1.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda practicienilor.

Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiarã estede 1.000 mii lei, iar dobânda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Determinativaloarea întreprinderii prin metoda practicienilor.Denumită şi metoda „indirectă" sau „germană", metoda practicienilor constă în ponderareavalorii patrimoniale şi valorii prin rentabilitate Valoarea întreprinderii se determină ca medie simplă sau ponderată a unei valori patrimoniale(ANC) şi una prin rentabilitate iCB/i

 unde: Vg = (ANC + ICB/i )/2Vg - valoarea intreprinderiiANC - activ net corectatCB - capacitatea beneficiara i - rata dobanzii

Vg = (8000 + 1000/30%)/2 = 5666,67 lei

2.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda retail.

Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 10.000 mii lei, capacitatea beneficiarãeste de 2.500 mii lei, iar coeficientul PER este 2. Determinati valoarea întreprinderii prin metodaRetail .Este o variantă a metodei practicienilor:Vg = ANC + CB*y

Unde capacitatea beneficiară se exprimă prin dividende, iar multiplicatorul capitalistic y poate luavalorile coeficientului bursier PER, de regulă, sau o serie constantă de beneficii an. Aici valoarea elementelor necorporale se determină pe baza valorii actuale a profiturilor viitoare pe un număr de ani (y • CB) şi se împarte în mod egal între vânzător si cumpărător.

 Vg = [10.000+(2.500*2)]/2 = 7.500 lei

3.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill – valoareasubstantial bruta.

Ex.1 Care este valoarea substantialã brutã a unei întreprinderi care, dupã reevaluareabunurilor, prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital social 3.000; imobilizãri 8.000; stocuri 20.000;creante 15.000; rezerve 500; profit 1.000; diferente din reevaluare 14.000; disponibilitãti 500; obligatiinefinanciare 25.000; instalatii luate cu chirie 10.000VALOAREA SUBSTANTIALA BRUTA (VSB) = Activ net contabil corectat ( ANCC+Datorii ) + Active obtinute prin inchiriere sau leasing – Active imprumutate/inchiriate/cedatetertilor - Costuri pentru reparatii si cheltuieli de punere in functiune VSB = 8000 + 20000+15000 + 500 + 10.000 = 53.500Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poateutiliza întreprinderea la un moment dat, prezentând valoarea activului pe baza principiului prevalenteieconomicului asupra juridicului Ex.2

Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor închiriate este de105.000mii lei, iar valoarea bunurilor întreprinderii închiriate la terti este de 75.000mii lei. Care este valoareasubstantialã brutã a întreprinderii ?

VSB = 425.000 + 105.000 – 75.000 = 455.000 mii lei

 4.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill – capitalurile permanente necesare exploatarii.

Ex.Bilanţul la 31.12.200N se prezintă astfel:

Activ :Imobilizari corporale 1.600Fond comert 250 Stocuri 300Creante 500Disponibilitati 600

Total 3250

Pasiv :Capital social 2.000Diferente reevaluare 550Obligatii financiare 500 Furnizori 200

Total 3250

Necesarul de fond de rulment (NFR) 600-Profit net previzional 500/an-Planul de finanţare se prezintă astfel:12345Investiţii200 - 200 - 200 NFR - 100 - 100 -Rambursări împrumut 100 200 200 - - _ Mijloace necesare 300 300 400 100 200-CPNE vor fi remunerate la rata de 15%;-Renta de goodwill va fi actualizată la rata de 12%.Evaluarea se face în două etape: evaluarea elementelor corporale şi evaluarea elementelor necorporale.Evaluarea elementelor corporale:Activ corporal (net) 3.000Datorii 700Valoarea eleni, corporale 2.300Evaluarea elementelor necorporale:Calculul CPNE:Imobilizări corporale nete l .600 NFR 600

CPNE = 2.200In funcţie de elementele cifrate din planul de finanţare, masa CPNE va evolua în 5 ani astfel:Valoarea globală a întreprinderii:Valoarea elementelor corporale 2.300Valoarea elementelor necorporale 195Valoarea globală 2.495

In ambele metode prezentate mai sus (remunerarea VSB si remunerarea CPNE) au fost stabilite ipotezele de bază:-durata rentei: a fost fixată la 5 ani; cu cât durata e mai mare, cu atât goodwill-ul sau badwill-ul sunt maimari dar si riscul este mai mare. De regulă, durata se stabileşte în funcţie de constatările din diagnostic(3-7 ani);-perioada de referinţă: s-au luat în consideraţie 5 ani viitori; în practică se pot lua în calcul patru perioade: istorică (minim 3 ani), viitoare (minim 3 ani), mixtă (trecută şi viitoare) şi ponderată (combinarea primelor trei);-rata de remunerare a VSB sau CPNE: s-a stabilit la 15%; cu cât este mai mare cu atât renta degoodwill este mai mică. Se pot aplica rate diferenţiate: o rată pentru partea imobilizată şi o altărată redusă cu până la jumătate din prima pentru partea circulantă;- beneficiu previzional: este beneficiul din exploatare obţinut conform metodologiei pentrudeterminarea capaci tăţii beneficiare;-rata de actualizare; nu are scopul de a corija eroziunea monetară ci de a lua în calcul neîncasareaimediată. Rata de actualizare măsoară renunţarea la disponibilitatea financiarăa capitalurilor; cu cât aşteptarea e mai lungă cu atât penalizarea e mai dură. Cu cât rata e mai mare cu atât goodwill-ule mai mic.

5. Studiu de caz privind tabloul de finantare – partea I.

  Pentru a surprinde fluxurile nete de trezorerie, practica financiara a elaborat tabloul de finantare, pe baza bilantului si a contului de rezultate. Bilantul descrie situatia intreprinderii, la un moment dat, ca rezultat al fluxurilor fizice si financiare, iar contul de rezultate inregistreaza cheltuielile si veniturile ocazionate de aceste fluxuri. Separand cheltuielile platibile in cursul exercitiului financiar, de cele a caror plata este scadenta in exercitiile urmatoare si veniturile incasabile in cursul exercitiului, de cele incasabile in viitor, se poate determina situatia trezoreriei, respectiv fluxul monetar net al exercitiului (cash-flow).1 Continutul tabloului de finantare Scopul elaborarii acestui al treilea document informational important este de a explica formarea fondului de rulment si relatia acestuia cu soldul de trezorerie, prin intermediul fluxurilor monetare (de incasari si plati) ale exercitiului incheiat. Se stabileste, in principal, pe baza a doua bilanturi succesive si explica legatura intre partea de sus si partea de jos a bilantului, prin intermediul variatiei fondului de rulment. Prima parte a tabloului de finantare, analizeaza modul cum s-a realizat, in dinamica, echilibrul structural intre elementele stabile ale bilantului (utilizari si resurse stabile), iar a doua parte analizeaza modul cum s-a utilizat fondul de rulment in asigurarea echilibrului functional intre elementele ciclice ale bilantului (utilizari si resurse ciclice) si al echilibrului monetar dintre incasari si plati. Ecuatia fundamentala, pe care o explica tabloul de finantare, este urmatoarea:                                                                                                DFR = D NFR + D TN,

respectiv, variatia fondului de rulment, rezultata in partea de sus a bilantului, este reconstituibila, prin cumularea variatiei nevoii de fond de rulment cu variatia trezoreriei nete (cash-flow-ul). Modificarea nevoii de fond de rulment determina ameliorarea sau degradarea fondului de rulment. Pentru elaborarea tabloului de finantare se parcurg doua faze:            1) determinarea variatiei fondului de rulment, ca urmare a modificarii structurii capitalurilor (in partea superioara a bilantului);            2) determinarea variatiei trezoreriei nete, ca urmare a modificarii nevoii de fond de rulment (partea de jos a bilantului), articulata cu variatia fondului de rulment.            Prin intermediul tabloului de finantare se evidentiaza fluxurile de resurse financiare mobilizate de intreprindere .  - din autofinantare (interne);

  - din aport de capital si din imprumuturi (externe) si utilizarea acestor resurse financiare pentru:   - investitii   - plata dividendelor   - rambursarea imprumuturilor            Analiza acestor fluxuri financiare porneste de la constatarea, in bilanturile succesive, a unui flux de resurse. Atunci creste un post de pasiv (spre exemplu, ca urmare a unui aport nou de capital) sau scade un post de activ (exemplu, amortizarea activelor fixe).            In cazul unui flux de alocare a capitalurilor banesti, atunci creste un post de activ (exemplu, cumpararea de materii prime si/sau active fixe) sau scade un post de pasiv (de exemplu, achitarea unei datorii).            Se retine, astfel, ca trezoreria se modifica nu numai ca efect al cheltuielilor si veniturilor exercitiului, ci si ca urmare a variatiei stocurilor de active si a soldurilor de datorii, la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei de gestiune. In cursul exercitiului, devin platibile cheltuieli efectuate in exercitiul anterior. Tot astfel devin incasabile, in cursul exercitiului, venituri inregistrate in exercitiul anterior. De asemenea, venituri si cheltuieli ale exercitiului devin realizabile in exercitiul urmator.            In plus, trezoreria intreprinderii, fiind unica, variaza si in raport de cheltuielile platibile pentru investitii si ca urmare a fluxurilor de capital si de dobanzi, rezultate din operatiile financiare si exceptionale ale intreprinderii, in cursul exercitiului.            In sinteza, tabloul de finantare reflecta fluxurile de resurse financiare stabile (permanente) si cele pe termen scurt (ciclice, temporare), fiind astfel un instrument principal al gestiunii financiare pentru analiza si previziunea variatiei fondului de rulment si a variatiei trezoreriei nete .2 Articularea tabloului de finantare            Excedentul brut al exploatarii, evidentiat in contul de rezultate, reprezinta sursa potentiala pentru capacitatea de autofinantare a intreprinderii            Capacitatea de autofinantare apare, la randul sau, ca o sursa stabila care permite finantarea investitiilor, rambursarea imprumuturilor financiare contractate in anii anteriori si plata dividendelor catre proprietarii intreprinderii. Plata dividendelor reprezinta, deci, o alocare definitiva de fonduri in partea superioara a bilantului, iar cele neplatibile se regasesc in fondul de rulment, pentru finantarea ciclului de exploatare.            Daca autofinantarea nu este suficienta pentru nevoile de finantare stabile mentionate mai sus, atunci intreprinderea va solicita noi surse externe stabile: aport nou de capital, imprumuturi financiare noi, cesiuni de active fixe.            Intreaga politica financiara, privind partea superioara a bilantului, se va reflecta in variatia fondului de rulment, respectiv, in conditiile de finantare a activitatii de exploatare si, mai departe, se va reflecta in variatia trezoreriei nete. In fond, variatia fondului de rulment nu reprezinta decat o influenta potentiala asupra trezoreriei nete. Aceasta din urma este dependenta, in egala masura, de variatia stocurilor si creantelor pe termen scurt ale intreprinderii si de variatia creditelor de trezorerie.            Cresterea fondului de rulment este dovada imbunatatirii structurii financiare a intreprinderii, respectiv cresterea resurselor stabile, in raport cu nevoile permanente.            Aceasi crestere demonstreaza capacitatea intreprinderii de a degaja lichiditati atat in partea superioara, cat si in cea inferioara a bilantului si de a-si imbunatati sensibil situatia trezoreriei.            Dimpotriva, scaderea fondului de rulment este dovada unui dezechilibru financiar:nevoi permanente sunt acoperite cu resurse pe termen scurt. Aceasta situatie, corelata cu cresterea nevoii de fond de rulment, conduce la un dezechilibru cronic al trezoreriei, la cresterea riscului de faliment al intreprinderii.            In concluzie, pentru a judeca situatia financiara a intreprinderii, se analizeaza bilanturile succesive care permit aprecierea starii si evolutiei echilibrului financiar si a indatorarii acesteia. Pentru a cerceta cauzele acestei situatii financiare, pentru a intelege evolutia sa si pentru a face previziuni, se studiaza:  - fluxurile de venituri si cheltuieli din contul de rezultate (studiul rentabilitatii economice);

  - fluxurile de investitii, in active fixe si circulante, si de finantare a acestora din tabloul de finantare;            Articularea tabloului de finantare cu bilantul si contul de rezultateDecalajele intre nasterea fluxurilor financiare si realizarea lor efectiva in cadrul trezoreriei, evidentiate, de asemenea, in tabloul de finantare  .            Situatia financiara din bilantul de la incheierea exercitiului, este, deci, consecinta situatiei financiare de la inceputul exercitiului si a fluxurilor financiare, realizate de intreprindere in cadrul exercitiului si evidentiate in contul de rezultate si in tabloul de finantare.3 Exemplu de constructie a tabloului de finantare            Se iau in calcul datele din bilantul de la inceputul si de la sfarsitul anului si datele din contul de rezultate al exercitiului incheiat:            In cursul exercitiului, intreprinderea a achizitionat un nou utilaj, in valoare de 140 mil. lei, a rambursat datorii financiare de 20 mil. lei si a contractat un nou imprumut de 100 mil lei.  Din dividendele, datorate din anul precedent, a platit actionarilor 4 mil. lei.

BILANTUL INTREPRINDERII  pentru constructia TABLOULUI DE FINANTARE                                                                                                                - in mil. lei-Posturidin bilant

La inceputulanului

La sfarsitulanului

Diferente Observatii

ACTIVImobilizari bruteAmortizari cumulate

700500

840550

14050

InvestitieAmortiz. an.

Imobilizari nete 200 290 90Stocuri 90 115 25Creante 100 125 25Trezorerie 35 5 - 30 Variatia trez.TOTAL 425 535 110PASIVCapital socialRezerveProfit nerepartizat

905010

905621

--611

Dividende neplatite (10-4)

Capital propriu 150 167 17Datorii financiare 80 160 80 Rambursari=20

Impr. Nou=100Capital permanent 230 327 97Furnizori de bunuri si serviciiDecontari cu salariatii si cu bugetul statului

18015

19018

103

TOTAL 425 535 110

CONTUL DE REZULTATE AL INTREPRINDERIIpentru constructia TABLOULUI DE FINANTARE                                                                                                                                    - in mil. lei-CHELTUIELI VENITURIConsumuri de bunuri si servicii cumparate din afaraCheltuieli de personalDotatii asupra amortizarilor

40050050

Vanzari 1000

Cheltuieli financiare(dobanzi platite)

8

Impozit pe profitProfit nerepartizat

2121

TOTAL 1000 TOTAL 1000             In partea inferioara a bilantului, stocurile de materii prime, produse in curs si produse finite, au crescut cu 25 mil. lei, soldul creantelor, cu 25 mil. lei, iar soldul furnizorilor si cel al decontarilor cu salariatii si cu bugetul statului a crescut cu 10, respectiv cu 3 mil. lei.            Pe baza acestor date de bilant, se pot calcula (dar nu se pot explica) variatia fondului de rulment si variatia trezoreriei nete:   FR0  = 230 - 200 = 30   FR1  = 327 - 290 = 37   D FR = 37 - 30 = (+)7

TABLOUL DE FINANTARE                                                               ALOCARI RESURSEAchizitii de active fixe 140 Capacitatea de autofinantare 71Dividende datorate in exercitiul anterior si platite

4 Imprumuturi noi 100

Rambursari de datorii financiare 20Subtotal I 164 Subtotal I 171Cresterea fondului de rulment 7Cresteri de stocuri 25 Cresterea datoriilor din exploatare 13Cresteri de creante 25Subtotal II 50 Subtotal II 13

Cresterea nevoii de fond de rulment 37TOTAL 214 TOTAL 184

Scaderea trezoreriei nete 30                                                                                                                                                           NFR0  = 190 -195  =  -5                        NFR1   = 240 - 208 = 32                        D NFR =  32 - (-)5  = 37                                             TN0  = 30 - (-)5  =  35                         TN1  = 37 - 32    =    5                          DTN =   5 - 35    = (-)30

             Activitatea economica, in cadrul exercitiului, a dat nastere unei capacitati de autofinantare (17 mil. lei), ca prima sursa de finantare a investitiilor:                Valoarea adaugata                  = 1000 - 400 = 600                Excedent brut de exploatare    = 600   - 500 = 100                Capacitatea de autofinantare   = 100 - 8 - 21 = 71                       Pe baza acestor rezultate, se poate construi urmatorul tablou de finantare, care explica, in termeni de fluxuri financiare, variatia fondului de rulment si variatia trezoreriei nete.           In consecinta, nevoile permanente de alocare a capitalurilor banesti ale intreprinderii (achizitii utilaje, plata dividentelor, rambursarea imprumuturilor) s-au acoperit din autofinantare, dar si din contractarea de noi imprumuturi.            Echilibrul financiar, in partea superioara a bilantului, s-a asigurat in conditiile cresterii fondului de rulment. S-a degajat, deci, o influenta potentiala favorabila asupra trezoreriei nete care a fost, insa, complet absorbita si chiar depasita de cresterea nevoii de fond de rulment.            Dezechilibrul financiar, in partea inferioara a bilantului, dintre cresterea mai mare a stocurilor si creantelor si cresterea surselor pe termen scurt, a determinat scaderea trezoreriei nete, un cash flow negativ = (-)30 mil. lei.

6.Studiu de caz privind tabloul de finantare – partea II.

Ex. Prezentarea generala a S.C. ELTRIX SRL

Denumirea societatii pe care am analizat-o este 'ELTRIX SRL' societaet cu raspundere

limitata. Sediul societatii este in Bucuresti, strada Valuig nr.16-18 si poate fi schimbat in orice alt loc prin hotarirea AGA.

Forma juridica sub care se constituie societatea este aceea de societate cu raspundere limitata. Ea va avea statut de persoana juridica romana si isi va desfasura activitatea in conformitate cu legislatia romana privind societatile comerciale.

