Upload
adrianapetcu
View
75
Download
3
Embed Size (px)
Citation preview
Aplicatii
1. Studiu de caz privind IAS 2.
Marfurile detinute de societatea ABC sunt inregistrate la costul de 5.000 lei. La
sfarsitul anului N, se estimeaza ca marfurile vor fi vandute la un pret de 4.500 lei, cos-
turile necesare cu vanzarea marfurilor fiind estimate la nivelul sumei de 500 lei. In anul
N+1, valoarea realizabila neta devine 4.700 lei.
Care sunt inregistrarile contabile care se impun, avand in vedere evolutia stocurilor?
La sfarsitul anului N, costul stocurilor este de 5.000 lei, iar valoarea realizabila neta este
de 4.000 lei (4.500 lei - 500 lei).
Inregistrarea deprecierii stocurilor :
607 = 371 1.000 lei
Cheltuieli privind marfurile Marfuri
Valoarea realizabila neta a devenit 4.700 lei, ceea ce inseamna ca trebuie sa reducem
cheltuielile recunoscute anterior cu suma de 700 lei.
Inregistrarea aprecierii stocurilor:
371 = 607 700 lei
Marfuri Cheltuieli privind marfurile
2. Studiu de caz privind IAS 12.
În anul N o societate a fost achiziţionat un echipament cu valoarea de 100.000 u.m.,
care este amortizat pe baza metodei de amortizare liniare de-a lungul perioadei de viaţă
utilă, estimată la 5 ani; din punct de vedere fiscal, durata de viaţă utilă este de 4 ani.
Determinati impozitul amanat aferent anul N.
Potrivit exemplului de mai sus, amortizarea contabilă anuală este de 100.000u.m. /5
ani = 20.000 u.m., iar cea fiscală 100.000u.m. /4 ani = 25.000 u.m.
La data de 31 decembrie N, situaţia imobilizării corporale este următoarea :
Baza contabila (100.000 u.m. – 20.000 u.m.) 80.000 u.m
Baza fiscala ( 100.000 u.m. – 25.000 u.m.) 75.000 u.m
Diferenta temporara impozabila 5.000 u.m.
Datoria totala cu impozitul amanat (5.000 x
16%)
800 u.m.
Datoria initiala cu impozitul amanat 0 u.m.
Cheltuiala cu impozit amanat 800 u.m.
Cheltuaiala cu impozitul pe profit amanat = Datorie de impozit amanat 800 u.m.
3. Studiu de caz privind IAS 14.
Hollier Inc. este o entitate diversificatã, care opereazã în cinci segmente de activitate şi
patru segmente geografice.
Urmatoarele informaţii financiare se referã la exercitiul financiar cu închidere la 31
decembrie 2009.
Date pe segmente de activitate (in mii USD).
Bere Bauturi Hoteluri Vânzare cu Ambalaje Total
Nealcoolice amanuntul
Venit total din vânzãri 2.249 1.244 4.894 3.815 7.552 19.754
-cãtre clienţi externi 809 543 4.029 3.021 5.211 13.613
-cãtre alte segmente 1.440 701 865 794 2.341 6.141
Rezultat pe segment 631 (131) 714 (401) 1.510 2.323
Active 4.977 3.475 5.253 1.072 8.258 23.035
Date pe segmente geografice (in mii USD)
Finlanda Franta Marea Britanie Australia Total
Venit total din vânzãri 7.111 1.371 3.451 7.821 19.754
-cãtre clienţi externi 6.841 1.000 2.164 3.608 13.613
-cãtre alte segmente 270 371 1.287 4.213 6.141
Rezultat pe segment 1.536 (478) 494 771 2.323
Active 9.231 5.001 3.667 5.136 23.035
Explicaţie:
Primul pas în identificarea segmentelor de activitate şi geografice raportabile ale entitãţii
este identificarea acelora care câstigã majoritatea veniturilor din vânzarile cãtre clienţii
externi.
Segmente % din vânzãrile la extern Se calificã?
De activitate:
Bere 809/2.249=36% Nu
Bãuturi nealcoolice 543/1.244 =44% Nu
Hoteluri 4.029/4.894 =82% Da
Vânzãri cu amanuntul 3.021/3.815=79% Da
Ambalaje 5.211/7.552=69% Da
Geografice:
Finlanda 6.841/7.111=96% Da
Franţa 1.000/1.371=73% Da
Marea Britanie 2.164/3.451=63% Da
Australia 3.608/7.821=46% Nu
Segmentele raportabile conform IAS 14- Raportarea pe segmente, sunt cele care
au îndeplinit prima conditie şi anume : majoritatea( mai mult de 50%) din veniturile sale
din vânzãri sunt câştigate la extern.
In cazul entitãţii Hollier Inc. segmentele raportabile sunt:
Segmentele de activitate : Hoteluri (82%),Vânzãri cu amanuntul (79%) şi Ambalaje
(69%).
Segmentele geografice : Finlanda(96%), Franta(73%), Marea Britanie(63%).
Pasul al doilea în identificarea segmentelor de activitate şi geografice raportabile este
garantarea ca pragurile de 10% pentru veniturile rezultate fie din vânzãri, fie din
rezultatul pe segment sau din active sunt îndeplinite de acele segmente care s-au calificat
la primul pas.
Pragurile sunt calculate dupã cum urmeazã:
Veniturile din vânzãri atât pentru segmentele de activitate cât şi pentru segmentele
geografice = 10% x 19.754 = 1.975 mii USD.
Rezultatul pe segment
-pentru segmentele de activitate =10% din maximul dintre (631+714+1.510)
sau(131+401)= 286 miiUSD
-pentru segmentele geografice = 10% din maximul dintre(1.536+494+771) sau (478) =
280 mii USD
Active atât pentru segmentele de activitate cât şi pentru segmentele geografice =10%x
23.035 =2.304 mii USD
Segmente Praguri care sunt atinse Se calificã?
