Stiri 15 decembrie 2020 Cursul de schimb 15.12.2020

1 EUR

4.8686

1 USD

4.0039

ANM: vreme deosebit de calda in urmatoarea perioada. Iata prognoza de Craciun decembrie 15, 2020

Vremea va deveni extrem de calda in urmatoarele doua saptamani, iar temperaturile maxime vor urca pana la 9 grade Celsius, cu mult peste normalul acestei perioade, in timp ce probabilitatea pentru precipitatii va fi destul de ridicata dupa data de 21 decembrie, se arata in prognoza ANM, valabila in intervalul 15-27 decembrie.

In Banat, vremea va deveni deosebit de calda pentru aceasta perioada, dupa primele doua zile ale intervalului de prognoza, astfel incat media regionala a temperaturilor maxime va creste, de la 6 grade la inceput, pana la aproximativ 8 grade Celsius in intervalul 16 – 21 decembrie. Apoi valorile termice vor marca o usoara scadere, spre 5 – 6 grade la finalul celei de-a doua saptamani. Regimul termic nocturn se va mentine relativ constant pe aproape tot parcursul intervalului si se va concretiza prin valori medii ale temperaturilor minime de aproximativ 2 grade in primele doua nopti, apoi de 0 – 1 grad Celsius. Probabilitatea pentru precipitatii va creste dupa data de 21 decembrie, dar ploi slabe se mai pot semnala si in jurul datei de 16 decembrie.

In Crisana, in intervalul 16 – 21 decembrie vremea va fi deosebit de calda pentru aceasta perioada, iar media temperaturilor maxime se va situa in jurul valorii de 8 grade Celsius. In primele doua zile si, din nou, spre finalul celei de a doua saptamani, media maximelor va fi usor mai scazuta, de 4 – 5 grade. Media valorilor termice nocturne se va incadra, in general, intre minus 1 si 2 grade, cu cele mai ridicate valori la inceputul intervalului si cele mai scazute la sfarsitul acestuia. Probabilitatea de aparitie a precipitatiilor va fi ridicata dupa data de 21 decembrie, dar si in jurul datei de 16 decembrie vor fi posibile ploi slabe, pe arii restranse.

In zona Transilvaniei, regimul termic diurn va caracteriza, in general, o vreme mai calda decat in mod normal pentru aceasta perioada a anului si nu va avea variatii semnificative pe parcursul celor doua saptamani ale intervalului de prognoza. Astfel, media temperaturilor maxime va fi de 4 – 6 grade Celsius, cu o tendinta de usoara scadere, spre norma de aproximativ 2 grade a perioadei, in ultimele zile din cea de-a doua saptamana. Temperaturile nocturne vor fi predominant negative, situate in jurul unei valori medii regionale de minus 3 – minus 2 grade, exceptand primele doua nopti, cand aceasta medie va fi usor pozitiva, de 1 – 2 grade Celsius. Probabilitatea pentru precipitatii va fi mai ridicata dupa 21 decembrie si, posibil, in jurul datei de 16 decembrie.

Pentru Maramures, meteorologii estimeaza o vreme relativ calda pentru aceasta data la inceputul si sfarsitul intervalului de prognoza, cand vor fi temperaturi maxime in jurul a 4 grade Celsius, in medie, dar va deveni deosebit de calda pentru aceasta perioada in intervalul 16 – 21 decembrie, cand se va inregistra o valoare medie a maximelor diurne de 6 – 7 grade Celsius. Temperaturile nocturne vor fi cuprinse, in medie, intre -2 si 2 grade, cu cele mai ridicate valori la inceputul intervalului de prognoza si cele mai scazute la sfarsit. Vor fi posibile precipitatii slabe in jurul datei de 16 decembrie, iar dupa 21 decembrie probabilitatea pentru precipitatii pe arii mai extinse si mai insemnate cantitativ va fi in crestere.

In regiunea Moldovei, in general, pe parcursul intregului interval de prognoza, media temperaturilor maxime va fi apropiata de cea normala specifica perioadei de referinta, aceasta urmand a se incadra intre 2 si 5 grade Celsius, cu cele mai mici valori in intervalul 16-20 decembrie si din nou spre finalul celei de a doua saptamani. Regimul termic nocturn nu va avea variatii semnificative, astfel minimele vor fi cuprinse in medie intre minus 2 si 1 grad (peste normele climatologice), cu posibilitatea unor valori mai scazute (si sub minus 4 grade) in noptile din perioada 22-25 decembrie. Probabilitatea de aparitie a precipitatiilor, slabe cantitativ, va fi in crestere in intervalul 20-27 decembrie, dar burnita si ploi slabe se pot semnala, trecator, si in prima saptamana de prognoza.

In Dobrogea, in mare parte a intervalului de prognoza, regimul termic (atat cel diurn, cat si cel nocturn) se va situa peste mediile climatologice specifice perioadei si va caracteriza o vreme calda. Astfel, media maximelor va fi cuprinsa intre 5 si 8 grade Celsius, cu cele mai mici valori in intervalul 16-19 decembrie, iar cea a minimelor se va incadra intre 2 si 4 grade, cu posibilitatea unor valori mai scazute (si sub 0 grade) in noptile din perioada 22-25 decembrie. Ploi slabe se vor semnala in prima zi a intervalului, dar temporar si in perioada 19-27 decembrie, in timp ce in restul intervalului, trecator, este posibil sa apara burnita.

Zona Munteniei va fi caracterizata in primele doua zile de o vreme calda, cu o medie regionala a maximelor de 7 – 8 grade Celsius, urmand ca in perioada 16-19 decembrie aceasta sa scada spre valori de 4 – 5 grade Celsius, in timp ce cea de a doua saptamana va fi caracterizata de temperaturi diurne medii, relativ constante, in jurul a 5 – 6 grade Celsius. Regimul termic nocturn nu va avea variatii semnificative, astfel minimele vor fi cuprinse in medie intre minus 2 si 2 grade (peste normele climatologice), cu posibilitatea unor valori mai scazute (si sub -4 grade) in noptile din perioada 23-27 decembrie. Probabilitatea de aparitie a precipitatiilor, slabe cantitativ, va fi in crestere in intervalul 20-27 decembrie, dar burnita si ploi slabe se pot semnala, trecator, si in prima saptamana de prognoza.

In Oltenia, primele doua zile vor caracteriza o vreme calda, cu o medie regionala a maximelor de 7 – 9 grade Celsius, urmand ca in perioada 16-20 decembrie aceasta sa scada spre valori in jurul a 4 grade celsius, in timp ce cea de-a doua saptamana va fi caracterizata de temperaturi diurne medii, relativ constante, in jurul a 5 – 6 grade Celsius. Regimul termic nocturn nu va avea variatii semnificative, astfel minimele vor fi cuprinse in medie intre -1 si 1 grad (peste normele climatologice), cu posibilitatea unor valori mai scazute (si sub minus 3 grade) in noptile din perioada 23-27 decembrie. Probabilitatea de aparitie a precipitatiilor, slabe cantitativ, va fi in crestere in intervalul 20-27 decembrie, dar burnita si ploi slabe se pot semnala, trecator, si in prima saptamana de prognoza.

La munte, prima saptamana va fi caracterizata de o vreme mai calda decat in mod obisnuit, cu o medie a temperaturilor maxime cuprinsa intre 1 si 4 grade si cea a minimelor intre minus 4 si 2 grade Celsius. Ulterior, pe parcursul celei de a doua saptamani, va avea loc un proces de racire treptata, astfel incat valorile diurne vor scadea spre medii de minus 2 – 0 grade, iar cele noctune spre medii de minus 6 – minus 4 grade Celsius. Probabilitatea de aparitie a precipitatiilor, in general slabe cantitativ, va fi in crestere in intervalul 21 – 27 decembrie Celsius.

APIA si SUBVENTIIMESAJ APIA DE ASTĂZI PENTRU CRESCĂTORII DE ANIMALE! Agroinfo 15 decembrie 2020

COMUNICAT APIA! 15 DECEMBRIE 2020. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță astăzi, 15 decembrie 2020, că efectuează plat ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor.

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, diferențe aferente lunilor februarie, iunie și trimestrul al II-lea, iulie, august, septembrie și trimestrul al III-lea 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 4.800.023,15 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 48 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit informațiilor furnizate de APIA pentru AGROINFO, schema de ajutor de stat are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi costurile aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului.

Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul creșterii animalelor.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor este:

a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrelor genealogice;b) de până la 70 % din costurile aferente testelor efectuate de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului.

Solicitanţii ajutorului de stat sunt asociaţii sau organizaţii de crescători de animale care prestează serviciile menționate anterior, acreditate de către Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu" pentru întocmirea şi menţinerea registrelor genealogice ale raselor de animale şi/sau pentru determinarea calităţii genetice a raselor de animale.

De asemenea, solicitanţii trebuie să încheie cu beneficiarii, crescători de animale, cărora le prestează serviciile menționate anterior, contracte care să cuprindă specia, rasa şi numărul de animale, serviciile prestate şi tariful acestora.

VESTE BUNĂ! DIN 2021, AJUTOR DE 100.000 DE EURO/FERMIER pentru TINERII FERMIERI! Agroinfo 15 decembrie 2020

VOTAT ASTĂZI ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN! Regulamentul de Tranziție, votat astăzi, 15 decembrie 2020, dublează ajutorul acordat tinerilor fermieri români pentru instalarea ca șefi de exploatație. Astfel, acest ajutor crește de la 50.000 de euro/fermier, cât este în prezent, la 100.000 de euro de la 1 ianuarie 2021, a anunțat europarlamentarul român Carmen Avram (S&D), pentru AGROINFO.

De asemenea, a fost alocat un procent de minim 5% pentru sprijinirea Grupurilor de Acțiune Locală. În plus, fermierii vor beneficia de suplimentarea bugetului pentru agricultură cu bani din Fondul de Redresare și Reziliență, ajutor disponibil încă de la 1 ianuarie 2021 și finanțat 100% din bani europeni.

Printre condițiile impuse, însă, se regăsesc obligativitatea alocării a cel puțin 37% din bugetul de tranziție pentru măsurile de mediu și climă și a 55% pentru investițiile în dezvoltarea rurală, printre care sprijinirea activităților non-agricole și a măsurilor de cooperare.