Durata societatii este nelimitata cu incepere de la data inmatricularii in Registrul comertului:10.05.1990

Societatea ELTRIX SRL are ca obiect de activitate:1. Productie, reconditionare, comercializare de: produse, aparatura si echipamente electrice, electronice si de automatyizare; piese de schimb pentru bunuri de folosinta indelungata; piese si subansamble mecanice; echipamente de tehnica de calcul; accesorii si piese de schimb auto, echipamente si aparatura de telecomunicatii.2. Proiectare, design, producere, instalare, exploatare de panouri publicitare si elemente de reclama pentru locuri publicesi forme individuale.3. Design si executie de elemente si mobilier ambientarsi de birou.4. Consulting, proictare, cercetare elaborare produse program, expertize tehnice pentru instalatii si echipamente industriale, retehnologizare si reproiectare.5. Instalare, service de produse si echipamente de productie proprie cat si altor firme.6. Prestari servicii de publicitate audio- video, turism, intermedieri, comision.7. Prestari servicii de comert exterior (birouri comerciale, agentii de intermediere, reexport, tranzit, import - export, etc.).8. Reprezentarea altor firme in Romania sau strainatate3.2. Specificarea situatiilor financiare analizate

Prezenta analiza se refera la situatia financiara a S.C. ELTRIX SRL la 31.12.1999. In acest sens s-a urmarit exactitatea datelor prezentate in situatiile financiare avandu-se in vedere:- evaluarea principiilor si metodelor contabile utilizate- organizarea evidentelor analitice si sintetice a elementelor patrimoniale, precum si tinerea corectasi la zi a evidentei contabile- exactitatea datelor prezentate in bilantul anual si anexele sale pe baza datelor din balanta de verificare incheiata la 31.12.1999- modul d eintocmire a contului de profit si pierderi- situatia creantelor si datoriilor pe natura si vechime

Tablou de finantareTabloul de finantare prezinta fluxurile de utilizari si resurse ale unei perioade. Pentru

controlul echilibrului financiar cu ajutorul tabloului de finantare datele din doua bilanturi succesive sunt grupate prin prisma raporturilor dintre:a) utilizari si resurseb) fond de rulment si nevoia de fond de rulmentc) disponibilitati banesti si trezoreria neta.Intr-o forma simplificata tabloul de finantare poate fi reprezentat astfel:

UTILIZARI SUMA RESURSE SUMAUtilizari pe termen lung- Cresterea AI- Scaderea Cpe

Resurse pe termen lung- Cresterea Cpe- Scaderea AI

Utilizari de exploatare si in afara exploatarii

Resurse de exploatare si in afara exploatarii

- Cresterea ACexpl- Scaderea Dexpl

- Cresterea Dexpl- Scaderea Acexpl

Utilizari pentru trezorerie- Cresterea De- Scaderea Crts

Resurse pentru trezorerie- Cresterea Crts- Scaderea De

Nu exista un consens asupra formei si continutului tabloului de finantare. Diferitele variante ale tabloului de finantare se bazeaza pe diferite clasificari ale resurselor care se regasesc in tabloul de finantare, acesta cuprinzand:a) utilizari si resurse pe termen lung, extrase din partea de sus a bilantului financiar (fluxuri stabile care determina variatia FR)b) utilizari si resurse pe termen scurt structurate in tabloul de finantare dupa criteriul functional astfel:- utilizari si resurse de exploatare. Pe baza acestor fluxuri de exploatare se determina variatia NFR de exploatare.- utilizari si resurse in afara exploatarii propriu-zise. Pe baza acestor fluxuri in afara exploatarii se determina variatia NFR in afara exploatarii- fluxurile generale de operatiuni financiare pe termen scurt care detrmina variatia trezoreriei nete.Tabloul de finantare se bazeaza pe distinctia dintre:a) fluxurile monetare care au impact imediat asupra disponibilitatilorb) fluxurile financiare care au impact ulterior asupra disponibilitatilorc) fluxuri patrimoniale care nu influenteaza nici imediat, nici in viitor disponibilitatile banesti.Pe baza acestei separatii se determina fluxul monetar net al exercitiului si situatia trezoreriei.

La elaborarea tabloului de finantare se au in vedere logica financiara conform careia resursele stabile sunt utilizate in ordine pentru:a) finantarea imobilizarilorb) finantarea activelor circulanteAceasta logica se regaseste:a) static in bilantTN = FR - NFRb) dinamic in tabloul de finantareTN = FR - NFR

Tabloul de finantare da prioritate analizei functionale (functia de investitii, functia de exploatare si functia de trezorerie) fata de analiza lichiditatilor si exigibilitatilor.

In prima parte a tabloului de finantare se face o analiza structurala a utilitatilor si resurselor durabile (stabile). In aceasta parte se explica variatia FR permanent de la capacitatea de autofinantare si alte resurse durabile. Soldul primei parti prezinta variatia FR care poate fi:a) pozitiva (resurse durabile>utilizari durabile)b) negativa (resurse durabile<utlizari durabile)Partea a doua a tabloului de finantare analizeaza modul cum s-a utilizat FR pentru asigurarea echilibrului functional intreutlizarile si resusele temporare (ciclice) si ecilibrul monetar intre incasari si plati.

FR = NFR + TNsau

TN = FR - NFRDeci in partea a doua se determina variatia trezoreriei nete (TN) ca urmare a modificarii

NFR comparativ cu modificarea FR.In componenta tabloului de finantare capacitatea de autofinantare s-a calculat astfel:

a) metoda excedentului brut de exploatare Excedent brut de exploatare 2100720+ Alte venituri din exploatare 51559- Alte cheltuieli din exploatare 2241+ Venituri financiare 361432- Cheltuieli financiare 317884+ Venituri exceptionale 248487

- Cheltuieli exceptionale 304919- Impozit pe profit 854020= Capacitatea de autofinantare 1283134 Rezultatul net contabil-Rezultatul din cesiunea elementelor de activ+ Amortizari si provizioane din exploatari, financiare si exceptionale-Reluari de amortizari si provizioane din exploatare, financiare si exceptionale

-Subventii pentru exploatare= Capacitatea de autofinantare

TABLOUL DE FINANTAREPARTEA I CALCULUL VARIATIEI FONDULUI DE RULMENT

UTILIZARI STABILE EX N RESURSE STABILE EX NDistribuirea de dividendeAchizitia de active imobilizate- imobilizari necorporale- imobilizari corporale- imobilizari financiareCheltuieli de repartizat asupra mai multor exercitiiReducerea capitalurilor propriiRambursarea datoriilor financiare

866250505957238427115533---

CAFCesiunea activelor imobilizate- imobilizari necorporale- imobilizari corporale- imobilizari financiareReducerea capitalurilor propriiCresterea datoriilor financiare

1283134-1639309--6257134

TOTAL UTILIZARIVariatia FR net global

82708051228772

TOTAL RESURSE 9499577

PARTEA A II A ANALIZA FONDULUI DE RULMENTSPECIFICARE NEVOI DEGAJARI SOLDVARIATIA EXPLOATARIIVariatia activelor de exploatare- stocuri si produse in curs de executie- avansuri si aconturi varsate asupra comenzilor- creante clienti si alte creante din exploatareVariatia datoriilor de exploatare- avansuri si aconturi primite asupra comenzilor in curs- datorii furnizori si alte datorii de exploatare

12824811370764403094

992398812872

TOTALA.Variatia neta a 'Exploatarii'

5668418 8912111 -33243693

Variatia in afara exploatariiVariatia altor debitoriVariatia altor creditori

16240

TOTALB.Variatia neta in afara exploatarii

16240 16240

TOTAL A + B -3227453Necesar de fond de rulment (+)Degajare de fond de rulment (-)Variatia trezorerieiVariatia disponibilitatilorVariatia creditelor de trezorerie si a soldurilor creditoare de banca

3257264 -3227453

TOTALC.Variatia neta a trezoreriei

3257264 3257264

Variatia fondului de rulment net globalTOTAL A + B + CUTILIZARI NETE (+)UTLIZARI NETE (-)

29811 29811

Tabloul de trezorerieStandardul de contabilitate International nr 7 propune o forma a 'Tabloului de finantare'

bazata pe analiza fluxurilor de trezorerie ale intreprinderii denumita 'Tabloul de trezorerie'.In cadrul tabloului, operatiile de trezorerie sunt grupate pe functii: exploatare, investitii si

finantare. Pentru fiecare functie pornind de la analiza comparativa se determina soldul net de trezorerie. Elementele de detaliu specifice fiecarei functii implicit parti ale tabloului se prezinta astfel:

A.Operatii de exploatarePrin aceasta parte se degaja informatia privind eliberarile sau utilizarile de resurse pentru

trebuintele exploatarii intreprinderii, indicatorul de analiza calculat fiind fluxul net de trezorerii privind exploatarea. Doua metode se pot folosi pentru determinarea fluxului de trezorerie din exploatare: metoda capacitatii de autofinantare si metoda fluxurilor de exploatare.

Metoda capacitatiide autofinantare se bazeaza pe conectarea capacitatii de autofinantare cu variatia necesarului fondului de rulment. Corespunzator celor 2 variante de stabiliri a capacitatii de autofinantare, se diferentiaza si modul de structurare a datelor in cadrul primei parti a tabloului de trezoreria. Astfel, in cazul in care se porneste de la EBE, fluxul de trezorerie privind exploatarea se construieste astfel: Excedent brut din exploatare (EBE)(-) Variatia necesarului de fond de rulment= Excedent de trezorerie din exploatare(+/-) Alte venituri din exploatare si alte cheltuieli de exploatare susceptibile de a antrena o variatie de trezorerie(+/-) Alte vanituri financiare si alte cheltuieli financiare susceptibile de a antrena o variatie de trezorerie(+/-) Alte venituri exceptionale si cheltuieli exceptionale susceptibile de a antrena o variatie de trezorerie.(-) Variatia necesarului de fond de rulment in afara exploatarii(-) Impozitul pe profit= Flux de trezorerie provenit din exploatareDaca capacitatea de autofinantare este calculata pornind de la rezultatul net contabil, pirma parte a Tabloului de trezorerie se prezinta astfel: Rezultatul net(+) Cheltuieli calculate (amortismente si provizioane din exploatare, financiare si exceptionale)(-) Venituri calculate (venituri din reluari de amortizari si provizioane din exploatare, financiare si exceptionale)

(+/-) Variatia de stocuri(+) Transferuri de cheltuieli in contul de cheltuieli de repartizat asupra mai multor exercitii

(+/-) Plusuri Si minusuri de valoare din cesiunea activelor(-) Variatia necesarului de fond de rulment din exploatare(-) Variatia necesarului de fond de rulment din afara exploatariiMetoda fluxului de exploatare- se porneste de la delimitarea fluxurilor de incasari si plati

intervenite in masa veniturilor si cheltuielilor. Modelul american privind prima parte a Tabloului de trezorerie se prezinta astfel: Incasarea creantelor - clienti(-)Plata furnizorilor (cumparari achitate)(-) Plata cheltuielilor de personal(+) Dividende incasate(+) Venituri financiare incasate(-) Cheltuieli financiare platite(-) Impozite si taxe asimilate platite(+) Rambursarea asigurarilor

(+/-) Alte incasari/ plati privind cheltuielile si veniturile= Fluxul net de trezorerie general de activitatea curenta

B.Operatii de investitiiSunt operatii privind fluxurile de trezorerie specifice imobilizarilor. Formula de calcul

proprie acestui gen de operatii se prezinta astfel: Incasari rezultate din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale(+) Incasari rezultate din cesiunea imobilizarilor financiare(+) Rambursarea obtinuta din creante mobilizate(-)Plati provenind din achizitionarea de imobilizari necorporale si corporale(-)Plati provenind din achizitionarea imobilizarilor financiare(-) Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii= Fluxul de trezorerie provenit din operatii de investitieC.Operatii de finantareIn perimetrul acestor operatii se include fluxurile de trezorerie generale de finantare pe termen lung. Formula de calcul folosita este: Incasari din cresteri de capitaluri proprii(+)Cresterile de datorii financiare(-) Plati privind reducerile de capitaluri proprii(-)Rambursari de datorii financiare(-) Dividende varsate asociatilor(-) Avansuri pe termen lung varsate de la terti= Fluxuri de trezorerie provenind din operatii de finantare

Suma in sens algebric a celor trei fluxuri de trezorerie trebuie sa fie egala cu variatia de trezorerie calculata ca diferenta intre trezoreria la inchiderea exercitiului si trezoreria la deschiderea exercitiului.

TABLOU DE TREZORERIEDENUMIRE EX NOPERATII DE EXPLOATARE Excedent brut de exploatare+ Alte venituri din exploatare-Elemente financiare-Elemente exceptionale-Impozitul pe profit= Capacitatea de autofinantare-Variatia necesarului de fond de rulmentA.Flux de trezorerie degajat din operatii de exploatare

2100720+51559-658691-56433-8540211283134-34882024771336

OPERATII PRIVIND INVESTITIILE-Plati pentru achizitionarea de imobilizari necorporale+ Incasari din cesiunea imobilizarilor corporale-Plati pentru achizitionarea de imobilizari financiare+ Incasari rezultate din cesiunea imobilizarilor financiareB.Flux net de trezorerie afectat operatiilor de investitii

-7238427+1639309-115533--5714651

OPERATII DE FINANTARE Incasari rezultate din cresterea de capital+ Subventii de investitii primite+ Alte cresteri ale fondurilor proprii+ Cresterea de datorii financiare-Reduceri de capitaluri proprii-Rambursarea de datorii financiare-Distributii de plata in cursul exercitiuluiC.Flux de trezorerie rezultat din activitatea de finantare

---6527134--8662505660884

VARIATIA TREZORERIEI (A+B+C) 4717569 Trezoreria la deschiderea exercitiului Trezoreria la inchiderea exercitiului

32572641460305

Excedentul brut de exploatare (EBE) exprima resursa sau acumularea rezultata din activitatea de exploatare destinata mentinerii si dezvoltarii potentialului productiv al intreprinderii; remunerarii capitalurilor utilizate si a statului. Admitand ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate si nu platite excedentul brut de exploatare este surplusul monetar potential degajat de activitatea de exploatare, deci implicit capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane si profituri).

EBE = 2100720Urmatoarele elemente de detaliu prezinta interes pentru explicarea tabloului de trezorerie:

Stocuri 128248(+) Clienti si conturi asimilate (gr 41+ ct 476) + 4448133(+) Creante asupra bugetului si din TVA 0(sold debitor 4426 Si 4428)(+) Cheltuieli inregistrate in avans (ct 471) +48601(-) Furnizori si conturi asimilate (gr 40) -3978444(-) Venituri inregistrate in avans (ct 472) -4475579= Necesarul de fond de exploatari -3926243Variatia NFR din exploatare = NFR1 din exploatare - NFR0 din exploatare = -3926243 + 682550 = -3243693 Alte venituri din exploatare (sold 758) 51559(-)Pierderi din creante neacoperite (sold debitor 654) 0(-) Alte cheltuieli de exploatare (sold 658) 2241(-) Cheltuieli cu impozitul pe profit 854020= Alte venituri si cheltuieli din exploatare - 804702 Venituri din creante imobilizate (sold 763) 0(+) Venituri din titluri de plasament (sold c 764) 0(+) Alte venituri financiare (sold c 768) +28091(-) Cheltuieli cu dobanzile (sold c 666) -613333(-) Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate (sold d 664) 0(-) Cheltuieli din diferente de curs valutar (sold d 665) -434882(-) Alte cheltuieli financiare (sold d 667) 0= Alte venituri si cheltuieli financiare -1020124 Alte venituri exceptionale (7711) 248486(-) Alte cheltuieli exceptionale (6711) -304919= Alte venituri si cheltuieli exceptionale -56433 Debite pe creante imobilizate (sold 2678) 0(+) Creante asupra bugetului altele decat din TVA 0(sold d 4482, 4484)(+) Creante asupra grupului (sold d 451) 0(+) Datorii diverse +16240(+) Titluri de plasament (sold 50) 0(-)Dobanzi pe datorii financiare (sold c 168) -27541(-)Impozit pe profit (sold c 441) -854020(-)Creditori diversi (sold c 462) 0= Necesarul de fond de rulment in afara exploatarii -865321Variatia NFR in afara exploatarii = NFR1 in afara exploatarii - NFR0 in afara exploatarii = -865321 + 620812 = -2445093.4.Analiza rentabilitatii prin intocmirea Tabloului Soldurilor intermediare de gestiune

Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori succesivi de formare a rezultatelor exercitiului. Utlizarea soldurilor intermediare de gestiune este impusa de doua cerinte:1) de necesitatile analizei economico-financiare a intreprinderilor pe baza datelor contabile2) de necesitatea uniformizarii informatiilor la nivel microeconomic cu informatiile din conturile nationale1.Marja comerciala este principalul indicator al intreprinderilor din sfera comertului sau al partii comerciale a intreprinderilor producatoar. Marja comerciala permite comparatii intre

intreprinderi si reprezinta o etapa in calculul marjei asupra costurilor variabile pe baza carora se determina pragul de rentabilitate.MC = Venituri din vanzarea marfurilor - Costul marfurilor vandute = 428117 -422900 = 5217 mii lei

Pornind de la acest indicator se mai poate calcula:Rata marjei (1) = (MC/Vanzari de marfuri) * 100= (5217/428117)*100

= 1.22%Rata marjei(2)=(MC / Costul mf vandute)*100= (5217/422900)*100 = 1.23%Acesti indicatori arata ca societatea a obtinut 1.22 lei la fiecare 100 lei marfa vanduta si 1.23 lei pentru fiecare 100 lei cheltuiti.2.Valoarea adaugata (VA)Reprezinta sporul de valoare pe care intreprinderea il adauga la serviciile si bunurile aduse de la terti. Valoarea adaugata asigura legatura intre contabilitatea intreprinderii si contabilitatea nationala. Se poate calcula prin 2 metode:2.1.Metoda deductibilaVA = MC + Productia exercitiului - Consumuri provenite de la terti = 5217+45651789-35560448 = 10096558Productia exercitiului = Productia vanduta + Productia stocata + Productia imobilizata = 45377155+0+274634 = 45651789Consumuri provenite de la terti = Consumuri de materii prime si materiale - Lucrari si servicii executate de terti = 22284051+13276397 = 355604482.2.Metoda aditionalaVA se determina ca suma a acumularilor banesti care se repartizeaza partenerilor la activitatea economica:- cheltuieli cu personalul, CAS si ajutor de somaj- cheltuieli cu impozite si taxe- cheltuieli financiare (dobanzi)- dividende actionari- capacitatea de autofinantareLa societatea ELTRIX SRL acest indicator a fost realizat in anul 1999 la nivelul de 10096558 mii lei fata de numai 4824885 mii lei in anul 1998 demonstrand preocuparea conducerii societatii de a realiza venituri cat mai mari din activitatea desfasurata, urmare a politicii de crestere a rentabilitatii socitatii.

Pe baza acestui indicator se pot calcula:Rata valorii adaugate (VA/Productia exercitiului)*100 == (10096558/45651789)*100 = 22.12%in 1998 = 27.3%Rata echipamentului = (VA/Mijloace fixe)*100= 96.3%In 1998 = 91.94%Productivitatea muncii = (VA/Nr de persoane) = 98986 lei/omIn 1998 = 61857 lei/omAcesti indicatori intaresc afirmatia ca baza cresterii valorii adaugate o reprezinta

mijloacele fixe performante cu care s-a echipat societatea, mai putin cresterea adaosului comercial pe produs.

