Stiri 20 aprilie 2021

Cursul de schimb 20.04.2021 1 EUR 4.9279

1 USD 4.0872

Prognoza meteo. Când se încălzește, Ionuț Fantaziu, apr. 20, 2021

Meteorologii anunță că în următoarele două săptămâni temperaturile vor fi mai scăzute decât cele obișnuite pentru această perioadă. Vor fi temperaturi sub cele normale mai ales în nord-vestul țării și va ploua mai mult decât în ultimii ani.

După cele 14 zile, vremea va începe să se încălzească și să se apropie de valorile normale.

Săptămâna 19-26 aprilie. Temperaturile vor fi mai coborâte decât cele obișnuite pentru această perioadă, în cea mai mare parte a țării, mi ales în regiunile nord-vestice. Va ploua mai mult decât media ultimilor ani în regiunile nord-vestice și în extremitatea de sud și sud est a țării, dar mai puțin în sud-vest și nord-est.

1

Săptămâna 26 aprilie-3 mai. Temperaturile medii vor fi ușor mai coborâte decât cele normale pentru această săptămână, în jumătatea nordică a țării, iar în rest vor fi apropiate de cele specifice pentru această perioadă. Cantitățile de precipitații vor fi în general excedentare în regiunile vestice, nord-vestice și centrale, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.

Săptămâna 3-10 mai. Meteorologii estimează că temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Regimul pluviometric se va situa în general în jurul celui normal pentru acest interval, în toate regiunile.

Săptămâna 10-17 mai. Valorile termice vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii țări. Cantitățile de precipitații vor fi în general deficitare în regiunile sudice, dar și local excedentare în regiunile nordice și nord-vestice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.

Estimările meteorologice pentru următoarele 4 săptămâni sunt realizate de Centrul European pentru Prognoze pe MedieDurată. Este estimată media săptămânală a abaterilor temperaturii aerului și a cantităților de precipitații față de media perioadei 1993-2016.

Prognoza meteo de la ANM: Cum va fi vremea în următoarele patru săptămâni, Angelica Lefter - 19 aprilie 2021

Prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni, de la Administrația Național de Meteorologie, pentru perioada 19 aprilie – 17 mai. Conform informării meteo, în ultima săptămână din aprilie valorile termice vor rămâne coborâte, iar la începutul lunii mai temperaturile vor fi mai scăzute decât în mod normal. Cantitățile de precipitații vor fi, în general, normale pentru această perioadă din an, excepție făcând ultima săptămână din luna aprilie, când regimul pluviometric va fi crescut.

Cum va fi vremea în săptămâna 19 aprilie – 26 aprilie Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această perioadă, la nivelul întregii țări, dar cu o abatere termică negativă ușor mai accentuată în regiunile intracarpatice. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile extracarpatice și la munte, dar mai ales în extremitatea de sud-est a țării.

Cum va fi vremea în săptămâna 26 aprilie – 3 mai Temperatura medie a aerului va avea valori mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații se vor situa în jurul celor normale pentru acest interval, în toate regiunile.

2

Cum va fi vremea în săptămâna 3 mai – 10 mai Temperaturile medii ale aerului vor fi apropiate de cele normale pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Regimul pluviometric se va situa în jurul celui normal pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

Cum va fi vremea în săptămâna 10 mai – 17 mai Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru acest interval, în toate regiunile. Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

APIA si SUBVENTII

Fermier: Ajutorul național tranzitoriu e mai mic cu 70%! Cuantum oficial pe hectar anunțat de APIA!Agroinfo, 20 aprilie 2021

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat luni, 19 aprilie 2021, că a început plata ajutorului național tranzitoriu din zootehnie și vegetal, aferent anului de cerere 2020. În același timp, APIA a comunicat și cuantumul pe cap de animal și tona de lapte și pe hectar. La zootehnie, sumele sunt simbolice, au scăzut foarte mult prin comparație cu anul 2019, dar nici la vegetal veștile nu sunt bune pentru fermieri. Unul dintre agricultori ne-a scris că valoarea ANT pe hectar a scăzut cu 70%.

Cuantumul ANT vegetal pentru anul de cerere 2020, anunțat luni, 19 aprilie 2021, de APIA este mult mai mic prin comparație cu valoarea pe hectar a ajutorului național tranzitoriu, plătită fermierilor pentru anul de cerere 2019, din unele sume pe hectar aproape că s-a tăiat 70%, așa cum ne-a spus fermierul. 

ANT1 (Culturi în teren arabil) - 5,9866 euro/hectar. Suprafața determinată la plată pentru anul de cerere 2020 este de 7.103.751,85 hectare, iar plafonul alocat pentru plată este de 42.527.430 euro. APIA le achită fermierilor subvenția în lei, la un curs de 4,8725 lei pentru un euro. Astfel, pentru un hectar, un fermier primește acum de la APIA suma de 29,1697 lei/ha. Anul trecut, pentru anul de cerere 2019, fermierii au primit, în contul ANT 1, suma de 13,3202 euro/ha = 63,1791 lei/ha.

ANT3 (Cânepă pentru fibră) - 5,6065 euro/hectar. Suprafața determinată la plată este de 489,07 hectare, iar plafonul alocat pentru această plată este de 2.742 euro. APIA le achită fermierilor subvenția în lei, așadar, pentru un hectar, un fermier încasează ANT3 în sumă de 27,3176 lei/ha. APIA, așa

3

cum am spus, plătește 4,8725 lei pentru un euro. Anul trecut, pentru anul de cerere 2020, ANT3 plătit fermierilor a fost în cuantum de 8,9570 euro/ha = 42,5421 lei/ha.

ANT4 (Tutun) - 790,5778 euro/hectar. Suprafața determinată la plată este de 818,17 hectare, iar plafonul alocat pentru plată este de 646.827 euro. APIA le achită fermierilor subvenția în lei, la cursul de 4,8725 lei pentru un euro, astfel pentru un hectar fermierii încasează anul acesta ANT4 în cuantum de 3.852,0903 lei/ha. Anul trecut, pentru anul de cerere 2019, fermierii au încasat ANT4 în cuantum de 1.569,4413 euro/ha = 7.454,2183 lei/ha.

ANT5 (Hamei) - 181,3022 euro/hectar. Suprafața determinată la plată este de 230,99 hectare, iar plafonul alocat pentru plată este de 41.879 euro. APIA le achită fermierilor subvenția în lei, astfel pentru un hectar, fermierii încasează 883,3949 lei/ha. Anul trecut, pentru anul de cerere 2019, fermierii au încasat ANT5 hamei în cuantum de 400,2599 euro/ha = 1.901,0744 lei/ha.

ANT6 (Sfeclă de zahăr) - 32,1580 euro/hectar. Suprafața determinată la plată este de 23.495,42 hectare, iar plafonul alocat pentru plată este de 755.567 euro. APIA le achită fermierilor subvenția în lei, astfel pentru cultura de sfeclă de zahăr încasează un ajutor național tranzitoriu de 156,6898 lei/ha. Anul trecut, în contul ANT6 sfeclă de zahăr, fermierii au încasat 73,8219 euro/ha = 350,6244 lei/ha.

Ministrul Oros: Ajutorul național tranzitoriu este foarte mic! Ce ajutor le promite fermierilor șeful MADR! Agroinfo , 20 aprilie 2021

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat că bugetul pentru anul acesta a permis să fie continuate toate schemele de sprijin, toate măsurile din bugetul naţional, dar "la o intensitate mai redusă, iar în cazul ajutorului naţional tranzitoriu s-a ajuns undeva la 50-55% din intensitatea de sprijin pentru anul trecut."

"Împreună cu asociaţiile am decis cum anume să împărţim aceşti bani pe care îi aveam la dispoziţie. Singura modificare pe care am făcut-o - şi care a fost la cererea crescătorilor de bovine - a fost aceea să nu ne mai raportăm la acea dată istorică şi să facem ca banii să ajungă la fermierii care acum au animale în gospodării.

Vezi aici cuantum ajutor național tranzitoriu vegetal și zootehnie!

De aceea, ajutorul naţional tranzitoriu în cazul bovinelor pare foarte mic, este foarte mic, în schimb restul banilor îi orientăm într-o schemă de sprijin

4

de Covid, în aşa fel încât banii să ajungă la fermieri care acum au numărul de animale real, de acum, nu la data din 2013. Am avut zeci de discuţii cu fermierii care nu erau de acord să dăm banii pe acea dată istorică întrucât, în multe cazuri, unii în 2013 aveau animale mai puţine, iar acum au mai multe şi li se părea mai corect să primească pe numărul real de animale, iar unii, destul de mulţi, nu mai aveau animale, chiar deloc sau aveau animale foarte puţine comparativ cu 2013 şi primeau în continuare acele sume. Fiind bani de la bugetul naţional am găsit această modalitate de a face ca banii să ajungă pe animale reale", a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, citat de Agerpres, la dezbaterea online cu tema 'Industria cărnii, între realităţile româneşti şi provocările europene'.

Potrivit ministrului, atât în domeniul vegetal, cât şi în cel zootehnic sumele sunt considerabil mai mici decât anul trecut. "Sigur, speranţa mea este ca la rectificare să reuşim să mai adăugam nişte sume. Anul trecut am pornit cu un buget mult mai mic şi la ambele rectificări am avut şansa, noi, cei de la Ministerul Agriculturii, să primim sume consistente", promite ministrul Oros.

APIA primeşte cereri de plată pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură în primul trimestru din 2021, A.P. Miscellanea / 20 aprilie

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) primeşte cereri de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 1 ianuarie- 31 martie 2021, a anunţat marţi compania, scrie news.ro.

"Având în vedere faptul că ultima zi de depunere al cererilor de plată este 30 aprilie 2021,iar aceasta este zi nelucrătoare, termenul de depunere se prelungeşte până pe data de 4 mari 2021 inclusiv, în conformitate cu prevederile art.12 din Regulament Delegat UE nr. 640/2014 şi ale Codului de Procedură Civilă: "În cazul în care data limită de depunere a unei cereri de ajutor, a unei cereri de sprijin, a unei cereri de plată sau a altor declaraţii sau a oricăror documente justificative sau contracte sau data limită pentru modificări aduse cererii unice sau cererii de plată este o zi de sărbătoare legală, o sâmbătă sau o duminică, termenul limită se prelungeşte până în

5

prima zi lucrătoare care urmează"", se arată în comunicatul transmis de APIA.

Potrivit APIA, cererile se transmit prin mijloace electronice la Centrele Judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administratorul sau reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia.

Pe data de 12 aprilie, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunţat că a început să facă plăţile aferente ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură în perioada 1 iulie-31 decembrie 2020. Suma totală care urma a fi plătită era de 303 milioane de lei.

Guvernul a aprobat pe data de 7 aprilie, într-o şedinţă, o Hotărâre prin care aloca 340 milioane de lei, sumă necesară pentru plata ajutorului de stat în anul 2021, aferentă cantităţilor de motorină determinate la plată de către APIA şi nedecontate pentru perioada 1 iulie 2020-31 decembrie 2020.

APIA: Cuantumul subvenției la motorină pe 2021, Ramona Dascălu - 20 aprilie 2021 17:20

Subvenția APIA la motorină, mai exact ajutorul de stat pentru acciza la motorină, pentru primul trimestru al acestui an se poate solicita la centrele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură până marți, pe 4 mai. APIA a comunicat benficiarilor și că ajutor de stat plătit în acest an este în cuantum de 1,572 lei pe litru.

Agrointeligența a avut dreptate în ceea ce privește cuantumul subvenției la motorină! După ce la jumătatea lunii martie, Agrointeligența – AGROINTEL.RO a calculat cuantumul subvenției la motorină pentru anul 2021, și a reieșit suma de 1,57 lei/litru, iată că acum Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) confirmă prin intermediul unui comunicat de presă că acel calcul realizat de noi a fost corect, astfel că pentru anul în curs, fermierii vor primi o subvenție la motorină de 1,572 lei/litru.

”Precizăm că în conformitate cu HG nr. 409/2021 “Pentru anul 2021, diferenţa dintre nivelul de 1.674,55 lei/1.000 litri al accizei prevăzut la nr. crt.12 din Anexa nr. 1 de la titlul VIII „Accize şi alte taxe speciale” din Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, actualizat conform art. 342 alin. (1) din acelaşi act normativ și rata accizei reduse prevăzută la alin. (21), care este în cuantum unitar de 1,572 lei/litru se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare”, se arată într-un comunicat APIA remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

6

De asemenea, APIA anunță fermierii că perioada de primire a cererilor se prelungește până la data de 4 mai, inclusiv.

”Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că primește Cereri de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01.01. – 31.03.2021 (trim. I al anului 2021), în conformitate cu HG nr.1174/2014 și OMADR 1727/2015 cu modificările și completările ulterioare. Având în vedere faptul că ultima zi de depunere al cererilor de plată este 30.04.2021,iar aceasta este zi nelucrătoare, termenul de depunere se prelungește până pe data de 04.05.2021 inclusiv, în conformitate cu prevederile art.12 din Regulament Delegat UE nr. 640/2014 şi ale Codului de Procedură Civilă: „În cazul în care data limită de depunere a unei cereri de ajutor, a unei cereri de sprijin, a unei cereri de plată sau a altor declarații sau a oricăror documente justificative sau contracte sau data limită pentru modificări aduse cererii unice sau cererii de plată este o zi de sărbătoare legală, o sâmbătă sau o duminică, termenul limită se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează”, transmite APIA.

Cererile se transmit prin mijloace electronice la Centrele Judeţene ale Agenției de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administratorul/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, însoţite de următoarele documente:

Pentru sectorul vegetal:

a) situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.9(OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare);

b) copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;

c) documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;

d) documente justificative dacă au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic:

a) situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat

7

prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;

b) copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;

c) situația privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 ( OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare);

d) copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;

e) documente justificative dacă au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul îmbunătățiri funciare:

a) situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 ( OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare);

b) copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;

c) situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 ( OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare);

d) copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații;

e) situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat;

f) documente justificative dacă au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare

Potrivit APIA, toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnatură și vor purta sintagma “conform cu originalul”.

8

28 aprilie – termen urgent la APIA pentru ajutorul de stat în sectorul animalelor, Roxana Dobre - 20 aprilie 2021

Termen limită pentru ajutorul de stat pentru crescătorii de animale! Potrivit unui anunț al APIA Gorj, asociațiile de fermieri trebuie să depună până la 28 aprilie cererea de plată pentru solicitarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor aferenta trimestrului I, 2021. Data coincide și cu termenul transmis de Agenția Națională pentru Zootehnie ”Prof. dr. G. K. Constantinescu” (ANZ) privind ”inventarierea” animalelor din Registrele Genealogice!

Potrivit unui buletin informativ al APIA – Centrul județean Gorj, potențialii beneficiari ai ajutorului de stat pentru creșterea animalelor au termen până pe 28 aprilie inclusiv, să depună cererile de plata trimestriale de solicitare a ajutorului aferente trimestrului I al anului 2021.

”Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către prestatorii serviciilor se poate depune lunar/trimestrial, conform opţiunii menţionate în cererea iniţială, la centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, în termen de 20 de zile lucrătoare următoare încheierii lunii/trimestrului pentru care se solicită ajutorul de stat, însoţită de documentele aferente perioadei pentru care s-au efectuat serviciile”, anunță sursa citată.

De precizat că până în prezent însă asociațiile care mențin Registrele Genealogice nu știu ce sume le sunt alocate pentru anul 2021. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat pe 18 martie un proiect care prevede alocarea a 20.000.000 lei pentru primul sementru din 2021 iar ulterior, ANZ a solicitat majorarea sprijinului la 35.000.000 lei.

Despre acest subiect citiți aici: S-a propus creșterea plafonului pentru schema de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor

Asociațiile trebuie să trimită și un ”inventar” al animalelor din Registre

Tot până pe 28 aprilie asociațiile au termen să transmită către ANZ un raport privind situația animalelor înscrisă în Registrele Genealogice (RG) și în cazul programelor de ameliorare, ”analiza obiectivelor selecției prin prisma compatibilității acestora pentru realizarea progresului genetic”.

”Până la sfârșitul lunii aprilie 2021 ANZ va finaliza această inventariere și va depune la MADR rapoarte detaliate întocmite pentru fiecare societate de

9

ameliorare analizată”, se precizează în notificarea transmină de ANZ către asociațiile de oieri.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a scris în premieră despre notificarea ANZ aici: Inventar la ovinele înscrise în Registrele Genealogice. Termen limită: 28 aprilie. Reamintim că Agrointeligența-AGROINTEL.RO a publicat și o altă corespondență dintre MADR, ANZ și societăți de ameliorare prin care șeful Agenției Naționale pentru Zootehnie cere să se ”inactiveze” la berbeci certificatele de origine ce nu sunt actualizate conform Regulamentului 1012/2016.

Documente necesare pentru rambursarea ajutorului de stat pentru motorină, aprilie 20, 2021 agrimanet

APIA primește Cereri de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină aferente trimestrului I al anului 2021

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că primește Cereri de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01.01. – 31.03.2021 (trim. I al anului 2021), în conformitate cu HG nr.1174/2014 și OMADR 1727/2015 cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere faptul că ultima zi de depunere al cererilor de plată este 30.04.2021,iar aceasta este zi nelucrătoare, termenul de depunere se prelungește până pe data de 04.05.2021 inclusiv, în conformitate cu prevederile art.12 din Regulament Delegat UE nr. 640/2014 şi ale Codului de Procedură Civilă: „În cazul în care data limită de depunere a unei cereri de ajutor, a unei cereri de sprijin, a unei cereri de plată sau a altor declarații sau a oricăror documente justificative sau contracte sau data limită pentru modificări aduse cererii unice sau cererii de plată este o zi de sărbătoare legală, o sâmbătă sau o duminică, termenul limită se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.”

Cererile se transmit prin mijloace electronice la Centrele Judeţene ale Agenției de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administratorul/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, însoţite de următoarele documente:

Pentru sectorul vegetal:

a. situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul

10

de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.9(OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare);

b. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;

c. documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;d. documente justificative dacă au intervenit modificări față de cererea

de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic:

a. situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;

b. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;

c. situația privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 ( OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare);

d. copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;

e. documente justificative dacă au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul îmbunătățiri funciare:

a. situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 ( OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare);

b. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;

c. situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 ( OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare);

11

d. copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații;

e. situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat;

f. documente justificative dacă au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnatură și vor purta sintagma “conform cu originalul”.

Precizăm că în conformitate cu HG nr. 409/2021 “Pentru anul 2021, diferenţa dintre nivelul de 1.674,55 lei/1.000 litri al accizei prevăzut la nr. crt.12 din Anexa nr. 1 de la titlul VIII „Accize şi alte taxe speciale” din Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, actualizat conform art. 342 alin. (1) din acelaşi act normativ și rata accizei reduse prevăzută la alin. (21), care este în cuantum unitar de 1,572 lei/litru se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare”. SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE APIA

Anunțul șefului APIA destinat fermierilor programați la depunerea cererilor unice de plată, Ionel Vaduva , 20 aprilie 2021

Față de programările făcute în teritoriu de funcționarii oficiilor județene ale Agenției pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), până la această oră, procentajul fermierilor care au depus cererile unice de plată pentru Campania 2021 a ajuns la 92-93% din total.

Totodată, potrivit precizărilor directorului general al APIA, Adrian Pintea, un număr de 500.198 de cereri pentru o suprafață de circa 3,2 milioane de hectare au fost depuse până în prezent pentru Campania anului 2021.

„La data de 1 martie, APIA a demarat campania de primire a cererilor unice aferente anului 2021, campanie care se va finaliza în data de 17 mai 2021, fără penalităţi, iar până astăzi au fost depuse un număr de 500.198 de cereri pentru o suprafaţă de aproximativ 3,2 milioane de hectare şi lucru îmbucurător este că faţă de ceea ce au programat colegii mei în teritoriu suntem la 92-93% faţă de fermierii programaţi”, a declarat directorul general APIA, Adrian Pintea, în cadrul dezbaterii online cu tema „Industria cărnii, între realităţile româneşti şi provocările europene”.

Șeful APIA a mai precizat că, pentru Programul Naţional Apicol, pentru cei trei ani 2020-2021-2022 există o alocare financiară de 150 de milioane euro.

12

Acesta a subliniat că pentru fiecare an, în medie, suma este împărţită cam la fel, aproximativ 50 milioane lei. Suma totală de plată care a fost plătită în 2020 a fost de 50,2 milioane lei pentru circa 6.100 de cereri autorizate la plată.

„În ceea ce priveşte schemele de plată ca şi sursă de finanţare de la bugetul naţional – vineri au fost publicate în Monitorul Oficial cele două hotărâri de Guvern pentru ajutoarele naţionale tranzitorii – şi, începând de astăzi, s-a demarat şi plata acestora.

Într-adevăr, cuantumurile pe cap sunt mai mici, dar dacă de referim la sectorul zootehnic avem 21 de milioane de euro. (…) Vreau să punctez şi volumul plăţilor pe care le-am efectuat la nivelul agenţiei în campania 2020. Începând cu 16 octombrie şi până astăzi peste 2,64 miliarde de euro au fost plătite către fermieri”, a mai spus Pintea.

În contextul pandemiei COVID-19, APIA a făcut un alt anunț destinat fermierilor. Astfel, aceștia vor depune cererea prin mijloace electronice, fără a se prezenta la Centrele judeţene/locale APIA şi/sau Centrul Municipiului Bucureşti.

Totodată, ei vor completa o singură cerere unică de plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

„Ca în fiecare an funcţionarii APIA sunt alături de fermieri pe tot parcursul Campaniei şi vor acorda tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene şi naţionale. Informaţiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărţile şi listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar şi ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA şi pe site-ul: www.apia.org.ro”, se menționa într-un comunicat de presă al instituției citate mai sus.

APIA: A fost prelungit până pe 4 mai termenul pentru depunerea cererilor de subvenționare a motorinei folosită în agricultură, AGERPRES - mar, 20 apr. 2021

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că primeşte cereri de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente trimestrului întâi al acestui an, potrivit unui comunicat remis, marţi, AGERPRES. Trimite pe: Având în vedere faptul că ultima zi de depunere al cererilor de plată este 30 aprilie 2021, iar aceasta este zi nelucrătoare, termenul de depunere se prelungeşte până pe data de 4

13

mai 2021 inclusiv, în conformitate cu prevederile art.12 din Regulament Delegat UE nr. 640/2014 şi ale Codului de Procedură Civilă: „În cazul în care data limită de depunere a unei cereri de ajutor, a unei cereri de sprijin, a unei cereri de plată sau a altor declaraţii sau a oricăror documente justificative sau contracte sau data limită pentru modificări aduse cererii unice sau cererii de plată este o zi de sărbătoare legală, o sâmbătă sau o duminică, termenul limită se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.”

Cererile se transmit prin mijloace electronice la Centrele Judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administratorul/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, însoţite de o serie de documente.

Pentru sectorul vegetal sunt necesare: situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare); copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor; documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz; d) documente justificative dacă au intervenit modificări faţă de cererea de acord pentru finanţare.

În cazul sectorului zootehnic, documentele necesare sunt: situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare; copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor; situaţia privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar şi vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare); copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente; documente justificative dacă au intervenit modificări faţă de cererea de acord pentru finanţare.

Pentru sectorul îmbunătăţiri funciare se cer: situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate pentru irigaţii, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi

14

completările ulterioare); copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor; situaţia centralizatoare a cantităţilor de apă pentru irigaţii, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare); copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigaţii, întocmit de către orice furnizor de apă de irigaţii; e) situaţia suprafeţelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat; documente justificative dacă au intervenit modificări faţă de cererea de acord pentru finanţare.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însuşite prin semnătură şi vor purta sintagma „conform cu originalul”.

În conformitate cu HG nr. 409/2021 „Pentru anul 2021, diferenţa dintre nivelul de 1.674,55 lei/1.000 litri al accizei prevăzut la nr. crt.12 din Anexa nr. 1 de la titlul VIII „Accize şi alte taxe speciale” din Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, actualizat conform art. 342 alin. (1) din acelaşi act normativ şi rata accizei reduse prevăzută la alin. (21), care este în cuantum unitar de 1,572 lei/litru se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare”.

Directorul APIA, noutati despre cererile depuse pentru Campania 2021 si despre alte programe de sprijin , aprilie 20, 2021

Pana in prezent au fost depuse 500.198 de cereri de plata, pentru o suprafata de circa 3,2 milioane de hectare, pentru subventiile aferente Campaniei 2021, a declarat directorul APIA, Adrian Pintea. „La data de 1 martie APIA a demarat campania de primire a cererilor unice aferente anului 2021, campanie care se va finaliza in data de 17 mai 2021, fara penalitati, iar pana astazi au fost depuse un numar de 500.198 de cereri pentru o suprafata de aproximativ 3,2 milioane de hectare si lucru imbucurator este ca fata de ceea ce au programat colegii mei in teritoriu suntem la 92-93% fata de fermierii programati”, a mentionat Adrian Pintea.

Seful APIA a vorbit si despre Programul National Apicol si a precizat ca in urmatorii trei ani, pentru acest program, va fi alocata suma de 150 de milioane de euro. Pentru fiecare an, suma planificata se va situa in jurul a 50 de milioane de euro. In 2020, suma totala care a fost platita este de 50,2 milioane de lei, pentru 6.100 de cereri de plata.

„In ceea ce priveste schemele de plata ca si sursa de finantare de la bugetul national – vineri au fost publicate in Monitorul Oficial cele doua hotarari de

15

Guvern pentru ajutoarele nationale tranzitorii – si, incepand de astazi, s-a demarat si plata acestora. Intr-adevar, cuantumurile pe cap sunt mai mici, dar daca de referim la sectorul zootehnic avem 21 de milioane de euro. (…) Vreau sa punctez si volumul platilor pe care le-am efectuat la nivelul agentiei in campania 2020. Incepand cu 16 octombrie si pana astazi peste 2,64 miliarde de euro au fost platite catre fermieri”, a mai spus Adrian Pintea

Crescătorii de bovine se tem că nu vor mai primi diferența la subvenția ANT, 20 aprilie 2021,

Crescătorii de bovine trăiesc, din nou, cu emoții. După ce au convenit, luna trecută, împreună cu oficialii de la Ministerul Agriculturii, să modifice subvenția ANT, fermierii se tem acum că promisiunile guvernanților nu vor fi respectate.

În urmă cu o lună, crescătorii de bovine au hotărât, într-o discuție cu ministrul agriculturii, Adrian Oros, ca ajutorul național tranzitoriu (ANT) să fie redus anul acesta, iar restul de bani să fie direcționați, printr-o schemă de plată nouă, către fermierii care au vaci în acest moment. Cu toate acestea, fermierul Alexandru Baciu, vicepreședinte LAPAR, și-a exprimat nesiguranța în privința faptului că această schemă de ajutor se va concretiza.

Prezent în emisiunea ”Agricultura la Raport”, fermierul a precizat că această nouă schemă ar fi trebuit deja notificată la Comisia Europeană, astfel încât crescătorii de bovine să poată fi siguri că vor primi sumele promise.

”Discuțiile au fost să fie eliminați cei care nu mai au animale; să se dea la toată lumea, inclusiv la cei care avea animale la data istorică, câte 2 lei/tona de lapte și 5 lei/cap de animal. Problema este că diferența trebuia adusă într-o altă formă de sprijin, ni s-a promis așa-zisul ajutor de COVID, dar acest ajutor cred că ar fi trebuit notificat la Comisia Europeană. Tare ne este teamă că nu vom mai primi diferența, după cum merg lucrurile. (…) Sperăm să o primim, să nu zicem iar că am fost păcăliți. În zootehnie este o muncă titanică și chiar ar fi o bătaie de joc să nu se acorde această diferență la ANT”, a subliniat Alexandru Baciu.

În opinia fermierului, opinie împărtășită de mulți dintre colegii de breaslă, data de referință pentru subvenția ANT la bovine ar trebui să fie actualizată în fiecare an, cum se întâmplă în sectorul ovin.

16

Oros(MADR): 350 de milioane de euro din PNDR, disponibili pentru zootehnie. Ce programe de sprijin pot accesa crescatorii? aprilie 20, 2021

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca bugetul alocat zootehniei prin PNDR, in perioada de tranzitie, se ridica la 350 de milioane de euro, din alocarea totala de PNDR pentru acest program. Din suma alocata sectorului de crestere a animalelor, se poate obtine finantare chiar si pentru fermele de reproductie.

„In Bugetul PNDR de tranzitie am pus 350 milioane euro din 760 milioane euro pentru zootehnie. De aici se pot finanta inclusiv fermele de reproductie. Noi, in paralel, sigur ca negociem si in Programul National de Rezilienta si Relansare (PNRR). Este unul dintre proiectele cu care negociem cu Comisia Europeana, dar nu stim care va fi rezultatul negocierilor, cate dintre proiecte, pentru ca fiecare minister ne-am dus cu mai multe proiecte. Noi avem proiectul pe care il consideram principal, cel legat de irigatii, de gestionarea apei, dar avem si acea retea de depozite pentru produse romanesti – si avem depus si proiectul privind reproductia la porci, relansarea cresterii porcului.

Sigur, l-am legat si de eradicarea pestei porcine africane, pentru ca nu poti sa te duci sa ceri la Comisia Europeana bani pentru reproductie si, in acelasi timp, tara este plina de pesta porcina africana. In proiect am mentionat ca, pe de o parte, vom relansa cresterea porcului prin stimularea reproductiei in tara dar, in acelasi timp, prin inasprirea regulilor de biosecuritate, ca sa reusim sa controlam aceasta boala. Deci, avem doua tentative de finantare, una prin PNRR, care este in negociere si cealalta care este foarte clara in programul national de tranzitie unde sunt sume pentru zootehnie – 350 milioane euro in urmatorii doi ani”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Ministrul a vorbit si despre bugetul alocat agriculturii in acest an si a spus ca fondurile disponibile permit continuarea tuturor programelor de sprijin desfasurate pana acum, insa „la o intensitate mai redusa”, dand ca exemplu Ajutorul National Tranzitoriu (ANZ), unde sumele au fost reduse cu 50-45% fata de anul trecut.

„Impreuna cu asociatiile am decis cum anume sa impartim acesti bani pe care ii aveam la dispozitie. Singura modificare pe care am facut-o – si care a fost la cererea crescatorilor de bovine – a fost aceea sa nu ne mai raportam la acea data istorica si sa facem ca banii sa ajunga la fermierii care acum au animale in gospodarii. De aceea, ajutorul national tranzitoriu in cazul bovinelor pare foarte mic, este foarte mic, in schimb restul banilor ii orientam intr-o schema de sprijin de Covid, in asa fel incat banii sa ajunga la fermieri care acum au numarul de animale real, de acum, nu la data din

17

2013. Am avut zeci de discutii cu fermierii care nu erau de acord sa dam banii pe acea dat istorica intrucat, in multe cazuri, unii in 2013 aveau animale mai putine, iar acum au mai multe si li se parea mai corect sa primeasca pe numarul real de animale, iar unii, destul de multi, nu mai aveau animale, chiar deloc sau aveau animale foarte putine comparativ cu 2013 si primeau in continuare acele sume. Fiind bani de la bugetul national am gasit aceasta modalitate de a face ca banii sa ajunga pe animale reale”, a mai spus Adrian Oros.