De activitate:
Hoteluri Vânzãri, rezultat, active Da
Vânzãri cu amanuntul Vânzãri, rezultat Da
Ambalaje Vânzãri, rezultat, active Da
Geografice
Finlanda Vânzãri, rezultat, active Da
Franţa Rezultat,active Da
Marea Britanie Vânzãri,rezultat, active Da
Conform IAS 14- Raportarea pe segmente, segmentele raportabile care au îndeplinit
prima conditie, pentru a fi raportabile trebuie sã indeplineasca simultan o altã condiţie,
respectiv, veniturile sale din vânzãri sau rezultatul segmentului sau activele sale sã
reprezinte 10 % sau mai mult din valoarea totalã corespunzatoare tuturor segmentelor.
In cazul entitãţii Hollier Inc segmentele raportabile de activitate şi geografice identificate
la primul pas rãmân raportabile deoarece fiecare dintre acestea au cel puţin un element(
venit din vânzãri, rezultat pe segment sau active) care atinge pragul de 10%.
Pasul al treilea în identificarea segmentelor de activitate şi geografice raportabile ale
entitãţii constã în verificarea dacã veniturile externe totale , atribuibile segmentelor
raportabile , constituie cel putin 75% din venitul total consolidat al entitãţii.
Venit total din vânzãri externe =13.613 mii USD
Venitul extern al segmentelor de activitate raportabile este:
4.029 + 3.021 + 5.211 = 12.261 mii USD şi reprezintã 90% din venitul total din vânzãri
externe.
Venitul extern al segmentelor geografice raportabileeste : 6.841+1.000+2.164 = 10.005
mii USD şi reprezintã 73,5 % din venitul total din vânzãri externe şi deci mai putin de
75%.
Conform IAS 14-Raportarea pe segmente, dacã venitul total extern al segmentelor
raportabile constituie mai puţin de 75% din venitul total consolidat al entitãţii, trebuie
identificate segmente suplimentare ca segmente raportabile, chiar daca ele nu ating
pragurile, panã când cel putin 75% din totalul consolidat al entitãţii este inclus pe
segmente raportabile.
In cazul entitãţii Hollier Inc trebuie acum identificate segmente geografice
suplimentare ca segmente raportabile iar Australia, în baza acestei cerinţe, se calificã şi
ea ca segment geografic raportabil.
Segmentele raportabile ale entitãţii Hollier Inc. sunt urmatoarele:
Segmente de activitate: Hoteluri, Vânzãri cu amanuntul şi Ambalaje
Segmente geografice: Finlanda, Franta, Marea Britanie şi Australia.
4. Studiu de caz privind IAS 16.
O societate din industria metalurgica achizitioneaza un utilaj din import. Despre aceasta
tranzactie se cunosc urmatoarele date:
- pretul de cumparare al utilajului 10.000 EURO;
- cheltuieli cu montajul facturate de furnizor 2.000 EURO;
- costuri de amenajare a sectiei de productie in vederea montarii instalatiei (facturate de o
firma specializata) 5.000 lei;
- costuri cu instruirea personalului ce va manevra instalatia respectiva 2.500 lei;
- onorariul arhitectului 4.000 lei;
- costuri cu promovarea noilor produse ce vor fi obtinute cu ajutorul instalatiei 15.000 lei;
- pierderi initiale din exploatare obtinute inainte ca instalatia sa ajunga la parametrii
tehnici de operare 1.300 lei;
- costuri cu salariile personalului de conducere din societatea comerciala respectiva 1.600
lei;
- curs valutar 3,5 lei/EURO.
Evaluati si inregistrati costul de achizitie al instalatiei.
Element de cost Inclus in costul
de achizitie
Inclus in
cheltuielile
perioadei
Pret de cumparare
al instalatiei
10.000 EURO x
3,5 lei/EURO =
35.000 lei
Cheltuieli cu
montajul
2.000 x 3,5
lei/EURO =
7.000 lei
Costuri de
amenajare a sectiei
de productie
5.000 lei
Costuri cu
instruirea
personalului
2.500 lei
Onorariul
arhitectului
4.000 lei
Costuri cu
promovarea noilor
produse obtinute cu
ajutorul instalatiei
15.000 lei
Pierderi initiale din
exploatare
1.300 lei
Costuri cu salariile
personalului de
conducere
1.600 lei
TOTAL 51.000 lei 20.400 lei
Inregistrarea costului de achizitie presupune:
213 "Instalatii tehnice, mijloace 404 42.000 lei
de transport, animale si plantatii" "Furnizori de
imobilizari"
401 9.000 lei
"Furnizori"
5. Studiu de caz privind IAS 17.
Societatea de leasing X incheie un contract de leasing cu S.C. Jeanion Intertrans S.R.L.
dupa ce a parcurs toate etapele de intocmire. Contractul de leasing cuprinde urmatoarele
informatii :
costul de achiziţie al mijlocului d transport pentru societatea de leasing este de
10.000 EUR*4,20lei/€ =42.000lei;
durata de utilizare a bunului =7 ani;
durata contractului de leasing= 3ani(12 trimestre);
valoarea reziduală estimată=1.200 €;
valoarea unei rate fară TVA=920 €;
dabânda folosită pentru stabilirea ratelor 3% / trimestru ;
cursurile de schimb:
- la facturarea primei rate 1 € = 4,25 lei ;
- la vânzarea bunului, la expirarea contractului de leasing1 € = 4,50 lei;
valoarea recuperată de locatar este de 9158 € ;
in urma repartizării ratelor pe trimestru rezultă:
- dobânda totală =1882€, din care in primul trimestru =275€;
- diferenţa de rată=645 €.