Excedentul brut din exploatare EBEMarimea acestui indicator constituie resursa rezultata din exploatare pentru ca societatea

sa-si mentina si sa-si dezvolte potentialul productiv si sa remunereze capitalurile umene utilizate si statul.

Acest sold nu este influentat nici de activitatea financiara a intreprinderii si nici de sistemul de amortizare practicat fapt ce determina sa fie considerat ca indicator esential in analizele de gestine si in efectuarea analizelor comparative.

Excedentul brut de exploatare este un fel de cash- flow de exploatare, inaintea cheltuielilor financiare si impozitului pe profit; masurand resursele pe care intreprinderea le

atrage in exploatarea sa si care ii vor permite reinnoirea investitiilor (autoturismele) remunerarea capitalurilor imprumutate (cheltieli financiare) si retribuirea capitalului propriu.

EBE este indicatorul cel mai pur al performantelor economice.EBE = VA + Sbventii de exploatare - Impozite si taxe - Cheltuieli cu personalul si

protectia sociala = 0 + 10096558 - 350784 - 7645054 = 2100720In anul 1999 SC ELTRIX SRL a realizat un EBE de 2100720 mii lei in scadere fata de

cel din 1998 cu 751143 mii lei.Pe baza acestuia se pot calcula :

Rata repartizarii primare =EBE/VA *100 = 2100720/10096558 *100=20.81In 1998 = 59.11Rata rentabilitatii capitalurilor investite = EBE/Capital propriu*100== 2100720/2567519*100 =81.82In 1998 = 127.39Din datele prezentate rezulta ca activitatea societatii este buna putand fi imbunatatita in general prin scaderea costurilor d eproductie.

Rezultatul din exploatare (R.E.)Este rezultatul corespunzator activitatii normale a intreprinderii. Permite comparatiile

intre intreprinderi, deoarece nu include rezultatele financiare si exceptionale.RE =EBE +Venituri din amortizari si provizioane din exploatare + Alte venituri din

exploatare -Cheltuieli privind amortizari si provizioane din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare = 2100720 + 700000 + 51559 + 409384 -2241 = 2440654 mii lei.

In cazul d efata, RE a fost in 1999 de 2440654 mii lei fata de numai 1851922 mii lei rezultat in 1998 in special ca urmare a scaderii cheltuielilor din exploatare cat si a celor provizioanelor.

Rezultatul curent al exercitiului (R.C.)Este soldul intermediar de gestiune care apare in contul de 'Profit si pierdere' si care

decurge din activitatea curerenta a intreprinderii (de exploatare si financiara) rezultand in fapt rezultatul generat de activitatea normala si obisnuita a societatii.

RC = RE +Venituri financiare - Cheltuieli financiare = 2440654 + 389523 - 1048214 = 1781963

Acest indicator este in anul analizat fata de cel precedent dar mult influientat de cheltuielile financiare mai mari decat veniturile financiare. Aceasta situatie este explicabila deoarece societatea a realizat in anul 1999 multe importuri la a caror achitare au fost mari diferente de curs valutar cat si ca urmare a achitarii dobanzilor la creditele angajate purtatoare de dobanzi mari.

Rezultatul exceptional (Rex) , reprezinta soldul intermediar de gestiune care sintetizeaza rezultatul activitatii cu caracter de exceptie fie ca se refera la operatuni de gestiune, fie la operatiuni de capital.Rex = Venituri exceptionale - Cheltuieli exceptionale = 248486 - 304919 = - 56433

In cazul de fata acest indicator este negativ influientand cheltuielile exceptionale inregistrate.

Rezultatul exercitiului (RExer)In contul de 'Profit si pierdere' reprezinta soldul final supus repartizariiRExer.= RC + Rex - Impozit pe profit = 1781963 - 56433 - 854021 =871509

7. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda directa.8. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda indirecta.

Toate operatiile realizate de întreprindere se regăsesc, imediat sau la termen, sub forma fluxurilor de trezorerie, întâlnite şi sub denumirile de fluxuri de lichidităti, de disponibilităti nete sau de numerar. Fluxurile de trezorerie desemnează ansamblul intrărilor şi ieşirilor de lichidităti şi echivalente de lichidităti. Lichiditătile se referă la disponibilitătile băneşti şi depozitele la vedere. Echivalentele de lichidităti sunt investitii financiare pe termen scurt, cu grad de lichiditate foarte ridicat, care pot fi uşor transformate în numerar şi al căror risc de schimbare a valorii este nesemnificativ.

În tările anglo-saxone fluxurile de trezorerie sunt denumite cash-flow-uri, care reprezintăcreşterea sau descreşterea mărimii cash-ului sau echivalentelor cash-ului ce rezultă în urma tranzactiilor. Fluxul net de trezorerie global, respectiv excedentul sau deficitul de trezorerie global, rezultat în cursul unui exercitiu, se stabileşte ca diferentă între încasările şi plătile generate de întreaga activitate a întreprinderii şi provine din: operaŃii de exploatare, operaŃii de investiŃii şi de finantare. 1. Analiza fluxurilor de trezorerie în mărime absolutăa) Fluxul net de trezorerie al exploatării (FNTE) Excedentul (deficitul) de trezorerie al exploatării reprezintă expresia trezoreriei generate sau consumate în cursul exerciŃiului financiar de operatiile privind exploatarea, putându-se calcula în două moduri: a) ca diferentă între încasările şi plătile activitătii de exploatare (metoda directă): FNTE = Încasări din exploatare – Plăti aferente exploatării (1) b) prin corectarea fluxurilor generatoare de nevoi sau resurse cu decalajele apărute între aparitia fluxurilor financiare şi realizarea lor efectivă în cadrul trezoreriei (metoda indirectă): FNTE = EBE – ∆NFRE – Alte ajustări (Productia imobilizată) (2) Dacă FNTE este pozitiv, înseamnă că exploatarea degajă trezorerie, încasările fiind mai mari decât plătile, întreprinderea având capacitatea inclusiv de a-şi asigura creşterea. Dacă FNTE este negativ, întreprinderea poate fi în incapacitate de a rambursa datoriile financiare şi de a plăti dobânzile aferente sau de a face fată nevoilor de autofinantare. Această situatie poate fi consecinta unui excedent brut de exploatare insuficient (unei rentabilităŃi economice insuficiente) sau a unei creşteri exagerate a nevoilor de finantare a activitătii de exploatare (creşterea NFRE). b) Fluxul net de trezorerie al operatiilor de investitii şi de finantare (FNTIF) Excedentul sau deficitul de trezorerie al operatiilor de investitii şi de finanŃare este degajat de ansamblul operatiilor respective, putându-se determina pe baza relaŃiei (în ipoteza că nu există productie imobilizată): FNTIF = Resurse durabile – ÎntrebuinŃări stabile – CAF = ∆FR – CAF (3) Luate separat: FNTIF = FNTI + FNTF (4) + Încasări din vânzarea de imobilizări - PlăŃi privind achiziŃia de imobilizări = Flux net de trezorerie aferent activitătii de investitii (FNTI) Fluxul net de trezorerie aferent activitătii de investitii apreciază efortul investitional al întreprinderii, atât la nivelul creşterii interne (achizitionarea sau vânzarea de imobilizări corporale şi necorporale), cât şi la nivelul creşterii externe (imobilizări financiare). + VariaŃia capitalului (creşteri de capital în numerar – rambursări de capital) + VariaŃia creditelor (contractări – rambursări) - Dobânzi plătite - Dividende plătite ________= Flux net de trezorerie aferent activităŃii de finantare (FNTF) Fluxul net de trezorerie aferent activităŃii de finantare evidenŃiază sursele de finantare la care a recurs întreprinderea pentru acoperirea nevoilor de fonduri (creştere da capital prin aport în numerar sau contractare de împrumuturi), precum şi ieşirile de trezorerie aferente obtinerii acestor surse (plata dobânzilor şi a dividendelor). 2. Analiza ratelor de structură ale fluxurilor de trezorerie Aceste rate reflectă contributia diferitelor categorii de fluxuri de trezorerie la formarea fluxului net global, precum şi măsura în care fluxurile potentiale de trezorerie s-au transformat în fluxuri reale. Astfel de rate sunt următoarele: • Rata fluxului de trezorerie din exploatare – arată raportul dintre fluxul net de trezorerie din exploatare şi fluxul de trezorerie net global, în cazul unei valori supraunitare reflectând o variatie a trezoreriei din afara exploatării (din activitatea de investitii sau de finantare) negativă, respectiv

ponderea fluxului net de trezorerie din exploatare în total fluxuri de numerar, în cazul înregistrării unei valori subunitare. Cu cât valoarea ratei este mai mare şi în creştere, cu atât situatia este considerată mai favorabilă. În cazul înregistrării de valori subunitare ale acestei rate, se poate calcula rata fluxului de trezorerie din investiŃii respectiv rata fluxului de trezorerie din finanŃare, pentru a evidentia contribuŃia acestor activităŃi la formarea fluxului de numerar global. • Rata de generare trezorerie de exploatare din excedent brut de exploatare – determinatăca raport între fluxul de trezorerie din exploatare şi excedentul brut de exploatare, arată raportul în care din excedent brut de exploatare se generează trezorerie efectivă aferentăexploatării. Valoarea subunitară a ratei arată generarea de flux de trezorerie din exploatare pozitiv, mai mic în raport cu excedentul brut din exploatare, ca urmare a creşterii nevoii de fond de rulment de exploatare. Valoarea supraunitară a ratei indică generarea unui flux de trezorerie de exploatare mai mare decât excedentul brut de exploatare, ca urmare a variaŃiei negative a necesarului de fond de rulment de exploatare. 367 • Rata de acoperire a capacităŃii de autofinanŃare – se calculează ca raport între fluxul de trezorerie net global şi capacitatea de autofinanŃare, arătând proporŃia în care capacitatea de autofinanŃare este susŃinută prin lichidităŃile efectiv existente la nivelul întreprinderii; valoarea subunitară a ratei reflectă o susŃinere parŃială a capacităŃii de finanŃare prin lichidităŃi. • Rata de acoperire a autofinanŃării – arată măsura în care autofinanŃarea este susŃinutăprin lichidităŃile existente în întreprindere, şi se determină prin raportarea fluxului de trezorerie net global la autofinanŃare; o valoarea subunitară a ratei reflectă o acoperire insuficientă a autofinanŃării, iar o valoare supraunitară indică şi partea din capacitatea de autofinanŃare destinată distribuirii de dividende. 3. Studiu de caz Pe baza situaŃiilor financiare ale SC UAMT SA Oradea s-au obŃinut următoarele valori în anul T pentru fluxurile de trezorerie şi ratele de structură ale fluxurilor prezentate mai sus: Tabelul 1. Calculul fluxurilor de trezorerie Nr. crt. Specificatie 2001 2002 1 Profit brut 1,251,956 3,496,7772 (+)Cheltuieli cu amortizări şi provizioane 5,147,866 6,746,1453 (-) Venituri din provizioane 551,825 279,2464 (+) Cheltuieli privind activele cedate 981,297 6,128,3245 (-) Venituri din cedarea activelor 5,591,862 6,480,2156 (+) Cheltuieli cu dobânzile 9,318,678 7,693,6757 (-) VariaŃia stocurilor -4,554,991 37,283,3698 (-) VariaŃia clienŃilor şi altor creanŃe din exploatare 5,738,269 4,783,5319 (+) VariaŃia furnizorilor şi altor datorii de exploatare -1,027,582 27,997,17510 (-) Alte ajustări: ProducŃia imobilizată 194,548 269,14011 (-) PlăŃi privind impozitul pe profit 0 64,10812 I. Flux net de trezorerie din exploatare 8,150,702 2,902,48713 (-)PlăŃi privind achiziŃia de imobilizări 13,774,423 4,699,53014 (+)Încasări din vânzarea imobilizărilor 138,565 5,649,76015 II. Flux net de trezorerie din investiŃii -13,635,858 950,23016 (+)VariaŃia capitalului (creşteri în numerar – rambursări) 11,332,449 017 (+)VariaŃia creditelor (contractări - rambursări) 5,296,615 3,861,93818 (-)Dobânzi plătite 9,318,678 7,693,67519 (-)Dividende plătite 846,236 1,906,89920 III. Flux net de trezorerie din finanŃare 6,464,150 -5,738,63621 Fluxuri de numerar - total (I + II + III) 978,994 -1,885,919Tabelul 2. Ratele de structură a fluxurilor Nr. crt. SpecificaŃie Simbol T-1 T 1. Excedent brut de exploatare (mii lei) EBE 17,496,596 20,139,916

2. Capacitatea de autofinanŃare (mii lei) CAF 3,352,447 6,997,867 3. AutofinanŃare (mii lei) Af 2,507,377 5,463,078 4. Flux net de trezorerie din exploatare (mii lei) FNTE 8,150,702 2,902,487 7. Flux net de trezorerie global (mii lei) FNTG 978,994 -1,885,919 8. Rata fluxului de trezorerie din exploatare rFTE=FNTE/FNTG 8.32 - 9. Rata de generare trezorerie din exploatare rGTE=FNTE/EBE 0.466 0.144 10. Rata de acoperire a capacităŃii de autofinanŃare rCAF=FNTG/CAF 0.292 - 11. Rata de acoperire a autofinanŃării rAf=FNTG/Af 0.390 - Din analiza fluxurilor de trezorerie şi a ratelor de structură ale acestora, se desprind următoarele concluzii: 368 Fluxul net de trezorerie al activităŃii de exploatare (FNTE) este pozitiv pe perioada celor douăexercitii analizate, dar înregistrează o scădere importantă în anul T, deşi profitul brut creşte, practic se dublează. Cauzele diferentelor dintre rezultatul brut şi fluxul de trezorerie care îi corespunde pentru anul T-1 se leagă în principal de cheltuielile cu dobânzile. Pentru anul T, cauzele acestor diferente sunt determinate în principal de variatia nevoii de fond de rulment care actionează în sensul scăderii FNTE, prin creşterea imobilizărilor în stocuri. Activitatea de investitii în anul T-1 generează fluxuri de plăti aferente, în special, achiziŃiilor de imobilizări corporale, observându-se deci preocuparea întreprinderii pentru asigurarea mijloacelor de producŃie proprii necesare, care trebuie finanŃate din alte surse decât încasările specifice activitătii de investiŃii. În anul T achizitiile de imobilizări sunt mult mai reduse, putând fi finantate pe seama încasărilor rezultate din vânzarea de imobilizări. În cadrul activitătii de finanŃare, pentru anul T-1 se observă apelarea atât la finanŃare din partea acŃionarilor cât şi la credite pe termen scurt, ceea ce determină un flux net de trezorerie pozitiv aferent activităŃii de finantare. Pentru anul T se obtine un flux net de trezorerie din finanŃare negativ, încasările aferente activităŃii de finantare provenite din contractarea de credite pe termen scurt fiind mai mici decât plăŃile determinate de achitarea dobânzilor şi dividendelor. Pentru anul T-1 fluxul net global de trezorerie este pozitiv, determinat în primul rând de fluxul net de trezorerie din exploatare care contribuie într-o măsură importantă la finantarea activitătii de investiŃii. În anul T însă, rezultă un flux net global de trezorerie negativ, determinat de un semnificativ flux net negativ generat de activitatea de finantare a întreprinderii, ceea ce duce la degradarea situatiei trezoreriei. În ceea ce priveşte ratele de structură a fluxurilor, pentru anul T majoritatea ratelor nu au semnificaŃie din cauza fluxului de trezorerie net global negativ înregistrat, iar pentru anul T-1 valorile ratelor evidenŃtiază aceleaşi aspecte rezultate din analiza fluxurilor în mărime absolută, adică: o contributie semnificativă a activitătii de exploatare la generarea de lichidităŃi şi echivalente de lichidităti pentru activitatea de investitii; o rată de generare trezorerie de exploatare din excedent brut de exploatare subunitară, ca urmare a creşterii nevoii de fond de rulment de exploatare, respectiv valori scăzute ale ratelor de acoperire a capacitătii de autofinantare şi a autofinantării, semnificând o acoperire insuficientă a acestora prin fluxul de trezorerie net global. Se impun măsuri în directia eficientizării gestiunii trezoreriei întreprinderii.

9.Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda aditiva.

10.Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda substractiva.

Autofinantarea constituie partea din capacitatea de autofinantare care ramane la dispozitia intreprinderii dupa deducerea dividendelor distribuite actionarilor astfel:

             AF = CAF – dividende

     Autofinantarea reprezinta imbogatirea intreprinderii fiind un mijloc propriu de finantare care ii va intari structura financiara prin marirea fondului de rulment.

     Sunt situatii in care intreprinderea are capacitatea de autofinantare in schimb nu are autofinantare suficienta si astfel apeleaza la imprumuturi de toate felurile cu repercursiuni in prezenta unui volum important de datorii in pasivul bilantier.

     Asa cum rezulta si din formula de calcul cresterea autofinantarii este posibila numai prin reducerea totalului dividendelor distribuite ceea ce nemultumeste actionarii sau asociatii care asteapta remunerarea capitalului pe care l-au investit.

     Nivelul ideal de autofinantare al intreprinderii este dificil de apreciat, totusi pot fi mentionate 3 situatii posibile privind autofinantarea si anume:

1. autofinantarea minima cuprinde numai amortismentele si in acest caz intreprinderea isi poate produce numai sumele necesare reinnoirii mijloacelor de productie la costuri istorice.

2. autofinantarea de mentinere cuprinde in afara de amortismente si compensarea cresterii preturilor si astfel mijloacele de productie vor fi inlocuite cu altele noi la preturi actuale.

3. autofinantarea de dezvoltare se regaseste in cazul in care intreprinderea doreste cresterea productiei fiind o autofinantare de mentinere plus un supliment pentru achizitionarea de mijloace de productie mai performante, de ultima generatie.

     Acest nivel de autofinatare poate fi asigurat prin completarea de alte resurse de finantare precum cele provenite din noi aporturi la capital ale actionarilor sau asociatilor.

STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA CAPACITATII DE AUTOFINANTARE SI AUTOFINANTAREA

     In cazul unei intreprinderi se cunosc datele din tabelul urmator. Sa se calculeze:

a)      capacitatea de autofinantare si autofinantarea in perioada curenta si de referinta prin folosirea metodei fluxurilor si metoda aditiva;

b)      abaterile totale si indicii individuali de realizare a indicatorilor si sa se concluzioneze asupra rezultatelor obtinute din calcul.