Potrivit ministrului, atat in domeniul vegetal, cat si in cel zootehnic sumele sunt considerabil mai mici decat anul trecut, insa considera ca la rectificarea bugetara este posibil sa mai fie adaugate anumite plati pentru fermieri.

 APIA: Peste 500.000 de cereri pentru subvenții au fost depuse pentru campania de anul acesta, AGERPRES - lun, 19 apr. 2021, 22:00

Un număr de 500.198 de cereri pentru o suprafaţă de circa 3,2 milioane de hectare au fost depuse până în prezent pentru campania anului 2021, a declarat, luni, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea. „La data de 1 martie APIA a demarat campania de primire a cererilor unice aferente anului 2021, campanie care se va finaliza în data de 17 mai 2021, fără penalităţi, iar până astăzi au fost depuse un număr de 500.198 de cereri pentru o suprafaţă de aproximativ 3,2 milioane de hectare şi lucru îmbucurător este că faţă de ceea ce au programat colegii mei în teritoriu suntem la 92-93% faţă de fermierii programaţi”, a menţionat Adrian Pintea, la dezbaterea online cu tema ‘Industria cărnii, între realităţile româneşti şi provocările europene’.

Directorul APIA a subliniat că pentru Programul Naţional Apicol, pentru cei trei ani 2020-2021-2022 există o alocare financiară de 150 de milioane euro. Acesta a subliniat că pentru fiecare an, în medie, suma este împărţită cam la fel, aproximativ 50 milioane lei. Suma totală de plată care a fost plătită în 2020 a fost de 50,2 milioane lei pentru circa 6.100 de cereri autorizate la plată.

„În ceea ce priveşte schemele de plată ca şi sursă de finanţare de la bugetul naţional – vineri au fost publicate în Monitorul Oficial cele două hotărâri de Guvern pentru ajutoarele naţionale tranzitorii – şi, începând de astăzi, s-a demarat şi plata acestora. Într-adevăr, cuantumurile pe cap sunt mai mici, dar dacă de referim la sectorul zootehnic avem 21 de milioane de euro. (…) Vreau să punctez şi volumul plăţilor pe care le-am efectuat la nivelul agenţiei în campania 2020. Începând cu 16 octombrie şi până astăzi peste 2,64 miliarde de euro au fost plătite către fermieri”, a mai spus Adrian Pintea.

18

APIA: A fost prelungit până pe 4 mai termenul pentru depunerea cererilor de subvenționare a motorinei folosită în agricultură, AGERPRES - mar, 20 apr. 2021,

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că primeşte cereri de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente trimestrului întâi al acestui an, potrivit unui comunicat remis, marţi, AGERPRES.

Având în vedere faptul că ultima zi de depunere al cererilor de plată este 30 aprilie 2021, iar aceasta este zi nelucrătoare, termenul de depunere se prelungeşte până pe data de 4 mai 2021 inclusiv, în conformitate cu prevederile art.12 din Regulament Delegat UE nr. 640/2014 şi ale Codului de Procedură Civilă: „În cazul în care data limită de depunere a unei cereri de ajutor, a unei cereri de sprijin, a unei cereri de plată sau a altor declaraţii sau a oricăror documente justificative sau contracte sau data limită pentru modificări aduse cererii unice sau cererii de plată este o zi de sărbătoare legală, o sâmbătă sau o duminică, termenul limită se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.”

Cererile se transmit prin mijloace electronice la Centrele Judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administratorul/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, însoţite de o serie de documente.

Pentru sectorul vegetal sunt necesare: situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare); copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor; documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz; d) documente justificative dacă au intervenit modificări faţă de cererea de acord pentru finanţare.

În cazul sectorului zootehnic, documentele necesare sunt: situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare; copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor; situaţia privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar şi vizată de medicul împuternicit de

19

liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare); copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente; documente justificative dacă au intervenit modificări faţă de cererea de acord pentru finanţare.

Pentru sectorul îmbunătăţiri funciare se cer: situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate pentru irigaţii, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare); copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor; situaţia centralizatoare a cantităţilor de apă pentru irigaţii, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare); copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigaţii, întocmit de către orice furnizor de apă de irigaţii; e) situaţia suprafeţelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat; documente justificative dacă au intervenit modificări faţă de cererea de acord pentru finanţare.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însuşite prin semnătură şi vor purta sintagma „conform cu originalul”.

În conformitate cu HG nr. 409/2021 „Pentru anul 2021, diferenţa dintre nivelul de 1.674,55 lei/1.000 litri al accizei prevăzut la nr. crt.12 din Anexa nr. 1 de la titlul VIII „Accize şi alte taxe speciale” din Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, actualizat conform art. 342 alin. (1) din acelaşi act normativ şi rata accizei reduse prevăzută la alin. (21), care este în cuantum unitar de 1,572 lei/litru se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare”.

Explicații de ultimă oră cu privire la modificările aduse schemelor de sprijin destinate fermierilor, Ionel Vaduva , 20 aprilie 2021 Luni, 19 aprilie 2021, în cadrul dezbaterii online cu tema „Industria cărnii, între realitățile românești și provocările europene”, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a recunoscut că bugetul pentru 2021 a permis continuitatea schemelor de sprijin, a tuturor măsurilor din bugetul național, însă „la o intensitate mai redusă, iar în cazul ajutorului național tranzitoriu s-a ajuns undeva la 50-55% din intensitatea de sprijin pentru anul trecut”. În context, Oros a precizat că

20

decizia privind alocările financiare către crescătorii de bovine au venit după discuțiile cu reprezentanții asociațiilor de profil, fiind acceptată modalitatea de plată fără raportarea la data istorică.

„Împreună cu asociațiile am decis cum anume să împărțim acești bani pe care îi aveam la dispoziție. Singura modificare pe care am făcut-o – și care a fost la cererea crescătorilor de bovine – a fost aceea să nu ne mai raportăm la acea dată istorică și să facem ca banii să ajungă la fermierii care acum au animale în gospodării. De aceea, ajutorul național tranzitoriu în cazul bovinelor pare foarte mic, este foarte mic, în schimb restul banilor îi orientăm într-o schemă de sprijin de COVID-19, în așa fel încât banii să ajungă la fermieri care acum au numărul de animale real, de acum, nu la data din 2013.

Am avut zeci de discuții cu fermierii care nu erau de acord să dăm banii pe acea dată istorică întrucât, în multe cazuri, unii în 2013 aveau animale mai puține, iar acum au mai multe și li se părea mai corect să primească pe numărul real de animale, iar unii, destul de mulți, nu mai aveau animale, chiar deloc sau aveau animale foarte puține comparativ cu 2013 și primeau în continuare acele sume. Fiind bani de la bugetul național am găsit această modalitate de a face ca banii să ajungă pe animale reale”, a mai spus Adrian Oros.

Se tot speră la realocări la rectificarea bugetară

În cadrul aceluiași eveniment organizat de RFI, Oros a mai adăugat că atât în sectorul producției vegetale, cât şi în cel zootehnic sumele de bani din ecuația schemelor de sprijin destinate fermierilor sunt considerabil mai mici față de 2020.

„Sigur, speranţa mea este ca la rectificare să reuşim să mai mai adăugam nişte sume. Anul trecut am pornit cu un buget mult mai mic şi la ambele rectificări am avut şansa, noi, cei de la Ministerul Agriculturii, să primim sume consistente”, a explicat șeful MADR.

Ministrul Agriculturii a subliniat că Programul National Strategic (PNS) va demara efectiv în 2023, dar și că perioada de tranziție va cuprinde finanțări destinate zonelor cu probleme, identificate de analizele specifice PNS.

„În această perioadă suntem la ultimele precizări pe care ni le mai cere Comisia privind Programul Naţional de Tranziţie 2021-2022 unde avem 3,2 miliarde euro pentru Pilonul II, pentru aceste măsuri. Am considerat că este corect ca acele priorităţi şi acele nevoi pe care le-am identificat să le prindem în finanţări încă din perioada de tranziţie. De aceea, pentru

21

integrarea producţiei, pentru măsura 4.1 fosta măsură «Investiţii în exploataţii agricole» am alocat 760 milioane de euro pentru perioada de tranziţie şi ca un termen de comparaţie pentru întreaga perioadă 2014-2020, această măsură a fost bugetată cu 840 de milioane”, a explicat oficialul MADR.

În plus, Oros a adăugat că s-a dorit integrarea producţiei la nivel de fermă, astfel încât să nu mai fie concurenţă între diversele domenii de activitate, iar o anumită zonă sau un anumit domeniu de activitate care a primit puncte mai multe să aibă parte de majoritatea sumelor.

„Am splitat în 7 submăsuri această măsură în aşa fel încât să avem şi pentru sectorul legumicol, şi pentru sectorul vegetal şi pentru sectorul zootehnic, unde avem 299 milioane euro. Şi pentru zona montană, tot în sectorul zootehnic separat, 60 de milioane de euro. Practic, o sumă aproape jumătate din această măsură de investiţii în ferme se duce către acest sector zootehnic. Încercăm să legăm producţia primară de depozitare şi procesare pentru că asta este problema principală. Să încercăm să nu mai exportăm produse primare cu valoare adăugată mică şi să exportăm, dacă este cazul să exportăm hrană procesată – dar în primul rând să ne asigurăm consumul intern”, a conchis şeful MADR.

Suma alocată zootehniei în bugetul PNDR din perioada de tranziţie se ridică la 350 de milioane de euro, dintr-un total de 760 de milioane de euro prevăzut pentru investiţii în exploataţii agricole.

Anunțul șefului APIA destinat fermierilor programați la depunerea cererilor unice de plată , Ionel Vaduva , 20 aprilie 2021

Față de programările făcute în teritoriu de funcționarii oficiilor județene ale Agenției pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), până la această oră, procentajul fermierilor care au depus cererile unice de plată pentru Campania 2021 a ajuns la 92-93% din total. Totodată, potrivit precizărilor directorului general al APIA, Adrian Pintea, un număr de 500.198 de cereri pentru o suprafață de circa 3,2 milioane de hectare au fost depuse până în prezent pentru Campania anului 2021.

„La data de 1 martie, APIA a demarat campania de primire a cererilor unice aferente anului 2021, campanie care se va finaliza în data de 17 mai 2021, fără penalităţi, iar până astăzi au fost depuse un număr de 500.198 de cereri pentru o suprafaţă de aproximativ 3,2 milioane de hectare şi lucru îmbucurător este că faţă de ceea ce au programat colegii mei în teritoriu suntem la 92-93% faţă de fermierii programaţi”, a declarat directorul general

22

APIA, Adrian Pintea, în cadrul dezbaterii online cu tema „Industria cărnii, între realităţile româneşti şi provocările europene”.

Șeful APIA a mai precizat că, pentru Programul Naţional Apicol, pentru cei trei ani 2020-2021-2022 există o alocare financiară de 150 de milioane euro. Acesta a subliniat că pentru fiecare an, în medie, suma este împărţită cam la fel, aproximativ 50 milioane lei. Suma totală de plată care a fost plătită în 2020 a fost de 50,2 milioane lei pentru circa 6.100 de cereri autorizate la plată.

„În ceea ce priveşte schemele de plată ca şi sursă de finanţare de la bugetul naţional – vineri au fost publicate în Monitorul Oficial cele două hotărâri de Guvern pentru ajutoarele naţionale tranzitorii – şi, începând de astăzi, s-a demarat şi plata acestora.

Într-adevăr, cuantumurile pe cap sunt mai mici, dar dacă de referim la sectorul zootehnic avem 21 de milioane de euro. (…) Vreau să punctez şi volumul plăţilor pe care le-am efectuat la nivelul agenţiei în campania 2020. Începând cu 16 octombrie şi până astăzi peste 2,64 miliarde de euro au fost plătite către fermieri”, a mai spus Pintea.

În contextul pandemiei COVID-19, APIA a făcut un alt anunț destinat fermierilor. Astfel, aceștia vor depune cererea prin mijloace electronice, fără a se prezenta la Centrele judeţene/locale APIA şi/sau Centrul Municipiului Bucureşti.

Totodată, ei vor completa o singură cerere unică de plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

„Ca în fiecare an funcţionarii APIA sunt alături de fermieri pe tot parcursul Campaniei şi vor acorda tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene şi naţionale. Informaţiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărţile şi listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar şi ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA şi pe site-ul: www.apia.org.ro”, se menționa într-un comunicat de presă al instituției citate mai sus.

AFIR si FINANTARI

Asociație de fermieri: ”Domnule Oros, faceți ceva pentru noi sau vă dați demisia!?!” , Roxana Dobre - 20 aprilie

23

Asistăm de ceva vreme (de prea multă vreme) doar la antimăsuri, la aberații legislative, tăieri drastice de subvenții, critici permanente din partea conducerii MADR asupra fermierilor și asociațiilor de fermieri, toate aceste lucruri fiind dublate de o INDIFERENȚĂ TOTALĂ în ceea ce privește problemele grave ale agriculturii românești! Este mesajul unei asociații de crescători de animale care lansează un apel public pentru implicarea reală a autorităților în rezolvarea problemelor fermierilor.

Crescătorii de animale îi cer demisia ministrului agriculturii, Adrian Oros, dacă ”nu face nimic pentru zootehnie„. Este deja a doua luare de poziție a fermierilor după de luni, 20 aprilie, au somat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) să achite restanțele aferente ajutorului de stat pentru creșterea animalelor, în caz contrar trecându-se la o măsură ”extremă” de a nu mai elibera fermierilor din asociații adeverința pentru subvenții.

Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR) a transmis pe pagina proprie de Facebook un mesaj radical ministrului agriculturii, Adrian Oros, căruia i se cere demisia dacă nu poate face nimic pentru crescători. Agrointeligența-AGROINTEL.RO inserează integral mesajul fermierilor:

”Nu e bine domnule ministru, nu e bine!

Agricultura României trece printr-o perioadă foarte grea, poate cea mai grea de după ‘89. Zootehnia este în “moarte clinică”, vaci mai avem 1 milion (din 7!), porcii sunt pe cale de dispariție, pasărea abia mai respiră…și tot așa.

Seceta, Covid 19, lipsa forței de muncă, lipsa capitalului ș.a. au făcut ca acest sector să se îndrepte spre un dezastru iminent!

Ce fac în tot acest timp cei care ar trebui să susțină fermierii din România?

Unii ar spune că nimic, același lucru îl spuneam și noi până nu demult. Dar nu este așa, nu este adevărat că nu fac nimic, fac…

Ce anume?

Distrug, taie, reduc subvenții, “omoară” asociații, închid ferme, lasă oameni pe drumuri, asta fac!

Asistăm de ceva vreme (de prea multă vreme) doar la antimăsuri, la aberații legislative, tăieri drastice de subvenții, critici permanente din partea conducerii MADR asupra fermierilor și asociațiilor de fermieri, toate aceste

24

lucruri fiind dublate de o INDIFERENȚĂ TOTALĂ în ceea ce privește problemele grave ale agriculturii românești!

Nu le pasă dacă în țara aceasta mai sunt 1 milion de vaci, sau 100, sau 1. Nu le pasă dacă peste 10-20-30 de ani copiii sau nepoții lor vor mai avea ce pune pe masă. Nu le pasă dacă actualii fermieri vor mai exista peste 1 an sau 2.

Nu le pasă de nimic!

Cu “ei” ne-am lămurit, dar noi, noi ce facem???

P.S. Hotărâți-vă, domnule ministru, faceți ceva pentru noi, sau vă dați demisia!?!”, este mesajul dur al asociației al cărei președintele este cunoscutul crescător de vaci, Dumitru Grigorean.

Fermierii au somat ministerul să le plătească restanțele pentru Registre

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a scris și luni, 20 aprilie, despre apelul asociațiilor din sectorul de creștere a vacilor către ministrul agriculturii, Adrian Oros, și secretarul de stat din MADR pe probleme de zootehnie, Antal Barabasi. Asociațiile au atras atenția că plata restanțelor pentru ajutorul de stat în creșterea animalelor nu a fost achitată nici până la această dată, deși proiectul de hotărâre de guvern a fost pus în dezbatere publică din data de 31 martie. Fermierii au de primit trimestrul IV aferent anului trecut, plus primul trimestru din acest an.

Despre acest subiect Agrointeligența-AGROINTEL.RO a scris aici: Achitați restanțele, altfel nu se mai eliberează adeverințele APIA! Avertisment pentru Ministerul Agriculturii!

Directorul APIA, noutati despre cererile depuse pentru Campania 2021 si despre alte programe de sprijin , aprilie 20, 2021

Pana in prezent au fost depuse 500.198 de cereri de plata, pentru o suprafata de circa 3,2 milioane de hectare, pentru subventiile aferente Campaniei 2021, a declarat directorul APIA, Adrian Pintea.

„La data de 1 martie APIA a demarat campania de primire a cererilor unice aferente anului 2021, campanie care se va finaliza in data de 17 mai 2021, fara penalitati, iar pana astazi au fost depuse un numar de 500.198 de cereri pentru o suprafata de aproximativ 3,2 milioane de hectare si lucru imbucurator este ca fata de ceea ce au programat colegii mei in teritoriu suntem la 92-93% fata de fermierii programati”, a mentionat Adrian Pintea.

25

Seful APIA a vorbit si despre Programul National Apicol si a precizat ca in urmatorii trei ani, pentru acest program, va fi alocata suma de 150 de milioane de euro. Pentru fiecare an, suma planificata se va situa in jurul a 50 de milioane de euro. In 2020, suma totala care a fost platita este de 50,2 milioane de lei, pentru 6.100 de cereri de plata.

„In ceea ce priveste schemele de plata ca si sursa de finantare de la bugetul national – vineri au fost publicate in Monitorul Oficial cele doua hotarari de Guvern pentru ajutoarele nationale tranzitorii – si, incepand de astazi, s-a demarat si plata acestora. Intr-adevar, cuantumurile pe cap sunt mai mici, dar daca de referim la sectorul zootehnic avem 21 de milioane de euro. (…) Vreau sa punctez si volumul platilor pe care le-am efectuat la nivelul agentiei in campania 2020. Incepand cu 16 octombrie si pana astazi peste 2,64 miliarde de euro au fost platite catre fermieri”, a mai spus Adrian Pintea

Profit Piața de Capital.forum - Ministrul Economiei, Claudiu Năsui: Vom prefera facilitățile fiscale, deoarece se aplică tuturor, fără birocrație. Marius Oncu scris astăzi, 13:11 Intervenția statului în economie - în oarecare măsură justificată deoarece tot statul a restricționat Taxe și Consultanță Profit Piața de Capital.forum - Ministrul Economiei, Claudiu Năsui: Vom prefera facilitățile fiscale, deoarece se aplică tuturor, fără birocrație. Intervenția statului în economie - în oarecare măsură justificată deoarece tot statul a restricționat

Ministerul Economiei va duce la bun sfârșit toate programele de ajutor de stat deja începute, însă pentru viitor modalitatea preferată de a sprijini economia va fi cea a facilităților fiscale, întrucât acestea ocolesc birocrația și pot fi aplicate tuturor, a transmis ministrul de resort, Claudiu Năsui, la Profit Piața de Capital.forum. Acesta a prezentat, ca exemplu de facilitate fiscală ce poate fi acordată la nivelul întregii economii, măsura propusă anterior de USR pentru scutirea de taxe și impozite, pentru toți salariații, a unei sume echivalente cu salariul minim. Videoconferința Profit Piața de Capital.forum a fost organizată cu sprijinul Banca Transilvania, al Bursei de Valori București, Evergent Investments, SIF Banat-Crișana, SIF Muntenia, Depozitarul Central, Romgaz, Transgaz, Biofarm și Conpet, fiind transmisă în direct și la Profit TV. Intervenția statului în economie pentru a sprijini unele sectoare în această perioadă este, într-o oarecare măsură, justificată, spune Năsui, deoarece tot statul a restricționat sau chiar închis firmele din acele domenii. "Este important de spus că o societate liberă, în sensul liberal al termenului, bazată pe proprietate privată și respectul societății private, trebuie să aibă și pârghiile să se apere de evenimente externe, cum ar fi războiul sau, acum, o

26

pandemie. În acest context, măsurile acestea, care sunt liberticide, își găsesc o justificare măcar temporară. Pentru lucrurile de tipul scheme de ajutor de stat și alte lucruri de genul acesta, subvenții, bani pe care îi luăm de la unii și îi dăm la alții, își găsesc justificarea în faptul că au un caracter de despăgubire. Faptul că statul este cel care a obligat întreprinderi să se închidă, înseamnă că statul este cel care, cumva, ar trebui să fie acolo și să le despăgubească pentru toate efectele ulterioare ale acelei închideri. Deci, practic, este o aplicare a principiului <>, cel care a închis, plătește, iar acela este statul", a spus Năsui.

Actualele programe de sprijinire a firmelor, în contextul restricțiilor pentru combaterea pandemiei, sunt afectate de birocrație. "Sunt fanul ca aceste despăgubiri să fie date sub forma mai mult de facilitate fiscală. Pentru că atunci ele se vor regăsi pentru toată lumea, fără birocrație, fără să treuiască să bugetăm, să așteptăm bani, să avizăm, să aprobăm să luăm dosare la puricat, etc. Însă, așa cum am spus când am preluat acest mandat, tot ceea ce este început, continuăm. Ducem la bun sfârșit toate proiectele. Evident că avem niște probleme și niște blocaje cu care am fost foarte deschis și transparent și care vin din faptul că măsurile acelea promise nu aveau finanțare europeană. Nu este suficient să dai un OUG în care să spui că Uniunea Europeană ne va da bani, ca UE să ne dea bani. Cu UE trebuie să ai un contract de finanțare, lucru pe care aceste măsuri nu le-au avut și de acolo și întârzierile", a spus ministrul.

Un exemplu în acest sens este și amânarea acordării granturilor de investiții pentru IMM-uri. Profit.ro a scris, în luna aprilie, că Ministerul Economiei a renunțat la planul de a implementa Măsura 3 granturi pentru investiții, din cauza verificărilor pe care le desfășoară patru instituții, DNA, Curtea de Conturi, Departamentul pentru Lupta Antifraudă și Corpul de Control al Prim-ministrului. Cercetările vor dura, probabil, prea mult pentru a putea aștepta să fie finalizate. Măsura 3 va fi înlocuită cu un nou mecanism de granturi, care ar putea deveni disponibil la începutul verii, posibil în luna iunie, potrivit informațiilor Profit.ro, întrucât ar urma să fie structurat pe un program de fonduri UE, ReactEU, la care Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene lucrează în prezent cu Comisia Europeană.

Întrebat despre cum ar putea arăta facilitățile fiscale care să fie acordate pentru sprijinirea economiei, Năsui a adus în discuție propunerea mai veche a USR de reducere a poverii fiscale pe salarii.

"Orice ajutor de stat de tip schemă de ajutor de stat trece printr-o selecție întreagă a unor funcționari publici, care să spună tu pimești bani, tu nu, printr-o serie de criterii. Schemele de ajutor de stat sunt alese arbitrar, îi

27

favorizează pe unii, nu pe alții, pe când o facilitate fiscală se aplică ușor, fără birocrație, se aplică tuturor. Noi la USR Plus am candidat inclusiv pe o platformă economică, pe reducerea poverii fiscale pe muncă. În România nu avem cele mai mari impozite din UE, dar dacă ne uităm pe salariile mici, acolo suntem în top. Aveam cea mai mare impozitare a salariilor mici și de aceea noi am candidat pe zero taxe pe salariul minim pentru toată lumea, iar asta se aplică inclusiv salariilor mari. Toată lumea ar avea bani în plus la salarii, dar cei ajutați cel mai mult ar fi cei cu salariile mai mici prin prisma faptului că acei primi bani nu se taxează. Nu avem această măsură în programul de guvernare, dar avem în programul de guvernare că o vom încerca anul următor într-un program pilot", a spus Năsui. Potrivit ministrului, aceasta ar fi principala variantă avută în vedere.

"Aceasta este principala, apoi ar fi sectorial, dacă am considera că avem nevoie să ajutăm un sector, am apela la facilități fiscale mai degrabă decât la scheme de subvenție", a afirmat acesta.

CEC Bank extinde transferurile folosind numărul de telefon în loc de IBAN, către orice bancă din România , 20 aprilie 2021,

Prin aplicația de Mobile Banking a CEC Bank, clienții pot face acum transferuri către orice altă bancă din România folosind numărul de telefon ca alias, în locul IBAN-ului. Astfel, CEC Bank este prima instituție din România care oferă acest serviciu indiferent de banca unde este domiciliat contul destinatarului, chiar și pentru conturile la bănci care nu sunt înrolate în serviciul AliasPay, lansat recent de Transfond, potrivit unui comunicat.

28

”Să faci un transfer de bani ar trebui să fie la fel de ușor ca trimiterea unui SMS sau apelarea unui prieten din agenda telefonică. De aceea, am căutat și am găsit o soluție pentru a integra această funcționalitate în aplicația de Mobile Banking a CEC Bank, în condițiile în care vedem tot mai mulți clienți care preferă aplicațiile de Mobile Banking pentru operațiunile de zi cu zi”, a declarat Mugur Podaru, director Operațiuni la Distanță în cadrul CEC Bank.

Funcționalitatea de transfer de bani pe baza numărului de telefon este o dezvoltare proprie a CEC Bank, care a apelat la Asseco SEE – furnizor de servicii de dezvoltare IT cu care banca colaborează în zona serviciilor la distanță. Transferurile se pot face atât intrabancar cât și interbancar, și funcționează pentru orice beneficiar cu cont bancar în România.

Pentru a face o plată către un număr de telefon, utilizatorul selectează în aplicația de Mobile Banking opțiunea „Trimite bani” din meniul „Trimite/ Cere bani”, alege numărul beneficiarului din agendă sau îl introduce manual, completează suma și descrierea tranzacției. Beneficiarul va primi un SMS prin care i se solicită să confirme tranzacția – prin selectarea/ introducerea IBAN-ului, a numelui și a sumei. Serviciul funcționează și în sens invers: cu opțiunea ”Cere bani”, clienții băncii pot solicita transferuri de la alte persoane care au conturi la CEC Bank, iar confirmarea tranzacțiilor se face tot printr-un flux inițiat prin mesaj SMS.

Pentru transferurile prin funcțiile “Trimite bani” și „Cere bani” nu se percep comisioane suplimentare, iar clienții beneficiază pe Mobile Banking de reducerea de 60% față de comisioanele standard aferente tranzacțiilor prin conturi.

Aplicația de Mobile Banking a CEC Bank a înregistrat o dublare a numărului de utilizatori și o creștere de peste 110% a numărului de tranzacții în 2020. În prezent, aplicația de Mobile Banking a CEC Bank oferă unele dintre cele mai avansate funcționalități din piață:

Plăți instant și AliasPay (plăți pe baza numărului de telefon) către destinatari cu conturi la bănci care au aderat la acest serviciu Transfond

Integrare cu ghiseul.ro pentru vizualizarea și achitarea taxelor, impozitelor și amenzilor

Posibilitatea de a alimenta conturile de la CEC Bank, prin Intercont Transfer, cu sume de pe cardurile emise de alte bănci

Vizualizarea situației creditelor și plata ratelor Posibilitatea de a modifica limitele de tranzacționare și setările cardurilor

de debit Posibilitatea de a autoriza biometric plățile online efectuate cu cardul

29

Plăți contactless cu telefonul mobil prin Apple Pay și Google Pay Funcționalități de bază precum vizualizarea soldurilor, efectuarea de plăți

și transferuri în lei și valută, deschiderea de conturi și depozite și alimentarea conturilor de economii.

Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, este unicul acționar al CEC Bank.

ALTELE

Explicații de ultimă oră cu privire la modificările aduse schemelor de sprijin destinate fermierilor, Ionel Vaduva , 20 aprilie 2021

Luni, 19 aprilie 2021, în cadrul dezbaterii online cu tema „Industria cărnii, între realitățile românești și provocările europene”, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a recunoscut că bugetul pentru 2021 a permis continuitatea schemelor de sprijin, a tuturor măsurilor din bugetul național, însă „la o intensitate mai redusă, iar în cazul ajutorului național tranzitoriu s-a ajuns undeva la 50-55% din intensitatea de sprijin pentru anul trecut”.

În context, Oros a precizat că decizia privind alocările financiare către crescătorii de bovine au venit după discuțiile cu reprezentanții asociațiilor de profil, fiind acceptată modalitatea de plată fără raportarea la data istorică.

„Împreună cu asociațiile am decis cum anume să împărțim acești bani pe care îi aveam la dispoziție. Singura modificare pe care am făcut-o – și care a fost la cererea crescătorilor de bovine – a fost aceea să nu ne mai raportăm la acea dată istorică și să facem ca banii să ajungă la fermierii care acum au animale în gospodării. De aceea, ajutorul național tranzitoriu în cazul bovinelor pare foarte mic, este foarte mic, în schimb restul banilor îi orientăm într-o schemă de sprijin de COVID-19, în așa fel încât banii să ajungă la fermieri care acum au numărul de animale real, de acum, nu la data din 2013.

Am avut zeci de discuții cu fermierii care nu erau de acord să dăm banii pe acea dată istorică întrucât, în multe cazuri, unii în 2013 aveau animale mai puține, iar acum au mai multe și li se părea mai corect să primească pe numărul real de animale, iar unii, destul de mulți, nu mai aveau animale, chiar deloc sau aveau animale foarte puține comparativ cu 2013 și primeau în continuare acele sume. Fiind bani de la bugetul național am găsit această modalitate de a face ca banii să ajungă pe animale reale”, a mai spus Adrian Oros.

30

Se tot speră la realocări la rectificarea bugetară

În cadrul aceluiași eveniment organizat de RFI, Oros a mai adăugat că atât în sectorul producției vegetale, cât şi în cel zootehnic sumele de bani din ecuația schemelor de sprijin destinate fermierilor sunt considerabil mai mici față de 2020.

„Sigur, speranţa mea este ca la rectificare să reuşim să mai mai adăugam nişte sume. Anul trecut am pornit cu un buget mult mai mic şi la ambele rectificări am avut şansa, noi, cei de la Ministerul Agriculturii, să primim sume consistente”, a explicat șeful MADR.

Ministrul Agriculturii a subliniat că Programul National Strategic (PNS) va demara efectiv în 2023, dar și că perioada de tranziție va cuprinde finanțări destinate zonelor cu probleme, identificate de analizele specifice PNS.

„În această perioadă suntem la ultimele precizări pe care ni le mai cere Comisia privind Programul Naţional de Tranziţie 2021-2022 unde avem 3,2 miliarde euro pentru Pilonul II, pentru aceste măsuri. Am considerat că este corect ca acele priorităţi şi acele nevoi pe care le-am identificat să le prindem în finanţări încă din perioada de tranziţie. De aceea, pentru integrarea producţiei, pentru măsura 4.1 fosta măsură «Investiţii în exploataţii agricole» am alocat 760 milioane de euro pentru perioada de tranziţie şi ca un termen de comparaţie pentru întreaga perioadă 2014-2020, această măsură a fost bugetată cu 840 de milioane”, a explicat oficialul MADR.