Inregistrari contabile pentru locatar (S.C. Jeanion Intertrans S.R.L.) :
1. Primirea bunului în leasing:
2133 = 167 42.000
2. Înregistrarea ratelor de plătit :
8036 = 46.368
3. Înregistrarea amortizării lunare:
6811 = 2813 500,15
Ca= 100/7=14,29% ;
Aa= 42000 * 14,29%= 6001,80 ;
Al = 6001,80/12 = 500,15
4. Primirea facturii pentru rata de leasing:
% = 401 4.430,84
167 2.709
666 1.155
665 46
4426 520,84
3.864 = 8036
5. Primirea facturii pentru valoarea reziduală :
% = 404 6.426
167 3.536,4
2133 1.863,6
4426 1.026
6. Studiu de caz privind IAS 20.
Un cabinet medical achizitioneaza pentru laborator un analizator automat in valoare de
51.000 lei pentru care se primeste o subventie guvernamentala de 30.000 lei. Durata de
amortizare este de 12 ani.
1) Achizitionare analizator:
2131 = 404 42.857 RON
Echipament tehnologic Furnizori de imobilizari
4426 = 404 8.143 RON
TVA deductibila Furnizori de imobilizari
2) Contabilizarea subventiei de primit:
445 = 131 30.000 RON
Subventii pentru investitii Subventii guvernamentale
3) Incasarea efectiva a subventiei:
512 = 445 30.000 RON
Conturi la banci Subventii
4) Amortizarea lunara a aparatului medical:
(51.000/12ani/12 luni = 354,17 RON)
6811 = 2813 354,17 RON
Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalatiilor, echipamentelor
privind amortizarile
5) Cota parte lunara a subventiei ce majoreaza veniturile:
(30.000/12/12 luni = 208,33 RON)
131 = 7584 208.33 RON
Subventii guvernamentale Venituri din subventii pentru investitii
7. Studiu de caz privind IAS 21.
Societatea româneasca A detine o filiala F în Franta. La sfârsitul exercitiului N,
bilantul si contul de profit si pierdere ale filialei F se prezinta astfel :
Bilantul filialei F la 31.12.N (în Euro)
Active Sume Capitaluri si datorii Sume
Imobilizari corporale 450.000 Capital social 270.000
Stoc de marfuri 150.000 Rezerve 180.000
Creante-clienti 250.000 Datorii 450.000
Disponibil 50.000
Total active 900.000 Total capitaluri si datorii 900.000
Contul de profit si pierdere al filialei F la 31.12.N (în Euro)
Elemente Sume
Venituri din vânzarea marfurilor 500.000
Cheltuieli cu marfurile (390.000)
Alte cheltuieli (80.000)
Rezultatul exercitiului 30.000
Informatii suplimentare :
- Filiala F a fost înfiintata la începutul exercitiului N-2;
- Rezervele la închiderea exercitiului N-1 convertite în lei sunt de 300.000 RON;
- În exercitiul N nu s-au distribuit dividende;
- Cursul de schimb a evoluat astfel în perioada de referinta :
Elemente Cursul în RON
La data constituirii filialei F (01.01.N-2) 3,3
La 31.12.N 3,5
Cursul mediu în exercitiul N 3,52
Conversia situatiilor financiare ale filialei F se va realiza astfel :
Contul de profit si pierdere al filialei F Sume
în Euro
Curs de
conversie
Sume
în RON
Venituri din vânzarea marfurilor 500.000 3,52 1.760.000
Cheltuieli cu marfurile (390.000) 3,52 (1.372.800)
Alte cheltuieli (80.000) 3,52 (281.600)
Rezultatul exercitiului 30.000 - 105.600
Bilantul filialei F Sume
în Euro
Curs de
conversie
Sume
în RON
Imobilizari corporale 450.000 3,5 1.575.000
Stoc de marfuri 150.000 3,5 525.000
Creante-clienti 250.000 3,5 875.000
Disponibil 50.000 3,5 175.000
Total active 900.000 - 3.150.000
Capital social 270.000 3,3 891.000
Rezerve 180.000 - 405.600
Rezerve din conversie - - 278.400
Datorii 450.000 3,5 1.575.000
Total capitaluri si datorii 900.000
Rezervele la sfârsitul exercitiului N sunt formate din :
- rezervele la închiderea exercitiului N-1 : 300.000 RON
- rezultatul exercitiului N : 105.600 RON
= Rezerve la închiderea exercitiului N 405.600 RON
Rezerva din conversie se calculeaza ca diferenta între total activ si elementele de
capitaluri si datorii obtinute dupa conversie.
8. Studiu de caz privind IAS 23.
O societate realizează prin efort propriu o construcţie ale cărei lucrări au început la
01.01.N. în scopul realizării construcţiei societatea contractează la data de 01.01 .N un
credit bancar pe termen de 4 ani în valoare de 1.000.000 lei cu o dobândă de 40% pe an.
Creditul se restituie în 4 rate anuale egale împreună cu dobânzile aferente. Până la
utilizarea efectivă a sumelor împrumutate, acestea au fost plasate pe piaţa de capital,
generând venituri financiare încasate astfel:
în N: 100.000 lei;
în N+l: 120.000 lei;
în N+2: 125.000 lei.
Lucrarea are o valoare totală de 3.000.000 lei. Consumurile înregistrate sunt următoarele:
în N: 800.000 lei;
în N+l: 1.200.000 lei;
în N+2: 1.000.000 lei.
Durata de utilizare a construcţiei este de 20 ani.
Valoarea reziduală a construcţiei este nulă.
Se utilizează regimul de amortizare linear.
Lucrarea se finalizează la 31.12.N+2. Calculul amortizării începe de la l ianuarie N+3.
Să se determine dobânzile capitalizabile în anul N+l în conformitate cu IAS 23 „Costurile
îndatorării".
Rezolvare:
Credit contractat la 01.01.N: 1.000.000 lei
Credit rambursat la sfârşitul exerciţiului N: 250.000 lei
Cheltuieli cu dobânzile recunoscute în N+l: 750.000 lei x 40% = 300.000 lei
Cheltuieli cu dobânzile capitalizabile în N+l: 300.000 lei - 120.000 lei = 180.000 lei
9. Studiu de caz privind IAS 27.
Societatea M a achiziţionat la data constituirii societăţii F 75% din acţiunile sale la costul
de 750.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societăţii F după eliminarea
operaţiilor reciproce se prezintă astfel:
Capital social 1.000.000
Pierderea exerciţiului (1.100.000)
Total capitaluri proprii (100.000)
În exerciţiul N+1 societatea F obţine un profit de 120.000 u.m.
