spuns direct. G`ndurile `mifugeau `nainte, la tot ce m\ a[teptac`nd ajungeam acas\: la vremea de fe-bruarie, `nchis\ [i nesuferit\, la apar-tamentul pustiu, la mald\rul de mate-riale publicitare de cealalt\ parte au[ii. O, da, avea s\ fie r\u. Pe moment,sim]eam c\ nu voi fi `n stare s\ facfa]\ singur\t\]ii la `ntoarcerea acas\,ca s\ nu mai spun c\ trebuia s\ iau [io decizie dup\ aceea.

— {tii, am zis eu `n cele din urm\,tot am impresia c\ atunci c`nd voi a-junge acas\ o voi g\si acolo, a[tept`n-du-m\. Pe Caroline. ~nc\ mai are

cheia, [tii, a[a c\ n-arfi exclus. S\ deschidu[a [i, de ̀ ndat\ ce-odeschid, s\-mi dauseama c\ s-a `ntors.La `nceput n-o v\d,dar [tiu c\ e cineva a-cas\ – radioul e por-nit, `n buc\t\rie mi-roase a cafea proas-p\t\. ~n cas\ e cald[i curat. Apoi o v\dpe ea, a[ezat\ pe ca-napea, citind o car-te [i a[tept`ndu-m\...M-am `ntors din nouspre Poppy. N-o s\se `nt`mple asta, nu-ia[a?

— S`nt convins\ c\mergi la un psiholog, dar mai ai pe alt-cineva cu care s\ discu]i despre lu-crurile astea? Vreo rud\, s\ zicem.

Am cl\tinat din cap c\ nu.

— Mama a murit. A murit de t`n-\r\ – acum dou\zeci [i ceva de ani.Tata e o cauz\ pierdut\. Nu prea vor-bim. Fra]i nu am, nici surori.

— Ai prieteni?

M-am g`ndit la cei [aptezeci de prie-teni de pe Facebook. ~ns\ m-am sim-]it nevoit s\ recunosc cu onestitate:

— Nu prea. Am avut un prieten, Tre-vor. Locuia aproape de mine, dar s-amutat. ~n afar\ de asta... N-am maicontinuat, sim]ind brusc dorin]a de aschimba subiectul sau cel pu]in cen-trul aten]iei. Dar tu? Tu ai fra]i?

— Nu. O am pe mama, dar ea e cam...preocupat\ de via]a ei, ca s\ zic a[a. Nuprea o intereseaz\ problemele altora.Iar tata a plecat mai demult, c`nd l-aprins c\ avea o amant\. A r`s din nou –cu am\r\ciune de data asta. Dac\ staus\ m\ g`ndesc, i-ar fi prins bine servi-ciile unui facilitator de adultere. Cep\cat c\ nu existau pe vremea aia!

— S\-n]eleg c\ [i tu e[ti ca mine?am zis eu gr\bit – poate cam prea gr\-bit. Nici tu nu ai cu cine s\ vorbe[ti.

— Nu-i chiar a[a, a zis Poppy. ~lam pe unchiul meu. Unchiul Clive.

A renun]at la Sudoku [i a `nchisprogramul, a[a `nc`t puteam s\ v\dacum imaginea de fond de pe desktop,care, lucru bizar, p\rea a fi fotografiaunui catamaran foarte vechi, pe ju-m\tate putrezit, o epav\ cu lemn\riadistrus\ [i vopseaua scorojit\, z\c`ndabandonat\ pe o plaj\ tropical\. M-amuitat curios la fotografie c`t timp eami-a povestit despre unchiul ei [i dece ì place at`t de mult de el. Mi-a po-vestit c\, la v`rsta de treisprezece ani,mama ei a trimis-o la o [coal\ moder-n\, cu internat, din Surrey; c\ st\teala internat `n cursul s\pt\m`nii [i ve-nea acas\ `n fiecare vineri seara, darmaic\-sa era mereu plecat\ din ]ar\,a[a c\ ea se ducea s\ stea cu unchiul ei;cum a `nceput s\ `ndr\geasc\ aceste vi-zite [i s\ le a[tepte cu ner\bdare; cumClive (care locuia `n Kew) o ducea a-proape `n fiecare weekend la cinema,la teatru, la concerte sau galerii deart\, introduc`nd-o `ntr-o lume care

Maxwell Sim, protagonistulromanului, se afl\ `ntr-unmoment de criz\existen]ial\ acut\. Proasp\tdivor]at, incapabil s\comunice cu fiica sa,`nstr\inat de to]i prietenii,nu `[i poate m\rturisinim\nui angoasele. Atuncic`nd prime[te o bizar\propunere de afaceri careimplic\ o lung\ c\l\toriedin Londra `n insuleleShetland, Maxwell nupoate dec`t s\ accepte,pornind la drum cu inima

deschis\, `nso]it doar devocea prietenoas\ asistemului de navigare prinsatelit. Nu peste mult timp`ns\, c\l\toria ia o turnur\ceva mai serioas\,purt`ndu-l nu doar `n celmai `ndep\rtat punct alregatului, c`t [i `ntr-unuldin cele mai `ntunecateunghere ale propriei salevie]i. Romanul examineaz\no]iunile de identitate [iizolare, explor`nd paradoxulsingur\t\]ii `ntr-un timp `ncare tehnologia `nlesne[te

contactul `ntre oameni maimult ca niciodat\.

„Speram s\ fac din eroulromanului meu, MaxwellSim, un om obi[nuit; m\`ntreb `ns\ dac\, `n lumeacontemporan\, fracturat\de tot soiul de ambi]iipolitice, a[a ceva mai eposibil. Oricum, am vrut s\fac din el un personaj f\r\nimic ie[it din comun: unom obi[nuit, cu un serviciuobi[nuit, `ntr-un ora[obi[nuit. De fapt, cred c\asta e marea ambi]ie a

romanului: s\ g\seasc\misterul, fiorul amorului,stranietatea pornirilornea[teptate`n celmai

comun loc cu putin]\.“(Jonathan Coe)

Jonathan Coe – ~nsp\im`nt\toarea

» „Coe [tie s\ gestioneze f\r\ efort o abordare plin\de riscuri a unei realit\]i `n aparen]\ f\r\ preamulte promisiuni.“ – „The Times“

CARTEA„Suplimentul decultur\“ public\ `navanpremier\ unfragment din cel mairecent roman al luiJonathan Coe, publicat`n 2010, ~nsp\im`nt\-toarea via]\ personal\a lui Maxwell Sim.Cartea va ap\rea `ncur`nd `n colec]ia„Biblioteca Polirom“ `ntraducerea Lumini]eiGavril\.

„Ca `ntotdeauna la Coe, sim]ul realit\]ii respir\ din fiecare r`nd[i face din lectura fiec\rei pagini o rar\ pl\cere.“

„THEGUARDIAN“


7 «

avanpremier\


p`n\ atunci ì fusese str\in\. {i c\, dac\nu se vedeau `n weekend, el ì scrialungi scrisori pline de nout\]i, de u-mor, de lucruri amuzante, informa]ii,anecdote [i, mai ales, dragoste.

— {tii ceva? mi-a zis ea. {i-acumrecitesc scrisorile alea. {i-acum le iaucu mine peste tot pe unde m\ duc.

— Peste tot?

— Da. Chiar [i `n c\l\toriile astea.Le am chiar aici. A b\tut cu degetular\t\tor `n laptop. Le-am scanat petoate. {i toate fotografiile pe care mile-a trimis. Asta, de exemplu, este dela Clive. A ar\tat spre fotografia cuvasul acela vechi. Nu a f\cut-o el, aexplicat ea. A fost f\cut\ de o artist\ penume Tacita Dean. Vasul se cheam\Teignmouth Electron.

— Teignmouth? am `ntrebat eu. E`n Devon, nu?

— A[a e. Acolo au crescut Clive [imama mea.

— {i de ce o ]ii pe desktop?

— Pentru c\ de ea se leag\ o poves-te extraordinar\. Povestea unui om penume Donald Crowhurst. A c\scat `n-delung [i involuntar, uit`nd s\-[i aco-pere gura cu m`na. Scuze – mi s-a f\cutbrusc somn. Ai auzit de el?

Am `ncuviin]at din cap.

— A f\cut `nconjurul lumii pe marela sf̀ r[itul anilor ’60. Sau cel pu]in a[a pre-tindea el, pentru c\ de fapt nu l-a f\cut.

— ~n]eleg, am zis eu total derutat.

— Nu explic prea bine, nu?

— E[ti obosit\. Cred c\ ar trebuis\ te culci.

— Da, dar e o poveste nemai-pomenit\. Cred c\ ar trebui s-o auzi.

— Nu-i nimic. Am s\ m\ uit la unfilm. E[ti prea obosit\ s\ mai vor-be[ti. Las\ c\ `mi poveste[ti dimi-nea]\.

— Nu voiam s\-]i povestesc. Voiamdoar s\-]i citesc ce mi-a scris Clive de-spre ea.

— Nu-i nici o grab\.

— Uite cum facem. Poppy a ap\satc`teva taste la laptop [i l-a mutat pem\su]a mea, apoi s-a `ntins s\ scoat\de sub scaun perna [i p\turile dositeacolo. Po]i s\ cite[ti scrisoarea asta.Uite-o. E cam lung\, scuze – dar aidestul timp la dispozi]ie [i e mai bines-o cite[ti dec`t s\ te ui]i dou\ ceasurila vreo porc\rie de comedie roman-tic\.

— E[ti sigur\ c\ nu e nici o pro-blem\? Adic\ n-a[ vrea s\ dau pesteceva... prea personal.

Dar Poppy m-a asigurat c\ e `n re-gul\. A[a c\, `n timp ce ea s-a cuib\ritsub p\turi, eu mi-am a[ezat laptopulpe genunchi [i m-am uitat peste pri-ma pagin\ a scrisorii de la unchiul ei.Fi[ierul era deschis `n Windows Pic-ture and Fax Viewer, a[a c\ se vedeah`rtia de culoare galben-pai pe carefusese scris\ [i se observa chiar [i im-primeul discret, cu rotocoale, dinfundal. Scrisul era ascu]it, drept[i u[or lizibil. B\nuiam c\scrisese cu stiloul. Cer-neala era de un alba-stru `nchis, aproa-pe negru. Abia `n-cepusem s\ ci-tesc primele r`n-duri, c\ am

sim]it o u[oar\ ap\sare pe um\rulst`ng [i, c`nd m-am uitat, am v\zut c\Poppy `[i sprijinise perna de mine cas\-[i pun\ capul. A ridicat ochii [i m-aprivit scurt, parc\ rug`ndu-m\ s\-i dauvoie, dar aproape imediat a clipit dinpleoape [i le-a `nchis, alunec`nd deja`ntr-un somn ad`nc [i lini[tit. Dup\ c`-teva secunde, c`nd am fost sigur c\nu m\ vede, am s\rutat-o u[or pe p\r,de noapte bun\, [i-am sim]it o tres\ri-re de fericire `n tot corpul.

Jonathan Coe, n\scut `n 1961 la Birmingham, a studiat la Trinity College,Cambridge, lu`ndu-[i apoi doctoratul la Warwick University. Primele saleromane – Femeia `nt`mpl\toare (1987), Un strop de dragoste (1989) [iPiticii mor]ii (1990; Polirom 2006) – impun o nou\ voce a literaturiibritanice contemporane. Pentru romanul Ce h\cuial\! (1994; Polirom,2008) i se decerneaz\ John Llewelyn Rhys Prize `n Anglia [i Le Prix du

Meilleur Livre Étranger `n Fran]a, iar pentru Casa somnului(1997; Polirom, 2001), considerat\ capodopera sa, Writers’Guild Award [i Prix Médicis Étranger. La EdituraPolirom au mai ap\rut Clubul putregaiurilor(2004), Cercul `nchis (2006) [i Ploaia`nainte s\ cad\ (2009).

AUTORUL

via]\ personal\ a lui Maxwell Sim


INTERVIU CUGABRIEL YARED

» 8

interviu

„Dac\ regizorului nu-i place s\ lucreze cu tine sau nu se simtebine cu tine, nu merit\. Pot face [i altceva `n muzic\. Pot fiproduc\tor, pot face reclame, jingle-uri, orice. Dar c`nd e vorbade o colaborare, atunci ea trebuie s\ fie bazat\ pe iubire.“


GABRIEL YARED, DE LA GODARD LA PACIENTUL ENGLEZ, DAR ~NDR|GOSTIT DIN NA{TERE DE MUZICA R

„Cei care spun c\ cea mai se simte ar trebui s\ vad\

Interviu realizat de Iulia Blaga

Mi-a r\mas una `n minte pentru c\ erafoarte frumoas\, dar nu-mi amintescnumele.

Vorone]?

Se termina `n i.

Gura Humorului.