Votul Parlamentului European pe Regulamentul de tranziție este exact gura de aer proaspăt de care avea nevoie fermierul deoarece el știe acum că până-n 2023, când va fi implementată nouă reformă PAC își va primi subvențiile, își va continua investițiile și își va permite să se pregătească pentru revoluția verde din agricultură. Acest regulament este la rândul lui revoluționar, el aducînd noutăți ca dublarea primelor pentru instalarea tânărului fermier, de la 50 la 100 de mii de euro sau suplimentarea bugetului pentru agricultură cu bani din Fondul de reziliență și redresare economică, ajutor disponibil încă de la 1 ianuarie 2021 și finanțat 100% din bani europeni, a spus eurodeputata Carmen Avram (S&D) în intervenția sa din Parlamentul European.

Regulamentul european de tranziție stă la baza acordării plăților, subvențiilor din agricultură, pentru perioada 2021-2022, cei doi ani de tranziție spre noua Politică Agricolă Comună.

ANUNȚUL OFICIAL CARE O SĂ-I BUCURE PE MULȚI CRESCĂTORI DE ANIMALE! Agroinfo 15 decembrie 2020

SUBVENȚIA APIA DE CARE BENEFICIAZĂ CEI MAI MULȚI FERMIERI ROMÂNI! Parlamentul European a votat astăzi, 15 decembrie 2020, prelungirea cu încă doi ani, 2021 și 2022, a ajutorului național tranzitoriu, acordat fermierilor români, atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru sectorul zootehnic. Astăzi, Parlamentul European a votat Regulamentul de tranziție, unde este menționată și această plată, care va sta la baza acordării subvențiilor din agricultură pentru perioada 2021-2022.

A fost aprobată prelungirea ajutorului național tranzitoriu, esențial unor state, printre care și România, a anunțat astăzi europarlamentarul român Carmen Avram (S&D), membră în Comisia AGRI din Parlamentul European, pentru AGROINFO.

Ajutorul național tranzitoriu este o subvenție plătită de la bugetul de stat de care beneficiază fermierii români. În sectorul vegetal este o plată pe hectar pentru o listă de culturi, iar în sectorul zootehnic este o plată pe cap de animal sau pe tona de lapte de vacă. Anul 2020 era ultimul an de acordare a acestei subvenții, Comisia Europeană s-a opus continuării ei, dar europarlamentarii au votat în favoarea acestui ajutor de care beneficiază fermierii din 5 state membre UE, printre care și România. Astăzi, termenul de acordare a ajutorului național tranzitoriu a fost prelungit cu încă doi ani. Este votat în Parlamentul European, lucrurile nu se mai pot schimba.

Cei mai mulți crescători de animale din România beneficiază doar de această subvenție, condițiile de obținere nefiind atât de restrictive ca în cazul sprijinului cuplat zootehnic. Pentru anul 2020, cuantumul acestui ajutor nu a fost încă stabilit de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Plata ajutorului național tranzitoriu este efectuată, de obicei, de APIA din bugetul național al anului următor anului de cerere. Astfel, ajutorul național tranzitoriu pentru acest an, va fi achitat fermierilor români începînd cu luna ianuarie 2021.

Cuantumul ajutorului național tranzitoriu, valabil pentru anul 2019, a fost următorul:

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU VEGETAL

ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil - 13,3202 euro/ha = 63,1791 lei/haANT 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră - 8,9570 euro/ha = 42,5421 lei/haANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun - 1.569,4413 euro/ha = 7.454,2183 lei/haANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei - 400,2599 euro/ha = 1.901,0744 lei/haANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr - 73,8219 euro/ha = 350,6244 lei/ha

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU ÎN ZOOTEHNIE

ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte - 17,7220 euro/tonă = 84,1724 lei/tonăANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne - 69,1109 euro/cap = 328,2491 lei/cap de animalANT 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine - 4,7157 euro/cap = 22,3976 lei/cap de animal

APIA POATE DEMARA PLATA LA BOVINE! ASTĂZI SE ÎNCHEIE PERIOADA DE REȚINERE BOVINE ÎN FERME! Agroinfo 15 decembrie 2020 -

SUBVENȚII APIA 2020 LA PLATĂ. Astăzi, 15 decembrie 2020, se încheie perioada de reținere a bovinelor și bivolițelor în exploatațiile agricole cu cod ANSVSA pentru care crescătorii de animale au solicitat anul acesta de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) sprijinul cuplat și ajutorul național tranzitoriu.

Odată cu încheierea perioadei de reținere a animalelor în ferme, APIA poate demara plata și pentru sprijinul cuplat, SCZ, la bovine, vaci de lapte, bovine de carne și bivolițe de lapte.

Potrivit informațiilor furnizate de APIA pentru AGROINFO, perioadă de reţinere este perioada în care un animal, care face obiectul unei cereri unice de plată, trebuie reținut în exploataţia inclusiv în evidențele acesteia, pentru care a depus cererea unică de plată sau transferat în alte exploatații ale solicitantantului sau în exploatațiile asociațiilor / cooperativelor / grupurilor de producători, inclusiv în evidențele acestora, în care a fost transferat temporar pentru pășunat.

Crescătorii de animale au obligația:

- să menţină bivolițele de lapte solicitate pentru SCZ până la data de 15.12.2020, inclusiv (finalul perioadei de reținere), în exploatația/exploatațiile cu cod ANSVSA din cerere și/sau în exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de solicitant și/sau în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care animalele au fost transferate temporar pentru păşunat, cu condiția ca proprietarul animalelor sa râmână solicitantul;

- să menţină animalele, solicitate SCZ-TC pentru categoria vaci din rase de carne și vaci metise cu rase de carne, până la data de 15.12.2020 inclusiv (finalul perioadei de reținere) în exploatația/exploatațiile cu cod ANSVSA din cerere și/sau în exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de solicitant și/sau în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care animalele au fost transferate temporar pentru păşunat, cu condiția ca solicitantul să fie proprietarul animalelor ;

- să menţină animalele solicitate pentru SCZ-VL, sprijin cuplat vaci de lapte, până la data de 15.12.2020, inclusiv (finalul perioadei de reținere), în exploatația/exploatațiile cu cod ANSVSA din cerere și/sau în exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de solicitant și/sau în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care animalele au fost transferate temporar pentru păşunat.

De mâine, 16 decembrie 2020, APIA va putea stabili cuantumul sprijinului cuplat pe cap de animal pentru vaci de lapte, bovine carne și bivollițe de lapte. De asemenea, APIA va putea demara plata acestei subvenții europene așteptată de crescătorii de animale.

CUANTUM SPRIJIN CUPLAT BOVINE PE CAP DE ANIMAL PENTRU ACEST AN! Agroinfo 15 decembrie 2020

SUME ESTIMATE. Valoarea estimată pe cap de animal a sprijinului cuplat la bovine pentru anul de cerere 2020 s-ar apropia de valoarea care le-a fost plătită crescătorilor români de bovine anul trecut, în 2019. Sumele pe cap de animal sunt estimate între 160 de euro și 379 de euro, potrivit BZI.RO, care citează surse din Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Iași.

Conform sursei citate, cel mai mare cuantum pentru sprijinul cuplat zootehnic este pentru vacile de lapte, circa 379 de euro/cap de animal, apoi urmează 185 de euro/cap de animal pentru bovine carne și 160 de euro/cap de animal pntru bivolițe de lapte.

Ministerul Agriculturii a stabilit pe 25 noiembrie 2020, printr-o hotărâre de Guvern, plafonul pentru plata sprijinului cuplat zootehnic pentru anul 2020. Suma alocată este de 114.156.810 euro, respectiv 556.229.056,7 lei, care se acordă crescătorilor de animale pentru anul de cerere 2020, pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, repartizat astfel:

a) 1.680.000 euro, respectiv 8.185.800 lei, pentru specia bovine, categoria bivoliţe de lapte;b) 13.125.000 euro, respectiv 63.951.562,5 lei, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora;c) 99.324.810 euro, respectiv 483.960.136,7 lei, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte;d) 27.000 euro, respectiv 131.557,5 lei, pentru specia viermi de mătase.

Plăţile pentru anul 2020 se fac de către APIA în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323 din 1 octombrie 2020.

Astăzi, 15 decembrie 2020, se încheie perioada de reținere în exploatațiile agricole cu cod ANSVSA a bovinelor, astfel încât APIA va putea stabili exact cuantumul sprijinului cuplat zootehnic la bovine pentru anul de cerere 2020.

Sumele estimate pe cap de animal pentru anul 2020 sunt apropiate de cele plătite crescătorilor de bovine pentru anul de cerere 2019. AGROINFO vă reamintește cuantumul pe cap de animal al SCZ bovine pentru anul trecut:

Sprijin cuplat bivolițe de lapte 164,5207 euro/cap de animal = 781,4075 lei/cap de animal

Sprijin cuplat vaci de lapte 379,7155 euro/cap = 1.803,4967 lei/cap de animal

Sprijin cuplat taurine din rase de carne și metișii acestora 237,4446 euro/cap = 1.127,7668 lei/cap de animal

Sprijinul cuplat la bovine se plătește pentru un efectiv de minimum 10 şi maximum 250 de capete taurine de carne, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA. Animalele trebuie să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei respective. Această subvenție din zootehnie va fi plătită crescătorilor de animale și-n perioada de tranziție 2021-2022. MAI MULTE DETALII AVEȚI AICI!

ANUNȚUL OFICIAL CARE O SĂ-I BUCURE PE MULȚI CRESCĂTORI DE ANIMALE! Agroinfo 15 decembrie 2020

SUBVENȚIA APIA DE CARE BENEFICIAZĂ CEI MAI MULȚI FERMIERI ROMÂNI! Parlamentul European a votat astăzi, 15 decembrie 2020, prelungirea cu încă doi ani, 2021 și 2022, a ajutorului național tranzitoriu, acordat fermierilor români, atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru sectorul zootehnic. Astăzi, Parlamentul European a votat Regulamentul de tranziție, unde este menționată și această plată, care va sta la baza acordării subvențiilor din agricultură pentru perioada 2021-2022.

A fost aprobată prelungirea ajutorului național tranzitoriu, esențial unor state, printre care și România, a anunțat astăzi europarlamentarul român Carmen Avram (S&D), membră în Comisia AGRI din Parlamentul European, pentru AGROINFO.

Ajutorul național tranzitoriu este o subvenție plătită de la bugetul de stat de care beneficiază fermierii români. În sectorul vegetal este o plată pe hectar pentru o listă de culturi, iar în sectorul zootehnic este o plată pe cap de animal sau pe tona de lapte de vacă. Anul 2020 era ultimul an de acordare a acestei subvenții, Comisia Europeană s-a opus continuării ei, dar europarlamentarii au votat în favoarea acestui ajutor de care beneficiază fermierii din 5 state membre UE, printre care și România. Astăzi, termenul de acordare a ajutorului național tranzitoriu a fost prelungit cu încă doi ani. Este votat în Parlamentul European, lucrurile nu se mai pot schimba.