La 31.12.N+1 capitalurile proprii ale societăţii F după eliminarea operaţiilor reciproce se
prezintă astfel:
Capital social 1.000.000
Pierderea reportată (1.100.000)
Profitul exerciţiului 120.000
Total capitaluri proprii 20.000.
Piedrerea obţinută în exerciţiul N nu poate fi imputată intereselor minoritare peste cota
parte de revine minoritarilor din capitalul social F 25% x 1.000.000 = 250.000.
Capitaluri
proprii F
Valori 75%
Societatea
M
25%
Interese
minoritare
Capital
social
1.000.000 750.000 250.000
Pierderea
exerciţiului
(1.100.000) (850.000) (250.000)
Total
capitaluri
proprii
(100.000) (100.000) 0
Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F la 31.12.N
1.850.000 % = % 1.850.000
1.000.000
850.000
Capital
social
Rezultat
consolidat
Titluri de
participare
Pierderea
exerciţiului
750.000
1.100.000
La 31.12.N+1 capitalurile proprii F redevin pozitive. Partea intereselor minoritare din
rezultatul exerciţiului N+1 de 25% x 120.000=30.000 trebuie redusă cu pierderea
exerciţiului N suportată de grup 1.100.000 x 25% -250.000=25.000
Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F la 31.12.N+1
1.970.000 % = % 1.970.000
1.000.000
850.000
120.000
Capital
social
Rezervă
consolidată
Rezultatul
exerciţiului
Titluri de
participare
Pierderea
reportată
Interese
minoritare
Rezultat
consolidat
750.000
1.100.000
5.000
115.000
10. Studiu de caz privind IAS 28.
Se consideră o societate M care a participat la crearea societăţii F al cărei capital social a
fost de 300 u.m., şi deţine 20% din drepturile de vot, adică titluri de participare în valoare
de 60 u.m. Bilanţurile celor două societăţi înainte de consolidare se prezintă astfel:
BILANŢ M
ACTIV PASIV
Imobilizări financiare 60 Capital 600
Active circulante 1.940 Rezerve 200
Rezultat 100
Capital propriu 900
Datorii 1.100
Total activ 2.000 Total pasiv 2.000
BILANŢ F
ACTIV PASIV
Active circulante 1.000 Capital 300
Rezerve 100
Rezultat 50
Capital propriu 450
Datorii 550
Total activ 1.000 Total pasiv 1.000
Punerea în echivalenţă a bilanţului societăţii F va consta în substituirea valorii contabile a
titlurilor deţinute de societatea M (60), cu partea din capitalurile proprii ce-i sunt
echivalente din bilanţul societăţii F. Această parte este egală cu 20% x (300 + 100 + 50)
= 90. Din substituire rezultă automat o diferenţă de valoare a titlurilor (90-60=30), ce are
la bază două surse:
- prima se explică prin diferenţa de timp de la data achiziţiei titlurilor F şi exerciţiul în
care are loc consolidarea, ce are ca efect acumularea în această perioadă de timp de către
societatea F de rezerve în valoare de 100 u.m. Partea cei revine lui M este 20% x 100 =
20 u.m.;
- a doua sursă este cota parte din rezultatul exerciţiului ce-i revine lui M 20% x 50 = 10
u.m.
Noua valoare a titlurilor F este compusă din:
- cost de achiziţie (T.P. la F) 60 u.m.
cota parte a lui M din rezervele acumulate de F 20% x 100 = 20 u.m.
- cota parte a lui M din rezultatul exerciţiului societăţii F 20% x 50 = 10 u.m.
Total 90 u.m.
Contabil, substituirea cu noua valoare a titlurilor F (90) a valorii contabile iniţiale (60) va
apare într-un post nou în bilanţul consolidat denumit "Titluri puse în echivalenţă".
În contrapartidă, pentru a se respecta echilibrul balanţier între totalul activului şi totalul
pasivului consolidat, în pasiv se vor reflecta:
cota parte din rezultatul societăţii F ce revine societăţii M formând rezultatul consolidat;
cota parte din rezervele acumulate de F ce revine societăţii M şi vor forma rezervele
consolidate.
BILANŢ CONSOLIDAT
prin metoda punerii în echivalenţă
ACTIV PASIV
Titluri puse în echivalenţă 90 Capital social 600
(60+20+10) Rezerve consolidate 220
Alte active 1.940 (200+20)
Rezultat consolidat 110
(100+10)
Datorii 1.100
TOTAL 2.030 TOTAL 2.030
11. Studiu de caz privind IAS 31.
Societatea M a decis înfiinţarea unei asocieri în participaţie cu societatea A pentru
realizarea unei lucrări de prestări servicii. Fiecare societate deţine o cotă de participare de
50%. În exerciţiul N, societatea M înregistrează cheltuieli în contul asocierii de 500.000
u.m. şi facturează lucrarea beneficiarului la preţul de 800.000 u.m., TVA 19%.