S-ar putea. Mi-a pl\cut [i Clujul. E unora[ frumos, cu peisaje superbe. Acoloam ascultat o muzic\ româneasc\ ex-traordinar\. S`nt legat de muzica ro-mâneasc\ de c`nd m-am n\scut. E `ns`ngele meu. Nu am nimic românescori maghiar `n familie, dar mi-a sunatfoarte cunoscut. Mult mai t`rziu, c`ndaveam 20 de ani, am cump\rat trei c\r]ide Bela Bartok, Muzica popular\ româ-neasc\, unde am descoperit toate c`n-tecele populare din România, Transilva-nia, Bulgaria. Totul. Acesta a fost, proba-bil, cel mai extraordinar lucru pe carel-a f\cut Bela Bartok: s-a dus prin sate[i a `nregistrat aceast\ muzic\ `nainteca ea s\ dispar\. Propria lui muzic\ sehr\ne[te din aceste c`ntece populare.Am [i colaborat cu Taraful Haiducilor,acum 10 ani, imediat dup\ ce l-au `nt`l-nit pe Johnny Depp. Au venit la Lon-dra, am lucrat `mpreun\ [i a fost fan-tastic: ]ambal, acordeon, dou\ viori.

Deci rela]ia mea cu România [i cuUngaria e una puternic\ [i subcon[ti-ent\, pentru c\ nu `n]eleg de ce aceas-t\ muzic\ e at`t de important\ pentrumine. Mai intr\ pe aceast\ list\ a pa-siunilor muzicale inexplicabile doar Bra-zilia. S`nt n\scut `n Liban, dar nu-miplace muzica arab\. Muzica brazilia-n\, `n schimb, o port `n inim\ [i `n cre-ier. Pot compune bossanova, la fel debine cum pot compune muzic\ româ-neasc\ sau ungureasc\.

M-am `ntors de cur`nd din Unga-ria. Am fost la Budapesta acum treis\pt\m`ni pentru a lucra cu Angelina

Jolie, pentru c\ voi compune muzicanoului ei film. Vom `ncepe probabil s\`nregistr\m peste [ase luni, deci amsuficient timp.

Ea v-a ales pe dvs.?

Da, pentru c\ ne [tim de la alte filme.~n The Tourist am fost ̀ nlocuit ̀ n ultimulmoment cu un alt compozitor (n.r. – Ja-mes Newton Howard). Compusesem`ntreaga coloan\ sonor\, 75 de minu-te de muzic\, iar dup\ proiec]iile-testproduc\torii au decis s\ schimbe mu-zica. Angelina a fost furioas\ [i mi-aspus atunci c\ vrea s\ lucreze cu mi-ne. Pe la sf`r[itul lunii mai mi-a trimisscenariul [i de atunci s`nt al\turi deea. {i m\ `n]elege. A[a lucr\m: e vorbade iubire. Dac\ regizorului nu-i places\ lucreze cu tine sau nu se simte binecu tine, nu merit\. Pot face [i altceva`n muzic\. Pot fi produc\tor, pot facereclame, jingle-uri, orice. Dar c`nd evorba de o colaborare, atunci ea tre-buie s\ fie bazat\ pe iubire.

A]i avut o rela]ie special\ cu cineas-tul Anthony Minghella. A]i f\cuttrei filme `mpreun\.

Cinci. Pacientul englez, Cold Moun-tain, Talentatul domn Ripley, Brea-king and Entering, The No. 1 Ladies’Detective Agency (pentru televiziune).Este regizorul cu care am lucrat celmai mult, dup\ care vin Jean-PierreMocky, Jean-Jacques Beineix, Jean-Jacques Annaud [i Robert Altman.Era un fan al coloanelor sonore pe carele f\cusem pentru 37°5 le matin deJean-Jacques Beineix [i Amantul deJean-Jacques Annaud, [i vroia din totsufletul s\ m\ cunoasc\. ~n 1993 m-asunat. „S`nt Anthony Minghella.“ Nu-l[tiam, nu f\cuse nici un film. Scriadoar piese de teatru pentru RadioBBC, lucru care mi se pare azi fantas-tic: piese de teatru pentru Radio!

~nt`lnirea cu compozitorul Gabriel Yared – la Tallinn, cuocazia premiilor Academiei Europene de Film – a fost oreal\ „plea[c\“. Eram numai doi jurnali[ti programa]i lainterviul comun, iar din aproape o or\ de discu]ie,jum\tate am stat numai eu de vorb\ cu el, pentru c\cel\lalt jurnalist plecase. ~n plus, agreabilul compozitorfrancez de origine libanez\ nu are nevoie de `ntreb\rica s\ vorbeasc\. Iar c`nd i-am spus c\ s`nt românc\, [i-aadus aminte c\ a fost `n România c`nd avea 15 sau 16ani (adic\ `n 1964 sau 1965). ~n turneu cu un cor `ncare c`nta. La Bucure[ti [i pe la m\n\stirile din ]ar\.

» Gabriel Yared a orchestrat [i produs piese pentru Charles Aznavour, Gilbert Becaud, FrançoiseHardy sau Johnny Hallyday. Prima coloan\ sonor\ a compus-o pentru Sauve qui peut la vie de Jean-Luc Godard (1980). Au urmat: 37°5 le matin de Jean-Jacques Beineix, Amantul de Jean-JacquesAnnaud, Camille Claudel de Bruno Nuytten, Vincent and Theo de Robert Altman, Pacientul englez,Talentatul domn Ripley [i Cold Mountain de Anthony Minghella, Das leben der Anderen de FlorianHenckel von Donnersmarck, City of Angels de Brad Silbering [i altele. Academia European\ de Filmi-a oferit recent Premiul European Achievement in World Cinema 2010.


„Pentru mine, cea mai bun\ muzic\ de film e cea care poateexista independent de film, care e frumoas\ [i care `ntotdeaunapoate lucra cu imaginile.“

MUZICA DE FILM

9 «

interviu


A ROMÂNEASC|

i bun\ muzic\ de film nu\ numai filme mute“

Ni[te piese minunate!... E un scriitoracademic. Deci m-a sunat [i mi-a spus:„V\ ador muzica. Nu crede]i c\ ne-amputea `nt`lni pentru a face `mpreun\ oreclam\?“. Am spus da. Era perioadaacelor imense telefoane mobile, Mer-cury. Agen]ia de publicitate mi-a trimisun bilet de avion ca s\ merg la Lon-dra [i s\ m\ v\d cu to]i [efii (cunoa[-te]i genul acesta de `nt`lnire). M-amdus la Londra [i to]i vorbeau despreprodus, iar Anthony Minghella se ui-ta lung la mine spun`nd din ochi: „Oh,Doamne, `mi pare r\u!...“. Pe urm\ amr\mas singuri [i ne-am `n]eles ime-diat. {i el este muzician. Iube[te muzi-ca. Cite[te c`t de c`t partiturile pentrupian [i c`nt\ Preludiul de Bach mai binedec`t mul]i. ~l iube[te pe Bach. Eu lafel. Avem acelea[i gusturi muzicale. Neplac frumuse]ea, elegan]a, armoniilerafinate.

C`nd a trebuit s\ regizeze primullui film, Mr. Wonderful (nu i-a pl\cutdeloc s\-l fac\, `l oripila c`nd cineva ìamintea de el), era cu Warner Bro-thers, `n America [i, c`nd a venit vorbadespre muzic\, a spus: „Vreau s\ lu-crez cu Gabriel Yared“. Warner Bros azis: „Cine-i \sta?“. „Un compozitor fran-cez.“ La care i s-a ripostat: „Oh, fran-cezii nu s`nt de `ncredere!“. A insistats\ m\ aib\ `n film, dar a fost imposibil.~ns\ e `nc\p\]`nat. C`nd a venit vremeaPacientului englez, m-a sunat [i mi-aspus c\ vrea s\ lucreze cu mine. Mi-atrimis scenariul, l-am citit [i mi-a pl\-cut foarte mult. I-am spus: „S`nt pre-g\tit. C`nd vrei s\ vorbim, spune-mi“.S-a certat cu produc\torul p`n\ c`ndacesta a zis ca el. Americanii vroiau pecineva cunoscut, iar eu nu aveam unnume `n America. Aveam un nume `nEuropa, aveam premii, dar asta nu con-ta `n America. Am `nceput s\ compun.Mi-a luat opt luni, a fost o munc\ foar-te delicat\.

Am avut trei puncte de plecare. Pri-mul a fost Szerelem, Szerelem c`nte-cul Martei Sebestyen, care nu e com-plet unguresc, ci un sfert bulg\resc, unsfert turcesc [i jum\tate unguresc. Aldoilea punct de plecare a fost Puccini.De ce? Pentru c\ [i eu, [i Anthony

Minghella eram de p\rere c\ melo-diile lui s`nt frumoase [i c\ s`nt `ntot-deauna sus]inute de armonii elegante[i de orchestra]ii deosebite. Iar al trei-lea punct de plecare a fost Bach. „Ia-le[i vezi ce po]i face din ele“, mi-a spusAnthony. Aveam nevoie de o tem\frumoas\, tema iubirii, a[a c\ m-amg`ndit la Puccini [i am venit cu o buca-t\ unde `ncepe cornul englezesc [i carese dezvolt\ pe urm\ `n aceast\ tem\.Apoi m-am g`ndit c\ ̀ n camera unde st\pacientul e nevoie de ceva intim [i amcompus un fel de preludiu cu trei voci,care e un omagiu adus lui Bach. Antho-ny m-a luat la San Francisco unde amc`ntat aceste buc\]i la pian `n fa]a pro-duc\torului Saul Zaentz [i, dup\ ceacesta a spus: „Ok, la treab\!“, am `n-registrat muzica la Londra cu Academyof St. Martin in the Fields.

Mi-a luat un an de zile s\ fac muzicapentru Talentatul domn Ripley, deoa-rece trebuia s\ m\ ocup [i cu alegereapieselor potrivite de jazz. Cea mai fru-moas\ experien]\ a vie]ii mele [i ceamai perfect\ osmoz\ ̀ ntre muzic\ [i ima-gine a fost la Talentatul domn Ripley.Dup\ mine este [i cel mai bun film al luiAnthony Minghella. ~ncepe cu un c`ntecde leag\n, iar versurile pe care Anthonyle-a scris pentru muzica mea spun a-proape totul despre film, dar `ntr-unmod poetic. Acest c`ntec de leag\n con-]ine toate piesele pe care le vei auzi `nfilm, dar aceste teme s`nt ascunse, lafel ca `n muzica clasic\. Apoi am f\cut`mpreun\ Cold Mountain.

Dar nu a]i venit ̀ n România la film\ri.

Nu, m-am dus ̀ n Alabama pentru c\ An-thony dorea s\ m\ v\d cu autorul c\r]ii[i s\ ascult muzic\ coral\ evanghelic\.Pentru Talentatul domn Ripley fire[tec\ am fost `n Italia, pentru Breaking andEntering m-am dus la Londra, iar pen-tru The No. 1 Ladies’ Detective Agency,un serial a c\rui ac]iune se petrece `nBotswana, ne-am dus `n Botswana [iacolo am ̀ nregistrat [i muzica. Am avuto rela]ie foarte special\ cu AnthonyMinghella. Ne [i certam, dar ca fra]ii.De pild\, m-am certat cu el c`nd a spusc\ nu-i place Schumann. „Cum po]i s\spui asta?! Schumann a fost influen]atde Bach. Tot spui c\ `]i place Bach.“ Daraceste certuri erau creative. Asculta totceea ce compuneam pentru alte filme[i `mi spunea pe urm\ c\ ì place. Chiar[i c`nd nu lucram ̀ mpreun\, ne vedeam.Dac\ aveam un concert `n Paris, veneacu so]ia [i locuiau la mine. Din p\cate...(n.r. – Anthony Minghella, despre careGabriel Yared vorbe[te la prezent, amurit `n 2008.)

Cum a fost c`nd a]i compus prima muzic\ de film din cari-er\, tocmai pentru Jean-Luc Godard?

Nu [tiam cine e Jean-Luc Godard c`nd l-am cunoscut,adic\ [tiam de el, dar nu-i v\zusem nici un film. Aajuns la mine printr-un prieten de-al meu actor cu ac\rui so]ie – Françoise Hardy – lucrasem caproduc\tor. Lucrasem p`n\ atunci ca produc\tor [iorchestrator pentru c`nt\re]i. La un moment dat m-amoprit din orchestrat [i mi-am luat doi ani sabaticipentru a `nv\]a muzic\, pentru c\ s`nt autodidact.(Asta `nseamn\ c\ am citit toat\ muzica posibil\ [i am`nv\]at toat\ muzica posibil\ de unul singur.) Decidup\ ce am pus stop [i am `nceput ace[ti ani sabatici,prietenul acesta al meu, Jacques Dutronc, mi-a spus:„Jean-Luc Godard caut\ un compozitor, dar vrea cevafoarte clasic“. Am spus: „Nu s`nt clasic, dar o s\ m\`nt`lnesc cu el“. La prima discu]ie mi s-a p\rut foarteciudat pentru c\ mi-a zis: „~]i voi spune povestea dinfilmul meu“, a `nceput s\ povesteasc\, dar, c`nd l-amrugat s\-mi arate ni[te imagini, a spus sec: „Nu ainevoie“. Venise, `n schimb, cu patru m\suri dinuvertura operei La Gioconda de Ponchielli (uncontemporan al lui Verdi) [i mi-a spus: „Po]i lucra ceva`n jurul acestei buc\]i? Po]i face orice vrei: s\ oreorchestrezi, s\ n-o folose[ti, s\ o folose[ti – cumvrei tu“. Cum tocmai terminam cei doi ani sabatici`n care studiasem contrapunctul [i fuga, am`nceput s\ aplic regulile compozi]iei. Aveamdoar patru m\suri. Ce s\ fac cu ele? Explor`ndcele mai mici celule ale fiec\rei m\suri [ip\str`nd `n minte ce `mi spusese Godarddespre lucrurile care ì plac `n muzic\ [i `nimaginile lui (dar f\r\ s\ fi v\zut vreuna), amcompus o bucat\ foarte lung\, precum [i unafoarte funky. M-am dus la studio. A fost t\cut.N-a spus nimic, dar mi-a luat toate buc\]ile [i amontat filmul cu ele, t\ind uneori din filmpe baza muzicii. M-a `nv\]at o lec]ie,de[i una extrem\. E bines\ lucrezi a[a, dar e lafel de bine s\me[te[uge[ti dup\imagini. ~ns\ eram la primaexperien]\ `ncinema.