Cei mai mulți crescători de animale din România beneficiază doar de această subvenție, condițiile de obținere nefiind atât de restrictive ca în cazul sprijinului cuplat zootehnic. Pentru anul 2020, cuantumul acestui ajutor nu a fost încă stabilit de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Plata ajutorului național tranzitoriu este efectuată, de obicei, de APIA din bugetul național al anului următor anului de cerere. Astfel, ajutorul național tranzitoriu pentru acest an, va fi achitat fermierilor români începînd cu luna ianuarie 2021.

Cuantumul ajutorului național tranzitoriu, valabil pentru anul 2019, a fost următorul:

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU VEGETAL

ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil - 13,3202 euro/ha = 63,1791 lei/haANT 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră - 8,9570 euro/ha = 42,5421 lei/haANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun - 1.569,4413 euro/ha = 7.454,2183 lei/haANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei - 400,2599 euro/ha = 1.901,0744 lei/haANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr - 73,8219 euro/ha = 350,6244 lei/ha

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU ÎN ZOOTEHNIE

ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte - 17,7220 euro/tonă = 84,1724 lei/tonăANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne - 69,1109 euro/cap = 328,2491 lei/cap de animalANT 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine - 4,7157 euro/cap = 22,3976 lei/cap de animal

SUBVENȚIA APIA DE 87 DE EURO LA OVINE ȘI 200 DE EURO LA BOVINE! Agroinfo 15 decembrie 2020

SUBVENȚII APIA SUPLIMENTARE. Crescătorii români de animale beneficiază și-n cei doi ani de tranziție, 2021-2022, de o subvenție suplimentară de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) dacă cresc animale din rasele în pericol de abandon. Valoarea acestei plăți compensatorii pentru anul 2020 începe de la 40 de euro/UVM/an pentru caprine și ajunge la 200 de euro/UVM/an la bovine.

În ședința Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European (AGRI), a fost aprobat, pe 1 decembrie 2020, Regulamentul de Tranziție. Programele de dezvoltare rurală rămân neschimbate, a anunțat europarlamentarul român Carmen Avram (S&D), membru în Comisia AGRI, Parlamentul European. O noutate este că s-a aprobat o limitare de maximum trei ani pentru angajamentele noi asumate în 2021, care este considerată adecvată pentru majoritatea măsurilor de dezvoltare rurală, cu excepția măsurilor de agro-mediu și climă, doar dacă aceste măsuri vor fi integrate în noul cadru pentru planurile strategice PAC. Până-n anul 2020, angajamentele încheiate de fermieri cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru diferitele pachete de plăți compensatorii din măsurile de dezvoltare rurală aveau durata de 5 ani. Așadar, cu excepția Măsurii 10 agro-mediu și climă, pentru celelalte măsuri de dezvoltare rurală, Măsura 11 agricultură ecologică, Măsura 13 zone defavorizate, în anii de tranziție, angajamentele încheiate de fermieri vor avea o durată de 3 ani.

În cadrul Măsurii 10 agro-mediu și climă, menținută și pentru anul 2021, crescătorii de animale beneficiază de subvenții APIA suplimentare.

Plățile compensatorii pentru rasele de animale în pericol de abandon sunt acordate crescătorilor prin Pachetul 8, PNDR 2020.

Pentru a beneficia de Pachetul 8, Creşterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon din Măsura 10, solicitanţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:● dețin femele de reproducție de rasă pură locală în pericol de abandon din speciile prevăzute în PNDR , înscrise în registrul genealogic al rasei - secțiunea principală;● se angajează să menţină angajamentul de agro-mediu pentru o perioadă de minimum 5 ani, de la data semnării acestuia;● se angajează să respecte cerinţele de bază relevante și cerinţele specifice pachetelor de agro-mediu pentru care aplică (inclusiv normele de ecocondiţionalitate);● se angajează să ţină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de agro-mediu (de bază şi specifice la nivelul efectivelor aflate sub angajament);

Plata compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă pe UVM ( calculat pentru femelele adulte de reproducție de rasă pură), fiind acordată în urma asumării unor angajamente voluntare pe o periodă de 5 ani.

Valoarea plăţilor compensatorii valabilă pentru anul 2020:

Ovine: 87 €/UVM/an Caprine: 40 €/UVM/anBovine (taurine și bubaline): 200 €/UVM/anEcvidee: 200 €/UVM/anPorcine: 176 €/UVM/an

Coeficientul de conversie după care calculează APIA:

Tauri, vaci și alte bovine de mai mult de doi ani și ecvidee de mai mult de șase luni - 1,00 UVM/capBovine între șase luni și doi ani - 0,60 UVM/capBovine de mai puțin de șase luni - 0,40 UVM/capOvine/caprine - 0,15 UVM/cap (circa 7 ovine/caprine pe hectar)

Pachetul 8 are aplicabilitate la nivel național. Rasele locale în pericol de abandon din România, ținând seama de pericolul (gradul de risc) în care se află acestea, conform prevederilor art. 7(3) al Regulamentului (UE) nr. 807/2014, sunt:

● Ovine:- Țigaie cu cap negru de Teleorman- Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon)- Karakul de Botoșani- Merinos de Suseni- Merinos Transilvănean- Merinos de Cluj- Merinos de Palas- Ţigaie – varietatea ruginie

● Caprine:- Carpatina- Alba de Banat

● Taurine:- Sura de Stepă

● Bubaline:- Bivolul românesc

● Ecvidee:- Furioso North Star- Huțul- Gidran- Semigreul românesc- Shagya Arabă- Nonius- Lipițan

● Porcine:- Bazna- Mangalița

Cerințe specifice

1. beneficiarul se angajează să respecte regulamentul de organizare și funcționare a registrului genealogic al rasei conform legislaţiei în vigoare.2. beneficiarul se angajează să menţină, pe o perioadă de 5 ani, numărul de animale femele adulte de reproducție, prevăzut la încheierea angajamentului, precum și descendenții femele necesari pentru înlocuirea acestor animale până la sfârşitul programului; dacă efectivul angajat se reduce, datorită unor cauze cum ar fi îmbolnăvirea, sacrificarea, moartea sau vânzarea animalelor, beneficiarul are obligaţia de a notifica Agenția de Plăți în termen de 15 zile lucrătoare de la data documentului constatator și de a reface efectivul de femele adulte de reproducție, prin trecere de la tineret sau prin cumpărare; în cazul în care efectivul de animale adulte nu se va reface în maximum 6 luni de la momentul notificării, sprijinul va fi redus proporţional.3. beneficiarii ţin o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de agro-mediu (completează anual caietul de agromediu),4. beneficiarii măsurii vor trebui să facă dovada deţinerii competenţelor necesare implementării angajamentelor sau se angajează să obţină cunoștințele și informațiile necesare sau să asigure expertiza necesară în domeniul implementării angajamentelor de agromediu şi climă prin servicii de consiliere sau consultanţă.

Documente specifice:

● adeverinţa eliberată de asociaţia acreditată de ANZ, care certifică înscrierea animalelor solicitate în Registrul Genealogic al Rasei secţiunea principală- se depune odată cu cererea; animalele înscrise în secţiunea secundară nu sunt eligibile la plată.● documentul care atestă deţinerea competenţelor necesare implementării angajamentelor de agro-mediu:- înainte de efectuarea celei de-a II-a plăţi - pentru fermierii care aplică pentru un număr de animale mai mare decât echivalentul a 100 UVM – similar cu angajamente încheiate pentru suprafeţe > 300 ha;- înainte de efectuarea celei de-a III-a plăţi - pentru fermierii care aplică pentru un număr de animale de cel mult echivalentul a 100 UVM – similar cu angajamente încheiate pentru suprafeţe ≤300 ha.

Precizăm că aceste condiții ar putea suferi modificări minore în anul 2021.

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

VESTE BUNĂ! DIN 2021, AJUTOR DE 100.000 DE EURO/FERMIER pentru TINERII FERMIERI! Agroinfo 15 decembrie 2020

VOTAT ASTĂZI ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN! Regulamentul de Tranziție, votat astăzi, 15 decembrie 2020, dublează ajutorul acordat tinerilor fermieri români pentru instalarea ca șefi de exploatație. Astfel, acest ajutor crește de la 50.000 de euro/fermier, cât este în prezent, la 100.000 de euro de la 1 ianuarie 2021, a anunțat europarlamentarul român Carmen Avram (S&D), pentru AGROINFO.

De asemenea, a fost alocat un procent de minim 5% pentru sprijinirea Grupurilor de Acțiune Locală. În plus, fermierii vor beneficia de suplimentarea bugetului pentru agricultură cu bani din Fondul de Redresare și Reziliență, ajutor disponibil încă de la 1 ianuarie 2021 și finanțat 100% din bani europeni.

Printre condițiile impuse, însă, se regăsesc obligativitatea alocării a cel puțin 37% din bugetul de tranziție pentru măsurile de mediu și climă și a 55% pentru investițiile în dezvoltarea rurală, printre care sprijinirea activităților non-agricole și a măsurilor de cooperare.

Votul Parlamentului European pe Regulamentul de tranziție este exact gura de aer proaspăt de care avea nevoie fermierul deoarece el știe acum că până-n 2023, când va fi implementată nouă reformă PAC își va primi subvențiile, își va continua investițiile și își va permite să se pregătească pentru revoluția verde din agricultură. Acest regulament este la rândul lui revoluționar, el aducînd noutăți ca dublarea primelor pentru instalarea tânărului fermier, de la 50 la 100 de mii de euro sau suplimentarea bugetului pentru agricultură cu bani din Fondul de reziliență și redresare economică, ajutor disponibil încă de la 1 ianuarie 2021 și finanțat 100% din bani europeni, a spus eurodeputata Carmen Avram (S&D) în intervenția sa din Parlamentul European.

Regulamentul european de tranziție stă la baza acordării plăților, subvențiilor din agricultură, pentru perioada 2021-2022, cei doi ani de tranziție spre noua Politică Agricolă Comună.

ALTELESCRISOARE DESCHISĂ: FERMIERII ROMÂNI ÎI CER PREȘEDINTELUI IOHANNIS!Agroinfo 15 decembrie 2020

VOCEA FERMIERILOR. Fermierii români îi solicită, într-o scrisoare deschisă, președintelui României, Klaus Iohannis, să fie consultați în privința numirii conducerii Ministerului Agriculturii. Federația PRO AGRO a transmis astăzi către AGROINFO o scrisoare deschisă adresată președintelui statului.