În plus, Oros a adăugat că s-a dorit integrarea producţiei la nivel de fermă, astfel încât să nu mai fie concurenţă între diversele domenii de activitate, iar o anumită zonă sau un anumit domeniu de activitate care a primit puncte mai multe să aibă parte de majoritatea sumelor.

„Am splitat în 7 submăsuri această măsură în aşa fel încât să avem şi pentru sectorul legumicol, şi pentru sectorul vegetal şi pentru sectorul zootehnic, unde avem 299 milioane euro. Şi pentru zona montană, tot în sectorul zootehnic separat, 60 de milioane de euro. Practic, o sumă aproape jumătate din această măsură de investiţii în ferme se duce către acest sector zootehnic. Încercăm să legăm producţia primară de depozitare şi procesare pentru că asta este problema principală. Să încercăm să nu mai exportăm produse primare cu valoare adăugată mică şi să exportăm, dacă este cazul să exportăm hrană procesată – dar în primul rând să ne asigurăm consumul intern”, a conchis şeful MADR.

31

Suma alocată zootehniei în bugetul PNDR din perioada de tranziţie se ridică la 350 de milioane de euro, dintr-un total de 760 de milioane de euro prevăzut pentru investiţii în exploataţii agricole.

Acuze de minciună aduse lui Adrian Oros despre banii PNRR pentru sectorul porcului, Ionel Vaduva , 20 aprilie 2021

Într-o postare pe pagina sa de socializare, fostul secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, actualmente fermier, îl acuză de minciună pe actual deținător al portofoliului Agricultură, Adrian Oros, și afirmă că fermele de reproducție din sectorul creșterii porcului nu se regăsesc în Planul Național de Redresare și Rezilienţă (PNRR) trimis de România la Bruxelles.

„Deși a declarat în cadrul Conferinței «Industria cărnii, între realităţile româneşti şi provocările europene», organizată de RFI, luni 19.04.2021, că unul din proiectele incluse în PNRR este cel care va susține reproducția la porc și relansarea fermelor de porcine afectate de pesta porcină africană, în varianta finală a PNRR transmisă Comisiei Europene nu se regăsește nicio mențiune cu privire la acest sector.

„Din același document oficial lipsesc cele 8 centre regionale de colectare legume-fructe, promise de ministrul agriculturii, Adrian Oros, și menționate inclusiv în conferința RFI, dar care au fost eliminate din propunerea transmisă la Bruxelles.

„Ce să cred, că ministrul este prost informat și nu știe ce se întâmplă în ministerul pe care se presupune că îl coordonează sau minte fără jenă fermierii din România (deși nu ar fi prima dată când îi minte)? Domnule Oros, prioritatea dumneavoastră nu este agricultura românească și recunoașteți asta prin gesturile care va trădează… ”, a scris pe Facebook fermierul Botănoiu.

Și Ovidiu Gheorghe, reprezentantul Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România, a ținut să comenteze la postare și, în contextul lipsei din PNRR a celor opt depozite regionale, acesta a precizat că, cităm: „Pentru completă informare: rețeaua celor opt depozite regionale este propunerea Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România, se referă la toată gama de produse agroalimentare și nu a fost acceptată în PNRR pentru ca ministerul agriculturii nu are ministru în funcție, ci un profesor universitar. Așa că domnul Oros nu a avut capacitatea de a influenta pozitiv decizia ministrului Ghinea”.

32

„Relansarea creşterii porcului”, în contextul PNRR

În cadrul evenimentului amintit mai sus de Daniel Botănoiu, șeful MADR, Adrian-Nechita Oros, a declarat că suma alocată zootehniei în bugetul PNDR din perioada de tranziţie se ridică la 350 de milioane de euro, dintr-un total de 760 de milioane de euro prevăzut pentru investiţii în exploataţii agricole.

În context, el a precizat că din această sumă se pot finanţa inclusiv fermele de reproducţie.

Față de cele afirmate de Botănoiu, într-adevăr, ministrul de resort a precizat și că a depus inclusiv proiectul privind reproducţia la porci, „relansarea creşterii porcului”, în contextul PNRR.

„În Bugetul PNDR de tranziţie am pus 350 milioane euro din 760 milioane euro pentru zootehnie. De aici se pot finanţa inclusiv fermele de reproducţie. Noi, în paralel, sigur că negociem şi în Programul Naţional de Rezilienţă şi Relansare (PNRR). Este unul dintre proiectele cu care negociem cu Comisia Europeană, dar nu ştim care va fi rezultatul negocierilor, câte dintre proiecte, pentru că fiecare minister ne-am dus cu mai multe proiecte.

„Noi avem proiectul pe care îl considerăm principal, cel legat de irigaţii, de gestionarea apei, dar avem şi acea reţea de depozite pentru produse româneşti – şi avem depus şi proiectul privind reproducţia la porci, relansarea creşterii porcului. Sigur, l-am legat şi de eradicarea pestei porcine africane, pentru că nu poţi să te duci să ceri la Comisia Europeană bani pentru reproducţie şi, în acelaşi timp, ţara este plină de pestă porcină africană.

„În proiect am menţionat că, pe de o parte, vom relansa creşterea porcului prin stimularea reproducţiei în ţară dar, în acelaşi timp, prin înăsprirea regulilor de biosecuritate, ca să reuşim să controlăm această boală. Deci, avem două tentative de finanţare, una prin PNRR, care este în negociere şi cealaltă care este foarte clară în programul naţional de tranziţie unde sunt sume pentru zootehnie – 350 milioane euro în următorii doi ani”, a declarat Oros în cadrul conferinței online.

Adrian Rădulescu: ”Un ministru care nu e în stare să aducă bani la agricultură, să plece acasă”, Ionuț Fîntînă , 20 aprilie 2021 În ultima vreme, vocile din rândul reprezentanților sectorului agricol din România care îi cer demisia ministrului Adrian Oros s-au înmulțit, mai ales după ce despăgubirile pentru culturile de primăvară afectate de secetă nu au fost plătite.

33

În emisiunea ”Agricultura la Raport”, președintele Asociației Fermierilor Români (AFR), Adrian Rădulescu și-a exprimat criticile la adresa șefului MADR, despre care spune că ar trebui ”să plece acasă”, deoarece nu își îndeplinește atribuțiile.

”Un ministru care nu este în stare să aducă bani la agricultură, să plece acasă! De ce? Pentru că la agricultură, ministrul nu are alte atribuții. Sectorul este în totalitate privat. El trebuie să lupte cu ministrul de finanțe, cu premierul, cu Parlamentul, și să aducă bani pentru fermieri. Asta este menirea lui. Să spună că n-avem este cel mai simplu”, a spus Adrian Rădulescu.

De altfel, nu este prima dată când președintele AFR îl critică pe actualul ministru. În urmă cu o lună, în cadrul aceleiași emisiuni la AGRO TV, Rădulescu l-a sfătuit pe Adrian Oros să-și dea demisia pentru a-și spăla imaginea.

”Eu l-aș ruga, în numele fermierilor, ca să-și spele imaginea, să-și dea demisia. Ne-a păcălit și anul trecut. V-am spus că diferența pe care nu ne-a dat-o anul trecut la calamitățile la culturile din toamnă n-o s-o mai primim și așa e. (…) N-avem ce să-i facem premierului, de vină este ministrul agriculturii, care a fost și atunci și acum. Să meargă la meseria lui, el e cu câini și cu pisici”, spunea Adrian Rădulescu la sfârșitul lunii martie.

Acuze de minciună aduse lui Adrian Oros despre banii PNRR pentru sectorul porcului, Ionel Vaduva , 20 aprilie 2021,

Într-o postare pe pagina sa de socializare, fostul secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, actualmente fermier, îl acuză de minciună pe actual deținător al portofoliului Agricultură, Adrian Oros, și afirmă că fermele de reproducție din sectorul creșterii porcului nu se regăsesc în Planul Național de Redresare și Rezilienţă (PNRR) trimis de România la Bruxelles.

„Deși a declarat în cadrul Conferinței «Industria cărnii, între realităţile româneşti şi provocările europene», organizată de RFI, luni 19.04.2021, că unul din proiectele incluse în PNRR este cel care va susține reproducția la

34

porc și relansarea fermelor de porcine afectate de pesta porcină africană, în varianta finală a PNRR transmisă Comisiei Europene nu se regăsește nicio mențiune cu privire la acest sector.

„Din același document oficial lipsesc cele 8 centre regionale de colectare legume-fructe, promise de ministrul agriculturii, Adrian Oros, și menționate inclusiv în conferința RFI, dar care au fost eliminate din propunerea transmisă la Bruxelles.

„Ce să cred, că ministrul este prost informat și nu știe ce se întâmplă în ministerul pe care se presupune că îl coordonează sau minte fără jenă fermierii din România (deși nu ar fi prima dată când îi minte)? Domnule Oros, prioritatea dumneavoastră nu este agricultura românească și recunoașteți asta prin gesturile care va trădează… ”, a scris pe Facebook fermierul Botănoiu.

Și Ovidiu Gheorghe, reprezentantul Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România, a ținut să comenteze la postare și, în contextul lipsei din PNRR a celor opt depozite regionale, acesta a precizat că, cităm: „Pentru completă informare: rețeaua celor opt depozite regionale este propunerea Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România, se referă la toată gama de produse agroalimentare și nu a fost acceptată în PNRR pentru ca ministerul agriculturii nu are ministru în funcție, ci un profesor universitar. Așa că domnul Oros nu a avut capacitatea de a influenta pozitiv decizia ministrului Ghinea”.

„Relansarea creşterii porcului”, în contextul PNRR

În cadrul evenimentului amintit mai sus de Daniel Botănoiu, șeful MADR, Adrian-Nechita Oros, a declarat că suma alocată zootehniei în bugetul PNDR din perioada de tranziţie se ridică la 350 de milioane de euro, dintr-un total de 760 de milioane de euro prevăzut pentru investiţii în exploataţii agricole.

În context, el a precizat că din această sumă se pot finanţa inclusiv fermele de reproducţie.

Față de cele afirmate de Botănoiu, într-adevăr, ministrul de resort a precizat și că a depus inclusiv proiectul privind reproducţia la porci, „relansarea creşterii porcului”, în contextul PNRR.

„În Bugetul PNDR de tranziţie am pus 350 milioane euro din 760 milioane euro pentru zootehnie. De aici se pot finanţa inclusiv fermele de reproducţie. Noi, în paralel, sigur că negociem şi în Programul Naţional de Rezilienţă şi

35

Relansare (PNRR). Este unul dintre proiectele cu care negociem cu Comisia Europeană, dar nu ştim care va fi rezultatul negocierilor, câte dintre proiecte, pentru că fiecare minister ne-am dus cu mai multe proiecte.

„Noi avem proiectul pe care îl considerăm principal, cel legat de irigaţii, de gestionarea apei, dar avem şi acea reţea de depozite pentru produse româneşti – şi avem depus şi proiectul privind reproducţia la porci, relansarea creşterii porcului. Sigur, l-am legat şi de eradicarea pestei porcine africane, pentru că nu poţi să te duci să ceri la Comisia Europeană bani pentru reproducţie şi, în acelaşi timp, ţara este plină de pestă porcină africană.

„În proiect am menţionat că, pe de o parte, vom relansa creşterea porcului prin stimularea reproducţiei în ţară dar, în acelaşi timp, prin înăsprirea regulilor de biosecuritate, ca să reuşim să controlăm această boală. Deci, avem două tentative de finanţare, una prin PNRR, care este în negociere şi cealaltă care este foarte clară în programul naţional de tranziţie unde sunt sume pentru zootehnie – 350 milioane euro în următorii doi ani”, a declarat Oros în cadrul conferinței online.

Inițiativă legislativă pentru desființarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Alimentare. Senator USR PLUS: O schemă de devalizare a banului public înființată de PSD și ALDE pe finalul legislaturii trecute, 20 Aprilie 2021 , Redacția

Senatorul USR PLUS Sebastian Cernic, secretarul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală din Senat, a depus, marți, o inițiativă legislativă pentru desființarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Alimentare, despre care spune că este ”încă o schemă de devalizare a banului public înființată de PSD și ALDE pe finalul legislaturii trecute”.

Potrivit expunerii de motive a inișiativei, ”calitatea produselor se poate îmbunătăți prin mecanisme de piață, prin creșterea producției și ofertei, fără a fi create forme lipsite de conținut care să consume resursele bugetare, fără a avea un impact pozitiv asupra producătorilor, procesatorilor si consumatorilor din România”.

”Prorogarea nu făcea decât să amâne cu un an deschiderea a încă unui robinet prin care să se scurgă banii publici, o sursă de sinecuri pentru PSD și alți șmecheri abonați la slujbe la stat. Producătorii români au nevoie de sprijin real, de reducere a birocrației și a poverii fiscale, de digitalizare și nu de încă o structură inutilă, populată de băgători de seamă cu pile la partid. Sinecurile și zecile de angajați în această nouă agenție nu fac altceva decât

36

să angajeze sume de bani de la bugetul de stat și să impună noi taxe pentru eliberarea de documente birocratice pe care urmează să le gestioneze. Nici fermierii, nici piața, nici consumatorii și nici producătorii nu mai au nevoie de alte poveri administrative. Toți solicită digitalizare, debirocratizare și simplificarea modului de lucru, nu îngreunarea lui.  Atribuțiile Agenției sunt deja acoperite de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor sau Agenția Națională a Zonei Montane”, a precizat Sebastian Cernic, potrivit unui comunicat de presă postat pe site-ul Senatului.

……………………….

LEGISLATIV

………………….

INTERNE

Oierii la Parlament! Cumpărați-vă mieii direct de la stână! Așa nu va dispărea oieritul!Agroinfo, 20 aprilie 2021

Cumpărați-vă mieii și iezii de la stânele din județele voastre și de la crescătorii de oi! Așa îi menținem în viață și nu va dispărea oieritul din România! A anunțat senatorul Călin Matieș, pe pagina sa Facebook. Oierii au fost săptămâna trecută la Parlamentul României.

"Până acum nu ne-a consultat nimeni!!Asta au clamat toți cei cu care am mers până acum în Parlamentul României!!Acum câteva săptămâni am fost cu fermierii și crescătorii raselor autohtone Bazna și MangalițaSăptămâna aceasta (săptămâna trecută n.r.) am fost în Parlament cu cei din sectorul creșterii de ovine:Dl. Dr. Moruțan Horia: Președintele Asociației crescătorilor de ovine AlbaDl. Prof. dr. ing. Gheorghe Neață, director coordonator Registru genealogic Asociația „Dacia” Hunedoara.Dl. Ioan Câmpean, Preşedintele  Federaţiei Crescătorilor de Ovine din România Pro-Ovis - BistrițaDl Daniel Pop, Preşedintele AJCOC Pro Ovis MaramureșD-na Crișan Monica, Director Registru genealogic și președinta Asociației crescătorilor de oi Arad

37

Dl. Iancu Polifronie, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din Dobrogea (ACOD)Dl Gheorghe Dioane, Asociația Crescătorilor de ovine și caprine Ovis Banatim

Cât timp eu voi fi senator, toți producătorii, fermierii, legumicultorii, producătorii și meșteșugarii din România vor avea acces direct către autoritățile statului român: ANSVSA, ministerele de resort, comisiile de specialitate din Camera Deputaților sau Senatul României!

SACRIFICAREA MIELOR DE PAȘTI: vor fi și puncte temporare de sacrificare!În 2020, în starea de urgență, când nu aveam culoarele verzi și am avut o semi-criză alimentară am solicitat de urgență MADR și ANSVSA să dea rapid voie să se poată sacrifica mieii la stână, pe baza unei cereri către DSVSA-uri! Și așa am avut miei la Paștele 2020!

CONCLUZIE: Cumpărați-vă mieii și iezii de la stânele din județele voastre și de la crescătorii de oi! Așa îi menținem în viață și nu va dispărea oieritul din România!

MIELUL DE PAȘTE și sprijinirea oierilor români:

1. DIRECT DE LA STÂNĂ, unde vor fi autorizate temporar cu respectarea unor norme minime de bio-securitate2. PIEȚELE LOCALE pe care le va autoriza orice primărie care își dorește acest lucru. Aici vor putea vinde toți oierii autohtoni! Condiția este ca și primarii să se implice în acest demers." A anunțat, pe 16 aprilie 2021, senatorul PSD de Alba Călin Matieș, pe pagina sa Facebook. Călin Matieș este și președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale.

38

Din ce mai câștigă crescătorii de ovine din România și care sunt piedicile din sector, 20 aprilie 2021, Ionel Vaduva

În condițiile în care consumul este sezonier, doar de Paște, exportul rămâne principalul mijloc de câștig al crescătorilor de ovine din România, în 2020 fiind exportate peste 3.000 de tone de carcasă.

Potrivit precizărilor preşedintei Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România (ACEBOP), Mary Pană, făcute în cadrul dezbaterii online cu tema „Industria cărnii, între realităţile româneşti şi provocările europene”, exportul României este anual salvat de agricultură, mai ales prin cereale, animalele vii, tutun şi produse din tutun.

În context, ea a precizat că exportul este „principala valorizare a mielului naţional” în condițiile în care, în România, „consumul este sezonier, doar de Paşte”.

„Activitatea de creştere a ovinelor este tradiţie la noi, de generaţii întregi. (…) Avem 135 de abatoare, deci o infrastructură puternică: 22 de abatoare mici, 6 centre de sacrificare, plus numeroase puncte de sacrificare, infrastructură puternică care ne va ajuta să creştem în producţia de carcasă de oaie.

Anul trecut am exportat peste 3.000 de tone carcasă, mai ales spre India, Kuwait, Kosovo, Macedonia, Iran şi Albania. Din punct de vedere al exportului de animale vii, mă refer mai ales la ovine, începând cu februarie anul acesta au plecat din port aproximativ câte 50.000 de capete pe săptămână, mai ales către Iordania şi Emirate, dar şi în Italia şi spre Franţa în perioada Sărbătorilor Pascale catolice. Exportul este principala valorizare a mielului naţional pentru că la noi consumul este sezonier, doar de Paşte”, a mai precizat Pană.

Tot în cadrul conferinței, șefa ACEBOP a menționat că „problema cea mai mare este că în momentul în care se întâmplă un dezastru în transportul

39

animalelor, România devine ţinta presei internaţionale şi se menţine acolo mult timp”.

De aceea, a mai adăugat ea, în vederea protejării activității de creştere a ovinelor românești „şi pentru că românul iubeşte animalele şi le protejează”, țara noastră a acceptat „o lege dură”, care impune condiţii speciale pe timpul transportului către ţările terţe.

„Pot să spun cu mândrie că suntem primul stat membru care are o astfel de lege. Mai mult, datorită ultimelor evenimente ne-am strâns, împreună cu ONG-urile, am lucrat şi am înaintat un proiect de plan de contingenţă pentru dezastre în timpul transportului către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară. Bineînţeles, vorbesc de un draft. Aşteptăm să se facă un grup de lucru, să definitivăm documentul respectiv şi să trimitem spre Bruxelles.

Deja în forma de draft a fost trimis către grupul de anchetă pe transport animale vii, unde avem şi noi în comisie doi eurodeputaţi. Pentru că am fost informaţi de aceştia că sunt anumite voci ostile contra României – iată că pe lângă o lege, România a făcut şi un plan de contingenţă, care sperăm că va fi model pentru toate statele membre ţinând cont de faptul că la nivelul Comisiei Europene nu s-a gândit un asemenea plan de contingenţă”, a mai spus preşedintele ACEBOP.

Asalt asupra zootehniei românești

Un semnal de alarmă în ceea ce privește campania împotriva exportului de animale din România (ovine și bovine) a venit nu demult de la Bruxelles, de la eurodeputata S&D, Carmen Avram.

Conform precizărilor sale, în inima Europei se conturează tot mai clar un alt tip de lobby, „nu neapărat acreditat, nu neapărat foarte vizibil, dar la fel de insistent și de puternic”.

„Nu știi întotdeauna pe cine reprezintă, dar poți să ghicești de partea cui e din înverșunarea cu care, înaintea unui vot sau a unei decizii, îți blochează emailul cu mesaje identice, în toate limbile europene. Iar apoi poți să afli pe cine a întâlnit și convins din luările de poziții. Ei bine, acest lobby se face acum simțit pe un subiect extrem de spinos – și potențial păgubos – pentru România”, a declarat Carmen Avram în cadrul emisiunii „EU ești tu”.

Europarlamentarul român a informat recent că, în urmă cu câteva luni, în Parlamentul European s-a înființat o comisie de anchetă privind transportul de animale vii în și în afara Uniunii Europene (în special de ovine și bovine),

40

comisie în care Avram ocupă poziția de coordonator din partea grupului S&D.

„Teoretic, scopul ei este de a investiga eficiența și aplicarea legii actuale, iar la final, membrii comisiei ar urma să vina cu recomandări pentru îmbunătățirea textului, astfel încât să fie respectată bunăstarea animalelor în timpul transportului. Capitol la care România stă foarte prost. Și nu ne-a ajutat deloc accidentul din 2019, din portul Midia, când s-au înecat 14.000 de oi, după scufundarea vasului în care erau încărcate”, mărturisește fostul jurnalist de investigații.

În aceeași ordine de idei, Carmen Avram a spus că, practic, din primele zile de viață ale acestei comisii, se încearcă schimbarea tonului și a scopului investigației, unii colegi de-ai eurodeputatei S&D insistând „îndârjit și obsesiv” ca, în raportul final, să se mai vorbească despre recomandări, ci să se ceară, „nici mai mult, nici mai puțin”, decât interzicerea completă a exportului european de animale.

„Problemă majoră, mai ales pentru România, care este cel mai mare exportator de animale din Uniunea Europeană, spre țările din Orientul Mijlociu. În ultimii 7-8 ani, am avut exporturi de aproximativ 2 miliarde de euro. Eu mă opun interdicției, evident, explicând colegilor, sub diverse forme, că între a nu schimba nimic în materie de bunăstarea animalelor și interzicerea totală a exportului există o gamă foarte largă de măsuri care pot fi luate. De ce nu căutăm o cale de mijloc și mergem direct la extremă, anulând un sector întreg care creează locuri de muncă și aduce bani la buget? Înverșunarea însă e foarte mare.

„Întrebarea firească e cine ar avea de câștigat dacă ar fi interzis transportul animalelor românești? Evident, concurența. Cum ar fi Turcia, de exemplu, care își dorește aceeași piață și e un jucător aprig. Recent, printr-o ciudată coincidență, turcii au refuzat să primească două vase cu bovine din Spania, pretinzând -fără dovezi, spun spaniolii- că animalele ar fi bolnave. Cutremurător, cele două nave, pline cu animale chinuite, au bântuit apoi mările timp 3 luni în căutarea unui alt cumpărător și, negăsind, s-au întors în Spania unde miile de vite extenuate au fost sacrificate, iar exportatorul a pierdut toți banii. Incidentul a pus benzină pe focul de la Bruxelles, întețind apelurile pentru interzicerea exportului de animale din Europa.

„Al doilea jucător, este Australia, cel mai mare exportator de animale din lume, în special de vite și oi, exact ca România. Doar că spre deosebire de România, australienii încă n-au o piață masivă în Orientul Mijlociu și dacă ar intra acolo, și-ar putea dubla exportul și câștigul.

41

„Ce pot face statele europene, în general, și România, în special, pentru a-și salva zootehnia și exporturile? Mai întâi, să învețe să-și trateze animalele cu respectul cuvenit. Pentru că acum, ceea ce se întâmplă uneori în timpul transportului poate fi definit printr-un cuvânt simplu -tortură. În al doilea rând, România trebuie să înceapă să înțeleagă ce este lobby-ul și cum să-l folosească înainte de izbucnirea unei campanii distructive pentru economia și imaginea ei. Asta, dacă ne mai interesează să fim cineva în Europa și în lume”, a mai precizat în acest context europarlamentar și realizatoare a emisiunii „EU ești tu”.

Decizia unui mare comerciant privind informarea clienților despre produsele agroalimentare, Ionel Vaduva , 20 aprilie 2021

În premieră, clienții unui mare comerciant din România, deținător al unei rețele uriașe de super și hipermarketuri, vor avea la dispoziție informații, direct de la fermă, despre originea și calitatea produselor pe care le consumă, grație tehnologiei blockchain, cunoscută până la ora actuală industriei financiare. Potrivit unui comunicat de presă publicat pe site-ul retailerului, implementată în sectorul alimentar, tehnologia blockchain permite fiecărui actor din lanţul de aprovizionare (fermieri, ambalatori, distribuitori) să furnizeze informaţiile de care este responsabil pentru fiecare lot de produse prezent pe rafturile sale.

„În România, această tehnologie este aplicată pentru prima dată ouălor Filiera Calităţii Carrefour provenite de la Ferma Rojişte din Judeţul Dolj”, se menționează în documentul citat. Practic, această tehnologie poate fi folosită de clienţi prin scanarea codului QR de pe ambalajul de ouă şi, astfel, ajunge pe pagina dedicată, introduce numărul lotului care e vizibil tot pe ambalaj, aflând informaţii despre: locaţia şi numele fermei sau al fermierului, informaţii veterinare despre găinile care au făcut ouăle, cu ce au fost hrănite, cum au fost crescute păsările din ferma de ouă, data ambalării ouălor şi alte date care completează trasabilitatea produsului.

„Astfel, fie că sunt la cumpărături în magazin sau primesc produsele alimentare prin livrare, acasă, clienţii pot descoperi povestea #dincoloderaft a ouălor şi a fermierului din spate”, scriu reprezentanții retailerului în comunicatul de presă.

Filiera Calităţii Carrefour (FCC) reprezintă un program prin care compania realizează parteneriate de lungă durată direct cu producătorii locali şi internaţionali pentru a oferi consumatorilor produse de calitate, la preţuri accesibile.

42

„Pe parcursul procesului de producţie, fiecare etapă este atent supravegheată de experţi ce monitorizează îndeaproape întregul proces de creştere şi cultivare, de la început, până când produsele ajung în magazinele Carrefour”, precizează vocile autorizate ale comerciantului.

Cât mai multe produse cuprinse în noua tehnologie Obiectivul retailerului este de a integra tehnologia blockchain la cât mai multe produse Filiera Calităţii. FCC face parte din strategia Act For Food prin care acţionează la nivel global în favoarea calităţii alimentelor, pentru a oferi consumatorilor produse sănătoase, gustoase, variate, accesibile tuturor, create cu respect pentru planetă.

„Produsele de origine animală Filiera Calităţii Carrefour sunt rezultatul unor parteneriate durabile cu producătorii români care-şi doresc să aplice metode de creştere ce respectă bunăstarea animalelor, mediul înconjurător şi care garantează trasabilitatea alimentară «de la fermă la furculiţă».

Clienţii noştri îşi doresc să cumpere produse româneşti de a căror origine să fie siguri, să afle mai multe despre felul în care sunt crescute şi hrănite animalele de la care provin aceste produse şi să aibă garanţia că toate angajamentele noastre în legătură cu calitatea şi siguranţa mărcilor proprii Carrefour sunt respectate de partenerii noştri”, a precizat Gabriela Rădulescu, director calitate Carrefour România.

Reprezentanta comerciantului a mai adăugat că tehnologia blockchain, folosită pentru prima dată în România de către Carrefour pentru a înregistra trasabilitatea tuturor criteriilor de calitate şi siguranţă alimentară pe care produsele Filiera Calităţii trebuie să le respecte, va permite auditarea în timp real a aplicării acestor criterii indiferent de lotul produsului şi gestionarea rapidă a oricărei retragere de pe piaţă a unui produs neconform.

„Prin aplicaţia blockchain, împărtăşim în mod transparent aceste informaţii cu clienţii noştri care pot afla unde s-au născut găinile ouătoare, care este ferma în care sunt crescute şi condiţiile de bunăstare animală asigurate de fermier, cu ce sunt hrănite şi care este provenienţa alimentelor şi, mai apoi, unde sunt ambalate ouăle înainte de livrarea în magazine. Toate aceste date sunt înregistrate şi stocate de la prima zi de viaţă a puilor de găină până la ultima zi în care găinile sunt producătoare, adică în medie 76 de săptămâni pentru fiecare lot de găini ouătoare”, explică Gabriela Rădulescu.

Această inovaţie răspunde unei nevoi tot mai mare de transparenţă a consumatorilor, faţă de produsele pe care le achiziţionează şi calitatea acestora şi creează o conexiune cu producătorii din spate.

43

Totodată, pentru fermieri, blockchain reprezintă o dovadă a angajamentului Carrefour, de a susţine producătorii să atingă un nou nivel de calitate.

Raport EFSA: neonicotinoidele, depistate frecvent în miere; Academia de Studii Agricole și Silvice susține că în România reziduurile prezente în flori și miere sunt ”nesemnificative”, lantulalimentar , 2021-04-20

173 probe de miere și produse ale stupului au conținut urme de thiacloprid, din care o probă a avut reziduuri peste nivelul maxim admis. Totodată, 49 probe au conținut urme de acetamiprid, arată raportul EFSA privind reziduurile de pesticide în alimente pentru anul 2019.  Raportul publicat pe siteul EFSA nu precizează în ce țară au fost prelevate probele analizate.

Thiaclopridul era încă acceptat în 2019, dar în 2020 a fost interzis. Utilizarea acetamipridului este permisă, dar legislația europeană impune niveluri maxime de reziduuri.

În cadrul programului european de monitorizare, au mai fost depistate 37 de probe cu reziduuri de amitraz ( 4 peste MLR ), 27 probe dimoxystrobin, 27 probe azoxystrobin, 17 probe glyphosat ( 2 p peste MLR ), 1 probă clorpirifos, 1 probă bromide ion, 2 probe fosetyl, 10 probe cumafos, 10 probe flonicamid.

Amitrazul, clorfluazuronul și cumafosul sunt interzise în UE. EFSA solicită statelor membre să investigheze modul în care aceste substanțe au ajuns să fie utilizate.

În total, au fost analizate 1301 probe de miere și alte produse ale stupului. 1024 ( 78,7 % ) de probe au fost libere de reziduuri de pesticide. 265 ( 20,4 % ) de probe au conținut reziduuri, dar sub nivelul maxim admis. 12 probe au conținut urme de pesticide peste nivelul maxim admis. Cele mai frecvente reziduuri din miere și alte produse ale stupului sunt din categoria neonicotinoidelor ( thiacloprid și acetamiprid ) și medicamentelor de uz veterinar ( exmp., amitraz, cumafos ).

Au fost depistate urmele a mai multor reziduuri de pesticide în aceeași probă.

44

EFSA recomandă să fie continuată monitorizarea reziduurilor de pesticide în miere în cadrul programelor naționale.

Guvernul a autorizat utilizarea semințelor tratate cu neonicotinoide numai pentru porumb și sfecla de zahăr. În UE sunt interzise imidacloprid, clotianidin, tiametoxam, din categoria insecticidelor.