Deci da, m-am dus laGodard f\r\s\-i fiv\zutvreunfilm,iar

c`nd i-am [i spus asta, a p\rut foarte `nc`ntat. „Decie[ti virgin“, a spus. Iar dup\ aceast\ experien]\ mi-atrimis o scrisoare: „De acum `nainte, te voi `n[ela cuBeethoven, Bizet [i al]ii. O s\ te supere?“. Deloc,pentru c\ aceasta e cea mai bun\ muzic\ de film.Pentru mine, cea mai bun\ muzic\ de film e cea carepoate exista independent de film, care e frumoas\ [icare `ntotdeauna poate lucra cu imaginile.

Mult\ lume spune c\ cea mai bun\ muzic\ de film e ceade care nu e[ti con[tient c`nd vezi filmul.

Nu e adev\rat!! Ace[ti oameni ar trebui atunci s\urm\reasc\ numai filme mute. P\i care s\ fie `n]elesul?„Fii doar sclavul nostru? ~n]elegerea e ceva pavlovian?Muzica are un rol pavlovian?!“

Cum v\ privi]i cariera, acum c\ a]i primit un premiuonorific din partea Academiei Europene de Film?

Am primit foarte multe premii – Oscar, Grammy,Globul de Aur, BAFTA, César –, dar [tiu un singur

lucru: e o onoare s\ prime[ti unpremiu, dar pentru mine nu

schimb\ momentul c`ndm\ preg\tesc s\ `n-

cep s\ compun [iam o complet\lips\ de `ncre-dere `n mine.Trebuie s\ fiiprecaut pentruca s\ po]i

folosi inspira]iaatunci c`nd `n-

cepe s\ se reversepeste tine. Trebuie

s\ o tratezi ca pe ceamai frumoas\ floare.

Inspira]ia vine [i sea[az\ `n tine ca os\m`n]\.

„M-AM DUS LA GODARD F|R| S|-I FI V|ZUT VREUN FILM“

Doris Mironescu: „Este un `ndreptar de moral\ privat\. Regulile vin, la un moment dat, `n cascad\, dar nu at`t ca ni[te recomand\ri imperioase adresate celor `n nevoie, ci `n forma unui inventar de deziderate“.

CARTEA CU FLEACURI

» 10

printre r`nduri

Repet: am crezut c\ nu scot nici 3.500de semne cu spa]ii pentru rubric\, undes\ adun micile `nt`mpl\ri care mi-aauf\cut via]a mai vioaie [i care mi-aau datghion]i bl`nzi, de trecut mai u[or `nanul nou. {i c`nd colo, cu un pic dememorie mai `ncordat\, v\d c\ potdeschide o list\ ce-mi pare nesf`r[it\.Mai decupez din ea doar un pic [i `n-cep prin a-mi aduce aminte c`t binemi-a f\cut c\, aproape `n fiecare zi (dela sf`r[itul lui 2010 [i `nceputul lui 2011)m-am v\zut cu oameni la care ]in. De[in-a contat unde ne-am `nt`lnit (acas\la unii [i la al]ii sau la redac]ie sau `nora[, la un restaurant, cafenea, club),de[i important a fost c\ eram `mpre-un\, nu ce-am b\ut [i m`ncat, tot num\ pot ab]ine s\ nu pomenesc curca-nul umplut cu castane al Deliei, piftiade mistre] al lui Mike, dar [i vitellotonato al Smarandei sau mu[chiul `m-p\nat al Ilonei, platourile cu bun\t\]ijaponeze de la restaurantul sushi, undem-au invitat fo[tii masteranzi, [i, ultimulpe list\, cu voia dv., surprinz\torul ma-gret de canard pe care l-am f\cut cum`nu[i]a mea [i l-am servit flambatmusafirilor. C`t despre vinuri, se cuvineamintit\ desf\tarea pe care au produs-otuturor Ceptura (magnum) Rotenberg[i Ancestralul de la Cramele Bazilescu,aduse `n triumf, precum Trofeul Car-pa]i, de oenologul grupului.

Dar bucuriile simple [i s\n\toase alepapilelor nu s-au `ncheiat de s\rb\tori,din simplul motiv c\ am descoperitdou\ mici l\ca[uri timi[orene unde pa-pilariada poate continua. Localurile s-audeschis nu demult pe strada Savoya [ice m\ umple de toate speran]ele e c\proprietarii s`nt oameni foarte tineri,dou\ cupluri pline de idei [i de bungust. ~n cafeneaua Mokum, unde servescarhitectul Thomas [i specialista `ncomunicare Oana, se pot bea cafele a-duse din cele mai incredibile locuri, sepot citi reviste de cultur\ (inclusiv

„Suplimentul“ [i „Orizont“), dar maiales se poate gusta o atmosfer\. Tot at-mosfer\, dar `n alt stil, e [i al\turi, `nPr\v\lia veche a fostei mele studente,Lorena [i a so]ului ei. Aici e raiul pro-duselor ]\r\ne[ti, naturale, aduse dela mama lor de-acas\, cele mai multe,normal, din Timi[, dar [i din jud. Arad [ide pe T`rnave, din jurul bisericilor fortifi-cate s\se[ti. Am b\ut cafele, am cum-p\rat br`nz\ de cas\ [i sirop de afine, iaracum promovez pe toate c\ile ce au iz-butit s\ fac\ cei patru [i m\ rog ceru-lui s\ nu capoteze, s\ le mearg\ bine,s\ aib\ spor, s\ nu-i lase entuziasmul.

~ns\ ce m-a aruncat de `nc`ntare pur[i simplu pe piscuri a fost mica povestea unui taximetrist, spus\ de el `nsu[iunor prieteni, `n timp ce ì ducea `n-tr-un sat de l̀ ng\ Timi[oara, `n noapteade Revelion. Iat-o, ultra-prescurtat\.Deci taximetristul [i so]ia lui au `nfiatdup\ ’90 o feti]\ de la un orfelinat,vremea a trecut [i feti]a a ajuns la [coa-l\. C`nd, `n vara lui 2004, fostul in-giner-[ef de la `ntreprinderea unde lu-crase, ajuns mare [i tare, `nt`lnindu-ldup\ mult\ vreme, l-a invitat `ntr-odup\-amiaz\ acas\ la el, la o aniversare.Taximetristul [i-a luat feti]a, a cump\ratflori [i ciocolat\ [i s-au dus la vila omu-lui. C`nd colo, ce s\ vezi? Un tort fru-mos cu o lum`nare, ghirlande, baloane,cadouri, muzic\, iar s\rb\toritul – unbuldog cu coif auriu pe cap, care `m-plinea un an. Taximetristul a crezut c\nu vede bine. L-a tras deoparte pe st\-p`nul aniversatului [i i-a povestit desprec`t de mult a schimbat feti]a via]a fa-miliei lui. Cine [tie cum i-o fi spus toa-te astea, cine [tie ce s-o mai fi `nt`m-plat `n sufletul fostului inginer-[ef,dar destul [i bine, dup\ nici un an a`nfiat [i el un b\iat. A[a c\ de fieca-re Cr\ciun taximetristul se `mbrac\`n Mo[, `l pune pe micul Tudor s\spun\ o poezie [i ì de[art\ un sacde cadouri.

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

O list\ f\r\ sf`r[it (II)

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 298 » 22 – 28 ianuarie 2011 www.suplimentuldecultura.ro

Iris Murdoch, Ucenicul cel bun, traducere din limba en-glez\ [i note de Anca Dan, colec]ia „Biblioteca Polirom.Proz\ XX”, 648 de pagini, 49.95 lei

Un roman inteligent, plin de spirit, despre imposibilitateade a fi bun.Protagonistul romanului Ucenicul cel bun, Edward Bal-tram, `[i drogheaz\ cel mai bun prieten `n glum\ [i devineastfel, f\r\ s\ vrea, cauza mor]ii sale. Chinuit de vinov\]ie,Baltram `[i caut\ lini[tea `n reuniunea cu tat\l care l-a a-bandonat cu mult timp `n urm\, un pictor care tr\ie[te izo-lat de lume. Ajuns `n castelul familiei, Edward se treze[teantrenat `n intrigile complicate dintre numeroasele salerude, ̀ n tot felul de leg\turi [i atrac]ii secrete, spectre [i pre-vestiri rele, ridic`nd `ntreb\ri din ce `n ce mai grave: Al cuieste chipul pe care Edward `l z\re[te `n ap\? Oare m\tu[alui este vinovat\ de moartea mamei sale? Ucenicul cel buneste un roman sofisticat, abord`nd cu umor crizele spiri-tuale de tot felul ce b`ntuie lumea modern\.

Mircea Eliade, Istoria credin]elor [i ideilor religioase. Vol. I: De la epoca de piatr\ la mis-terele din Eleusis, traducere de Cezar Baltag, Editura Polirom, 424 de pagini, 54.95 lei

Monumentala lucrare Istoria credin]elor [i ideilor religioase exploreaz\ originea [i semnifi-ca]iile divinit\]ilor [i riturilor din diferite epoci [i regiuni ale lumii, pun`nd `n eviden]\, dup\cum afirm\ autorul `nsu[i, „unitatea fundamental\ a fenomenelor religioase [i, `n acela[itimp, noutatea inepuizabil\ a expresiilor lor”. Primul volum studiaz\ comportamentele ma-gico-religioase ale oamenilor preistorici, religiile mesopotamiene [i ale Egiptului antic, celedin vechiul Israel, religia indo-europenilor, credin]ele Indiei `nainte de Buddha, religiilegreac\ [i iranian\, p`n\ la cultul lui Dionysos.

„Mircea Eliade a reu[it ca nimeni altul s\ ofere publicului occidental date despre religiile«primitive» ale Orientului. To]i cei interesa]i de marea aventur\ uman\ vor g\si `n Istoriasa noi informa]ii [i noi unghiuri de abordare.“(„New York Times Book Review“)

Din cuprins: La `nceput... Comportamente magico-religioase ale paleantropilor • Cea mai`ndelungat\ revolu]ie: descoperirea agriculturii. Mezo-liticul [i neoliticul • Religiile meso-potamiene • Idei religioase [i crize politice `n Egiptul antic • Megali]i, temple, centre cer-emoniale: Occidentul Europei, regiunea Mediteranei, valea Indusului • Religiile hitti]ilor[i ale canaaneenilor • „C`nd Israel era copil...“ • Religia indo-europenilor. Zeii vedici

SEMNAL

Doris Mironescu

~n aceste condi]ii, trebuie consideratun eveniment succesul remarcabil al luiLivius Ciocârlie cu c\r]i (cumva) afo-ristice. Nu v\ lua]i dup\ relat\rile au-torului, `n chiar c\r]ile cu pricina, c\volumele ì stau stivuite prin libr\rii[i contabilii de la edituri `l trateaz\ cuostilitate pentru presupusa nevanda-bilitate a produc]iilor sale! Se [tie c\nu contabilii s`nt cei mai autoriza]i ci-titori dintr-o editur\, iar succesul nuse m\soar\ cu metrul de raft de libr\-rie. Pre]uirea superlativ\ a c`torva citi-tori exper]i, `ntre care un Lucian Raicusau un Matei C\linescu, valoreaz\, de-sigur, mai mult. Iar ace[ti cititori nu g`n-desc altfel dec`t noi, ceilal]i, despre[ubrezenia genului aforistic. {i de aici`ncepe uimirea `n fa]a literaturii prac-ticate de Livius Ciocârlie.

Scrisul nu salveaz\

Temele majore ale scrisului lui Cio-cârlie din 1990 `ncoace au fost timidita-tea, `ncetineala, ratarea [i z\p\ceala,

cu un mai mare accent `n ultimele c\r]ipe b\tr`ne]e, amnezie, starea de pen-sionar [i de „om din mileniul trecut“.Nu e postura celui satisf\cut de sine`nsu[i, care „revars\“ din preaplinul[tiin]ei sale asupra celor mai pu]innoroco[i, ci mai degrab\ comentariuldeloc m\gulitor al propriilor rateuri.Cartea cu fleacuri se desparte `nc\ dela titlu de preten]ia exemplarit\]ii. Iarindividul care scrie despre sine se de-nigreaz\ amuzat, ar\t`nd ̀ n treac\t c\autodenigrarea nu este, `n cazul s\u,o pasiune masochist\: „Cioran m\ iala ]int\ cum sp\rgea Maxone baloa-nele la b`lci: transparent mie `nsumi,cu mult\ ap\ ̀ n s`nge, spectator al iner-]iei mele, c\zut `n autoironie facil\ [isteril\, contemplativ din comoditate,de o indiferen]\ spectacular\, f\c`n-du-mi pl\cere s\ nu intervin `n mersullumii, mul]umindu-m\ cu pu]in, m`n-dru de a nu fi nimic“.