Stimate domnule Președinte,

Luând în considerare iminenta decizie privind nominalizarea structurii de conducere a Ministerului Agriculturii și al Dezvoltării Rurale, vă solicităm ca prin desemnările făcute să fie urmărite continuitatea parcursului național și european al proiectelor aflate în derulare, stabilitatea și predictibilitatea în ceea ce înseamnă agricultura și industria alimentară românească.

La acest moment, din cunoștințele noastre, majoritatea proiectelor de importanță strategică sunt deja într-o fază avansată a discuțiilor, inclusiv exercițiul financiar viitor. Este foarte important ca linia trasată deja să fie urmată și proiectele să fie continuate de o manieră benefică pentru sectorul agro-alimentar din România.

Aducem în discuție și bunele practici din Statele Membre ale Uniunii Europene, unde mediul asociativ este consultat la momentul numirii echipelor de conducere din administrația publică relevantă pentru agricultură.

Suntem dispuși și dornici să vă punem la dispoziție experiența noastră, inclusiv de la momentul numirilor, dar și să contribuim alături de viitoarea echipă în așa fel încât fermierul român să fie cât mai bine reprezentat, atât în România cât și în Uniunea Europeană.

Federația națională PRO AGRO este reprezentativă pentru agricultura, zootehnia și industria alimentară românească, fiind în ultimii ani un veritabil partener de dialog pentru toate echipele ministeriale, având ca și membri următoarele organizații profesionale:1. Asociația Națională a Tinerilor Producători Agricoli din România – A.N.T.PA.R.2. Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc - A.P.A.R.3. Patronatul Peștelui din România - P.P.R.4. Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România – A.C.E.B.O.P.5. Asociația Crescătorilor de Albine din România – A.C.A.6. Liga Utilizatorilor de apă Pentru Irigaţii din România – L.U.A.I.R. 7. Asociaţia Naţională a Industriilor de Morărit și Panificaţie din România - A.N.A.M.O.B.8. Asociaţia Fermierilor din România – A.F.R.9. Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă – O.N.I.V.10. Asociația Țara Loviștei11. FEDERAȚIA CRESCĂTORILOR DE BOVINE DIN ROMÂNIA – F.C.B.R.12. ASOCIAȚIA CRESCĂTORILOR DE VACI HOLSTEIN RO13. ASOCIAȚIA PENTRU PROMOVAREA ALIMENTULUI ROMÂNESC – A.P.A.R.14. Uniunea Crescătorilor de Păsări din România – U.C.P.R.15. Asociația Aberdeen Angus Romania

Cu deosebită considerație,Ionel ARION Președinte Federația Națională PRO AGRO

Ștefan Gheorghiță: Viitorul ministru al Agriculturii trebuie să fie un politician cu putere de decizie 15 decembrie 2020Odată cu rezultatele finale de la alegerile parlamentare din 6 decembrie, au început și negocierile pentru formarea unei noi majorități, care va duce și la un nou Guvern. Implicit, apar și primele speculații legate de cine sunt cei care vor ocupa funcțiile de conducere la fiecare minister. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, Ovidiu Ghinea a încercat, împreună cu invitații, să contureze un profil al noului ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Prezent în emisiune, fermierul Ștefan Gheorghiță a precizat că noul ministru nu trebuie să fie neapărat un fermier, ci mai degrabă un bun politician, cu putere de decizie în cadrul partidelor aflate la guvernare. În opinia sa, doar așa se vor putea realiza reformele de care are nevoie agricultura românească.

”Din punctul meu de vedere, viitorul ministru al Agriculturii trebuie să fie o numire politică puternică. Dacă o va avea domnul Pintea sau altcineva, vom vedea. Deocamdată, din câte știu, domnul Pintea nu ocupă vreo funcție politică. Nu ar fi prima oară când se aduce un tehnocrat pe o poziție în Guvern, dar nici nu prea am văzut tehnocrați care să aibă putere de decizie în partid. (…) Sunt de făcut multe: PNS-ul, cadrul legal pentru arendă, pentru asigurări, pentru consultanță, pentru zootehnie, pentru legumicultură, pentru finanțări, credite etc. Lucrurile care țin de politici agricole. Nu ne trebuie un ministru care să meargă pe câmp, să vadă cât e grâul de mare sau dacă a înflorit floarea soarelui. El să-și facă treaba lui, că de agricultură ne ocupăm noi, fermierii”, a precizat Ștefan Gheorghiță.

În opinia fermierului brăilean, un candidat ideal pentru conducerea MADR ar trebui să se fi confruntat și cu greutățile cu care se confruntă zi de zi cetățenii de rând și cei care fac agricultură, pentru a înțelege ce schimbări trebuie făcute.

”Eu mi-aș dori un ministru care să fi fost pus în situația să se lupte cu autoritățile în România, să fi plătit taxe, impozite și salarii pe munca lui, să fi avut o afacere de care să răspundă, să se fi dus să fie plimbat între birouri și instituții, să nu fi primit ceea ce i se cuvine, să fi fost pus în situația să mulțumească atunci când cineva își face treaba”, a mai subliniat Ștefan Gheorghiță.

Florin Ioan Platon, fermier Bistrița: ”Adrian Pintea ar trebui să fie opțiunea numărul 1 pentru poziția de ministru. Competența trebuie să primeze!” Daniel Befu - 15 decembrie 2020 Florin Platon (39 ani) este un tânăr fermier, deținător al unei ferme de vaci de lapte cu 100 de vaci la muls și al unei vegetale de 200 ha lângă Bistrița. În prezent are un proiect pe fonduri europene în curs de implementare, ce vizează modernizarea exploatației zootehnice și creșterea capacității fermei la 200 de capete de vaci la muls.”Eu zic că Adrian Pintea ar trebui să fie opțiunea numărul 1 pentru cei care propun ministrul. Eu nu fac politică și nu știu cum sunt selectați miniștrii, dar competența ar trebui să fie criteriul numărul 1 în desemnarea unui ministru. Dânsul are o experiență în domeniul acesta, fiind director atâta timp la APIA. Știe ce se întâmplă mai ales cu subvențiile și procedurile de subvenționare. Nu cunosc ce funcții a mai avut în anii anterior, dar știu că în APIA s-a lucrat destul de bine de când e dânsul la conducere. Dintre celelalte persoane propuse, numai una mai este o persoană care a mai ocupat o funcție în domeniu și care să aibă tangență cu domeniul acesta. E vorba de Emil Dumitru. Eu văd între aceste două persoane alegerea ministrului Agriculturii”, a declarat Florin Platon pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.Despre argumentele jurnalistului Vlad Macovei de ce Adrian Pintea este cea mai bună soluție pentru șefia Ministerului Agriculturii, puteți citi AICI.Fiți pragmatici! Scopul este ca dvs. să fiți consultați pe cheltuirea banilor europeni între 2021 și 2027! Pintea ca ministru este unul dintre mijloace! Vlad Macovei Vlad Macovei - 15 decembrie 2020 Așa cum am anunțat încă de la începutul campaniei noastre media de susținere a actualului director general APIA, Adrian Pintea, pentru a fi nominalizat ministru al Agriculturii, avem un singur scop! Iar unicul scop al acestui demers este reușita procesului de consultare, și mai apoi de redactare, a Planului Național Strategic (PNS), prin care va fi implementat pentru fermierii români noua Politică Agricolă Comună 2021-2027.Adică vorbim de viitorul banilor și proiectelor europene în agricultura națională pentru mulți ani de acum înainte. Practic, în următoarele șase luni vom pune bazele modului în care se va dezvolta sectorul agroalimentar din România în timpul vieții noastre.Este ultimul tren pentru punerea pe baze corecte, și acceptate de către fermierii români, a unui plan real de aducere a agriculturii acolo unde își doresc fermierii noștri și societatea românească, în general. Nu, nu sunt cuvinte prea mari. În 2021 chiar ar trebui să vă decideți viitorul, dragi fermieri. Iar dumneavoastră, stimați decidenți politici, ar trebui să înțelegeți, măcar în al doisprezecelea ceas, ce miză importantă este în joc.Cu acest scop în minte, ar trebui să ne gândim la mijloacele prin care fermierii pot atinge rezultatele dorite. Iar cine va fi ministru în următorul an devine un mijloc determinant pentru atingerea scopului dorit. Adică fermierii să fie consultați, pe bune, să se găsească o formulă de compromis, care să fie rezonabilă și pentru fermierii mari și pentru cei mai mici, și pentru sectorul vegetal, și pentru zootehnie, și pentru procesare. Și mai apoi să poată fi redactat draftul PNS, repede și bine, să fie asumat politic imediat și, mai apoi, conduse cu succes negocierile cu Comisia Europeană. Și apoi trecut la treabă, la implementarea Politicii Agricole Comune 2021-2027, care să aducă câștig tuturor fermierilor din România.Conform evaluărilor mele, conform informațiilor pe care le am, conform discuțiilor oficiale și neoficiale pe care le-am purtat, consider că Adrian Pintea este omul care ar putea servi cel mai bine interesele fermierilor români. Nu mai reiau aici argumentele, cei care nu le cunosc încă le pot citi AICI!Aceasta este părerea mea, mi-am asumat-o deschis, transparent, cu curaj și responsabilitate, fără ocolișuri și fără tertipuri. Și în acest moment, pot spune cu bucurie că majoritatea absolută a fermierilor, a celor direct interesați de PNS, și care s-au exprimat public (în Agrointeligența, pe Facebook, pe mail, în alte mijloace de comunicare) susțin public propunerea mea. Care este, de fapt, PROPUNEREA NOASTRĂ, a celor cărora ne pasă de viitorul sectorului agroalimentar național. Iar decidenții politici ar trebui să ia act că, la această oră, pentru prima dată în România, există o opinie majoritară, public exprimată, a fermierilor români, cu privire la cine ar trebui să fie viitorul ministru al Agriculturii.Evident că sunt și alte păreri, alte nominalizări, nu vorbim de un consens, și nici nu cred că ar fi bine să existe unanimitate. E bine să rămânem în zona argumentelor și contraargumentelor, a propunerilor și contrapropunerilor, doar asta este democrația. În plus, propunerea a fost făcută strict în contextul în care Ministerul Agriculturii va rămâne la PNL.Dar este clar că opinia majorității absolute a celor care s-au exprimat public inclină către formula – Adrian Pintea, ministrul Agriculturii, care să finalizeze consultările cu fermierii legate de PNS. După asta, poate veni oricine ministru, scopul nostru va fi fost atins. Fiți pragmatici!……………………….LEGISLATIV