Președintele ASAS, Valeriu Tabără, a susținut constant că nu există remanență a neonicotinoidelor în florile de rapiță și floarea-soarelui, principalele plante melifere din agricultura românească. Tabără a invocat public în acest sens existența unor rezultate primite de la laboratoare din Germania, Franța și Bulgaria. Recent, președintele ASAS a afirmat că a trimis rezultatele studiilor academice românești reprezentanților României la Bruxelles, dar aceștia nu le-ar fi înaintat responsabililor europeni. Cu ocazia videoconferinței organizate în 10 martie 2021, pentru a face publice rezultatele unui studiu întins pe trei ani ( 2018, 2019, 2020 ) Tabără a declarat, preluat de Agerpres:

”În fiecare din aceşti ani şi în care am obţinut rezultatele, analizele au fost făcute în străinătate pentru a nu fi discuţii legate de influenţa acestor rezultate de analiză. Este păcat că la nivelul României nu există niciun laborator care să facă astfel de analize şi care să certifice rezultate legate de reziduuri de poluare. Am discutat ieri (marţi – n. r.) cu ministrul Agriculturii despre necesitatea dotării laboratoarelor de analize şi autorizarea lor în sensul în care şi rezultatele noastre de cercetare să fie comparate şi acceptate la fel ca în toate celelalte ţări care dispun de aceste laboratoare.”

Șefa de proiect, cercetătoarea Carmen Mincea a declarat la rândul ei:

“Procentul de probe cu conţinutul cel mai mare în reziduuri l-am avut în probele de sol şi, dacă ne gândim, este normal, pentru că sămânţa este pusă în sol, acolo se distribuie şi rămâne în funcţie de condiţiile meteo cea mai mare cantitate de reziduuri. Este foarte edificator faptul că procentul de flori, de albine, de polen şi de miere de probe cu reziduuri este foarte scăzut. ( … ) Prin proiectele acestea dorim să protejăm mediul şi niciunul dintre noi nu este inconştient să omoare albinele, pentru că ştim foarte bine că nu am mai exista nici noi în 4 ani, dar este normal ca un insecticid să îmi afecteze albina, pentru că este o insectă. Dacă noi aplicăm aceste insecticide, atât cele la sămânţă sau în vegetaţie, conform indicaţiilor, dacă ne luăm măsurile pentru protejarea albinelor, dacă fermierii ţin legătura cu apicultorii aşa cum ar fi normal şi îşi închid albinele câteva ore în timpul tratamentului, dacă folosim maşini la semănat prevăzute cu deflectoare, care opresc împrăştierea unei cantităţi mari în mediu, sunt convinsă că mediul în întregul lui va fi protejat, nu doar albinele”.

45

Potrivit cercetării, în anul 2018 au fost recoltate 105 probe, în 2019 – 126, iar în 2020 – 160, probele fiind luate din sol, din plantele de cultură, polenul recoltat de albine, din miere şi albine moarte, iar din analiza statistică reiese “variabilitatea foarte redusă între probele anuale, majoritatea probelor situându-se, din punct de vedere al reziduurilor, sub limita de cuantificare”.

La realizarea studiilor a participat un consorţiu format din cinci parteneri: SCDA Secuieni, SCDA Piteşti, INCDA Fundulea, ICD Apicultura SA şi ICDPP Bucureşti (coordonator), sub coordonarea preşedintelui ASAS.

Experții examinează cum să reducem risipa alimentară la recoltare, : Lidia Neagu in Eat Smart 20 April 2021 Risipa alimentelor la etapa de post-recoltare reprezintă una dintre cauzele principale ce duc la insecuritate alimentară pentru milioane de oameni din întreaga lume, arată FAO într-un comunicat. În 2019, 690 de milioane de oameni au suferit de foame, iar din cauza pandemiei de COVID-19 situația s-a agravat.

Prin urmare, toate părțile interesate, inclusiv fermierii, procesatorii, comercianții și guvernele, sunt parte a soluției de prevenire și reducere a pierderilor alimentare în timpul recoltării și în etapele post-recoltare. Potrivit sursei citate, aceștia pot, la nivelul lor, să contribuie la producerea unei cantități suficiente de alimente pentru o populație în creștere.

În acest scop, Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) a desfășurat un webinar ca să sprijine fermierii și producătorii în revizuirea practicilor ce duc la reducerea risipei alimentare după recoltare. La evenimentul virtual (înregistrarea video poate fi accesată aici) au participat experți și practicieni proeminenți din regiunea Europei și Asiei Centrale, care au prezentat cele mai recente și relevante soluții, precum și exemple de bune practici.

În 2050, se așteaptă ca populația mondială să atingă cifra de 9,7 miliarde, ceea ce face ca și îngrijorările privind securitatea alimentară să crească. Pentru a asigura cu hrană această populație, mai numeroasă și mai urbanizată, e necesar ca și aprovizionarea cu alimente să se mărească cu 70

46

la sută. Atingerea unei securități alimentare durabile, în condițiile resurselor de sol și apă limitate și impactul schimbărilor climatice, necesită reducerea pierdelor la etapele de recoltare și post-recoltare.

„Reducerea risipei alimentare după recoltare ar însemna o productivitate și securitate alimentară sporită pentru fermieri; o performanță economică îmbunătățită pentru guverne; și, cel mai important – alimente la un preț accesibil și într-o cantitate mai mare pentru consumatori.

Minimizarea pierderilor după recoltare va avea, de asemenea și un efect pozitiv asupra mediului înconjurător”, a explicat Robert van Otterdijk, ofițerul în domeniul industriei agroalimentare la FAO. Astfel, prevenirea pierderilor post-recoltare în sistemele alimentare ar face ca disponibilitatea alimentelor, la nivel mondial, să crească fără utilizarea unor resurse suplimentare sau suprasolicitarea mediului.

Factorii care duc la risipa de alimente în etapa post-recoltare variază de la prelucrarea ineficientă a produselor la deteriorarea lor în timpul transportării sau în urma unei depozitări deficitare, până la deciziile de gestionare incorecte și infrastructura insuficientă pe parcursul circuitului „de la fermă la consumator”.

Josianne Cloutier și Hans de Wild de la Universitatea și Centrul de Cercetare Wageningen au prezentat un concept aprofundat asupra proceselor de maturare și deteriorare a produselor proaspete, inclusiv cei mai importanți factori pentru măsurarea, evaluarea și modelarea calității produsului; modalități de calculare a pierderilor, precum și tehnologii actuale pentru depozitare, ambalare și manipulare a produsului.

Blazhe Josifovski, președintele organizației Ajde Makedonija, din Macedonia de Nord și Anatolie Fala, directorul de program de la Agenția Națională pentru Dezvoltare Rurală, din Republica Moldova, au prezentat studii de caz reflectând aplicarea bunelor practici de recoltare și post-recoltare pentru a îmbunătăți performanțele lanțului valoric și a reduce risipa de alimente în regiune.

Acest seminar face parte dintr-o serie de discuții online, numite Impact Webinars, care-și propun identificarea și promovarea bunelor practici, inspirarea intervențiilor transformatoare pentru a preveni și reduce pierderile și risipa de alimente de-a lungul întregului lanț de aprovizionare alimentară. Fiecare seminar web se va concentra pe o etapă specifică a lanțului de aprovizionare, de la producție la consum, oferind soluții practice și bazate pe dovezi care pot fi reproduse sau extinse la nivel național sau regional.

47

Ultimatum pentru ministrul Agriculturii! Organizațiile profesionale sistează ameliorarea bovinelor și eliberarea adeverințelor pentru cererea unică de plată, campania 2021 , Mihaela Prevenda  Marți, 20 Aprilie 2021

Organizațiile profesionale ale crescătorilor de bovine solicită ministrului Agriculturii aprobarea deconturilor pentru serviciile de Control Oficial al Producției (COP) și Registrul Genealogic pentru anul 2021. În cazul în care aceste deconturi nu se mai aprobă, costurile privind serviciile de COP și RG o să fie suportate integral de fermieri, susțin reprezentanții crescătorilor într-o adresă trimisă lui Adrian Oros, căruia i se reamintește că peste o mie de persoane angajate în sectorul de ameliorare riscă să nu-și mai primească salariile. Reprezentanții crescătorilor amenință cu sistarea activității de ameliorare. Totodată, până la rezolvarea solicitărilor, societățile de ameliorare nu vor elibera adeverințele pentru depunerea dosarelor de cereri unice de plată la APIA, pentru campania 2021.

Pe 24 martie 2021, organizațiile crescătorilor de bovine au transmis la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale solicitarea de a se urgenta stabilirea sumelor pentru serviciile de COP și RG pentru anul 2021 și plata restanțelor pentru 2020, adresă la care MADR nu a răspuns nici până în ziua de azi. De asemenea, reprezentanții crescătorilor îi reproșează ministrului Adrian Oros că nu respectă Legea Zootehniei, care prevede că societățile de ameliorare sunt partenere de dialog ale MADR, iar subvențiile, modul de alocare etc se discută împreună cu organizațiile fermierilor, ceea ce nu s-a întâmplat.

Având în vedere tăcerea lui Adrian Oros, luni 19 aprilie 2021, organizațiile din sectorul bovine au trimis un ultimatum ministrului Agriculturii: „Nici până la această dată (19 aprilie 2021, n.r.) nu ați binevoit să faceți demersurile necesare rezolvării solicitărilor noastre și nici nu ați înțeles să respectați Legea Zootehniei nr. 32/2019, care la articolul 7 stabilește că societățile de ameliorare sunt partenere de dialog ale Ministerului Agriculturii, iar în privința sumelor, modului de alocare nu ne-ați solicitat

48

vreun punct de vedere. De aceea, vă somăm ca în termen de trei zile, cu începere din 19 aprilie 2021, să faceți toate diligențele necesare ca solicitările noastre să fie rezolvate. Menționăm că în lipsa unei rezolvări integrale a solcitărilor noastre vom fi nevoiți să sistăm întreaga activitate de ameliorare. De asemenea, menționăm că până la rezolvarea tuturor solicitărilor noastre, societățile de ameliorare nu vor elibera nicio adeverință pentru depunerea dosarelor de cereri unice de plată la APIA, campania 2021”.

Pana(ACEBOP): exportul, principala valorizare a mieilor. 3.000 de tone de carcasa, exportati doar anul trecut, aprilie 20, 2021

Cand vine vorba despre vanzarea de miei, principala sursa de finantare a crescatorilor de ovine este exportul, intrucat consumul de miei in Romania este doar unul sezonier, de Paste. Drept urmare, in 2020 au fost exportate peste 2.000 de tone de carcasa, a precizat Mary Pana, presedintele ACEBOP.

„Exportul Romaniei este anual salvat de agricultura, mai ales prin cereale, animalele vii, tutun si produse din tutun. Activitatea de crestere a ovinelor este traditie la noi, de generatii intregi. (…) Avem 135 de abatoare, deci o infrastructura puternica: 22 de abatoare mici, 6 centre de sacrificare, plus numeroase puncte de sacrificare, infrastructura puternica care ne va ajuta sa crestem in productia de carcasa de oaie. Anul trecut am exportat peste 3.000 de tone carcasa, mai ales spre India, Kuwait, Kosovo, Macedonia, Iran si Albania. Din punct de vedere al exportului de animale vii, ma refer mai ales la ovine, incepand cu februarie anul acesta au plecat din port aproximativ cate 50.000 de capete pe saptamana, mai ales catre Iordania si Emirate, dar si in Italia si spre Franta in perioada Sarbatorilor Pascale catolice. Exportul este principala valorizare a mielului national pentru ca la noi consumul este sezonier, doar de Paste”, a mentionat Mary Pana.

Aceasta a vorbit si despre transportul animalelor vii destinate exportului si despre conditiile dure ce trebuie indeplinite pentru livrarea animalelor spre tarile terte, spunand ca Romania este primul stat membru UE care a elaborat o lege referitoare la conditiile de transport.

„Pentru a ne proteja activitatea de crestere a oilor si pentru ca romanul iubeste animalele si le protejeaza, pentru a ne proteja traditia de productie, am acceptat o lege dura, care impune conditii speciale pe timpul transportului catre tarile terte si pot sa spun cu mandrie ca suntem primul stat membru care are o astfel de lege. Mai mult, datorita ultimelor evenimente ne-am strans, impreuna cu ONG-urile, am lucrat si am inaintat un proiect de plan de contingenta pentru dezastre in timpul transportului

49

catre Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara. Bineinteles, vorbesc de un draft. Asteptam sa se faca un grup de lucru, sa definitivam documentul respectiv si sa trimitem spre Bruxelles. Deja in forma de draft a fost trimis catre grupul de ancheta pe transport animale vii, unde avem si noi in comisie doi eurodeputati. Pentru ca am fost informati de acestia ca sunt anumite voci ostile contra Romaniei – iata ca pe langa o lege, Romania a facut si un plan de contingenta, care speram ca va fi model pentru toate statele membre tinand cont de faptul ca la nivelul Comisiei Europene nu s-a gandit un asemenea plan de contingenta”, a mai spus presedintele ACEBOP.

Exportul este principala valorizare a mielului naţional, aprilie 20, 2021, agrimanet

Mary Pană (ACEBOP): Exportul este principala valorizare a mielului naţional

„Exportul României este anual salvat de agricultură, mai ales prin cereale, animalele vii, tutun şi produse din tutun. Activitatea de creştere a ovinelor este tradiţie la noi, de generaţii întregi. (…) Avem 135 de abatoare, deci o infrastructură puternică: 22 de abatoare mici, 6 centre de sacrificare, plus numeroase puncte de sacrificare, infrastructură puternică care ne va ajuta să creştem în producţia de carcasă de oaie. Anul trecut am exportat peste 3.000 de tone carcasă, mai ales spre India, Kuwait, Kosovo, Macedonia, Iran şi Albania. Din punct de vedere al exportului de animale vii, mă refer mai ales la ovine, începând cu februarie anul acesta au plecat din port aproximativ câte 50.000 de capete pe săptămână, mai ales către Iordania şi Emirate, dar şi în Italia şi spre Franţa în perioada Sărbătorilor Pascale catolice. Exportul este principala valorizare a mielului naţional pentru că la noi consumul este sezonier, doar de Paşte”, a menţionat Mary Pană, la dezbaterea online cu tema ‘Industria cărnii, între realităţile româneşti şi provocările europene’, citată de Agerpres

„Pentru a ne proteja activitatea de creştere a oilor şi pentru că românul iubeşte animalele şi le protejează, pentru a ne proteja tradiţia de producţie, am acceptat o lege dură, care impune condiţii speciale pe timpul

50

transportului către ţările terţe şi pot să spun cu mândrie că suntem primul stat membru care are o astfel de lege. Mai mult, datorită ultimelor evenimente ne-am strâns, împreună cu ONG-urile, am lucrat şi am înaintat un proiect de plan de contingenţă pentru dezastre în timpul transportului către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară. Bineînţeles, vorbesc de un draft. Aşteptăm să se facă un grup de lucru, să definitivăm documentul respectiv şi să trimitem spre Bruxelles. Deja în forma de draft a fost trimis către grupul de anchetă pe transport animale vii, unde avem şi noi în comisie doi eurodeputaţi. Pentru că am fost informaţi de aceştia că sunt anumite voci ostile contra României – iată că pe lângă o lege, România a făcut şi un plan de contingenţă, care sperăm că va fi model pentru toate statele membre ţinând cont de faptul că la nivelul Comisiei Europene nu s-a gândit un asemenea plan de contingenţă”, a mai spus preşedintele ACEBOP. sursa Agerpres

La poarta fermei prețul cărnii coboară, la raft crește!aprilie 20, 2021 agrimanet

Mary Pană, președinta ACEBOP, a fost invitată la emisiunea „Cu capu-n zori” de la TVR și a vorbit despre prețul cărnii la raft.

De ce se scumpește carnea? La poarta fermei, acolo unde se muncește cel mai mult, prețul rămâne același sau coboară din cauza concurenței ofertei de piață. Când am spus concurență, am făcut referire la cantități enorme de carne care vin din alte state membre în România mereu, nu doar în perioada sărbătorilor, iar, dacă la porc unde avem o producție internă de aproximativ 27% avem nevoie de aceste intrări de carne, la carnea de pasăre avem supraproducție de 120% față de necesarul de consum și, totuși, întră în România sute, mii de tone pe an de carne de pasăre.

Referitor la preț, acesta rămâne același la poarta fermei, creșterile fiind la raft, la supermarketuri și hipermarketuri. Jocurile se fac la raft. Consumatorul va da mai mult din buzunar datorită politicii

51

supermarketurilor și hipermarketurilor. Aici este cea mai mare problemă a noastră, faptul că pe lanțul cărnii nu exiștă un control al prețului și ajungem să plătim dublu sau poate triplu în calitate de consumator. Este o diferență enormă.

În urmă cu câteva zile am fost la Senat, acolo unde s-a discutat o lege foarte importantă, fiind prezenți și reprezentanți ai supermarketurilor și hipermarketurilor. Aceștia au impresia că noi, reprezentanții fermierilor, avem ceva împotriva lor, dar, de fapt, noi doar îi avertizăm că prin a nu pune produse românești, mai ales carne românească la raft, riscă să piardă în curând din piață.

De ce să alegem carnea românească și nu pe cea de import?

Carnea românească este proaspătă, comparativ cu cea din import care, fie este congelată, fie este congelată și decongelată ulterior, fiind vândută ca o carne proaspătă, ori vine ca o carne proaspătă refrigerată în ultimele două zile de valabilitate.

Sunt niște jocuri mari ale pieței la care noi trebuie să fim atenți, să alegem produsele românești pentru că această carne este controlată sanitar-veterinar cu siguranță, nu are hormoni deoarece fermierii nu mai au de unde să cumpere acești hormoni și sunt, oricum, foarte atenți la calitatea cărnii. sursa foto Radu Teodor Husau

Cum moare agricultura românească în miros de busuioc și usturoi, aprilie 20, 2021 , agrimanet

Cum moare agricultura românească in miros de busuioc și usturoi Fermierii sunt suparati pe ministrul agriculturii ca propune legi fara sa se consulte si cu ei inainte si mai mult ofera subventii in domenii din

52

agricultura care nu au nici un impact asupra acestei ramuri a industriei. Asta dupa ce ministerul a postat pe site-ul propriu un proiect de lege prin care vrea sa dea bani celor care cultiva busuioc, fenicul sau cimbru. Sau ajutorul de minimis pentru usturoi. Sau pentru bazna/mangalita…

„Romania avea un singur institut pe plante aromatice si medicinale, iar pe acela l-am terminat. Ce sa mai zic. Ministerul trimite legile la Camera Deputatilor si de abia apoi are intalniri cu noi. Ideea este de a face o legislatie cat mai corecta pentru a merge mai departe cu totii. Dar cand tu trimiti legile cu doua zile inante sa te intalnesti cu noi unde mai este parteneriatul? Nu esti tu guvernant intr-o barca si noi agricultorii in alta”, au spus reprezentantii agricultorilor, citati de Ziare.com

Romania, exemplu prost pentru agricultura europeana

Potrivit fermierilor, in Romania nici nu ai asolament pentru asa ceva.

„Facem cum am facut la programul Tomata. Dai subventie de 4 lei la kg, si in piata gasesti rosii din Spania cu 3 lei. Cum fac eu fata, ca fermier? Noi nu stim sa facem un management financiar, nu stim sa citim statistici. Si daca nu stim, haideti macar sa luam statistica europeana. Din deficitul de la nivel national 2 miliarde de euro sunt din produse agro-alimentare”, mai spun surse din LAPAR.

Al doilea mare exportator de produse agro-alimentare in Romania este Ungaria.

„Dar ei au 5,3 milioane de teren arabil, noi avem 10 milioane de hectare. E clar ca noi nu avem o strategie agricola. Noi avem 33% dintre fermierii la nivel european si producem doar 3,3%. Olanda are 0,5% dintre fermierii la nivel european si produce 6,6% din ce se produce la nivel european. Eu vin cu acesti bani in piata, e clar ca nu fac decat sa creez inflatie”, mai spun fermierii, conform Ziare.com

Cifrele care arata dezastrul: producem putin si prost

Romania ocupă locul doi în topul producătorilor de porumb din UE, după Franţa, cu o producție de aproape 11 milioane tone obținută în 2020. Producții medii la hectar: România – 4,17 to/ha; Franța – 8,01 to/ha; Ungaria – 8,6 to/ha; Italia – 11,27 to/ha…

Lideri la producția de floarea soarelui în UE, dar cu 1.69 to producție medie/hectar… În 2020 a fost înregistrată o premieră nedorită – importuri de

53

semințe de floarea soarelui tocmai din Argentina; s-a importat o cantitate de 250.700 tone de seminţe de floarea soarelui, în valoare de 207,1 milioane euro.

ANTZ 7 Schema decuplată de producţie în sectorul lapte, specia bovine – 0,4213 euro/to.

ANTZ 8 Schema decuplată de producţie în sectorul carne, specia bovine – 1,0343 euro/cap.

ANTZ 9 Schema decuplată de producţie în sectorul zootehnic, specia ovine/caprine – 2,2553 euro/cap.

În loc de concluzie

“Fermieri, e obligatoriu să fiți uniți în asocieri profesionale și alte forme de cooperare pentru a avea acces la resurse, cunoaștere, oportunități și multe altele care vă vor conduce spre succes. Asumați-vă aceste deziderate și alegeți-vă lideri competenți care să vă ajute să ieșiți din paradigma veșnicului neajuns. Ascultați opiniile tuturor și încercați să gândiți că nimeni nu le poate știi pe toate odată. Oricât de deștept ar fi! Liderul, altfel decât tătucul, are în spatele lui o masă de oameni pe care îi reprezintă, iar rolul său este să le ducă spre împlinire voințele transformate cumva într-o voință rezultantă prin dialog și asumare! De astfel de oameni aveți nevoie, cu boașe de oțel date de voi și cu mintea ascuțită pentru dialog!” (Tudor Gheorghe Calotescu)

PAC vinovată pentru dispariția fermelor de familie?aprilie 20, 2021 agrimanet

Comisarul UE pentru agricultură arată cu degetul spre PAC pentru dispariția fermelor mici Dispariția rapidă la nivelul UE a fermelor familiale se datorează parțial politicii agricole comune (PAC), a declarat comisarul european pentru agricultură Janusz Wojciechowski, care a arătat „erorile și greșelile” politicii.

Vorbind în cadrul unei reuniuni recente a comisiei mixte AGRI-PETI din Parlamentul European, comisarul a subliniat că între 2005 și 2014 au dispărut până la 4 milioane de ferme în UE, dintre care multe erau ferme mici.„Au dispărut într-un ritm de o mie pe zi”, a spus Wojciechowski, citând exemplul țării sale de origine, Polonia, care, potrivit ultimului recensământ agricol publicat luna aceasta, a pierdut 190.000 din fermele sale, sau 13%, în ultimii 10 ani.

54

„Cred că trebuie să fim deschiși în privința acestui lucru, deoarece pe de o parte am avut acele mici ferme care dispăreau și în locul lor […] apărea cei care obțineau bani europeni”, a spus el.

Acest proces de industrializare i-a pus la zid pe fermieri a spus el, ceea ce a făcut ca mulți dintre ei să renunțe la fermele lor.

„Ceva s-a stricat”, a admis Wojciechowski, spunând că este necesar să „inversăm acest proces într-un fel”.

Și europarlamentarul irlandez Chris Macmanus a criticat PAC și rolul său în sprijinirea micilor fermieri, subliniind îngrijorările sale cu privire la o „rată alarmantă” de concentrare a terenurilor.

„Sunt foarte îngrijorat că aceasta va fi ultima generație de fermieri de familie din UE”, a spus Macmanus, adăugând că suntem pe ultima sută de metri pentru a adopta măsuri pentru a salva modelul de agricultură familială din UE.

Potrivit Eurostat, deși sectorul agricol al UE rămâne caracterizat de un număr mare de ferme foarte mici, există o „tendință spre consolidare, fermele mari reprezentând o proporție tot mai mare a terenurilor cultivate în UE”.

În ciuda acestui fapt, fermele mici rămân o piatră de temelie a activității agricole în UE. Acest lucru a fost subliniat într-o scrisoare trimisă comisarilor Wojciechowski și Stella Kyriakides, precum și vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, printre alții, pentru a marca Ziua Internațională a Luptei Țăranilor din 17 aprilie.

Scrisoarea, care a fost semnată de peste 60 de asociații de fermieri, cadre universitare și ONG-uri, subliniază că aceste ferme mici și oamenii care lucrează în ele sunt „baza întregii agriculturi”.

„UE trebuie să înceteze să favorizeze modelul de producție agricolă industrială pe scară largă, care dezavantajează fermierii mici și mijlocii și lasă zonele rurale pustii”, se arată în scrisoare.

Micii fermieri se află pe agenda reformei PAC, care are ca scop prioritizarea fermelor mici și mijlocii și încurajarea tinerilor fermieri. sursa Euractiv

55

Agrivi numește un director general pentru filiala din România, Food Biz La apr. 20, 2021

Agrivi, una dintre cele mai importante companii din industria globală AGTECH, care dezvoltă soluții software de management al fermelor, anunță numirea lui Mircea Drăghici în funcția de director general al filialei din România, poziție din care va avea un rol important în extinderea operațiunilor Agrivi din România.

De la intrarea pe piața locală, ȋn 2020, managementul activității AGRIVI din România a fost asigurat de conducerea centrală a companiei, cu sediul ȋn Londra.

,,AGRIVI este o companie sinonimă cu digitalizarea agriculturii, care oferă soluții de gestionare a fermelor personalizate, adaptate tuturor părților interesate, din industria agroalimentară. Ȋmpreună cu membrii echipei și clienții noștri incredibili, vom reuși să ne extindem acoperirea pe piața din România și să ajungem la cât mai mulți fermieri și colaboratori de-ai lor”, a declarat Mircea Drăghici. Directorul General AGRIVI România este antreprenor ȋn serie, pasionat de știință și tehnologie. Este partener fondator al Venture Growth Partners de aproape opt ani și a lucrat în industria tech peste 15 ani. Ȋn noua sa poziție, Mircea Drăghici ȋși va folosi cunoștințele, experiența și expertiza în industrie pentru a adduce AGRIVI ȋn poziția de lider pe piața locală.

Domnul Drăghici este lector pentru studenții de la The Entrepreneurship Academy, București și partener fondator al Asociației Science Studies, care organizează cursuri și workshop-uri de management și IT. Anterior, el a fondat și condus o companie de dezvoltare software, construind soluții pentru industrii precum cea a ospitalității, automotive sau cea a asigurărilor și soluții de e-learning.

La ȋnceputul anului 2021, AGRIVI și-a mărit echipa din România cu unnou Director Executiv de Vânzări.

56

Agrivi este una dintre companiile-cheie din industria de software de gestionare a fermelor, care oferă o soluție digitală fermierilor profesioniști. Aceasta ȋi ajută să obțină toate informațiile necesare despre fiecare fază a procesului de producție și să ia decizii pentru a produce alimente sănătoase, nutritive și sigure, ȋntr-un mod sustenabil și profitabil. Pe lângă fermieri, soluțiile de agricultură digitală AGRIVI sprijină și alte organizații dinindustria agricolă și alimentară, de la companiile alimentare susținute ȋn procesul de gestionare al furnizorilor din lanțul de aprovizionare, până la bănci agroindustriale, ministere ale agriculturii și altele.

PepsiCo anunță un nou obiectiv pentru 2030: extinderea practicilor de agricultură regenerabilă pe 7 milioane acri (2,8 milioane hectare) , 20 aprilie 2021, Agricultură

Prin intermediul acestor practici, compania estimează că va reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 3 milioane de tone, până la sfârșitul deceniului.

PepsiCo va extinde până în 2030 practicile de agricultură regenerabilă pe 7 milioane acri (2,8 milioane hectare), suprafață aproape egală cu întreaga sa amprentă în agricultură. Compania estimează că va elimina cel puțin 3 milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră, până la sfârșitul deceniului. Adițional obiectivelor din agenda pentru 2030, PepsiCo va îmbunătăți inclusiv viețile a mai mult de 250.000 de oameni care fac parte din lanțul agricol de aprovizionare și va obține 100% din ingredientele sale cheie din surse sustenabile.

„Orice plan care se adresează provocărilor imediate cu care se confruntă sistemul alimentar global trebuie să pornească de la agricultură, sursa de hrană pentru miliarde de oameni și un punct cheie în abordarea schimbărilor climatice și a inegalității”, a declarat Ramon Laguarta, CEO PepsiCo. „Fiind unul dintre liderii industriei de produse alimentare și băuturi răcoritoare,

57

promovarea unui sistem alimentar rezilient este esențială pentru businessul nostru, iar datorită  dimensiunii globale a companiei noastre avem oportunitatea și responsabilitatea de a produce schimbări importante. Agenda PepsiCo pentru agricultura sustenabilă se concentrează pe investiții, inovație și colaborări solide cu partenerii noștri din domeniul agriculturii, în vederea obținerii unui impact pozitiv în toată lumea. Lucrând împreună, putem reduce amprenta noastră colectivă de carbon, putem hrăni o populație în creștere rapidă și putem oferi oportunități economice semnificative pentru mai mulți oameni”.

Agricultura este fundamentul sistemului alimentar, cu toate acestea, în ultimul secol, practicile agricole convenționale au contribuit la pierderea și degradarea semnificativă a solului. Numai în Uniunea Europeana, 13 țări s-au declarat deja afectate de degradarea solului[1]. Sistemul alimentar contribuie la aproximativ 1/3 din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, în timp ce agricultura reprezintă cauza multor provocări sociale și de mediu, ea poate reprezenta și soluția, ajutând la blocarea carbonului în sol.

Agenda pentru Agricultură Pozitivă a PepsiCo are ca scop obținerea materiilor prime și a ingredientelor, astfel încât să accelereze tranziția către agricultura regenerabilă, printr-un set de practici menite să determine refacerea ecosistemelor, contribuind la consolidarea sistemului alimentar și susținerea comunităților de fermieri.

Compania se va concentra pe următoarele zone:

1. Răspândirea adoptării practicilor agricole regenerabile pe 7 milioane acri (2,8 milioane hectare) – aproape egal cu 100% din terenul utilizat în întreaga lume pentru cultivarea materiilor prime și a ingredientelor necesare producției proprii. Estimăm că aceste practici vor reduce emisia netă cu cel puțin 3 milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră, până în 2030. Mizând pe aproape un deceniu de succes al Programului de Agricultură Sustenabilă, PepsiCo va continua să colaboreze cu fermierii din 60 de țări, în vederea adoptării practicilor care au un impact pozitiv asupra mediului.

Agricultura de precizie va fi esențială pentru a prezenta practicile regenerabile ale PepsiCo în Europa, oferind atât măsurători, cât și informații pentru a sprijini fermierii să-și dezvolte culturile și să utilizeze mai puține resurse naturale. PepsiCo, prin marca Quaker, a creat deja inițiativa „Opti-Oat” care folosește peste un milion de puncte de date pentru a ghida fermierii cu privire la modul de cultivare a „ovăzului perfect”, îmbunătățind randamentele și creând o sursă mai sustenabilă de ovăz. În ceea ce privește

58

culturile sale de cartofi, compania își va valorifica în continuare tehnologia iCrop, care este deja utilizată în toată Europa și îi ajută pe fermieri să înțeleagă performanța culturilor și cantitatea potrivită de apă și îngrășăminte..

