Stiri 03 martie 2021, prima parte

Cursul de schimb 03.03.2021 1 EUR 4.8768

1 USD 4.0341

ANM: vreme schimbatoare in primele saptamani din martie. Care sunt sansele de precipitatii , martie 3, 2021

In primele doua saptamani din luna martie, temperaturile vor fi unele oscilante, cu o perioada in care valorile vor creste cu cateva grade si vor scadea brusc, de la o zi la alta. De asemenea, vor fi semnalate si precipitatii slabe, in majoritatea regiunilor, incepand cu 5 martie, se arata in prognoza ANM, valabila in intervalul 1-14 martie.

In Banat, la inceputul primei saptamani, valorile termice diurne vor fi in crestere treptata, astfel ca in perioada 3 – 5 martie vremea va fi calda, cu maxime medii de 14 – 16 grade, apoi se va raci brusc, iar media temperaturilor diurne se va situa in jurul a 6-7 grade, in intervalul 6 – 8 martie. Dupa 9 martie, regimul termic va fi in usoara crestere spre valori apropiate de normalul perioadei, medii ale maximelor de pana la 10- 11 grade. Temperaturile minime se vor situa in medie intre 0 si 2 grade, cu exceptia noptilor din perioada 7 – 10 martie, cand vor fi mai scazute, spre medii de la -3 la -2 grade. Incepand cu data de 5 martie si pana la sfarsitul intervalului de referinta, local si temporar, se vor semnala precipitatii slabe cantitativ.

In Crisana, valorile termice diurne vor fi in crestere treptata in primele zile ale intervalului. In perioada 3 – 5 martie vremea va fi calda, cu maxime medii de 12 – 14 grade, dupa care se va raci brusc, iar media temperaturilor diurne va scadea spre 5 – 6 grade, in intervalul 6 – 8 martie. Incepand cu data de 9 martie, regimul termic va fi in usoara crestere spre valori apropiate de normalul perioadei, cu medii ale maximelor in jurul a 10 grade. Temperaturile minime se vor situa in medie intre -1 si 2 grade, mai putin in

1

noptile din perioada 7 – 10 martie cand vor fi mai scazute, spre medii ce vor oscila intre -5 si -2 grade. Incepand cu data de 5 martie si pana la sfarsitul intervalului de referinta, local si temporar, se vor semnala precipitatii slabe cantitativ.

In zona Transilvaniei, la inceputul primei saptamani, valorile termice diurne vor fi in crestere treptata, astfel ca in zilele de 4 si 5 martie vremea va deveni calda, cu maxime medii de pana la 12 grade, apoi se va raci brusc, iar media temperaturilor diurne se va situa in jurul a 3 – 5 grade, in intervalul 6 – 8 martie. Dupa 9 martie, regimul termic va fi in usoara crestere spre valori apropiate de normalul perioadei, medii ale maximelor de pana la 7 – 8 grade. Temperaturile minime vor fi preponderent negative si se vor situa in medie intre -4 si -2 grade, dar in noptile din perioada 7 – 10 martie acestea vor fi mai scazute, spre medii intre -8 si -5 grade. Precipitatii in general slabe cantitativ, vor fi pe arii restranse in data de 1 martie si din nou, cu caracter local si temporar, incepand cu 5 martie si pana la sfarsitul intervalului de referinta.

In Maramures, valorile termice diurne vor fi in crestere treptata in primele zile ale intervalului, iar in zilele de 3 si 4 martie vremea va deveni calda, cu maxime medii de 10 – 12 grade, apoi se va raci brusc, cu o medie a temperaturilor diurne ce va scadea spre 3 – 4 grade, in intervalul 6 – 8 martie. Din 9 martie, regimul termic va fi in usoara crestere spre valori apropiate de normalul perioadei, cu medii ale maximelor in jurul a 8 grade. Temperaturile minime se vor situa in medie intre -2 si 1 grad, cu exceptia noptilor din perioada 7 – 10 martie, cand vor fi mai scazute, spre medii de la -6 si -4 grade. Incepand cu data de 5 martie si pana la sfarsitul intervalului de referinta, temporar, se vor semnala precipitatii slabe cantitativ, pe arii mai extinse in 5 si 6 martie, precum si in perioada 11 – 14 martie.

In regiunea Moldovei, in intervalul 1 – 4 martie, procesul de incalzire se va resimti mai ales la valorile diurne, astfel incat media temperaturilor maxime va creste de la 5 la 14 grade, in timp ce media temperaturilor minime va oscila usor in jurul valorii de zero grade. Intre 5 si 7 martie se estimeaza racirea vremii, spre o medie a maximelor de 3 – 4 grade si a minimelor de la -4 la -3 grade. A doua saptamana va fi caracterizata de o crestere treptata a valorilor termice, cu mici variatii de la o zi la alta, iar in intervalul 12 – 14 martie vremea va deveni usor mai calda decat in mod obisnuit in a doua decada a lunii martie, cu medii ale maximelor de 9 – 11 grade si ale minimelor intre -2 si 0 grade.

Probabilitatea pentru precipitatii in general slabe va fi mai ridicata in intervalul 5 – 7 martie si in unele zile ale celei de-a doua saptamani.

2

In Dobrogea, in intervalul 1 – 5 martie, procesul de incalzire se va resimti indeosebi la valorile diurne, cu o medie a temperaturilor maxime care va creste de la 6 la 13 grade, in timp ce media temperaturilor minime se va situa intre 2 si 4 grade. Pe 6 si 7 martie se estimeaza racirea vremii, spre o medie a maximelor de 5 grade si a minimelor intre -1 si 0 grade. Pe parcursul celei de-a doua saptamani, prin cresterea treptata a valorilor termice, cu mici variatii de la o zi la alta, se va ajunge ca, in intervalul 12 – 14 martie, vremea sa devina usor mai calda decat in mod obisnuit in a doua decada a lunii martie, cu medii ale maximelor de 8 – 9 grade si ale minimelor de 1 – 3 grade. Probabilitate pentru precipitatii slabe, predominant sub forma de ploaie, va fi mai ridicata in zilele de 6 si 7 martie si in unele zile ale celei de-a doua saptamani.

In Muntenia, vremea se va incalzi pana pe data de 5 martie, cand va deveni calda pentru aceasta perioada, cu temperaturi maxime ce vor creste, in medie, de la 8 la 16 grade si minime ce se vor situa, in medie, intre zero si doua grade. Racirea vremii estimata pentru intervalul 5 – 7 martie va conduce la o medie a maximelor in jurul a 6 grade si a minimelor de circa -3 grade. A doua saptamana va fi caracterizata de o crestere treptata a valorilor termice, cu mici variatii de la o zi la alta si spre sfarsitul acesteia, vremea va deveni apropiata de normalul termic al celei de-a doua decade a lunii martie, cu medii ale maximelor de 9 – 11 grade si ale minimelor in jurul a zero grade. Regimul pluviometric va fi in general deficitar, probabilitatea pentru precipitatii urmand sa fie in crestere in intervalele 6 – 8 martie si 12 – 14 martie.

In Oltenia, vremea se va incalzi in intervalul 1 – 5 martie, devenind calda pentru aceasta perioada, cu temperaturi maxime ce vor creste, in medie, de la 10 la 16 grade si minime ce se vor situa, in medie, intre zero si doua grade. Racirea prognozata pentru intervalul 5 – 7 martie va conduce la o medie a maximelor in jurul a 6 grade si a minimelor de circa -3 grade. A doua saptamana va fi caracterizata de o crestere treptata a valorilor termice, cu mici variatii de la o zi la alta. Spre finalul saptamanii viitoare vremea va deveni apropiata de normalul termic al celei de-a doua decade a lunii martie, cu medii ale maximelor de 9 – 11 grade si ale minimelor in jurul a zero grade. Regimul pluviometric va fi in general deficitar, probabilitatea pentru precipitatii urmand sa fie in crestere in intervalele 6 – 8 martie si 11 – 14 martie.

La munte, vremea se va incalzi pana pe data de 4 martie, cand media regionala a temperaturilor maxime va fi de 5 – 6 grade si cea a minimelor de la -3 la -2 grade. Racirea prognozata pentru intervalul 5 – 7 martie va determina maxime, in medie, in jurul a -2 grade si minime, in medie, de

3

cuprinse intre -9 si -7 grade. In cea de-a doua saptamana a lunii martie, in ansamblu normala termic pentru aceasta regiune, media temperaturilor maxime va creste treptat spre zero si doua grade, iar cea a minimelor va ajunge la -6 grade. Probabilitatea pentru precipitatii, predominant ninsori va fi in crestere incepand din data de 5 martie.

APIA si SUBVENTII

4

APIA: 4.825 de fermieri înregistrați în sistem pentru subvențiile din acest an, Roxana Dobre - 3 martie 2021

APIA: 4.825 de fermieri înregistrați pentru subvențiile din acest an. Campania de primire a cererii unice de plată a demarat oficial pe 1 martie, iar primii fermieri au depus deja prin mijloace electronice formularul pentru subvenții.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a informat printr-un mesaj transmis pe pagina proprie de Facebook că în doar două zile de la startul Campaniei de primire a Cererilor unice de plată, la nivelul Centrelor județene și locale ale Agenției au fost înregistrate un număr de 4.825 de cereri.

”Formularul tip al Cererii unice de plată, instrucțiunile de completare a acestuia, precum și informațiile privind schemele de plată/măsurile de sprijin au fost aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltării rurale nr. 46/01.03.2021, publicate în Monitorul Oficial al României nr. 203 bis și se regăsesc pe site-ul APIA www.apia.org.ro. APIA va sprijini fermierii pe întreaga perioada de depunere a cererilor unice de plată, prin profesionalism, cu experiență și implicare!”, este mesajul agenției.

Peste 800.000 de fermieri sunt așteptați să depună cererea până pe 15 mai

Campania pentru subvențiile din acest an, care se desfășoară sub sloganul ― ”APIA în sprijinul fermierilor! Experiență, Implicare, Profesionalism Depune Cererea Unică de Plată”, început în mod oficial pe 1 martie. Agenția a anunțat că din cauza pandemiei Covid 19 fermierii vor putea să-și înregistreze Cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la Centrele județene/locale și/sau al Centrul Municipiului București, în perioada 01 martie – 15 mai 2021. Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafețe de teren în diferite localități sau județe.

5

Fermierii completează cererea unică și digitizează parcelele în IPA Online

Conform APIA, fermierii îşi vor actualiza parcelele agricole, elementele ZIE (zone de interes ecologic) şi toate informaţiile din cerere, prin accesarea aplicaţiei IPA ONLINE din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicaţie). De asemenea, fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia deţin terenul, situaţia înscrierii în Registrul agricol a terenului şi să permită primăriei să transmită la APIA adeverinţa. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată şi să fie valabile la data depunerii Cererii.

Reamintim că, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naţionale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

– schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal şi zootehnic,

– măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 – Agro-mediu şi climă, Măsura 11 – Agricultura ecologică, Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),

– ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

ACTE NECESARE PENTRU SUBVENȚIA APIA DE 379 EURO/VACĂ! Agroinfo, 03 martie 2021 -

SUBVENȚII APIA 2021 ZOOTEHNIE! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) vă anunță care sunt actele de care aveți nevoie ca să obțineți anul acesta subvenția APIA de cca 379 euro pe cap de vacă, sprijin cuplat zootehnic (SCZ) pentru vaci de lapte.

ACTE SPRIJIN CUPLAT ZOOTEHNIC VACI DE LAPTE 2021!

- copie de pe paşaportul fiecărei vaci de lapte pentru care se solicită SCZ;- adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă

6

înscrierea/înregistrarea vacilor de lapte, după caz, pentru care se solicită SCZ, în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară;

- în funcție de modul de comercializare a laptelui, prin livrare la procesator sau prin vânzarea directă a laptelui:

a) pentru comercializarea prin livrare: copie de pe cel puţin un contract cu un prim-cumpărător, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni, însoţită de copii de pe cel puţin o factură sau de pe cel puţin o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul care efectuează livrare de lapte sau, dacă producătorul deține unitate de procesare proprie, copie de pe cel puțin un aviz de însoţire a mărfii şi de pe o notă de intrarerecepție care atestă livrarea laptelui laptelui la unitatea proprie de procesare, precum și copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care să reiasă obiectul de activitate, respectiv procesare lapte;

b) pentru comercializarea prin vânzare directă:

- copia de pe fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul persoana fizică ceefectuează vânzare directă a laptelui şi a produselor lactate, sau copia de pe avizul de însoțire a mărfii și de pe dispoziția de încasare a valorii aferente laptelui comercializat, în cazul în care producătorul efetuează vânzarea laptelui prin automatele de lapte, indiferent de forma de organizare juridică;- copie de pe factura/bonuri fiscale de vânzare directă a laptelui şi a produselor lactate pentru PFA, II, IF şi SC.

Vă reamintim cuantum SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte, pentru anul 2020 - 379,5340 euro/cap de animal = 1.849,2794 lei/cap de animal.

SCZ vaci de lapte se acordă pentru minim 10 vaci eligibile și maxim 250 de vaci.

ANUNȚ URGENT APIA SUBVENȚII CRESCĂTORI DE ANIMALE!, Agroinfo 03 martie 2021 SUBVENȚII APIA 2021! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță crescătorii de animale care solicită anul acesta subvențiile agricole din zootehnie și vegetal. Ce trebuie să faceți înainte de completarea cererii unice de plată?

ATENȚIE!!! Dacă cererea unică de plată cuprinde și declarație privind sectorul zootehnic, fermierul  se va adresa prima dată Centrului

7

Județean/Local APIA pentru completarea declarației privind sectorul zootehnic, înainte de accesarea IPA-Online.

Ulterior se va putea completa și declarația privind sectorul vegetal, dacă este cazul, anunță APIA.

Valabil pentru toți fermierii care depun cererea unică de plată anul acesta, atât din vegetal, cât și zootehnie:

NU UITAȚI că trebuie să solicitați sprijinul aferent schemei de plată /ajutorului național / măsurii de sprijin dorite și să semnați toate paginile cererii unice de plată! La deschiderea angajamentelor din cadrul măsurii 10 şi/sau măsurii 11, trebuie să semnaţi şi partea din cererea unică de plată „V.3.1- Angajamente şi declarații*) – M 10 - Agro-mediu şi climă” şi/sau V.3.2/3.3 - Angajamente şi declarații*) – M 11- Agricultură ecologică”, după caz.

ATENȚIE!!! Cererea unică de plată se consideră depusă numai după ce a fost închisă în aplicația IPA-Online și a fost înregistrată la APIA!

Solicitaţi responsabilului de dosar numărul de înregistrare! Este dovada că aţi depus o cerere unică de plată pentru campania curentă.

NU UITAȚI! Cererea unică de plată depusă electronic trebuie semnată la Centrul Județean/Local APIA. Veți fi înștiințat până lace dată veți putea veni la APIA și semna cererea! Atrage atenția APIA.

DIRECTOR APIA: CUM SE OBȚINE RENTA VIAGERĂ AGRICOLĂ! Agroinfo, 03 martie 2021

INFORMAȚII APIA. Directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Mureș, Ovidiu Săvâșcă, vă spune cum se obține renta viageră agricolă. Iată informațiile de care aveți nevoie.

Cu toate că renta viageră agricolă nu acaparează prim planul atenției activității APIA, ea reprezintă o formă de recompensare și astfel o sursă sigură de venit pentru seniorii noștri care au înțeles să își înstrăineze sau să își arendeze terenurile agricole în decursul timpului.