Legislaţie românească

Decizia nr. 776/2020 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind comasarea terenurilor agricole deţinute de asociaţiile agricole constituite de unităţile de cult, Curtea Constituţională - CCR Publicat în Mof I nr. 1229 din 15.12.2020. A intrat în vigoare la 15.12.2020

Hotărârea nr. 1096/2013 pentru aprobarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul naţional de investiţii, Guvernul României Modificat de HG 1070/2020 la 14.12.2020

Hotărârea nr. 1070/2020 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.096/2013 pentru aprobarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul naţional de investiţii, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 1227 din 14.12.2020. A intrat în vigoare la 14.12.2020

Ordinul nr. 2089/2020 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului naţional de înlocuire a echipamentelor electrice şi electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Modificat de Ordin 2200/2020 la 14.12.2020

Ordinul nr. 2200/2020 pentru modificarea Ghidului de finanţare a Programului naţional de înlocuire a echipamentelor electrice şi electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 2.089/2020, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 1228 din 14.12.2020. A intrat în vigoare la 14.12.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul delegat nr. 1987/2020 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte constituirea şi eliberarea garanţiilor în cadrul gestionării contingentelor tarifare pe baza ordinii cronologice a depunerii cererilor, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 422 din 14.12.2020. Va intra în vigoare la 21.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr 1988/2020 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013 şi (UE) nr. 510/2014 ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte gestionarea contingentelor tarifare de import conform principiului "primul sosit, primul servit", Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 422 din 14.12.2020. Va intra în vigoare la 21.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1760/2020 privind autorizarea preparatului de Bacillus subtilis DSM 25841 ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de porcine, inclusiv a altor scroafe decât cele care alăptează, în vederea obţinerii unui efect benefic asupra purceilor sugari (titularul autorizaţiei: Chr. Hansen A/S) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 16.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1761/2020 privind autorizarea clorhidratului monohidrat de L-cisteină obţinut prin fermentare cu Escherichia coli KCCM 80109 şi KCCM 80197 ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 16.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1762/2020 privind autorizarea preparatului de Bacillus subtilis DSM 32324, Bacillus subtilis DSM 32325 şi Bacillus amyloliquefaciens DSM 25840 ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de păsări de curte crescute pentru carne, pentru ouă sau pentru reproducere (titularul autorizaţiei: Chr. Hansen A/S) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 16.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1764/2020 privind autorizarea substanţei 5''-inozinat disodic obţinute prin fermentare cu Corynebacterium stationis KCCM 80161 ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 16.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2006/2020 privind operarea de deduceri din cotele de pescuit disponibile pentru anumite stocuri în 2020 din cauza depăşirii cotelor de pescuit pentru alte stocuri în anii precedenţi şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1247, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 16.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2087/2020 privind nereînnoirea aprobării substanţei active mancozeb, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, şi de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 423 din 15.12.2020. A intrat în vigoare la 04.01.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2083/2020 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce priveşte rubrica referitoare la Japonia din lista ţărilor terţe, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor din care anumite produse avicole pot fi importate în Uniune sau pot tranzita Uniunea în contextul riscului de gripă aviară înalt patogenă (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 423 din 15.12.2020. Va intra în vigoare la 18.12.2020

………………….INTERNEBy lantulalimentar 2020-12-13

Comisia Europeană a cerut Agenției Europene Sanitară Vetrinară și pentru Siguranța Alimentară ( EFSA ) să verifice derogările acordate anul acesta de câteva state membre, printre care se numără și România, pentru utilizarea de fermieri a semințelor de sfeclă de zahăr tratate cu neonicotinoide, anunță efsa.europa.eu.

Reamintim că această categorie de pesticide a fost interzisă în 2018, dar statele membre pot autoriza în regim de urgență folosirea lor, prezentând însă motive bine întemeiate, cum ar fi lipsa unor mijloace alternative de combatere a dăunătorilor.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a autorizat în 18 ianuarie 2020, utilizarea semințelor de sfeclă de zahăr tratate cu neonicotinoide, pentru perioada 20 ianuarie – 18 mai 2020.

Ministerul a motivat atunci că ”pentru sfecla de zahăr nu există alternative pentru tratarea semințelor împotriva dăunătorilor “Bothynoderes punctiventris”, „Chaectonema tibiali”, ”Tanymecus dilaticollis” și ”Agriotes spp.”, și în acest context neutilizarea semințelor tratate cu neonicotinoide va determina pierderi importante de producție de circa 35%-38%, existând riscul de abandonare a culturii de către fermieri. Sfecla de zahăr nu este o plantă atractivă pentru polenizatori deoarece nu produce inflorescență și nici polen în perioada de creștere până la atingerea maturității tehnologice necesare pentru producția de zahăr”.

EFSA va analiza până în a doua jumătate a anului 2020 derogările acordate pentru sfecla de zahăr de Austria, Belgia, Croația, Danemarca, Spania, Finlanda, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

Cu această ocazie, EFSA va revizui metodologia utilizată pentru evaluări în conformitate cu strategiile ”De la furcă la furculiță” și ”Biodiversitate” ale Comisiei Europene, vizând în special obiectivele de reducere a utilizării pesticidelor și promovarea unor tratamente alternative.

Iustin Cionca (CJ Arad): Merele pentru şcoli sunt importate de 20 de ori mai ieftin decât cele locale Consilii15/12/2020 Preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Iustin Cionca, cere viitorului Guvern să ia măsuri pentru “corectarea motivelor” pentru care în România ajung produse de import mai ieftine decât cele ale producătorilor locali, arătând că merele care sunt oferite elevilor sunt aduse din Polonia la un preţ de 20 de ori mai mic decât cele autohtone.

În contextul încheierii noilor contracte de furnizare de produse lactate şi fructe în şcoli, pentru a doua parte a anului şcolar, preşedintele CJ Arad a declarat, luni, că peste 80% din laptele furnizat în şcoli nu este din România şi aproape 100% din mere sunt importate din Polonia.

Iustin Cionca a spus că trebuie găsite soluţii pentru ca elevii să primească lapte din România, în cadrul programelor şcolare, în locul laptelui din Ungaria, şi mere produse local.

“Din Polonia se importă mere de 20 de ori mai ieftine decât sunt cele româneşti, ceea ce reprezintă o anomalie. Dacă producătorii de mere din Polonia primesc subvenţii atât de mari, atunci producţia românească va pierde teren, până la a dispărea definitiv. Aceeaşi constatare este valabilă şi în cazul altor legume, fructe sau produse din carne”, a spus Cionca.

Cu privire la următoarea achiziţie de lapte şi mere pentru şcolile din judeţ, el a spus că va avea o întâlnire cu primarii, pentru a le cere acestora să îşi asume procedura într-un număr mai mare “şi să dea astfel o şansă firmelor locale de a intra în competiţie”.

“Nu este firesc, de exemplu, ca în localităţi unde funcţionează o fabrică de lapte să se aducă pentru elevi lapte de la Oradea, aşa cum nu este firesc ca acolo unde avem producători de mere aceştia să rămână cu producţia nevândută, din cauza fructelor aduse de la o distanţă de o mie de kilometri”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

El a precizat că legislaţia actuală le permite primarilor să transfere realizarea procedurilor de achiziţie pe Consiliul Judeţean, dar asta “nu încurajează micii producători locali, ci companiile care furnizează en-gros”.

“În judeţul Arad, o singură primărie, cea de la Lipova, realizează achiziţia de lapte şi mere prin propriile sale structuri, toate celelalte o fac prin Consiliul Judeţean. Asta înseamnă că respectând legislaţia, micii producători, care nu au capacitatea de a furniza cantităţi mari şi de a organiza transportul la distanţe mari, sunt defavorizaţi”, a mai spus Iustin Cionca.

Preşedintele CJ Arad a declarat că următorul Guvern “trebuie să aibă ca prioritate, în domeniul agricol, identificarea şi corectarea motivelor pentru care în România ajung produse de import mai ieftine decât cele produse pe piaţa locală”.

El a spus că pot fi crescute subvenţiile în ţară sau să fie înfiinţate “mecanisme de susţinere a micilor producători care nu pot astăzi concura cu produsele străine”. AGERPRES

Comisia Europeană ia măsuri pentru a reduce utilizarea pesticidelor periculoase 15 decembrie 2020Ca parte a angajamentului UE de a face sistemele alimentare mai durabile și de a proteja cetățenii de substanțele nocive, Comisia Europeană a decis astăzi să retragă Mancozeb de pe piața UE.

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Protecția cetățenilor și a mediului împotriva substanțelor chimice periculoase este o prioritate pentru Comisia Europeană. Reducerea dependenței de pesticidele chimice este un pilon cheie al strategiei Farm to Fork pe care am prezentat-o primăvara trecută.

Nu putem accepta ca pesticidele dăunătoare sănătății noastre să fie utilizate în UE. Statele membre ar trebui să retragă urgent toate autorizațiile pentru produsele fitosanitare care conțin Mancozeb ”.

Mancozeb este o substanță activă care este utilizată în mai multe pesticide din UE. Propunerea a fost susținută de statele membre în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje din octombrie.

Urmează evaluarea științifică efectuată de EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor), care a confirmat problemele de sănătate, în special având un efect toxic asupra reproducerii și protecția mediului.

Mancozeb are, de asemenea, proprietăți perturbatoare endocrine pentru oameni și animale. Statele membre vor trebui acum să retragă autorizațiile pentru toate produsele fitosanitare care conțin Mancozeb până în iunie 2021.

O altfel de zi a porumbului în ferma lui Nicolae Sitaru Scris de Ștefan Rancu Marți, 15 Decembrie 2020 Chiar dacă ne-am obișnuit să considerăm evenimentele de prezentare de la sfârșit de campanie agricolă ca pe o sărbătoare, anul acesta am fost nevoiți să lăsăm rutina la o parte și să privim cu tristețe recolta obținută, prea mică pentru niște investiții așa de mari. Nu doar că nu a avut ce prezenta în această a unsprezecea ediție a Zilei Porumbului de la Orezu fermierul Nicolae Sitaru, dar a fost nevoit să o facă online, știute fiind restricțiile unui an de pomină.