Cheltuielile efectuate în contul asocierii în participaţie şi veniturile se transmit asociatului
A la sfârşitul fiecărui trimestru pe baza de decont în proporţia stabilită în contractul de
asociere. Înregistrările efectuate pentru această activitate controlată în comun sunt:
În contabilitatea societăţii M :
Înregistrarea cheltuielilor după natură:
Cheltuieli
= %
Stocuri
Datorii
Disponibilităţi
500.000
Facturarea lucrării beneficiarului:
Clienţi
= %
Venituri din
lucrări
executate
servicii
prestate
TVA
colectată
952.000
800.000
152.000
Transmiterea cotei de cheltuieli societăţii A
Decontări din
operaţii în
participaţie -
activ
= Cheltuieli
250.000
Transmiterea cotei de venituri societăţii A
Venituri din
lucrări executate
servicii prestate
= Decontări
din operaţii
în
participaţie-
pasiv
400.000
În contabilitatea societăţii A
Primirea cotei părţi din cheltuieli
Cheltuieli = Decontări 250.000
din operaţii
în
participaţie-
pasiv
Primirea cotei părţi din venituri
Decontări din
operaţii în
participaţie-activ
= Venituri din
lucrări
executate
servicii
prestate
400.000
12. Studiu de caz privind IAS 33.
SC Caley SA are pentru exercitiul financiar incheiat la 31 decembrie 1999:
- Capital social:
Numarul actiunilor in circulatie la inceputul anului 1999 a fost de 4.000.000.
- Optiuni:
Pe data de 1 iulie 1999 au fost exercitate optiuni de cumparare a 1.000.000 actiuni
comune la 80$ /actiune
- Profitul net:
Societatea a inregistrat un profit al perioadei de 25.000.000 $.
- Presupuneri:
Pretul mediu de piata pentru actiunile comune pentru exercitiul financiar incheiat la 31
decembrie 1999 a fost de 100 $. Pretul de inchidere al pietei la data de 31 decembrie
1999 a fost de 110 $.
Calcularea RPA:
1.Media ponderata a actiunilor
- Media ponderata a act.(1 ianuarie – 30 iunie) 4.000.000 x 6 / 12 = 2.000.000
- Exercitarea optiunilor la 1 iulie 1.000.000
- Media ponderata a act (31 iulie – 31 decembrie) 5.000.000 x 6 / 12 = 2.500.000
Media ponderata a nr. de actiuni 4.500.000
2. Calculul RPA – de baza
RPA - DE BAZA= Profit net / Media ponderata a numarului de actiuni
RPA – de baza = 25.000.000 / 4.500.000 = 5,55
3. Calculul RPA DILUAT
Profit net (nu a suferit nici o modificare) 25.000.000$
Media ponderata a nr. de actiuni: (1.000.000 x 80/ 100) = 800.000 actiuni
Actiuni emise fara contraprestatie: (1.000.000 – 800.000) x 6/12 = 100.000 actiuni
RPA diluat = 25.000.000 / (4.500.000 + 100.000) = 5,44
13. Studiu de caz privind IAS 36.
Societatea ABC deţine un soft în valoare de 30.000 u.m. achiziţionat în anul N. La
sfârşitul anului N+1, valoarea recuperabilă este de 15.000 u.m., iar amortizarea cumulată,
de 12.000 u.m. La sfârşitul anului N+2, valoarea recuperabilă devine 12.000 u.m., ştiind
că durata de viaţă utilă nu se modifică şi amortizarea anului N+2 a fost de 3.000 u.m.
Dacă activul nu ar fi fost depreciat, amortizarea cumulate până la sfârşitul anului N+2 ar
fi fost de 18.000 u.m. Analizaţi efectele variaţiilor de valoare conform IAS 36
„Deprecierea activelor".
Valoarea ramasa neamortizata dupa 2 ani = 30.000 – 12.000 = 18.000
Valoarea recuperabila = 15.000. Societatea va inregistra un provizion de 3.000.
681”Cheltiueli de exploatare privind amortizarile si provizioanele” = 212 “Cladiri” 3.000
Dupa inca un an valoarea valoarea recuperabila devine 12.000 iar amortizarea inregistrata
cumulat pana in acest an ar fi fost de 18.000 daca nu s-ar fi depreciat softul.
Valoarea ramasa ar fi fost la sfarsitul anului N+2 de 30.000 – 18.000 = 12.000.
Valoarea neta contabila in N+2 = 12.000 – 3.000 = 9.000.
Reluarea deprecierii = 12.000 – 9.000 = 3.000. Deci provizionul va fi reluat asupra unui
venit.
212 “Cladiri” = 781 “Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare” 3.000
14. Studiu de caz privind IAS 37.
Intreprinderea ABC este parte parata intr-un proces privind daune provocate de folosirea
necorespunzatoare a unui teren care ar fi afectat vecinatatile
Partea adversa solicita daune-interese in valoare de 100.000.000 lei. Cheltuielile de
judecata in cazul pierderii litigiului ar reprezenta inca 10% din aceasta suma.
Propriile cheltuieli pentru aparare in acest proces (onorarii avocatiale, expertize etc.) se
ridica la 25.000.000 lei.
La finele perioadei de raportare, se va inregistra un provizion legat de acest litigiu:
6812 Cheltuieli de exploatare = 1511 Provizioane 135.000.000 lei
privind provizioanele pentru litigii pentru riscuri si cheltuieli
In cursul anului urmator, se achita 12.000.000 lei in contul onorariilor avocatiale pentru
acest litigiu:
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti = 401 Furnizori 12.000.000 lei
Concomitent, se stinge partea corespunzatoare din provizionul creat:
1511 Provizioane pentru litigii = 7812 Venituri din provizioane 12.000.000 lei
riscuri si cheltuieli
15. Studiu de caz privind operatiuni scutite in interiorul tarii – TVA.
Un club sportiv organizeaza activitati sportive. Participarea la aceste activitati
este rezervata exclusiv membrilor ce platesc un abonament anual. Clubul sportiv
gestioneaza si un bar in interiorul salilor de sport, unde membrii clubului pot sa consume
bauturi. O data pe an, clubul organizeaza un dineu special la care toata lumea poate veni
si consuma (chiar si cei ce nu sunt membri ai clubului). Aceasta activitate este organizata
in vederea colectarii de fonduri. Regulamentul clubului sportiv prevede ca acesta nu
poate sa realizeze profit, orice eventual profit neputand fi repartizat administratorilor ci
re-investit in club. In cazul incetarii activitatii, orice activ (inclusiv banii) vor merge in
contul unei asociatii de caritate recunoscute ca atare de Guvernul Romaniei. In acest caz,
se aplica urmatorul tratament de TVA:
a) Clubul sportiv poate fi considerat fara scop patrimonial.
b) Prestarea de catre organizatia fara scop patrimonial a unor servicii legate de
activitati sportive sau educatia fizica este scutita de TVA fara drept de deducere.Rezulta
ca abonamentele platite de membrii clubului sunt scutite de TVA (art. 141, alin. (1), lit. j)
din Codul Fiscal).