Fragmentele lui Ciocârlie nu s`ntcu adev\rat aforisme, pentru c\ refuz\aproape `ntotdeauna `nsumarea sapi-en]ial\ a experien]ei. Experien]a e, dealtfel, constant subevaluat\: plimb\ri

prin ora[, `nt`lniri `nt`mpl\toare cuunul [i cu altul, zicerile lui T. sau alelui Maxone, lecturi `ncruci[ate dinmai mul]i autori odat\, care se com-pleteaz\ [i polemizeaz\ f\r\ s\ o [tie`n mintea scriitorului, excedat de vo-cile lor asurzitoare. Nu prea mai e cine[tie ce experien]\, ci mai mult o paro-die a ei. Autorul merge la o conferin]\cu vorbitori str\ini: „Concluzia: audasem\n\tor poloneza, franceza [i ro-mâna, adic\ mai deloc“. ~n cele dinurm\, orice plimbare devine pretextpentru a scrie ceva: „Nu g\sesc nimicde scris. Totu[i, o speran]\. La ora pr`n-zului trebuie s\ ies din cas\ pentru undrum destul de lung. Fac eu vreo boa-c\n\ pe acest parcurs“. Plimbarea eun mod de a se alimenta cu obser-va]ii morale, iar scrierea lor pe h`rtie,cum se spune `n alt loc, e un mijloc dea face timpul s\ treac\. Astfel, „vidul“nelini[titor cu care se ocupa, cioranian,Livius Ciocârlie `n titlurile primelor sa-le c\r]i de dup\ 1990 (Fragmente de-spre vid, Paradisul derizoriu) se `m-bl`nze[te, transform`ndu-se `n „flea-curi“ `n cartea de fa]\.

Nimic mai antipatic, probabil, `n toat\ literatura dec`t genulsapien]ial. ~l exclude din start din preferin]ele cititorilor(inclusiv ale mele, de ce s\ n-o spun?) impresia persistent\c\ autorul de aforisme e adesea un tip greu de `nghi]it, plinde sine, consider`ndu-se deja exemplar [i pun`ndu-[i cititorii`n postura de `nv\]\cei, f\r\ m\car s\-i cunoasc\. Presupo-zi]ia de la baza aforisticii pare a fi aceea c\ exist\ o „[tiin]\“a vie]ii, lucru de neacceptat `ntr-o epoc\ a individualismu-lui, cum au fost mai toate de vreo dou\ sute de ani `ncoa-ce. Autorul de literatur\ sapien]ial\ d\ impresia c\ a tr\itdeja tot ce merit\ tr\it, a asimilat experien]a [i o poate livra`n form\ esen]ializat\ cititorilor. ~ns\ pentru majoritatea aces-tora [coala s-a terminat, iar [colarii care citesc literatur\ o fac tocmai ca s\ evadezedin cadrul institu]ionalizat. Pe scurt, aforistica a decedat, ca gen, de multi[or, [inimic n-o va face s\ renasc\ prea cur`nd.

„A te r\sf\]a,scuturat de nelini[te“


Doris Mironescu: „Temele majore ale scrisului lui Ciocârlie din1990 `ncoace au fost timiditatea, `ncetineala, ratarea [iz\p\ceala, cu un mai mare accent `n ultimele c\r]i pe b\tr`ne]e,amnezie, starea de pensionar [i de «om din mileniul trecut»“.

11 «

printre r`nduriTEME MAJORE

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTULDE CULTUR| SEAUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei


E[ti atent la mine sau te g`n-de[ti la altceva? E[ti atent?Bun, atunci putem `ncepe.

Masa aceasta frumoas\ ([iorice mas\ de ping-pong pecare o s\ joci vreodat\) trebu-ie respectat\. Nu te urca pe eaca un m`rlan, n-o lovi cu pale-ta, n-o zg`ria. Pe c`t e posibil,n-o atinge. {i paleta `[i merit\respectul. N-ai sim]it uneori c\ea s-a deplasat cumva singu-r\ spre o minge imposibil\?

Bucur\-te de `nt`lnirea cu ad-versarul. Dac\ e mai slab catine, vei repurta iar o victorie.Dac\ s`nte]i aproximativ egali,vor fi ni[te partide pe cinste.Dac\ e mai bun ca tine, vei`nv\]a de la el. A[adar, toatevariantele s`nt frumoase.

Nici m\car s\ nu te g`n-de[ti s\ furi, s\ tri[ezi. S\ jocicorect `ntotdeauna, [i dac\numai tu ai v\zut c\ mingeaadversarului ]i-a [ters muchiamesei, s-o spui. Cu parteacealalt\ a for]ei n-o s\ facinici o scofal\: nici atunci,nici mai t`rziu.

Prive[te masa `n `ntregulei. E un dreptunghi. Diago-nalele vor fi liniile cele mailungi. {tii deja s\ tragi, nu?F\-o c`t mai des pe diago-nal\, pentru ca mingea s\-]i„prind\“ col]ul mesei. {ilas\-i pe cei naivi s\ tebubuie pe centru.

Mare grij\ la mingea t\-iat\. Nu te repezi s\ tragi, fi-indc\ ea vine cu un efect pe

care nu-l po]i controla u[or.Plaseaz-o deci, c`t mai calm,`ntr-o zon\ la distan]\ de ad-versar.

Plimb\-]i omul pe totterenul, st`nga-dreapta [i departe-aproape. F\-l s\ se`ntrebuin]eze fizic, s\ tran-spire, s\ oboseasc\. L-aiv\zut pe Federer, vreodat\,transpirat? Dar pe adversariis\i? Oamenii aceia, s\racii, s-au plimbat ceva pe timpulunei partide cu el...

~mbun\t\]e[te-]i reverul.Eu n-am avut niciodat\ reverbun, [i nu te pot `nv\]a asta.Adversarii inteligen]i vorspecula imediat punctul t\u slab [i te vor `nghesui `n jum\tatea st`ng\ a

terenului t\u. Vei primi acolominge dup\ minge.

Vreau s\ vezi [i frumuse-]ea unui punct, [i rolul luitotu[i minor. S\ lup]i c`t po]ipentru un punct, pentru fie-care punct, dar s\ nu ui]iniciodat\ c\ spre deosebirede fotbal, unde un gol noro-cos poate fi ap\rat 90 de mi-nute, aici o partid\ se ter-min\ c`nd ajungi la 21 depuncte. Nu-]i irosi toatefor]ele pentru unul singur.

Studiaz\-]i cu aten]ie adver-sarul [i vezi stilul `n care joa-c\. Adapteaz\-]i strategia `nfunc]ie de asta. Dar oblig\-l`n primul r`nd s\ ia contact cuatuurile tale: stilul agresiv, ex-ploziv, cu o distribu]ie gene-roas\ a loviturilor. La urmaurmei, el trebuie s\ se adapte-ze la tine, [i nu tu la el. Dac\vezi c\-i merge, repliaz\-te.

Fii atent la micile lui mi[-c\ri dinaintea servei. Po]ighici, dup\ unele indicii,zona `n care va veni mingea.Dac\ o anticipezi, c`[tigi untempo. E[ti deja acolo c`ndvine [i o returnezi f\r\ pro-bleme. Dac\ nu, vai!, nu.

C`nd `]i vine o mingemoale [i `nalt\ l`ng\ fileu [iai senza]ia c\ vei face unsmash distrug\tor, vei da,absolut inexplicabil, ori `nfileu, ori mult afar\. Va fi ce-va complet aiurea. Nu pots\-]i spun de ce se `nt`mpl\asta; dar `n opt cazuri dinzece se `nt`mpl\. Adversarul

e pe fundul terenului. Plasea-z\ u[or mingea l`ng\ fileu,pe o lateral\ a mesei, [i gata.

~n final, s\-]i spun ceea cedeja [tii. Am c`[tigat zeci,sute, poate o mie de partidejuc`nd a[a, p`n\ la `nt`lnireade gra]ie de la Poiana }apu-lui, unde, din 40 de partidejucate cu un mare adversar,am reu[it s\ c`[tig numai 4.

Secretul for]ei lui Radu{tefan, profesor la Politeh-nic\ [i b\t\tor `ngrozitor deCristea-Enache? Nu-i compli-cat. Juca [i joac\ exact camine, dar mai bine.

Deocamdat\.

Lec]ii pentru un Padawan BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHE

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBUScrisul nu salveaz\, iar asta `nseam-

n\ c\ nici de la citit nu trebuie s\ nea[tept\m la prea mult. Lecturile ̀ ncru-ci[ate ale lui Livius Ciocârlie vin s\ seadauge [i ele realit\]ii confuze, amne-zice [i greu de sesizat din c\r]ile sale.Autorul a realizat veritabile „dialo-guri“ cu Cioran sau Pessoa `n c\r]ilesale pe care, ̀ n disperare de cauz\, cro-nicarii taxinomici au trebuit s\ le nu-measc\ „critifiction“. E destul\ fic]iu-ne critic\ [i `n Cartea cu fleacuri. Daraici lecturile s`nt altele. De pild\, pro-priul dosar de Securitate, pe care Cio-cârlie `l parcurge cu mult\ nepl\cere[i dezam\gire: informatorii s`nt preaadesea cei la care te a[teptai mai pu-]in. Nu relativismul moral e solu]iapreconizat\ atunci de c\tre acest pro-fesionist al diversiunii, dimpotriv\. ~nuna dintre cele mai s\n\toase [i maiarticulate interog\ri ale genera]ieicare a prins comunismul `n România,

Ciocârlie `n]elege s\ `[i asume propriavia]\, propriile `ncerc\ri [i e[ecurilepersonale din rela]ia cu regimul. Ceeace nu `nseamn\ c\ [tie s\ `[i gestionezemai bine rela]ia cu prezentul, `n lumi-na noilor dezv\luiri: „Particip\m la oceremonie. La intrare, m\ s\rut cu uninformator. ~n\untru, pe altul m\ pre-fac cu obstina]ie c\ nu-l v\d. Asta-miaduce `n minte vorba veche a unei pre-zumtive iubite, cu care ezitam: «Nu[tii nici tu ce vrei!»“. (~n parantez\ m\-car, trebuie s\ atrag aten]ia [i la feno-menul tinerilor st`ngi[ti ahtia]i dup\caviarul unei audien]e f\r\ egal pepia]a ideilor, pe care Livius Ciocârlie`l observ\ cu distan]\. El citeaz\ `n c`-teva r`nduri „un t`n\r scriitor românsuper-premiat“, „un frunta[“, „un de-loc anonim t`n\r scriitor“ care acuz\anticomuni[tii de lips\ de subtilitate[i de neonazism, f\r\ s\ se g`ndeasc\„ei cum ar fi reac]ionat“ `n condi]iilecomunismului triumf\tor din Româ-nia predecembrist\...).

Dar, dac\ „via]a“ ̀ nregistrat\ ̀ n car-te e inconcludent\, iar fragmentelea[ternute pe h`rtie nu `[i asum\ niciun „mesaj“, `n ce fel mai poate s\ fieLivius Ciocârlie un „moralist“, a[acum cere genul [i cum, am eu convin-gerea, chiar este scriitorul? E simplu:afi[`nd un mod de a fi care ì este pro-priu, deloc contraf\cut, de o fine]e mo-ral\ exemplar\. S\ lu\m observa]iaurm\toare: „~mi cade mai mult la sto-mac dec`t la suflet strada asta, La-tin\, prefer s\ ocolesc, ca s\ ajung `nMo[ilor, pe Corbeni. Acolo m\ `nt`m-pin\ un bloc reprofilat ̀ n hotel cu numesonor – The Monte Nelly – prin fa]ac\ruia trec impresionat“. Moralistul eimpresionat de firmele kitsch de pestrad\, intimidat de „cet\]enii“ res-ponsabili [i autoritari, conciliant cuconfra]ii plini de orgoliu, plin de so-licitudine cu obositorii suplican]i. Fa]\de cei cu adev\rat insuportabili, emi-te cogita]ii esopice, dar perfect civile:„Unii oameni, dac\ n-ar exista, n-artrebui inventa]i“. Ipocrizia necesar\r\m`ne, ca pe vremea lui La Roche-foucauld, singura solu]ie: „Sincerita-tea este un fenomen de nemediere, pe

care literatura nu-l accept\. Nu-l ac-cept\ nici via]a social\. Cu totul sin-cer nu e[ti dec`t c`nd ì dai omului `ncap“. Drept pentru care, laic [i blajin,autorul accept\ cea mai elegant\, dar[i cea mai perdant\ ie[ire: „S`nt bine`narmat `mpotriva laudelor interesa-te: m\ las manipulat, nu [i p\c\lit“.