Tehnologia susține, de asemenea, efortul PepsiCo în a reintroduce materia organică în sol și de a reduce emisiile. Brandul PepsiCo Walkers, produs în Marea Britanie, a introdus recent o nouă tehnologie a „cartofilor circulari” prin care utilizează deșeurile rezultate din cojirea cartofilor pentru a fabrica îngrășăminte cu un consum scăzut de carbon, bogat în substanțe hrănitoare pentru sol. Se așteaptă ca utilizarea acestui îngrășământ să reducă emisiile de carbon ale Walkers, rezultate din cultivarea cartofilor, cu 70%. Această nouă tehnologie urmează a fi testată cu fermierii din Marea Britanie în 2021 și din 2022 în toată Europa.

PepsiCo plasează fermierii în centrul implementării agriculturii regenerabile și va încuraja transferul informațional între aceștia, în toată Europa, în vederea adoptării acestor noi practici.

2. Îmbunătățirea condițiilor de trai a mai mult de 250.000 de oameni din lanțul său de aprovizionare agricolă și a comunităților, inclusiv creșterea independenței economice a femeilor. PepsiCo își va concentra activitatea pe cele mai vulnerabile comunități agricole din lanțul său valoric global, incluzând fermierii mici, lucrătorii agricoli, femeile și fermierii din grupuri minoritare. Prin intermediul Programului de Agricultură Durabilă, PepsiCo lucrează deja direct cu fermierii săi pentru a împărtăși cunoștințe și practici care îmbunătățesc profitabilitatea și randamentele. În țări precum Rusia, Turcia, Ucraina și România, PepsiCo lucrează pentru a sprijini incluziunea financiară a cultivatorilor de cartofi, oferind fluxuri de venituri și plăți în avans, astfel încât aceștia să aibă finanțarea necesară pentru a cumpăra îngrășăminte și semințe.

3. Obținerea a 100% din ingredientele cheie din surse regenerabile, prin includerea în program nu numai a culturilor sale directe (cartofi, porumb integral, ovăz și portocale), ci și a culturilor cheie de la terțe părți, cum ar fi cele de uleiuri vegetale și cereale. Acest program este deja în desfășurare în Europa. În Ungaria, Ucraina și Rusia, PepsiCo lansează programe de colaborare cu furnizorii pentru a dezvolta în continuare practici de aprovizionare durabile pentru uleiul său de floarea soarelui. Aceste programe pilot vor căuta să crească randamentele, să îmbunătățească sănătatea solului și să ofere o cultură mai productivă, reducând astfel impactul asupra mediului.

59

PepsiCo obține materie primă din 60 de țări și susține peste 100.000 de locuri de muncă în lanțul de aprovizionare agricolă. De la finalul anului 2020, culturile directe ale PepsiCo sunt 100% sustenabile în 28 de țări. La nivel global, 87% din culturile directe sunt obținute în mod sustenabil prin intermediul Programului de Agricultură Regenerabilă. În plus, PepsiCo și-a atins obiectivul de a achiziționa zahăr din trestie din culturi sustenabile, certificate 100% Bonsucro, la nivel global și de a obține peste 99% ulei de palmier certificat RSPO (Roundtable on Sustainable Palm Oil). PepsiCo are un angajament strict în ceea ce privește oprirea defrișărilor, dezvoltarea de turbă, exploatarea populațiilor indigene, a lucrătorilor și a comunităților locale.

„Culturile noastre trebuie să fie rezistente la schimbările climatice și să fie dezvoltate astfel încât să aibă un impact pozitiv asupra planetei. Vom face acest lucru concentrându-ne pe colaborare, accelerarea și transformarea practicilor agricole.”, a declarat Silviu Popovici, Chief Executive Officer, PepsiCo Europe. „Trebuie să colaborăm cu toate părțile implicate, inclusiv cu fermierii și furnizorii noștri de ingrediente și trebuie să accelerăm practicile regenerabile la scară largă, astfel încât acestea să devină regulă în rândul fermierilor. Este timpul pentru o revoluție digitală în ferme, unde datele să fie la fel de importante ca utilajele agricole, pentru a crește culturile mai sustenabil.”

PepsiCo pledează pentru stabilirea standardelor și metodelor de măsurare a agriculturii regenerabile, la nivel de industrie. În absența unor astfel de standarde, compania va măsura progresul obținut spre realizarea obiectivelor sale de Agricultură Pozitivă, urmărind suprafețele cultivate, numărul oamenilor implicați în inițiativă și, în timp, impactul rezultatelor. Acestea vor include: creșterea sănătății solului și a fertilității; blocarea carbonului și reducerea emisiilor; îmbunătățirea sănătății bazinelor hidrografice; creșterea biodiversității; îmbunătățirea condițiilor de trai ale fermierilor. PepsiCo lucrează cu organizații puternice, cum ar fi World Wildlife Fund, în vederea dezvoltării unei metode de stabilire a obiectivelor științifice pentru apă, care iau în considerare beneficiile sistemelor și practicilor agricole regenerabile în ceea ce privește calitatea apei.

„Este necesar să acționăm de-a lungul întregului lanț de aprovizionare dacă dorim să transformăm sistemul alimentar, să reducem emisiile de carbon, să avem bazine de apă sănătoase, să refacem biodiversitatea și să îmbunătățim condițiile de trai”, a declarat Sheila Bonini, Senior Vice President of Private Sector Engagement, World Wildlife Fund. „Este încurajator faptul că PepsiCo anunță o nouă abordare a lanțurilor sale de aprovizionare agricole care poate fi pozitivă atât pentru natură, cât și pentru oameni, iar WWF

60

așteaptă cu nerăbdare să se asocieze cu PepsiCo pentru o agendă ambițioasă și la scară mare în ceea ce privește agricultura regenerabilă. ”

Agenda pentru agricultura pozitivă este un alt pas în strategia PepsiCo Pozitiv și vine în continuarea anunțului recent al companiei de a-și dubla obiectivul climatic bazat pe știință, vizând o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în lanțul său valoric cu peste 40% până în 2030, precum și respectarea angajamentului de a avea emisii nete zero până în 2040.

Creștem România BIO cu 500.000 de legături de verdeață și usturoi bio , Ferma , 20 aprilie 2021

Primăvara înviorează mereu mesele românilor. Gândiți-vă numai cum arată meniul de Paşte - ouă roşii, friptură de miel, brânzeturi de lângă care nu lipsesc verdeţurile proaspete, ceapa şi usturoiul, salata verde. Și apoi, nu poți face drob românesc fără cele mai bune verdețuri, asta știe orice gospodină!

Așa s-a gândit și Doru Buturugă atunci când a hotărât să preia afacerea familiei, respectiv culturile de mărar, leuştean, salată verde, vinete, usturoi şi ceapă. Şi pentru că el crede în agricultura ecologică, s-a înscris în programul Creştem România Bio, un program inițiat de Carrefour pentru susținerea agricultorilor români care vor să treacă la agricultura BIO și din dorința de a asigura consumatorilor acces la alimente sănătoase, obținute responsabil. Acum se află în ultimul an de conversie, iar în luna iunie va primi certificatul ecologic.

 “E timpul ca românii să cumpere produsele și cu sufletul nu doar cu ochii”

 “Consider foarte valoroasă munca mea şi îi îndemn pe toţi să mănânce bio, chiar dacă legumele nu arată mereu spectaculos. Sunt gustoase şi sănătoase. Cred că e timpul ca românii să cumpere produsele și cu sufletul nu doar cu ochii”, spune Doru.În 2020, ferma lui Doru Buturugă a avut o producţie de aproximativ 500.000 de legături de verdeţuri. Produsele se găsesc şi pe rafturile Carrefour cu eticheta “în conversie la bio”.

Programul Creștem România BIO a ajuns la cea de-a treia ediție, continuând promisiunea făcută de Carrefour a de susține fermierii locali pe drumul nou către agricultura viitorului, oferindu-le sprijin și consiliere în procesul de conversie și în plus, siguranța unei piețe de desfacere. Printre beneficiile participanţilor la programul Creștem România BIO se numără contractele ferme cu hipermarketul pe perioada de conversie (1-3 ani) și timp de încă 2

61

ani după momentul în care devin producători bio, precum și garanția că își vor putea vinde recolta la prețuri corecte în rețeaua magazinelor Carrefour.

 Bio e viitorul

 „De ce ai vrea să cultivi bio? Să ai mai multe reguli și mai multe griji? Eu am moștenit culturile acestea convenționale de la ai mei. Puteam să aleg calea ușoară. Dar am pus mult suflet și am muncit mult pentru a face conversia la bio, pentru că bio e viitorul”, explică Doru.Dacă te numeri printre fermierii care cred că bio înseamnă agricultura viitorului, Carrefour va fi alături de tine cu un contract de preluare a producției, cu acoperirea costurilor de certificare și consiliere permanentă.

Da, bio se crește mai greu. Dar creștem împreună. Înscrie-te pe https://crestemromaniabio.ro/ până pe 30 aprilie. Formularul, precum și criteriile de eligibilitate pentru ediția 2021, sunt disponibile pe pagina https://crestemromaniabio.ro/aplica-acum.

Hai, e rândul tău!

Decizia unui mare comerciant privind informarea clienților despre produsele agroalimentare, Ionel Vaduva , 20 aprilie 2021

În premieră, clienții unui mare comerciant din România, deținător al unei rețele uriașe de super și hipermarketuri, vor avea la dispoziție informații, direct de la fermă, despre originea și calitatea produselor pe care le consumă, grație tehnologiei blockchain, cunoscută până la ora actuală industriei financiare.

Potrivit unui comunicat de presă publicat pe site-ul retailerului, implementată în sectorul alimentar, tehnologia blockchain permite fiecărui actor din lanţul de aprovizionare (fermieri, ambalatori, distribuitori) să furnizeze informaţiile de care este responsabil pentru fiecare lot de produse prezent pe rafturile sale.

„În România, această tehnologie este aplicată pentru prima dată ouălor Filiera Calităţii Carrefour provenite de la Ferma Rojişte din Judeţul Dolj”, se menționează în documentul citat.

Practic, această tehnologie poate fi folosită de clienţi prin scanarea codului QR de pe ambalajul de ouă şi, astfel, ajunge pe pagina dedicată, introduce numărul lotului care e vizibil tot pe ambalaj, aflând informaţii despre: locaţia şi numele fermei sau al fermierului, informaţii veterinare despre găinile care au făcut ouăle, cu ce au fost hrănite, cum au fost crescute

62

păsările din ferma de ouă, data ambalării ouălor şi alte date care completează trasabilitatea produsului.

„Astfel, fie că sunt la cumpărături în magazin sau primesc produsele alimentare prin livrare, acasă, clienţii pot descoperi povestea #dincoloderaft a ouălor şi a fermierului din spate”, scriu reprezentanții retailerului în comunicatul de presă.

Filiera Calităţii Carrefour (FCC) reprezintă un program prin care compania realizează parteneriate de lungă durată direct cu producătorii locali şi internaţionali pentru a oferi consumatorilor produse de calitate, la preţuri accesibile.

„Pe parcursul procesului de producţie, fiecare etapă este atent supravegheată de experţi ce monitorizează îndeaproape întregul proces de creştere şi cultivare, de la început, până când produsele ajung în magazinele Carrefour”, precizează vocile autorizate ale comerciantului.

Cât mai multe produse cuprinse în noua tehnologie

Obiectivul retailerului este de a integra tehnologia blockchain la cât mai multe produse Filiera Calităţii. FCC face parte din strategia Act For Food prin care acţionează la nivel global în favoarea calităţii alimentelor, pentru a oferi consumatorilor produse sănătoase, gustoase, variate, accesibile tuturor, create cu respect pentru planetă.

„Produsele de origine animală Filiera Calităţii Carrefour sunt rezultatul unor parteneriate durabile cu producătorii români care-şi doresc să aplice metode de creştere ce respectă bunăstarea animalelor, mediul înconjurător şi care garantează trasabilitatea alimentară «de la fermă la furculiţă».

Clienţii noştri îşi doresc să cumpere produse româneşti de a căror origine să fie siguri, să afle mai multe despre felul în care sunt crescute şi hrănite animalele de la care provin aceste produse şi să aibă garanţia că toate angajamentele noastre în legătură cu calitatea şi siguranţa mărcilor proprii Carrefour sunt respectate de partenerii noştri”, a precizat Gabriela Rădulescu, director calitate Carrefour România.

Reprezentanta comerciantului a mai adăugat că tehnologia blockchain, folosită pentru prima dată în România de către Carrefour pentru a înregistra trasabilitatea tuturor criteriilor de calitate şi siguranţă alimentară pe care produsele Filiera Calităţii trebuie să le respecte, va permite auditarea în timp real a aplicării acestor criterii indiferent de lotul produsului şi gestionarea rapidă a oricărei retragere de pe piaţă a unui produs neconform.

63

„Prin aplicaţia blockchain, împărtăşim în mod transparent aceste informaţii cu clienţii noştri care pot afla unde s-au născut găinile ouătoare, care este ferma în care sunt crescute şi condiţiile de bunăstare animală asigurate de fermier, cu ce sunt hrănite şi care este provenienţa alimentelor şi, mai apoi, unde sunt ambalate ouăle înainte de livrarea în magazine. Toate aceste date sunt înregistrate şi stocate de la prima zi de viaţă a puilor de găină până la ultima zi în care găinile sunt producătoare, adică în medie 76 de săptămâni pentru fiecare lot de găini ouătoare”, explică Gabriela Rădulescu.

Această inovaţie răspunde unei nevoi tot mai mare de transparenţă a consumatorilor, faţă de produsele pe care le achiziţionează şi calitatea acestora şi creează o conexiune cu producătorii din spate.

Totodată, pentru fermieri, blockchain reprezintă o dovadă a angajamentului Carrefour, de a susţine producătorii să atingă un nou nivel de calitate.

INDUSTRIE ALIMENTARA

PROFIT TV - Angst, unul dintre principalii jucători din industria cărnii, pregătește "o fabrică de mâncare" în Buftea, pe un amplasament distrus de incendiu în 2018 Retail - Angst, unul dintre principalii jucători din industria cărnii, pregătește "o fabrică de mâncare" în Buftea, pe un amplasament distrus de incendiu în 2018 Emil Popescu Emil Popescu scris astăzi, 06:18 Grupul Angst, unul dintre principalii jucători din industria cărnii, va finaliza în vara acestui an o "fabrică de mâncare gătită", după o investiție de până la 1,3 milioane de euro în construcția propriu-zisă și utilaje. Noua facilitate de producție este dezvoltată pe amplasamentul unei hale distruse de un incendiu, în 2018, lângă actuala fabrică Angst din Buftea, a anunțat la Profit TV Sorin Minea, proprietarul Angst. “Construcția în sine va costa circa 1 milion de euro. Până acum am cheltuit circa 800.000 de euro și mai am costuri cu pardoselile și curentul electric. Utilajele vor fi și ele undeva între 100.000 și 300.000 de euro”, a declarat pentru Profit.ro proprietarul grupului Angst.

Construcția va avea o suprafață de circa 2.000 metri pătrați, mai mare față de linia de producție arsă în incendiul din 2018, și este situată lângă actuala fabrică Angst, unde compania produce atât preparate din carne, cât și mâncare ready meal. Angst va păstra, și după inaugurarea noii fabrici, linia dedicată mâncărurilor proaspete, cu termen de valabilitate scurt, având astfel o mai mare flexibilitate în privința sortimentelor produse.

Hala de producție ready meal din Buftea a ars într-un incendiu în noiembrie 2018. Spațiul era asigurat, astfel că Angst și-a putut recupera pierderile.

64

Anul trecut, pandemia COVID a dus la o scădere de piață în industria alimentară, iar trendul este posibil să continue în 2021. Și business-ul Angst a resimțit efectele pandemiei, afacerile grupului scăzând mai ales în prima parte a anului, urmată de o revenire a vânzărilor.

“Nu pot să spun că suntem într-o situație proastă. Ne-am restructurat, am făcut cam tot ce trebuia făcut. (...) La ora actuală suntem în targetul planificat”, spunea Minea în februarie pentru Profit.ro. Grupul Angst include, pe lângă facilitatea de producție din Buftea, o fabrică de produse crud-uscate la Sinaia (Salsi).

Produsele companiei sunt disponibile în marile rețele comerciale și în magazinele proprii. În prezent, compania are trei magazine, toate în București, și vrea să deschidă până la sfârșitul verii alte 2 sau 3 unități.

Aprovizionarea de Paşte. Producătorii anunţă scumpiri: cât vom plăti pentru un kilogram de carne de miel 20 aprilie 2021, 04:03 de Ionela Stănilă

Producătorii anunţă scumpiri: cât vom plăti pentru un kilogram de carne de miel Românii vor plăti mai mult pentru carnea de miel în acest an FOTO industriacarnii.ro În aprilie, milioane de români vor face pregătiri pentru sărbătorile pascale. Producătorii de carne de porc au avertizat însă că trebuie să ne aşteptăm la scumpiri înaintea Paştelui. Nici carnea de miel nu va fi ieftină: de la 20 la 30 de lei/kg, preţ de achiziţie în super şi hipermarket.

Dr. Mary Pană, preşedinte Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine (ACEBOP) din România, arată cum stăm la capitolul aprovizionare şi la ce trebuie să se aştepte consumatorii: Da, vor creşte preţurile la carne de porc, dar trebuie făcută o precizare: preţul la raft va creşte, respectiv cel plătit de consumator. Nu şi pretul la poarta fermei, care se menţine scăzut- 5,5-5,6 lei/kg, faţă de 6-6,3 lei/kg înainte de Crăciun. În ceea ce priveşte carnea de miel, din luna februarie, mieii merg la export în ţările arabe cu 1,4-1,5 lei/kg în viu şi în Italia cu 1,5-1,6 lei/kg. Pentru sărbătorile Pascale ortodoxe, preţul se va menţine, pe piese variind de la 20 la 30 lei/kg- preţ de achiziţie cumpărător, în super şi hipermarket.

Creşteri de preţuri Încă de luna trecută, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoşi, a precizat că în preajma Paştelui este posibil ca preţul cărnii de porc să crească: Preţul cărnii de porc a ajuns la poarta fermei la 5,5- 6 lei în acest moment. Preţul este cu 20% sub cel de anul trecut. Este greu de prezis dacă

65

se va modifica preţul cărnii în preajma sărbătorilor. Există o tendinţă de creştere cu 1-2 zile înainte de Paşte.

În perioada postului scade consumul de carne, iar în săptămâna premergătoare Paştelui este posibilă modificarea preţului pe baza creşterii cererii”, a declarat Ladoşi. În magazine, un kilogram de pulpă de porc ajunge la 19 lei pe kilogram.

Preşedintele APCPR a mai afirmat că în prezent fermele autohtone nu asigură mai mult de 30% din cererea de carne de porc din România, faţă de 60% cât asigurau în 2017, înaintea de apariţia pestei porcine. 3,7 milioane de porci, sacrificaţi anul trecut Ladoşi a mai spus că în 2020 au fost sacrificaţi 3,7 milioane de porci, în scădere cu 12% faţă de 2019, când 4,2 milioane de porci au ajuns la abatoare. În acest an, pentru carnea de porc şi de miel, românii vor scoate mai mulţi bani din buzunar din cauza scumpirile anunţate înaintea sărbătorilor pascale. Motivul: furajele pentru hrana animalelor au costat mai mult din cauza secetei de anul trecut, iar cererea de carne va creşte brusc după perioada postului. Doar carnea de pui ar putea rămâne la preţurile actuale.

Aproape 70% din carnea de porc pe care o consumăm este din import. Fermele româneşti asigură doar o mică parte din necesarul de consum, după ce au fost decimate de pesta porcină africană, în ultimii trei ani şi jumătate. Acum, preţul la poarta fermei se apropie de 5 lei pe kilogram, cel mai mic din ultimii ani. Totul, din cauza importurilor ieftine. Fermierii spun că vând în pierdere, iar singura soluţie pentru a rezista e să crească preţurile de sărbători.

Pretul kilogramului de carne de porc urcă la 9-10 lei după abatorizare. Iar în unele magazine aproape se dublează. În schimb, crescătorii de păsări şi comercianţii care vând carne de pui şi ouă dau asigurări că nu vor creşte preţurile. Nouă din zece români cumpără carne cel puţin o dată pe săptămână, conform unui sondaj. Carnea de porc şi cea de pasăre rămân cele mai căutate.

Anul trecut, un kilogram de miel era, în preajma sarbatorilor pascale în jur de 25 de lei. Seceta a crescut insa pretul furajelor, astfel că anul acesta obligatoriu va creste si pretul carnii.

Cum a schimbat pandemia piața berii din România. Interviu cu Mihai Voicu, general manager Bergenbier , Raluca Juncu 19 Aprilie 2021 22:00 , Companii

2020 a fost un an dificil, cu multe provocări pentru întreaga societate, dar și pentru economia în ansamblul ei. După un an haotic, printre

66

lucrurile care ne-au lipsit cel mai mult au fost și întâlnirile cu prietenii sau colegii de job la bere, un prilej perfect de socializare după o zi de muncă. Pandemia și-a spus cuvântul și în piața de bere, unde ponderea sectorului HoReCa în vânzările de bere a scăzut la 8% în 2020, de la 15% cât era anul anterior, arată statisticile realizate de Asociația Berarii României.

Consumul de bere s-a mutat acasă

Restricțiile de circulație, anularea evenimentelor și suspendarea în rânduri repetate a activității din sectorul HoReCa, unul din principalele canale de distribuție, au avut un impact major asupra consumului de bere din ultimele luni. Consumul de bere s-a mutat mai mult în casele românilor, context care a permis o evoluție de +0.5% în volum, ajungând la 16,75 milioane de hectolitri.

Optimismul este moderat, dar mă aștept ca anul acesta să avem parte de o evoluție pozitivă a pieței berii din România, pârghiile fiind eliminarea restricțiilor și relansarea economiei. Creșterea numărului de persoane vaccinate și redeschiderea treptată a restaurantelor, precum și organizarea de evenimente sportive sau culturale, alături de deschiderea sezonului estival pot avea efecte pozitive asupra pieței.

Mihai Voicu, general manager al Bergenbier (foto)

Mihai Voicu spune că odată cu pandemia s-a schimbat și preferința românilor pentru ambalaje și că a sesizat o mai mare dorință venită din partea acestora de a consuma bere în ambalaje de unică folosință. Cu toate acestea, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la categoria de băuturi dispuse în doze, cât și în sticle nereturnabile.

67

În mod tradițional, în topul preferințelor românilor a continuat să se poziționeze berea lager, cu o pondere de 93,8% în 2020, în ușoară creștere față de anul anterior. Mixurile de bere și berile aromatizate și-au adjudecat 3,2% din piață, iar categoria specialități (unde intră, printre multe altele, berea neagră, nepasteurizată, albă, Ale, roșie etc), 6% din piață. Anul trecut, berea fără alcool a deținut o pondere de 1,4%.

În ceea ce privește dinamica segmentelor în 2020, tendința de creștere înregistrată în ultimii ani de mixurile de bere și berile aromatizate s-a menținut, chiar dacă 2020 a adus un avans de doar 6% pentru acest segment (față de peste 32% anul anterior), în timp ce specialitățile de bere au scăzut cu 28%, mai arată raportările de la Berarii României, care grupează cei mai mari producători din industrie.

Berea își face tot mai mult loc și printre femei

Deși berea are în continuare mai mulți adepți în rândul bărbaților, consumul a devenit popular și în rândul femeilor au început să aprecieze gustul răcoritor al berii, acordându-i un scor de apreciere de 79 de puncte, în timp ce bărbații au acordat 87 de puncte. La nivel european, România se situează în top 3 țări, în ceea ce privește reputația de care se bucură berea printre femei, arată datele furnizate de Berarii României.

Diferența de scor, în ceea ce privește aprecierea berii, dintre bărbați si femei este una foarte mică. Acest lucru se datorează producătorilor de bere care, în ultimii ani au studiat și au înțeles care sunt nevoile pieței, s-au adaptat cerințelor venite din partea tuturor consumatorilor și au dezvoltat noi produse potrivite unui nou segment de consumatori. De asemenea, se observa in randul femeilor un apetit mai mare pentru berile cu arome, cu alcool sau fara, unde vedem si o crestere semnificativa a segmentului.

Bergenbier „s-a răcorit” cu o nouă identitate în 2021

Începând cu acest an, Bergenbier are o nouă identitate vizuală, proiect de modernizare a brandului pe termen mediu si lung, si vine natural dupa trei ani de cresteri semnificative, atat in volum cat si in valoare. Până în 2025, Bergenbier vrea să devină bere numărul 1 din România, un plan ambițios pe care reprezentanții companiei l-au anunțat odată cu lansarea noii identități vizuale.

„Rebrandingul este un proces esențial, continuu, de anticipare a tendințelor și de adaptare a mărcii pentru a rămâne un brand cu valori bine înrădăcinate, confirmate și de calitatea produsului. Contează foarte mult relația pe care brandul reușește să o stabilească cu fiecare dintre clienții săi. Prin noua

68

identitate vizuală ne-am dorit să dezvăluim o nouă perspectivă asupra vieții, într-un mod autentic și prietenos”, a mai declarat Mihai Voicu.

În 2019, Bergenbier a înregistrat o cifră de afaceri de 651,2 milioane de lei, acesta fiind ultimul an pentru care există date financiare disponibile raportate la Ministerul Finanțelor Publice.

„Imediat ce cifrele privind performantele noastre in 2020 vor fi publice, vi le vom pune la dispoziție, în această perioadă pregătim raportările financiare. Până atunci, pot spune că am înregistrat o creștere sănătoasă, atat in volum cat si din punct de vedere al cifrei de afaceri, care ne întărește relația de încredere cu clienții și consumatorii noștri”, a mai declarat Voicu.

Ce e „dincolo de bere”

Pentru 2021, prioritare sunt investitiile in brandul Bergenbier și marcile Premium, mai ales în contextul în care în 2020, s-a observat o preferință mai mare a consumatorilor pentru mărcile Premium, pe de o parte explicata de mutarea consumului din HoReCa, acasă. Totodată, dincolo de bere rămâne una direcțiile principale către compania își va îndrepta atenția: investițiile în oameni, în atragerea și menținerea talentelor în companie.

„Deși criza afectează întreg mediul de afaceri, noi am continuat și vom continua să investim în oameni, în dezvoltarea lor și în atragerea de noi talente. Am reușit să aducem în companie profesioniști extrem de valoroși și am format o echipă diversă, în cadrul căreia sunt încurajate ideile diferite. Doar astfel putem transforma în realitate dorința noastră de a deveni compania cu cea mai rapidă creștere de pe piața berii”, mai precizează șeful Bergenbier.

Bergenbier face parte din grupul Molson Coors Beverages Company Central & Eastern Europe, unul dintre cei mai mari producători de bere din lume. Compania are sediul central în București și o fabrică la Ploiești, iar echipa număra aproximativ 650 de angajați, în 2020.

69

EximBank finanțează cu 100 mil. lei Oltina Impex Prod Com,   unul dintre cei mai importanți producători români din morărit şi panificaţie, 20 aprilie 2021,

EximBank a acordat o finanțare în valoare de 100 de milioane de lei companiei prahovene Oltina Impex Prod Com, unul dintre cele mai mari jucători din sectorul morăritului și panificației din România, potrivit unui comunicat. Fondurile sunt destinate asigurării necesarului de lichidități pentru activitatea curentă a companiei și au fost acordate cu garanție de stat emisă în cadrul schemei de ajutor de stat COVID-19, dedicată companiilor mari.

”Preocuparea noastră strategică rămâne în această perioadă să găsim cele mai bune soluţii financiare, în linie cu nevoile și asteptările companiilor românești angrenate în acest demers de contracarare a efectelor pe care pandemia le-a produs la nivelul economiei. Ne bucurăm că, prin facilitatea acordată, putem să asigurăm unuia dintre cei mai importanți producători din domeniul morăritului și panificației, dezvoltat de antreprenori români, fondurile necesare pentru menținerea activă a  lanțului de producție, prin infuzia de capital de lucru. Vom continua să fim alături de întreprinzătorii români și le vom oferi soluţiile financiare care să le permită să meargă mai departe pentru că România crește cu noi toți”, a spus Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

Oltina Impex Prod Com, specializată în productia pâinii, a specialităților de panificatie și patiserie, a făinurilor de grâu și porumb, precum și în distribuția acestora, are sediul în Urlați, județul Prahova, și își desfășoară activitatea prin intermediul a 13 puncte de lucru (producție, magazine și silozuri) amplasate în județele Prahova, Ialomița, Galați și Teleorman. Produsele companiei sunt distribuite în toată țara – printre clienți săi numărându-se marile rețele de retail, principalii producători de pâine și importanți traderi de cereale, dar și în unele state din Uniunea Europeană și

70

Asia. Societatea are peste 500 de angajați și înregistra la finele anului 2019 afaceri de aproape 427 de milioane de lei.

”Pentru noi, perioada stării de urgenţă a fost una foarte încărcată, mai ales la început, când cererea de produse de panificaţie și, mai ales a făinurilor a fost în creştere. Apoi, efectele pandemiei nu au întârziat să-și pună amprenta și asupra activității noastre: restricțiile de circulație au redus interacțiunea cu fermierii fapt ce a îngreunat aprovizionarea cu cereale, crearea de orare de lucru are să permită respectarea recomandărilor în domeniu a crescut timpii de livrarare și de onorare a comenzilor, iar apariția unor cazuri de îmbolnăvire în familile unor angajați a condus la o lipsă temporară de personal. Toate acestea s-au suprapus peste un an agricol foarte slab fapt ce a crescut prețul cerealelor, iar cantitatea aprovizionată a fost mai redusă din lipsa lichidităților. În ciuda tuturor acestor provocări, ne-am continuat activitatea și suntem încântați că am reușit să accesăm această finanțare de la EximBank care ne va permite să ne consolidăm capitalul de lucru și să ne concentrăm atenția pe derularea proiectelor de dezvoltare care includ punerea în funcțiune a unei noi mori de cereale la Carani, județul Timiș”, a spus Cosmin Olteanu, administratorul Oltina Impex Prod Com.

Despre Oltina Impex Prod Com

Societatea a fost înființată în 1994, în orașul Urlați – Prahova, având ca principal obiect de activitate comerțul, iar cinci ani mai târziu și-a diversificat activitatea intrând în domeniul morăritului. În intervalul 2006 – 2009, compania a  investit consistent în modernizarea morii sale de grâu din Urlați, atât fonduri europene, cât și fonduri proprii. În 2011, Oltina a finalizat un nou proiect de investiții prin punerea în funcțiune a unei fabrici de pâine și patiserie, tot la Urlați.  În anii care au urmat, compania a continuat să investească în dezvoltare: a pus în funcțiune o moară de porumb și o fabrică de produse de patiserie.  Ca o nevoie de dezvoltare a capacității de depozitare a cerealelor, în 2018, Oltina a achiziționat trei baze de stocare în județele Ialomița, Teleorman și Galati, baze și silozuri ce au crescut capacitatea de stocare la peste 120.000 de tone. Compania a continuat să-și majoreze capacitatea de stocare care, în prezent, ajunge la circa 260.000 de tone de cereale.