Instituirea rentei viagere agricolă s-a realizat în scopul concentrării suprafețelor agricole în exploatații eficiente, sau chiar numai al exploatării lor de către persoane active, interesate de acest domeniu, fapt impus de

8

necesitatea modernizării agriculturii României și de compatibilizarea acesteia cu practicile din țările membre ale Uniunii Europene.

Așadar, obiectul rentei viagere agricole îl constituie numai terenurile cu destinație agricolă, situate în extravilan, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Renta viageră reprezintă o sumă de bani care se acordă anual persoanelor care au dobândit calitatea de rentier agricol până la data de 31.12.2009. Ea este plătită pe durata vieții rentierului agricol care înstrăinează sau arendează terenurile agricole extravilane aflate în proprietatea sa ori încheie un acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor legale specifice, având siguranța unei surse de venit viageră, garantată de stat.

Pentru a deveni rentier, se puteau înstrăina sau arenda numai terenurile care, după anul 1990, nu au făcut obiectul unei alte înstrăinări prin acte între vii. Din punct de vedere al caracteristicilor sale juridice, renta viageră agricolă este personală, netransmisibilă şi încetează de drept la data decesului rentierului agricol.

În cazul arendării, renta viageră agricolă se plătește daca terenul ce face obiectul rentei este arendat în mod continuu, adică pe parcursul unui întreg anul calendaristic.

În cazul în care contractul de arendare încetează, renta viageră agricolă se va plăti în anul următor doar dacă rentierul încheie, în maximum 30 de zile de la încetare, un nou astfel de contract, considerându-se continuitate în arendare.

Un aspect important de reținut este faptul că renta viageră agricolă încetează de la data la care terenurile care fac obiectul acesteia, însumate, depășesc suprafața de 10 hectare.

Rentierul agricol poate fi numai o persoană fizică în vârstă de peste 62 de ani până la data intrării în acest sistem, care nu are și nu va deține în proprietate, cumulate în timp, mai mult de 10 ha de teren agricol extravilan, pe care le înstrăinează prin acte între vii sau le arendează, total ori parțial.

Prin excepție, poate fi rentier agricol și persoana pensionată pe caz de boală, gradele I şi II, care, chiar dacă nu a împlinit vârsta de 62 de ani la aceeași dată, își dovedește incapacitatea de a munci cu decizie de la comisia de expertiză medicală, pe care o va prezenta în fiecare an la vizarea carnetului de rentier, cu excepția celei ce aparține categoriei persoanelor care nu mai sunt supuse examenului anual, iar în decizie se consemnează „nerevizuibil”.

9

Din punct de vedere instituțional, carnetele de rentier agricol se vizează anual, de către centrele județene ale APIA, respectiv al municipiului București. Solicitarea vizării carnetului se face personal de către rentierul agricol sau prin mandatar cu procură autentică, de principiu, în perioada 01 martie – 31 august a fiecărui an.

Renta viageră agricolă se plătește într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată.

Renta viageră agricolă plătită de APIA care nu a fost încasată de beneficiari, va fi utilizată pentru reluarea procesului de plata către aceștia, sau, numai pentru caz de deces, către moștenitorii acestora si după termenul de 30 Noiembrie al anului următor celui pentru care acesta este datorată.

În cazul decesului rentierului, moștenitorii vor încasa renta, calculată proporțional cu perioada până la data decesului survenită în cursul unui an calendaristic, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de moștenitor, a certificatului de deces în original, precum si a carnetului de rentier agricol al defunctului, a explicat șeful APIA Mureș.

DIRECTOR APIA: PLĂȚILE RESTANTE CĂTRE FERMIERI! Agroinfo, 02 martie 2021

SUBVENȚII APIA 2021. Toţi fermierii, chiar şi cei care nu şi-au primit încă subvenţiile din Campania 2020, din cauza unor probleme apărute în teren, pot depune acum cererile unice de plată în Campania 2021, fără nicio interdicţie, a anunțat Dumitru Stepanescu, directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Caraș-Severin. El a mai precizat că sunt în curs de rezolvare contestațiile făcute de fermieri la controlul prin teledetecție.

Mai sunt fermieri care sunt în diferite faze, pentru că avem în curs acum o serie de contestații ale fermierilor la rapoartele prin teledetecție pe care urmează să le verificăm în teren, deja colegii au plecat de o săptămână și în teren, au fost peste 2.000 de fermieri în teledetecție doar la centrul Tămaș. Pe parcurs, cum se finalizează aceste rapoarte de control la contestațiile fermierilor, se introduc, se procesează și intră la plată, a declarat șeful APIA Caraș-Severin, pentru Radio Reșița.

El a precizat că acești fermieri pot să depună cererile unice de plată pentru subvențiile aferente anului 2020.

Campania 2020 e campania 2020, campania 2021 este o altă campanie, o altă lgislatură, nu au în comun una cu cealaltă nimic, se pot lua banii.

10

Reamintesc că anul financiar se termină la 30 iunie 2021 pentru campania din 2020, a spus Dumitru Stepanescu.

 Fermierii pot depune cererile unice de plată online, B.N.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început, de la 1 martie, campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2021, care vor putea fi completate online, a anunțat marți instituția.

„Având în vedere că siguranța în contextul pandemiei COVID-19 este extrem de importantă pentru instituția noastră, fermierii vor putea să-și înregistreze cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la centrele județene/locale APIA și/sau al municipiului București, până la data de 15 mai 2021. Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafețe de teren în diferite localități sau județe. Ca în fiecare an, APIA va fi alături de fermieri pe tot parcursul campaniei și va acorda tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene”, se arată într-un comunicat al instituției.

Fermierii își vor actualiza parcelele agricole, elementele ZIE (zone de interes ecologic) și toate informațiile din cerere, prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicație).

De asemenea, fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia dețin terenul situația înscrierii în Registrul agricol a terenului și să permită primăriei să transmită la APIA adeverința.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată și să fie valabile la data depunerii cererii.

În cazul în care fermierii dețin animale în exploatație, au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE) (medic veterinar concesionar/asociație/propriile evidențe) și să se adreseze centrului județean/local al APIA și/sau al municipiului București în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.

Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării cererii și declarațiilor atașate acesteia.

11

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăți/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susținere a producătorilor agricoli, respectiv schema de plată unică pe suprafață (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic, măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu și climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020), precum și ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal și zootehnic.

Se extinde programul ″Tomata″. Alte patru noi legume vor fi incluse , Agrostandard | 3 March, 2021

Programul ″Tomata″ se extinde in acest an si va cuprinde alte 4 legume: varza, vinete, castraveti si ardei. In plus, ca sumele pe care le vor lua agricultorii vor fi acordate diferentiat: pentru vanzare directa si pentru industria de conserve, spune ministrul Agriculturii, potrivit Stirile Protv. Noile masuri ar trebui sa scada importurile, desi acest lucru nu s-a intamplat in cazul rosiilor, nici dupa patru ani de subventii. Dupa patru ani si 173 de milioane de euro care au ajuns la cultivatori, noi mancam si mai multe rosii din alte tari ca inainte de lansarea programului “Tomata”. O spune chiar ministrul Agriculturii. Desi consumul a ramas constant, anual, importurile au crescut, in medie, cu 15 procente. Si au ajuns la 86 de mii de tone de rosii, cam 4300 de tiruri.

Ardei, varza, castraveti si vinete, pe langa tomate

Pentru producatorii mici programul Tomata a fost o gura de oxigen, s-au dezvoltat, au crescut solarii, s-a vazut. Retail-ul este interesat sa cumpere marfa de la noi, dar noi nu avem atata marfa sa o dam peste tot.

Ministerul vrea sa sustina acum pe langa rosii alte patru legume, toate cultivate in spatii protejate. Vorbim de ardei, varza, castraveti si vinete. La

12

randul lor, legumicultorii propun ca subventiile sa fie acordate pe tot parcursul anului, astfel incat sa nu fie incurajate culturile doar in anumite perioade.

Sumele la hectar nu au fost stabilite inca. Prin programul Tomata, un agricultor care avea peste o mie de metri de spatii protejate primea cel mult 3 mii de euro. Pe viitor sumele ar putea fi diferentiate in functie de cheltuieli. De exemplu, o mie de euro la hectar pentru vinete si varza, 3 mii de euro pentru rosii. Sumele vor varia si in functie de destinatie: vanzare in piete sau industria conservelor unde avem mare nevoie de materie prima. Tot pentru legumicutori, in urmatorii 2 ani, ministerul agriculturii a alocat inca 150 de milioane de euro, doar pentru solarii. Si inca 50 de milioane de euro pentru procesare si depozitare, Stirile Protv.

APIA - CERERI ONLINE Fermierii scapă de cozi , O.D., Ziarul BURSA 03 martie

Pandemia are şi părţile ei pozitive pe lângă nenumăratele necazuri pe care le provoacă. Fermierii scapă de cozi şi îmbulzeală şi au ocazia să "intre" în secolul XXI în ceea ce priveşte relaţia cu instituţiile statului. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat, începând cu această săptămână, campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2021, care vor putea fi completate online.

Conform instituţiei: "Având în vedere că siguranţa în contextul pandemiei Covid-19 este extrem de importantă pentru instituţia noastră, fermierii vor putea să-şi înregistreze cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la centrele judeţene/locale APIA şi/sau al municipiului Bucureşti, până la data de 15 mai 2021. Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe. Ca în fiecare an, APIA va fi alături de fermieri pe tot parcursul campaniei şi va acorda tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene".

Fermierii îşi vor actualiza parcelele agricole, elementele ZIE (zone de interes ecologic) şi toate informaţiile din cerere, prin accesarea aplicaţiei IPA-Online din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicaţie). De asemenea, fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia deţin terenul situaţia înscrierii în Registrul agricol a terenului şi să permită primăriei să transmită la APIA adeverinţa. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată şi să fie valabile la data depunerii cererii. Astfel, toate documente care dovedesc că terenul utilizat se află la dispoziţia fermierului se transmit

13

electronic pe adresele de e-mail ale centrelor APIA. Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz. În cazul în care fermierii deţin animale în exploataţie, au obligaţia să se asigure că datele acestora sunt actualizate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) (medic veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă sunteţi utilizator SNIIA) şi să se adreseze centrului judeţean/local al APIA şi/sau al municipiului Bucureşti în vederea completării declaraţiei sector zootehnic în aplicaţia dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online. Funcţionarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii şi pentru programarea acestora în vederea semnării cererii şi declaraţiilor ataşate acesteia. "Atragem atenţia ca, înainte de semnarea Cererii unice de plată sector vegetal şi zootehnic, să se verifice încă o dată datele înscrise şi documentaţia depusă!", menţionează APIA.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, ţara noastră beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naţionale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal şi zootehnic, măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020), precum şi ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic. Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naţionale tranzitorii aferente Campaniei 2021 are obligaţia să respecte normele de eco-condiţionalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot parcursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor.

ORDIN MADR! NOTIFICAREA APIA pentru SPRIJINUL CUPLAT ZOOTEHNIC! Agroinfo, 03 martie 2021 ORDINUL SUBVENȚIILOR! Potrivit Ordinului MADR 45/2021 care stabilește criteriile pentru plata subvențiilor agricole în anii 2021-2022, publicat în Monitorul Oficial, în vigoare, animalele solicitate la plata sprijinului cuplat zootehnic, SCZ, subvenția mare, pot fi înlocuite. În ce situație puteți înlocui un animal solicitat la plată și care este termenul în care trebuie să notificați APIA?

14

Animalul solicitat în cererea unică de plată pentru SCZ supus unei circumstanțe naturale, care se notifică la APIA în maximum 10 zile lucrătoare de la data evenimentului, poate fi înlocuit cu alt animal, existent în exploatația cu cod ANSVSA până la data notificării, fără pierderea dreptului la plata sprijinului, în următoarele condiții:

a) beneficiarul să nu fi fost informat de APIA în privința unei neconformități din cererea unică de plată;

b) beneficiarul să nu fi fost informat cu privire la intenția APIA de a efectua un control la fața locului;

c) animalul care înlocuiește animalul cu circumstanță naturală trebuie să îndeplinească toate condițiile de acordare la data notificării către APIA a cazului de circumstanță naturală;

d) beneficiarul trebuie să depună documentația specifică pentru animalul care înlocuiește animalul cu circumstanță naturală;

e) animalul care înlocuiește animalul cu circumstanță naturală nu poate fi înlocuit la rândul său, precizează Ordinul nr. 45/2021 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condițiilor specifice și a modului de implementare a schemelor de plăți prevăzute la art. 1 alin. (2) și (3) și art. 35 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022.

DOCUMENTE SUPLIMENTARE ANUL ACESTA pentru PLATA SUBVENȚIILOR APIA! Agroinfo , 03 martie 2021

ORDINUL SUBVENȚIILOR! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le poate solicita acte suplimentare fermierilor care cer anul acesta subvențiile din agricultură. Lista actelor suplimentare pentru plata subvențiilor APIA!

În sensul art. 42 alin. (2) din ordonanță, documentele suplimentare solicitate fermierilor pot fi, de exemplu: extras din registrul special al contractelor de arendă ținut de secretarul consiliului local, înregistrări contabile, registre ale exploatației, dovada suspendării activității agentului economic eliberată de ONRC, certificat constatator emis de ONRC privind acționariatul societăților comerciale, registrul zilierilor angajați în baza Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, precizează Ordinul nr. 45/2021 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condițiilor specifice și a modului de implementare a schemelor

15

de plăți prevăzute la art. 1 alin. (2) și (3) și art. 35 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022.

Art.42, alin.2 Ordonanța subvențiilor, OUG 11/2021: Pentru a asigura protecția eficace a intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit prevederilor art. 58 alin. (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, în cazul în care oricare dintre documentele prezentate de fermieri nu furnizează un nivel rezonabil de asigurare a controlului legalității și regularității plăților, APIA este îndreptățită să solicite documente suplimentare fermierilor.

Index de Secetă, primul produs de asigurare pentru secetă din România aduce noi beneficii fermierilor în anul agricol 2021, Ferma , 03 martie 2021 -

București, 22.02.2021: Agra Asigurări, unul dintre liderii de piață în domeniul asigurărilor agricole și totodată prima companie care a adus în România un produs de asigurare pentru secetă, vine în sprijinul fermierilor cu noi beneficii pentru anul agricol 2021. Index de Secetă și Agrar Basis devin din acest an o poliță comună, cu avantaje suplimentare precum asigurarea culturilor de soia și despăgubirea de la deficit mai mic de precipitații și anume de 30%. Fermierii pot fi despăgubiți pentru daunele produse de secetă, grindină și alte calamități naturale asupra culturilor de câmp, printr-un proces simplu și nebirocratic de subscriere a riscurilor. Evaluarea daunelor se realizează transparent, iar pentru produsul de index cu ajutorul datelor istorice sau parametrilor istorici preluați de la cele 121 de stații meteorologice acreditate ANMH, cuprinse și în produsul de asigurare pentru secetă și arșița.

16

Valurile de caniculă, lipsa precipitațiilor din ultimii ani, precum și extremele meteorologice tot mai frecvente confirmă faptul că schimbările climatice au un impact sever asupra agriculturii. În anul agricol 2019 - 2020, seceta pedologică extremă a făcut ravagii asupra culturilor în mai multe zone ale României, afectând circa 2,2 milioane de hectare de teren arabil, ceea ce reprezintă aproape un sfert din suprafața arabilă a țării, precum și o treime din portofoliul asigurat pe acest risc. Cel mai mare deficit de precipitații s-a înregistrat în zona de sud-est a țării, Moldova și Dobrogea, iar cele mai afectate culturi au fost cele de primăvară, porumb și floarea soarelui, însă au fost afectate și culturile de toamnă. Nevoia fermierilor pentru asigurare din aceste zone ale țării este din ce în ce mai mare.