Regulile consacr\ unpersonaj

„Fleacurile“ lui Livius Ciocârlie s`ntde fapt argumentele prin care un ompoate tr\i cu sine `nsu[i `ntr-o lumeca nelumea, adic\ `n lumea noastr\.Lu`ndu-se peste picior pe sine, el re-fuz\ s\ ì bruftuluiasc\ pe ceilal]i.Trat`ndu-[i nelini[tile drept mofturi(„Uneori, `n plin\ nelini[te, adorm“),el se fere[te s\ decreteze preocup\ri-le celorlal]i drept neimportante. Pen-tru c\, la scar\ cosmic\ sau la scaraistoriei, oricum totul pare lipsit de im-portan]\, iar ipocrizia nu e doar a fo[-tilor activi[ti care `nfiereaz\ acum co-munismul, ci a oric\rui om cu sensibi-litate normal\ care se uit\ la [tiri [i nuse sinucide imediat dup\ aceea: „Ces-a mai `nt`mplat `n ]ar\ [i `n lume?Nu mare lucru. S-a interzis circula]iape Brezoianu, au murit \ia 20.000 dinBirmania... Mai ce?“.

Cartea cu fleacuri este un `ndrep-tar de moral\ privat\. Regulile vin, laun moment dat, ̀ n cascad\, dar nu at`tca ni[te recomand\ri imperioase adre-sate celor `n nevoie, ci `n forma unuiinventar de deziderate. Ele consacr\un personaj, nu doar prin comporta-mentul pe care-l creioneaz\, ci [i prindorin]a de autoefasare, prin fraza re-tractil\ [i liric\. Citi]i-le numai: „A nusup\ra. A c\l\tori, fie [i p`n\ `n Ci[mi-giu. A te angaja `n ini]iative de careniciodat\ n-ai prea fost `n stare; decare acum nu mai e[ti `n stare deloc. Ate r\sf\]a, scuturat de nelini[te. A nu[ti ce cau]i aici, ce ai c\uta dincolo.A...“. De fapt, `n toat\ aceast\ z\p\-ceal\, Livius Ciocârlie e un `n]elept.

Livius Ciocârlie, Cartea cu fleacuri,colec]ia „Odiseu“, Paralela 45, 2010

Cel care [i-aa propus s\ scrie poezie [i aajuns la proz\ se simte ca „un fel de cor-citur\“. A scrie „c\r]i“ `n loc de poemee aproape o umilire. Numele Dan Comandevine chiar pentru unul dintre perso-najele c\r]ii „un nume necunoscut“: „unnume la care intru ca la o cas\ pustie“,citim undeva c\tre mijlocul volumului.

Prima povestire „irezistibil\“ este De-but, unde asist\m la ̀ nmorm`ntarea de laRebri[oara, ̀ n N\s\ud. Ni se prezint\ olume aproape arhaic\, pitoreasc\, cu ri-tualuri str\vechi. Prima noapte de vegheì aduce ̀ mpreun\ pe to]i cei din familialui Dan: mama, tat\l, cele trei m\tu[i,Ovidiu, Cristi, Marin, John, unchiul Ma-cedon, unchiul Anton [i, nu `n cele dinurm\, Ioana, so]ia lui Anton, de careDan e „`ndr\gostit lulea“. Pentru Ioanaa scris toate poemele de dragoste, gru-pate acum `ntr-o carte.

Un prozator autentic

Sf`nta Evanghelie ì adun\ laolalt\,potrivit obiceiului, sub burta calului.

C\lare pe „animalul parohial“, preotuldin sat stropea cu busuioc [i citea r\s-picat din Scriptur\ lunga rug\ciunede a doua zi: „Burta calului tremura[i era destul de cald [i de `ntuneric a-colo, nu m\ puteam ab]ine, pur [i sim-plu nu m\ puteam ab]ine, m\ g`n-deam numai la ce burt\ bun\ e astapentru `mbr\]i[\rile noastre violen-te, of, doamne, o burt\ perfect\“. ~n-s\ Dan nimere[te destul de prost,chiar sub piciorul preotului: „talpapiciorului mi se freca `ntruna decre[tet [...] preotul \sta mi[ca mereu,nu-i mai suportam talpa picioruluifrec`ndu-mi-se de moalele capului“.

De aici, de sub burta calului, Dan[i-o imagineaz\ pe Ioana acolo sus, `nlocul preotului, citind nu din Biblie,ci din cartea sa cu poemele ce-i eraudedicate. {i ca obiceiul s\ fie urmatp`n\ la cap\t, la finalul rug\ciunii, p`-n\ la a da pe g`t paharul cu ]uic\, oa-menii `[i f\ceau cruci scurte, nu `naintede a atinge cu v`rful degetului „pielea

umed\ a calului“. ~nmorm`ntarea se `n-cheie bine`n]eles cu o mas\ `ntru po-menirea celei trecute `n nefiin]\, un-de „sunetul lingurilor“ se amestec\ cu„sunetul vorbelor“.

Urmeaz\ apoi O `nt`lnire cu citito-rii [i apoi `nt`lnirea cu D Great Coman,personajul ce `ntruchipeaz\ succesulliterar al lui Dan Coman, fericirea [inefericirea pe care ]i-o ofer\ scrisul,acel irezistibil pentru care [i poetul,[i prozatorul `ndur\ acelea[i patimi.

Dincolo de `nt`mpl\rile povestite[i de metamorfozele lui Dan, Irezisti-bil este o carte care ni-l `nf\]i[eaz\ peComan nu `n ipostaza de debutant, cide prozator autentic, trecut desigurprin furcile caudine ale lui D GreatComan.

Dan Coman, Irezistibil, colec]ia „Proz\“, Editura Cartea Româneasc\,

2010, 22.95 lei

Dan Coman: „Tot ce sper e ca aceast\ carte s\-[i `ndeplineasc\misiunea `n raport cu mine: ea ar trebui s\ m\ scape de povarapropriei poezii de p`n\ acum. Dac\ nu voi mai scrie nimic, pariule pierdut“.

PARIU» 12

printre r`nduri


DIABLOGURIVeronica D. Niculescu &

Emil BRUMARU

Veronica D. Niculescu: Anii \[tiacare `ncep de-acum sun\ tot mai[tiin]ifico-fantastic, dac\ stai s\ teg`nde[ti. Nu credeam s\ prind nicim\car anul „2000, c`nd nu vom maifi copii“. Credeam, sincer\ s\ fiu,c-o s\ mor f\c`nd un copil. Constatc\-i destul de pl\cut s\ mai tr\-ie[ti, `ncerc`nd s\ faci c\r]i [i altep\p\dii.

{aptecapete: Eu o s\ tr\iescp`n\ `n 3003!

V.D.N.: Oho, `n 3003 basmulpornit din joaca pe bloguri o s\par\ o antichitate, evantai dinpene de stru] cu l\n]i[oare deieder\.

{aptecapete: Iar solzii or s\-mifie cu oglinzi hexagonale, `n cu-lori schimb\toare dup\ sugestiafluturilor care trec prin aerul grosca mierea de albine de din valede Rovine... Voi locui `ntr-oscorbur\ cu lift de ametist,suindu-m\ p`n\ la ~ngerii Severi!Ei s`nt severi nu de ast\zi sau dealalt\ieri, ci dintotdeauna, de pec`nd cre[tea c`t dovleacul pruna,[i dovleacul se umfla c`t minciunaspus\ `n Casa Sc\rii, de-a maimir\rii... {i nu o s\ halesc dec`tl\custe murate `n colonie detuberoze decapitate!!! {i-o s\beau din [ip un videoclip cuGaga!

V.D.N.: ~n anul SF trei mii pa-tru, {aptecapete, tu vei juca `ntr-o pies\ de teatru. Ciupercu] o s\aib\ p\l\rie de gutaperc\ [i-o s\fie cea mai bl`nd tremur\toareciuperc\.

Emil Brumaru: Iar `n anul SFtrei mii cinci

Ciupercu] o s\ poarte opinciDe diamant, cu noji]e de aur,S\ crape de ciud\ orice balaur!De P\l\riu]a eiO s-at`rne derbedei!

V.D.N.: ~n anul SF trei mii [ase,pitici scufangii se vor teleportapeste case. Apoi, clipind des, vorr\sfoi biblioteci digitale, [i vorofta privindu-[i `n poale – ni[teg\uri negre [i pline de goale:„M\iculi]\, mi-e dor de o fin\foi]\, de un stra[nic cotor!“...

C\]eloiul: ~n anul SF trei mii [apte Ciupercu] va bea cafeaua cu lapte De vac\ cibernetic\ Plin\ de-o poft\ frenetic\ S\ tasteze cu singuru-i picioru[ Mesaje de marmelad\ cu tu[!

V.D.N.: ~n anul SF trei miinou\, C\]eloi va purta hain\nou\, de c`rti]\-n pixeli de mu[uroaie stelare [i va-ntrebapeste tot oare, oare, oare ce-afost, un vis sau un moft anul SF cutrei mii [i un opt? Apoi, dintr-unsalt, va fugi s\ se frece cu spi-narea de gardul `nalt al lui treimii [i zece.

E.B.: {i, deodat\, `n anul patrumii unul,

Brigada Antitero va trage cutunul

`n fluturi! Se va declara Starede Urgen]\, Stare de demen]\,Stare de Smotocen]\ urmat\ deIndolen]\! Starea de Esen]\ einterzis\!!

Ciupercu]: Bum, bum [i-adio,fluturi cu cagul\! Victorie parafat\de-un crin [i-o campanul\. Petre-cere SF `n c`mpul cu trifoi, taman`n septembrie, patru mii doi.

E.B.: Brusc, `n patru mii patru,pe strad\ se vor juca lungi piesede teatru cu personaje dinShakespeare `n delir, precumRegele Lear! Finalul va fi s`ngeros[i v`scos: c\lare, pe jos, chiar pesus, `n autobuz, unde TanteMorfina face abuz deetnobotanice aduse din fostelecolonii britanice...

V.D.N.: ~n patru mii patru[unu,nu va fi mai fi nici clipit\ decopit\ de Gaga, [i nici praful, niciscrumul din cuvinte cumpliteprecum etnobotanice... Vor fizoobotanice [i etnozoologice, bachiar [i etnozooira]ionale,cuvintele `n sine umpl`nd ce-amai r\mas din spitale.

E.B.: {i etnozambilice, pentruAdam [i Eva `n fazele biblice...

Iar `n patru mii patru[doi pur-ceii vor gui]a la oboi! Iar solo, laorg\, va acompania DoamnaMorg\.

O poveste SF Prin cele 194 de pagini ale Irezistibilului poetul DanComan p\trunde `n spa]iul prozei. Trecerea e resim]it\ `ntext ca „un fel de tr\dare“ [i ca „o mare neputin]\“.

Irezistibilul prozei,irezistibilul poeziei

A]i vrut s\ scrie]i poezie, dar `n final v-a ie[it un roman. A]i in-trat `n proz\ pe u[a poeziei?

N-am scris un roman. Nu m-a interesat [i nu m\ interesea-z\ proza dec`t ca simplu cititor. O spun cu tot orgoliul dinlume: s`nt poet. Dar ce poate face un poet atunci c`ndc\r]ile lui, scrise deja, ì ocup\ mintea mai mult dec`tc\r]ile altora? C`nd bucuria teribil\ pe care ]i-o aducepoezia e acoperit\ `ncetul cu `ncetul de propriile poeme?Ba mai mult: de poeme care au devenit ilizibile. Nu le maipo]i citi, nu le mai `n]elegi, doar vin peste tine [i te su-foc\. {i de-ar fi numai at`t! De-ar fi numai at`t le-ai l\sabalt\, ai continua, ]i-ai vedea de via]\. Dar nu. Nu [i nu:c\r]ile tale se lungesc [i se l\]esc `n minte mai abitir dec`tcancerul. ~ncep, cu alte cuvinte, s\ tr\deze. Nu [tiu dec`tc\, atunci c`nd am `nceput s\ scriu Irezistibil, am vrut s\m\ l\muresc ce e cu toate acestea. S\ m\ lini[tesc. {i, lar`ndul meu, mi-am tr\dat c\r]ile. Am `ncercat s\ le facpraf, s\ scap odat\ de ele. Numai a[a am putut. Folosindcu totul alte mijloace dec`t cele pe care le st\p`nesc,

pref\c`ndu-m\ c\ scriu proz\,izbind de to]i pere]ii curigoarea [i claritatea poeziei.De fapt r\fuindu-m\ cu po-emele mele adunate `n celetrei c\r]i. Nici o clip\ nu mi-am imaginat c\ Irezistibilpoate fi citit altfel dec`t cuanul c`rti]ei galbene `n fa]\.Cu ghinga. Cu, mai pu]in, edrept, dic]ionarul mara. F\r\ele nu exist\ Irezistibil. Carenu e roman, nu e o carte de

povestiri scurte, nu e dec`t pe jum\tate literatur\. Tot cesper e ca aceast\ carte s\-[i `ndeplineasc\ misiunea `n ra-port cu mine: ea ar trebui s\ m\ scape de povara proprieipoezii de p`n\ acum. Dac\ nu voi mai scrie nimic, pariul epierdut. Dac\ voi mai scrie – [i ceea ce voi scrie va fi, ca [ip`n\ acum, bun – la fel. Cartea asta va avea sens numaidac\ m\ va ajuta s\ fac saltul acela mic-mic, aproape deneobservat de la o a[a apropiere, s\ritura aceea f\r\ zgo-mot de la a scrie c\r]i la a scrie pur [i simplu poezie.