Gestiunea barului nu este, in principiu, scutita de TVA. La fel dineul organizat anual.
Totusi, asa cum s-a mentionat mai sus, scutirea ar putea fi tolerata pentru bar daca sunt
primiti numai membrii organizatiei fara scop patrimonial si daca veniturile sunt
neglijabile. Referitor la dineul anual, acesta ar putea fi scutit fara drept de deducere in
baza art. 141, alin. (1), lit. m) din Codul Fiscal, potrivit careia este scutita o prestare de
servicii efectuata de o persoana ale carei operatiuni sunt scutite in conditiile art. 141, alin.
(1), lit. k) din Codul Fiscal, pentru evenimentele destinate colectarii de ajutoare
financiare si organizate in beneficiul exclusiv al acestora, cu conditia ca aceste scutiri sa
nu duca la distorsiuni concurentiale.
16. Studiu de caz privind operatiuni scutite pentru importuri si achizitii
intracomunitare.
O persoana impozabila din Italia infiinteaza o reprezentanta in Romania care
implicit nu realizeaza operatiuni taxabile. Aceasta persoana impozabila ar avea dreptul la
deducerea integrala a TVA si ar fi inregistrata in baza art. 153 din Codul Fiscal daca ar fi
necesara inregistrarea in Romania. Aceasta persoana impozabila cumpara mobilier in
Italia, care este transportat in Romania. Achizitia intracomunitara efectuata in Romania
este scutita de TVA in masura in care persoana impozabila din Italia ar fi avut dreptul la
rambursarea TVA in Romania achitata pentru achizitia intracomunitara in baza art. 146,
alin. (1), lit. a) din Codul Fiscal.
17. Studiu de caz privind operatiuni scutite pentru exporturi si livrari
intracomunitare.
A vinde bunuri situate in Romania catre B; B re-vinde bunurile lui C; C re-vinde
aceleasi bunuri lui D, toate acestea fara ca bunurile sa fie transportate efectiv.Ulterior, D
re-vinde bunurile societatii E care este stabilita in afara Comunitatii si solicita societatii A
sau B sau C sa livreze bunurile in strainatate lui E. In acest caz, numai vanzarea efectuata
de D catre E este scutita cu drept de deducere, deoarece aceasta este vanzarea ce
presupune transportul efectiv al bunurilor (care in acest caz este efectuat de A sau B sau
C in contul lui D) in timp ce livrarile efectuate de A catre B, de B catre C si de C catre D
au toate loc in Romania, conform prevederilor art. 129, alin. (1), lit. c) din Codul Fiscal si
sunt supuse TVA (cu conditia indeplinirii celorlalte cerinte).
18. Studiu de caz privind traficul international de bunuri.
A) A ii vinde bunuri lui B care le plaseaza intr-un antrepozit TVA. Operatiunea A - B
poate constitui un import efectuat de B, o achizitie intracomunitara efectuata de B sau o
livrare efectuata de A lui B cu scutire de taxa pentru ca bunurile se plaseaza de catre B
intr-un antrepozit TVA. Aceasta scutire se acorda provizoriu.
B) Y efectueaza o prestare de servicii in legatura cu bunurile, in contul lui B. Aceasta
operatiune este provizoriu scutita de taxa.
C) B vinde bunurile supuse transformarii lui C, iar bunurile raman in acelasi regim.
Livrarea B - C este provizoriu scutita de taxa, insa transforma scutirea aferenta plasarii
bunurilor de catre B in cadrul regimului in scutire definitiva (import efectuat de B,
achizitie intracomunitara de catre B sau livrare de la A catre B), ca si prestarea de servicii
efectuata de Y lui B.
D) C vinde bunurile lui D, iar acestea raman in regim de antrepozit TVA. Livrarea C - D
este scutita provizoriu de taxa, dar transforma scutirea aferenta livrarii de bunuri de catre
B lui C in scutire definitiva.
E) Z efectueaza o prestare de servicii in legatura cu bunurile, in contul lui D. Aceasta
operatiune este provizoriu scutita de taxa.
F) D vinde bunuri lui E, iar acestea parasesc regimul in cadrul acestei vanzari. Aceasta
livrare poate fi una taxabila in Romania sau o livrare intracomunitara ori un export scutit
de taxa.
Aceasta livrare transforma scutirile provizorii acordate pentru livrarea de catre C lui D in
scutiri definitive, ca si prestarea de servicii de catre Z lui D.
b) posibila prestare/posibilele prestari de servicii in legatura cu aceste bunuri in
beneficiul cumparatorului/proprietarului anterior sau in perioada in care bunurile se aflau
in acest regim.
19. Studiu de caz privind transportul international si intracomunitar de
bunuri.
A si B sunt stabilite in Romania iar C este stabilit in strainatate. A vinde bunuri catre
B, iar B re-vinde bunurile catre C. In cazul in care bunurile sunt efectiv transportate in
afara Romaniei de A in numele si in contul sau (documentele de export sunt intocmite pe
numele sau), atunci vanzarea efectuata de A catre B este vanzarea ce presupune
transportul bunurilor in strainatate. Conform prevederilor art. 129, alin. (1), lit. a) din
Codul Fiscal, livrarea bunurilor are loc in Romania si se supune TVA in Romania.