“Având în vedere și situația precară a sistemelor de irigație din țara noastră, asigurarea de secetă este menită să vină în sprijinul fermierilor români. Agra Asigurări a adus mai multe produse de asigurare, printre care și Index de Secetă, un produs de asigurare unic în piață la introducerea lui în 2015 pe piața din România”, a declarat Adrian-Horia Lupu, director general Agra Asigurări România.

 Noi avantaje introduse în programul de asigurare Index de secetă 2021

 Începând cu anul 2021, Agrar Basis și Index de Secetă devin o poliță de asigurare comună, menită să sprijine fermierii, adaptându-se cât mai bine realității din teren. Index de Secetă este un supliment acordat la polița Agrar Basis în contextul submăsurii 17.1 și vine cu mai multe noutăți și avantaje, menite să consolideze sprijinul acordat fermierilor.

Cel mai important avantaj este reprezentat de subvenția acordată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Începând cu 2019, seceta și arșița sunt riscuri subvenționabile de către AFIR prin Submăsura 17.1. Suplimentul financiar acordat prin polița Index de Secetă se poate acorda alături de polița de bază destinată culturilor mari, Agrar Basis.  Astfel, fermierul are cultura asigurată atât pentru riscul de secetă, cât și pentru grindină sau îngheț, într-o singură poliță. La încheierea acestei polițe Asiguratul are posibilitatea de a alege suma asigurată pe hectar pentru fiecare cultură, precum și stația meteo de la care va fi preluat nivelul precipitațiilor.

17

Agra Asigurări are parteneriat cu 121 de stații meteo acreditate de ANMH, Administrația Națională de Meteorologie. Fiind un produs de index, evaluarea daunelor produse de secetă se face în mod transparent, în baza analizei parametrilor istorici oficiali pe ultimii 7-10 ani, furnizate de către stațiile meteo eligibile, alese de fermier la încheierea poliței.

Începând cu acest an, sunt incluse în polița de asigurare și culturile de soia, alături de grâul de toamnă, culturile de porumb și floarea soarelui.

Agra Asigurări pune la dispoziția fermierilor o nouă opțiune disponibilă la încheierea poliței, respectiv varianta de despăgubire 60/30. În acest sens, despăgubirile pentru secetă pornesc de la un deficit mai mic de precipitații, ceea ce constituie un avantaj important pentru fermieri. De asemenea, despăgubirea se acordă pe fiecare punct procentual al deficitului de precipitații și pe întreaga suprafață asigurată în poliță.

Fermierii beneficiază acum și de un termen prelungit până la data de 30.04.2021 pentru subscrierea polițelor pentru culturile de floarea soarelui, porumb și soia, iar pentru cultura de grâu de toamnă, termenul limită de depune a cererii de asigurare este de 26.02.2021.

 Retrospectiva și provocările sezonului de vânzări 2019-2020

Evenimentele declanșate de secetă, împreună cu criza mondială generată de răspândirea virusului Covid-19, au accentuat impactul negativ resimțit de fermieri. Acest lucru a solicitat evaluarea daunelor conform măsurilor de siguranță impuse de către autorități.

Viitorul culturilor însămânțate în primăvara anului trecut, care au fost afectate de secetă, încă se află sub semnul întrebării. Din partea MADR nu există încă o hotărâre oficială privind aceste despăgubiri.

“Echipa Agra Asigurări își dorește să răspundă cu promptitudine solicitărilor de asigurare și evaluare a culturilor, garantând siguranță și continuitate în acest sector. Contextul distanțării sociale și trecerea la desfășurarea activității în mediul online a constituit o provocare, atât pentru piața asigurărilor, cât și pentru industria agricolă. Cu toate acestea, ne uităm la un sezon de vânzări reușit și ne bucurăm că am reușit să fim alături de fermieri și în această perioadă dificilă”, a declarat Adrian-Horia Lupu, director general Agra Asigurări România.

 

18

AFIR si FINANTARI

Granturi pentru agricultori prin Agro IMM Invest, S.B. , Miscellanea / 03 martie

Programul IMM Invest urmează să fie modificat. Astfel, pe zona de agricultură vor fi schimbări importante, precum un grant nerambursabil de maxim 10% din valoarea creditului acordat. Practic, asta va fi suplimentar sprijinului financiar acordat în cadrul programului IMM Invest, format din acoperirea integrală a comisioanelor de risc, de administrare şi a dobânzilor la creditul garantat pentru 8 luni, informează Hotnews.

Practic, prin subprogramul Agro IMM Invest va fi acordat un grant nerambursabil de maxim 10% din valoarea creditului garantat, aşa cum am spus, cu condiţia încadrării în plafonul de 120.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii sau 100.000 euro pentru fiecare firmă din producţia primară de produse agricole, ori 800.000 euro pentru fiecare întreprindere din sectorul alimentar.

Grantul se va acorda în termen de 1 an. De asemenea, va fi o perioadă de graţie extinsă de maximul 24 de luni pentru creditele de investiţii ale beneficiarilor eligibili din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar ce aplică în cadrul Agro IMM Invest.

Pentru celelalte credite de investiţii, durata de graţie maximă va fi de 18 luni.

Creditele garantate în cadrul Agro IMM Invest vor avea o perioadă de graţie de 24 de luni pentru rambursarea principalului, iar rambursare creditelor se va efectua în cel puţin 2 rate pe an.

Conform proiectului, vor fi incluşi la IMM Invest şi producătorii de vin şi bere.

Autorităţile estimează că vor beneficia 58.987 de firme prin IMM invest şi Agro IMM Invest, potrivit Hotnews.

MEAT: 92% din bugetul Ministerului Economiei reprezintă ajutoare acordate sectorului privat, 3 Martie 2021 11:19, Economie Ultima ora

Bugetul alocat Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) va fi cheltuit în proporţie de 92% pe ajutoare

19

acordate companiilor private afectate de restricţiile impuse de stat pentru controlul pandemiei, potrivit unui comunicat al ministerului de resort.

"Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului are alocat pentru 2021 un buget de aproape două ori mai mare decât anul trecut, creditele bugetare aprobate totalizând 6,6 miliarde de lei. 92% din acest buget va fi folosit pentru ajutoare acordate sectorului privat, afectat de măsurile impuse de stat pentru controlul pandemiei COVID-19", se spune în comunicat.

Potrivit Legii bugetului, unul dintre programele de ajutor pe care Ministerul Economiei le va administra anul acesta este cel dedicat întreprinderilor din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată de pandemie, conform Agerpres.ro.

"Obiectivul principal al sprijinului financiar este să asigure continuitatea activităţii operatorilor economici din sectorul turistic, structuri de cazare, structuri de alimentaţie, agenţii de turism, grav afectaţi de impactul economic al epidemiei de coronavirus prin îmbunătăţirea accesului la lichidităţi, pentru a-i ajuta să îşi continue activitatea şi să păstreze locurile de muncă. În acest sens, programul a fost legiferat deja prin recenta OUG 10/2021, denumită generic 'Ordonanţa HoReCa', prin care ajutorul se acordă beneficiarilor sub forma unor granturi în cuantum de 20% din baza de calcul, rezultată din desfăşurarea activităţilor aferente codurilor CAEN specifice turismului", menţionează sursa citată.

De asemenea, Măsura 3 de sprijin a IMM-urilor - granturi pentru investiţii - va fi operaţionalizată în acest an.

"Ministerul continuă şi anul acesta măsurile de ajutor din Programul de granturi pentru IMM. Pe lângă Măsura 1, care vizează microgranturile (ajutoare de stat de câte 2.000 de euro pentru microîntreprinderi), şi Măsura 2, granturi pentru capital de lucru, va fi operaţionalizată şi Măsura 3, granturi pentru investiţii, blocată momentan până la remedierea unor probleme apărute la modul de selecţie a firmelor solicitante. Obiectivul principal al acestei scheme de ajutor de stat îl constituie acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, denumit în continuare POC, în contextul crizei provocate de COVID-19, pentru beneficiarii a căror

20

activitate a fost afectată de răspândirea virusului SARS-CoV-2 sau a căror activitate a fost interzisă prin ordonanţe militare pe perioada stării de urgenţă sau îngrădite pe perioada stării de alertă", spune documentul.

Potrivit sintezei programelor finanţate prin bugetul MEAT, Programul 1 (Schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice) are propuse pentru anul curent credite de angajament de 233 de milioane de lei şi credite bugetare de 100 de milioane de lei, iar programul 2 (Program privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderi) prevede credite de angajament de 2,5 miliarde de lei şi credite bugetare de 1 miliard.

Programul 3 (Stimularea exporturilor) are propuse credite de angajament de 1,5 milioane de lei şi credite bugetare de 1,5 milioane de lei, iar programul 4 (Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii ''Start-up Nation - ROMANIA'') are credite de angajament de 14,6 milioane de lei şi credite bugetare de 641,9 milioane de lei.

Pentru programul 5 (Programe de conservare sau de închidere a minelor) sunt alocate credite de angajament de 70 de milioane de lei şi credite bugetare de 70 de milioane de lei, programul 6 (Program de marketing şi promivare turistică) are prevăzute credite de angajament de 6,7 milioane de lei şi credite bugetare de 6,7 milioane de lei, programul 7 (Dezvoltarea produselor turistice) are propuse credite de angajament de 50,2 milioane de lei şi credite bugetare de 50,2 milioane de lei, iar pentru programul 8 (Program geologic la nivel naţional privind direcţiile de desfăşurare a activităţii de cercetare geologică a resurselor minerale) sunt propuse credite de angajament în valoare de 1,02 milioane de lei şi credite bugetare în valoare de 1,02 milioane de lei.

Atenție la proiectele pe fonduri europene cu legume! Informații despre controalele pe teren , 3 martie 2021, Ionuț Fîntînă

Mare atenție la proiectele cu legume înființare prin fonduri europene. Se pare că începând cu anul acesta, controalele pe teren vor fi mult mai drastice, iar fermele care nu îndeplinesc anumite condiții vor fi declarate neeligibile. Informația vine de la consultantul Ion Păunel, care a participat la grupurile de lucru pentru stabilirea fișelor măsurilor care vor fi deschise pentru perioada de tranziție 2021-2022.

În cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” cu Ovidiu Ghinea, Ion Păunel a dialogat cu un telespectator AGRO TV interesat de accesarea fondurilor europene și a făcut următoarele precizări:

21

”Dacă vreți să faceți SO-uri mai multe din suprafață mai mică, vă sugerez legumele. Dar dacă nu sunteți într-o zonă legumicolă, v-aș sugera să nu faceți asta. Vă spun în premieră că vor fi foarte controlate proiectele pe legumicultură, gen mazăre de grădină, dovleci de copt etc. Dacă nu suntem într-un areal care permite legumicultura, dacă nu avem o sursă de irigații, din informațiile pe care la am la această dată, în momentul vizitei pe teren, proiectul va fi declarat neeligibil”, a explicat consultantul Ion Păunel.

Le reamintim cultivatorilor de legume interesați de fonduri europene că Ministerul Agriculturii a alocat sume distincte pentru sectorul legumicol prin submăsura 4.1, care a fost împărțită astfel:

sM4.1 – achiziții simple și echipamente de irigații în fermă (exceptând legumicultură și cartof) – alocare publică 125 milioane euro

sM4.1 – vegetal și zootehnic și condiționare și procesare în fermă și marketing (fără sectorul legume și cartofi) (modernizare) – alocare publică 110 milioane euro

sM4.1 – tineri fermieri achiziție utilaje (vegetal și zootehnic) – alocare publică 75 milioane euro

sM4.1 – zootehnie (producție primară și marketing; fără condiționare și procesare) NAȚIONAL – alocare publică 240 milioane euro

sM4.1 – zootehnie (producție primară și marketing; fără condiționare și procesare) MONTAN – alocare publică 60 milioane euro

sM4.1 – legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing, inclusiv utilaje și irigații) – alocare publică 100 milioane euro

sM4.1 – condiționare, procesare și marketing – legume și cartofi (modernizare) – alocare publică 50 milioane euro.

Cum pot tinerii fermieri care au depășit limita de 24 de luni să acceseze fonduri europene, 3 martie 2021, Autor: Ionuț Fîntînă Submăsura 6.1 este una dintre cele mai populare măsuri pentru accesarea de fonduri europene în agricultura românească. În ultimii ani, mulți tineri fermieri au și-au înființat ferme prin intermediul acestei submăsuri, însă există la fel de mulți tineri care se află acum în imposibilitatea de a mai depune proiecte. Ceea ce îi împiedică este o condiție din ghidul solicitantului, care specifică faptul că aceștia trebuie să aibă maximum 24 de luni de la înregistrarea ca micro-întreprindere/întreprindere mică înaintea depunerii cererii de finanțare.

22

Deși au existat demersuri, atât din partea mediului asociativ, cât și din partea Ministerului Agriculturii, ca această condiție să fie eliminată, ea se află din 2017 în regulamentul european, așa că tinerii care au depășit acest termen se află în imposibilitatea de a mai accesa fonduri europene prin submăsura 6.1. Consultantul Ion Păunel a explicat acest lucru în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, răspunzându-i unui telespectator AGRO TV interesat de acest subiect.

”Din păcate, aici avem o veste tristă. Din partea Ministerului Agriculturii există toată disponibilitatea, însă eliminarea acestei limite de 24 de luni nu este posibilă pe perioada de tranziție. Până în anul 2017 era doar o limită impusă de statul român, însă din toamna anului 2017, este impusă prin regulament european și nu cred că vom reuși să o schimbăm pentru perioada de tranziție”, a precizat Păunel.

Totuși, cauza nu este una pierdută pentru tinerii fermieri care vor să acceseze fonduri europene și au depășit această limită. Pentru a veni în sprijinul lor, MADR a alocat pentru perioada de tranziție o sumă distinctă dedicată tinerilor fermieri în cadrul submăsurii 4.1, care va putea fi accesată și de către cei care au depășit termenul de 24 de luni

”Pentru cei care au mai mult de 24 de luni, au posibilitatea să meargă pe măsura 4.1, componenta dedicată doar tinerilor fermieri, cu o finanțare de 70-30 din informațiile pe care le avem până la această dată”, a mai explicat consultantul Ion Păunel.

Le reamintim fermierilor doritori să beneficieze de fonduri europene că submăsura 4.1 pentru perioada de tranziție 2021-2022 a fost împărțită astfel:

sM4.1 – achiziții simple și echipamente de irigații în fermă (exceptând legumicultură și cartof) – alocare publică 125 milioane euro

sM4.1 – vegetal și zootehnic și condiționare și procesare în fermă și marketing (fără sectorul legume și cartofi) (modernizare) – alocare publică 110 milioane euro

sM4.1 – tineri fermieri achiziție utilaje (vegetal și zootehnic) – alocare publică 75 milioane euro

sM4.1 – zootehnie (producție primară și marketing; fără condiționare și procesare) NAȚIONAL – alocare publică 240 milioane euro

sM4.1 – zootehnie (producție primară și marketing; fără condiționare și procesare) MONTAN – alocare publică 60 milioane euro

sM4.1 – legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing, inclusiv utilaje și irigații) – alocare publică 100 milioane euro

23

sM4.1 – condiționare, procesare și marketing – legume și cartofi (modernizare) – alocare publică 50 milioane euro.

De asemenea, pentru tinerii fermieri care se încadrează în limita de 24 de luni și vor să acceseze fonduri europene prin submăsura 6.1, reamintim faptul că alocările financiare pentru fiecare proiect vor fi mai mari începând cu anul acesta. Anunțul a fost făcut de ministrul agriculturii, Adrian Oros, în exclusivitate pentru AGRO TV.