VARIANTA 1 – METODA FLUXURILOR

INDICATORI PERIOADA ABATERI

±Δ

Indici individuali

%

0 1

EBE 3.478.152 2.679.779 -798.373 76%+ alte venituri din exploatare

585.232 44.882 -540.350 7.67%

- alte cheltuieli de exploatare

88.000 25.000 -63.000 28.41%

+venituri financiare

59.237 25.337 -33.900 42.77%

- cheltuieli financiare

3.019.774 209.241 -2.810.533 6.93%

+ venituri 236.682 6.568 -230.114 2.77%

extraordinare- cheltuieli extraordinare

635.448 24.396 -611.052 3.84%

- impozit pe profit

62.352 367 -61.985 0.59%

CAF 641.641 522.537 -119.104 81.43%Dividende distribuite

40.000 25.000 -15.000 62.50%

Autofinantare 601.641 497.537 -104.104 82.70%

VARIANTA 2 – METODA ADITIVA

INDICATORI PERIOADA ABATERI

±Δ

Indici individuali

%

0 1

Rezultatul net 338.713 193.214 -145.589 57.01%+ amortizari,provizioanesi ajustari

302.928 329.413 +26.485 108.74%

CAF 641.641 522.537 -119.104 81.43%- dividende 40.000 25.000 -15.000 62.5%autofinantare 601.641 497.537 -104.104 82.7%

CONCLUZII:

1)      diminuarea CAF in ambele variante s-a datorat reducerii semnificative a EBE si a tuturor categoriilor de venituri precum si al rezultatului net al exercitiului;

2)      reducerea autofinantarii a fost determinata de scaderea CAF.

ANALIZA REZULTATULUI EXPLOATARII

     Rezultatul exploatarii caracterizeaza in marimea absoluta rentabilitatea activitatii de baza a intreprinderii concretizata in activitatea de productie si comercializare si se obtine ca diferenta dintre veniturile de exploatare si cheltuielile de exploatare potrivit relatiei:

Rexp = Vexp – Chexp

     Analiza rezultatului exploatarii vizeaza factorii care il determina si presupune urmatoarele etape:

a) determinarea abaterii totale a rezultatului exploatarii

     Δ= Rexp1 – Rexp0 = (Vexp1 – Chexp0) -  (Vexp0 – Chexp0)

b) determinarea factorilor de influenta

     abaterea totala    Δ = ΔVexp + ΔCHexp

     a) influenta veniturilor din exploatare

        ΔVexp = Vexp1 – Vexp0

     b) influenta cheltuielilor din exploatare

        ΔCHexp = Chexp0 – Chexp1

     Cresterea rezultatului exploatarii este favorizata de cresterea veniturilor din exploatare si de reducerea cheltuielilor aferente. In masura in care cresterea veniturilor presupune o crestere a cheltuielilor de exploatare majorarea rezultatului exploatarii este totusi posibila daca indicele de realizare a veniturilor creste mai rapid decat indicele cheltuielilor din exploatare (IVexp >ICHexp).

     Analiza factoriala a rezultatului exploatarii poate fi efectuata si pe baza urmatorului model factorial:    CHexp           

         Rexp =Vexp –   (  1 - ----------) = Vexp x R

                                          Vexp

                       CHexp           

         R = 1 - ----------  si reprezinta rata de eficienta a cheltuielilor de exploatare

                      Vexp            

     Analiza factoriala potrivit acestui model presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a) determinarea abaterii totale

     Δ = Rexp1 – Rexp0 = Vexp1 x R1 -  Vexp0 x R0

b) determinarea influentei factorilor

     Δ = ΔVexp + ΔR

     b1) influenta veniturilor din exploatare

        ΔVexp = (Vexp1 – Vexp0) x R0

     b2) influenta ratei de eficienta a cheltuielilor de exploatare

        ΔR = Vexp1 x (R1 – R0)

   Cresterea rezultatului exploatarii este consecinta cresterii veniturilor din exploatare si a cresterii eficientei cheltuielilor de exploatare materializata in reducerea nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare.

11. Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare.

În vederea analizei detailate a structurii activelor şi a surselor de finanţare la ALFA S.A., informaţiile din bilanţul contabil au fost prelucrate şi sintetizate în următorul tabel, calculandu-se ratele de structura:

Ratele de structura – activ 0 1

1. Rata activelor imobilizate = Active imobilizate/AT 68,02% 73,59%

1.1. Rata imobilizărilor necorporale = Imobilizari necorporale/AT 0,00% 0,00%

1.2. Rata imobilizărilor corporale = Imob. Corporale/AT 60,82% 63,53%

1.3. Rata imobilizărilor financiare = Imob. Financiare/AT 7,2% 10,06%

2. Rata activelor circulante =Active circulante/AT 31,98% 26,55%

2.1. Rata stocurilor = Stocuri/AT 15,76% 9,26%

2.2. Rata creanţelor =Creante/AT 9,03% 11,84%

2.4. Rata disponibilităţilor băneşti şi a plasamentelor =Disponib./AT 7,18% 5,45%

Rate de structura - pasiv

1. Rata stabilităţii financiare = Capital permanent / PT 71,64% 77,60%

2. Rata autonomiei financiare globale = Capital propriu / PT 47,21% 22,91%

3. Rata datoriilor pe termen scurt =DTS/PT 26,10% 21,67%

4. Rata indatorarii globale = DT/PT 50,53% 76,36%

Activele imobilizate detin ponderea cea mai mare – peste 65% - in perioada analizata inregistrand o crestere de la 68% la 73,5%, ceea ce situeaza firma inr-un sector productiv.

Activele circulante inregistreaza o diminuare a ponderii in cadrul resurselor economice de la 31,9% la 26,5%. Interesant este ca dintre activele circulante, stocurile inregistreaza o diminuare a ponderii de la 15,76% la 9,26%, in favoarea creantelor care cresc de la 9,03% la 11,84% .

Aceasta situatie poate reflecta o mai buna gestionare a stocurilor si una mai defectuoasa a creantelor sau o restrangere a dimensiunii exploatarii datorata micsorarii cererii.

Din analiza ratelor de structură a surselor de finanţare, reiese faptul că în întreaga perioada analizată firma prezintă o stabilitate financiara ridicata, ponderea capitalurilor permanente în totalul surselor de finantare fiind de 71%, respectiv 77%.

În ceea ce priveşte autonomia globală, ponderea capitalurilor proprii în totalul surselor de finanţare înregistrează o diminuare constantă; astfel, în anul curent faţă de anul precedent, ponderea capitalurilor proprii s-a diminuat cu 24,30%. Aceasta reprezinta o crestere a ponderii finantarii externe, ceea ce majoreaza riscul financiar al firmei; situatie normala intr-un proces investitional sustinut. Daca in perioada precedenta sursele interne de finantare reprezentau 47,21%, iar datoriile totale se ridicau la 50,53%, finantarea fiind proportionala, in anul urmator structura de finantare este mult disproportionata. Utilizarea neperformanta a capitalurilor atrase poate determina manifestarea riscului de insolvabilitate probabil.

Analiza activului (patrimoniului) net si a finantarii acestui

mii lei

Nr.crt. Indicatori 0 1

Modificare

(%)

1 Active imobilizate 14.720 13.954

1.1 necorporale 121 54

1.2 corporale 14.564 13.854

1.3 financiare totale 35 47

2 Active circulante 13.311 13.602

2.1 stocuri 5.257 6.821

2.2 creante 4.759 4.421

2.3 disponibilitati 3.295 2.360

3 ACTIV TOTAL (1+2) 28.031 27.556 98,30%

4 DATORII TOTALE 2.776 3.417 123,09%

datorii pe termen scurt 2.776 3.417

datorii pe termen lung 0 0

5 ACTIV NET (3-4), din care finantat pe seama: 25.255 24.139 95,59%

5.1 Capital social varsat 681 4.136 607,34%

5.2 Prime de capital 0 0

5.3

Rezerve (legale, statutare, din conversie,

din reevaluare, etc.) 19.090 18.614 97,5%

5.4 Rezultat nerepartizat 5.468 1.374 25,12%

5.5 Alte elemente de natura capitalurilor proprii 0 0

Din analiza evolutiei activului net putem observa o scadere cu 4.41% in perioada curenta, evolutie inregistrata datorita reducerii activului total cu 1,7%, concomitent cu o crestere a datoriilor totale de 23,09%.

Activele circulante inregistreaza o evolutie crescatoare constanta, determinata in special de cresterea stocurilor .Cresterea stocurilor de produse finite este apreciata ca un fenomen negativ intrucat marfurile nevandabile isi diminueaza valoarea in timp.

Se constata o modificare a structurii finantarii, in perioada curenta firma majorand capitalul social, astfel incat ponderea mai ridicata a finantarii din profitul obtinut in perioada anterioara

se transfera capitalului social. Rezervele firmei raman relative ridicate, desi se observa o diminuare a acestora.

Desi modificarea negativa a activului net nu este importanta, poate fi un semnal de alarma privind situatia exploatarii si a gestionarii activelor, acestea impunand modificarile observate in structura finantarii activului net.

11.Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare.

Pe baza studiului de caz prezentat anterior prezentam analiza echilibrului financiar

Analiza corelatiei fond de rulment-necesar fond de rulment-trezorerie neta

NrCrt

Indicatori 0 1 Modificare(%)

1 Capital propriu 23.380 25.238 107,95%2 Datorii pe termen mediu si lung 0 03 Capital permanent (1+2) 23.380 25.238 107,95%4 Active imobilizate 13.790 14.720 106,74%5 Fond de rulment (3-4) 9.590 10.518 109,76%6 Active circulante 12.384 13.311 107,48%7 Disponibilitati si plasamente 2.593 3.2958 Active circulante, exclusiv

disponibilitati (6-7)9.791 10.016 102,29%

9 Obligatii curente (Datorii pe termen scurt, exclusiv credite de trezorerie)

2.655 2.776 104,5%

10 Nevoia de fond de rulment(8-9)

7.136 7.240 101,45%

11 Trezoreria neta (5-10) 2.454 3.278 133,77%

Fondul de rulment inregistreaza o evolutie crescatoare in perioada analizata, majorandu-se cu 9.76%. Cauzele se observa prin corelarea ritmurilor de evolutie a capitalurilor permanente si activelor imobilizate, respectiv ICapital permanent > IActive imobilizate .Aceasta situatie poate fi apreciata ca favorabila, crescand finantarea exploatarii din surse stabile, in plus, se observa ca necesarul de fond de rulment inregistreaza un ritm de crestere inferior, de 1,45%, degajand astfel un surplus de lichiditati necesar acoperirii nevoilor de trezorerie.

Se remarca structura FR, respectiv faptul ca acesta este format exclusiv din fond de rulment propriu, neexistand surse imprumutate.

Analiza formarii NFR trebuie aprofundata (chiar daca variatia acestui indicator nu este ampla), pentru a fi identificate posibile situatii anormale privind gestionarea stocurilor si creantelor, respectiv a obligatiilor curente catre furnizori, buget de stat si personal (argument: IObligatii curente > IStocuri+Creante )

Analiza echilibrului pe baza ratelor de echilibru financiar

Indicatori 0 1

Rata de finantare a stocurilor =Fond de 2.14 2.00

rulment/ StocuriRata de finantare a activelor circulante = Fond de rulment / active circulante

0.77 0.79

Rata de finantare a necesarului de fond de rulment = Fond de rulment /NFR

1.34 1,45

Rata de autofinantare a activelor =capital propriu /(Active fixe +Active circulante)

0.89 0.90

Rata datoriilor =1- Rata de autofinatare a activelor

0.11 0.10

Rata de finanţare a stocurilor (Rfs) are valori anuale egale si mai mari de 2, ceea ce ar reprezenta o finanţare integrala a stocurilor, dar si a unei parti a creantelor.

Rata de finantare a activelor circulante releva faptul ca peste 75% din activele circulante sunt finantate pe baza surselor stabile de finantare, restul acoperindu-se din resurse ciclice de exploatare(pasive curente, respectiv obligatiile curente ale firmei).

Rata de autofinantare a activelor are un nivel foarte bun, de cca. 90%, capitalul propriu reusind sa acopere activele fixe si o parte din activele circulante. Astfel, numai 10% din active raman a fi acoperite din finantare externa, ceea ce semnifica un risc financiar redus al firmei.

Aceeasi situatie este reflectata si de nivelul ratei datoriilor, care reprezinta rata complementara a ratei de autofinantare a activului.

Analiza factoriala a vitezei de rotatie a activelor circulante

Analiza factoriala a vitezei de rotatie a activelor circulante la firma BETA S.A. se va efectua pe baza datelor din tabelul de mai jos, folosind metoda substituirilor in lant, pe baza modelului predat la curs si regasit si in sursele bibliografice.

Nr.crt.

Indicatori 0 1 Indici(%)

1 Cifra de afaceri (lei) 70.000 72.500 103,57%2 Sold mediu al activelor circulante,

din care:32.500 38.500 118,46%

2.1 -Stocuri 19.000 22.330 117,52%2.2 -Creante 13.500 16.170 119,77%3 Durata de rotatie a activelor circulante (Dz)-

zile167,1 191,2 114,4%

4 Durata de rotatie a stocurilor (Dzst) -zile 97,7 110,9 113,51%5 Durata de rotatie a creantelor(Dzcr) -zile 69,4 80,3 115,70%

Rezultatele obtinute in urma cuantificarii modificarii indicatorului Dz si a influentelor factorilor sunt:

Δ Dz = 191,2 – 167,1 = + 24,1 zile

Din care, datorita:

1.Δ CA = -5,72 zile

2.Δ Ac = + 29,82 zile

2.1 Δ St = +16,57 zile

2.2 Δ Cr = + 13,25 zile

In cazul analizat se poate observa o incetinire a vitezei de rotatie a activelor circulante, exprimata in zile, cu 24 zile, datorita unui ritm de crestere mult mai accentuat al activelor circulante, comparativ cu cel al cifrei de afaceri.

Observam ca cifra de afaceri are o influenta pozitiva in sensul reducerii cu aproape 6 zile a duratei de rotatie a activelor circulante, influenta datorata cresterii cu 3,57% a cifrei de afaceri.

In timp ce cifra de afaceri a evoluat pozitiv, activele circulante ale S.C. BETA S.A. au inregistrat in perioada curenta un trend crescator, fapt ce a determinat un impact negativ asupra Dz, acesta crescand cu cca. 30 zile. Concret, tendinta crescatoare a nivelului activelor circulante reprezinta principala cauza a incetinirii vitezei de rotatie a acestora, iar descompunerea pe influenta stocurilor si creantelor releva aportul negativ relativ echilibrat al ambelor elemente.

Stocurile inregistreaza o crestere de cca. 17%, determinand o prelungire a duratei de rotatie a activelor circulante cu 16 zile. Situatia reflecta o gestionare mai putin eficienta a stocurilor, existenta unor stocuri cu miscare lenta sau depreciate.

In aceeasi perioada, la situatia nefavorabila creata de cresterea stocurilor participa si creantele. Cresterea lor cu cca. 19%, in paralel cu o crestere cu numai 3 % a cifrei de afaceri, releva ingreunarea recuperarii de la clienti sau alti debitori a sumelor de incasat, aferente perioadei anterioare.

Consecintele directe ale incetinirii vitezei de rotatie a activelor circulante se materializeaza in imobilizarea de active circulante:

E(I) = (Dz1 – Dz0 ) *CA1/360 = + 4.853,5 lei

Consecintele indirecte1 ale dinamicii duratei de rotatie a activelor circulante se regasesc in modificarea:

- cheltuielilor cu dobanzile la 1000 lei cifra de afaceri- rezultatului curent al exercitiului

1

- rezultatului net al exercitiului

Analiza lichiditatii si solvabilitatii

Indicatori 0 1

Rata lichiditatii generale (curente) =Active circulante / Datorii curente 4.80 3.98

Rata lichiditatii rapide =(Active circulante-Stocuri) / Datorii curente 2.90 1.98

Rata lichiditatii imediate= Disponibilitati (inclusiv investitii financiare pe termen scurt) / Datorii curente

1.19 0.69

Rata solvabilitatii patrimoniale =Capital propriu / (Capital propriu + Credite)

1 1

Rata solvabilitatii globale =Active totale / Datorii totale 10.12 8.10

Lichiditatea generala depaseste nivelul minim de siguranta, de 1,8 – 2, asigurand astfel o capacitate sporita pentru plata obligatiilor scadente pe termen scurt. Aceasta reprezinta pentru creditorii firmei asigurarea recuperarii sumelor imprumutate, insa, in acelasi timp, excesul de active curente, comparativ cu datoriile curente, poate reflecta o situatie negativa privind eficienta utilizarii activelor.

Rata lichiditatii rapide se situeaza, de asemenea, mult deasupra nivelului minim admis, permitand astfel achitarea oricaror obligatii curente de plata la scadente. Nivelul creantelor si disponibilitatilor este de cca. 3 ori, respectiv de cca. 2 ori mai mare decat datoriile curente, in perioadele analizate. Exista posibilitatea ca firma sa aiba dificultati in recuperarea unor creante, ceea ce ar trebui sa determine o atentie sporita in incheierea unor relatii comerciale si in urmarirea derularii acestora.

Nivelul ridicat al ratei lichiditatii imediate reflecta o capacitate de plata mare, dar si potentialul firmei in asigurarea unei cresteri a activitatii. Totusi, mentinerea unui nivel excedentar al lichiditatilor in conturi releva incapacitatea firmei de a-si gestiona lichiditatile.

Rata solvabilitatii patrimoniale, utila in informarea creditorilor bancari, indeosebi, arata ca firma nu utilizeaza credite in finantarea activitatii.

Rata solvabilitatii globale inregistreaza valori mari, cu mult peste nivelul de 1,5 care ar reflecta un risc de insolvabilitate, deoarece nivelul datoriilor in finantarea activitatii este foarte redus.

12.Studiu de caz privind bilantul economic.

13.Studiu de caz privind bilantul functional.

14.Studiu de caz privind bilantul financiar.

Societatea Oltina SA prezintă la 31 decembrie anul N următoarea situaţie patrimonială:capital social 90.000 (900 acţiuni a 100 lei), imobilizări corporale 100.000, imobilizări necorporale (licenţă) 5.000, imobilizări financiare 10.000 (1.000 acţiuni ca valoare nominală de 10, deţinute la societatea Gama reprezentând 50% din numărul de acţiuni ale acesteia), rezerve 10.000, profituri nerepartizate 10.000, stocuri 150.000 (materii prime şi materiale 20.000, producţie în curs 105.000, produse finite 25.000), creanţe 250.000 (din care incerte

20.000) furnizori şi creditori 180.000, datorii la bănci 100.000 (din care pe termen lung 50.000), disponibilităţi băneşti 10.000.Alte informaţii:

-          clădirile care reprezintă 50% din activele corporale amortizabile au o valoare de piaţă cu 20% mai mare decât valoarea contabilă;

-          activul net corectat al societătii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000; diferentele de curs aferente creanţelor în valută sunt la 31 decembrie de +30.000 lei.