Totusi, livrarea respectiva este scutita cu drept de deducere deoarece furnizorul
transporta bunurile din Romania catre o destinatie din afara Comunitatii Europene
(documentele vamale sunt intocmite pe numele sau). Vanzarea dintre B si C este o
vanzare fara transport, care are loc acolo unde bunurile sunt puse la dispozitia
cumparatorului, adica in tara lui C (art. 129 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal). Locul livrarii
este in afara Romaniei si ca tare nu este supusa TVA in Romania.
20. Studiu de caz privind regimul special al TVA aferent agentiilor de
turism.
O societate de intermediere in turism vinde bilete in valoare de 10.000 lei, inclusive
TVA. Valoarea serviciilor de transport, cazare, alimentatie publica aferente excursiei sunt
de 5.000 lei, fara TVA.
Comisionul agentiei (baza de impozitare a TVA aferenta comisionului) este 10.000
– 5.000 x 1,24 = 3.800 lei. TVA aferent comisionului este 3.800 x 24/124 = 735,48 lei.
Factura emisa de agentia de turism va fi pentru suma globala de 10,000 lei, fara a se
inscrie distinct TVA, facandu-se mentiunea TVA inclusa.
21. Studiu de caz privind regimurile special pentru tranzactiile cu bunuri
second-hand; opera de arta si antichitati.
Un agent economic care are ca obiect de activitate vanzarea de bunuri second-hand
achizitioneaza de la o persoana fizica un obiect in valoare de 7.000 lei. Marja de profit
adaugata de agentul economic este de 10%. Marja de profit realizata de agentul economic
va fi 7.000 x 10% = 700 lei, care reprezinta chiar baza de impozitare a TVA colectata
(700 x 24% = 168 lei). Pretul de vanzare cu amanuntul este 7.868 lei.
22. Studiu de caz privind regimul deducerilor TVA.
O unitate realizeaza urmatoarele operatiuni :
- livrari de marfa in Romania, cota TVA 24%, 1.240 lei ;
- livrari de marfa la export, 500 lei ;
- livrari de marfa in Romania, scutite de TVA, fara drept de deducere, 400 lei ;
- cumparari de marfa din Romania, cota TVA 24%, 1.800 lei ;
Determinarea TVA de plata :
Pro Rata = (livrari supuse TVA / total livrari) x 100 = (1.240 + 500)/(1.240 + 500 + 400)
= 55.41%
TVA colectata = 1.240 x 24% = 297.60 lei
TVA deductibila = 1.800 x 24% = 432 lei
TVA de dedus = 432 x 55.41% = 239.37 lei
TVA de plata = 297.60 – 239.37 = 58.23 lei
Diferenta dintre TVA deductibila si TVA de dedus se trece pe costuri.
23. Studiu de caz privind masurile de simplificare privind TVA.
Societatea Alfa vinde catre societatea Beta, ambele inregistrate in scopuri de TVA,
deseuri in valoare de 1,000 lei. Tranzactia se desfasoara pe teritoriul Romaniei.
Furnizorul va emite factura fara TVA si numai cu mentiunea “TVA inversa” .
Beneficiarul calculeaza TVA aferenta acestei achizitii, o inscrie in Decontul de TVA, atat
ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila (240 lei). Plata facturii se va face la nivelul
valorii fara TVA.
24. Studiu de caz privind obligatiile platitorilor inregistrati in scopuri de
TVA.
Societatea Alfa, inregistrata in scopuri de TVA, achizitioneaza materii prime in
valoare de 10.000 lei plus TVA. In cursul lunii se livreaza produse finite la pretul de
vanzare de 30.000 lei plus TVA. Pretul de inregistrare al produselor vandute este de
21.000 lei. La sfarsitul lunii se face regularizarea TVA.
Achizitionarea de materii prime :
% = 401 'Furnizorii'' 12.400
301 'Materii prime'' 10.000
4426'TVA deductibila'' 2.400
Livrarea de produse finite :
4111 'Clienti'' = % 37.200
701 'Venituri din 30.000
vanzarea produselor finite''
4427'TVA colectata'' 7.200
Scoaterea din evidenta aproduselor vandute:
711 'Variatia stocurilor'' = 345 'Produse finite 21.000
Regularizarea TVA la sfarsitul lunii:
4427 'TVA colectata'' = % 7.200
4426 'TVA deductibila'' 2.400
4423 'TVA de plata'' 4.800
Achitarea TVA de plata cu ordin de plata:
4423 'TVA de plata = 5121 'Conturi la banci in lei'' 4.800
Obligatiile societati Alfa :
A. Inregistarea la organele fiscale in calitate de platitor de TVA, scop in care trebuie sa
depuna la organul fiscal teritorial, declaratie de inregistare fiscala, in termen de 15 zile de
la infiintare. Acelasi termen de 15 zile opereaza si in cazul declaratiei de mentiuni privind
trecerea de la regimul de scutire la cel de platitor de TVA, precum si scoaterii din
evidenta ca platitor de TVA.
B. Intocmirea documentelor fiscale constand in emiterea facturii fiscale, formular cu
regim special, care se intocmeste la livrarea produselor si marfurilor, executarea
lucrarilor si prestarea serviciilor pe baza dispozitiei de livrare, avizul de insotire a marfii
sau a altor documente care atesta executarera lucrarilor sau prestarea serviciilor.
C. Documentele pe baza carora se face inregistrarea TVA
Documente justificative pe baza carora se fac inregistrarile , in conturile de TVA, sunt
urmatoarele:
- dispozitia de livrare;
- avizul de insotire a marfii;
- factura fiscala;
- jurnalul pentru cumparari;
- jurnalul pentru vanzari;
- borderou de vanzare;
D. Decontarea taxei pe valoarea adaugata
Platititorul de TVA trebuie:
1) Sa achite taxa datorata, potrivit decontului intocmit lunar sau trimestrial, pana la data
de 25 a lunii urmatoare ori a primei luni din trimestru ;
2) Sa achite taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor din import definitiv, la organul
vamal, conform regimului in vigoare privind plata taxelor vamale.
25. Studiu de caz privind obligatiile persoanelor din grupul celor 3
neplatitori de TVA.