”Am introdus valori crescute per proiect, în sensul că alocările maxime per proiect vor fi de 70.000 euro pentru exploatațiile care integrează în planul de afaceri operațiuni de condiționare/procesare sau agricultură ecologică pentru exploatațiile între 30.000 și 50.000 SO. De asemenea, vor fi alocați 60.000 euro per proiect pentru exploatațiile care integrează aceleași operațiuni de condiționare/procesare și agricultură ecologică, pentru exploatațiile între 12.000 și 29.999 SO”, a precizat Adrian Oros în emisiunea ”Agricultura la Raport” cu Ovidiu Ghinea.

Mai mult, alocarea financiară totală pentru submăsura 6.1 pentru perioada de tranziție este de 100 milioane euro, însă există demersuri pentru ca aceasta să fie dublată. În acest sens, Uniunea Salvăm Țăranul Român a trimis o solicitare oficială către MADR.

Rămâneți pe AGRO TV pentru a afla în exclusivitate toate noutățile privind fondurile europene pentru fermieri.

ALTELE

Coaliție împotriva fermierilor, Mihaela Prevenda, Marți, 02 Martie 2021 Pe parcursul anului trecut și mai abitir în campania electorală pentru alegerile parlamentare, guvernanții de atunci și de azi le-au promis agricultorilor despăgubiri pentru culturile afectate de secetă.

La culturile de toamnă mai sunt restanțe de dat. În ceea ce privește culturile însămânțate în primăvara lui 2020 și afectate de seceta pedologică fără precedent, în septembrie trecut fermierii primeau asigurări de la Ministerul Agriculturii, atât prin ministrul Adrian Oros, cât și prin secretarii de stat George Scarlat și Emil Dumitru, că la rectificarea bugetară din octombrie (care n-a mai fost atunci, ci mai târziu și fără banii pentru despăgubirea agricultorilor) vor fi cuprinse sumele necesare despăgubirilor. Apoi, până la alegerile din decembrie, fermierii au fost asigurați că în această primăvară, cel târziu, vor avea banii în conturi. După alegerile parlamentare s-a așternut tăcerea.

24

Noua conducere a țării s-a pus pe moșit bugetul anului 2021, iar despăgubirile pare-se că au fost uitate pe coclaurile bătătorite în campania electorală de toți cei care au fost și mai sunt în conducerea MADR, precum și de cei care acum sunt parlamentari ai partidelor care formează coaliția de guvernare.

Speranțele fermierilor s-au îndreptat către Parlamentul României, unde zilele trecute parlamentarii PSD au propus diverse amendamente la Legea bugetului de stat pe anul în curs, printre care și acordarea despăgubirilor pentru agricultorii ale căror culturi au fost afectate de secetă. Surpriză, însă! Tocmai ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a votat împotriva acordării despăgubirilor. La fel, împotrivă, au votat și alți parlamentari ai PNL, USR PLUS și UDMR, unii cu afaceri în agricultură, alții, care au fost în conducerea MADR pe vremea promisiunilor, cum e cazul lui Emil Dumitru. George Scarlat s-a abținut, ceea ce e egal cu împotrivă.

25

În ce țară ministrul Agriculturii votează și ia decizii împotriva agriculturii? E hilar, nu? Iată că se întâmplă în România, țara în care orice este posibil, după cum se vede. 

Ce i-a făcut să voteze împotrivă, totuși? Din ce aud, așa cum bănuiam, faptul că amendamentele la buget sunt inițiate de PSD, votul împotrivă a venit drept ceva firesc. Dar firesc este doar pentru clasa politică românească să procedeze în această manieră. În politica dâmbovițeană primează culoarea politică și nicidecum interesul cetățeanului. Dacă-i ordin, cu plăcere!

Credeți oare că are vreunul mustrări de conștiință? S-ar fi văzut, prin demisiile care ar fi fost deja depuse. Virtuți ca onoarea sau curajul nu și-au făcut loc în politica de la noi.

Indiferent de la ce partid vine o inițiativă legislativă, ea trebuie susținută de toată lumea, atâta timp cât este în avantajul cetățeanului. Așa arată normalul. În România anului 2021, exact asta nu se întâmplă, firescul lucrurilor arată altfel decât oriunde pe acest pământ.

Te-ai fi așteptat ca pentru „oamenii noi”, de la USR PLUS, să primeze cetățeanul român, în cazul de față fermierul, dar iată că „ce se naște din pisică șoareci mănâncă” – Ciocoii vechi și noi.

O Românie normală vom avea atunci când politicianul ajuns la guvernare va avea respect pentru cetățeanul care l-a trimis în fruntea țării, când politicianul nu va mai folosi banii publici pentru propriile-i interese, când toți cei angrenați în instituțiile statului vor ține seama de cetățeanul care le plătește salariile, care finanțează buzunarul statului. Încă o dată, buzunarul statului, nu al politicianului ori al funcționarului public!

Până atunci, noi să fim bine, că de rău se ocupă cei pe care i-am votat…

În fotografia care ilustrează articolul este coaliția care a votat împotriva fermierilor, doar pentru că amendamentele la Legea bugetului vin de la „partidul lui Ciolacu”.  

Fermierii fac apel la Presedintele Romaniei: „Regretam ca trebuie sa facem acest demers, al disperarii, catre Presedinte” martie 3, 2021

Fermierii fac inca un apel catre autoritati pentru primirea despagubirilor pentru seceta, promise inca de anul trecut, insa neacordate. De aceasta data, se adreseaza Presedintelui Klaus Iohannis, caruia ii solicita sa medieze conflictul dintre ei si Guvern, generat de

26

neicluderea sumei necesare acordarii despagubirilor in bugetul Ministerului Agriculturii.

„Mai sunt cateva ore pana la votul final din Parlament pe proiectul Legii bugetului de stat si parlamentarii de la Putere, in ciuda tuturor apelurilor din mediul asociativ agricol, sunt pe cale sa dea o lovitura nimicitoare pentru zeci de mii de fermieri romani si sa puna in pericol agricultura nationala in anul 2021, afectand securitatea alimentara a natiunii”, se arata intr-un comunicat al Asociatiei Forta Fermierilor.

Asociatia Forta Fermierilor, in numele agricultorilor din Romania, face un apel public, prin intermediul mass-media, catre Klaus Iohannis, presedintele Romaniei, cu rugamintea sa medieze situatia creata prin refuzul Guvernului si a majoritatii parlamentare de a include despagubirile de seceta pentru culturile de primavara aferente anului 2020 in Legea bugetului de stat.

„Regretam cu suntem nevoiti sa facem acest demers public, al disperarii, catre presedintele Romaniei. Suntem in aceasta situatie pentru ca fermierilor acestei tari le-a fost inselata increderea prin nenumaratele promisiuni publice, inclusiv in timpul si dupa campania electorala, ca aceste despagubiri vor fi acordate de la buget, in acest an. Promisiunile nu au fost respectate. Consideram ca domnul Klaus Iohannis, pe baza prevederilor articolului 80 din Constitutia Romaniei, care stipuleaza ca presedintele Romaniei este mediator intre stat si societate, poate debloca aceasta situatie creata si ii poate salva pe multi dintre fermierii nostri de la un faliment sigur(…)Suntem convinsi ca, in aceste putine ore ramase pana la adoptarea in Parlament a Legii bugetului, se poate gasi o formula prin care aceste despagubiri sa poata fi acordate. Reamintim ca suma necesara pentru plata despagubirilor de seceta este de 1 miliard de lei (aproximativ 210 milioane de euro). Aceasta suma este necesara pentru ca o mare parte din fermierii Romaniei sa isi poata infiinta culturile din acest an si sa contribuie la cresterea economica pe care ne-o dorim atat de mult in 2021″, mai spun acestia.

O ultimă soluție – Fermierii își strigă disperarea în stradă! martie 3, 2021 agrimanet

AGRICULTORII s-au decis să IASĂ ÎN STRADĂ!

ACCPT Iași a hotărât să treacă la proteste publice, 𝗷𝗼𝗶, 𝟰 𝗺𝗮𝗿𝘁𝗶𝗲, 𝗶 ̂𝗻𝘁𝗿𝗲 𝗼𝗿𝗲𝗹𝗲 𝟭𝟰 𝘀 ̗𝗶 𝟭𝟵. Atunci vor declanșa acțiuni simultane în fața prefecturilor din județele Iasi, Botosani si Vaslui.

27

PROTESTUL exprimă indignarea noastră datorată neincluderii în Proiectul de buget a sumelor pentru despagubirea culturilor de primavara afectate de seceta din anul precedent și implicit imposibilitatea noastră de redresare și continuare a ciclului productiv, spunea președintele asociației, Emil Bălteanu.

Asociația a pregătit și o scrisoare deschisă, în care explică motivele care au condus la aceste acțiuni publice:

CUȚITUL A AJUNS LA OS!

Fermierii fierb. Noi reprezentantii lor, cu dificultate ținem starea de spirit incă sub control!

MOTIVE

a) Subventii sub nivelul celor europene in timp ce achizitiile noastre: utilaje, fertilizanti, inputuri, seminte, carburanti, duc banii tocmai catre acele tari, unde fermierul este mult mai bine sprijinit atat de stat cat si de UE.

b) 95% dintre fermieri au credite la bănci, toate cu capital strain, platim dobanzi si penalitati la credite, care in aceleasi state europene sunt in jur de 1-2%, chiar negative. Cu asemenea credite strainii cumpara teren si ferme in Romania.

c) În 30 de ani agricultura a crescut, dar prețul acestei creșteri nu a insemnat cresterea neaparată a nivelului de trai ! Satul este depopulat și zootehnia este in moarte clinică!

d) Anul trecut, urmare a secetei din zona de est si sud-est pentru fermieri inseamna:

I. Diminuarea cifrei de afaceri cu minim 40% pana la 90%;

28

II. Intarzieri la plata facturilor pentru inputuri – pierderi – 25 -50%;

III. Despagubirile ar acoperi costurile cu achizitia fertilizantilor care in ultimele 2 luni au crescut 30-50%;

Costul carburantilor a crescut cu 15% din 15.11.2020 pana acum!

Distribuitorii nu mai finanteaza fermieri cu datorii din anul 2020;

Culturile de primavara au fost mai puternic afectate decat cele de toamna, iar acestea fiind despagubite in procent de ~90%. Nu este corect ca cele de toamna sa fie despagubite si cele de primavara NU.

Unii fermieri, neindeplinind contractele de livrari cereale au primit penalitati de la 100 pana la 800 lei/tona;

e) Ministrul Agriculturii a afirmat că: „Despagubirile nu acopera nici pe departe pierderile suferite de fermieri”;

f) Despagubirile se vor intoarce, in mare parte la buget prin: TVA, impozite, taxe locale.

IN CONCLUZIE

cu demnitate, cerem sprijin, nu cersim ! cu demnitate, va solicitam sa sprijiniti iesirea din situatia grava a

fermierilor! dovediti ca susțineți agricultura din România, sector aflat in mare

suferinta! sensibilizati si convingeti decidentii politici ca in caz contrar,

nemultumirile fermierilor disperati pot genera manifestari sociale grave care nu sunt de dorit nici pentru dumneavoastra, nici pentru noi.

dati semnalul pe care il asteapta mii de fermieri – alocare bugetara pentru sprijin despagubiri zone calamitate de seceta, in anul 2020!

Informare preluata de la Profitul Agricol

Scrisoare deschisă- Agro IMM Invest NU POATE înlocui acordarea despăgubirilor pentru secetă, 3 martie 2021, Diana Vasilescu

Mai jos, se regăsește scrisoarea deschisă a Alianței pentru Agricultură și Cooperare intitulată: AGRO IMM INVEST NU POATE ÎNLOCUI ACORDAREA DESPĂGUBIRILOR PENTRU SECETĂ

29

Stimați membri ai Guvernului,

Stimați Parlamentari,

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a purtat în permanență un dialog cu autoritățile și a solicitat prin nenumărate adrese oficiale și publice, începând cu luna iulie 2020, aprobarea a două acte normative:

–OUG privind declararea stării de calamitate pentru fermierii cu procese verbale de constatare și evaluare a daunelor provocate de seceta pedologică severă în conformitate cu gradul de dăunare

–OUG privind amânarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectați de seceta pedologică 2020, pentru a preveni situația catastrofală în care au ajuns cei cca 80.000 fermieri și familiile lor.

Deși au trecut 8 luni de când tragem semnale de alarmă și solicităm amânarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectați de seceta pedologică severă, chiar și în martie 2021, dacă se legiferează acest subprogram de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar AGRO IMM INVEST și se alocă bugetul necesar, acesta va fi un program util doar pentru industria alimentară și fermierii care nu au fost afectați de seceta pedologică severă, sau cei care sunt calamitați cu un procent de dăunare minor și sunt bancabili/finanțabili.

Trebuie să fim conștienți că acest subprogram reprezintă o necesitate, dar este o măsură complementară pentru sectorul agro-alimentar, fiind o măsură pentru viitor, fiind posibil de accesat probabil din luna iunie 2021.

Dacă ne referim strict la producătorii agricoli afectați de seceta pedologică severă la culturile de toamnă 2019 sau primăvară 2020, acest subprogram nu reprezintă o soluție imediată, așa cum urgența o impune pentru fermierii afectați de secetă, așa cum Alianța pentru Agricultură și Cooperare a solicitat în nenumărate rânduri. Fermierii afectați de secetă au problem în special cu indicatorii bancari, nu mai au garanții și nu vor putea fi acceptați de acestea pentru accesarea finanțărilor. 

Dacă dorim să ajutăm fermierii afectați de secetă și care dețin procese verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole, aceștia pot fi considerați ca fiind titularii unei creanțe asupra bugetului de stat prin MADR, în cuantumul stabilit prin cererea de despăgubire (creanță = suprafață x cuantumul ajutorului de stat pe ha).

30

Printr-un mecanism de creditare și garantare similar programului IMM INVEST, dar printr-o procedură mult simplificată, fermierii afectați de calamități pot accesa de la bănci, credite pentru capital de lucru, în limita sumelor cuvenite drept ajutor de stat pentru despăgubiri. Un astfel de mecanism poate fi implementat pe o perioadă de 8-12 luni. 

Azi, 02.03.2021, facem un ultim apel disperat în numele membrilor noștri grav afectați de calamități, să

aprobați amendamentul la Legea bugetului de stat, prin care să fie prevăzută suma de 1.093.000 mii lei, necesară plății despăgubirilor acordate producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate și cei 10% restanți de la culturile de toamnă.

Reamintim că sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 35% din cheltuielile tehnologice efectuate, aceste sume intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii.

Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, iar pe lângă sănătate, hrana trebuie să reprezinte o prioritate, la fel de importantă.

Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru al Agriculturii,  Stimate Domnule Ministru al Finanțelor, Stimați Parlamentari, vă rugăm, în ultimul ceas, să vă respectați promisiunile făcute Alianței, exprimate în întânirile cu fermierii și în mass-media. 

Nu vă jucați cu destinele sectorului agroalimentar și prevedeți în Bugetul MADR 2021 suma de 1.093.000 mii lei pentru acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricola, aferente culturilor de primăvară 2020 calamitate de secetă și restanțelor pentru culturile de toamnă, la votul de azi, 02.03.2021, din plenul Parlamentului. 