-          diferenţele de curs aferente obligaţiilor în valută sunt de +10.000 lei;-          stocurile fără mişcare sunt în sumă de 15,000; din reevaluarea stocurilor au rezultat

diferenţe favorabile de 85.000.Se cere:1.  Să explicaţi trecerea de la bilanţul contabil la bilanţul economic şi să elaboraţi bilanţul economic al societătii Oltina SA la 31 decembrie N.2.  Să determinati valoarea intrinsecă a unei acţiuni Oltina SA la 31 decembrie N.3.  Să elaboraţi bilanţul funcţional şi bilanţul financiar al societătii Oltina SA la 31 decembrie anul N.4.  Pe baza bilanţurilor de mai sus faceţi o scurtă prezentare a situaţiei financiare a societăţii Oltina SA la 31 decembrie anul N. Activ                                                                            Pasiv                                                   Elemente Val ctb Ajustari Val ec Elemente Val ctb Ajustari Val ecIombilizari necorporale

5.000 -5.000 - Capital social

90.000 - 90.000

Imobilizari corporale

100.000

+10.000

110.000

Rezerve 10.000 - 10.000

Imobilizari financiare:1000actX 10lei la soc Gama

10.000 +10.000

20.000 Profituri nerepartizate

10.000 - 10.000

Stocuri 150.000

+70.000

220.000

Furnizori si creditori

180.000

+10.000

190.000

Creante-incerte:20.000

250.000

+10.000

260.000

Datorii la banci -TL:50.000lei

100.000

- 100.000

Disponibil banesti

10.000 - 10.000 Dif.  reeval 135.000

85.000 220.000

Total active 525.000

95.000 620.000

Total pasive 390.000

95.000 620.000

 

Imobilizari corporale:  50%x100.000=50.000x20/100=10.000Imobilizari financiare: 40.000/2.000=20 ; (20-10)x1.000=10.000Creante = -20.000+30.000= 10.000Stocuri= -15.000+85.000= 70.000Diferente din reevaluare = 95.000 – 10.000=85.000Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor imobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale, imobilizarile financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul  stocurile s elimina cele cu miscare lenta, iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la cursul BNR la ultima zi a lunii precedente.

Bilantul economic

Elemente Sume Elemente SumeImobilizari 130.000 Capital propriu 330.000Stocuri 220.000 Furnizori/creditori 190.000Creante 260.000 Datorii la banci 100.000Disponibil banesti 10.000Total Activ 620.000 Total Pasiv 620.000

 Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni  = 330.000/900=366,67leiANC= Capitaluri propriu +/-Dif din reev = 330.000ANC= Total active –Total datorii = 620.000-290.000=330.000

 Bilant functional pe baza bilanutului economicElemente Sume Elemente Sume F.

FINANTARE

F. INV :         Imobilizari

130.000 Capital propriu 330.000

F.EXPL: Stocuri+Creante-Furnizori/creditori

290.000 Datorii la banci 100.000

F. TREZDisponibil banesti

10.000

Total Activ 430.000 Total Pasiv 430.000 Functia de invetitie = Active imobilizate corporale+Active imobilizate financiareFunctia de exploatare = Stocuri+Creante-Obligatii nefinanciareFunctia de trezorerie = Disponibil banestiFunctia de finantare= Capital propriu +Obligatii financiare  pe TS 

Bilant financiar pe baza bilantului economicElemente Sume Elemente SumeImobilizari 130.000 Capital permanent 380.000Stocuri + creante 480.000 Furnizori/creditori 190.000Disponibil banesti 10.000 Datorii la banci TS 50.000Total Activ 620.000 Total Pasiv 620.000

 FR = Capital permanent- Imobilizari = 380.000 – 130.000 = 250.000NFR = Stocuri + Creante –Funizori/Creditori =  480.000 – 190.000 = 290.000TN = Disponibil – Datorii la banci TS = 10.000 –50.000 = - 40.000TN = FR- NFR = 250.000-290.000 =  -40.000            Observam o preocupare redusa a conducerii pentru investitie, desi prezinta un fond de rulment pozitiv ceea ce inseamna ca are un capital permanent  care finanteaza activele imobilizante si o parte din activele circulante.            Societatea prezinta un surplus de nevoi temporare  in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat.In  cazul in care conducerea ar duce o politica de investitie atunci se explica ca o situatie normala cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.            Dezechilibrul financiar al entitatii este dat de deficitul monetar, prin angajarea de noi credite pe TS, adica dependenta societatii de resurse externe, se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite prin negocierea mai multor resurse de astfel de capital.

15.Studiu de caz privind rentabilitatea, lichiditatea si solvabilitate.

Lichiditatea generala este indicatorul care masoara capacitatea firmei, la un moment dat, de a-si acoperi datoriile pe termen scurt prin valorificarea tuturor activelor curente ale firmei.

Formula de calcul:

Lichiditatea generala = Active curente / Datorii curente

Active curente = stocuri + creante + disponibilitati banesti

Datorii curente = datorii pe termen scurt catre furnizori, salariati, banci si datorii fiscale

Valori minime:

Lichiditatea generala trebuie sa aiba valoarea minima de 1,5 dar in functie de domeniul de activitate al firmei si de conjunctura mediului de afaceri aceasta valoare poate fi reconsiderata.

Factori de influenta ai lichiditatii generale a firmei:

Lichiditatea generala a firmei se calculeaza lunar si este influentata de toate elementele care intra in componenta activelor si datoriilor curente, care la randul lor sunt influentate de o serie de factori cantitativi si calitativi.

(I) STOCURILE

reprezinta contravaloarea marfurilor, materiilor prime, produselor finite si a altor materiale consumabile si “valorificabile” pe parcursul unui an, in conditii de functionare eficienta a firmei;

variaza lunar in functie de variatia vanzarile si a achizitiilor lunare ale firmei.

Cum pot sa influenteze stocurile lichiditatea generala a firmei?

Pentru ca stocurile sa devina “lichide” si sa se transforme in disponibilitati banesti, trebuie sa parcurga urmatoarele etape: vanzari → creante → incasari.

Durata si rezultatele acestui proces depind de o serie de factori cantitativi si calitativi, cum ar fi:

compatibilitatea dintre stocurile existente si cererea de consum de pe piata; gradul de uzura fizica si morala a bunurilor din stoc; modul de valorificare a bunurilor din stoc: retea desfacere, clienti.

Ca urmare, stocurile trebuie “reevaluate” periodic in functie de cele mentionate anterior astfel incat sa se poata aprecia si riscul de valorificare a acestora pentru acoperirea partiala a datoriilor firmei pe termen scurt.

EX.

La sfarsitul lunii septembrie sunt inregistrate urmatoarele valori contabile:

Stocuri = 3.500 lei

Creante = 2.800 lei

Disp. Banesti = 500 lei

Datorii curente = 4.000 lei

LG = (3.500 + 2.800 + 500) / 4.000 = 1,7 (>1,5 / ok)

Insa dupa o analiza de detaliu si evaluare atenta a stocurilor s-a facut o ajustare a acestora, in sensul evaluarii gradului de valorificare pe termen scurt in proportie de doar 70%, respectiv stocurile “valorificabile” = 2.450 lei.

LG cu ajustare stocuri = (2.450 + 2.800 + 500) / 4.000 = 1,4 (<1,5

16.Studiu de caz privind vitezele de rotatie.

Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante

   Ocupa un loc foarte important in cadrul situatiilor financiar - patrimoniale intrucat permite aprecierea eficientei utilizarii activelor circulante si dimensionarea fondului de rulment normativ.

   In practica economica, viteza de rotatie cunoaste doua modalitati de 828l1112i exprimare :

- numarul de rotatii intr-o anumita perioada de timp

- durata in zile a unei rotatii

Viteza de rotatie a activelor circulante se analizeaza factorial cu ajutorul duratei in zile a unei rotatii.

1. Influenta modificarii cifrei de afaceri asupra unei rotatii, in zile :

2. Influenta activelor circulante :

Nr.

Crt

Indicatori to t1

1 Stocuri 297341 3033162 Creante 127431 1248633 ACR 424772 4281794 CA 5203166 53914935 Dz 29.39 28.59

ΔDz = Dz1 - Dz0 = 28.59 - 29.39 = - 0.8

1. Influenta modificarii cifrei de afaceri asupra unei rotatii, in zile :

 

2. Influenta activelor circulante :

   In urma analizei factoriale, se constata o scadere a duratei unei rotatii cu 0.8 zile ca urmare, in special, a influentei cifrei de afaceri care a dus la scaderea acesteia cu 1.03 zile. Soldul activelor circulante apare ca factor negativ ducand la cresterea duratei de rotatii in zile cu 0.23 zile.

17.Studiu de caz privind duratele de rotatie.

S.C. CONIMUR S.R.L. are ca principala activitate constructii de cladiri si lucrari de geniu civil.

            Sediul social ar firmei este in localitatea Targu Mures, Strada Depozitelor, Numarul 47-49, Judetul Mures, Telefon 0265-253571.

            Pe baza datelor din bilant si contul de profit si pierdere din data de 31.12.2005 am facut o analiza economico-financiara a intreprinderii.

            Analiza, in esenta, presupune descompunerea fenomenului sau a procesului economic in elemente cat mai simple, depistarea factorilor, stabilirea relatiilor de cauzalitate dintre fiecare factor si fenomenul analizat pe de o parte, cat si dintre diferitii factori care actioneaza asupra acestuia, a legilor care guverneaza aceste relatii, a cuantificarii influentelor diferitelor elemente sau factori asupra fenomenului analizat, iar pe baza rezultatelor analizei elaborarea unei strategii de urmat.

            La nivelul firmei analiza economico-financiara reprezinta un instrument necesar luarii deciziilor. Astfel in urma analizei se identifica punctele forte sau slabe, cauzele care au dus la aceasta situatie si in concordanta cu legile economice, elaborarea unor programe prin care sa se asigure redresarea situatiei economico-financiare sau pastrarea celei existente.

            Principalii indicatori analizati sunt: fondul de rulment net, necesarul de fond de rulment net, trezoreria neta, fondul de rulment global, necesarul de fond de rulment global, ratele de structura, l 121i810b ichiditate, solvabilitate, vitezele de rotatie, soldurile intermediare de gestiune, rentabilitate, riscul de faliment, marea patrata.

Bilant simplificatACTIV PASIVActive imobilizate 1.977.665 Capital permanent:

Capital propriu

Din care proviz ptr r si ch

Datorii pe t lung

2.133.602

1.946.405

262.862

187.197

Active circulante:

Stocuri

Creante

Investitii fin pe t scurt

Disponibilitati

Chelt. Inreg. In avans

1.116.307

235.690

381.139

-

494.416

5.062

Datorii pe t scurt

Credite bancare

Venituri inreg. In avans

960.370

-

-

TOTAL ACTIVE 3.093.972 TOTAL PASIV 3.093.972

            A. Fondul de rulment serveste pentru a masura conditiile echilibrului financiar care rezulta din confruntarea dintre lichiditatea activelor pe termen scurt si exigibilitatea pasivelor pe termen scurt. La o anumita data, el reprezinta si excedentul activelor pe termen scurt asupra pasivelor pe termen scurt. Pentru unele intreprinderi fondul de rulment desemneaza fondul de casa, suma disponibila pentru asigurarea continuitatii platilor curente.

1. Fondul de rulment net reprezinta partea din capitalul permanent care poate fi utilizata pentru finantarea activelor circulante, adica excedentul de capital permanent fata de activele imobilizate sau excedentul activelor circulante cu lichiditati pe termen mai mic de un an, fata de datoriile cu exigibilitate pe termen mai mic de un an.

FRN = Capital permanent - Active imobilizate

FRN = 2.133.602 - 1.977.665 = 155.937  activele imobilizate sunt finantate integral din capitalul permanent si mai raman 155.937 lei pentru alte finantari.

FRN = Active circulante - Datorii pe termen scurt

FRN = 1.116.307 - 960.370 = 155.937  datoriile pe termen scurt sunt finantate integral din activele circulante si mai ramane 155.937 lei pentru alte finantari.

2. Necesarul de fond de rulment este un element de activ si reprezinta activele circulante care trebuie sa fie finantate din fondul de rulment.

NFRN = (Active circulante -(disponibilitati banesti+inv fin pe t scurt)) - (Datorii pe t scurt - credite bancare)

NFRN = (1.116.307 - (494.416 + 0)) - (960.370 - 0) = -338.479

3. Trezoreria neta este parte din fondul de rulment care depaseste nevoia de fond de rulment, constituie activele circulante lichide, care stationeaza intre doua rotatii.

TN = (investitii financiare pe termen scurt + disponibilitati banesti) - credite bancare

TN = (0 + 494.416) - 0 = 494.416

TN = FRN - NFRN

TN = 155.937 - (-338.479) = 494.416

Bilant functionalNevoi ResurseNevoi permanente 2.427.348 Resursa permanenta 2.583.285Nevoi temporare 621.891 Resursa temporara 960.370Trezoreria activa 494.416 Trezoreria pasiva 0Total nevoi 3.543.655 Total resurse 3.543.6551. Fondul de rulment global se calculeaza pe baza bilantului functional.FRG = resurse permanente - nevoi permanente

FRG = 2.583.285 - 2.427.348 = 155.937

2. Nevoia de fond de rulment globalNFRG = nevoi temporare - resurse temporare

NFRG = 621.891 - 960.370 = -338.479

3. Trezoreria neta este parte din fondul de rulment care depaseste nevoia de fond de rulment, constituie activele circulante lichide, care stationeaza intre doua rotatii.TN = trezoreria activa - trezoreria pasiva

TN = 494.416 - 0 = 494.416

TN = FRG - NFRG

TN = 155.937 - (-338.479) = 494.416

B. Ratele de structura (analiza pe verticala)

ACTIV PASIVActive imobilizate 1.977.665 Capital permanent:

Capital propriu:

Proviz.ptr.riscuri si chelt.

Datorii pe t. Lung

2.133.602

1.946.405

262.862

187.197

Active circulante:

Stocuri

1.116.307

235.690

Datorii curente:

Venit inreg. In avans

960.370

0

Creante

Disponibilitati

Chelt. Inreg. In avans

381.139

494.416

5.062TOTAL ACTIV 3.093.972 TOTAL PASIV 3.093.972

Datorii totale = datorii pe termen lung + datorii curente = 187.197 + 960.370 = 1.147.567

1. Ratele de structura ale activuluia) Rata activelor imobilizate = (active imobilizate / total active) x 100

RAI = (1.977.665 / 3.093.972) x 100 = 63,92%  activele imobilizate reprezinta 63,92% din total active.

b) Rata activelor circulante = (active circulante / total active) x 100

RAC = (1.116.307 / 3.093.972) x 100 = 36,08%  activele circulante reprezinta 36,08% din total active.

Rata stocurilor = (stoc / total active) x 100

Rs = (235.690 / 3.093.972) x 100 = 7,62%  stocurile reprezinta 7,62% din total active.

Rata creantelor = (creante / total active) x 100

Rc = (381.139 / 3.093.972) x 100 = 12,32%  creantele reprezinta 12,32% din total active.

Rata disponibilitatilor banesti = (disponibilitati banesti / total active) x 100

RDB = (494.416 / 3.093.972) x 100 = 15,98%  disponibilitatile banesti + investitiile financiare pe termen scurt reprezinta 15,98% din total active.

Rata cheltuielilor inregistrate in avans = (cheltuieli inreg. in avans / total active) x 100

RCA = (5.062 / 3.093.972) x 100 = 0,16%  cheltuielile inregistrate in avans reprezinta 0,16% din total active.

2. Ratele de structura ale pasivuluia) Rata stabilitatii financiare = (capital permanent / total pasiv) x 100

Rsf = (2.133.602 / 3.093.972) x 100 = 68,96%  capitalul permanent reprezinta 68,96% din total pasive.

b) Rata autonomiei financiare globale = (capital propriu / total pasiv) x 100

Rafg = (1.946.405 / 3.093.972) x 100 = 62,91%  capitalul propriu reprezinta 62,91% din total pasive.

Rata autonomiei la termen = (capital propriu / capital permanent) x 100

Rat = (1.946.405 / 2.133.602) x 100 = 91,23%  capitalul propriu reprezinta 91,23% din capitalul permanent.

Rata de indatorare la termen = (datorii pe termen lung / capital permanent) x 100

Rit = (187.197 / 2.133.602) x 100 = 8,77%  datoriile pe termen lung reprezinta 8,77% din capitalul permanent.

Rata indatorarii globale = (datorii totale / total pasiv) x 100

Rig = (1.147.567 / 3.093.972) x 100 = 37,09%  datoriile totale reprezinta 37,09% din total pasiv.

                                                     

            C) Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani, aceasta putand fi si un criteriu de grupare a posturilor in bilant.

1. Lichiditate globala = active circulante/ datorii curente

Lg = 1.116.307 / 960. 370 = 1,16  datoriile curente sunt acoperite de 1,16ori pe seama activelor circulante.

2. Lichiditatea redusa = (active circulante - stocuri) / datorii curente

Lr = ( 1.116.307 - 235.690) / 960.370 = 0,92  datoriile curente sunt acoperite de 0,92 ori pe seama activelor circulante mai putin stocuri.

3. Lichiditate imediata = Lichiditati / Datorii curente

Li = 494.416 / 960.370 = 0,51  datoriile curente sunt acoperite de 0,51 ori pe seama lichiditatilor.

            D) Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale banesti, respectiv de a-si onora platile la termenele scadente.

1. Solvabilitate patrimoniala = capital propriu / total pasiv

Sp = 1.946.405 / 3.093.972 = 0,63  capitalul propriu reprezinta 63% din total pasiv.

2. Solvabilitate financiara = total activ / datorii totale

Sf = 3.093.972 / 1.147.567 = 2,70  total patrimoniu acopera datoriile totale de 2,70ori.

E) Analiza vitezelor de rotatie sintetizeaza aspecte legate de desfasurarea procesului de aprovizionare si productie, de reducerea costurilor, scurtarea ciclului de productie si a perioadei de desfacere si incasare a productiei.

Cifra de afaceri = 6.839.627 lei

Numarul de zile scurs de la inceputul anului (T) = 360 zile

1. Viteza de rotatie a activelor circulanteNumarul de rotatii = cifra de afaceri / active circulante

Nr = 6.839.627 / 1.116.307 = 6,13 in acest an activele circulante s-au rotit de 6,13ori.

Durata unei rotatii = (active circulante / cifra de afceri) x numar de zile

Dr = (1.116.307 / 6.839.627) x 360 = 58,76 zile  o rotatie completa a activelor circulante are loc in medie in 58,76 zile.