C`t\ fericire [i, `n acela[i timp, nefericire poate provoca„irezistibilul“?

Tot ce e „irezistibil“ mi se pare nesuferit.

Cum este s\ fii D Great Coman?

a[a:s`nt imposibil de urnit. f\r\ nimic `nl\untrul meu `ns\imposibil de urnitcu for]a unui singur om. ca o mobil\ imens\ de sufragerie.ca orice lucru pentru care el `nsu[i nu `nseamn\ nimic.dar vorbesc. vorbesc p`n\ ce `mi plesne[te pielea obrajilor.nu `ncetez niciodat\.toat\ for]a mea se str`nge ca un arc `n fundul gurii[i love[te f\r\ mil\ sunet de sunet. fraz\ de fraz\.nu obosesc pentru c\ nu `n]eleg nimic din ceea ce spun.[i nu obosesc pe nimeni pentru c\ nu mai e nimeni.a[a m-am n\scut. direct din p\m`nt direct imposibil de urnitdirect cu vorbele afar\ din mine. exact a[a.ca orice alt lucru pentru care el `nsu[i nu `nseamn\ nimic.

Pagin\ realizat\ de Bogdan Romaniuc

TREI R|SPUNSURI DE LA DAN COMAN

„Irezistibil nu e dec`t pe jum\tate literatur\“

» ~n anul SF trei mii[ase, pitici scufangiise vor teleporta pestecase. Apoi, clipind des,vor r\sfoi bibliotecidigitale, [i vor oftaprivindu-[i `n poale –ni[te g\uri negre [ipline de goale:„M\iculi]\, mi-e dorde o fin\ foi]\, de unstra[nic cotor!“...

Dumitru Ungureanu: „Be]ia celor ce iubesc bluesul ]ine de la primelepiese pe care au `nv\]at s\ le fredoneze solitari, pe malul [an]ului sau pescara blocului, exila]i din raiul copil\riei `n purgatoriul adolescen]ei, dinparadisul tinere]ii `n iadul maturit\]ii cea plin\ de responsabilit\]i“.

BE}IE DE LAPRIMELE PIESE

13 «

muzic\


ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

„M-aam trezit de diminea]\ [i mi-aamg\sit sufletul prin ]\r`n\...“ Iubi-torii de blues [tiu bine ce sen-timent, ce senza]ie, ce stare despirit define[te fraza dintre ghi-limele. {i ce nestare a c\rnii,oaselor, s`ngelui, dar mai cuseam\ a intestinelor, ascundemetafora! La prima vedere, la ceadintì adulmecare a subiectului, sepoate b\nui c\ tulburarea sedatoreaz\ be]iv\nelii. Una `ncepu-t\ seara, dup\ orele de serviciu,continuat\ p`n\ peste miezulnop]ii, `n ciuda faptului c\ destuiconvivi au dat bir – nu cu fugi]ii,ci, adaptat vremurilor, cu b\rba]iic\s\tori]i, [i terminat\ `n zori cle-io[i de ianuarie, c`nd cea]apreseaz\ creierul ca o pedeaps\implacabil\. Be]ia celor ce iubescbluesul ]ine de la primele piese pecare au `nv\]at s\ le fredonezesolitari, pe malul [an]ului sau pescara blocului, exila]i din raiul co-pil\riei `n purgatoriul adolescen-]ei, din paradisul tinere]ii `n iadulmaturit\]ii cea plin\ de responsa-bilit\]i. B\tr`ne]ea pentru astfel deoameni poate `nsemna re`ntoar-cerea (rondelul trecutului!) lainocen]a primilor ani de via]\?Inocen]\ sigur nu, c\-n sufletulfiec\ruia s-a adunat m\car olinguri]\ plin\ cu acele secrete cefac din om fiin]a sortit\ poc\in]ei,cum proclam\ unele preceptereligioase. P\catul fiind no]iunea`n jurul c\reia se construiescdiferite scenarii salvatoare,omenirea e predestinat\suferin]ei...

Ce r\m`ne de f\cut? ~ntrebareanu ]inte[te vreo filosofie pre(ten)-]ioas\, nici adev\rul din inimareligiei. Ci, mai simplu, op]iuneafiec\rui individ ajuns la v`rstac`nd, orice-ar face, nu poatemic[ora, nici `nghe]a distan]atemporal\ dintre acum [i nicio-dat\. Altfel spus, problemainevitabilului acord final, „tragicca de ]ambal“, vorba lui Ne-nea, plecat an]\r] s\ (m\) a[-tepte dincolo. ~ntrebare am,r\spuns nu. Am un prieten buncare tr\ie[te la propriu via]acu sentimente bluesmen\uce,fie golind sticl\ dup\ sticl\(f\r\ s\ uite c\-l cheam\ Pe-tric\!), fie c`nt`nd la chitar\ [imuzicu]\ mai bine dec`t uniipl\ti]i pentru a[a ceva (se`nt`mpl\ prin diferite cluburi,pe unde `l apuc\ diminea]a).E alegerea lui o solu]ie? Poate.Multe cazuri de „prostire lab\tr`ne]e“ fac antologia unei

st\ri nu tocmai lesne de acceptat,`ns\ comod condamnabil\. Ca s\te p\strezi t`n\r p`n\ la moarte,m\car `n spirit, ]ine de tainelecon[tiin]ei. Se pare c\ e datularti[tilor, [i nu-i un fleac.

Buddy Guy a re`ntinerit `n1991, cu albumul Damn Right,I’ve Got the Blues. {i el, ca maito]i chitari[tii n\scu]i, nu f\cu]ibluesmani, traversase o perioad\secetoas\. ~n ultima parte a anilor’70, [i tot deceniul urm\tor, via]amuzicianului ce vrea s\ tr\iasc\din arta sa, nu din expediente,fusese... via]\ de bluesman. Paregratuit ce spun? P\i, pentru cinenu [tie, bluesul se adap\ dintraiul pe sponci, pe margine,chiar extramuros, cum sun\ titlulunei nuvele extrem de... punk alui Mihail Gr\mescu. Rena[tereainteresului major pentru gen sedatoreaz\ lui Gary Moore, obsti-nat s\ editeze Still Got the Blues.Dar, ca [i cum lucrurile nu seputeau mi[ca `n direc]ie financiarprofitabil\, diavolul (cine altcine-va?) [i-a b\gat coada. ~n loculmicilor trupe de arti[ti ce tr\iesc`mpreun\, c`nt\ `mpreun\, beau`mpreun\, merg la bordel tot`mpreun\ [i uneori cultiv\ `mpre-un\ aceea[i ]arin\, showbiz-ul aimpus un soi de super-grupuri cenici m\car nu imprim\ totdeauna`mpreun\. Deoarece tehnicapermite, partitura vreunui chi-tarist, ori vocile de backgroundsau chiar clapele de coloratur\pot fi imprimate separat, la Lon-dra, New York, Los Angeles oriDublin. Mai p\streaz\, mai gene-reaz\ atmosfer\ bluesy discuriprecum cel men]ionat [i premiat(nu mai zic v`ndut, c\ e multi-platinat!)? Poate show-bluesy!

R\spunsul lui Buddy Guy la`ntrebarea mea e (pe) recentulLiving Proof – 74 Years Old, 2010(Silvertone). Perfectblues(how)menar!

~ntr-uun interviu cu „Frankfurter Allge-meine Zeitung“, Andràs Schiff, ast\ziun pianist de clas\ interna]ional\, res-pectat pentru cultura sa, afirma la ̀ nce-putul s\pt\m`nii: „Arta nu poate s\ schim-be politica, dar arti[tii s`nt oameni careg`ndesc liber, care `[i exprim\ p\rerile,iar faptul poate s\ `ncurajeze [i pe al]iila o atitudine de curaj civic“. Concis [iclar, pianistul care anun]a ̀ n interviu c\ nuva mai ap\rea pe scenele din Ungaria [i,probabil, nici nu va mai c\l\tori acolo,`mi aminte[te de atitudinea curajoas\,`n anii ’30 a altui muzician de clas\,violonistul Bronislaw Huberman. ~ntr-ocelebr\ scrisoare deschis\, publicat\ de„Manchester Guardian“, Huberman le re-pro[a intelectualilor germani t\cerea fa]\de o politic\ cultural\ `n care: „uzurpa-rea ideologic\ [i ignoran]a ì priveaz\de cele mai l\untrice concep]ii ale pro-priului atelier spiritual, cu scopul de adeghiza `ntruparea terorii, la[itatea, i-moralitatea, falsificarea istoriei, `ntr-omantie a libert\]ii, eroismului, eticii,[tiin]ei [i misticimului...“.

Pianistului Andràs Schiff, ceea ce sepetrece `n Ungaria ì aduce aminte detimpurile unor dictaturi brutale: „Poli-ticienii se amestec\ `n angajarea unorc`nt\re]i; hot\r\sc cine c`nt\ `ntr-o or-chestr\ la clarinet; [duc] o dezgust\toa-re campanie de a]`]are `mpotriva unuiexcelent regizor, director al TeatruluiNa]ional, pentru c\ e homosexual...“. {i,„din p\cate, deocamdat\, aud foarte pu-]ine voci curajoase din Ungaria. Domne[-te acolo, mai cur`nd, o mare apatie...“.

„Norocul“ acelor „c r̀pe de [ters praful“,dup\ expresia lui Andràs Schiff, care

decid acum cine dintre muzicieni, ar-ti[ti, ziari[ti le este prieten sau du[man,ar fi dificila limb\ maghiar\ ̀ n care se ex-prim\ resentimentele [i gesturile rasiste,care, altfel, ar fi fost de natur\ s\ st`rneas-c\ o furtun\ interna]ional\. {i, ̀ n paran-tez\, te `ntrebi dac\ observa]ia nu esteaplicabil\ [i marginalei limbi române.

A trebuit o s\pt\m`n\ p`n\ c`nd presainterna]ional\ s\ ia `n seam\ [i s\ pena-lizeze spusele unui ziarist, Zsolt Bayer,apropiat de premierul Orban [i de nouls\u Consiliu de supraveghere a mediilorde informare. Acesta scrisese la 5 ianua-rie, ̀ n cotidianul „Magyar Hirlap“, c\ lo-cul unora cu nume evreie[ti precum Cohen(referin]\ la un ziarist britanic de la „TheGuardian“), Cohn-Bendit [i Schiff ar fi`n acea p\dure unde, ̀ n 1919, au fost ma-sacra]i liderii insurec]iei comuniste dela Budapesta. Bayer `l califica pe pianistdrept un „excrement `mpu]it“, dup\ ce`ntr-o scrisoare publicat\ de „Washing-ton Post“, la 1 ianuarie, Andràs Schiffafirmase c\ „Rasismul, discriminarea`mpotriva comunit\]ii roma, antisemi-tismul, xenofobia, [ovinismul [i na]iona-lismul reac]ionar [din Ungaria] s`ntsimptome extrem de `ngrijor\toare“.

Acelea[i opinii le are [i dirijorul A-dam Fischer, [i el un muzician de faim\interna]ional\, [i care [i-a dat demisiazgomotos, toamna trecut\, de la condu-cerea Operei din Budapesta, protest`nd`mpotriva imixtiunilor politice ale gu-vernului Orban `n afacerile companiei,

de la repertoriu p`n\ la distribu]ii. AdamFischer declara s\pt\m`na aceasta pen-tru „Die Welt“ c\ „rasismul este la mod\`n Ungaria“ [i condamna o pseudo-demo-cra]ie ce `[i are originea `ntr-o „societateparternalist\“, accentuat\ de dictaturade gulash a lui Kadar, [i cu „reflexe me-dievale“. Nu e de mirare c\ Ioan Holen-der a declinat politicos oferta paravanf\cut\ de guvernul ungar de a preluael conducerea operei budapestane...

C\ oameni de cultur\, muzicieni, seafl\ ̀ n fruntea mi[c\rii de protest ̀ mpo-triva derapajelor [i a politicii anti-demo-cratice `ntr-un stat postcomunist, mi separe remarcabil. Andràs Schiff [i AdamFischer nu s-au m\rginit la interviuri [iarticole de pres\. Ei au ini]iat un mani-fest-apel, adresat „arti[tilor Europei [iai lumii `ntregi“, publicat [i r\sp`ndit zi-lele trecute pe web, ̀ n care atrag aten]iaasupra „contamin\rii vie]ii de toate zi-lele, ̀ ntr-o m\sur\ ̀ nsp\im`nt\toare, derasism, homofobie [i antisemitism. [...]Este de datoria noastr\ s\ avem grij\ ca«spiritele ce au fost chemate» s\ dispa-r\ din nou. Aceste ideologii s`nt otrav\mortal\ pentru democra]ia noastr\“.