Alo, Opoziția, mai ușor cu demagogia! „Hoți de voturi” sunteți și voi, ați speculat politic drama fermierilor! Vlad Macovei - 3 martie 2021

Da, rolul Opoziției este să speculeze și să sancționeze tâmpeniile Puterii. Și în cazul neacordării despăgubirilor de secetă, Guvernul și majoritatea parlamentară au făcut o nedreptate uriașă fermierilor, care îi va costa politic mult mai mult decât își închipuie în

31

prezent. Dar de aici și până la cădea în extaz că, vezi Doamne, PSD este unicul reprezentant politic al fermierilor, cred că este o cale foarte lungă, presărată cu demagogie politică de cea mai joasă speță. Parafrazez o expresie de acum 15 ani, pe vremea când eram redactor-șef adjunct la Cotidianul, a directorului editorial de atunci a respectivului ziar, Doru Bușcu: PSD, în lupta pentru acordarea despăgubirilor, a descoperit scuipatul în direcția corectă/justă.

Este foarte bine că Adrian Chesnoiu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, membru PSD, a depus un amendament la proiectul de buget pentru acordarea acestor despăgubiri. A câștigat, el personal, respectul multor fermieri și consider că este un politician bun, de viitor. Dar nu pot să nu observ mormanele de populism care au însoțit dezbaterile generale pe buget, sutele de amendamente aberante, glumițele nesărate de doi bani, toate aceste momente de iresponsabilitate politică au îngropat, din punct de vedere al impactului comunicării, solicitarea justificată de acordare a despăgubirilor de secetă pentru fermierii români. Dacă prețul pentru trecerea amendamentului pentru fermieri ar fi fost trecerea, la pachet, a tuturor aberațiilor bugetare cerute de PSD, care ar fi dus țara în gard, nu știu dacă acest preț merita plătit. Nu solicit decât un pic de decență și responsabilitate din partea Opoziției.

Nu vreau acum să reiau lista greșelilor pe care PSD le-a comis în agricultură, cât a fost la Putere. Am fost cel mai dur critic din presă al lui Petre Daea și consider, și acum, că am avut dreptate. Dar PSD a plătit prețul politic pentru aceste greșeli, este în Opoziție. Și treaba Opoziției este să atace Puterea. Dar, dacă se poate, fără să vă erijați în apărătorii fermierilor, fără să vă cățărați politic pe drama fermierilor. Cu toții, și Puterea, și Opoziția, nu sunteți decât niște ipocriți „hoți de voturi”.

Statistică: 1,58 milioane de angajaţi din România lucrează pe salariul minim pe economie: Cei mai mulţi angajaţi plătiţi cu salariul minim lucrează în construcţii, transporturi rutiere de mărfuri şi comerţ cu amănuntul. Încă mai există angajatori care plătesc minimul pe economie, dar, în realitate, angajaţii primesc mai mult în mână, «la negru» Ramona Cornea , 02.03.2021, „Încă mai există angajatori care plătesc minimul pe economie, dar, în realitate, angajaţii primesc mai mult în mână, «la negru». Asta se întâmplă, în general, în companiile unde nu există o susţinere financiară mare sau o profitabilitate substanţială, iar companiile nu-şi permit să plătească taxe mari la stat.“

32

Numărul contractelor de muncă înregistrate cu salariul minim pe economie a ajuns la aproape 1,58 milioane pe 23 februarie 2021, conform datelor obţinute de Ziarul Financiar de la Inspecţia Muncii. În total, numărul angajaţilor din economia locală era de peste 5,55 milioane la finalul lunii ianuarie a acestui an, ultimele date disponibile la Ministerul Muncii.

Dintre acestea, 1,14 milioane de contracte de muncă erau înregistrate în REVISAL cu valoarea salariului minim brut pe economie de 2.300 de lei, 115.290 de contracte sunt pe salariul minim brut de 2.350 de lei, salariul minim brut pentru angajaţii cu studii superioare, iar 320.726 de contracte de muncă aveau o valoare a salariului lunar brut de 3.000 de lei, salariul minim stabilit pentru angajaţii din industria construcţiilor din România, conform sursei citate.

 „Contractele de muncă înregistrate în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor în format electronic conţin, conform HG. nr. 905/2017, art.3, lit. h), următoarele date: salariul de bază lunar brut, precum şi indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 53/2003 republicată, cu modificările şi completările ulterioare“, se arată într-un răspuns adresat Ziarului Financiar, semnat de Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat în cadrul Inspecţiei Muncii.

33

……………………….

LEGISLATIV

………………….

INTERNE

MESAJUL UNUI CRESCĂTOR DE ANIMALE: SAMSARUL CÂȘTIGĂ FĂRĂ SĂ TRUDEASCĂ ÎN GRAJD! NU MAI STAȚI LA MÂNA SAMSARILOR! Agroinfo , 03 martie 2021

VOCEA CRESCĂTORULUI. Crescătorul de animale Sandu Bucea, din Bistra, județul Alba, a povestit pentru televiziunea Alba Carolina ce a pățit cu intermediarii care cumpără animale de la micii crescători și le revând abatoarelor. Crescătorul s-a învățat minte și-i îndeamnă și pe alți fermieri să procedeze la fel și să nu mai fie la mâna samsarilor.

Târgurile sunt închise. Normal, târgurile, după părerea mea, deși foarte mulți sar cu târgurile, că să deie drumul la târguri, acolo o fost jongleală și o câștigat intermediarul. O venit și o luat de la mine animalul și l-o dus în abator, că vreau io să-l duc în abator. Io, de vreo 6 ani de zile, îl duc io direct în abator. Am dus doi tauri, doi Anguși, dacă cine înțelege, să aibă 480 de kilograme de carcasă, îi un taur bunișor, nu? I-am dus în târg, în Lupșa, și mi-o dat 6000, 60 de milioane de lei, pe ei atunci.

I-am dus în abator, tot în Blaj, și am luat 15.000, 150 de milioane de lei. Vă dați seama cât câștiga omul ăla și al naibii că nu vrea să-mi puie, am zis la târg să-mi dea 7.000, 70 de milioane lei, și nu o vrut să-mi deie. Ai bată-vă! M-am inervat și i-am adus acasă, drept că i-am ținut până-n februarie-martie și am ajuns la Blaj și atât am scos pe ei. Lua dublu și n-o fost mulțumit. Ăla o știut ce înseamnă să-l duci (animalul n.r.) în abator. Io nu am știut ce înseamnă să duc o vacă, un bou în abator.

Păi, când vedeam că mai pune (samsarul n.r.) 5 lei, ai, măi, ce mă ridică! În fond, el, îți dai seama ce face intermediarul ăsta că sunt închise târgurile. Du-ți-l, omule bun, munca ta, să-ți deie ăla dreptatea, indiferent cât îți dă, 6 lei, 5 lei, ăla care vine să o ia de la mine tăt acolo o duce, da' el dacă nu câștigă diferența, v-am zis, poate nu la fiecare, că la o vacă câștigă, cât poate să câștige, poate câștigă și 400. Dar nu-i suficient dacă câștigă 400 de lei la o vacă? El duce 10 vaci luat de la mine, de la altul, de la altul și-o făcut 4.000

34

de lei în două zile. Nu știe să deie cu coasa, nu știe să deie la fân, la animale, să-i curețe.

Să fim realiști și cu piața, du-ți, omule, fiecare. Am făcut și asociația crescătorilor de animale și asta mă inervează, de ce asociația nu se interesează, uite acuma, mă duc la abatorul din Botoșani, abatorul din Botoșani are nevoie de 50 de vaci peste o săptămână. Mă duc în comuna Bistra, omule, hai să adunăm 50 de vaci toți, dar ăla (de la asociație n.r.) să se ocupe, nu io ca fermier. Că de aia îl am acolo ca președinte de asociație, vorbește cu abatorul, să anunțe popa duminică în biserică, pe luni să facem rost de 50 de vaci, vine ăla din abator, din Botoșani și ne-o plătește la prețul real al animalului. Nu i-o dau la intermediarul ăla, să o ducă el la abatorul din Botoșani sau din Deva, în fine, a povestit crescătorul de animale Sandu Bucea din județul Alba.

Mieii de Paște vor costa dublu față de anul trecut. Motivul nu are legătură cu pandemia, 28-02-2021, Adina Timiș , Gina Obrejan

De Paște vom avea miei puțini și scumpi, spun crescătorii. Prețul pentru un exemplar în viu ar putea ajunge la 14 lei kilogramul, față de 8-9 lei, cât a fost anul trecut.

Pandemia ar putea împiedica și în 2021, comerțul deschis, în târguri. Așa că ciobanii au tot căutat soluții în afara țării. Vând, de exemplu, în statele arabe.

https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/mieii-de-paste-vor-costa-dublu-fata-de-anul-trecut-motivul-nu-are-legatura-cu-pandemia.html

35

”Ăștia-s cam de 3-4 săptămâni și în 4 săptămâni sunt buni de vânzare. Ăsta are către 17 kg și acuma ar fi bun de dat”.

Nicolae Lucaciu, din Săsar, Maramureș, are aproape 300 de oi. Primii miei fătați anul acesta au ajuns deja la patru săptămâni.

Nu îi va putea vinde în târgurile din țară din cauza măsurilor sanitare stricte.

Și, pentru că vor fi mari de Paște, prețul lor va fi ridicat oricum. În schimb, are deja o ofertă de aproximativ 3 euro pe kilogram în viu din statele arabe.

Nicolae Lucaciu, crescător: ”O să-i dăm la export că e mai rentabil prețul ca intern. Anul trecut ni s-a spus că îi duc în Iordania, pentru iordanieni strânge mieii a zis, vreo 100 am vândut anul trecut, că am lăsat și pentru creștere”.

 Un kilogram de miel viu va costa 14 lei

 În Satu Nou de Sus, Ilie Chiver are, și el, în saivan miei de câteva zile. Tot la export vor merge. Ilie Chiver, crescător: ”Sunt bani mai mulți față de ce îți dau a noștri. E de învestit în ele, numai tratamentele, medicamentele, toate sunt scumpe și când tragi linie la sfârșit și vezi că ai dat mielul pe nimic”.

În zona Aiudului, situația e similară. Acest crescător are peste 300 de miei din rasa de carne Suffolk dar și autohtoni.

“O să am peste 500 de miei, au fătat câte doi și câte trei, până la Paști o să ajungă până la 25-30 de kg, o să fie cam mari până la Paști”.

Estimările arată că, de Paște, un kilogram de miel în viu va costa 14 lei. Pentru un exemplar de 25 de kilograme, prețul ar fi, așadar, 350 de lei. Chiar și de două ori mai mare ca în 2020. Însă românii nu sunt mari consumatori. Mâncăm oaie doar de Paște. Puiul și porcul nu au concurență, în rest.

Ioan Moga, crescător: ”Din efectivul total, circa 10-15% se vând în țară la Paști”. Unii crescători s-au tocmit deja cu intermediarii, iar mieii urmează să ajungă în Portul Constanța.

AGRINVEST CREDIT IFN, UN NOU PARTENER FINANCIAR PENTRU FERMIERII ROMANI, Publicitate 03.03.2021,

Agrinvest Credit IFN face parte din grupul Agrinvest, jucator de top in sectorul agricol, cu capital 100% romanesc. In mai putin de un an de activitate, Agrinvest Credit IFN SA si-a atins obiectivele stabilite pentru

36

anul 2020 si a acordat fermierilor romani credite de peste 10 milioane Euro. Tinta stabilita pentru anul 2021 vizeaza o crestere de min. 70% a creditelor acordate, precum si cresterea exponentiala a numarului de clienti finantati.

“Ne sustinem partenerii fermieri atat prin intermendiul finantarilor pe termen scurt, atat de necesare in ciclul de productie a cerealelor, precum si prin intermediul finantarii investitiilor in echipamente agricole, sisteme de irigatii, ferme vegetale sau zootehnice si teren agricol.

Produsele pe care le oferim sunt destinate mai ales fermierilor mici si medii, care au acces limitat la finantarile bancare clasice. Pe langa documentatia de credit simpla, un alt avantaj competitiv este si fluxul de creditare special conceput astfel incat sa asigure un raspuns rapid la solicitarea de finantare. In plus, modalitatea de rambursare a creditelor se stabileste impreuna cu fermierul, existand maxim 2 rate anuale, corelate cu momenul recoltelor de toamna, respectiv primavara.”, spune Andra Parvan, Director General al Agrinvest Credit IFN, cu experienta de peste 15 ani in finantarea companiilor mici si medii in banci de prim rang precum ING Bank sau BRD Groupe Societe Generale.

Grupul Agrinvest are afaceri anuale de 55 milioane Euro si peste 200 de salariati. Grupul are activitati integrate de distribuţie inputuri pentru fermieri, comerţ cu cereale, dispunand pentru aceasta activitate de capacitati de depozitare de peste 250.000 de tone, precum si producţie agricola pe o suprafata de peste 6.500 ha.

In prezent, grupul Agrinvest, ofera un sistem complet de produse si servicii, plecand de la consultanta tehnica si pana la livrarile de samanta, pesticide, ingrasaminte, finantare si achizitia cerealelor.

ZF Agropower 2021. Daniela Secară, director general, BT Capital Partners: E important ca firmele să înţeleagă ce presupune o listare la Bursă, 03.03.2021, Florentina Niţu

Daniela Secară, director general, BT Capital Partners, una dintre cele mai mari societăţi de intermediere de la Bursa românească, consideră

37

că este important ca firmele româneşti să înţeleagă ce presupune o listare, fie de acţiuni, fie de obligaţiuni, dar mai ales ce presupune viaţa de companie listată. Principalele aspecte pe care trebuie să le aibă în vedere un antreprenor atunci când se gândeşte la listare sunt planurile de viitor pe care le prezintă investitorilor, dar şi certitudinea că le poate îndeplini.

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-daniela-secara-director-general-bt-capital-19941119

„Listarea la Bursă presupune, în primul rând, transformarea companiei în SA din SRL, în cazul în care este constituită astfel. În al doilea rând, situaţiile financiare sunt importante. Dacă vorbim despe piaţa reglementată este necesar să discutăm despre o viabilitate pe trei ani, nu neapărat despre un sistem alternativ de tranzacţionare, dar sunt intermediari, printre care şi noi, care solicită acest lucru. Vedem colaborarea cu aceste companii ca proiect pe termen lung, ca ei să obţină finanţări din piaţa de capital pe termen lung“, a spus Daniela Secară în cadrul emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania.

Directorul general al BT Capital Partners a adăugat că în prezent discută cu un număr mare de companii pentru listarea la Bursă, cu unele având discuţii de mult timp, atât pentru sistemul alternativ de finanţare, prin emisiuni de obligaţiuni şi acţiuni, cât şi pentru piaţa principală. „E important ca firmele să înţeleagă ce presupune o listare, fie de acţiuni, fie de obligaţiuni, dar mai ales ce presupune viaţa de companie listată. Principalele aspecte pe care trebuie să le aibă în vedere un antreprenor atunci când se gândeşte la listare, pe lângă situaţiile financiare prin care trebuie să demonstreze că are nevoie de capital, pe care îl solicită în principal investitorilor pentru investiţii, sunt şi planurile de viitor pe care le prezintă investitorul. Bursa înseamnă încredere“.

„Investitorii vin către companiile care pot să argumenteze şi să demonstreze că pot duce la îndeplinire obiectivele pe care şi le-au pus“, a mai spus Secară.

În ultimul an, bursa de valori Bucureşti a atras companii din sectorul agricol precum Norofert, distribuitor de îngrăşăminte ecologică, Holde Agri Invest, companie ce operează terenuri agricole, şi Agroland, societate care deţine cea mai extinsă reţea de magazine agricole din România, fiind printre primele astfel de societăţi listate din acest sector. 

38

Astfel, spune ea, înaine de listarea unei companii la bursă există discuţii lungi în spate, pentru că există multe temeri în rândul antreprenorilor în momentul în care se gândesc la această alternativă de finanţare. De altfel, în rândul antreprenorilor români este frica de a nu putea lua decizii la fel de repede ca anterior listării, menţionează ea.