2. Viteza de rotatie a stocurilorNumarul de rotatii = cifra de afaceri / stocuri

Nr = 6.839.627 / 235.690 = 29,02  in aceste an stocurile s-au rotit de 29,02ori.

Durata unei rotatii = (stocuri / cifra de afceri) x numar de zile

Dr = (235.690 / 6.839.627) x 360 = 12,41 zile  o rotatie completa a stocurilor are loc in medie in 12,41 zile.

3. Viteza de rotatie a creantelor

Numarul de rotatii = cifra de afaceri / creante

Nr = 6.839.627 / 381.139 = 17,95  in acest an creantele s-au rotit de 17,95 ori.   

Durata unei rotatii = (creante / cifra de afaceri) x numar de zile

Dr = (381.139 / 6.839.627) x 360 = 20,06 zile  durata medie de incasare a crentelor este de 20,06 zile.

4. Viteza de rotatie a disponibilitatilor banesti

Numarul de rotatii = cifra de afaceri / disponibilitati banesti

Nr = 6.839.627 / 494.416 = 13,83  in acest an disponibilitatile banesti s-au rotit de 13,83 ori.

Durata unei rotatii = (disponibilitati banesti / cifra de afaceri) x numar de zile

Dr = (494.416 / 6.839.627) x 360 = 26,02 zile  o rotatie completa a disponibilitatilor banesti are loc in medie in 26,02 zile

5. Viteza de rotatie a datoriilor

Numarul de rotatii = cifra de afaceri / datorii totale

Nr = 6.839.627 / 1.147.567 = 5,96  in acest an datoriile totale se rotesc de 5,96 ori.        

Durata unei rotatii = (datorii totale / cifra de afaceri) x numarul de zile

Dr = (1.147.567 / 6.839.627) x 360 = 60,40 zile  o rotatie completa a datoriilor totale are loc in medie in 60,40 zile.

6. Viteza de rotatie a datoriilor comerciale

Numarul de rotatii = cifra de afaceri / datorii comerciale

Nr = 6.839.627 / 537.132 = 12,73  in acest an datoriile comerciale se rotesc de 12,73 ori.

Durata unei rotatii = (datorii comerciale / cifra de afaceri) x numarul de zile

Dr = (537.132 / 6.839.627) x 360 = 28,27 zile  durata medie de plata a furnizorilor este de 28,27 zile.

F) Tabloul soldurilor intermediare de gestiuneVanzari marfuri (707) 40.716(-) costul marfurilor vandute (607) 36.818(=) marja comerciala (A) 3898Prod.Vand.(701,702,703,704,705,706,707,708) 6.798.911(+) productia stocata -(-) productia stocata 276.840(+) productia imobilizata (72) -(=) productia exercitiului (B) 6.522.071Productia exercitiului 6.522.071(+) marja comerciala 3.898(-) consumul de la terti-intermediar (60,61,62) 3.868.847(=) valoarea adaugata (C) 2.657.122Valoarea adaugata 2.657.122(+) subventii pentru exploatare (74) -(-) impozite si taxe (63) 26.676(-) cheltuieli cu personalul (64) -(=) excedentul brut al exploatarii (D) 2.630.446Excedentul brut al exploatarii 2.630.446(+) venituri din provizioane de exploatare(781) -(+) alte venituri din exploatare (75) -(-) chel privind amortizarile si proviz. (681) -(-) alte chelt. Din exploatare (65) -(=) rezultatul exploatarii (E) 2.630.446Rezultatul exploatarii 2.630.446(+) venituri financiare (**) 34.251(-) cheltuieli financiare (**) 25.096Rezultatul financiar 9.155(=) rezultatul curent (F) 2.639.601Venituri exceptionale (77) -(-) cheltuieli exceptionale (67) -(=) rezultatul exceptional (G) -Rezultatul curent 2.639.601(+) rezultatul exceptional -Rezultatul brut (H) 2.639.601Rezultatul brut 2.639.601(-) impozit pe profit 156.911(=) rezultatul net al exercitiului (I) 2.482.690

                                      

            G) Rentabilitatea reprezinta o dimensiune importanta a unui diagnostic financiar. Sub aspect economic, beneficiul unei intreprinderi este generat de rata rentabilitatii tuturor fondurilor investite.

1. Rentabilitatea comerciala = profit din exploatare / cifra de afaceri x 100

Rc = 972.926 / 6.839.627 x 100 = 14,22  la o cifra de afceri de 100 de lei se obtin 14,22 lei profit de exploatare.

1. Rentabilitatea comerciala = profit brut / cifra de afaceri x 100

Rc = 982.081 / 6.839.627 x 100 = 14,36  la o cifra de afaceri de 100 de lei se obtin 14,36 lei profit prut.

1. Rentabilitatea comerciala = profit net / cifra de afaceri x 100

Rc = 825.170 / 6.839.627 x 100 = 12,06  la o cifra de afaceri de 100 de lei se obtin 12,06 lei profit net.

1. Rentabilitatea comerciala = excedentul brut de exploatare / cifra de afaceri x 100

Rc = 2.630.446 / 6.839.627 x 100 = 38,46  la o cifra de afaceri de 100 de lei se obtin 38,46 lei excedent brut de exploatare.

2. Rentabilitatea economica = profit din exploatare / total active x 100

Re = 972.926 / 3.093.972 x 100 = 31,45  utilizand 100 de lei active patrimoniale se obtin 31,45 lei profit din exploatare.

2. Rentabilitatea economica = profit brut / total active x 100

Re = 982.081 / 3.093.972 x 100 = 31,74  utilizand 100 de lei active patrimoniale se obtin 31,74 lei profit brut.

2. Rentabilitatea economica = profit net / total active x 100

Re = 825.170 / 3.093.972 x 100 = 26,67  utilizand 100 de lei active patrimoniale se obtin 26,67 lei profit net.

2. Rentabilitatea economica = excedentul brut de exploatare / total active x 100

Re = 2.630.446 / 3.093.972 x 100 = 85,02  utilizand 100 de lei active patrimoniale se obtin 85,02 lei excedent brut de exploatare.

3. Rentabilitatea financiara = profit net / capital propriu x 100

Rf = 825.170 / 1.946.405 x 100 = 42,39  la 100 de lei capital propriu utilizat revine 42,39 lei profit net.

H) Analiza riscurilor (de faliment) este o metoda de caracterizare a starii de sanatate a firmei, respectiv pozitia pe care o ocupa fata de situatia critica la intrarea in zona de faliment (riscul de faliment).

Modelul ALTMAN

Z = 3,3 * X1 + 1*X2 + 0,6*X3 + 1,4*X4 + 1,2*X5

X1 = rata rentabilitatii economice = (profit brut / total active) / 100

X1 = 0,32

X2 = viteza de rotatie a activelor = cifra de afaceri / total activ

X2 = 2,21

X3 = autonomia financiara = capital propriu / datorii totale

X3 =1,70

X4 = rata profitului reinvestit = profit reinvestit / total active

X4 = 0,27

X5 = rata activelor circulante = active circulante / total active

X5 = 0,36

Punctajul Z = 3,3*0,32 + 1*2,21 + 0,6*1,70 + 1,4*0,27 + 1,2*0,36 = 5,0821  3  riscul de faliment al acestei firme este aproape inexistent deoarece:

-         daca Z  0; 1,8 - rezulta ca firma este aproape de faliment;

-         daca Z  (1,8; 3 - riscul de faliment este destul de redus, firma are dificultati financiare temporare;

-         daca Z este peste 3 - riscul de faliment este aproape inexistent.

I) Marea patrata (dupa George Balaye)1. Lichiditate generala = (active circulante / total activ) x 100

Lg = (1.116.307 / 3.093.972) x 100 = 36%  activele circulante reprezinta 36% din total patrimoniu.

2. Independenta financiara = (capital permanent / total pasiv) x 100

If = (2.133.602 / 3.093.972) x 100 = 69%  capitalul permanent reprezinta 69% din total pasiv.

3. Fond de rulment net = capital permanent - active imobilizate

FRN = 2.133.602 - 1.977.665 = 155.937  exista active circulante in valoare de 155.937 lei finantate din capitaluri permanente.

4. Rata fondului de rulment net = (fond de rulment net / total activ) x 100

RFRN = (155.937 / 3.093.972) x 100 = 5%  5% din activele circulante sunt finantate din capital.

18.Studiu de caz privind soldurile intermediare ale gestiunii.

Soldurile intermediare de gestiune pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului in stransa conexiune cu structura de venituri si cheltuieli aferente activitatii unei intreprinderi.

Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare in prealabil a contului de profit si pierdere pentru a pune in evidenta modul de functionare si rentabilitate a intreprinderii.

a).Marja comerciala

- este soldul de gestiune care exprima performanta activitatii comerciale a intreprinderii, aceasta activitate presupune cumpararea si revanzarea marfurilor in aceeasi stare.

MARJA COMERCIALA (adaosul comercial) = VENIT DIN VANZARILE MARFURILOR - CHELTUIELI CU VANZARILE MARFURILOR

b).Productia exercitiului (PE)

- este o suma de valori neomogene(pret de vanzare, cost de productie) reflectand insa nivelul activitatii unei intreprinderi mult mai fidel decat cifra de afaceri.

PE = Productia vanduta ± productia stocata + productia imobilizata

c). Valoarea adaugata (VA)

            - exprima cresterea de valoare pe care intrepriderea o adauga la serviciile si bunurile aduse de la terti. Agregarea valorii adaugate duce la determinarea PIB.

VA = MC + PE - Consumuri de la terti

d).  Excedentul brut din exploatare (EBE)

- (Insuficienta bruta de exploatare) dupa caz, daca valoarea acestui indicator este negativa, masoara profitul economic brut care provine din ciclul de exploatare.

Acest indicator este independent de politica financiara si de amortizare a intreprinderii, admitand ca amortizarile si provizioanelor sunt doar cheltuieli calculate nu si platite.

EBE = VA + Subventii de exploatare - cheltuieli cu impozite, taxe varsaminte asimilate - cheltuieli cu personalul

e). Rezultatul exploatarii (RE)

             -(profit sau pierdere) masoara profitul economic al societatii independent de politica financiara, fiscala si de distributie a dividendelor tinand cont doar de consumul capitalului fix(amortizare).

RE = EBE + Alte venituri din exploatare + Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare - Alte cheltuieli de exploatare - cheltuieli cu amortizari si provizioane din exploatare

f). Rezultatul curent al exercitiului (RC)

- este rezultatul aferent activitatilor cu caracter repetitiv si normal.  Acest indicator nu include rezultatele exceptionale care au o natura neobisnuita, permitand analiza dinamicii rezultatelor curente al intreprinderii pe mai multe exercitii succesive.

RC = RE + Venituri financiare - Cheltuieli financiare

 g).  Rezultatul net al exercitiului (RN)

- este rezultatul care urmeaza a fi repartizat fie actionarilor sub forma de dividende si/sau fie sub forma de fonduri in vederea reinvestirii in intreprindere. Profitul net nerepartizat constituie sursa de autofinantare generat de activitatea intreprinderii.

RN = RC + Venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare - cheltuiala cu impozitul pe profit

19.Studiu de caz privind fuziunea prin reuniune.

Fuziunea reprezinta operatiunea prin care doua sau mai multe societati comerciale hotarasc separat transmiterea elementelor lor de activ, datorii si capitaluri proprii la una dintre societati sau infiintarea unei noi societati comerciale in scopul consumarii activelor si, in mod deosebit, al comasarii capitalurilor.

Fuziunea se realizeaza prin absorbtie (o societate transmite unei alte societati activele, datoriile si capitalurile proprii, urmand a-si inceta existenta) sau prin contopire sau reuniune (doua sau mai multe societati isi inceteaza existenta, transmitandu-si activele, datoriile si capitalurile proprii unei societati noi).

Operatiunile ce se efectueaza cu ocazia fuziunii prin absorbtie

1. inventarierea si evaluarea elementelor activ si a datoriilor SC-urilor care fuzioneaza; se realizeaza respectandu-se prevederile OMFP 1753/2004 privind inventarierea activelor si pasivelor;

2. intocmirea situatiilor financiare inainte de fuziunea SC-urilor, cu respectarea prevederilor in vigoare (OMFP 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme  cu Directivele europene). Pe baza bilantului intocmit inainte de fuziune se va determina activul net contabil pentru fiecare SC care intra in fuziune:

Activ net contabil (Capitaluri proprii) = Active - Datorii

3. Evaluarea globala a SC-urilor, putandu-se folosi una dintre urmatoarele metode:

     metoda patrimoniala sau a activului net – cea mai des utilizata;

     metoda bursiera;

     metode bazate pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament);

     metode mixte;

     metode bazate pe fluxuri financiare sau pe cash-flow.

Valoarea globala a SC stabilita prin una din metodele enumerate, reprezinta valoarea aportului net de fuziune al fiecarei SC intrate in procesul de fuziune. Valoarea globala sta la baza determinarii raportului de schimb.

In conditiile in care a fost folosita pentru evaluare metoda patrimoniala, atunci valoarea activului net contabil poate fi egala cu valoarea aportului net. In cazul in care exista diferente intre cele doua valori (activul net contabil si valoarea aportului net) diferentele sunt recunoscute ca elemente de castig sau pierdere din fuziune:

        daca valoarea aportului net > valoarea activului net contabil, se va recunoaste un profit;

        daca valoarea aportului net < valoarea activului net contabil, se va recunoaste o pierdere.

In contabilitate profitul se inregistreaza in contul 7583 „Venituri din cedarea activelor” iar pierderea in contul 6583 „Cheltuieli cu activele cedate”.

 Determinarea raportului de schimb al actiunilor sau partilor sociale pentru a acoperi capitalul societatii absorbite:

a. determinarea valorii contabile a actiunilor sau partilor sociale ale SC care fuzioneaza prin raportarea aportului net la numarul de actiuni/parti sociale:

Valoarea contabila = Aport net / Numar de actiuni

 Valoarea contabila a unei actiuni se poate obtine si prin raportul activului net la numarul de actiuni cand aportul net = activul net.

b. stabilirea raportului de schimb al actiunilor prin raportarea valorii contabile a unei actiuni/parti sociale a SC absorbite la valoarea contabila a unei actiuni/parti sociale a SC absorbante:

RS = valoarea contabila a actiunii la societatea absorbita / valoarea contabila a actiunii la societatea absorbanta

Conform Legii 31/1990 privind Societatile comerciale, acest raport trebuie verificat de cenzori.

5. Determinarea numarului de actiuni sau parti sociale de emis de catre societatea absorbanta pentru remunerarea aportului net de fuziune:

a. determinarea numarului de actiuni sau parti sociale ce trebuie emis de societatea comerciala absorbanta prin:

       I. raportarea activului net sau a capitalului propriu a SC absorbite la valoarea contabila a unei actiuni sau parti sociale a SC absorbante; sau

       II. prin inmultirea numarului de actiuni a SC absorbite cu raportul de schimb.

b. majorarea capitalului social la SC absorbanta prin inmultirea numarului de actiuni ce trebuie emise cu valoarea nominala a unei actiuni sau parti sociale de la aceasta SC.

c. calculul primei de fuziune, ca diferenta intre valoarea contabila si valoarea nominala a actiunilor SC absorbanta.

 6. Evidentierea in contabilitatea SC-urilor care participa la operatia de fuziune a operatiunilor efectuate. SC-urile absorbite se dizolva, pierzandu-si personalitatea juridica in momentul in care se inregistreaza la Registrul Comertului incetarea existentei.

Tratamentul fiscal

Orice operatiune de fuziune este supusa unui tratament fiscal, in sensul ca toate veniturile si cheltuielile ocazionate de operatiunea de fuziune sunt inregistrate urmand a fi recunoscute in contul de profit si pierdere. Reducerea sau anularea provizioanelor, ajustarilor pentru depreciere ori a rezervei, presupun tratament fiscal. SC absorbita are obligatia sa depuna declaratia de impunere si sa plateasca impozitul pe profit inainte de incetarea existentei ei, conform Codului fiscal.

 

Etapele fuziunii prin contopire

1. Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si datorii;

    Intocmirea situatiilor financiare.

    Determinarea activului net.

2. Constituirea noii SC pe baza activului net al SC-urilor care fuzioneaza si determinarea numarului de actiuni prin raportarea activului net la valoarea nominala a unei actiuni;

3. Reflectarea in contabilitatea SC nou infiintata a capitalurilor aportate, a drepturilor si obligatiilor SC-urilor care isi inceteaza existenta;

 Reflectarea in contabilitatea SC dizolvate a elementelor de activ, datorii si capitaluri proprii transmise noii societati.

Situatii intalnite:

o       Cand SC-urile care fuzioneaza sunt complet independente;

o       Cand SC absorbanta detine actiuni la SC absorbita;

o       Cand SC absorbita detine actiuni la SC absorbanta;

o       Cand SC-urile care fuzioneaza detin reciproc actiuni una la cealalta;

o       Cand SC absorbita are capitaluri pozitive;

o       Cand SC absorbita are capitaluri negative;

o       Alte situatii.

20.Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta este independent fata de societatea absorbita.

X si Y sunt societatile care fuzioneaza. X absoarbe pe Y. Cele doua societati nu detin participatii reciproce, fiind independente din punct de vedere financiar.

1. Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de datorii

a) la X pe baza evaluarii efectuate de evaluatori, imobilizarile corporale au inregistrat un plus de 3125 mii lei:

          - valoarea contabila neta 5.375 mii lei;

          - valoarea justa stabilita la inventariere 8.500 mii lei

Urmare acestei evaluari in contabilitatea SC X absorbanta s-a inregistrat operatiunea de reevaluare a cladirilor prin formula contabila:

212    =       105    3125000

b) la Y nu au fost inregistrate rezerve din reevaluare din inventariere.