Anul 2020 va rămâne în memoria multor fermieri nu doar ca un an al pandemiei, al restricțiilor de circulație și comunicare directă, ci și unul dintre cei mai secetoși ani pe care i-au trăit. Și nu vorbim doar de cei tineri. Bine ar fi dacă se vor putea măcar trage câteva învățături de minte. Să păstrăm, să nu distrugem ceea ce avem, indiferent ce amintire ne provoacă construcția respectivă, și mă refer, evident, la sistemele de irigații pe care mulți s-au repezit să le distrugă pentru că fuseseră făcute de „odiosul regim”. La vreme de ananghie bun ar fi fost.

Fără îndoială că și nepăsarea celor 30 de ani, de după, au așternut ruina peste ele. Unii au mers împotriva curentului și le-a folosit efortul. Alții nu sunt decât victime. Preiau de-a gata o stare de fapt. Și ar mai fi o învățătură de minte care s-ar cuveni să o avem, aceea de a pune bani albi, deoparte, pentru zile negre, precum cele de azi. Iar cei cu pâinea și cuțitul să înțeleagă că cei care muncesc trebuie să primească și atunci când munca lor s-a năruit și nu a adus folos nimănui. Nu-i iei posibilitatea de a trăi, căci nu va mai avea cine să lucreze în locul lor. Cam astea sunt concluziile unor discuții purtate cu prilejul a ceea ce ar fi trebuit să fie sărbătoarea porumbului.

Din păcate, așa cum spunea organizatorul, Nicolae Sitaru, a venit vremea să prezentăm și părțile mai puțin bune. „În 10 ediții totdeauna am avut ce arăta, chiar dacă uneori a fost porumb mai puțin, anul ăsta avem și hibrizi care au producție de sub o tonă la hectar – vorbim de condiții la neirigat, așa cum s-a întâmplat în fiecare an –, dar am vrut neapărat să ținem Ziua Porumbului, chiar dacă sunt condițiile astea vitrege, pentru că trebuie să arătăm și bunele, și relele, și întotdeauna trebuie să fim onești, să spunem lucrurilor pe nume și să vedem, dacă anul ăsta am fost în această situație, poate că în viitor mai putem fi în situații delicate și trebuie să încercăm să învățăm din asta, să vedem ce e de făcut. Și sunt multe lucruri de făcut și nu neapărat cu bani mulți.” Și în discuția pe care am purtat-o cu domnia sa chiar a venit cu câteva propuneri, pe care cei în măsură să le pună în aplicare, ar trebui să le ia în seamă. (Propunerile le-am evidențiat la finalul textului)

Alexandru Stănescu, care și-a exprimat opiniile în calitate de fermier și nu de președinte al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, spunea că „e trist ceea ce vedem astăzi aici la domnul Sitaru, am înțeles că producția de porumb este undeva în jurul cantității de două tone. Mi-am adus aminte că am participat și anul trecut la Ziua Porumbului, atunci într-adevăr a fost o zi de sărbătoare, deși Nicolae Sitaru, la vremea respectivă, spunea că e puțin nemulțumit, că prin unele locuri nu prea a plouat, dar făcea producții între 9 și 12 tone. Și încă spunea că e nemulțumit... Bineînțeles că acum nu mai vorbim de mulțumire, că n-ai cum să fii mulțumit cu două tone la hectar, care reprezintă undeva la 10-15% din cheltuiala pe care a făcut-o aici în aceste lanuri de porumb”.

Un alt fermier prezent fizic la eveniment, Mihai Afiliu, spunea că „nu prea e bine ce vedem, în 23 de ani de agricultură așa ceva nu am mai văzut și nu-mi închipuiam că la noi în țară pot fi asemenea culturi”. Mai ales că domnul Afiliu, fermier din zona Buzăului, este din aceeași categorie cu gazda evenimentului, a celor care investesc fără reținere în tehnologia completă a unei culturi.

Situația de prin ferme

Despre propriile producții Nicolae Sitaru nu are doar vorbe de supărare, deși nu lipsesc, pentru că zice că a avut și niște suprafețe ceva mai plouate, la porumb. La grâu însă... „Păioasele au fost afectate mai ales de un îngheț în noaptea de 15-16 martie, pe lângă lipsa totală de apă din sol, un îngheț foarte puternic, venit pe fondul unor culturi nepregătite pentru astfel de șocuri. Deci înghețul a fost cauza care le-a distrus în primă fază și pe urmă n-au avut apă și n-au putut să plece din nou. Spre exemplu, eu am întors 500 de hectare de grâu și pe celelalte 500 am făcut o tonă la hectar. Iar la porumb eu sunt unul dintre fericiții posesori ai unor suprafețe care au fost și plouate mai mult. Și pe suprafețele alea fac ceva porumb și-mi va îmbunătăți media la hectar. Dar am vecini, în imediata apropiere, care nu au cules grâu, nu culeg nici porumb, și sunt mulți. Aici, în județul Ialomița. Dar în Dobrogea nu s-a cules nimic!”

Legat de cauza dezastrului de la păioase, și Mihai Afiliu susține că principala cauză a fost înghețul din primăvară. „Dacă discutăm de păioase, cum a fost aici, cu sub o tonă la hectar, așa a fost și la noi. A fost înghețul ăla... După părerea mea, nu numai lipsa de precipitații a dus la distrugerea culturilor de păioase, de rapiță, ci și înghețul acela. E părerea mea, ca specialist în agricultură.”

Fermierul din județul Buzău, Mihai Afiliu lăsa impresia că e mulțumit că dezastrul în zona lui era mai mic decât ce văzuse aici. „La Buzău e un pic mai bine, în partea de nord a județului, sub dealuri, e un pic mai bine. Și la mine în fermă am așa, dar foarte puțin, am și mai frumoase. Au fost alte precipitații și temperaturile... Dar nu numai acestea au produs fenomenul de distrugere a culturilor, ci și vântul, care în Bărăgan e mai cald și uscat, pârjolind mult mai mult culturile decât la noi în zonă, acolo fiind un pic mai la adăpost. La irigat aproape că sunt normale producțiile.”

Și pentru că a venit vorba despre irigații, am remarcat replica sa de om victorios, care și-a simțit încununat efortul cu acest prilej. „După ce am pățit în 2003, mi-am dat seama că fără sistem de irigații nu pot rezista. Și de atunci am investit continuu, pentru că m-am așteptat la seceta asta. Sincer, nu mă așteptam în halul acesta. Și am reușit să montez de-a lungul timpului 31 de pivoți, irig peste 2.000 de hectare și prin faptul că irig și cu zootehnia pot să mai învârt un an, adică cât de cât... sper să închei în picioare.”

Despre irigații a opinat și Alexandru Stănescu. „Tot timpul am plecat cu speranță, că vă dați seama, când investești în jur de 4000 de lei pe hectar trebuie să ai speranțe și în niciun caz nu să te gândești că anul viitor va mai fi un an ca acesta. E o vorbă românească: după bine vine rău, după rău vine bine, considerăm că anul 2020 a fost un an rău din punct de vedere agricol, sperăm ca anul 2021 să fie un an bun, totuși nu trebuie să mergem numai pe speranțe și trebuie să găsim soluții să irigăm culturile, pentru că, vedeți bine, e posibil să avem alți câțiva ani cu secetă. Și, apropo de irigat, ieri am fost în județul Buzău, am fost la un fermier curajos, zicea el, puțin nebun, care iriga în jur de 70 de hectare de porumb prin picurare. Vă dați seama, s-a întins pe 70 de hectare de porumb, să întinzi instalație de picurare. Era o variantă, era chiar bucuros, pentru că dacă în zona neirigată, în zona lor acolo, făceau tot 2-3 tone la hectar, el spera să închidă, și sigur se închidea, pentru că am văzut și eu cultura irigată, undeva la 14-15 tone la hectar.” Despre o astfel de instalație am scris și noi în revistă, chestiunea este că soluția e cam costisitoare, deși are multe avantaje din punct de vedere ecologic și poate o formă de sprijinire pe viitor s-ar integra la cerințele Uniunii Europene. Poate nu, dar ar fi de studiat.

În ceea ce îl privește pe Mihai Afiliu, care am văzut că se ocupă și cu zootehnia, el are o nemulțumire legată de aceasta, pe care o au, cu siguranță, și alți crescători de animale. „Discutăm de vaca cu lapte, care este specialitatea mea. Vă pot spune că se vrea, dar nu se vrea. Adică, se vrea să facem zootehnie, se vrea să facem vaca cu lapte – care e cea mai grea, „industria grea” a zootehniei, dar la subvenții... eu iau subvenții pe 4% din laptele pe care-l predau. A fost cu data de 2013, atunci dădeam 94.000 de litri de lapte, acum dau 20.000 de litri de lapte.”

Într-adevăr, acestei situații ar trebui găsită grabnic o rezolvare, pentru că sunt și dintre cei care nu mai au vaci, dar primesc în continuare subvenția. Iar următoarea remarcă, ce îi aparține, este justificată și îngrijorătoare: „Rugăm decidenții politici, decidenții țării, să rezolve situația, pentru că... să vă spun, și dvs. știți: unde se câștigă bani, toată lumea vrea să investească, unde se pierd, nu mai investește nimeni.” Iar noi adăugăm că fără subvențiile acestea care echilibrează diferența dintre efortul financiar depus de fermieri și prețul pieței, nu se prea poate rezista și nu e deloc onest să produci lapte și subvenția să o ia altul. În ceea ce privește prețurile, inegalitatea subvențiilor pe o piață liberă duce la un dezechilibru artificial. El crede că și numărul celor care ar produce ar crește, dacă ar fi corect subvenționați. „Nicăieri nu sunt prețurile bune la lapte. Problema e de subvențiile fiecărei țări. De ce noi luăm lapte de la unguri și polonezi? Pentru că acolo sunt subvențiile adecvate și la noi nu. Aici sunt simple lucrurile, dar noi le complicăm. Cum fac ăia lapte? Fac pentru că au subvenții. Dacă eu, care dau 20.000 de litri de lapte, am o subvenție bună, nu v-ați apuca și dvs. din 10.000 de litri să dați 15.000 sau 100.000 de lapte pe zi? Deci toată lumea caută să câștige bani – ce să ne dăm că... dar ați observat și dvs. că noii politicieni cam nu îi suportă pe cei cu fermele mari. Nici n-au venit bine la putere și ne-au vorbit de plafonare – ceea ce s-a renunțat. Deci vă repet: fiecare dacă este subvenționat pentru cât produce, ar fi o ok și toată lumea ar produce în țara asta.”