Apelul poart\ semn\tura altor numebinecunoscute, `ntre care flautistul An-dràs Adorjàn, regizorii de film Bela Tarr[i Miklos Jancsó sau g`nditoarea AgnesHeller, iar lor li s-a ad\ugat pianistul [idirijorul David Barenboim ce-[i motivasemn\tura scriind c\ „intoleran]a [i ra-sismul cresc`nd apas\ ast\zi greu pecon[tiin]a noastr\“.

~n timp ce la Bucure[ti unintelectual fin, pe care `lrespect, introduce o m\sur\nou\ la c`ntar, denumit\„ni]elu[“, `n lumea larg\ unalt intelectual, `nt`mpl\torpianist [i ungur, ia taurul decoarne la el acas\ [i, recu-nosc, `mi ofer\ un pretextpentru aceast\ scrisoares\pt\m`nal\. Pe pianist `lcheam\ Andràs Schiff, s`n-tem cam de o v`rst\ [i, `miamintesc, dintr-o epoc\ revo-lut\ a unei tinere]i studen-]e[ti, c\ ì ofeream „aten]ii“unei v`nz\toare dr\gu]e dela magazinul Muzica pentrua c\p\ta un exemplar de subtejghea din `nregistr\rilesale Hungaroton, Bach [iMozart, c`nt`nd `mpreun\cu Zoltan Kocsis.

P\c\toas\ b\tr`ne]ebluesmenar\

„Ni]elu[“ despre muzic\,muzicieni [i politic\

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga



INSTINCT DEAUTOAP|RARE

Inglourious Basterds a ap\rut `n România `n mai multe versiuni:DVD simplu, edi]ie Blu Ray. V\ recomand `ns\, mai ales fanilorlui Tarantino, edi]ia pe dou\ DVD-uri.

» 14

fast foodRECOMANDARE


Drago[ Cojocaru

„A fost odat\ ca niciodat\ `nFran]a ocupat\ de nazi[ti“este antidotul perfect la toatefilmele despre cel de al DoileaR\zboi Mondial f\cutevreodat\, de la epopeilepatriotice ruse[ti la SSaallvvaa]]iissoollddaattuull RRyyaann. La urma urmei,a fost nevoie s\ treac\jum\tate de secol p`n\ c`ndcinema-ul s\ poat\ realizafilme ca acesta sau caUntergang...

La Tarantino `ns\ nu sepune problema umaniz\riimon[trilor, ci de a lua un filmapar]in`nd unei mode uitate(se numea „spaghetti war“) [ide a-l transforma `ntr-omodalitate de a dinamitagenurile, canoanelehollywood-iene [i, tupeumaxim, de a rescrie completistoria, `n numele filmului. {is\ nu uit\m c\ Tarantino maireu[e[te performan]a de alivra unul dintre cei mai buni„villaini“ din ultimii ani [i unactor excelent, austriaculChristoph Waltz, care `[ibinemerit\ toate premiile

luate pentru rol.Inglourious Basterds a

ap\rut `n România `n maimulte versiuni: DVD simplu,edi]ie Blu Ray. V\ recomand`ns\, mai ales fanilor luiTarantino, aceast\ edi]ie pedou\ DVD-uri. Pe primul disc,al\turi de film mai g\si]iscene alternative [i sceneextinse, plus `ntreg filmul„din film“, M`ndria uneina]iuni. Al doilea disc aremult mai mult materialbonus, dintre care o discu]iede jum\tate de or\ `ntreregizor, Brad Pitt [i criticul defilm Elvis Mitchell, descifr`ndculisele [i resorturile acesteinoi fantezii made inTarantino.

Compania mon[trilor

C`t despre partea „horror“ anoilor apari]ii pe DVD, s\not\m deocamdat\ trei filmeap\rute `n 2010.

Unul dintre ele esteResident Evil/Via]a de apoi,film care a avut dou\ ra]iunide a exista. ~n primul r`nd,era continuarea anun]at\ la

cel de al treilea film din serie(lucru foarte bun, mai spargemonotonia trilogiilor pe laHollywood), capitol pe carefanii, care nu-s pu]ini, `l cer.Resident Evil nu e gaur\ `ncer, nici nu `nscrie pagini deglorie la box-office. ~nschimb, e o serie B cinstit\,egal\ cu ceea ce-[i propunes\ fie [i nimic mai mult. Aldoilea motiv pentru careacest film exist\ este faptul c\a fost realizat `n 3D, ceea cepermite s\ pui altfel `nvaloare baletul à la Matrix alMillei Jovovich, cea mai tareaction-woman `n activitate.Pe DVD, partea de 3D este`nc\ inexistent\; r\m`ne doarun capitol, al patrulea, dintr-osaga `n cheie bullet-time, peplacul a suficien]i fani c`t s\se realizeze [i o a cincea.

Urm\torul film pe list\ ar fiPredators, at`t de a[teptataparte a treia din seria`nceput\ de Schwarzenegger`n 1987. Primul film eraversiunea mu[chi [i carabinea lui Alien cu un monstru, `nmod ciudat, teribil de fain.Episodul doi muta ac]iunea,`n jungla urban\, cu DannyGlover, mai pu]in succes [i unelement `n final ce avea s\nasc\ o `ntreag\ deriva]iescenaristic\ care s\ cuplezeAlienii [i Predatorii.Urm\toarele dou\ filme merg`n aceast\ direc]ie [i din r\u`n groaznic de r\u.

Era normal s\ fiientuziasmat c\ RobertRodriguez se implic\ `ntr-ocontinuare „adev\rat\“ a

primului Predator. Surpriz\:Rodriguez, ocupat cuMachete, nu regizeaz\ el, `laduce pe ungurul NimrodAntal pe post de regizor,inventeaz\ o poveste care,aprioric, poate fi un bunpretext de festival de ac]iune,`ngr\m\de[te o groaz\ depersonaje [i actori cu lipici lafani, `l transform\ pe AdrienBrody `n Schwarzenegger, darprodusul final, sincer, nu e la`n\l]imea a[tept\rilor. Filmulnu mi s-a p\rut chiar foarter\u, dar ceva s-a `nt`mplatundeva pe drumul de la buneinten]ii la produs final...

~nchei excursia `n horror cuPiranha 3D care, `n ciuda atot ce auzisem despre el, afost o surpriz\ pl\cut\. Dece? Fiindc\ realizatorii nu s-auluat deloc `n serios [i au deciss\ dea publicului de baz\exact ceea ce acesta ara[tepta de la o produc]ie cupe[ti carnivori [i tineri laplaj\. Voi veni]i cu popcornu’,noi cu restul. Vre]i s`nge?Vre]i femei goale `not`nd(explicit) `n apele albastre?Vre]i carnaj f\r\ restric]ii?Lua]i de aici, copii, dinbel[ug, pe marele ecran, [i `n3D! Totul agrementat cualuzii cu iz de parodie la F\lci[i c`teva doze de umorgrobian. Evident, acest DVDnu poate dec`t s\ te conving\c\ Piranha 3D func]ioneaz\mai bine la cinema dec`t pemicul ecran.

Trebuie s\ fii Quentin Tarantino ca s\-]itreac\ prin cap un film ca InglouriousBasterds, s\ `l faci, s\-]i ias\ [i s\ scapineb\tut, ba chiar cu succes la `ncas\ri [i cu11 minute de aplauze la Cannes! Nici m\carcomplicele lui `ntru reloadat divizia B, C [i Da filmului nu [i-a permis (`nc\) a[a ceva, de[iMachete d\ ni[te speran]e pentru viitor...

Tarantino, Hans Landa[i restul mon[trilor

– A]i sunat la urgen]e 112,spune]i, v\ rog... A[a... da,`n]eleg, nu trebuie s\ striga]i lamine... Domnul Popoiu, ce adres\ave]i?... ~n ce lun\ este `ns\rcinat\doamna?... Aha. Spune]i-mi, v\rog, c`t de dese s`nt contrac-]iile?... Da, nu v\ panica]i, enormal s\ fie a[a. Se pare c\ vana[te un picu] mai devreme.Domnul Popoiu, o s\ v\ rog s\-miasculta]i instruc]iunile cu mareaten]ie [i totul o s\ decurg\ f\r\probleme... Nu, nu v\ trimitemambulan]\, c\ nu are motorin\...P\i, azi s`ntem `n 19, nu alimen-t\m p`n\ mìne... Doamna o s\nasc\ acas\, nu v\ face]i pro-bleme, pentru asta s`nt aici, s\ v\ajut... Nu `n]elege]i c\ nu ali-ment\m? S\-i ia dracu’ pebenzinari. Ar trebui s\ fi]i [idumneavoastr\ solidar, c\ uite, os\ ave]i un copil, ce viitor ì o-feri]i, cu pre]urile astea?... Nuconteaz\ c\ nu ave]i ma[in\, o s\creasc\ toate pre]urile, o s\ cum-p\ra]i lapte praf la pre] de co-cain\... Cocain\, un drog, da...ziceam a[a, ca [i compara]ie... Emai r\u? Ia spune]i-mi, are di-lata]ie?... Dilata]ie, dom’ Popoiu,acolo jos, se vede mai umflat?...Ei, cum s\ nu v\ da]i seama,dom’ Popoiu, n-o cunoa[te]i pedoamna, ce mama dracului?...Aha. Dac\ e normal\ `nseamn\ c\nu are dilata]ie. Dar apa, dom’Popoiu, s-a rupt apa?... Nu ]eava,apa lu’ doamna, e balt\ `n jurulei?... Aha, foarte bine, dac\ s-arupt vine [i copilul. Asculta]i-m\

cu aten]ie. Merge]i la farmacie [icere]i trei fiole cu xilin\ [i o se-ring\ de cinci, o s\-i face]i lu’doamna o epidural\. Mai cere]i [iun bisturiu [i o papiot\ de a]\chirurgical\ [i un ac, dar s\ fiebun, spune]i c\ de la 112 v-atrimis. {i m\ suna]i pe urm\.

— Alo, urgen]e 112... A[a,dom’ Popoiu, a]i cump\rat tot?...Fi]i atent, b\ga]i xilina `n se-ring\... A[a, acum trebuie s\-iface]i injec]ia `ntre vertebrele apatra [i a cincea... ~n spinare,dom’ Popoiu, ce naiba, nu [ti]ice-s alea vertebre?... Da, ap\sa]icu putere, c\ intr\ mai greu, o s\se aud\ un cr\n]\nit... A intrat?Ok. ~mpinge]i u[or tot serul... Iavede]i, doamna mai simte ceva dela jumate `n jos?... Perfect. Acumtrebuie s\-i sp\la]i abdomenul cuspirt [i s\ o `ntinde]i pe uncear[af curat… Bun. Lua]i bis-turiul [i m\sura]i exact la undeget deasupra p\rului pubian,apoi facem incizia... E epilat\? P\i,nu se v\d r\d\cinile?... A[a. Acumfacem incizia `n lungul liniei pubi-ene, nu foarte ad`nc, s\ nu t\iemcopilul. S\ fie cam de 14-16centimetri... Da, lua]i o rigl\ [im\sura]i... A]i t\iat?... P\i, e nor-mal s\ curg\ s`nge... Dom’ Popo-iu, s`nte]i b\rbat, ce dracu’, edoar s`nge... Alo?... Alo? Ia uiteprostul, a le[inat... Baza pentru 47!Baza pentru 47!... Ai o na[tere `nT\t\ra[i, la 209 col] cu farmacia. Teduci [i pui de cinci lei, c\ e urgen-]\. Ai grij\, d\-le monede de cincibani, ‘tu-le muma lor de ho]i!


15 «

fast food

SUPAP| PENTRUVIOLEN}|

Cristian Tudor Popescu: „Teoretic, fotbalul, sportul `n general, artrebui s\ fie o supap\ pentru violen]\. Confruntarea consumat\pe teren [i `n tribune poate reduce num\rul agresiunilor dinafara stadionului. Din p\cate, la noi se `nt`mpl\ invers“.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBI

Urgen]\, dar nu azi


Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Colegiul editorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici (senior editor)

Redactor-[[ef: George Onofrei

Redactor-[[ef adjunct: Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie: Florin Iorga

Rubrici permanente:Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Emilia Chis-cop, M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache,Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, Veronica D. Niculescu, Adrian Olaru, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.

Arte vizuale: Constantin Vic\.Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\,

Ciprian Nedelcu, Veronica D. Niculescu,

Elena Vl\d\reanu, Cristina Hermeziu.

Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentruabonamente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]iiRodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.Cititorii din str\in\tate se pot abona laadresa: [email protected].

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru 3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei (690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »» „„SSuupplliimmeennttuull ddeeccuullttuurr\\““ uuttiilliizzeeaazz\\ fflluuxxuurriillee ddee [[ttiirrii NNeewwssIInn »» MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Fotbalul – prelungiri`n cultur\

„SUPLIMENTULDE CULTUR|“

300Unul dintre primele dosare publicate de revista noastr\ a `ncercat s\ demontezeantinomia fotbal/cultur\. Relu\m aici, `n preajma anivers\rii a 300 de edi]ii,dou\ dintre textele ap\rute `n num\rul 11 (5-1 februarie 2005).