2. Intocmirea situatiilor financiare inainte de fuziune

In urma inventarierii si evaluarii activelor si datoriilor, bilanturile celor doua societati X si Y se prezinta astfel:

Bilanturile SC X si SC Y inainte de fuziune

                                                                                                mii lei

Indicatori Societatea X (absorbanta)

Societatea Y (absorbita)

A. Active imobilizate 8500 1150

    1. Cladiri la valoarea ramasa

        - valoarea bruta

        - amortizare calculata

8500

11425

2925

1150

2125

975B. Active circulante

    1. Stocuri (materii prime)

    2. Creante

    3. Disponibilitati banesti (conturi la banci)

3375

1000

2125

250

2475

825

1600

50C. Cheltuieli in avans 0 0D. Datorii pe termen scurt (furnizori) 3875 1225E. Active circulante nete (B+C-D) - 500 1250F. Total active – Datorii curente (A + E) 8000 2400G. Datorii pe termen lung 0 0H. Provizioane 0 0I. Venituri in avans 0 0J. Capital si rezerve (activ net)

    1. Capital social varsat

    2. Rezerve din reevaluare

    3. Rezerve

8000

2000

(200000 actiuni)

3125

2875

2400

1250

(125000 actiuni)

0

1150

Pe baza bilanturilor contabile se determina activul net contabil pentru fiecare SC care fuzioneaza:

ANC = Active – Datorii

Pentru X: ANC = 11875 (active) – 3875 (datorii) = 8000 mii lei

Pentru Y: ANC = 3625 (active) – 1225 (datorii) = 2400 mii lei

3. Evaluarea globala a SC-urilor

Se determina activul net contabil corijat (ANCC) cu aportul de fuziune.

a) pentru X nu s-au constatat diferente ca urmare a evaluarii, rezultand:

ANC = ANCC = 8000 mii lei

b) in urma evaluarii globale a SC Y se constata o crestere de 1350 mii lei fata de ANC anterior. Rezulta:

ANCC = ANC + Crestere de valoare = 2400 + 1350 = 3750 mii lei

 Determinarea raportului de schimb al actiunilor

a) Se determina valoarea contabila a actiunilor fiecarei societati:

Pentru X: VC = ANCC / Nr. Actiuni = 8000000 / 200000 = 40 lei/act.   

Pentru Y: VC = ANCC / Nr. Actiuni = 3750000 / 125000 = 30 lei/act.   

b) Se calculeaza raportul de schimb:

RS = VC Y / VC X = 30 / 40 = 3 / 4

Rezulta ca pentru 3 actiuni al SC X vor fi schimbate 4 actiuni ale SC Y.

5. Determinarea numarului de actiuni ce trebuie emise pentru remunerarea aportului net de fuziune

Fie: 3750000 lei / 40 lei/act. = 93750 actiuni

Fie: 125000 actiuni × 3 / 4 = 93750 actiuni

Rezulta ca SC X trebuie sa emita un numar de 93750 actiuni ca urmare a fuziunii. Aceste actiuni sunt date actionarilor SC Y.

6. Se determina cresterea de capital social a SC X urmare fuziunii cu SC Y, cresterea valorica fiind data de produsul:

Crestere capital social = Nr. actiuni emise × Valoarea nominala a actiunii SC X

VN a unei actiuni la SC X = Capital social / Numar actiuni = 2000000 / 200000 = 10 lei/act.

Crestere capital social = 93750 actiuni × 10 lei/act. = 937500 lei

7. Determinarea primei de fuziune

PF = Valoare aport net – Valoare nominala totala a actiunilor emise = 3750000 – 937500 = 2812500 lei

Deci actionarii societatii X vor primi ca urmare a fuziunii un numar de 93750 actiuni cu o valoare nominala de 10 lei/act. si o valoare contabila de 40 lei/act.

Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor efectuate cu ocazia fuziunii:

A. In contabilitatea SC Y absorbita

1. Evidentierea activului transferat:

          461    =       7583  -        4975000

                                                1150000 – active imobilizate

                                                2475000 – active circulante

                                                1350000 – plusvaloare la evaluarea globala

2. Scaderea din gestiune a activelor transferate (la valoarea contabila):

          6583  =       %      -        3625000

                             212    -        1150000      

                             301    -          825000     

                             4111  -        1600000      

                             5121  -            50000

3. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli:

          7583  =       121    -        4975000      

          121    =       6583  -        3625000

Rezulta profit din fuziune de 1350000 lei

 Transmiterea elementelor de datorii si capitaluri proprii:

          401    =       461    -        1225000

          %      =       456    -        3750000

          1012                      -        1250000      

          106                       -        1150000

          121                       -        1350000

5. Regularizarea conturilor de decontari cu actionarii si debitori diversi:

          456    =       461    -        3750000

Dupa aceste operatiuni bilantul SC Y este 0.

B. In contabilitatea SC X absorbanta

1. Majorarea capitalului social si inregistrarea primei de fuziune:

          456    =       %      -        3750000               

                             1012  -          937500

                             1042  -        2812500

2. Preluarea activelor SC Y:

          %      =       456    -        4975000

          212                       -        1150000

          301                       -          825000

          4111                      -        1600000

          5121                      -            50000

          207                       -        1350000 (fond comercial)

3. Preluarea elementelor de datorii:

          456    =       401    -        1225000

Dupa fuziunea lui X cu Y, bilantul SC X va arata astfel:

              Bilantul SC X dupa fuziune

                                                                                                Mii lei

Indicatori Societatea XA. Active imobilizate

    1. Imobilizari necorporale

    2. Imobilizari corporale (11425 + 1150 – 2925)

11000

1350

9650B. Active circulante

    1. Stocuri (materii prime)

    2. Creante

    3. Disponibilitati banesti (conturi la banci)

5850

1825

3725

300C. Cheltuieli in avans 0D. Datorii pe termen scurt (furnizori) 5100E. Active circulante nete (B+C-D) 750F. Total active – Datorii curente (A + E) 11750G. Datorii pe termen lung 0H. Provizioane 0I. Venituri in avans 0J. Capital si rezerve (activ net)

    1. Capital social varsat

    2. Rezerve din reevaluare

    3. Rezerve

     Prima de fuziune

11750

2937

3125

2875

2813

21.Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita.

Adunarile Generale ale Asociatilor aferente societatilor comerciale Alfa Cluj SRL si GD Masini de Ridicat SRL  hotarasc fuzionarea lor, prin preluarea societatiiGD Masini de Ridicat SRL de catre societatea Alfa Cluj SRL.

Societatea comerciala Alfa Cluj SRL:

a.     active imobilizate: valoarea neta contabila 2 559 687 lei, amortizare cumulata 520 789 lei (alte imob-8.654, din care amortizare cumulata 5.115 si terenuri 34.600, constructii 463.649, din care amortizare 63.029, masini 587.196, din care amortizare cumulata 433.515, alte instalatii, utilaje si mobilier 33.416, din care amortizare cumulata 19.130);

b.     stocuri: valoare de intrare - 4 141 385 lei,

c.      creante fata de clienti - 4 612 302 lei;

d.     casa si conturi la banci in lei - 1 018 580 lei;

e.      datorii - 5 871 120 lei;

f.      capital social varsat - 32 700 lei, divizat in 3270 parti sociale, cu o valoare nominala de 10 lei/parte sociala;

g.     rezerve legale - 2.134.956 lei;

h.     rezultatul reportat (profit) - 3 867 461 lei;

i.       rezultatul exercitiului (profit) - 2 375 683 lei.

Societatea comerciala Gd Masini de Ridicat SRL:

a.     active imobilizate: valoarea neta contabila 30 752 lei, amortizare cumulata 10 652 lei (chelt const-1.790 + alte imob-2.636, din care amortizare cumulata 1.894 si masini - 23.538 si alte instalatii, utilaje si mobilier - 2.788, din care amortizare cumulata 8.758);

b.     stocuri: valoare de intrare - 53 876 lei,

c.      creante fata de clienti - 436 784 lei;

d.     casa si conturi la banci in lei - 39 573 lei;

e.      datorii - 316 997 lei;

f.      capital social varsat - 200 lei, divizat in 20 parti sociale, cu o valoare nominala de 10 lei/parte sociala;

g.     rezerve legale - 35.405 lei;

h.     rezultatul exercitiului (profit) - 2 375 683 lei.

Bilant Alfa Cluj SRL

Tip situatii financiare depuse

BILANT SCURT CONFORM ORDINULUI 1752/2005

Indicatori din BILANT lei

Active imobilizate TOTAL 2038898Active circulante TOTAL, din care 9772267Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.)

4141385

Casa si conturi la banci 1018580Creante 4612302Capitaluri - Total, din care 6035117Capital social subscris si varsat 32700

Patrimoniul regiei

Patrimoniul public

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Datorii Total 5871120Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERECifra de afaceri 17551662Venituri totale 17711864Cheltuieli totale 14894785Profitul brut al exercitiului 2817079

Pierderea bruta a exercitiului

Profitul net al exercitiului 2375663

Pierderea neta a exercitiului

Indicatori din DATE INFORMATIVENumar mediu de salariati 53

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN

Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie d

Bilant GDMR

Tip situatii financiare depuse

BILANT SCURT CONFORM ORDINULUI 1752/2005

Indicatori din BILANT leiActive imobilizate TOTAL 20100Active circulante TOTAL, din care 530233Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.)

53876

Casa si conturi la banci 39573Creante 436784Capitaluri - Total, din care 249733Capital social subscris si varsat 200

Patrimoniul regiei

Patrimoniul public

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Datorii Total 316997Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERECifra de afaceri 1827920Venituri totale 1872502Cheltuieli totale 1617533Profitul brut al exercitiului 254969

Pierderea bruta a exercitiului

Profitul net al exercitiului 214128

Pierderea neta a exercitiului

Indicatori din DATE INFORMATIVENumar mediu de salariati 2

Tipul de activitate, conform clasificarii CAENComert cu ridicata al altor aparaturi utilizate in

1.     activul net contabil = total active - total datorii

Firma Alfa Cluj SRL:

TA = 2.038.898 + 4.141.385 + 4.612.302 + 1.018.580 = 11.811.165 lei

TD = 5.871.120 lei

 Firma GD Masini de Ridicat SRL:

TA = 20.100 + 53.876 + 436.784 + 39.573 = 550.333 lei

TD = 316.997 lei

 

ANCAlfa = TAA - TDA = 11.811.165 - 5.871.120 = 5.940.045 lei

ANCGDMR = TAG  - TDG = 550.333 - 316.917 = 233.416 lei

2.     raportul de schimb este valoarea matematica-contabila a actiunilor societatii GDMR raportata la actiunile societatii Alfa Cluj SRL:

Rsch  

La o parte sociala din GDMR primesc 6.42 parti sociale din Alfa

3.     Numarul de parti sociale noi emise de societatea Alfa Cluj SRL

      nr parti sociale noi emise de Alfa = raport de schimb * nr. parti sociale GDMR = 6.42 * 20 = 128 parti sociale

Majorarea capitalului social A:

nr parti sociale noi emise * VN parti sociale din Alfa = 128 * 10 = 1.280 lei

prima de fuziune =

= (val matem-contab a p. soc. noi emise - val nominala a p. soc.  noi emise) * nr p.soc  noi emise =

= (1.816,53  10)*128 = 1.816,53*128 - 10 *128= 232.515,84 - 1.280 = 231.235,84

diferenta de valoare = 232.515,84  233.416 = 900,16 (de incasat de la GDMR)

4. reflectarea in contabilitatea celor 2 societati a operatiilor implicate de procesul fuziunii

Firma GDMR

1. transferul elementelor de capital propriu de la soc GDMR catre soc Alfa

% = 456 249.7331012

1061

121

200

35.405

214.128

2. transferul elementelor de activ catre soc Alfa

892 = % 612.073201

208

2124

371

5121

5311

1.790

2.636

23.538

53.876

524.993

5.240

3. transferul elementelor de datorii, amortizari

% = 892 552.3072801

2808

       4..

456

796

1.098

316.997

233.416

Firma Alfa

1. majorarea capitalului propriu

456 = % 232.515,841012

1042

1.280

231.235,84

2. preluarea elementelor de activ

% = 891 612.073201

208

2124

371

5311

5121

1.790

2.636

23.538

53.876

5.240

5.240

3. preluarea elementelor de datorii, provizioane

891 = % 552.3072801

2808

4

456

796

1.098

316.997

233.416

4. recuperarea diferentei de valoare fata de GDMR

5121 = 891 900,16

5. transferul elementelor de rezerve legale

1042          =         1061           35.405

6. transferul rezultatului exercitiului (societatea ALFA)

129 = 1171 2.375.683

Rentabilitatea este conditia esentiala a supravietuirii oricarei societati comerciale. Astfel, este necesara asigurarea obtinerii unor efecte prin consumarea resurselor astfel incat sa acopere cheltuielile si sa se obtina un profit maxim. Atat pentru a indeplini aceasta conditie cat si pentru a combate concurenta, societatile comerciale hotarasc fuzionarea lor. Prin fuziune, doua sau mai multe societati comerciale decid reunirea patrimoniilor lor si desfasurarea comuna a activitatii lor. Aceasta permite consolidarea si cresterea capacitatii concurentiale a intreprinderilor, fiind si un mijloc de reorganizare a unui grup.

SC Alfa Cluj SRL si Gd Masini de Ridicat SRL isi organizeaza evidenta contabila pe baza Legii nr.82/1991 republicata. Din experienta avuta in cadrul departamentului contabilitate am putut constata ca procedurile utilizate pentru elaborarea documentelor justificative, circulatia lor si sistemul de contabilizare se realizeaza conform legii si instructiunilor Ministerului Finantelor Publice. Societatatile au intocmit graficul de circulatie a documentelor, iar evidenta contabila este condusa corect in toate domeniile de activitate. Este respectat circuitul documentelor primare si cu regim special. Documentele sunt vizate de personalul imputernicit conform deciziei. In urma acestor constatari apreciez ca exista un risc minim de neinregistrare a unor sume de cheltuieli sau venituri; cheltuielile si veniturile inregistrate sunt reale si efectuate pe baza de documente justificative.

In cazul fuziunii a doua societati, daca ele fabrica produse analoage, se ajunge de fapt la eliminarea unui concurent.

Realizarea fuziunii necesita indeplinirea unor formalitati complexe intr-un interval de timp relativ indelungat:

     Intocmirea proiectului de fuziune;

     Evaluarea societatilor (valoarea intrinseca, valoare lichidativa, valoarea  productivitatii);

     Determinarea paritatilor;

     Crearea unui cont prima de fuziune;

     Executarea fuziunii.

Reorganizarea intreprinderilor mici si mijlocii performante, sub forma fuziunilor, se realizeaza cu scopul consolidarii pozitiilor financiare si de piata si pentru  a reusi sa faca fata concurentei iminente cu care se vor confrunta in momentul desfasurarii activitatii, asigurand in acelasi timp controlul local si exploatarea resurselor locale in conditii superioare.

Avand in vedere ca firma este detinuta de persoane din Ungaria, acestia solicita la sfarsitul fiecarei saptamani rapoarte cu privire la actvitatea desfasurata in decursul fiecarei saptamani, in special evolutia activitatii in urma fuziunii. Pentru aceasta, este nevoie de un lucru minutios de analiza a unor documente justificative, de inregistrarea documentelor la zi si de generarea unor raporte cu privire la situatia actuala a firmei. De aceea, ar trebui angajate persoane special orientate in acest domeniu, pentru ca persoanele deja angajate in departamentul contabilitate sa poata sa-si desfasoare in conditii bune activitatea.

22.Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbita detine actiuni la societatea absorbanta.

23.Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita si invers.

Pentru exemplificarea unui caz de fuziune prin absorbtie cand absorbanta si absorbita detin participatii reciproce am ales doua societati comerciale  (societati cu raspundere limitata), care au decis si efectuat aceasta operatiune folosind metoda rezultatului, fiind vorba despre:

SC CITY TRAFIC SRL, cu sediul in Targu Mures, B-dul Pandurilor, nr. 103/1, CUI: RO 24109049, cu un capital social subscris si varsat in valoare de 20.000 lei (2.000 actiuni x 10 lei / actiune).

SC COOL SERVICE SRL, cu sediul in Targu Mures, str. Cutezantei, nr. 15/6, CUI: RO 17070299, cu un capital social subscris si varsat in valoare de 24.000 lei (800 actiuni x 30 lei / actiune).

SC CITY TRAFIC SRL - societate absorbanta -  detine 500 actiuni a cate 15 lei / actiune la societatea SC COOL SERVICE SRL, iar

SC COOL SERVICE SRL - societate absorbita - detine 300 actiuni a cate 20 lei / actiune la societatea SC CITY TRAFIC SRL.

Pasul I: Se face inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care fuzioneaza.

Pasul II: Situatia elementelor de activ si de pasiv, conform bilanturilor celor doua societati comerciale care fuzioneaza in baza datelor din contabilitate, se prezinta astfel:

SC CITY TRAFIC SRL

BILANT PRESCURTAT

- lei -

Conturi SoldImobilizari corporale 212 30.000Imobilizari financiare (500 actiuni x 15 lei) 263 7.500Active imobilizate  - Total 37.500Stocuri 371 15.000Creante 411 25.000Casa 531 5.000Active circulante - Total 45.000Datorii ce trebuie platite pana la un an 401 32.500Total active - Datorii curente 50.000Capital subscris si varsat (2.000 actiuni x 10 lei) 1012 20.000Rezerve din reevaluare 105 5.000Rezerve legale 1061 14.400Rezultatul reportat 117 10.600Capitaluri proprii 50.000

SC COOL SERVICE SRL

BILANT PRESCURTAT

- lei -

Conturi SoldImobilizari corporale 213 50.000Imobilizari financiare (300 actiuni x 20 lei) 263 6.000Active imobilizate  - Total 56.000Stocuri 301 5.000Creante 411 20.000Casa 531 15.000Active circulante - Total 40.000Datorii ce trebuie platite pana la un an 401+519 73.200

Total active - Datorii curente 22.800Capital subscris si varsat (800 actiuni x 30 lei) 1012 24.000Rezerve din reevaluare 105 1.000Rezerve legale 1061 4.800Rezultatul reportat 117 -7.000Capitaluri proprii 22.800

Pasul III: Evaluarea globala a societatilor.

Valoarea globala a SC COOL SERVICE SRL rezultata in urma evaluarii inregistreaza o crestere de 10.000 lei asupra fondului comercial.

Stabilirea valorii actiunilor societatii COOL SERVICE SRL si CITY TRAFIC SRL.

Nr. crt.

Elemente CITY TRAFIC SRL COOL SERVICE SRL

1 Capital social 20.000 24.0002 Rezerve din reevaluare 5.000 1.0003 Rezerve 4.000 4.8004 Rezultatul reportat 10.600 -7.0005 Plusvaloare asupra fondului

comercial - 10.000

6 Plusvaloare asupra titlurilor 500 x Y - 7.500 300 x X - 6.0007 Valoarea globala a societatii 32.100 + 500 x Y 26.800 +300 x X8 Numar de actiuni 2.000 800

unde:

X - valoarea contabila pe actiune la societatea CITY TRAFIC SRL

Y - valoarea contabila pe actiune la societatea COOL SERVICE SRL

Sistemul de ecuatii este:

2.000 x X = 500 x Y + 32.100 (pentru CITY TRAFIC SRL)

   800 x Y = 300 x X + 26.800 (pentru COOL SERVICE SRL)

Rezolvand sistemul de ecuatii obtinem urmatoarele valori:

Y = (300 x X + 26.800) / 800

2.000 x X = 500 x (300 x X +26.800) / 800 + 32.100

2.000 x X = 5 x (300 x X + 26.800) / 8 +32.100

16.000 x X = 1.500 x X + 134.000 + 256.800

16.000 x X - 1.500 x X = 390.800

X = 390.800 / 14.500

X = 27

500 x Y = 2.000 x X - 32.100

Y = (27 x 2.000 - 32.100) / 500

Y = 43,8

Valoarea societatii CITY TRAFIC SRL = 2.000 actiuni x 27 = 54.000 lei

Valoarea societatii COOL SERVICE SRL = 800 actiuni x 43,8 = 35.040 lei

Pasul IV: Determinarea raportului de schimb al actiunilor pentru a acoperi aportul societatii absorbite:

RS = 43,8 lei / 27 lei = 1,62

Pasul V: Determinarea numarului de actiuni emis de CITY TRAFIC SRL prin inmultirea numarului de actiuni ale societatii absorbite cu raportul de schimb.