Prin chichițele asigurărilor

Revenind la Nicolae Sitaru, acesta spune că a avut asigurate culturile înființate în toamnă, dar sunt probleme și aici, o dată în ceea ce privește posibila rambursare din partea Uniunii Europene a 70% din prima de asigurare și a doua oară cu asigurarea propriu-zisă. „Pentru rambursare nici măcar n-am depus actele. N-am putut să depun actele, pentru că întotdeauna când o regulă pare că-i bună trebuie să găsim noi o soluție s-o încurcăm. Pentru că acum, spre exemplu, anul ăsta de grație, 2020, la noi au intervenit niște modificări în declarația de la APIA. Adică, am declarat inițial cum am semănat în toamnă și în primăvară, și după ce am întors culturile respective, până la sfârșitul lui iunie am avut posibilitatea să facem modificările la APIA. Acum, când vrem să depunem aceste cereri de rambursare a 70% pe anumite porțiuni, că nu-i peste tot, a primei de asigurare, softul de la APIA nu recunoaște suprafețele, că trebuia să fii asigurat pe toată suprafața, or, noi am asigurat suprafețele care erau semănate până pe 30 aprilie, că până atunci se face asigurare pentru secetă,  mai târziu nu ți-o mai face. Și dacă eu am modificat în iunie cererea de la APIA, acum softul de la APIA nu recunoaște și nu primește cererea. E românească chestia. Nu putem să declarăm și o să ne împingă la fel ca anul trecut în ultima zi cu declarațiile că modifică pe grabă, și-n ultima zi i se blochează softul și nu mai poți să declari, și gata. Banii de la Uniunea Europeană nu mai vin.”

În ceea ce privește banii de la asigurător, spune că deja a primit niște sume pe o suprafață cu daună totală. Dar e o chestiune care ar trebui studiată pe viitor: „La daună totală – e un truc aici, dar ăsta e produsul și nu vreau să-l critic, că sper să fie și la anul. Toată lumea caută să-și minimizeze riscurile și e normal să facă ceva, e cu franciză 30%, dar problema este următoarea: că franciza aia rămâne la suma asigurată și o asiguri la producție, dar dacă e daună totală scade din deviz franciza aia mare, din producție. Și atunci, dacă spre exemplu eu am cheltuieli directe de 3000 de lei, și-mi scade de la 5500, cât am asigurat eu, franciza de 30%, de la 3000 de lei îmi scade 1650 și rămâi cu 1350. E o chestiune care trebuie reglată, în viitor”.

Oricum speră să mai aibă parte de asigurare pe secetă și la anul, pentru că se teme că fiind o singură companie care a făcut astfel de asigurări, s-ar putea să nu le mai convină. „Din păcate, din ce am discutat cu ei, faptul că anul ăsta nu s-au asigurat decât cei din zona afectată și practic ei sunt în proporție de aproape sută la sută chemați la daune, nu știu la anul dacă le mai vine să mai facă asigurări, dacă vor mai avea acest produs în raft la vânzare.”

Criza va trece, dar cum?

În ceea ce privește demersurile pentru ajutorul pe care îl sperau fermierii din partea statului, Nicolae Sitaru crede că puteau fi și altfel realizate, numai că acum, când e nevoie de ele. „Sigur că e un an complicat și noi înțelegem asta, c-a fost și criza asta Covid, că sunt încasări foarte proaste, dar noi, dacă vrem să avem o continuitate în activitatea agricolă, trebuie să ne uităm la mediul agricol din România și trebuie făcut ceva. Că, altfel, noi vom trece peste criza asta, indiferent ce face guvernul, anul ăsta și la anul, dar depinde cum trecem: trecem cu toate suprafețele lucrate și cu speranța unor producții mari la anul sau trecem cu jumătate din suprafețe lucrate și jumătate nelucrate? Că am mai trecut prin din astea, a mai avut România 4 milioane de hectare nelucrate. Deci noi vrem ca și fermele mai slabe, și fermele mai bune să fie ajutate să treacă peste momentul ăsta greu și poate că soluții erau mai multe. S-a optat pentru soluția asta de ajutor. Se putea opta și pentru o garanție dată pe un termen la fermier care să poată să împrumute și să treacă peste anii ăștia. Datoriile sunt datorii și trebuie plătite, nu neapărat rostogolirea datoriilor vechi. Trebuie văzut ce facem ca fermierii să mai aibă acces la niște resurse, pentru că semănatul din toamnă până la primăvară trebuie să trăiască și, tot așa, le trebuie resurse noi. Și trebuie văzut cum îi trecem dintr-o parte în alta. Și trebuie să fii inventiv și să găsești soluții, că altfel de trecut trecem, dar rămânem cu suprafețe nelucrate sau lucrate prost, și atunci producția de la anul va fi foarte afectată, dacă va fi un an normal, dacă va ploua. Dacă nu va ploua, oricum va fi foarte complicat.”

În final, o părere a noastră, chiar dacă nu e concluzivă. Nu zice nimeni să nu lași piața să decidă ce este valoros și eficient în plan economic, dar nici să te faci că nu vezi dezechilibrele care apar, din varii motive, pe care ai putea să le corectezi intervenind legislativ și administrativ. Este ceea ce toată lumea așteaptă de la un stat responsabil.

Propuneri ale fermierului Nicolae Sitaru

„Cred că reumplerea Bărăganului cu perdele de protecţie ar putea fi făcută fără bani de la stat, dar ca în orice activitate trebuie pus ceva: trebuie pus un zăhărel, trebuie stimulat cumva. Şi eu m-am gândit că s-ar putea face asta dacă am avea nişte reguli stabilite în aşa fel încât perdeaua de protecţie să fie considerată ca orice cultură – ca grâul, ca porumbul, ca soia – pe care o pui şi o desfiinţezi ori de câte ori e nevoie. Pentru că prima condiţie ca să putem face perdele este să nu ceri acordul proprietarului. Dacă mă pui să cer acordul proprietarului, e lucru încheiat – nu se mai face nicio perdea de protecţie. Statul are, de vreo 15 ani, un proiect prin care să împădurească aceste suprafeţe şi n-a împădurit niciun metru, tocmai din cauza faptului că în unele sole trebuie să iei acordul de la sute de proprietari. Și nu acordul ar fi problema, că oamenii nu se opun neapărat, problema este că foarte mulţi nu mai sunt pe aici, sunt plecaţi, şi foarte mulţi proprietari nu au dezbătute succesiunile şi n-ai cui să ceri aprobarea.

Sunt fermieri care au plantat şi au înfiinţat perdele forestiere şi eu sunt unul dintre ei, și acum este primul an în care am putut declara perdelele. Eu am 15 hectare de perdele, poate că până acum puteam să înverzesc toată ferma, dar m-am oprit pentru că nu puteam să declar la APIA suprafeţele pentru care plăteam şi arendă şi pe care le-am şi întreţinut, şi tot timpul ni s a spus că salcâmul este o specie invazivă şi că nu e încurajat să o punem. Anul ăsta, am reuşit să declarăm, s-au modificat nişte lucruri la APIA şi am putut să declarăm.

E un lucru bun şi la înverzire. Dar ca să pui, să dai un imbold plantării acestor perdele, ar trebui să fie considerat de trei ori un hectar de pădure înverzit. Adică pentru un hectar de perdea să-ţi pună trei hectare de înverzire, şi în felul ăsta susţii plantarea pomilor fără să te coste nimic.

Şi mai e un motiv pentru care spun asta: Bărăganul tot este înverzit prin culturile care se înfiinţează de toamna, ele oricum acoperă cel puţin 40% din suprafaţă. Şi înverzind cu culturi în ogor propriu, completând înverzirea cu perdele de protecţie, tot spaţiul ăsta pustiu va fi mobilat altfel şi va arăta mult mai bine. Deci asta ar fi o primă măsură care n-ar costa nimic statul, doar ar pune zăhărel într-o activitate, adică: uite, vă dăm şi o bombonică dacă voi faceţi un efort.”

„Anul ăsta, a fost o secetă pedologică extremă. Dacă ar fi fost să se irige cele 3 milioane de hectare care au fost înfiinţate pe vremea lui Ceauşescu în zonă şi în ţară, precis n-ar fi fost apă. N-ar fi fost apă nici pentru 800.000 de hectare, pentru că anul ăsta s-au irigat abia 200.000 de hectare şi astea au avut sincope. Au fost şi 7-8 udări consistente pe aceeaşi suprafaţă. Şi atunci, dacă e să ne gândim că în viitor frecvenţa anilor secetoşi să fie mai mare, ar trebui să ne gândim la irigaţii într-o altă paradigmă: fie să facem nişte acumulări de apă, să acumulăm iarna şi să avem nişte rezerve în nişte locuri pe care să le folosim vara, ca, de exemplu râul Ialomiţa, care a fost anul ăsta la cotă minimă istorică, dacă puneam toţi motopompe n-aveam ce să tragem. Şi din Dunăre, sub un anumit nivel nici nu-ţi dă voie să scoţi apa. Şi atunci noi ar trebui să gândim un sistem care să creeze nişte rezerve, pe care să le facem când e apă multă şi să le folosim când e apă puţină. Sau să ne gândim la sistemele de irigaţii care folosesc apă mult mai puţină, adică picurare sau asta, dar astea sunt deja mult mai scumpe.

Dar până să ajungem la irigaţii, trebuie să lămurim anumite lucruri: anul ăsta, ni s-a reproşat de către minister că „v-am pus apă pe lângă 800.000 de hectare de teren şi fermierii n-au irigat decât vreo 200.000 de hectare”. Şi ar trebui găsit răspunsul la întrebarea de ce 600.000 de hectare nu s-au irigat, dacă era apă? Poate că n-au avut echipamente, poate că un fermier care trebuie să investească până la 3000 de euro pe hectar se gândeşte de o sută de ori înainte să facă investiţia, că investiţia n-o face pe terenul lui, de regulă, o face pe terenul altuia; la fel ca şi la perdele, ca să treci cu o ţeavă prin pământul altuia trebuie să-i ceri acordul şi n-ai de unde să-l iei, şi e o problemă asta...

Pe urmă, arenda ar trebui să fie un instrument care să încurajeze fermierii să investească, pentru că arenda este un contract care, respectat în mod facultativ, sigur, nu te îmbie nimeni să zici: eu mă apuc de sistem de irigaţii; şi când o pun în funcţiune, vine nea Gheorghe şi zice: măi băiete, ai pământul la irigat, mie fie îmi dai dublu arenda, fie îmi dai pământul şi îl lucrez singur – şi ţi-a stricat tot sistemul de irigat. Deci, înainte să ne gândim să ne apucăm să cheltuim, trebuie să ne apucăm să facem nişte reguli care să ne permită ulterior, când avem apă, să putem să o folosim, să putem face investiţii.”