„Este loc la bursă de companii din toate sectoarele, dar sectorul  agroalimentar este unul la care investitorii, atât cei de retail, cât şi cei instituţionali, se uită cu mare atenţie şi cu mare interes. Bursa noastră are nevoie de companii noi pentru dezvoltare“, a mai spus Daniela Secară.

39

40

41

Seed Sprint H5, într-un an cu secetă la fermele grupului Almos din Neamț, Adrian Radu - 3 martie 2021

https://youtu.be/MJ245M_pfDE

Grupul de ferme Almos din județul Neamț este un vârf de lance în agricultura regiunii Moldovei, remarcându-se ca promotor al unor tehnologii avansate de nutriție și protecție pentru culturi agricole. În

42

prezent, grupul exploatează aproape 4000 ha terenuri agricole în zona județului Neamț și este un contributor important în industria agribusiness a zonei prin facilitarea tradingului cu cereale si activități de distribuție de inputuri agro către numeroși fermieri.

Alexu Molodoi, directorul tehnic al grupului Almos Agrorom SRL, comuna Secuieni, jud. Neamţ, a acceptat să împărtășească o poveste de succes despre o tehnologie de nutriție care l-a ajutat să facă performanță în ultimii 5 ani. În anul 2016, la propunerea partenerilor de la Chemark Rom a acceptat provocarea de a introduce în tehnologia de semănat la prășitoare un îngrășământ starter microgranulat cu o formulă dezvoltată de producătorul spaniol Tradecorp International, lider mondial specializat în producerea fertilizanților și a micronutrienților. Starterul inovator testat de Almos acum 5 ani era Seed Sprint H5, o formulă unică care asigură o concentrație ridicată de fosfor solubil (43% P₂O₅) cu acizi humici care menţin pH-ul solului în limite optime, prevenind blocarea fosforului. În cei 5 ani care au urmat rezultatele au fost încurajatoare: răsărire uniformă, sistem radicular profund dezvoltat, cu o capacitate îmbunătățită de reținere a apei, o dezvoltare vegetativă accelerată, spor de producție în medie de 1 t la cultura de porumb și de 10 t la cultura de sfeclă.

”Acest îngrășământ starter Seed Sprint îl folosim cu mult succes la semănat și îl distribuim localizat, în jurul semințelor cu ajutorul unui aplicator de microgranulate. Am observat că tinerele plăntuțe profită mai ales în primele faze de vegetație de aportul fosforului și azotului, rezultatul fiind o răsărire uniformă urmată de o creștere explozivă”, spune Alexu Molodoi în timpul vizitei la o solă de porumb afectată de secetă în 2020.

Seed Sprint H5 ridică nivelul producțiilor la culturile afectate de secetă în 2020

În 2020 seceta severă a afectat culturile de toamnă și primăvară gestionate de Almos iar producțiile s-au diminuat cu 50%- 75% față de anii trecuți. Deși în luna mai și iunie s-au înregistrat precipitații mai aproape de limitele normale, deficitul de apă din sol nu a fost recuperat din cauza secetei excesive din primăvară și vară (martie 11 mm, aprilie 6 mm, august 7,5 mm, septembrie 19,5 mm).

În aceste condiții de mediu nefavorabile, Alexu Molodoi observă că porumbul semănat cu Seed Sprint H5 este mai productiv (5,7 t /ha) față de restul solelor fără starter Seed Sprint H5, unde producția înregistrată a fost de numai 2,7 t/ha.

43

Remarcabilă este însă performanța înregistrată la sfecla de zahăr: ”A fost un an dificil, datorită condițiilor meteo (secetă excesivă) și totuși am realizat 40 tone / ha pe o suprafață de 850 ha cultivate cu sfeclă de zahăr. Am remarcat, din nou, contribuția starterului și la această cultură, pe 200 de ha, unde am aplicat Seed Sprint H5 la sfecla de zahăr, iar producția a fost de 48 t/ha.”

”Soluțiile inovatoare aduc performanță în agricultură” – este concluzia acestui experimentat agronom la finalul unui an cu secetă și pandemie.

Obțineți o tehnologie de nutriție și protecție integrată prin Chemark Rom cu rezultate garantate! Consultanță: Marius Miron 0734 551 551 (telefon/ whats app). Accesați Seed Sprint H5 programul Bonus Aplicator APV Austria sau program revizie-calibrare pentru clienții ce detin APV.

44

Digital Syngenta – Primul eveniment dedicat combaterii buruienilor, pe 5 Martie, Adrian Radu - 3 martie 2021

https://youtu.be/zmt22gnOX_0

Syngenta România vine în ajutorul fermierilor cu una dintre cele mai importante dezbateri din agricultura românească. Digital Syngenta este o serie de 4 evenimente prin intermediul cărora fermierii vor avea acces la cele mai noi tehnologii și li se vor oferi soluții pentru maximizarea profitului.

Prima dezbatere este dedicată modalității de a combate buruienile

Primul eveniment din seria Digital Syngenta va avea loc Vineri, 5 Martie, de la ora 10:00. Fermierii vor afla cum se pot combate eficient buruienile din cultura de porumb. Vor fi analizați factorii cheie și care sunt cele mai eficiente soluții pentru a obține o cultură de porumb protejată, fără buruieni!

Fii activ în comentarii și descoperă sfaturile de la specialiștii Syngenta și invitatul lor, Conf. Univ. Dr. Mihai Gîdea – USAMV București.

Asociația Eco Ruralis a lansat distribuția anuală gratuită de semințe țărănești Lidia Neagu , Eat Smart 3 March 2021 Asociația Eco Ruralis a lansat cea de-a IX-a ediție a Catalogului de Semințe Țărănești Eco Ruralis și, odată cu acesta, a distribuției anuale

45

gratuite a asociației. Peste 100 de varietăți din 47 de specii de legume, plante aromatice, medicinale și companion vor fi disponibile anul acesta țăranilor și grădinarilor din România și Republica Moldova, interesați să cultive semințe diverse, sănătoase, nutritive și cu gust.

Pentru al nouălea an consecutiv, începând cu data de 1 martie, asociația Eco Ruralis distribuie în mod gratuit semințe țărănești către țăranii și grădinarii doritori, din România și Republica Moldova. Castraveți, ardei, dovleci și dovlecei, tomate de toate culorile și mărimile, sfeclă, vinete, busuioc, gălbenele și crăițe sunt doar câteva dintre cele 47 de specii și peste 100 de varietăți de legume, plante aromatice, medicinale și companion disponibile anul acesta.

Noul Catalog Eco Ruralis de Semințe Țărănești 2021 cuprinde descrierile tuturor varietăților de anul acesta, însoțite de fotografii, precum și de cunoștințe și practici agroecologice despre semănarea, cultivarea, recoltarea și depozitarea semințelor și o listă cu posibile asocieri benefice între plante, de utilizat în grădină.

Comenzile se realizează în baza Catalogului și completării unui formular de comandă ce va fi disponibil pe website-ul asociației și pe social media sau prin apel telefonic, în limita a maxim cinci varietăți de semințe, practic cinci plicuri de semințe. Fiecare plic conține între 5 și 30 de semințe fiecare, o cantitate suficientă pentru ca acestea să fie multiplicate mai departe. Asociația va onora solicitările pe cale poștală, acoperind toate costurile expedierii.

Cum poți comanda semințele

46

În vederea realizării comenzilor, Eco Ruralis a pregătit răspunsuri la cele mai frecvente întrebări primite de-a lungul anilor, referitoare la distribuția anuală de semințe țărănești:

1. Când pot să comand semințe țărănești?Din data de 1 martie 2021, prin completarea unui formular online pentru comandă de pe site. Asociația nu primește comenzi prin Facebook sau e-mail.

2. Ce trebuie să fac? Care sunt pașii de parcurs?a.) Intru pe pagina de facebook Eco Ruralis SAU pe www.ecoruralis.ro.b.) Consult Catalogul Eco Ruralis de Semințe Țărănești 2021.c.) Completez Formularul de Comandă online (de preferat)d.) Dacă nu am internet, sun la biroul asociației la nr. 0264.599.204, de luni până vineri, între orele 09:00 – 17:00.e.) Aștept sosirea comenzii în cutia poștală

3. Câte semințe gratuite pot să comand?Maxim 5 varietăți în total, cu câte 5-40 de semințe fiecare, în funcție de specie.

Stocul de semințe este limitat, de aceea asociația recomandă o comandă per familie pentru a permite accesul cât mai multor persoane la semințe țărănești.

4. Cum voi primi plicul cu semințe țărănești?Direct în cutia poștală, prin Poșta Română; Plicul va fi trimis gratuit la adresa scrisă în formular și doar în România și Republica Moldova. Nu trimit prin curier și nu acceptă plicuri autoadresate.

“Distribuția anuală de semințe reprezintă un efort colectiv a peste treizeci de membri ai asociației de pretutindeni în țară, implicați în recuperarea, menținerea, salvarea și promovarea semințelor țărănești. Echipa și membrii noștri lucrează în această perioadă la pregătirile necesare pentru o bună desfășurare. Ne bucurăm să avem și în acest an mulți producători implicați în această distribuție colectivă, care au contribuit cu semințe și cunoștințe și, pe această cale, le mulțumim public, precum și voluntarilor care ne-au sprijnit!”, se arată într-un comunicat de presă al organizaţiei.

Cunoscute și sub numele de populații locale sau semințe tradiționale, semințele țărănești sunt semințe vechi moștenite din bătrâni și salvate în propria grădină. Acestea sunt cu mult mai variate, productive și mai rezistente la condiții de mediu vitrege, boli și dăunători decât semințele

47

hibrid, iar hrana obținută din ele este de calitate superioară, mult mai nutritivă și având gustul de altădată.

Prin intermediul distribuției de semințe țărănești, asociația Eco Ruralis dorește să contribuie la menținerea semințelor vii în câmpuri și grădini și la creșterea autonomiei țăranilor asupra semințelor lor și a hranei pe care o produc.

Acțiunea face parte din programul Eco Ruralis pentru Dreptul la Semințe, de implementare a dreptului țăranilor de a folosi (cultiva, multiplica, salva, schimba) și de a vinde semințele salvate în propria gospodărie.

Tradus.com: Top 5 semănători preferate de fermieri , Miercuri, 03 Martie 2021 , Lumea Satului ,

Tradus.com, platformă online globală pentru echipamente agricole și vehicule comerciale rulate, a alcătuit topul celor mai populare semănători în rândul fermierilor, folosind datele de pe platformă. Astfel, locul 1 este ocupat de seria Horsch Pronto, pe locul al doilea se situează utilajele Amazone D, pe locul 3 au fost clasate modelele producătorului Lemken Solitair, iar pe locurile 4 și 5 s-au clasat modelele Amazone AD, respectiv Amazone ED.

Seria Horsch Pronto

Primul loc este ocupat de modelele din seria Pronto de la Horsch. Tehnica universală de semănat pentru toate condițiile oferă un grad ridicat de flexibilitate, fapt foarte apreciat de fermieri.

Modelele Amazone D, Amazone AD și Amazone ED

Pe locul al doilea se situează Amazone D (printre modelele căutate se numără D9, D8 sau D4). De exemplu, modelul D9 oferă o tehnică de semănare mecanică fiabilă, pe care se poate baza orice agricultor, indiferent de dimensiunea fermei.

48

De asemenea, de la același producător căutate sunt și semănătorile atașabile Amazone AD (locul 4), potrivite pentru fermele medii și mari, precum și modelele din seria Amazone ED (locul 5).

Utilaje Lemken Solitair

Cu toate acestea, mulți fermieri se bazează și pe tehnologia pneumatică: utilajele producătorului Lemken Solitair s-au clasat pe locul 3. Acestea pot fi utilizate atât în combinație cu diverse instrumente de prelucrare a solului, cât și în exploatare individuală.

„Cele mai căutate modele de semănători arată că utilajele bune trebuie să ofere, mai presus de toate, versatilitate și flexibilitate pentru a sprijini fermierii în munca lor grea. Se pare că aceștia sunt factorii decisivi în alegerea unei semănători pe platforma noastră“, spune Nadja Sörgel, general manager Tradus.

Specialiștii Tradus au evaluat comportamentul vizitatorilor, iar în analiză au fost incluse cele aproape 2.000 de semănători second-hand disponibile pe site.

Congres Internațional de Medicină Complementară. Terapii alternative în domeniul veterinar Miercuri, 03 Martie 2021

În zilele de 5 și 6 martie 2021, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca are loc cea de-a doua ediție a Congresului Internațional de Medicină Complementară, eveniment organizat online de către Facultatea de Medicină Veterinară (FMV).

Medicina complementară și/sau alternativă cuprinde acele practici de îngrijiri de sănătate care nu sunt integrate în sistemul principal al serviciilor medicale de sănătate și sunt folosite ca terapii adjuvante sau pot înlocui terapiile clasice. Această formă de terapie este din ce în ce mai răspândită, atât în cadrul medicinei umane, cât și în cadrul medicinei veterinare.

49

Medicina complementară include mai multe categorii distincte - presopunctura, acupunctura, electroacupunctura, aromoterapia, homeoterapia, chiropractica, hipnoza, masajul, meditația, osteopatia, reflexologia, yoga etc, în ultima perioadă deținătorii de animale fiind tot mai interesați de forme mai naturale de terapie, care singure sau în asociere cu metodele convenționale, să rezolve diverse afecțiuni. 

Tema principală a evenimentului din acest an o reprezintă afecțiunile bazinului și membrelor posterioare la animale, iar lectorii invitați provin din România, Israel, SUA și Brazilia. „Lectorii invitați vor împărtăși din experiența lor, favorizând evoluția și progresul în ceea ce privește evaluarea neurologică, abordările chirurgicale, osteopatie, ozonoterapie, acupunctură, nutriție, microbiom și fitoterapie. Colegiul Medicilor Veterinari din România a acreditat acest congres ca parte a Programului de pregătire profesională continuă a medicilor veterinari. Mulțumim companiilor și organizațiilor profesionale care au susținut această manifestare științifică și, de asemenea, USAMV/FMV pentru suportul oferit pentru buna desfășurare a acestui eveniment”, a declarat prodecanul Facultății de Medicină Veterinară din cadrul USAMV Cluj-Napoca - conf. dr. Cosmin Peștean.

Obiectivul princiapal al congresului, care va fi găzduit online de specialiștii USAMV Cluj-Napoca, este acela de a veni în sprijinul medicilor veterinari practicieni, dar și al studenților, în vederea dezvoltării sau descoperirii de noi metode terapeutice complementare aplicabile în medicina veterinară. „Una din preocupările permanente ale Facultății de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca este adaptarea ofertei educaționale la cerințele studenților noștri și medicilor veterinari practicieni. Interesul crescând al medicilor veterinari pentru Medicina complementară a determinat facultatea noastră să introducă în planul de învățământ Disciplina de Recuperare Medical-Veterinară și să sprijine desfășurarea unor conferințe sau workshop-uri pe această temă. Deși ne-am fi dorit să ne întâlnim în frumosul campus al USAMV Cluj-Napoca, un congres virtual rămâne, astăzi, în condițiile pandemiei, cel mai bun mod de a reuni comunitatea noastră și de a acorda tuturor posibilitatea de conectare, informare și dezvoltare profesională. Medicina complementară reprezintă o temă vastă și fascinantă de discuție, fiind de interes pentru medici veterinari din foarte multe specialități, dornici de a cunoaște posibilități diferite în abordarea unei patologii”, a explicat conf. dr. Cosmin Peștean.