Ce-au mâncat românii în pandemie. Cât alcool au băut , DE Răzvan Chiruță | 20.04.2021 Pandemia de coronavirus, cu restricțiile aferente, i-a afectat pe români atât psihic, cât și fizic. Zilele de stat în casă le-a schimbat stilul de viață și felul de a mânca, arată un studiu realizat de cercetători din București, Constanța și Brașov. Un aspect pozitiv al crizei cauzate de pandemia

71

COVID-19 este faptul că, în perioada de carantină și post-carantină, populația României a consumat o cantitate mai mare de alimente de casă. A existat, de asemenea, o creștere a consumului de fructe și legume și o tendință de scădere a consumului de dulciuri, chipsuri și gustări, arată studiul „Impactul carantinei Covid-19 asupra stilului de viață și a tiparelor dietetice în rândul populației din România”.

23,4% dintre românii care au participat la cercetare au declarat că au consumat produse dulci zilnic, 29,2% au consumat de obicei produse dulci mai mult de două ori pe săptămână și doar 19,1% dintre respondenți au declarat că au tendința de a consuma produse dulci destul de rar.

27,6% dintre respondenți au consumat de obicei mai mult de două porții pe săptămână de paste, orez și cereale și doar 9,4% dintre respondenți au consumat zilnic această categorie de alimente.

Rația zilnică de pâine este în principal între 1 și 4 felii de pâine zilnic pentru 52,3% dintre respondenți, ceea ce reprezintă un consum moderat.

24,7% dintre subiecți au consumat rar pâine, iar restul, 23% dintre respondenți, au avut tendința de a consuma zilnic, în general, o cantitate mai mare de pâine.

Jumătate dintre români susțin că nu beau mult alcool

Cercetăriii de la Universitatea de Medicină și Farmacie din București, Universitatea Ovidius din Constanța și Universitatea Transilvania din Brașov menționează că studiul are limitări legate de utilizarea chestionarului auto-raportat și de proiectarea transversală a studiului, care poate duce la raportarea greșită a datelor.

„Informațiile studiului au fost obținute după carantină și, deși comparațiile sunt esențiale pentru a face inferențe, observațiile, concludente sunt dificil de tras. Cu toate acestea, numărul subiecților înscriși în studiu nu a fost la fel de mare ca în alte studii din alte țări, poate din cauza celei mai puternice și dificile situații din țara noastră din martie până în mai”, menționează profesoriii.

49,8% dintre respondenți au declarat că au consumat foarte rar sau deloc băuturi carbogazoase, în timp ce 17,8% dintre respondenți obișnuiau să consume zilnic una sau mai multe porții de băuturi carbogazoase înainte de pandemie.

72

În ceea ce privește obiceiul de a consuma alcool, s-a observat o tendință descrescătoare a consumului ca și în cazul consumului de băuturi carbogazoase.

Astfel, 59,1% dintre respondenți au avut tendința de a consuma alcool foarte rar sau deloc și doar un procent mic de respondenți (8,7%) au avut tendința de a consuma alcool zilnic.

Laptele sau produsele lactate au fost preferate de 36,3% dintre respondenți, 33,2% dintre subiecți au declarat că consumă de obicei mai mult de două porții de produse lactate pe săptămână și 8,6% au consumat-o rar sau deloc.

Majoritatea respondenților au spus că au consumat de obicei 1-2 ouă pe săptămână și doar 15% au consumat foarte rar.

Carnea de pasăre, preferată

37,1% dintre respondenți au consumat zilnic carne, 39,8% dintre respondenți au consumat carne mai mult de două ori pe săptămână și 13,9% au consumat carne de două ori pe săptămână.

Există, de asemenea, persoane care au mâncat rar carne, o dată pe săptămână (5,3%) sau rareori sau deloc (3,9%).

65% dintre respondenți au mâncat carne de pasăre, 22% dintre respondenți au mâncat carne de porc, 7% din respondenții au mâncat pește sau fructe de mare și doar 3,5% carne de vită.

Deși doar 25,6% dintre subiecți au declarat că au consumat mai multe alimente în timpul perioadei de blocare, percepția asupra creșterii greutății corporale a fost găsită într-un procent mai mare de respondenți, respectiv 39,1%, menționează studiul.

„Acest lucru se poate explica că în perioada de carantină, cu restricții de deplasare și lipsa activității fizice, necesarul de energie al organismului a fost mai mic decât aportul caloric oferit de consumul de alimente, care a rămas constant”, arată cercetătorii.

Studiul s-a desfășurat sub forma unui sondaj public realizat în perioada 8 iulie - 26 iulie 2020, la care au participat 805 persoane adulte, atât din mediul rural (180) cât și din mediul urban (625), care au completat chestionarul. Acesta a fost diseminat în mediul online și a cuprins un număr de 42 întrebări structurate în următoarele secțiuni: date personale (vârstă, sex, ocupație, mediul de proveniență rural/urban), date antropometrice

73

(înălțime, greutate), obiceiuri alimentare curente, modificări ale stilului de viață.

Republica BIO, vânzări de peste 6 milioane de lei, în primul an cu profit, Anca Olteanu 20 Apr 2021 - Știri și Noutăți

Republica BIO, unul dintre jucătorii de pe piața produselor BIO și naturale din România, a înregistrat în 2020 dublarea cifrei de afaceri și anunță primul an cu profit, în valoare de 270.000 lei.

Vânzările companiei au fost de 6,4 milioane de lei, iar proiecția pentru 2021 prevede o creștere cu minimum 50%.

Numărul clienților noi a crescut cu 75% în 2020 față de 2019, categoriile care au înregistrat cele mai ridicate vânzări fiind produsele alimentare, cu o creștere de 92% YOY, produsele apicole, cu 127%, superalimentele, cu 97% și suplimentele alimentare cu 161%.

Tot în 2020, Republica BIO a făcut investiții pentru a susține scalarea rapidă a business-ului. Printre acestea se numără mutarea depozitului într-o nouă hală cu o capacitate de cinci ori mai mare decât cea anterioară, investiții continue în soluții tehnologice și aplicații de automatizare ce folosesc inteligența artificială.

Extinderea gamei de produse Republica BIO

Strategia companiei s-a bazat pe trei piloni de creștere: diversificarea portofoliului de produse al magazinului online, mărirea gamei de produse organice marca Republica BIO și extinderea distribuției pentru produsele marca Republica BIO.

Anul 2020 a marcat și extinderea portofoliului de produse organice marca Republica BIO cu noi game precum cerealele de mic dejun pentru copii, fără

74

aditivi sau coloranți, fără zahăr deloc sau cu un conținut redus de zahăr per porție.

“Republica BIO investește continuu, suntem o companie stabilă cu potențial major de creștere, dovadă fiind ultimii doi ani în care cifra de afaceri a crescut cu o medie ponderată de 77%”, a declarat Ciprian Stancu, fondatorul Republica BIO.

Planul Republica BIO pentru 2021

În 2021 compania Republica BIO va continua să se concentreze pe diversificarea ofertei de produse sănătoase din platforma online Republica BIO, cu focus pe produse vegane, raw, cruelty free, ECO-friendly și zero waste.

De asemenea, compania anunță noi lansări în portofoliul de produse organice marca Republica BIO pentru care își propune și extinderea canalelor de distribuție, astfel încât să ofere acces unui număr cât mai mare de oameni la produse.

Republica BIO este unul retailer online din România cu peste 5.000 de produse destinate sănătății. Republica BIO deține un portofoliu de alimente, suplimente și superalimente marcă proprie, produse de înaltă calitate: bio, raw, neiradate, fără conservanți sau metale grele, din ingrediente de origine non-China. De asemenea, este importator exclusiv în România al brandurilor Manuka Lab și Melora.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

FLORIN CÎŢU: "Pentru restaurante am propus ca dacă îşi vaccinează tot personalul, să fie deschişi tot timpul" S.B. Politică / 20 aprilie

Premierul Florin Cîţu a anunţat că poartă discuţii cu reprezentanţii din domeniul HoReCa, arătând, în acest context, că restaurantele care au tot personalul vaccinat împotriva COVID-19 "ar putea avea un statut special", în sensul în care ar putea rămâne deschise chiar şi atunci când rata de infectare creşte într-o localitate, potrivit news.ro.

75

"Am avut discuţii şi cu restauratele pentru că au fost lovite în această perioadă, cel mai mult restauratele în această perioadă de criză, din păcate. Pentru restaurate am propus, discutăm, nu este o decizie luată, dar discutăm ca dacă îşi vaccinează tot personalul (...) să fie deschişi tot timpul, să nu mai fie legaţi de rata de incidenţă. Deci poţi fi deschis poate cu 50% din capacitate, dar să nu mai fie legaţi de rata de incidenţă, creşte, scade rata de incidenţă, se închide. Să nu mai fie dacă are tot personalul din acea unitate vaccinat", a afirmat Florin Cîţu, luni seară, la Digi 24.

El s-a arătat convins că şi marile companii din România vor face demersuri pentru imunizarea personalului, pentru că astfel nu vor înregistra sincope în procesul de producţie din cauza apariţiei unor eventuale focare de COVID-19.

"Este în beneficiul tuturor această campanie de vaccinare", a arătat primul ministru.

Acesta a menţionat că un comitet interministerial pregăteşte scenariile pentru "cum va arăta România după 1 iunie" dacă va avea 5 milioane de persoane vaccinate, ceea ce va reprezenta 35% dintre persoane. El a arătat că, după ce 70% dintre români se vor fi vaccinat, se va putea discuta despre renunţarea la purtarea măştii.

"Nu este ceea ce propun eu, este ceea ce vine de la industrie: industria spune că sunt gata să deschidă pentru cei care se vaccinează. Eu vreau să mă asigur că toţi români au acces la vaccin şi nu este discriminare, dacă ai avut acces la vaccin şi nu ai vrut să te vaccinezi, o să fie complicat. (...) În România am văzut că există un interes pentru vaccinare în jur de 50-60% din populaţie. (...) Dacă ajunge la 60% o să putem să relaxăm, revenirea la normalitate să fie foarte vizibilă în acel moment", a adăugat premierul.

Condiţia pusă de autorităţi pentru ca restaurantele să rămână deschise în permanenţă 20 aprilie 2021, 00:25 de Lucaniuc Florentin

Condiţia pusă de autorităţi pentru ca restaurantele să rămână deschise în permanenţă Foto Facebook

76

Restaurantele care îşi vaccinează întreg personalul ar putea rămâne deschise, indiferent de rata de incidenţă din localitatea în care se află, a declarat, luni seara, la Digi24, premierul Florin Cîţu

El a precizat că este o posibilitate aflată încă în discuţie şi că propunerea vine dinspre industria HoReCa. „Trebuie să vedem partea asta de după pandemie şi am avut discuţii cu restaurantele, pentru că au fost lovite cel mai mult în perioada asta de pandemie, din păcate. Pentru restaurante am propus şi discutăm - nu este o decizie luată, dar discutăm - ca dacă îşi vaccinează tot personalul, şi hotelierii şi aşa mai departe, să fie deschişi tot timpul, să nu mai fie legaţi de rata de incidenţă. Deci, poate să fie deschis, poate cu 50 la sută din capacitate, dar să nu mai fie legaţi de rata de incidenţă - creşte, scade rata de incidenţă, să-i închidem. Să nu mai fie (închis), dacă are tot personalul în acea unitate vaccinat”, a detaliat Florin Cîţu. Personalul lor ar putea avea un statut special.

„Şi aşa putem să facem şi cu companiile din România. Trebuie să-şi vaccineze tot personalul pentru că aşa nu mai au probleme cu producţia, nu mai au focare. Şi sunt sigur că vor dori. Ne-au spus companiile, ne tot sunau, să facă centru de vaccinare. Avem vaccin acum să facem centru să se vaccineze oamenii. Companiile mari sunt sigur că vor face acest lucru. Este în beneficiul tuturor”, a subliniat Florin Cîţu. „Dacă românii vor să revină la normalitate, avem dozele, putem să avem 50 la sută dintre persoane vaccinate la sfârşitul lunii mai. Trebuie doar să ne vaccinăm. Obiectivul meu eu mi l-am atins: am făcut rost de doze, avem centre de vaccinare, avem tot ce trebuie. Doar să ne vaccinăm. E un obiectiv în care iau o cifră pesimistă, dar noi avem mai multe doze. Am zis OK, 5 milioane la sfârşitul lunii mai”, a explicat şeful executivului.

Pizza Hut a lansat noua versiune a platformei Delivery, Ion Dobreanu - mar, 20 apr. 2021,

Lanțul de restaurante Pizza Hut a anunțat marți că, împreuna cu Bit Soft, liderul în soluții IT pentru industria locală HoReCa, a dezvoltat noi versiuni ale aplicației de mobil și platformei de comenzi online Pizza Hut Delivery, din dorința de a le oferi consumatorilor o experiență îmbunătățită.

Având în focus strategia de digitalizare a brandului și nevoile curente ale industriei HoReCa, începând cu luna aceasta, clienții

77

vor putea comanda produsele preferate prin intermediul noilor platforme actualizate.

În prezent, comenzile preluate prin intermediul aplicației de mobil și a platformei online însumează aproximativ 30% din vânzările totale ale brandului, la acest procent contribuind actualizarea permanentă a soluțiilor tehnologice utilizate.

“Pizza Hut este un brand care a reușit să se reinventeze constant de-a lungul celor 27 de ani de existență pe piața locală. Din dorința de a veni în întâmpinarea clienților cu cele mai bune produse și servicii adaptate nevoilor lor, încercăm să îmbinăm pasiunea pentru bucătărie cu inovația și cele mai noi soluții digitale. Împreună cu partenerii noștri de la Bit Soft, ne bucurăm să le putem prezenta consumatorilor versiunile actualizate ale platformei de comenzi online și aplicației de mobil, care, cu siguranță, le vor oferi o experiență pe măsura așteptărilor lor”, a declarat Adrian Hulubescu, General Manager Pizza Hut România.

“Ne bucurăm să găsim în Pizza Hut un partener de încredere, preocupat de nevoile clienților pe care îi deservesc cu dedicare de mai bine de 14 ani. Industria HoReCa este o industrie în continuă schimbare, aducând cu aceasta și un nou profil al consumatorului, mult mai orientat spre un flux de comandă rapid și intuitiv. Un indicator de performanță care cântărește în decizia finală de a cumpăra un produs sau nu este timpul efectiv petrecut pe platformă pentru a plasa comanda de mâncare”, a spus Bogdan Stanciu, CEO Bit Soft Group.

O nouă experiență de plasare a comenzilor Noile versiuni ale platformei de comenzi online și aplicației mobile (disponibilă atât pentru Android, cât și pentru iOS) oferă o experiență diferită pentru plasarea online a comenzilor. Printre cele mai importante aspecte de care beneficiază clienții se numără:

• Flux de comandă mult mai ușor de urmărit, care simplifică procesul per total;• Experiență de utilizator adaptată nevoilor clienților – posibilitatea de a plasa comanda la o oră viitoare;• Interfață nouă, ușor de folosit și optimizată în mod special pentru smartphones;• Redirecționarea comenzilor de la o locație la alta, în funcție de aria de livrare, în cazuri excepționale (valabil atât pentru comenzile plasate pe timp de zi, cât și de noapte);• Flexibilitate ridicată în ceea ce privește oferirea de promoții și reduceri: oferte pe zile, oferte de tip ”buy 1, get 1 free” etc.

78

Parteneriatul dintre Pizza Hut și Bit Soft s-a format în urmă cu 14 ani, odată cu deschiderea primului restaurant de tip delivery în România, fiind astfel, cel dintâi client care a beneficiat de sistemul de marcare Bit Soft. Colaborarea a fost un succes pentru ambele părți, iar în acest moment Pizza Hut este prezent în România cu 18 centre de livrare.

Despre Sphera Franchise Group S.A.

Sphera Franchise Group S.A. este cel mai mare grup din industria food service din România şi deţine companiile care operează în sistem de franciză brandurile KFC, Pizza Hut şi Taco Bell.

Pizza Hut a intrat pe piaţa din România în 1994, odată cu deschiderea primei locaţii din Calea Dorobanţilor, iar în prezent deţine 21 de restaurante de tip Dine-In și 18 de locații Pizza Hut Delivery. Pizza Hut se angajează să le ofere consumatorilor o experiență facilă și plăcută de comandă și consum, astfel că, pe lângă platforma și aplicația mobilă Pizza Hut Delivery, la nivel local, brandul colaborează și cu o serie de platforme de livrare – foodpanda, Glovo, TAZZ. Tot în acest sens, Pizza Hut pune la dispoziția consumatorilor de fiecare dată produse noi și oferte speciale.

Despre Bit Soft Bit Soft este o companie 100% românească, fiind liderul de piață pentru soluții software complete dedicate industriei ospitalității. Bit Soft este prezent în Ungaria și Bulgaria cu planuri de expansiune pe patru noi piețe.

retail-FMCG.ro a lansat B2B Meetings, platforma care conectează retailerii cu potențialii furnizori de servicii , Redacția Retail.ro ,  20 Apr 2021 -

retail-FMCG.ro, publicația B2B dedicată retailului alimentar, industriei FMCG, sectorului eCommerce, pieței de Food Service și serviciilor conexe, a lansat platforma online B2B Meetings, locul de întâlnire al cererii cu oferta de servicii pentru retail. B2B Meetings este un ecosistem care are rolul de a programa întâlniri de business virtuale sau fizice între furnizorii de servicii pentru retail și comercianți.

“Având în vedere contextul pandemic actual, platforma B2B Meetings este un instrument potrivit pentru a-ți face cunoscute produsele și serviciile și o alternativă la networking-ul și

79

întâlnirile de business face-to-face din cadrul evenimentelor fizice – conferințe, târguri și expoziții, care în acest moment nu pot avea loc.

Însă ecosistemul B2B Meetings va putea fi folosit și în cadrul viitoarelor evenimente fizice, atunci când acestea se vor putea desfășura fără restricțiile actuale. Astfel, întâlnirile de busines se vor putea prestabili și programa online, cu ajutorul platformei, pentru ca acestea să se desfășoare într-un spațiu special amenajat din cadrul evenimentelor fizice tip expo & conference.

În plus, distanța fizică dintre două entități de business, aflate în orașe sau țări diferite, poate împiedica realizarea unei întâlniri, dar nimic nu le poate împiedica să programeze și să realizeze o întâlnire online prin intermediul platformei B2B Meetings.

Platforma B2B Meetings se află într-o fază beta de dezvoltare, perioadă în care ajustăm principalele funcționalități ale platformei, astfel încât experiența online a utilizatorilor, indiferent dacă este accesată de pe desktop sau de pe mobil, să fie una facilă și utilă”, a declarat Claudiu Ciobanu, cofondator retail-FMCG.ro, publicația care operează platforma B2B Meetings.

Cine se poate înregistra gratuit?

Companiile de retail, precum rețelele de magazine, centrele comerciale, magazinele online, comercinații independenți și alți comercianți se pot înregistra gratuit.

Serviciul este disponibil și pentru companiile furnizoare de servicii pentru retail (zona comercială): soluții, tehnologii și echipamente.

Avantaje B2B Meetings:

Ca buyer din retail, odată înregistrat în platformă:

vei avea acces la o paletă de servicii, soluții, tehnologii și echipamente pentru retail, servicii care îți pot ajuta business-ul și îți pot aduce clienți noi;

vei putea să selectezi și să alegi serviciile de care compania ta are nevoie;

vei putea confirma și realiza gratuit întâlniri de business din confortul propriului birou.

Ca furnizor de servicii pentru retail, odată înregistrat în platformă:

80

vei putea să-ți prezinți și să-ți pui în valoare business-ul în fața potențialilor clienți – companii;

vei putea completa informații relevante despre companie (domeniu, adresabilitate, descriere, website etc);

vei putea să încarci prezentări, cataloage (în pdf) sau video-uri de prezentare (link YouTube, Vimeo);

vei putea solicita, programa și desfășura întâlniri de business cu reprezentanți ai companiilor de retail prin intermediul platformei.

Mai multe detalii pe www.B2BMeetings.retail-FMCG.ro sau e-mail: b2bmeetings@retail-fmcg.ro

Home Garden, un magazin pliat pe nevoile consumatorului, 20 Apr 2021 , Bogdan Angheluță

Intrat pe piața de retail printr-o preluare, Home Garden a ajuns la nici patru ani de la inaugurarea primei unități comerciale să fie unul dintre cei mai importanți retaileri locali din Cluj, operând în prezent 13 magazine. Planurile de extindere nu se opresc însă aici, retailerul având mai multe atuuri în lupta cu retailul modern.

Deși vorbim despre un jucător relativ nou pe piața de retail, povestea Safeway International începe cu mult înainte de aventura comerțului. „Am început ca o firmă de distribuție, și, în 2004, am creat Home Garden, propriul brand, iar ulterior am început să dezvoltăm distribuția pe plan național. În 2017, la propunerea unor clienți din Cluj, am preluat un magazin - Sora, cel mai vechi magazin din oraș, cu o istorie de peste 150 de ani.” Așa descrie Ghassan Shakhshir, Marketing Manager al Safeway International, evoluția businessului pe care îl reprezintă.

„Când am preluat prima locație, am semnat cotractul pentru două spații, deținute de același proprietar, apoi am preluat și o rețea locală a căror proprietari nu mai dețineau resursele necesare și nu aveau nici cunoștințele pentru a dezvolta în continuare, astfel că începutul a fost unul în forță”, punctează managerul. Începând cu al șaptelea magazin din rețea, cel din cartierul Bună Ziua, compania a schimbat strategia, renunțând la preluări în favoarea deschiderii propriilor magazine.

Inaugurată în 2018, unitatea comercială din Bună Ziua are o suprafață de vânzare de 300 de metri pătrați, iar investiția a fost una importantă, mai ales că a implicat achiziția imobilului pentru suma de 600.000 de euro. Este, de altfel, singurul magazin care operează într-un spațiu cumpărat de companie, celelalte unități comerciale operând în spații în chirie. Pe lângă investiția în achiziția spațiului, renovarea a mai generat costuri suplimentare de 200.000

81

de euro. „Investiția a fost foarte mare, dar am avut nevoie în acel moment de o creștere a suprafeței de vânzare”, explică Shakhshir.

Dacă vorbim însă de investiția „standard”, bugetul alocat pentru o nouă unitate se ridică la 80-100.000 de euro, pentru renovarea spațiului și utilarea acestuia. „Renovările și construcțiile reprezintă cam jumătate din sumă, restul banilor fiind alocați pentru frigidere, sisteme soft, camere etc.” Investiția diferă însă și în funcție de imobil, în cazul unuia nefinisat suma putând să crească cu până la 50.000 de euro.

Conceput conform nevoilor consumatorului

Directorul de Marketing al Safeway International spune că unitatea din Bună Ziua a adus un standard de design și de organizare a magazinului. „Până atunci încă învățam cum arată un magazin, cum intră clientul. Am oferit multe chestionare clienților pentru a afla ce nu le place, ce ar trebui să îmbunătățim. Apoi am început să apelăm la arhitecți, să lucrăm cu furnizori mai performanți de echipamente. A fost și mai ușor, pentru că atunci când ai deja șapte magazine în zone bune devii cunoscut. Am atras clientul prin design și utilitate, acesta este un aspect foarte important pentru că de multe ori în retailul tradițional se greșește aici - magazinul nu e destul de bine iluminat, marfa e prea puțină, nu se pune accent pe produse fresh. Magazinele sunt gândite să fie mai confortabile pentru proprietari, dar noi trebuie să ne gândim cum vrea consumatorul să fie magazinele în care își fac cumpărăturile”, adaugă el.

Magazinul are o gamă extinsă de fresh, de legume și fructe, iar acestea intră chiar în top 10 categorii ca vânzări, ceea ce nu se întâmplă în mod normal în comerțul tradițional, explică Shakhshir. Și produsele de băcănie înregistrează vânzări bune, mai ales cele care provin de la producători locali. „Noi avem un mare avantaj prin faptul că putem să primim un producător local, nefiind un proces atât de dificil și nevoie de confirmări pe mai multe niveluri pentru a accepta produsul.”

În prezent, magazinul Home Garden din Bună Ziua numără în jur de 6.000 de SKU-uri. Valoarea bonului mediu este de 30 de lei, iar numărul zilnic de clienți variază mult, mai ales după schimbarea programului ca urmare a restricțiilor impuse de autorități. „Noi aveam un câștig semnificativ dimineața și seara între orele 21.00 și 23.00, atunci când se închideau magazinele mari și discounterii din zonă. În prezent, numărul zilnic al clienților, calculat la nivelul întregii rețele Home Garden, este de aproximativ 7.000.”

O extindere calculată

82

În 2020, afacerile Home Garden au crescut cu 15% comparativ cu anul precedent, în condițiile în care au existat trei deschideri de magazine. Au fost afectate magazinele din centru, cele care erau mai aproape de zonele de birouri, în timp ce unitățile din zonele rezidențiale au rămas la același nivel. Astfel, cifra de afaceri netă în 2020 a fost de peste 123 milioane de lei, iar pentru anul acesta compania a targetat o creștere de peste 20%.

Articolul complet poate fi citit aici.

Rețeaua Remarkt listează în premieră produse sârbești în locațiile sale, 20 Apr 2021 | de Simona Popa În urma unor negocieri care au durat un an de zile, produsele sârbești vor fi prezente pe piața din România prin intermediul magazinelor Remarkt. Anunțul a fost făcut de ambasadorul Republicii Serbia în România, Stefan Tomašević. Potrivit acestuia, dulciurile, gemurile, carnea și conservele, vinurile și condimentele de la producătorii sârbi vor fi disponibile în oferta Remarkt, fostele hypermarketuri Real.

Dincolo de negocierea cu retailerul din România, furnizorii din Serbia au căutat un distribuitor care să adune toate produsele destinate pieței din România și să le livreze ulterior rețelei Remarkt. Deși retailerul este în acest moment primul mare colaborator pe piața locală, oficialul sârb susține că va purta negocieri pentru a lista produsele fermierilor sârbi în cât mai multe lanțuri de retail din România.

„Acest lucru are o importanță majoră, având în vedere că nu este deloc ușor să introduci produse noi pe piețele europene”, a spus ambasadorul Tomašević într-o declarație citată de Novosti. „Până acum nu am avut o plasare durabilă a binecunoscutelor noastre mărci alimentare, au existat doar câteva încercări individuale de cooperare. Sârbii din România sunt încântați, pentru că este pentru prima dată când pot găsi o gamă largă de produse”, a explicat oficialul sârb.

Totodată, în oferta Remarkt și-au găsit loc și vinurile produse de zece crame recunoscute în Serbia, însă gama ar urma să fie extinsă în perioada următoare. „Este foarte important să îi ajutăm pe producătorii noștri să își găsească produsele pe piețele externe”, subliniază Tomašević.

Rețeaua Remarkt operează două hypermarketuri în Arad și Oradea, zece magazine în format minimarket în Arad, Oradea și Timișoara și trei magazine tip outlet, unul în Arad și două în Oradea. La începutul anului trecut, la aproape trei ani de la preluarea de către Terazone Enterprises, companie controlată de Gerardo Monzillo și Dusan Wilms, ambii foști

83

manageri din grupul Metro, hypermarketurile Real au fost rebranduite sub numele Remarkt.

În 2019, cei doi antreprenori au lansat și primele magazine de proximitate, care operează tot sub brandul Remarkt.

 UNIUNEA EUROPEANA

Article - Conference on the Future of Europe: make your voice heard 19-04-2021 04:17 PM CEST

Share your views on the EU, organise events across Europe and discuss with others through the new digital platform on the Conference on the Future of Europe. Source : © European Union, 2021 - EP

Press release - Conference on the Future of Europe: launch of the multilingual digital platform 19-04-2021 01:43 PM CEST

The Conference’s central hub, unveiled today by the Co-Chairs of the Executive Board, will allow citizens to help shape the Union’s future. Committee on Constitutional Affairs

Source : © European Union, 2021 - EP

Highlights - Geographical Indications Systems (April 22) - Committee on Agriculture and Rural Development 20-04-2021 11:31 AM CEST

The EU quality policy aims at protecting the names of specific products to promote their unique characteristics, linked to their geographical origin as well as traditional know-how. The geographical indications recognition enables consumers to trust and distinguish quality products while also helping producers to market their products better.

84

DG AGRI will present the state of play of the revision of the GI system at the end of the public consultation launched by the Commission to invite citizens and organisations, and national and regional public authorities to contribute to the assessment of how to strengthen this system. Source : © European Union, 2021 - EP

Highlights - Farmers of the Future: presentation of a study (April 22) - Committee on Agriculture and Rural Development 20-04-2021 11:31 AM CEST

DG AGRI and the Joint Research Center will present a study on the “Farmers of the future”. Based on 12 farmers’ profile, this study explores how a very diverse ecosystem of farms might look like in 2040. Source : © European Union, 2021 - EP

RAPORT referitor la răspunderea întreprinderilor pentru daunele aduse mediului - A9-0112/2021 20-04-2021 03:37 PM CEST

RAPORT referitor la răspunderea întreprinderilor pentru daunele aduse mediului Comisia pentru afaceri juridice , Antonius Manders , Sursa : © Uniunea Europeană, 2021 - PE

Highlights - Geographical Indications Systems (April 22) - Committee on Agriculture and Rural Development 20-04-2021 11:31 AM CEST

The EU quality policy aims at protecting the names of specific products to promote their unique characteristics, linked to their geographical origin as well as traditional know-how. The geographical indications recognition enables consumers to trust and distinguish quality products while also helping producers to market their products better.

DG AGRI will present the state of play of the revision of the GI system at the end of the public consultation launched by the Commission to invite citizens and organisations, and national and regional public authorities to contribute to the assessment of how to strengthen this system. Source : © European Union, 2021 - EP

....................................................

85

BULGARIA

Meggle închide unitatea de producție din Bulgaria , 20 Apr 2021 , Simona Popa

Prezent pe piața din Bulgaria din 2009, Meggle Group a anunțat că oprește producția fabricii din Shumen, nord-estul țării. Potrivit informațiilor Lebensmittel Zeitung, unitatea de producție care va fi închisă până la sfârșitul lunii septembrie avea o capacitatea anuală de procesare care se ridica la 20 de milioane de kilograme de lactate. Compania va rezilia contractele a aproximativ 95 de angajați ca parte a restructurării operațiunilor sale din sud-estul Europei, proces accelerat de pandemie.

„Grupul Meggle a luat această decizie grea, dar necesară, după ce a studiat amănunțit diferite opțiuni", a transmis divizia din Bulgaria într-o declarație citată de Seenews. Potrivit acestei declarații, începând cu 1 octombrie, compania va opera în Bulgaria sub un model diferit de business, dar nu va ieși de pe piața locală.Anul trecut, compania croată Belje Plus, membru al Fortenova Group, a semnat un acord pentru cumpărarea capacităților locale de producție ale Meggle. Fortenova a declarat la finalul anului trecut că a preluat fabrica de produse lactate din Osijek, și începând cu ianuarie 2021, Belje Plus a continuat producția de lactate angajând 88 de persoane.