„Și pentru contractul de arendă ar trebui găsite nişte formule. Adică pe de o parte ne cramponăm de o legislaţie care tot timpul pune piedici celor care vor să facă ceva, sigur că unii n-au ţinut cont şi au făcut, şi nu s-a întâmplat nimic.

Contractul de arendă trebuie să respecte cumva o perioadă în care să-ţi recuperezi măcar investiţia, că dacă te apuci să faci o investiţie şi eşti cu gândul că e incertă recuperarea ei, n-o faci. Şi atunci ar trebui să vorbim de un contract de o perioadă minimă. De 10 ani măcar, adică să ai timpul în care să poţi să recuperezi şi să fie clar că, aşa cum contractul de arendă e titlu executoriu, aşa şi în partea cealaltă să zică: ai făcut contract? 10 ani, nu mai avem ce discuta! Că acum sunt situaţii de genul: vine cineva şi zice: maică, eu am semnat pentru contractul de arendă, dar, uite, mi s-a întors copilul din Spania... şi eşti om, şi înţelegi, şi-i dai pământul, că poate are dreptate. Dar de multe ori pune un motiv ca să facă un transfer de arendă de la unul la altul, ceea ce e oarecum nefiresc. E adevărat că sunt ţări, cum e Franţa, spre exemplu, în care nivelul arendei e stabilit în funcţie de bonitatea terenului, în funcţie de zonă şi e un nivel de arendă la fel pentru toată lumea, şi atunci nu mai există competiţia asta între fermieri ca să fie un soi de competiţie pe arendă. Sigur că nu strică nimănui competiţia şi e bine că există, dar în anumite cazuri poate fi periculos, pentru că se ajunge încet-încet în zone nesustenabile, de ineficienţă economică, adică să nu mai fie tentant să lucrezi pământul, că dacă tot câştigul îl dai numai într-o parte... Firesc ar fi ca undeva să fie împărţit profitul, multianual, că sunt şi ani din ăştia în care noi pierdem nişte bani, mulţi, şi-i vom recupera în câţiva ani de acum încolo. Şi atunci trebuie multianual să fie cumva împărţit câştigul cu proprietarul de pământ. Dar lucrul ăsta ar fi putut să fie făcut de un organism independent şi să stabilească nivelul arendei în funcţie de bonitatea terenului, de zonă şi atunci nu ar mai fi fost această problemă. Cum în Franţa nu e problema asta, e stabilit nivelul arendei, toată lumea plăteşte și nu are de ce să rezilieze contractul decât dacă vrea să-şi lucreze pământul şi atunci nu e nicio problemă.”

„Întotdeauna, în toate organizaţiile în care am activat, fermierii care au făcut parte din conducerea asociaţiei niciodată n-au fost retribuiţi. Adică, ei au făcut nişte activităţi care au fost în folosul lor şi era firesc să nu fie, şi aşa consider şi acum. Noi am retribuit doar stafful executiv, care e firesc să fie plătit pentru munca prestată. Din păcate, nu toţi fermierii înţeleg că trebuie să construim împreună activitatea asta şi foarte mulţi fermieri îşi aduc aminte de asociaţii doar când le e greu. Eu le zic tuturor celor care sunt nemulţumiţi de organizaţiile care există pe piaţa agricolă din România să vină, în oricare dintre ele, să le întărească şi în felul ăsta să fie mai bune. Să le întărească cu susţinere, şi materială, şi umană, pentru că într-o organizaţie trebuie să aloci nişte timp, să aloci nişte resurse, ea nu se ţine doar cu zâmbete sau înjurături, şi atunci trebuie să participăm cu toţii la construirea acestor organizaţii. Şi organizaţiile au fost foarte importante de-a lungul timpului, că fără ele niciodată nu ar fi fost corectate anumite măsuri, anumite reguli şi nu ar fi fost posibilă niciodată susţinerea unor momente complicate din activitatea agricolă, pentru că, de regulă, de la organizaţiile profesionale a venit chemarea către autorităţi.”

Articol publicat în Revista Femierului, ediția print - noiembrie 2020

Aplicatie pe telefon, prin care producatorii agricoli isi pot vinde produsele direct catre client decembrie 15, 2020 Platforma Mall Tarananesc, care le permite producatorilor romani sa-si comercializeze produsele direct catre clienti, devine disponibila si pe mobil, anunta Asociatia Crestem Romania.

Scopul aplicatiei este acela de a facilita contactul intre micii producatori locali si famiile care locuiesc in zona urbana, in special in aceasta perioada de pandemie.

Pana la ora actuala, pe site s-au inscris peste 1.300 de mici producatori agricoli, care si-au pus deja la vanzare produsele agricole, spun creatorii aplicatiei.

„Platforma isi propune sa dezvolte un ecosistem in care micul gospodar sau micul antreprenor din mediul rural sa poata gasi solutii pentru a ajunge pe mesele clientilor. Dupa lansarea Hartii Gospodarilor, componenta care da o dimensiune geografica reala clara, site-ul Mall Taranesc vine sa completeze profilul gospodariei si sa genereze un mecanism de interactiune intre cei ce doresc sa vanda si cei ce doresc sa cumpere”, se precizeaza in comunicat.

Functionalitatile aplicatiei

Pe aceasta platforma, utilizatorii pot introduce informatii precum certificatele de producator, autorizatiile sanitar-veterinare, certificate eco/bio si alte documente prin care pot atesta calitatea produselor comercializate.

Mai mult, producatorii au posibilitatea de a chema direct din aplicatie curierul, pentru a prelua si livra produsele.

Scrisoarea oierilor către președintele Klaus Iohannis și liderul PNL, Ludovic Orban! Roxana Dobre - 15 decembrie 2020 Oierii au trimis o scrisoare-deschisă șefului statului, Klaus Iohannis și președintelui Partidului Național Liberal (PNL), Ludovic Orban. Aceștia își expun în textul trimis argumentele pentru care actualul director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, trebuie să fie susținut și numit pentru funcția de ministru al agriculturii în viitorul Guvern care se conturează în această perioadă.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO inserează integral scrisoarea deschisă trimisă de 12 asociații de crescători de ovine/caprine: ”Asociația Crescătorilor de ovine și caprine Moldoovis Botoșani; Asociația Crescătorilor de ovine Dobrogea Constanța; Asociația Crescătorilor de specii aflate în conservare; Asociația Crescătorilor de ovine și caprine Teleorman; Asociația Păstorul Crișana, Asociația Județeană a Crescătorilor de ovine și caprine Miorița Moldavis;Asociația Județeană a Crescătorilor de ovine Dacia; Asociația crescătorilor de ovine și caprine Miorița Chișineu Criș Arad; Asociația crescătorilor de ovine și caprine 2003 Călărași: Asociația Județeană a Crescătorilor de ovine din Județul Caraș-Severin; Asociația Națională a Crescătorilor de capre din România.Asociațiile Crescătorilor de Ovine și Caprine din România, organizații profesionale responsabile cu gestionarea, coordonarea și implementarea programelor de ameliorare la rasele existente în tară , avaând în coordonare și un număr de 57 asociații județene cu 31.000 membri, crescători de ovine și caprine din toate zonele tării, doresc să supună în atenția dumneavoastră propunerea de nominalizare ca Ministru al Agriculturii în persoana domnului ADRIAN PINTEA, în prezent dr.gen. APIA București. Activitatea noastră este una intensă , prin urmare, colaborarea cu Ministrul Agriculturii este de o importanță majoră, atât în ce privește dezvoltarea sectorului, cât și valorificarea producțiilor pe piața interna, dar mai ales exportul, care aduce beneficii atât fermierului cât și o consistentă contribuție la economia țării (exporturi anuale de multe sute de milioane de Euro). Domnul Adrian Pintea a demonstrat în activitatea desfășurată până în prezent la APIA profesionalism, cunoașterea politicilor agricole europene, este echilibrat, știe să asculte problemele noastre și să ia deciziile potrivite, dovedind cu prisosință că este un foarte bun manager, calități atȃt de importante pentru funcția de ministru al agriculturii. Profesionalismul și calitățile manageriale i-au permis să rămȃnă ȋn funcție chiar și pe durata guvernării actualei opoziții, deși este membru al principalului partid de guvernămȃnt din Romȃnia.Avȃnd ȋn vedere marile provocări cu care ne vom confrunta la aplicarea reformei PAC – ȋncepȃnd cu stabilirea Planului Național Strategic și proiectarea noului program IT pentru Agenția de plăți, ne întărește convingerea nouă, fermierilor că domnia sa, reprezintă cu adevărat alegerea potrivită pentru funcția de Ministru al Agriculturii, și prin urmare, vă rugăm respectuos, să țineți cont de recomandarea noastră.Vă mulțumim anticipat si, suntem convinși că nominalizarea dlui Adrian Pintea va dovedi că este alegerea cea mai bună, sens ȋn care noi, organizațiile profesionale reprezentative din zootehnie, suntem pe deplin alături de domnia sa și programul de guvernare ”.Cu deosebită considerație, Responsabil desemnat, Secretar General Federația ROMOVISCSIII. dr. ing. Nechifor Ionică

Transformarea fermelor mici în întreprinderi mici decembrie 15, 2020 agrimanet Daniel Ion Oamenii cred că micii fermieri nu merită să investească, deoarece sunt prea săraci. Dar vrem sa dovedim că teoria este greșită. Orice fermă – oricât de mică ar fi – poate trece de la agricultura de subzistență la agricultura sustenabila, dacă are sprijinul potrivit.

Micii gospodari au nevoie de o combinație de tehnologie cu serviciile care o completează: cunoștințe, bani, furnizori și piețe unde pot găsi clienți care sa cumpere constant.

Trebuie identificate oportunități de afaceri la diferite niveluri ale lanțului valoric; trebuie stabilita o piață autosustenabilă pentru fermierii mici si mijlocii.

Concluzia mea este ca trebuie să creștem substanțial calitatea vieții oamenilor de la sate prin creșterea eficientă a veniturilor acestora.

Fermierii sunt antreprenori prin natura lor. Dar un fermier care se luptă nu își poate permite să își asume riscuri, așa cum fac alți antreprenori. Agricultura sa se limitează la producerea alimentelor de care are nevoie pentru intretinerea propriei familii. Dar ar putea crește suficient pentru a-și hrăni familia, plus suficient pentru a vinde la piață! Realizând profit din ferma sa, el obține acces la alimente mai bune, oportunități de educație, libertatea de a investi în propria afacere și capacitatea de a cumpăra bunuri de