Discursul desprefotbal, omniprezent[i hipertrofiat

Alexandru C\linescu

Am trecut [i eu (era s\ zic: ca toat\ lumea), `n copil\rie [i a-dolescen]\, prin faza pasiunii pentru fotbal, nu c\ a[ fi fostdotat `n acest sens, ci mai mult prin faptul c\ `l aveam colegde clas\ pe Relu Cuperman, care era pe cale s\ devin\ ovedet\ a echipei ie[ene. Iar la acela[i liceu era [i Lu[ Popescu,idolul nostru, talent str\lucit, care s-a ratat `ntr-un moddramatic [i inadmisibil. Mai t`rziu, c`nd eram asistent [ilector la Universitate, am jucat fotbal cu colegii [i studen]ii,iar aceste `nt`lniri mi-au l\sat numai amintiri pl\cute. Eram[i un spectator de fotbal, chiar dac\ intermitent. Acumpot m\rturisi c\ n-am mai fost pe stadion de aproapedou\ decenii; am devenit, [i eu, telespectator.

Ceea ce particularizeaz\ starea fotbalului `n ziua de azi nu e,se [tie, jocul ca atare, ci vorb\ria din jurul lui, precum [i toatecombina]iile de care lu\m cuno[tin]\ prin mass media. ~naintede 1989, moda era ca scriitori consacra]i s\ ]in\ cronici spor-tive `n ziare [i mai ales `n reviste de cultur\, de unde, poate,[i o anumit\ legitimare a fotbalului `n c`mpul cultural. Acum,discursul despre fotbal este omniprezent [i hipertrofiat, cuc`teva teme ce revin obsesional: via]a intim\ a starurilor,c`[tigurile financiare, pia]a transferurilor, pariurile `n cares`nt implica]i fotbali[tii `n[i[i. P`n\ ajung s\ v\d la TV o scli-pire de geniu a lui Ronaldinho, s`nt obligat s\ suport pros-tiile debitate de Mitic\ Dragomir, Gigi Becali [i eiusdemfarinae. Meciurile ajung s\ semene unul cu altul, doarc`teva echipe `]i mai ofer\ spectacole adev\rate.

Fotbalul ac]ioneaz\, nu `ncape `ndoial\, ca un drog. Elpune ast\zi `n mi[care un uria[ mecanism care func]ionea-z\ la tura]ie maxim\, invent`nd vedete, `ngrop`ndu-le pealtele, falsific`nd scara valorilor [i elimin`nd aproape totalideea de competi]ie onest\. A vorbi, `n aceste condi]ii, de„cultura fotbalului” `nseamn\ a cobor` nepermis de mult,ca [i `n alte situa]ii similare, semnifica]ia cuv`ntului cultur\.

Cristian Tudor Popescu

Da, exist\ o cultur\ fotbalistic\. Dinp\cate, de cele mai multe ori, ea `n-locuie[te minimul necesar de cultur\propriu-zis\ pe care ar trebui s\-laib\ respectivul individ. Mul]i oameninu au, prin natura locului [i rolului lor`n societate, posibilitatea s\ se expri-me public, s\ fie asculta]i, s\ intre `npolemic\, s\ lupte pentru ni[te idei.Dac\ e[ti, de pild\, primitor-distribu-itor de materiale [i nu e[ti lider sin-dical, nu ai ocazia s\-]i „sus]ii ideile“`n agora. {i atunci, stadionul sau

clubul microbi[tilor e defulatorulperfect. ~n România, influen]a culturiifotbalului asupra societ\]ii este pre-ponderent negativ\. Teoretic, fotba-lul, sportul `n general, ar trebui s\ fieo supap\ pentru violen]\. Confrunta-rea consumat\ pe teren [i `n tribunepoate reduce num\rul agresiunilordin afara stadionului. Din p\cate, lanoi se `nt`mpl\ invers: peluza devine o[coal\ a violen]ei, transportat\ apoi `nora[. „Armatele“ de suporteri extindrivalitatea sportiv\ `n zona rasismelorde tot felul, a „luptei de clas\“, a dis-pre]ului [i urii fa]\ de semen nu im-port\ prea mult pentru ce.

Modelul de succes `n fotbal este u-nul extrem de nociv. Bani mul]i ob]i-nu]i relativ u[or, la v`rste fragede, si-multan cu stoparea proceselor dematurizare ra]ional\ [i emo]ional\,intrarea `ntr-un „protocol“ al vedetei:gagici fotomodel, ma[in\ r\cnet, vil\,tatuaje, chefuri monstru, manele, dro-guri, tendin]a de a considera fireasc\[i meritat\ exceptarea de la respec-tarea legilor [i bunului-sim].

~n condi]ii de libertate, fotbalul, ca[i showbizul, ca [i mass media, im-pune `n societate false valori organi-zate `n ierarhii aiuritoare, a[a cum f\-cea [i dictatura.

Scara liber\ a falselor valori

Iulia Blaga: „Talent actoricesc nu are, dar are decolteu cu silicon[i o echip\ vast\ de oameni care fac `n a[a fel `nc`t ea s\schimbe `n decursul filmului nenum\rate costume, peruci,farduri, perle [i paiete“.

CHRISTINAAGUILERA

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

AvertismentEn]iclopedia e `n pericol de a fir\pit\. Dup\ ce i-a tras de m`nec\[i i-a lipit cu scoci `n aceast\coloan\ prelung\ de „Supliment“pe: femeia cu barb\ [i pistol, ursulpolar Knut, pre[edintele Fran]ei,st`ngi[tii trecu]i de 60 de ani, dar`nc\ veseli, Cortázar [i ceilal]iprozatori iubi]i, febra c\l\toriilor,somnul [i categoria „diverse“ atuturor ziarelor tip\rite vreodat\ pecele [apte continente (dar mai alesdin Antarctica), un fenomen bizar epe cale s\ se `nt`mple. Nu maicitesc [tiri, nu mai iau pulsulactualit\]ii, nu mai s`nt la curent cunimic. Or, nu prea se poate s\ facio En]iclopedie `ndopat\ numai cuvechituri. M-am trezit `ntr-odiminea]\ c\, `n loc s\ deschidziarul cu elice care aterizeaz\silen]ios `n fiecare zi pe noptier\(uneori intr\ pe geam, alteori trecedirect prin zid f\r\ s\ lase urme),merg p`n\ la bibliotec\ [i scot deacolo un volum de poezie. Citescdou\-trei poeme, `mi beau cafeaua,m\ sp\l pe din]i. A doua zi la fel. Atreia la fel. Acum am un vraf `n\ltu]de ziare cu elice care se tot foiescpe noptier\ [i nu-[i g\sesc locul.Nu-mi mai trebuie [tiri, am [ir\t\cit telecomanda. Din c\r]ile depoezie aflu tot, [tiu ce se `nt`mpl\pe o raz\ de cel pu]in c`]iva metri`n jur. Poemele trec prin mine a[acum trece curentul prin st`lpii detelegraf, duc`nd cu el ve[tile [itelegramele (orice en]iclopedisttr\ie[te c`t de c`t `n trecut, pevremea c`nd `nc\ mai existautelegrame). Dar c\r]ile de poezienu s`nt bune numai la asta. O, nu!(Pe asta cu „O, nu“ tot din acelea[ic\r]i o [tiu. E de efect.) Po]i, dac\ai f\cut cursul rapid de ghicit, s\deschizi un volum la `nt`mplare, s\cite[ti un vers [i pricepi de-acoloc`t de tare o s\ plou\ peste dou\zile. Din c\r]ile de poezie mai po]is\ afli ce se poart\ iarna (celelalteanotimpuri nu s-au inventatdeocamdat\ dec`t la Rimbaud), cesos se potrive[te cu friptura deiepure suedez [i ce s\ scrii pe-ocarte po[tal\ de desp\r]ire.

{i, s\ nu uit\m, poezia e ceamai bun\ c`nd cite[ti cu glas tare.(Toate aceste g`nduri-juc\rii au fostprovocate de Sebastian `n vis,volumul de poeme-juc\rii al luiRadu Vancu, despre care va mai fivorba aici.)

Din Burlesque: Vis `mplinit, mai pu]incunoscutul la noi Steven Antin face unmusical garnitur\ la Christina Aguilera.E un film construit pe m\sura ei, cu at̀ tmai mult cu c`t e [i debutul ei actoricesc.Numai c\ Antin nu e Baz Luhrmann,iar Burlesque nu e Moulin Rouge (dup\cum nu e nici Cabaret, nici Chicago).Muzica nu e prea reu[it\, mai ales a-tunci c`nd cele c`teva buc\]i clasices`nt rearanjate conform stilului mo-dern al interpretei. Personal, cred c\aceasta are o voce foarte bun\ pe ca-re o folose[te foarte prost, arunc`nddiamante purceilor. Blues-ul i s-ar po-trivi, poate [i jazzul – dac\ ar `nv\]a-ocineva. Muzica retro a fost pentru eadoar o `ncercare. Talent actoricesc nuare, dar are decolteu cu silicon [i oechip\ vast\ de oameni care fac `n a[afel `nc`t ea s\ schimbe `n decursul fil-mului nenum\rate costume, peruci,farduri, perle [i paiete. Danseaz\

bine, f\r\ a avea sex-appeal. ~[i ]ugu-ie buzele, mai ales `n prim-planuri.L`ng\ ea, Cher e un fel de Angela Si-milea sprijinind-o pe Inna. Se ]ine ex-trem de bine la cei 60 [i ceva de ani aiei, dar are un rol mai [ters [i mai pu-]in `ntins dec`t al Christinei Aguilera.

Pe scurt, filmul e povestea clasic\a fetei de la ]ar\ care ajunge `n LosAngeles [i face carier\ urm`ndu-[i ta-lentul [i tenacitatea, neced`nd com-promisului ori tenta]iilor. Cu un per-sonaj de ad`ncimea unei file A4, Chris-tina Aguilera e mai conving\toare c`ndc`nt\ [i danseaz\ dec`t atunci c`ndtrebuie s\ interpreteze st\ri. Nici idi-la ei cu un chelner de la cabaretul un-de se angajeaz\ nu are mai mult\ au-tenticitate dec`t cea dintr-o telenove-l\ – de[i, propor]ional, viteza [i rafi-namentul cu care evolueaz\ s`nt camacelea[i. Cel mai simpatic de pe e-cran e Stanley Tucci, care interpreteaz\rolul unui om bun la toate din caba-retul condus de Tess (Cher), bun in-clusiv la partea de umor. ~n rest, toat\lumea c`nt\ [i danseaz\, dar r`de maipu]in. Momentele muzicale s`nt an-trenante [i glamourous f\r\ a te scoa-te din papuci. }i se face dor de {aptemirese pentru [apte fra]i.

Un Ron Howard de zile mici

Cum o dai s\ fie bine?/The Dilemmapretinde c\ e comedie, dar am r`s osingur\ dat\, c`nd personajul lui VinceVaughn ]ine un spici r\ut\cios [inevrotic la aniversarea de 40 [i ce-va de ani a p\rin]ilor iubitei sale.Tema monologului e sinceritatea

dintr-o rela]ie. Motivul? Ronny (VinceVaughn) a descoperit c\ cel mai bunprieten al s\u, Nick (Kevin James), e`n[elat de so]ia lui, Geneva (WinonaRyder). Ronny e `n dilem\ dac\ s\ ocear\ de nevast\ pe iubita lui, Beth(Jennifer Connelly). De fapt, `]i pe-treci filmul trec`nd de la o dilem\ laalta, dar materialul dramaturgic e su-ficient de pu]in c`t s\ `l str`ngi `ntr-ochiftelu]\. Cu ce m\ `nc\lze[te s\aflu pe urm\ c\ dilema lui Ronnye dac\ s\ ì spun\ lui Nick a-dev\rul despre so]ia lui saudac\ aceasta are partea eide adev\r? Filmul e plicti-cos, lipsit de evenimente [icu tot at`ta umor c`t un ga-lo[. Inexplicabil, el e regizatde Ron Howard, autorul u-nor pelicule ca O minte scli-pitoare/A Beautiful Mind,Apollo 13 sau Frost/Nixon.Howard nu a semnat numaifilme unul [i unul, veziCine a furat Cr\ciunul/How the GrinchStole Christmas,dar dup\ unul a-t`t de inteligentca Frost/Ni-xon, decom-presiae cammare.

Burlesque: Vis `mplinit/Burlesque. Regia: Steven Antin. Cu: Christina Aguilera, Cher, Stanley Tucci, Eric Dane

Cum o dai s\ fie bine?/The Dilemma.Regia: Ron Howard. Cu: Vince Vaughn, Kevin James,

Jennifer Connelly,Winona Ryder

‘Geaba aplombul meupost-S\rb\tori. Treifilme, Doamne, unul maiprost ca altul. DespreTuristul am scriss\pt\m`na trecut\. Avenit r`ndul celorlalte.

FILM

Iulia BLAGA


Anul 2011 a `nceputcu filme proaste

» 16

fast food

Documents

ANUL VIII » NR. 298 Ziua Culturii Na]ionale a trecut discret. Ca un … · 2016-03-05 · Godard la Pacientul englez Interviu realizat de Iulia Blaga Gabriel Yared a orchestrat [i