Grupul Meggle are unități de producție, birouri de vânzări și agenții în 25 de țări din întreaga lume. 

SANATATE si GASTRONOMIE

Dacă italienii au „Focaccia”, noi, românii avem „Pâinea Golgotei” 18 aprilie 2021,

Arhivă personală În ultimii 30 de ani, de când legăturile cu Occidentul s-au reluat influenţând atât cultura, societatea, cât şi obiceiurile culinare, de când frontierele nu mai sunt bariere de netrecut ci puncte de trecere şi de circulaţie, am

86

constatat popularitatea în creştere a multor preparate culinare din alte ţări, deşi, într-un fel sau altul, acestea se regăsesc şi în bucătăria tradiţională românească. De acelasi autor „Nemuritorul“ Amza Pellea Începând de astăzi, şi până la Sfintele Paşti, vă voi oferi, spre exemplificare mai multe reţete de produse tradiţionale româneşti, toatea acestea avându-le moştenire de la bunica mea. Cred că a venit timpul să ne întoarcem la tot ceea ce avem noi, în zestrea culinară naţională, mai sănătos, mai gustos, mai uşor de realizat şi mai cred că atunci când le vom prepara şi le vom consuma alături de cei dragi nouă, vom aprecia mai bine identitatea noastră naţională, românească. Astăzi vă voi prezenta reţetă intitulată „Pâinea Golgotei”, o specialitate de pâine pe care bunica mea, care nu se mai află printre noi, o pregătea în fiecare an, în Săptămâna Mare, în Vinerea Patimilor, după apusul Soarelui. Potrivit tradiţiei, în Vinerea Patimilor, creştinii care doreau să ţină postul negru (Vinerea Patimilor este, de altfel, singura zi din an în care în Biserica Ortodoxă Română nu se slujeşte Sfânta Liturghie ) nu aveau voie să facă nimic şi să mănânce nimic în ziua de Vineri până nu apunea Soarele. Apusul Soarelui semnifica punerea în Sfântul Mormânt a Mântuitorului Iisus Hristos. După ce vă voi prezenta această reţetă, veţi avea ocazia să vedeţi de ce acest sortiment de pâine se numeşte „Pâinea Golgotei”.

Pentru a prepara „Pâinea Golgotei” aveţi nevoie de următoarele ingrediente: 600 de grame de făină albă obţinută din grâul măcinat în mod obişnuit la morile săteşti; 50 de grame de mălai (în prezent, puteţi folosi mălai „grişat”); o linguriţă cu sare (de mărimea unei linguriţe pentru cafea); 14 grame de drojdie uscată (aproximativ 2 pliculeţe de drojdie uscată, cumpărată din comerţ); 60 ml ulei de floarea soarelui, 400 ml de apă călduţă (numită popular „apă de pâine”).

Atât pentru ornamentare, cât şi pentu gust, avem nevoie de: 30 ml ulei de floarea soarelui; 20 ml de bulion de roşii; 6-8 prune uscate (în funcţie de mărimea lor), cărora li se scot sâmburii şi care vor fi tăiate în două jumătăţi egale; o jumătate de ardei gogoşar marinat în bulion de roşii şi tăiat sub formă de cubuleţe; 5-6 crenguţe de cimbru de pe care culegem frunzuliţele, circa 30 de sâmburi din seminţe de dovleac, un fir de usturoi verde tocat sub formă de rondele; piper negru măcinat (cât putem cuprinde în cele trei degete atunci când îl presărăm pe pâine). Când nu avea piper, bunica mea presăra boia de ardei iute.

Modul de preparare este următorul: într-un vas curat în care nu am gătit niciodată „de dulce”, amestecăm făina cu mălaiul, sarea (cu excepţia unui sfert de linguriţă, pe care îl păstrăm pentru a fi presărat în tavă) şi drojdia. Separat, într-un alt vas, punem cantitatea de apă călduţă (400 ml) şi adăugăm cantitatea de ulei (60 ml). În vasul în care am amestecat făina,

87

mălaiul, sarea şi drojdia, facem o gropiţă în mijlocul amestecului şi turnăm treptat apa călduţă cu ulei, amestecând uşor cu mâna sau cu ajutorul unei linguri. După ce am adăugat tot lichidul (apa şi uleiul), vom obţine un aluat moale şi pufos. Punem aluatul pe un suport din lemn curat (popular se numeşte „tocător”) unde pudrăm uşor făină şi mai frământăm aluatul aproximativ 20 de minute până când nu se mai lipeşte. Când aluatul a ajuns să aibă o textură uniformă, îl aşezăm într-un vas, acoperim vasul cu un prosop curat şi îl lăsăm la dospit într-o încăpere călduţă până ajunge să îşi dubleze volumul.

De regulă, dospirea aluatului durează 1 oră şi 30 minute. După ce aluatul s-a dospit, îl scoatem din bol, pe blatul de lucru (pe tocător), unde îl mai frământăm circa 5 minute, dându-i o formă ovală. Luăm apoi o tavă curată (în care nu am pregătit nimic „de dulce”), presărăm sfertul de linguriţă de sare rămas, iar 20 ml de ulei (10 ml ulei îi păstrăm pentru a unge aluatul după ce îl aşezăm în tavă) îi încălzim şi punem uleiul încins în tavă.

Aşezăm apoi aluatul în tavă şi îl apăsăm uşor cu palmele din loc în loc pentru a-l putea întinde uniform, îl ungem cu cei 10 ml ulei rămaşi, apăsând aluatul cu degetele şi făcând gropiţe. În momentul în care avem aluatul în tavă, cu latul palmei, la mijlocul pâinii facem forma unei cruci, care simbolizează Sfânta Cruce pe care a fost răstignit mântuitorul, pe dealul numit Golgota. Ungem apoi pâinea cu bulionul de roşii, având grijă să nu stricăm forma Crucii, punem jumătăţile de prune uscate în mod uniform, adăugăm cubuleţele de gogoşar marinat, presărăm frunzuliţele de cimbru şi rondelele de usturoi verde, sâmburii de seminţe de dovleac, apoi adăugăm piperul negru măcinat.

Facem semnul crucii de trei ori asupra tăvii şi introducem tava în cuptorul preîncălzit la 180°C timp de 40 de minute. După ce au trecut cele 40 de minute, cu un prosop curat scoatem tava şi apoi punem pâinea coaptă pe un prosop alb curatşi o lăsăm să stea timp de 15 minute.

Astfel, am pregătit o pâine foarte aromată, cu miez pufos şi coajă uşor crocantă care ne va desfăta papilele gustative. Dragi cititori, vă doresc poftă bună, atunci când veţi degusta această pâine după ce o veţi fi pregătit conform reţetei pe care v-am prezentat-o.

Bunica mea ne oferea întotdeauna această pâine să o mâncăm în Vinerea Mare, după ce se lăsa întunericul, alături de un sos din gogoşari marinaţi în bulion de roşii şi alături de o cană de pământ cu apă de izvor. Voi adăuga şi fotografia acestei pâini pe care am preparat-o astăzi ca să vă pot oferi reţeta, pe care Dumneavoastră o veţi putea prepara în Vinerea Mare (Vinerea Patimilor), seara după apusul Soarelui.

88

Efectul terapeutic al postului: Previne cancerul și alte boli, Cristina Popescu

Numeroase studii au arătat că postul poate avea efecte terapeutice, prevenind şi ameliorând unele afecţiuni. În completarea tratamentelor obişnuite, perioadele de restricţii de proteine animale pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea.

Postul presupune respectarea unei diete vegetariene, un regim bazat pe consum de legume, fructe, cereale şi seminţe şi pe excluderea de alimente de origine animală sau „de dulce” (carne, lactate, ouă). Pentru ca postul să aducă beneficii pentru sănătate este important să se respecte aceleaşi reguli ale nutriţiei corecte: echilibru şi diversitate.

Susţine detoxificarea

Organismul are mecanisme proprii de detoxificare, însă aceste procese pot fi îngreunate de dieta bogată în carne şi săracă în fructe şi legume. Când toxinele se acumulează în corp, pot să apară dezechilibre. Postul poate ajuta la detoxificare. Probabil nu întâmplător, cele două posturi mari coincid cu nevoia organismului de detoxificare, potrivit clicksanatate.ro.

Combate obezitatea

Unele studii au arătat că postul poate ajuta la combaterea obezităţii, însă pentru ca efectele să fie vizibile, este nevoie şi de modificări în stilul de viaţă şi dietă. Pentru obţinerea rezultatelor dorite, este important să se acorde o atenţie deosebită calităţii şi cantităţii alimentelor, în caz contrar efectul fiind invers. De pildă, nu trebuie să se consume mai multă pâine pentru a potoli foamea (în lipsa proteinelor de origine animală, senzaţia de foame poate fi mai accentuată).

Efecte pozitive în bolile cronice

Postul poate preveni apariţia bolilor de inimă, diabetul, hipertensiunea şi ţine sub control nivelul grăsimilor din sânge (colesterol, trigliceride). De

89

asemenea, susţine normalizarea glicemiei, prin folosirea depozitelor de glucoză existente în ficat. Postul îmbunătăţeşte starea intestinelor, curăţă arterele şi menţine sănătatea generală.

Poate ajuta la prevenirea cancerului

Postul terapeutic poate avea un rol în prevenirea cancerului şi a recidivelor bolii. De asemenea, ar putea fi benefic şi în perioadele de tratament pentru această afecţiune, dar trebuie cerut sfatul medicului. Un studiu efectuat pe cobai a arătat că postul a determinat o reducere a procesului tumoral şi a mărit sensibilitatea celulelor canceroase la chimioterapie, oferind, în acelaşi timp, protecţie celulelor sănătoase în faţa stresului.

Ce este postul terapeutic

Prin post terapeutic se înţelege abţinerea de la orice aliment (solid sau lichid), cu excepţia apei, pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă, scopul fiind îmbunătăţirea sănătăţii, ameliorarea sau prevenirea bolilor şi reducerea simptomelor. Există şi versiuni ale acestui post, de pildă, care presupun un aport foarte scăzut de calorii, de cel mult 300 kcal pe zi, obţinut prin consumul unor supe sau sucuri de legume sau fructe, excluzând produsele solide. Acest tip de post nu poate fi ţinut decât cu acordul medicului, pentru că poate expune unor riscuri (hipoglicemie, hipotensiune etc.).

Cui nu îi este recomandat

Anumite categorii de persoane nu ar trebui să postească. Este vorba despre copii (pot fi afectate creşterea şi sinteza de hormoni), gravidele, mamele care alăptează, persoanele cu boli cronice şi cele care desfăşoară activitate fizică şi psihică intensă.

DOSAR

PROFESORUL MIRCEA COŞEA: "Eliminarea Chinei din majoritatea lanţurilor valorice nu este susţinută de realitatea şi logica economică", Miscellanea / 20 aprilie

Criza generată de pandemia de Covid-19 a generat o discuţie puternică la nivel global asupra fenomenului delocalizării investiţiilor, conform profesorului Mircea Coşea. El apreciază că, în contextul efectelor pandemiei, ţările dezvoltate au realizat dintr-o dată dependenţa ridicată pe care o au faţă de state în care şi-au delocalizat capitalul şi lanţurile valorice. S-a ridicat, în acest context, problema relocalizării investiţiilor de pe piaţa chineză, în special în contextul disputelor comerciale cu SUA.

90

Profesorul Mircea Coşea atrage, însă, atenţia asupra faptului că China este a doua putere economică a lumii şi, mai mult, a reuşit să facă în ultimii 20 de ani trecerea de la statutul de "fabrica lumii" la cel de "centru nervos al globalizării".

PIB-ul Chinei a crescut, de altfel, de patru ori în acest interval, iar ţara deţine aproximativ 20% din bogăţia lumii şi 30% din producţia industrială mondială. China este în centrul valoric al industriei auto, este principalul jucător din industria textilă, ca şi în cea a componentelor electronice. În acest context, Mircea Coşea consideră că relocalizarea investiţiilor prin scoaterea Chinei din majoritatea lanţurilor valorice nu e susţinută de "realitatea şi logica economică".

El îşi argumentează opinia prin faptul că ponderea foarte mare a contribuţiei chineze la lanţurile valorice globale limitează posibilitatea de rupere a acestora prin relocalizare, atât datorită costurilor foarte mari care ar fi necesare, cât şi datorită incapacităţii de atingere rapidă a unui grad de calificare a personalului din zonele unde ar urma să se realizeze relocarea la un nivel simular cu cel deja existent în industria chineză. Acest lucru ar face ca industria relocalizată să aibă un grad de competitivitate inferior, care ar conduce la pierderi de profit, dar şi la o creştere a costurilor pe pieţele occidentale.

Profesorul Mircea Coşea concluzionează că "se cere multă prudenţă în considerarea relocalizărilor din China ca pe o şansă a reconstrucţiei economiei occidentale".

* * *

Greentech Buzău, amendată de Administraţia Bazinală pentru poluare Ana Felea , Miscellanea / 20 aprilie

Actualizare : Garda de Mediu Buzau vine cu completari:În perioada 13-15 aprilie 2021 au fost continuate verificările, de către comisari ai Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Buzău şi de reprezentanţi ai Administraţiei

91

Bazinale de Apă Buzău -Ialomiţa, pe cursurile de apă Călmăţui şi Negreasca, cât şi la agentul economic în vederea identificării sursei care a condus la aspectul albicios al apei pe cele două cursuri de apă.

Din comunicarea făcută de reprezentaţii Administraţiei Bazinale de Apă Buzău - Ialomiţa cu privire la rezultatul probelor de apă uzată prelevată de la agentul economic, reiese faptul că nu s-au constatat depăşiri a indicatorilor de calitate ai apei, aceştia încadrându-se în limitele autorizaţiei de gospodărire a apelor. Totuşi, au consemnat pe cursul de apă Călmăţui, Negreasca şi pe canalul de desecare, depăşiri a indicatorilor de calitate ai apei - substanţe organice, detergenţi, amoniu, sulfaţi, cloruri şi fosfaţi.

Cu privire la aceste depăşiri, cât şi a aspectului de precipitat albicios al apei, specialiştii din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Buzău-Ialomiţa, pe baza buletinelor de analiză, a rezultatelor interpretărilor cât şi a legăturilor de cauzalitate dintre depăşiri şi aspectul albicios al apei, vor stabili cauza cu exactitate conform atribuţiilor conferite de lege şi vor lua măsurile în consecinţă pentru a corecta şi preîntâmpina apariţia în viitor a unor asemenea incidente, în calitate de administrator a cursurilor de apă.

Comunicarea publică privind stabilirea cauzei cât şi a măsurilor luate conform prevederilor legale o va face instituţia Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa.

Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Buzău va verifica în continuare modalitatea de epurare a apelor uzate ale agentului economic cât şi cele două cursuri de apă în vederea identificării deversărilor necontrolate a apelor din vidanje provenite de la persoane fizice şi/sau persoane juridice.

Fenomenul semnalat de localnicii din satul Albeşti, judeţul Buzău, speriaţi că apa pârâului Negreasca s-a făcut albă ca laptele, s-a dovedit a fi, de fapt, o poluare. Anunţul a fost făcut de inspectorii de la Administraţia Bazinală Buzău-Ialomiţa care susţin că depăşirile înregistrate la indicatorii măsuraţi în urma probelor prelevate din apă sunt foarte mari şi acest fapt indică clar o poluare. După aceste constatări, societatea găsită vinovată a primit o amendă uriaşă.

Misterul apei albe ca laptele din satul Albeşti, comuna Smeeni, a fost elucidat. Cauza schimbării culorii apei şi a mirosului greu a fost o poluarea de care responsabilă a fost găsită societatea care îşi deversează apele uzate în canalul ANIF, care se varsă în pârârul Negreasca.

Aba Buzău a informa printr-un comunicat: "În data de 12.04.2021 s-au prelevat mai multe probe de apa atât din secţiunea de evacuare a apelor

92

uzate a Greentech SA , din canalul ANIF aval de aceasta evacuare, din canalul de desecare din zona loc. Albeşti, cât şi din râul Călmatui amonte şi aval de confluenţa cu pârâul Negreasca. Au fost analizaţi 45 de indicatori, dintre care 31 prevăzuţi în normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi urbane la evacuarea în receptori naturali".

Ca urmare a acestor analize au fost înregistrate depăşiri la mai mulţi indicatori în apele Negreasca şi Călmăţui. La fel şi în canalul ANIF, unde ajunge iniţial apa uzată după ce este deversată de la societate. În schimb, la apa uzată epurată prelevată la evaucurea societăţii nu au fost înregistrate depăşiri.

Mariana Lăcătuşu, purtătorul de cuvânt al ABA Buzău-Ialomiţa, a declarant: "Rezultatele probelor de apa uzată epurată prelevate la evacuarea SC Greentech SA nu au indicat depăşiri ale indicatorilor de calitate a apei, aceştia încadrându-se în limitele prevăzute în autorizaţia de gospodărire a apelor. Din analiza probelor de apă prelevate atât din canalul în care evacuează apele uzate SC Greentech SA, cât şi din canalul de desecare prin care se varsă pâraul Negreasca în râul Calmatui, s-au constatat depăşiri mari la unii dintre parametrii analizaţi, între care substanţa organică, detergenţi, amoniu, sulfaţi, cloruri şi fosfaţi. În ceea ce priveşte parametrii analizaţi pentru râul Calmatui, majoritatea parametrilor analizaţi prezintă valori mai mari în secţiunea din aval de locul de debusare al canalului de desecare din zona localităţii Albeşti".

În splus, inspectorii ABA explică faptul că "depaşirea valorii indicatorilor care se referă la substanţa organică şi scăderea concentraţiei de oxigen dizolvat este influenţată de scăderea vitezei de scurgere a apei, chiar stagnarea apei pe canalul ANIF şi pe pârâul Negrească din cauza colmatării şi scăderii debitului pârâului Negreasca urmare a secetei din ultimii ani. Culoarea albă a apei care a putut fi observată în canalul de desecare din zona localităţii Albeşti, coroborată cu valorile indicatorilor analizaţi, poate fi dată de prezenţa compuşilor de aluminiu, substanţe albe gelatinoase, puţin solubile în apă".

În acest context, Mariana Lăcătuşu a adăugat: "Având în vedere că SC Greentech SA foloseşte în procesul de epurare a apelor uzate tehnologice hidroxidul de sodiu şi sulfatul de aluminiu se poate presupune că valorile determinate pentru parametrii sodiu şi sulfuri provin din apa uzată evacuată de această unitate, prin concentrarea/acumularea acestora în urma unor evacuări repetate într-un canal ce prezintă un volum mic (aproape spre deloc) de apă proaspătă/curată şi care nu asigură o curgere corespunzătoare".

93

În ultimii ani ABA Buzău Ialomiţa a impus program de măsuri privind lucrări de asigurarea secţiunii de scurgere pe canalele de desecare ale ANIF şi pe părâul Negreasca, măsură trasată şi SC Greentech prin autorizaţia de gospodărire a apelor, care este obligat să decolmateze şi să facă lucrări de întreţinere a canalului ANIF în care evacuează.

"În urma analizei rezultatelor de laborator şi a constatărilor la teren Inspecţia Bazinala a Apelor a aplicat astăzi 20.04.2021 o amendă în cuantum de 75.000 pentru încălcarea prevederilor legale din domeniul gospodăririi apelor", a spus Mariana Lăcătuşu.

SC Greentech SA este în curs de reautorizare şi avea deja dispusă măsura de realizare a unui bazin intermediar de stocare a apelor uzate înainte de evacuarea în canalul ANIF. Totodată, în vederea reautorizării s-a impus realizarea unei alte solutii de evacuare, şi anume în reţeaua de canalizare a municipiului Buzău.

* * *

Cum se tratează monilioza la cireș, 20 aprilie 2021

Monilioza este o boală comună în livezile de specii sâmburoase, dintre care face parte și cireșul. Ea reprezintă o infecție fungică ce atacă în primul rând frunzele pomilor, afectând și scăzând considerabil producția de fructe.   Manifestările ei se pot vedea încă de la debutul primăverii, atât la nivelul frunzelor și lăstarilor, cât și la nivelul florilor, care capătă un aspect ars.

În materialul video de mai jos vă prezentăm un segment din emisiunea ”Ce vor plantele”, unde dr. ing. Horia Ghibu, specialist în protecția plantelor, vă explică pas cu pas cum trebuie tratată monilioza la cireș.

https://youtu.be/_tmr1cTJ3fc

* * *

94

Stropirile pomilor fructiferi din grădinile și livezile familial, Marți, 20 Aprilie 2021, Scris de Lumea Satului,

Venirea primăverii și a sezonului cald, cu explozii de vegetație dar și cu „alaiul“ de boli și dăunători „pofticioși“ a se hrăni cu fragedele creșteri vegetative, pune în pericol producția de fructe și calitatea acestora.

Pomii netratați produc fructe puține, pătate (pline de rapăn) și viermănoase. Pentru preîntâmpinarea acestor neajunsuri se propune o schemă de tratament simplificată aplicată în momentele de vegetație cele mai vulnerabile infecțiilor cu boli și înmulțirii dăunătorilor – în fazele de ouă, larvă și adult. Tratamentele respective se fac preventiv în marea lor majoritate și curativ, acordându-se atenția cuvenită folosirii de produse omologate pentru protejarea albinelor, a mediului și protecția muncii.

Aplicarea tratamentelor la semințoase (măr, păr, gutui)

Dușmanii cei mai periculoși ai semințoaselor sunt: rapănul, făinarea, focul bacterian, moniloza, păduchele din San-José, gărgărița florilor, viermele fructelor, omizile defoliatoare, păduchii, păianjenii, acarienii, insectele minatoare.

Tratamentul 1

Se aplică de la dezmugurire la buton roz.

Se combat: păduchele din San-José (dacă nu a fost combătut în iarnă), păduchele lânos, acarianul roșu, rapănul, făinarea.

Produsele recomandate:

Fungicide: Dithane Neotec 75 WG în doză de 20 g/10 l apă sau Topsin 70 WG, în doză de 10 g/10 l apă

Insecticide: Calypso 480 SC, în doză de 2 ml/10 l apă sau Mospilan 20 SG, în doză de 3 g/10 l apă sau Dimilin 0,02%.

95

gărgărița florilor cu Mospilan 20 sau Calypso 480 SC (produse care protejează albinele)

păduchele din San-José (dacă nu s-a combătut în iarnă), cu Decis sau Faster Delta (cu atenție la protejarea albinelor).

Pentru combaterea gărgăriței florilor care este un dușman periculos nu este bine să ratăm acest tratament.

Tratamentul 2

Se aplică de la deschiderea florilor la căderea petalelor.

Se combat: gărgărița florilor care produce daune de până la 90% în mugurii florali, care iau aspect de cuișoare, puricii meliferi, acarienii, rapănul, făinarea, moniloza, focul bacterian.

Produse recomandate

Insecticide: Calypso 480 SC în doză de 2 ml / 10 l. apă sau Mospilan 20 SG în doză de 2 g/10 l apă.

Fungicide

Merpan 80 WDG în doză de 15 g/10 l apă sau Bravao SC 2 ml/10 l apă

dacă este cazul, Thiovit Jet pentru combaterea făinării în doză de 35 g/10 l apă, Aliete 80 WG în doză de 30 g/10 l apă pentru combaterea focului bacterian

Tratamentul 3

Se aplică de la mărimea unei alune la mărimea unei nuci.

Se combat: rapănul, făinarea, moniloza, viermele fructelor, omizile defoliatoare, păduchii de frunze, acarienii, păianjenii.

Produsele recomandate:

Fungicide: Score 250 EC în doză de 2 ml/10 l apă, sau Systane Plus 2ml/10 l apă.

Insecticide: Karate Zeon în doză de 1,5 ml/10 l apă sau Calypso 480SC în doză de 2 ml/10 l. a.

Tratamentul 3 se poate repeta de 1-3 ori, dacă este cazul.

96

Tratamente la sâmburoase (prun, cais, piersic, cireș, vișin)

Tratamentul 1

Se face în faza de dezmugurire, până la buton alb.

Se combat: moniloza, pătarea roșie, ciuruirea frunzelor și bășicarea frunzelor la piersic, viespile prunului, un dușman care poate compromite total producția de prune, păduchele din San-José, păduchii de frunze, acarienii.

Produse recomandate

Fungicide: Dithan Plus în doză de 20 g/10 l apă sau Topsin în doză de 10 g/10 l apă.

Insecticide: Mospilan 20 SP în doză de 2 ml/10 l apă sau Calypso 480 SC în doză de 2 ml/10 l apă ori Dimilin 48 SC în doză de 0,02%.

Tratamentul 2

Se face de la începutul înfloririi până la scuturarea petalelor.

Se combat: moniloza, ciuruirea și pătarea frunzelor, bășicarea frunzelor de piersic, viespile prunului, musca cireșelor, păduchii de frunze.

Produse recomandate

Fungicide: Score 250 EC în doză de 2 ml/10 l apă sau Topsin în doză de 10 g/10 l apă.

Insecticide: Calypso 480 SC în doză de 2 ml/10 l.apă, Mospilan 20 SG, în doză de 2ml/10 l apă.

Tratamentul 3

Se face de la începutul creșterii fructului până la ½ din mărimea acestuia.

Se combat: moniloza, ciuruirea, pătarea roșie a frunzelor, bășicarea frunzelor la piersic, viermele fructelor (atenție la viermele cireșelor), omizile defoliatoare, păduchii de frunze, acarieni, păianjeni.

Produse recomandate

Fungicide: Score 250 EC în doză de 2 ml/10 l apă sau Topsin în doză de 10 g/10 l apă sau Dithane în doză de 20 g/10 l apă.

97

Insecticide: Calypso 480 SC în doză de

2 ml/10 l apă sau Mospilan 20 SG în doză de 2 ml/10 l apă.

Dacă este cazul, vom folosi Vretimec 1,8 EC în doză de 1,5 ml/10 l apă pentru combaterea acarienilor sau Nissorun 10 WP în doză de 5 g/10 l apă pentru combaterea păianjenilor.

La nevoie, tratamentul 3 se poate repeta de două ori.

Recomandări

Respectați dozele recomandate de pe etichetă și dacă produsul este compatibil cu alte produse. Se va evita amestecul cu produse cuprice (Zeama Bordeleză, Funguran, Champion etc.) Asigurați timpul de pauză de la aplicarea ultimului tratament, a recoltarea fructelor. E necesar să protejăm albinele, anunțând vecinii și deținătorii de familii de albine când intenționăm să facem tratamente. Se va evita păscutul anilalelor în livezi sau în locurile unde s-au făcut tratamentele. Soluțiile rămase nu vor fi aruncate la întâmplare, pentru a nu polua solul și apa. Se vor respecta cu strictețe măsurile de igenă și protecția muncii cu echipament adecvat (mască, mănuși, ochelari, combinezon, cizme.

Ing. agronom Vladimir GONCEARU

* * *

Noul KLEBER TOPKER IF , Marți, 20 Aprilie 2021 , Lumea Satului

Noua gamă de anvelope KLEBER TOPKER IF (Flexiune îmbunătățită) a fost special concepută pentru utilizarea pe utilaje de putere mare, de peste 200 CP, și oferă fermierilor un raport optim calitate-preț, ei beneficiind în același timp de toate avantajele tehnologice ale carcasei standard IF11.

Noua gamă va cuprinde în 2021 cinci dimensiuni pentru puntea față și șase dimensiuni pentru puntea spate și, datorită carcasei sale standard IF, KLEBER TOPKER IF oferă o capacitate de încărcare cu 20% mai mare

98

decât o anvelopă metrică standard la aceeași presiune sau poate transporta aceeași sarcină la o presiune cu 20% mai mică. Aceasta înseamnă că fermierii își pot folosi utilajele cu o greutate mai mare sau cu unelte mai grele, dacă este necesar, exercitând în același timp o presiune redusă la sol, cu o tracțiune îmbunătățită și un nivel mai ridicat de confort al șoferului. Efectul general al tuturor acestor elemente este productivitatea îmbunătățită, esențială în industria agricolă exigentă de astăzi!

Guillaume Vidal, Marketing Operațional Beyond Road&Mining Franța, a declarat: „Gama KLEBER a fost întotdeauna sinonimă cu valoare și performanță optime, iar noua gamă TOPKER IF duce această performanță la niveluri chiar mai înalte. Fiind o gamă concepută pentru utilizare generală, indiferent dacă vorbim de ferme agricole mici, operațiuni mixte la scară largă sau despre mari contractori, toți fermierii pot profita de beneficiile tangibile pe care le poate oferi noua anvelopă.“

În plus față de beneficiile suplimentare de transportare a sarcinii, construcția IF permite ca anvelopele să exercite o presiune mai mică pe sol datorită capacității lor de a opera la presiune mai mică. Astfel se reduce, la rândul său, compactarea solului și, în cele din urmă se îmbunătățește randamentul recoltei. Funcționarea cu presiune mai mică a anvelopelor IF înseamnă, de asemenea, că tracțiunea crește cu până la 15% comparativ cu o anvelopă standard echivalentă, ceea ce îmbunătățește productivitatea.

De exemplu, atunci când transportă o sarcină de 10.000 kg pe puntea spate, KLEBER TOPKER IF permite fermierilor să lucreze la o presiune cu 0,2 bari mai mică decât standardul (non-IF) KLEBER TOPKER și astfel se reduce compactarea și se îmbunătățește tracțiunea. Alternativ, la o presiune de umflare de 1 bar, KLEBER TOPKER IF poate transporta o încărcătură suplimentară de 765 kg – o creștere de 18% – care permite fermierilor să transporte instrumente mai grele fără a afecta negativ compactarea solului.

Banda de rulare a anvelopelor KLEBER TOPKER IF a fost dezvoltată pentru a optimiza și maximiza suprafaţa de contact. Distanța dintre bame este concepută pentru a oferi o tracțiune maximă în toate condițiile, în timp ce bamele se suprapun în centrul benzii de rulare pentru a menține confortul șoferului și pentru a reduce vibrațiile transmise mașinii atunci când este pe șosea. În cele din urmă, modelul dintre bame, cu tradiționalul simbol Kleber, asigură abilități foarte bune de autocurățare pentru a menține nivelurile de tracțiune în condiții dificile de câmp.

Gama KLEBER TOPKER IF va fi introdusă pe piață între februarie și decembrie 2021 în următoarele dimensiuni:

99

Frontale

IF 600/65 R28, IF 600/70 R28, IF 600/70 R30, IF 650/65 R34, IF 650/60 R34.

De spate

IF 650/85 R38, IF 800/70 R38, IF 650/75 R38, IF 710/70 R38, IF 710/70 R42, IF 710/75 R42.

* * *

De 95 de ani lider în agricultură, Pioneer® , Revista Fermierului , Marți, 20 Aprilie 2021

Succesul durabil al mărcii Pioneer® reflectă preocuparea centrală a companiei Corteva Agriscience de a pune inovarea în slujba fermierilor, pentru maximizarea producției și perpetuarea afacerilor. Anul acesta, brandul Pioneer® aniversează 95 de ani.