Dezastru cu pământul fermierilor din centrul țării. Soluțiile vin de la agricultori, 2 martie 2021 , Ionel Vaduva În condițiile în care, în sudul și vestul țării, exploatațiile agricole

50

performante pornesc de la 2.000 de hectare de teren, în centrul țării, din păcate, pământul fermierilor este fărâmițat, cu suprafețe începând de la 20 de hectare și până la 800 de hectare.

Conform precizărilor Nicoletei Roiban, director al Agro Expert, făcute cu ocazia emisiunii ZF Agropower 2021 din 1 martie 2021, pentru a putea atinge dezideratul dezvoltării sectorului agricol al țării este nevoie de soluții aplicate fiecărei regiuni în parte.

De altfel, spune antreprenoarea din Cluj, noua Politică Agricolă Comună (PAC post-2020) nu ar trebui să se concentreze pe o strategie comună în ceea ce privește dezvoltarea exploatațiilor.

„Zona de centru este foarte fărâmițată. Lucrăm cu parteneri care au terenuri de la 20 de hectare, la terenuri de 800 de hectare; cel mai mare fermier din zonă are 8.000 de hectare, față de alte zone, cum sunt sudul și vestul țării, unde o fermă pornește de la 2.000 de hectare. Pentru dezvoltare e nevoie de soluții pentru fiecare zonă agricolă în parte, dar este greu să faci o politică unitară acum“, a precizat Roiban pentru sursa citată.

În plus, antreprenoarea a adăugat că pentru rezolvarea problemei de deficit de personal, cu care se confruntă majoritatea societăţilor agricole româneşti, este nevoie ca tinerilor „să li se acorde o şansă să se formeze şi să ducă mai departe agricultura românească“, în care procentul fermierilor de peste 50 de ani este de mai mare de jumătate din numărul total.

„Nu cred că ştim cum să abordăm tineri ca să vină către agricultură. Avem aşteptări foarte mari de la ei şi niciodată nu ne-am pus problema cum să luăm lângă noi nişte tineri şi să îi formăm. Toţi am fost tineri, dar acum noi avem pretenţii de la ei să fie foarte bine pregătiţi şi uneori nu le acordăm timpul necesar“, a mai menționat Nicoleta Roiban, care a adăugat că majoritatea tinerilor interesați să lucreze în acest sector sunt cei care au o microfermă în familie.

Semnal de alarmă al fermierilor. Soluțiile la fărâmițarea pământului, tot de la ei vin

Într-o scrisoare deschisă transmisă de Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) în data de 30 iunie 2020, liderii federației atrăgeau atenția asupra unei stări de fapt care aduce mari deservicii agriculturii naționale și duce direct la scăderea competitivității exploatațiilor agricole din România, și anume fărâmițarea excesivă a suprafețelor de pământ lucrate de fermieri.

51

În viziunea celor din LAPAR, situația nu permite aplicarea unei tehnologii pentru mărirea productivității muncii, utilizarea de produse fitosanitare în cantități mai reduse și implicit consumuri mai mici de combustibili.

„Discutăm despre reducerea emisiilor de carbon și de diminuarea folosirii pesticidelor, acestea fiind dorințe și obiective ale Uniunii Europene”, explică liderii organizației. „LAPAR vine cu unele propuneri pertinente care ar putea rezolva, măcar în parte, această problemă, cu precizarea clară că acest demers se vrea începutul unei dezbateri publice naționale, fără ca propunerea să fie gândită a afecta deloc existența și situația fermelor mici și mijlocii din România.”

Concret, LAPAR își dorește păstrarea tuturor tipurilor de exploatații agricole, astfel că liderii Ligii propun o nouă metodă de comasare a pământului, cu respectarea dreptului de proprietate și folosință.

„Asta înseamnă că fermierul care are o suprafață însemnată într-un loc sau altul, dar există multe proprietăți de mici dimensiuni în zona sa, poate să pună la dispoziție micilor fermieri sau proprietarilor de suprafețe mai mici un teren la – limita exploatației sale (în suprafață echivalentă și de aceeași calitate a solului)”, explică experții LAPAR.

Prin acest schimb de loturi de pământ, mai spun aceștia, nu ar fi afectat dreptul la proprietate, dar ar avea loc comasarea pământului, ceea ce ar permite exploatarea agricolă în condiții de maximă eficiență.

„Existența la această oră a multor mici proprietăți «intercalate» între suprafețe agricole mari face imposibilă lucrarea pământului fără costuri suplimentare, generate de consumul de combustibil, de îngrășăminte și substanțe fitosanitare”, atrăgeau atenția cei din LAPAR, anul trecut.

De asemenea, au mai adăugat experții Ligii, apare și problema imposibilității construirii unui sistem de irigații (mai mult decât necesar în condițiile schimbărilor climatice), pentru că acest lucru ar presupune eventuala intrare a fermierului pe proprietăți care nu îi aparțin.

„De aceea LAPAR consideră că un nou sistem de comasare a terenurilor, prin schimburi punctuale între proprietari, ar rezolva una dintre multele probleme ale agriculturii din România. Ținem să mai precizăm că actuala structură a proprietății agricole în România constituie o piedică în realizarea viitoarelor obiective de mediu și climă ce vor fi impuse prin noua Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene, în discuție la această oră.

52

O reală comasare a terenurilor, acolo unde este posibil, generând suprafețe mari de lucru, va permite în mod direct reducerea consumurilor specifice pe hectar, cu creșterea profitabilității pentru fermieri și pentru țară”, au conchis vocile oficiale ale LAPAR.

Potrivit datelor INS și Eurostat, în România există cel mai mare număr de ferme din spațiul comunitar – 3,422 milioane, adică o treime din cele aproximativ 10 milioane de ferme din Uniune.

Dar 91,8% dintre ferme au suprafețe mai mici de cinci hectare de pământ, în această situație putându-se vorbi mai degrabă de gospodării țărănești, de subzistență.

Amplasarea fizică a acestor suprafețe, de multe ori intercalate între proprietăți mai mari, duce la fragmentarea suprafețelor de lucru, impunând măsuri restrictive fermierilor care doresc să lucreze suprafețe mai mari, după principii de rentabilitate economică și cu respectarea normelor europene în domeniu.

Grâul românesc și explicația succesului său pe piețele terțe , Autor: Ionel Vaduva , 2 martie 2021

Știrea acestor zile este că Cerealcom Dolj i-a convins din nou pe iordanieni (prin prețul cel mai mic oferit pe tona de materie primă) să mai cumpere un panamax (vapor) cu 60.000 de tone de grâu românesc pentru panificație, cu un procentaj de proteină de 11,5%, la un preț CFR de 279 dolari tona metrică, cu livrare în portul Aqaba.

Și asta în condițiile în care, în urmă cu doar două săptămâni, comerciantul român reușea să vândă o altă partidă de grâu românesc celor de la Ministerul iordanian al Industriei, Comerțului și Aprovizionării (MICA). La acea vreme, iordanienii de la MICA contractaseră 60.000 de tone de grâu de panificație românesc, cu livrare în a doua jumătate a lunii septembrie 2021, la un preț CFR (cost and freight) de 272 de dolari tona metrică, cu livrare tot în portul Aqaba.

53

Sunt însă acestea motive de bucurie pentru fermierii români? Pot fi catalogate drept reușite pentru agricultura românească aceste partide de grâu românesc livrate piețelor terțe? Este România un jucător important la Marea Neagră?

Explicațiile au fost oferite ediției online a Agro TV de Cezar Gheorghe, consultant senior al Casei de Trading a Fermierilor (CTFRO).

El a descris plastic situația competițională de pe piața grâului de la Marea Neagră, situație care ne-a permis pentru a doua oară să vindem către state terțe din Orientul Mijlociu.

„Dacă Rusia lasă o halcă de carne pe masă, cineva trebuie să mestece la ea. Acel cineva sunt Ucraina și România. Plus că va lăsa o halcă de opt milioane de tone, cel puțin”, a afirmat Gheorghe. „Dacă este să ne referim strict dacă este bine sau nu este bine să exportăm atât de mult grâu, dacă recolta este bună, este foarte bine. Dacă recolta este normală, văd multe opțiuni pentru fermieri. Ei nu trebuie să fie presați de autocrația autohtonă sau de exportatori. Ei trebuie să aibă opțiuni, să vândă fiecare unde vrea. Este o simbioză între vânzător și cumpărător în agribusiness.”

Întrebat fiind dacă prețul cu care Cerealcom Dolj a vândut grâu românesc din recolta nouă celor de la MICA, Cezar Gheorghe a replicat că suma încasată pe tona de grâu de 11,5% proteină este una bună.

„Eu cred că este un preț bun, la această oră. Să ne gândim că plecăm de la un preț de 910-920 lei pe tona de grâu sau 187-189 de euro, CPT Constanța. Când oare, la perioada la care vorbim, a mai fost prețul acesta la recolta nouă? Istoric vorbind. În acest preț se va vinde marfa în campanie. Cine va putea să-și păstreze marfa, va avea un alt potențial după lunile noiembrie-decembrie 2021”, a adăugat consultantul CTFRO.

Să ne temem pentru securitatea alimentară a României dacă exportăm atât de mult grâu?

Același Cezar Gheorghe spune că n-ar trebui să ne temem pentru securitatea alimentară a României, în condițiile ritmului susținut cu care am comercializat materie primă peste graniță.

Chiar și în condițiile în care seceta a afectat serios sectorul agricol în 2020, consumul intern a fost acoperit.

„Anul trecut am avut o producție estimată de noi, cei din Clubul Fermierilor Români, la 6,6-6,7 milioane tone. Din asta, trebuie să ținem tot timpul minte

54

că, anual, consumul intern este de circa 3-3,2 milioane tone, aici incluzând și zootehnia. Asta ne duce către 260.000-280.000 tone de grâu, consum lunar, cu suișuri și coborâșuri. În condițiile anului trecut, care au fost vitrege – eu n-am mai prins așa, am prins ani secetoși, dar ca ăsta nu – noi tot nu am avut nicio problemă, nicio clipă vreo temere vizavi de siguranța alimentară națională.

„Dacă privim astăzi cum arată câmpurile, ne declarăm încrezători față de recolta nouă. Dacă privim la faptul că fermierii români au însămânțat mai mult grâu în toamnă, eu cred că ieșim față de acea medie normală, unde eram noi la 9,6-9,7 milioane de tone, la peste 10 milioane de tone, cu ușurință, dacă toate lucrurile merg bine.

„Ultimele prognoze meteo, de estompare a fenomenului La Niña, în Pacificul Oriental, arată că noi, în zona aceasta, între martie și mai vom avea ploi. Vremea este variabilă, dar toate direcțiile duc către o recoltă normală”, a conchis Gheorghe.

La începutul anului în curs, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a anunţa că România nu va ajunge să aibă o criză de cereale și că speră să nu se ajungă din nou la o blocare a exporturilor pentru a se asigura că grâul pentru consumul național nu pleacă în afară.

Șeful de la Agricultură a declarat miercuri, 20 ianuarie 2021, într-o conferință de presă susținută la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), că România are nevoie de un necesar de consum de 2,2 milioane tone de grâu, fapt care reprezintă o prioritate pentru ministerul de resort în acest moment.

„Pentru noi este foarte important ca toți fermierii care cultivă și grâu și orice alte cereale să aibă posibilitatea să-l valorifice ca să aibă o activitate rentabilă, dar cel mai important pentru noi este să ne asigurăm că necesarul de consum uman, care este de 2,2 milioane tone este în țară și rezervele respective sunt aici și sunt suficiente până la noua recoltă.

„Peste aceste 2,2 milioane tone, am spus-o și cu alte ocazii și cei din panificație și fermierii știu, mai sunt cam încă 550.000 de tone, foarte importante, grâu de semințe, și ne-am asigurat și anul trecut că îl avem, cam 400.000 de tone grâu furajer, care nu trebuie să aibă o calitate foarte mare, și cam 400-500.000 de tone grâu pentru industria alcoolului.

„Anul trecut, consumul pentru industria alcoolului a crescut pentru că a fost nevoie de mai mult alcool pentru dezinfectante. Și au fost totuși două milioane de tone pentru export. Sigur, este foarte important și acest export

55

pentru că face ca activitatea, în primul rând a fermierilor, dar mai ales a traderilor și a exportatorilor să fie rentabilă.

„Pe mine, personal, mă preocupă mai mult rentabilitatea activității fermierilor și mai puțin, sigur că este nevoie și de traderi în acest lanț trofic, și ei trebuie să fie rentabili că astfel nu și-ar justifica activitatea, dar pe mine, ca și ministru al Agriculturii, mă interesează în primul rând ca fermierii să aibă o activitate rentabilă și rezervele de grâu panificabil, necesarul, în general, de consum să fie asigurat”, a spus la acea dată Adrian Oros.

Pentru asigurarea securității alimentare a românilor, în 2020, în perioada stării de urgență, ministrul agriculturii solicita suspendarea exporturilor de cereale şi a câtorva produse agroalimentare de bază, decizie inclusă în Ordonanţa Militară nr. 8.

Ministrul Mediului: Efectivele de mistreți din România vor dispărea, Ionuț Fîntînă , 3 martie 2021

Răspândirea pestei porcine africane (PPA) reprezintă o problemă uriașă pentru agricultura românească. Țara noastră mai produce, în momentul de față, aproximativ un sfert din cantitatea de carne de porc necesară pentru consumul intern, iar unul dintre principalii vectori de transmitere ai acestui virus sunt porcii mistreți. 

Ovidiu Ghinea a discutat subiectul în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, împreună cu ministrul mediului, Tanczos Barna, cel care este responsabil de problema gestionării populațiilor de mistreți de pe teritoriul țării. Ministrul susține că problema virusului PPA este scăpată de sub control, iar asociațiile de vânătoare trebuie susținute financiar de către stat pentru a lua măsurile necesare.

”Este un fenomen scăpat de sub control, din păcate. În perioada în care asociațiile de vânătoare ar fi trebuit să intervină, ar fi trebuit să primească sprijin real ca să facă această muncă în folosul societății. Sprijinul a fost unul inadecvat.

Noi am trimis săptămâna trecută la ANSVSA proiectul de Ordonanță de urgență prin care Ministerul Mediului propune măsuri de sprijin pentru asociațiile de vânătoare care fac patrulare, colectează leșurile, le duc la

56

neutralizat; aceste cheltuieli trebuie acoperite de statul român. Noi am propus finanțare pentru patrulare, pentru colectarea acestor cadavre de mistreți, pentru dotarea asociațiilor de vânătoare, pentru compensarea cheltuielilor de neutralizare.

Sper să ajungem în câteva zile la CNSU, la acea comisie care vine și aprobă planul național de combatere a pestei porcine, care trebuie să fie un plan nou, mai eficient, iar prin aceste metode să luăm un pic de pe spinarea fermierilor povara aceasta; ei sunt cei care sunt cei mai afectați, crescătorii de porci din gospodării, dar mai ales în marile ferme. Este aberant să avem această situație, să avem capacități de creștere neexploatate din cauza fricii că vine ANSVSA și sacrifică tot, pentru că iar a apărut pesta porcină”, a explicat Tanczos Barna.

Șeful de la Mediu susține că efectivele de mistreți vor dispărea complet de pe teritoriul țării în perioada următoare.

”Mai mult ca sigur, efectivele de mistreți încet-încet vor dispărea. Este puțin probabil ca această specie să reziste în momentul de față acestei epidemii; undeva de la zero, natura va rezolva, iar peste un an – doi, poate se vor repopula iarăși pădurile cu mistreți. Va fi o lovitură cruntă pentru această specie, dar este nevoie de intervenție umană, este nevoie de sprijin pentru asociațiile de vânătoare, pentru că alte persoane sau alte firme nu pot interveni pe fondurile de vânătoare și nu pot desfășura această activitate”, a mai precizat Tanczos Barna pentru AGRO TV.