Intreprinderea mica Beta SRL depaseste plafonul în martie 2008, ea va fi obligata
la plata TVA în Romånia pentru toate achizitiile sale intracomunitare efectuate din
momentul depasirii plafonului (martie 2008), precum si pentru cele efectuate pe tot
parcursul anului 2009. Daca plafonul este depasit în 2009, aceasta va fi obligata la plata
TVA în Romånia pentru toate achiziziile sale intracomunitare efectuate inclusiv în 2010.
Daca, în 2009, plafonul nu este depasit, în 2010 nu va plati TVA pentru achizitiile pentru
care se încadreaza sub plafon. Daca foloseste codul de înregistrare în scopuri de TVA, se
va considera ca a optat pentru taxarea achizitiilor intracomunitare se si se aplica aceleasi
reguli.
Obligatiile societati Beta SRL :
- sa informeze autoritatile fiscale cu privire la depasirea plafonului pentru achizitii
intracomunitare sau exercitarea optiunii pentru taxarea în Romania a achizitiilor
intracomunitare;
- sa solicite înregistrarea în scopuri de TVA;
Codul de înregistrare acordat pentru achizitii intracomunitare este valabil numai pentru
operatiuni intracomunitare (este valabil în VIES), dar nu confera calitatea de persoana
înregistrata normal în scopuri de TVA în Romania.
- sa tina evidenta tuturor achizitiilor sale intracomunitare, atat a celor impozabile, cat si a
celorlalte;
- sa depuna decontul special de TVA pentru luna în care a efectuat aceste achizitii
intracomunitare taxabile si pentru perioadele urmatoare în care este obligat sa plateasca
TVA în Romania pentru achizitiile intracomunitare;
- sa plateasca efectiv TVA-ul datorat pentru aceste achizitii intracomunitare pana la data
de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care taxa devine exigibila;
- sa comunice codul sau de înregistrare în scopuri de TVA furnizorilor din alte State
Membre.
Aceasta regula se aplica pe perioada în care este obligat la plata TVA în Romania pentru
achizitiile sale intracomunitare.
26. Studiu de caz privind obligatiile neplatitorilor de TVA.
Societatea Gama SRL, neinregistrata in scopuri de TVA, a deposit plafonul pentru
achizitii intracomunitare de 10.000 euro in luna august 2010. Se consideră că societatea
realizează o operaţiune impozabilă în România şi va fi obligată:
- să solicite înregistrarea în scopuri de TVA pentru achiziţii intracomunitare de bunuri
conform art. 153.1 din Codul fiscal, înainte de efectuarea achiziţiei;
- să depună formularul 301 „Decont special de TVA” prin care va declara TVA aferentă
- să plătească TVA aferentă ;
- să depună formularul 390 „Declaraţie recapitulativă” pentru luna calendaristică în care
a luat naştere exigibilitatea TVA ;
- să se înregistreze în Registrul operatorilor intracomunitari.
27. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din activitati independente.
O persoana fizica a obtinut in cursul anului 2011 venituri din drepturi de autor
privind operele literare in valoare de 2.000 lei. Acesta nu obtine alte categorii de venituri
supuse contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate, deci va datora si contributia in
cuantum de 5.5%, adica 2.000 x 5.5% = 110 lei. Cheltuielile forfetare sunt de 2.000 x
40% = 800 lei.
Venitul net = 2.000 – 800 – 110 = 1.090 lei.
Impozitul pe venit = 1.090 x 16% = 174.4 lei
28. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din cedarea folosintei
bunurilor.
O persoana fizica inchiriaza unei firme un apartament incepand cu data de 1
ianuarie pana pe data de 31 decembrie, stabilind prin contract o chirie lunara de 1.000 lei.
Pentru a determina impozitul pe care il plateste in cursul anului sunb forma de plati
anticipate, vom face o estimare a venitului net si apoi vom impozita rezultatul obtinut.
Venit brut = 12 x 1.000 = 12.000 lei
Cheltuieli forfetare = 25% x 12.000 = 3.000 lei
Venit net estimate = 12.000 – 3.000 = 9.000 lei
Impozit anticipat = 9.000 x 16% = 1.440 lei
Acest impozit va fi platit in patru rate egale (de 360 lei), scadente pe datele de 15
ale ultimelor luni ale fiecarui trimestru.
29. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din investitii.
O societate comerciala distribuie dividende aferente anului 2010 in suma de
30.000 lei. Actionari ai societatii comerciale sunt 2 persoane, prima avand o participare
de 60%, iar cea de-a doua, de 40%. Primul actionar ridica dividendele pe data de 15 iulie
2011, iar cea de-a doua persoana nu isi ridica dividendele pana la sfarsitul anului.
Pentru dividendele ridicate pe primul actionar, in valoare bruta de 18.000 lei,
impozitul datorat de el este de 18.000 x 16% = 2.880 lei. Acest impozit trebuie calculat,
retinut si virat la bugetul de stat de catre societatea comerciala pe data ridicarii
dividendului. Dividendul ridicat de primul actionar este 18.000 – 2.880 = 15.120 lei.
Deoarece cel de-al doilea actionar nu a ridicat dividendele pana la sfarsitul
anului, agentul economic trebuie sa calculeze, retina si vireze la bugetul de stat pana pe
data de 31 decembrie 2012 impozitul pe dividende aferent. Acest impozit este datorat de
al doilea actionar, el fiind suportat din dividendul brut. Impozitul = 12.000 x 16% = 1.920
lei.
30. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor lichidarea unei persoane
juridice.
Se lichideaza o persoana comerciala care are o persoana fizica ca asociat unic.
Aportul la capitalul social al persoanei juridice a fost de 200 lei. Ca urmare a lichidarii
societatii, asociatului ii revine, dupa plata datoriilor firmei, suma de 5.000 lei. In acest
caz se va percepe un impozit egal cu (5.000 – 200) x 16% = 768 lei.