De 95 de ani, Pioneer® mișcă industria agricolă înainte. Ceea ce a început cu ideea de hibrid de porumb în 1926, a înflorit într-un brand recunoscut la nivel mondial, deținut de Corteva Agriscience, o companie globală dedicată integral agriculturii, recunoscută pentru faptul că furnizează fermierilor inovații de neegalat.

Pioneer® a fost una dintre primele companii de semințe care a produs genetică hibridă avansată și, ca marcă globală de semințe a Corteva

100

Agriscience, Pioneer® continuă să fie cel mai de succes și recunoscut brand din industrie.

„Produsele și serviciile marca Pioneer® oferă fermierilor cele mai inovatoare soluții de pe piață, astfel încât aceștia să-și poată maximiza productivitatea și să obțină recoltele de care avem nevoie pentru a hrăni o lume în continuă creștere. De 95 de ani apărăm cauza fermierilor, investim în comunități și promovăm soluții agricole durabile. Vom continua să facem aceste lucruri pentru mulți ani de acum înainte”, a declarat Jim Collins, Chief Executive Officer, Corteva Agriscience.

Originară din Midwest-ul American, Pioneer® operează acum la scară globală. În România, Pioneer® a adus încă de acum aproape o jumatate de secol hibrizi performanți de porumb. În zilele noastre, compania a devenit o prezență de referință în peisajul industriei agricole autohtone, unde a investit în cercetare pentru a furniza genetică adaptată acestei regiuni pedoclimatice și în capacități de producție la cele mai moderne standarde la nivel mondial. Pioneer® valorifică superior tradiția locală în producerea de semințe și România continuă, astfel, să fie unul dintre jucătorii de top din Uniunea Europeană pe această piață, aprovizionând atât destinații din UE, cât și piețe extracomunitare.

„Pioneer® a contribuit la modelarea agriculturii nu doar în SUA, ci la nivel global. Firma are o prezență îndelungată și stabilă în Europa Centrală și de Est și pune la dispoziția fermierilor semințe de calitate, instrumente agronomice și sprijinul de care au nevoie pentru a avea succes. Ne vom strădui în continuare să ne ajutăm clienții să îmbunătățească an de an performanța fermelor, prin cunoștiinte agronomice de ultimă generație, agricultură digitală și expertiză financiară – scopul nostru fiind întotdeauna ca aceștia să obțină rezultate excepționale și să își atingă pe deplin potențialul. Conform viziunii noastre referitoare la durabilitate, vom colabora cu fermierii pentru a-i ajuta să-și construiască exploatații moderne, profitând de resursele bogate pe care le oferă solul și protejând bogăția acestuia”, punctează Jean Ionescu, Country Leader România și Republica Moldova.

Timp de aproape un secol, accentul pus de Pioneer® pe inovarea continuă în beneficiul clienților a dus la creșterea productivității, la practici mai durabile și la îmbunătățiri în zone considerate anterior de neatins. Cu un portofoliu de neegalat în ceea ce privește semințele, cu performanțe dovedite în timp, Pioneer s-a consolidat ca una dintre cele mai reputabile mărci din agricultură.

101

„Veniți alături de noi cu hashtagul #BestIsYet să sărbătorim online această aniversare și împărtășiți-vă amintirile și experiențele preferate legate de brandul Pioneer®”, îndeamnă Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

* * *

Combaterea ecologica a bolilor si daunatorilor la cultura de tomate, Publicat de Redactia Sanatatea Plantelor pe apr. 20, 2021

Cand ne gandim la cultivarea tomatelor in sistem ecologic, avem impresia ca este practic imposbil sa pastram cultura curata, fara boli si daunatori, dar, cel mai important, fara a aplica insecticide si fungicide conventionale. In primul rand, bolile si daunatorii pot fi tinuti la distanta daca respectam cateva elemente ca: respectarea asolamentului, utilizarea soiurilor rezistente si mentinerea sanatatii solului (prin aplicarea de produse ecologice).

Este important sa avem grija atat de sol, cat si de plante. Un sol bogat in humus si microorganisme (pe langa azot, fosfor, potasiu, etc.) este un sol plin de viata, care ofera plantelor toate elementele esentiale pentru dezvoltarea sanatoasa a acestora. Un sol slab aprovizionat si fara activitate microbiologica ofera patogenilor locul ideal pentru dezvoltarea pe planta, deoarce plantele nu au puterea de a lupta cu acestia. Pe langa ingrasamintele clasice, cum ar fi gunoiul de grajd, mranita, compostul, se recomanda a se utiliza si fertilizanti pe baza de vermicompost, alge, sau plante. Dintre toate acestea, extractul de vermicompost este cel mai complex fertilizant. Pe langa NPK, contine si anumite enzime care se gasesc numai in tractul digestiv al unei categorii de rame. Aceste enzime sunt foarte benefice plantelor si, pe langa acestea, extractul este bogat si in microorganisme, aminoacizi, acizi humici si bacterii vii care populeaza solul si il imbunatateste. Plantele devin rezistente la schimbarile bruste de temperatura, pastreaza umiditatea in sol si in planta pentru mai mult timp si, in plus, sistemul radicular o sa fie mult mai puternic.

Un alt ingrasamant cunoscut de fermierii priceputi, despre care unii sustin chiar ca este cel mai bun in materie, este o planta cu flori galbene, care creste foarte repede si care starpeste buruienile: mustarul. Il puteti semana in orice moment al anului, dar trebuie sa tineti cont de faptul ca trebuie ingropat inainte de inflorire. Trebuie evitat sa fie plantat pe o parcela unde au fost cultivate napul, varza sau ridichile.

Lucerna este o planta cu radacni foarte adanci care se foloseste ca ingrasamant verde ce fixeaza azotul. Aceasta ajuta solul daca o lasati pe loc timp de un an. O puteti semana primavara sau toamna, pentru a o ingropa

102

din toamna urmatoare. Pare un timp destul de mare, dar sa nu uitam de rotatia culturilor, care este foarte importanta, iar lucerna este una dintre culturile de baza ce trebuie luata in calcul.

Pentru culturile in spatii protejate o sa fie mai greu de semanat mustar sau lucerna, dar se poate utiliza mazarea in toamna si in primavara intoarsa.

Insecticide naturale

Aveti posibilitatea de a cumpara din magazinele specializate produse fitosanitare ecologice. Respectivele insecticide sunt fabricate pe baza de ulei de neem, ulei de pin, extracte din plante sau alte uleiuri vegetale si esentiale. Totodata, o metoda eficienta pentru combaterea daunatorilor este utilizarea capcanelor cu feromoni sau lipicioase si plante cu efect repelent asupra daunatorilor. Tinand cont de faptul ca o problema stridenta a sectorului legumicol din tara este insuficienta fortei de munca, legumele sunt cultivate pe suprafete relativ mici, deci utilizarea acestor metode devine si mai accesibila. Aceste plante pot fi atat cultivate pe campurile unde sunt produse legumele, mentinand astfel la distanta atat daunatorii, cat si utilizate la producerea insecticidelor bio cu care sunt mai apoi stropite plantele. In acest sens sunt utilizate mustarul, pelinul, busuiocul, ceapa, urzica, ricinul si altele.

Pentru a mentine sub control bolile si a obtine o recolta bogata, este important sa realizati urmatoarele procedee:

1. Tratarea cu aburi fierbinti a semintelor sau a solului daca este posibil;2. Arderea partilor de plante infectate de indata ce au fost depistate,

pentru a evita raspandirea bolii;3. Achizitionarea de seminte tratate cu fungicide;4. A se planifica pe cat posibil o rotatie cat mai indelungata.

Pentru a combate bolile provocate de ciuperci (mana tomatelor, putregaiul coletului, fainarea) pot fi utilizate produsele pe baza de: sulfat de cupru, Trichoderma, Bacillus, extract de Mimosa tenuifolia si altele, precum si uleiul de neem, care are proprietatile bine cunoscute ca ingrasamant si insecto-fungicid.

Drd. Ing. Angela Cristina AMUZA, Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Plantelor – Bucuresti

* * *

103

Anul 2020, printre cei mai călduroşi trei ani din istoria înregistrărilor meteorologice – Organizația Meteorologică Mondială / Temperaturile medii globale au fost cu aproximativ 1,2 grade mai ridicate în comparaţie cu nivelurile preindustriale, Analize • 19 Aprilie 2021

Anul 2020 a fost unul dintre cei mai călduroşi de la debutul înregistrărilor meteorologice, în pofida pandemiei, a anunţat luni o agenţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), informează DPA, citată de Agerpres.

Izbucnirea pandemiei de coronavirus a afectat economiile şi a redus pe termen scurt emisiile de carbon, însă concentraţiile atmosferice de gaze cu efect de seră au continuat să crească, a indicat Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) în raportul său asupra climei din 2020.

În concordanţă cu prognozele OMM din decembrie, 2020 s-a numărat printre cei mai călduroşi trei ani înregistraţi vreodată.

Dacă această tendinţă va continua, concentraţiile medii globale de CO2 ar putea să crească în acest an la 414 părţi pe milion (ppm) sau mai mult, uşor peste valoarea de 410 ppm înregistrată în 2019.

Valoarea de 410 ppm este cu 148% peste nivelurile preindustriale, din perioada cuprinsă între anii 1850 şi 1900.

De atunci, 2016 a fost cel mai ”fierbinte” an, în timp ce nivelurile din 2019 şi 2020 au fost atât de apropiate încât a fost imposibil de estimat care a fost mai călduros, potrivit purtătorului de cuvânt al OMM.

Creşterea concentraţiei de metan – cu 260% mai mult – reprezintă, de asemenea, un motiv de îngrijorare. Totodată, concentraţia de protoxid de azot a crescut cu 123%.

Petteri Taalas, secretar general al OMM, a declarat că acest raport a confirmat din nou faptul că schimbările climatice sunt implacabile.

104

Indiferent care sunt măsurile adoptate, această tendinţă negativă va continua timp de decenii, a spus Taalas.

Sunt necesare pregătiri pentru un număr tot mai mare de evenimente meteorologice extreme, care ar putea provoca moartea a milioane de persoane şi daune semnificative, a precizat secretarul general al OMM.

”Timpul se scurge rapid pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris”, a declarat Antonio Guterres, secretar general al ONU. ”Trebuie să facem mai mult şi mai repede, acum”, a subliniat acesta.

Oamenii de ştiinţă susţin că temperaturile nu ar trebui să crească cu peste 1,5 grade Celsius până la sfârşitul secolului pentru a se putea evita cele mai grave daune, un obiectiv pe care statele au convenit să îl aducă la îndeplinire prin Acordul de la Paris asupra climei.

În 2020, temperaturile medii globale au fost cu aproximativ 1,2 grade mai ridicate în comparaţie cu nivelurile preindustriale.

Deceniul din 2011 până în 2020 a fost cel mai călduros înregistrat vreodată.

Emisiile de carbon ar trebui reduse la 45% sub nivelurile din 2010 până în anul 2030 pentru a se putea atinge acest obiectiv, conform cifrelor ONU.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, în lipsa unor obiective de protecţie climatică noi şi mai ambiţioase, acest demers este probabil sortit eşecului.

* * *

Cum hrănim corect o vacă bună de lapte? Lavinia ŞTEF, 20 aprilie 2021

Crescătorii de animale ştiu că nu este uşor să întreţii şi să exploatezi bovine de lapte. Pentru a da producţii rentabile, animalele au nevoie de o furajare adecvată. Iată 7 reguli ale hrănirii vacilor performante!

Pentru a hrăni corespunzător o vacă de lapte, trebuie cunoscute particularităţile de digestie ale acesteia, şi anume:

activitatea de ingestie a hranei oscilează între 6 şi 9 ore pe zi; în sistemul digestiv participarea microflorei şi a microfaunei ruminale

este activă şi premergătoare acţiunii fermenţilor digestivi proprii; microorganismele asigură formarea a 9-12 g proteină microbiană la

100 grame de substanţă organică digestibilă.

 Activitatea ruminală

105

 De asemenea, procesele ruminale sunt foarte complexe. Dintre acestea amintim:

valorificarea eficientă a furajelor cu conţinut ridicat în celuloză; la vaci, conţinutul minim în celuloză al S.U. din raţie este de 14%;

sinteza vitaminelor K, C şi a celor din complexul B; sinteza proteică asigură 30-50% din necesarul de proteină prin azotul

neproteic (substanţe azotate sintetice neproteice); produşii principali ai proceselor de digestie ruminală sunt acizii graşi

volatili (AGV); din total, acidul acetic, propionic şi butiric reprezintă 95% şi asigură 60-80% din necesarul energetic al vacilor.

 Raţii care dereglează pH-ul

 Un pH-ul ruminal optim se încadrează între 5,8 şi 6,9. Scăderea valorii lui determină o stare de acidoză, care are ca efect inapetenţă, reducerea digestibilităţii substanţelor nutritive, scăderea procentului de grăsime din lapte şi tulburări de reproducţie, situaţie caracteristică raţiilor bogate în glucide fermentescibile şi sărace în azot. Raţiile sărace în glucide şi bogate în azot reduc concentraţia de AGV, determinând alcaloza ruminală şi favorizând bacteriile coli şi de putrefacţie, fapt care afectează producţia de lapte.

  Particularităţi de hrănire ale vacilor performante

 Pe lângă aceste particularităţi, trebuie ştiut că vacile cu producţii de lapte de peste 5000-6000 litri au o dezvoltare corporală mare şi prezintă un metabolism general crescut, cu predominarea catabolismului. În cazul acestora, se constată un ritm cardiac accelerat, tensiunea arterială şi presiunea venoasă mai mari, funcţii intense ale organelor, digerarea hranei de 1,5 ori mai rapid şi repetarea de mai multe ori a perioadelor de rumegare în 24 de ore, comparativ cu vacile care au o producţie scăzută de lapte. Vacile performere au de regulă un temperament liniştit, fiind mai retrase, şi

106

se odihnesc mai mult. În cazul vacilor de lapte, îndeosebi a celor performante, trebuie cunoscute şi respectate preferinţele lor furajere.

 7 măsuri cu efecte imediate în furajarea vacilor de lapte

 Plecând de la aceste particularităţi, pentru a favoriza consumul de furaje, pentru a menţine o activitate normală la nivelul digestiv şi pentru a se evita tulburările metabolice, este indicată respectarea unor reguli cu efecte pozitive imediate pentru animal: 1. Pentru îmbunătăţirea consumului se recomandă:- Utilizarea de furaje apetisante şi de bună calitate;- Furajele însilozate să fie bine conservate;- Furajarea se efectuează continuu;- Prevenirea formării depozitelor mari de grăsime la sfârşitul perioadei de lactaţie îmbunătăţeşte consumul de hrană la începutul lactaţiei următoare.2. Raţie constantă: prin evitarea schimbărilor bruşte în regimul alimentar, microsimbionţii se adaptează mai bine3. Reglarea pH-ului ruminal astfel:- Amestecurile de concentrate se vor administra fracţionat, câte 2-4 kg la un tain;- Se va evita administrarea concentratelor premergător furajelor voluminoase;- Grăunţele de cereale se vor utiliza de preferinţă aplatizate, zdrobite sau urnite, dar cu granulaţie mare.4. În amestecurile de concentrate se va introduce şi bicarbonat de sodiu, care asigură tamponarea pH-ului ruminal atunci când cantităţile de concentrate sunt mari.5. Utilizarea de grăsimi protejate pentru a creşte nivelul energetic al raţiilor.6. Folosirea cu precădere a şroturilor şi turtelor în care proteina este puţin fermentescibilă, pentru a îmbunătăţi utilizarea acesteia din raţia furajeră.7. Asigurarea unor raporturi optime între concentrate şi voluminoase: în funcţie de valoarea lor nutritivă, are loc efectul de complementaritate între diferitele categorii furajere.

ALTE CERINŢE DE HRĂNIREPe parcursul lactaţiei la vacile de lapte, furajarea se face diferenţiat. Întrucât necesarul de energie şi de substanţe nutritive al unei vaci este influenţat de evoluţia curbei de lactaţie, precum şi de starea ei fiziologică, modul de hrănire trebuie adaptat acestor cerinţe. Click AICI şi vezi care este cea mai bună strategie de hrănire în faza ascendentă a curbei de lactaţie.

un articol de LAVINIA ŞTEF, mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

107

MIPE propune autorităţilor locale o soluţie flexibilă pentru proiectele de infrastructură de apă şi apă uzată , J.P. Comunicate de presă / 20 aprilie

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, viceprim-ministrul Dan Barna, secretarul de stat Cristian Roman şi directorul general al Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), Oana Arat, au discutat marţi, 20 aprilie, cu reprezentanţii autorităţilor locale şi operatorilor de apă la nivel local şi regional, conform unui comunicat de presă.

Subiectul principal discutat a fost acela al proiectelor aflate în pregătire pentru finanţarea în cadrul POIM 2014-2020, cu scopul de a găsi şi agrea soluţii pentru accelerarea procedurilor, astfel încât proiectele să ajungă cu bine la final.

"Vă propunem astăzi o soluţie flexibilă, care va permite proiectelor să avanseze mai rapid şi mai eficient. Este vorba despre posibilitatea de a încheia contractele de finanţare cu o clauză rezolutorie, adică să puteţi demara unele proceduri de licitaţii, cele despre care ştiţi sigur că vor atinge un nivel suficient de matur care să permită începerea implementării proiectelor cât mai urgent, înainte de aprobarea finală de la nivelul Comisiei Europene", le-a transmis ministrul Cristian Ghinea reprezentanţilor locali.

Reacţiile participanţilor cu privire la această propunere au fost pozitive, aşadar ministrul Cristian Ghinea a adăugat că MIPE va pregăti un Memorandum în Guvern pentru ca soluţia să poată fi aplicată cât mai rapid.

Desigur, această flexibilitate vine şi cu unele riscuri care vor trebui gestionate eficient şi, în acest sens, secretarul de stat Cristian Roman a explicat: "În calitate de coordonator al acestui program operaţional, doresc să asigur partenerii că echipa MIPE îi va sprijini permanent în orice situaţii punctuale legate de implementarea proiectelor. În plus, îi vom susţine şi pentru a obţine finanţare pe viitoarele programe din perioada 2021-2027".

Un alt subiect abordat a fost cel al posibilităţii de fazare a unor proiecte care nu se vor putea încheia până în anul 2023, în cadrul actualului program operaţional. "Trebuie să ne gândim chiar în acest moment dacă putem să etapizăm unele proiecte, pentru a evita situaţiile în care pot să nu primească aprobare, din cauza riscului de nefinalizare la timp. În tot acest proces există riscuri de ambele părţi, dar suntem o echipă, trebuie să găsim soluţii împreună şi cu acest mesaj pornim la drum", a transmis directorul general al Autorităţii de Management pentru POIM, Oana Arat.

108

La întâlnire a participat şi Viceprim-ministrul Dan Barna, care a subliniat: "Proiectele de dezvoltare a reţelelor de apă şi apă uzată la nivelul judeţelor sunt şi s-au dovedit de-a lungul timpului pe cât de necesare pentru creşterea nivelului de trai al populaţiei, pe atât de complexe. Având o legislaţie insuficient aliniată şi foarte stufoasă, au apărut de-a lungul anilor foarte multe blocaje legate de detalii de natură tehnică, economică şi instituţională şi chiar dificultăţi privind asigurarea resurselor financiare, iar acest minister a făcut un efort constant pentru ca proiectele să beneficieze de sumele importante ce sunt disponibile în acest sector. În această cheie trebuie privită şi întâlnirea de astăzi".

POIM 2014-2020 are o alocare totală de 9,1 miliarde euro. Alocarea totală pentru proiectele de apă şi apă uzată este de 2,6 miliarde euro. POIM 2014-2020 include 45 de proiecte noi de apă şi canalizare, dintre care:

25 de proiecte noi de investiţii sunt contractate şi se află în implementare, în valoare eligibilă de 5,1 miliarde euro

20 de proiecte noi se află în diferite stadii de pregătire.

Rata de contractare a proiectelor din acest domeniu, pe POIM 2014-2020, este de 160%.

* * *

Vinul de azi: Doppio Passo Primitivo 2020 - 96 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Fondată în 1928 de către Carlo Botter, crama Casa Vinicola Botter se află la 30 km nord-est de Veneția, producând astăzi vinuri de o calitate superioară, distribuite în peste 40 de țări din lume.

109

De la Botter vine recomandarea noastră de azi. Doppio Passo Primitivo Puglia 2020 este un vin roșu cu un buchet luxuriant, bogat în arome de mure și cacao, iar pe palat se continuă notele delicate, de fructe dulci. Vă recomandăm degustarea acestui vin la 16-18 grade Celsius, în combinație cu carne roșie, carne la grătar sau alte preparate mai consistente. Vinul poate fi cumpărat de AICI.

* * *

Jidvei a făcut priorități din sustenabilitate, dezvoltare durabilă și educație, aprilie 20, 2021, Vinul.ro

Cu bucurie salutăm intrarea uneia dintre cele mai mari operațiuni vitivinicole românești, Jidvei, în “jocul” nostru prin care încercăm să arătăm – și să oferim exemple de urmat – că vinul românesc “face bine” nu doar la propriu (investiții, calitate crescândă a produselor, succes comercial) ci și la figurat – dar la fel de concret – anume prin binefacere adusă societății, în general. Prezentarea de mai jos, redactată de reprezentanții grupului Jidvei și completată cu o introducere și intertitluri aparținând redacției Vinul.ro, arată mai multe detalii.

Prima pepinieră privată din România de după 1989, un pas pentru viitor

Sustenabilitatea este o preocupare constantă pentru Grupul Jidvei, iar dezvoltarea economică și socială bazată pe principiile durabilității, cât și pe protecția mediului înconjurător stau la baza modului în care a fost construit acest business. Jidvei înseamnă trei generații care scriu, de peste 20 de ani, frumoasa poveste a vinului din Podgoria Târnave. Ca business de familie,

110

obiectivul principal este ca generațiile viitoare să poată experimenta resursele naturale de care ne bucurăm și noi azi. 

Jidvei este o companie integrată, pentru care dezvoltarea economică durabilă și producția responsabilă reprezintă priorități importante, de aceea în anul 2005 a înființat prima școală privată de viță-de-vie din România. Pepiniera reprezintă locul în care Jidvei produce materialul săditor viticol cu valoare biologică ridicată în cantitatea necesară realizării noilor plantații, astfel că strugurii folosiți pentru producerea vinului provin doar din propriile plantații viticole.

Reducerea emisiilor de carbon, a consumului de apă și valorificarea reziduurilor

De asemenea, Jidvei s-a angajat să îmbunătățească continuu procesele de producție, să reducă emisiile de carbon și să păstreze resursele naturale. Principalele obiective ale leadership-ului constau în strategii prietenoase cu mediul: responsabilizarea socială cu privire la importanța agriculturii durabile; restabilirea echilibrului natural prin sprijinirea diversității și limitarea intervenției chimice, gestionarea produselor secundare din viticultură (70% din materialul lemnos este tocat și utilizat ca îngrășământ natural și sursă de humus, iar 30% ca sursă de energie), gestionarea durabilă a apei (reducerea cantității de apă utilizată la tratamentele fitosanitare), adaptarea sectorului viticol la schimbările climatice (înființarea de plantații cu soiuri rezistente la stres climatic).

O componentă majoră a proiectului de modernizare a cramei Bălcaciu, demarat în anul 2019, a reprezentat-o valorificarea reziduurilor obținute în urma presării strugurilor (biomasa) prin centrala de gazeificare – coloana de distilare folosește aburul produs din peleții de corzi, asigurând întregul consum de energie termică și electrică pentru această cramă. În scopul unei dezvoltări durabile și pentru a reduce cantitățile de substanțe chimice utilizate la tratamentele pentru combaterea bolilor și dăunătorilor, în cadrul

111

fermelor viticole, au fost amplasate stații de demineralizare a apei și de corecție a pH-ului. 

Cel mai mare producător de vinuri cu Denumire de Origine Controlată din România și deținătorul celei mai mari plantații viticole aflată într-un singur areal din Europa, 2.500 de hectare, Jidvei este unul dintre primii producători la nivel mondial care folosit dopuri 100% bio (reciclabile) pentru vinurile produse.

Tradiția se îmbină cu tehnologia ultramodernă la Jidvei, iar reducerea impactului activităților vitivinicole asupra mediului e o preocupare constantă

Abordarea actuală a companiei constă în „vița-de-vie – nimic nu se pierde”, o abordare unică și inteligentă în aplicarea tehnologiilor orientată nu numai spre performanță, ci și ca un proces durabil cu potențial estetic și cultural. Aceasta face parte dintr-un set de valori esențiale: respect pentru vița-de-vie și pentru pământ, respect pentru ceilalți și pentru comunitățile în care ne desfășurăm activitatea.

Educație pentru viitor: burse de studiu și premii pentru copiii cu rezultate deosebite

Nu putem vorbi despre sustenabilitate fără a discuta de implicarea în viața comunității. În vara anului 2010, a fost fondată Asociația Jidvei – Viitor prin Educație, deoarece am considerat că una dintre cele mai importante și solide investiții pe care le putem face este în oameni. Asociația și-a orientat cu preponderență eforturile către activități și programe de susținere a grădinițelor din zonă, acordarea de burse de studiu pentru copii și tineri provenind din medii defavorizate sau din familii cu venituri reduse, cât și burse și premii pentru elevii și studenții cu rezultatele excepționale în plan școlar. Asociația Jidvei -Viitor prin Educație încurajează, susține și promovează performanța în orice domeniu și asigură suportul financiar

112

necesar pentru diverse activități culturale și sportive. Pentru că viitorul înseamnă educație. 

Păstrarea tradițiilor: singurul festival de folclor cu susținere privată, “Strugurele de Aur”

Grupul Jidvei a pus întotdeauna în centrul activității sale respectul pentru tradiție și comunitate, iar toate acestea și-au regăsit expresia în Festivalul Național de Folclor „Strugurele de Aur”. Inițiat în anul 2001, este singurul festival de folclor cu susținere privată din țară, un eveniment de prestigiu care s-a impus, de-a lungul timpului, prin rigurozitate și profesionalism, dar și prin amploarea organizării, devenind un punct de referință pentru evenimentele de profil la nivel național. Acest festival s-a născut din dorința de a contribui la păstrarea și promovarea valorilor spirituale românești și din convingerea că tinerii talentați care aduc în fața publicului adevărate comori de cântec tradițional și port popular trebuie susținuți, încurajați și promovați. 

Donații pentru spitalul din Blaj, promovare pentru produse românești

În contextul generat de panedemia Covid-19, în cadrul companiei am încercat să transpunem în fapte concrete grija pentru cei de lângă noi. Astfel, Jidvei s-a alăturat eforturilor medicilor și a donat Spitalului Municipal din Blaj trei incubatoare tip YP – 90 A pentru nou-născuți prematur. Deoarece totul începe cu primii pași și doar investind în tinerele generații, în sănătatea și în educația lor, ne putem asigura că România are un viitor mai bun, mai senin.

De asemenea, pe lângă măsurile implementate pentru siguranța angajaților, consumatorilor și partenerilor, am considerat firesc să ne alăturăm altor companii și branduri românești. Prin intermediul campaniei „Pe primul loc e România”, am dorit să subliniem importanța afacerilor românești care au susținut și susțin comunitățile din care provin și să îndemnăm consumatorii să aleagă produse românești. 

Drumul vinului și un castel revitalizat și deschis publicului

Pentru a susține și mai mult micii producători și dezvoltarea durabilă a afacerilor acestora, promovarea produselor tradiționale și a locurilor cu potențial cultural și turistic, Jidvei s-a implicat ca membru fondator în cadrul activițății Asociației „Țara Vinului”, o inițiativă a Consiliului Județean Alba. Pentru a parcurge zona delimitată de localitățile Gârbova și Cetatea de Baltă, a fost înființat „Drumul vinului”, un proiect turistic de cunoaștere a celor mai importante zone viticole din județul Alba. Traseul parcurge locuri de

113

interes peisagistic, istoric și cultural, pe o distanță de 200 km, fiind semnalat prin panouri speciale, de-a lungul cărora sunt evidențiate valorile naturale, culturale și de mediu, inclusiv semnalarea plantațiilor viticole și a exploatărilor agricole (individuale sau asociate) deschise publicului.

Considerăm că vinul este o poveste despre istoria și tradițiile locurilor din care își trage seva și pe care le dezvăluie cu fiecare picătură. Vinul însoțește povestea Castelului Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă, devenit simbol de preț al Jidvei. Printr-un proces amplu de restaurare, început în anul 2003, castelul a fost readus la lumină și reașezat în patrimoniul cultural al comunității și al României. 

Turismul în zona Castelului Bethlen-Haller aduce satisfacții atât prin frumusețile naturii cât și prin accesul la o bogată istorie locală

Castelul Bethlen-Haller se poate vizita de marți până duminică, în cadrul celor trei tururi ghidate care încep la orele 11:00, 13:00, și 15:00. Costul unui bilet este de 25 lei/persoană și reprezintă modul prin care fiecare vizitator contribuie la păstrarea farmecului acestui loc.

* * *

Pompierii se luptă pentru a stăpâni focul de pe Muntele Table din Africa de Sud De Redactia Financiarul Data apr. 19, 2021 Muncitorii sud-africani au început să evacueze de urgență trei clădiri rezidențiale cu 17 etaje, cu vedere la orașul Cape Town, în timp ce un incendiu provocat de vânturi puternice continuă să ardă ieșit de sub control de-a lungul Muntelui Table, au declarat luni oficialii orașului. Incendiul a început duminică dimineața devreme pe versanții vârfului Diavolilor, o altă parte a fundalului montan al orașului Cape Town, forțând studenții Universității din Cape Town să evacueze reședințele, în timp ce flăcările fugare au incendiat mai multe clădiri din campus, inclusiv o bibliotecă care conținea cărți și scenarii istorice.

114

Aproximativ 250 de pompieri se luptă pentru a controla focul. O pană groasă de fum ascunde vizibilitatea în tot centrul orașului.

Printre alte proprietăți avariate se numără restaurantul popular al drumeților de la Memorialul Rodos și Moara Mostert cu acoperiș din stuf, construită în jurul anului 1796 și cea mai veche moară de lucru din Africa de Sud.Doi pompieri au suferit răni prin arsuri și au fost spitalizați pentru tratament, au spus oficialii, în timp ce o schimbare a direcției vântului a văzut focul răspândindu-se rapid către centrul orașului, peste noapte. „Personalul și voluntarii din domeniul gestionării riscurilor de dezastru au început să evacueze Parcul Disa din Vredehoek”, au spus oficialii orașului. Clădirile rezidențiale identice Disa Park se află aproape de poalele muntelui și au vedere la cartierul central de afaceri.

Toate școlile din zona Vredehoek au fost rugate să evacueze, a spus o purtătoare de cuvânt a gestionării dezastrelor, adăugând că și casele utilizate pentru a găzdui miniștrii de cabinet din Walmer Estate au fost de asemenea curățate.

Oficialii orașului au confirmat că un suspect a fost reținut ieri seară pe Devil’s Peak, pe fondul speculațiilor că ar fi putut fi declanșate incendii suplimentare și dacă focul original a fost aprins în mod deliberat printr-un incendiu.

* * *

115