Cod roșu de pestă porcină africană. Județul cu 70 de focare active! APCPR vine cu soluții , Ionel Vaduva , 3 martie 2021

DSVSA Gorj a anunțat în mod oficial că, la data de 2 martie 2021, în județ evoluează un număr de 70 focare de pestă porcină africană (PPA), în nu mai puțin de 21 de localități.

Mai exact, localitățile afectate de pestă, identificate de autoritatea sanitară veterinară județeană, sunt: Crușeț, Stejari, Roșia de Amaradia, Stănești, Lelești, Scoarța, Căpreni, Stoina, Țicleni, Plopșoru, Hurezani, Țintăreni, Bâlteni, Dragotești, Slivilești, Bălănești, Berlești, Negomir, Bustuchin, Negomir, Turburea și a fost notificată suspicionarea altor două focare, în Târgu-Jiu și Cătunele.

„În toate focarele au fost aplicate măsuri de combatere conform legislației aplicabile, fiind instituite restricții pentru circulația persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor și a mijloacelor de transport, dezinfecția exploatațiilor”, se precizează într-un comunicat de presă al DSVSA Gorj.

57

„În conformitate cu programele de măsuri aprobate în cadrul Centrului Local de Combatere a Bolilor, au fost delimitate zone de restricții, respectiv zona de protecție pe o rază de 3 km și o zonă de supraveghere, pe o rază de 10 km în jurul fiecărui focar.”

Potrivit precizărilor oficialilor instituției, în zonele de restricții, porcii nu mai pot părăsi exploatația în care sunt ținuți, până la stingerea focarelor de pestă porcină africană și ridicarea măsurilor de restricții din zona de protecție.

De asemenea, orice persoană care intră sau iese din exploatațiile de porcine trebuie să respecte măsurile de igienă adecvate, necesare pentru a reduce riscul de propagare a virusului PPA.

În plus, nicio altă specie de animal domestic nu poate pătrunde în exploatație, nici nu poate ieși din aceasta fără autorizarea DSVSA Gorj.

Instituția citată mai informează că toți porcii morți sau bolnavi dintr-o exploatație trebuie de îndată declarați medicului veterinar și direcției sanitare veterinare, „care procedează la investigațiile corespunzătoare în conformitate cu procedurile stabilite în manualul de diagnostic”.

Totodată, mai precizează vocile autorizate ale DSVSA Gorj, se interzice cu desăvârșire sacrificarea porcinelor fără avizul Direcției (sacrificarea se poate face doar în prezența medicului veterinar pentru efectuarea examenului ante și post mortem), iar scoaterea de carne de porc, preparate din carne de porc, produse din carne de porc și orice alte produse care conțin astfel de carne din zonă este interzisă, fără avizul instituției citate.

„Pentru verificarea respectării măsurilor dispuse, au fost organizate filtre rutiere, atât pe drumurile de acces în județul Gorj, cât și în localitățile infectate, filtre în cadrul cărora se desfășoară activități de dezinfecție, dar și de control al respectării măsurilor de restricție impuse”, au mai precizat în acest context autoritățile de resort.

Ce „speculează diferite canale media”

În data de 17 februarie 2021, Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) saluta demersul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) privind stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploatații de suine și adaptarea normelor sanitare veterinare de biosecuritate în contextul răspândirii virusului pestei porcine africane (PPA).

58

La acea dată, APCPR atrăgea atenția asupra adaptării legislației de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) cu privire la condițiile de biosecuritate în cele două tipuri de exploatații de porcine, pentru reglementarea corectă și transparentă a tuturor categoriilor de crescători de porci din România și salvarea producției de carne de porc autohtonă.

„APCPR consideră că Proiectul de Ordin nr. 24 din 29.01.2021 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploatații de suine, în forma sa actuală (n.r. – Ordinul 5 porci), este o inițiativă îndelung așteptată și binevenită, care vine să clarifice viitorul creșterii porcilor în România și să sprijine preponderent sectorul tradițional, sector care se află sub amenințarea dispariției, prin ignoranță și indiferența generală față de primejdia contaminării cu (…) PPA, tot mai extinsă în spațiul rural.

„Acest proiect de ordin nu stabilește norme de biosecuritate, dar constituie baza de pornire pentru definirea acestora de către autoritățile sanitare veterinare, norme care pot face diferența între o dezvoltare durabilă a sectorului de creșterea porcinelor din România sau prăbușirea iminentă a acestuia, cu toate consecințele sale – sociale și economice -, indiferent de tipul de fermă.

„Se impune, ca măsură de urgență, adaptarea legislației de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) cu privire la condițiile de biosecuritate în cele două tipuri de exploatații de porcine, pentru reglementarea corectă și transparentă a tuturor categoriilor de crescători de porci din România și salvarea producției de carne de porc autohtonă.

„Este de datoria autorităților centrale și locale să reglementeze, să informeze și să sprijine producătorii locali să dezvolte creșterea tradițională a porcilor, fără riscul de a-și pierde investițiile prin contaminarea cu PPA, ceea ce înseamnă uciderea porcilor și închiderea fermelor indiferent de dimensiunea acestora.

„Proiectul de Ordin nu are nici un fel de interdicții de creștere a porcilor, sau de a deține animale de reproducție, așa cum speculează diferite canale media sau persoane publice care, se pare, sunt interesate mai degrabă de dispariția porcului românesc și nu de continuarea unei tradiții care presupune o abordare realistă a legislației, corespunzătoare noii clasificări.

„Ordinul aplică recomandări vechi și repetate ale experților Comisiei Europene și DG SANTE comunicate în urma misiunilor de audit efectuate în

59

perioada 2017-2020 și reprezintă un prim pas esențial în strategia actuală a MADR de salvare și relansare a sectorului de creștere a suinelor în România, așa cum a prevăzut în programul de Guvernare pe care și l-a asumat, într-un context epidemiologic catastrofal, impus de răspândirea virusului PPA pe întreg teritoriul țării”, se menționa în documentul celor de la APCPR.

De altfel, într-o declarație exclusivă pentru ediția online a Agro TV, Traian Lupașcu, administratorul Tebu Consult Invest și vicepreședinte al Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) a vorbit despre problema discuțiilor din media pe tema Ordinului 5 porci.

În plus, potrivit precizărilor sale, oferta de carne de porc de pe piața autohtonă a scăzut ca urmare a efectelor nefaste ale PPA asupra sectorului de profil.

„Oferta de carne românească a scăzut din cauza pestei porcine africane. Noi nu ne-am lăsat c-am vrut, noi nu ne-am lăsat pentru a le permite altora să aducă de peste tot (n.r. – carne). La noi, fenomenul este absolut îngrijorător din cauza PPA. Noi am discutat cu toată lumea (n.r. – inclusiv pe tema Ordinului 5 porci). Văd că reacțiile că sunt mai puțin vocale și mai mult prin presă. Spre deosebire de prima strigare, când lumea era de-a dreptul vehementă, acum lumea a fost mai înțelegătoare, mai degrabă în politic și în comentarii au fost răutăți legate de treaba asta. Nu vrea nimeni să facă niciun fel de paralelism (n.r. – între pestă și prevederile Ordinului 5 porci) și nu vrea nimeni să înțeleagă ce vrem și unde vrem să ajungem”, a menționat Lupașcu.

DSVSA Gorj solicită sprijinul crescătorilor

Potrivit comunicatului de presă de pe site-ul DSVSA Gorj, reprezentanții instituției solicită „sprijinul și înțelegerea cetățenilor pentru respectarea măsurilor impuse de autorități”, având în vedere consecințele economice grave generate de apariția virusului de pestă porcină africană.

„Orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicului veterinar din localitate, DSVSA Gorj sau autorităților locale. Proprietarii animalelor afectate de pestă porcină africană vor fi despăgubiți de stat în condițiile prevăzute în legislație”, au continuat autoritățile.

Acestea au dorit să readucă în atenția crescătorilor/deținătorilor de porcine din exploatațiile profesionale și non-profesionale de suine, principalele măsuri de biosecuritate ce trebuiesc avute în vedere în scopul prevenirii apariției, respectiv a identificării incipiente a bolii la animalele pe care le dețin.

60

„Proprietarilor de suine li se recomandă: – să nu intrați în adăposturile unde creșteți porcii, cu încălțămintea și hainele cu care ați umblat pe stradă. Este recomandat chiar ca, pentru dezinfecția la intrarea în adăpost, să puneți o tăviță cu paie/alt material absorbant îmbibate cu o soluție slabă de sodă caustică sau un dezinfectant autorizat;

– creșteți porcii doar în spații îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini de curtea dumneavoastră, cu porci mistreți sau cu alți crescători de porci domestici;

– hrănirea animalelor doar cu furaje sigure, specifice speciei, cu origine cunoscută, fiind interzisă hrănirea porcilor cu resturi alimentare rezultate în gospodăria proprie sau provenite de la unitățile de alimentație publică (restaurante, cantine etc.). Dacă există vânători în familie care aduc în exploatație carne de mistreț, sub nicio formă nu dați porcilor apa provenită de la spălarea cărnii, sau resturi de carne;

– nu scoateți scroafele sau vierii din exploatație, în scopul montei cu animale din altă exploatație;

– nu cumpărați purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificați (cu crotalie) și fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;

– nu folosiți în hrana animalelor iarbă culeasă de pe câmp, pentru că ar fi putut să vină în contact cu porci mistreți bolnavi;

– asigurarea condițiilor de biosecuritate în toate exploatațiile de porcine (gospodării și ferme comerciale), cu interzicerea accesului la animale cu statut necunoscut, respectiv menținerea animalelor doar în adăposturi, fiind interzisă scoaterea acestora pe pășuni;

– anunțarea de urgență a medicului veterinar local, a medicului oficial zonal sau direct a DSVSA Gorj (telefon 0253226033)precum și a primăriei/consiliul local, despre orice caz de îmbolnăvire care evoluează la porcii domestici cu febră mare și mortalitate crescută, respectiv a identificării de cadavre sau porci sălbatici bolnavi, în scopul aplicării precoce a măsurilor de diagnostic și combatere.

Uciderea a peste 650.000 de porci din cauza răspândirii virusului de pestă porcină africană a antrenat despăgubiri în valoare de peste 100 de milioane de euro, „adică cel puțin 50 de euro plătiți din buzunarul fiecărui român, de la mic la mare!”, relevă datele APCPR.

61

„Din această sumă, fiecare român ar fi putut să pună pe masă cel puțin 20 de kg de carne de porc! Această situație trebuie să-și găsească un sfârșit, iar sfârșitul nu poate veni decât dacă – prin reglementări legale de tipul acestui ordin binevenit – Pesta Porcină Africană va fi oprită!”, susțin vocile autorizate ale APCPR.

Informație crucială pentru producătorii de carne. Cui ar trebui să se adreseze aceștia, Autor: Ionel Vaduva , 3 martie 2021

Cum stau lucrurile în sectorul cărnii proaspete și procesate, după un an 2020 pandemic? Cei de la NielsenIQ au încercat să răspundă la această întrebare prin studiul „Consumatorul român de carne și mezeluri” la care au răspuns 1.000 de români din mediul urban, cu vârstă cuprinsă între 18-59 de ani.

În primul rând, s-a ajuns la concluzia că 9 din 10 români cumpără carne cel puțin o dată pe săptămână. În plus, tinerii cumpără carne cu o frecvența mai mare comparativ cu cei mai în vârstă. La cea mai recentă achiziție, mai scrie sursa citată, 87% dintre cumpărătorii de carne declară că au cumpărat carne neprocesată, în timp ce 36% au au optat pentru mezeluri.

„Diferența dintre cele două categorii de carne este mai vizibilă în rândul celor mai în vârstă (45-59 de ani). 91% dintre aceștia au optat pentru carne neprocesată la ultima cumpărătură, pe când doar 33% pentru mezeluri”, susțin cei care au realizat cercetarea.

Preferințele față de tipul de carne variază tot în funcție de vârstă, precizează vocile autorizate ale NielsenIQ.

„Există o probabilitate mai mare ca cei tineri să cumpere carne din pui (79% dintre cumpărătorii de 18-24 de ani), în timp ce categoria celor mai în vârstă să aleagă mai des carne de porc (72% dintre cumpărătorii de 45-59 de ani)”, scriu cei de la NielsenIQ.

În ceea ce privește capacitatea de a influența alegerea magazinului, același studiu relevă faptul că în topul preferințelor consumatorilor este carnea neprocesată. De altfel, 67% dintre cumpărători spun că acest tip de carne a contat cel mai mult pentru alegerea magazinului unde să meargă la cumpărături.

Conform rezultatelor aceleiași cercetări, carnea gătită în casă este consumată cel mai des (75%) și pare că ocupă un loc central în meniul zilnic al românilor. Originea locală inspiră calitate ridicată în categoria „food”, în general, și în legătură cu carnea în special.

62

Aproape 4 din 10 români nu au consumat carne în ultimul an

Un alt aspect important, relevat de studiul realizat de sursa citată, este și acela că 95% din consumatorii din mediul urban consumă carne cel puțin o dată pe săptămână și doar 1% declară că nu consumă niciodată carne, iar 39% dintre ei și-au redus consumul în ultimele 12 luni.

Criza sanitară generată de efectele secundare ale îmbolnăvirilor de COVID-19 a declanșat numeroase schimbări, printre care și o migrație a obiceiurilor de consum către ecosistemul casei.

În vara anului trecut, 77% dintre românii din mediul urban declarau într-un alt studiu (Impactul C-19 asupra consumatorilor români) că intenționează să gătească mai mult, ca formă de adaptare la situația economică vulnerabilizată de pandemie. Tot atunci era evidențiat un apetit ridicat către produse de origine românească (79%), în special în categoria mâncare.

Interesant de menționat în acest context este faptul că, deși cumpărătorii cu vârste cuprinse între 45-59 de ani cumpără carne de porc, din păcate, doar 30% din aceasta este produsă în România, conform datelor furnizate de Traian Lupașcu, administratorul Tebu Consult Invest și vicepreședinte al Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) pentru ediția online a Agro TV.

„2020 a fost un an ciudat. A scăzut consumul legat de grătare din cauza limitării ieșirilor la iarbă verde, formării de grupuri. De la noi, la raft, lucrurile se schimbă fantastic. A scăzut oferta de carne românească pe piață. Cât au vândut retailerii de la ceilalți? Dumnezeu știe. Singurii care știu și au acces la astfel de informații sunt cei de la Ministerul Finanțelor Publice. (…) Oferta de carne românească a scăzut din cauza pestei porcine africane (PPA). Noi nu ne-am lăsat c-am vrut. Suntem la sub 30% carne românească pe piață, în prezent”, a afirmat Lupașcu.

Și pentru că se apropie Postul Paștelui, datele studiului relevă că 36% dintre respondenți susțin că țin post din când în când, iar 61% dintre aceștia au în vedere produse din carne vegetală pentru perioadele de post.

„Dacă ne uităm în meniul consumat în ultimele patru săptămâni, descoperim că tinerii de până în 24 de ani consumă în măsură mai mare decât celelalte categorii de vârstă mezeluri vegetale sau înlocuitori de carne – și asta nu ca opțiune pentru a posti. Este posibil că acest lucru să ne semnalizeze un trend pe care producătorii de carne l-ar putea capitaliza pentru a nu pierde legătura, pe termen mediu și lung, cu acești potențiali consumatori”, a

63

declarat Vasi Dragomir, Consumer & Shopper Insights Leader, NielsenIQ România.

Studiul s-a desfășurat online, în perioada octombrie- noiembrie 2020. Eșantionul cuprinde 1.000 de respondenți, utilizatori de internet, din mediul urban.

... citeste si partea a doua ...

64