800 actiuni x 1,62 = 1.296 actiuni

In principiu, cele 800 actiuni ale societatii COOL SERVICE SRL vor trebui schimbate cu 1.296 actiuni ale societatii CITY TRAFIC SRL.

Pasul VI. Evidentierea in contabilitate societatilor a operatiunilor efectuate cu ocazia fuziunii:

La societatea COOL SERVICE SRL

a.       Evidentierea valorii activului net transferat

461 = 7583      → 108.100 (total activ = 96.000 + 10.000 + 300 x 27 - 6.000)

b.      Scaderea din patrimoniu a elementelor de activ transferate

6583 = %         → 96.000

            213      → 50.000

            263      →   6.000

            301      →   5.000

            411      → 20.000

            531      → 15.000

c.       Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli

121 = 6583      →   96.000

7583 = 121      → 108.100

d.      Transmiterea elementelor de pasiv

%     =    461    → 73.200

401                  → 50.000

519                  → 23.200

%     =    456    → 41.900

1012                → 24.000

105                  →   1.000

106                  →   4.800

121                  → 12.100

456 = 117        →   7.000

e.       Regularizarea conturilor 456 si 461

456 = 461        → 34.900

La societatea CITY TRAFIC SRL

Aportul total al societatii COOL SERVICE SRL este de 34.900 lei si apartine:

a. altor actionari decat cei ai societatii CITY TRAFIC SRL

300 actiuni (800 - 500) x 43,8 = 13.100 lei, din care:

- crestere de capital social

486 actiuni (300 x 1,62) x 10 = 4.860 lei

- prima propriu-zisa de fuziune calculata ca diferenta intre valoarea contabila a actiunilor si valoarea nominala a acestora

      13.100 - 4.860 = 8.240 lei

b. drepturile societatii CITY TRAFIC SRL

      500 actiuni x 43,4 lei = 21.900 lei

Acest raport determina:

-         anularea titlurilor de participare (actiuni) detinute la societatea COOL SERVICE SRL, la valoarea contabila de 7.500 lei

-         o diferenta pozitiva din evaluare

21.900 - 7.500 = 14.400 lei

Concomitent se primesc ca aport 300 actiuni a caror valoare este 300 x 27 = 8.100 lei.

Anularea acestor actiuni determina:

-         reducerea capitalului social

300 actiuni x 10 = 3.000 lei

-         determinarea primei de fuziune

8.240 lei - 3.000 lei = 5.240 lei

Inregistrari contabile:

a. inregistrarea aportului rezultat din fuziune

456     =      %        →   27.500

                  1012    →     4.860

                  1042    →   22.640

b. anularea titlurilor din participare

106    =      263      →     7.500

c. preluarea elementelor de activ si de pasiv a societatii COOL SERVICE SRL

%       =      456      → 108.200

207                        →   10.000

213                        →   50.000

301                        →     5.000

411                        →   20.000

502                        →     8.200

531                        →   15.000

456    =       %        →   80.700

                  117      →     7.500

                  401      →   50.000

                  519      →   23.200

d. anularea actiunilor proprii

%     =       502       →     8.200

1068                      →     3.000

1042                      →     5.200

Prima de fuziune este formata din prima de fuziune la care se adauga diferenta pozitiva din evaluarea titlurilor de participare

14.100 = 8.100 + 6.000

e. dupa inregistrarea fuziunii la Registrul Comertului se efectueaza inregistrarea contabila pentru rezervele care au fost deduse fiscal si se doreste mentinerea lor in contabilitatea societatii absorbante

1042    =      1061  →     4.800

Pasul VII: Intocmirea Bilantului prescurtat de societatea CITY TRAFIC SRL dupa fuziunea cu COOL SERVICE SRL

SC CITY TRAFIC SRL

BILANT PRESCURTAT

- lei -

Conturi SoldImobilizari necorporale 207 10.000Imobilizari corporale 212 + 213 80.000Active imobilizate  - Total 90.000Stocuri 301+371 20.000Creante 411 45.000Casa 531 20.000Active circulante - Total 85.000Datorii ce trebuie platite pana la un an 401+519 105.700Total active - Datorii curente 69.300Capital subscris si varsat (2.000+486) actiuni x 10 lei)

1012 24.860

Prime de capital 1042 17.440Rezerve din reevaluare 105 5.000Rezerve legale 1061 3.900Rezultatul reportat 117 18.100Capitaluri proprii 69.300

Concluzii

Veniturile provenite din transferul valorii de 108,100 lei din contul 7583 sunt venituri neimpozabile.

In mod similar, cheltuielile privind activele cedate si alte operatii de capital in valoare de 96,000 lei sunt cheltuieli nedeductibile.

Avand in vedere ca rezerva legala a fost anterior dedusa la determinarea profitului impozabil (contul 1061), ea a fost preluata in acelasi cont la societatea absorbanta aceasta nu se supune impunerii.

Societatea COOL SERVICE SRL are obligatia sa depuna declaratia de impunere si sa plateasca impozitul pe profit inainte de data inregistrarii incetarii la Oficiul RegistruluiComertului.

Societatea CITY TRAFIC SRL va amortiza echipamentul tehnologic folosind regulile prevazute la art.24 din Codul Fiscal. Fondul comercial  in valoare de 10,000 lei nu se va amortiza conform acestui articol. Diferentele din reevaluarea imobilizarilor corporale nu sunt luate in calcul la determinarea deducerilor de amortizare.

24. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor impozabile aferente TVA.

Operatiunile din sfera de aplicare a TVA sunt cele care indeplinesc urmatoarele conditii:a.Reprezinta o livrare de bunuri / prestare de servicii cu plata sau o operatiune asimilataacestora;b.Se considera ca locul livrarii / prestarii se afla in Romania;c.Sunt realizate de persoane impozabile;d.Sunt rezultatul unor activitati economice-Importurile de bunuri, achizitiile intracomunitare si operatiunile asimilate achizitiilor intracomunitare se incadreaza in sfera de aplicare a TVA-O persoana impozabila este considerata stabilita din perspectiva TVA la sediul activitatiieconomice, respectiv acolo unde sunt adoptate deciziile esentiale privind managementul sau siunde isi exercita functiile sale centrale. Totodata, o persoana nerezidenta este consideratastabilita in Romania din perspectiva TVA daca are un sediu fix, respectiv dispune in Romaniade suficiente resurse tehnice si umane pentru a efectua regulat livrari de bunuri si prestari deservicii impozabile.-Locul livrarii bunurilor si prestarii serviciilor (si implicit locul de taxare cu TVA) se determinain functie de aceleasi reguli de teritorialitate prevazute de Directiva 112/2006 si Directiva8/2008 valabile la nivelul UE.

Ex.

Care va fi regimul de TVA aplicabil pentru un curs de pregatire (training) efectuat pe teritoriul unei alte tari din UE si care este facturat catre societatea din Romania fie in mod direct de catre societatea din UE prestatoare a cursului, fie prin intermediul unei alte societati din UE? In plus, care va fi regimul de TVA aplicabil in situatia in care societatea romana factureaza acest curs unei alte companii din Romania?

In situatia data, se va tine cont de prevederile art. 133 alin. (2) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal:"Locul de prestare a serviciilor catre o persoana impozabila care actioneaza ca atare este locul unde respectiva persoana care primeste serviciile isi are stabilit sediul activitatii sale economice. Daca serviciile sunt furnizate catre un sediu fix al persoanei impozabile, aflat in alt loc decat cel in care persoana isi are sediul activitatii sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afla respectivul sediu fix al persoanei care primeste serviciile. In absenta unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabila care primeste aceste servicii isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita". Potrivit prevederilor art. 133 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal:"Prin exceptie de la prevederile alin. (2), locul urmatoarelor servicii este considerat a fi:

b) locul in care evenimentele se desfasoara efectiv, pentru serviciile legate de acordarea accesului la evenimente culturale, artistice, sportive, stiintifice, educationale, de divertisment sau alte evenimente similare, cum ar fi targurile si expozitiile, precum si pentru serviciile auxiliare legate de acordarea acestui acces, prestate unei persoane impozabile". Avand in vedere prevederile legale de mai sus, rezulta urmatoarele:- locul prestarii serviciilor de pregatire (training), indiferent de modul de prestare (direct sau prin intermediar) este in Romania (locul unde persoana care primeste serviciile isi are stabilit sediul activitatii sale

economice), operatiunea fiind impozabila in Romania ; drept urmare factura se va intocmi fara TVA;

- daca societatea are un sediu fix in statul UE in care se efectueaza cursul de pregatire, iar serviciile sunt furnizate catre acel sediu fix, operatiunea este impozabila in statul UE respectiv, iar factura se va intocmi cu TVA.

In cazul in care cursul de pregatire se desfasoara sub forma unui eveniment stiintific (ex: conferinta), acest lucru implicand o taxa de participare la conferinta, se vor aplica prevederile art 133 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal, operatiunea fiind impozabila in statul UE unde se desfasoara evenimentul stiintific respectiv, iar factura se va intocmi cu TVA. In cazul in care firma factureaza acest curs unei alte companii din Romania, se va aplica TVA, aceasta operatiune nefiind inclusa in scutirile de TVA reglementate de Codul fiscal.

Ex.:O persoană juridică înregistrată în scop de TVA care activează îndomeniul producţiei demobilier realizează în luna septembrie următoareleoperaţiuni: -achiziţii de masă lemnoasă pe picior utilizată ca materie primă 850.000preţ fără TVA; -achiziţii de materiale consumabile în valoare de 250.000, preţ fără TVA; - înregistrează facturi pentru cazarea personalului trimis în delegaţie învaloare de 25.000,fără TVA; -achiziţionează produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii deprotocol în valoarede 15.000 fără TVA; -livrează produse finite (mobilier) în valoare de 1.450.000 lei, preţ cu TVA.

  Determinaţi TVA aferent lunii septembrie. Ştiind că la sfârşitul lunii augustsocietatea raportase TVA de recuperat în valoarede 2.500 lei, determinaţicare este valoarea TVA pe caresocietatea o datorează către bugetul1statului la sfârşitul lunii septembrie. Toate operaţiunile sedesfăşoară peplan intern, furnizorii şi clienţii fiind persoane înregistrate în scop de TVA.

 RãspunsPentru determinarea TVA deductibil vom analiza fiecare tip de achiziţie: -achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVA deductibil şi un TVAcolectat în valoare de 850.000 x24% = 204.000 lei;(vezi art.160-masuri desimplificare)-achiziţiile de materiale consumabile generează un TVA deductibil de 250.000 x24% = 60.000 lei; -prestarea de servicii de cazare se impozitează cu cota de 9%, deci, TVA-ul deductibil generat de aceste facturi va fi de 25.000x 9% = 2.250 lei;-pentru achiziţionarea de produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii deprotocol societatea nu aredreptul de deducere a TVA ; nu se înregistrează TVAdeductibil Deci, TVA deductibil = 204.000 + 60.000 + 2.250 = 266.250 leiPas Pentru determinarea TVA colectat vom analiza fiecare operţiune: -achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVA deductibil şi un TVAcolectat în valoare de850.000 x 24% = 204.000 lei- pentru livrarea de produse finite vom aplica cota de TVA recalculată: TVAcolectat = 1.450.000 x(24/124) = 280.645 leiDeci, TVAcolectată = 204.000 + 280.645 = 484.645 lei  Pas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperat aferent lunii septembrie TVA colectat > TVA deductibil _TVA de plată = 484.645 – 266.250 = 218.395 leiPas4. Determinarea TVA de plată la bugetul statului  TVA de plată la buget = 218.395 – 2.500 = 215.895 lei

25.Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite cu drept de deducere aferenteTVA

Scutirea cu drept de deducere 

Exista de asemenea operatiuni scutite cu drept de deducere a TVA aferenta achizitiilor:oLivrarile de bunuri expediate sau transportate in afara UE, transporturile si serviciileaferente;oLivrarile intracomunitare de bunuri;oTransporturile internationale de pasageri;oPlasarea bunurilor in zone libere si antrepozite libere;oLivrarile de bunuri catre si in antrepozite vamale, antrepozite TVA si serviciileaferente;oLivrarile de bunuri plasate in regimuri vamale suspensive;oPrestarile de servicii in legatura cu bunuri plasate in regimuri vamale suspensive;oLivrarile de bunuri si prestarile de servicii pentru misiunile diplomatice,organizatiileinternationale si fortele NATO.

Ex. 1

În luna iulie o persoană juridică plătitoare de TVA realizează operaţiunile: -livrări de bunuri pe piaţa internă în valoare de 220.000 fără TVA, TVA24%; -prestări de servicii pe piaţa internă scutite cu drept de deducere învaloare de 110.000 lei;-prestări de servicii pe piaţa internă scutite fără drept de deducere învaloare de 180.000 lei; -achiziţii de mărfuri în valoare de 100.000 fără TVA, TVA 24%,destinate în întregimeoperaţiunilor cu drept de deducere; -achiziţii de materiale consumabile şi servicii în valoare de 190.000 leifără TVA, TVA 24%,din care 70% sunt destinate activităţilor cu dreptde deducere şi 30% activităţilor fără dreptde deducere.Determinaţi TVA de plată în luna iulie.

 Rãspuns:Întrucât societatea a ţinut evidenţa aprovizionărilor separat pentru activităţile cudrept de deducereşi pentru activităţile fără drept de deducere vom lua în calcululTVA-ului deductibil numai aceleachiziţii destinate realizării operaţiunilor cu dreptde deducere, nefiind necesară utilizarea pro-ratei.TVA deductibil = 100.000 x 24% + 190.000 x 70% x 24% = 55.920 leiTVA colectat = 220.000x 24% = 52.800 lei Pas 3. determinarea TVA de plată sau de recuperat aferent lunii iulieTVA colectat < TVA deductibil TVA de recuperat = 55.920 – 52.800 = 3.120

Ex. 2În luna august o societate plătitoare de TVA realizează următoareleoperaţiuni: -exporturi (în afara Comunităţii) în valoare de 400.000 lei; -livrări de bunuri pe piaţa internă în valoare de 250.000 lei fără TVA, TVA24%; -prestări de servicii pe piaţa internă scutite fără drept de deducere învaloare de 200.000 lei; -achiziţii de materii prime şi materiale consumabile de pe piaţa internă învaloare de 600.000lei fără TVA, TVA 24%, destinate realizării activităţilorfirmei;-beneficiază de prestări servicii de la terţi în valoare de 560.000 lei, preţ cuTVA, TVA24%Determinaţi TVA de plată către bugetul statului în luna august Rãspuns:Întrucât societatea nu a reflectat separat achiziţiile destinate operaţiunilor cudrept de deducere şicele destinate operaţiunilor fără drept de deducere, vomcalcula TVA deductibil aferent tuturor 

achiziţiilor şi apoi, pe baza proratei,TVA ce poate fi dedus . TVA deductibil = 600.000x 24% + 560.000 x (24/124) = 252.387 leiPro rata = (livrări cu drept de deducere) / (total livrări) = (400.000 + 250.000) /(400.000 +250.000+ 200.000) = 650.000 / 850.000 = 76,47%TVA ce poate fi dedus = 252.387 x 76,47% = 193.000lei.TVA colectat = 250.000x 24% = 60.000 lei Pas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperate TVA colectat < TVA ce poate fi dedus = TVA de recuperat = 193.000 – 60.000 =133.000 lei 26.Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite fara drept de deducere aferenteTVA.Scutirea fara drept de deducere 

Scutirea de TVA fara drept de  deducere se aplica unei serii de activitati ce include activitatile bancare, financiare si de asigurari. Totusi, anumite servicii financiare vor fi supuse TVA lacota de 24% (cum sunt operatiunile de factoring, recuperarea creantelor, administrarea sidepozitarea anumitor titluri de valoare).

Scutirea de TVA fara drept de  deducere se aplica si activitatilor medicale, de protectie socialasi educative, daca acestea sunt desfasurate de unitati autorizate.

Livrarea ulterioara a autovehiculelor pentru care dreptul de  deducere a taxei aferente achizitieia fost supus limitarii totale se efectueaza in regim de scutire de la plata TVA.

Operatiunile de inchiriere si leasing de bunuri imobile, precum  si livrarea de cladiri vechi, suntscutite de TVA fara drept de deducere.

Livrarea unei cladiri noi inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie aanului urmator anului primei ocupari ori utilizari a cladirii. O cladire noua cuprinde si oriceconstructie transformata sau parte transformata a unei constructii, in cazul in care costultransformarii, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei saua partii din constructie, astfel cum este stabilita aceasta printr-un raport de expertiza, exclusivvaloarea terenului, ulterior transformarii;

Livrarea de terenuri neconstruibile este la randul sau, o operatiune scutita de TVA.Totusi, exista optiunea de taxare a operatiunilor constand in livrarea de constructii vechi

sauterenuri neconstruibile sau inchirierea/leasing-ul de bunuri imobile. Optiunea se exercita prindepunerea unei notificari scrise la organele fiscale competente.

27.Studiu de caz privind regimul fiscal al opera Masuri de simplificare Pentru tranzactiile de vanzare-cumparare dintre persoanele impozabile inregistrate in scopuride TVA in Romania care au ca obiect deseurile sau materialul lemnos, TVA nu este platitaefectiv, ci doar mentionata de cumparatori in decontul TVA atat ca taxa colectata, cat si ca taxadeductibila.

Pana la data de  31 mai 2013 masurile de simplificare se aplica si pentru livrarile de cereale si plante tehnice, respectiv: grau, alac, secara, orz, porumb, soia, rapita, floarea soarelui, sfecla de zahar.

Masurile de simplificare se aplica si pentru transferul de certificate de emisii de gaze  cu efectde sera. In consecinta, pentru tranzactiile cu astfel de certificate intre persoane inregistrate inscopuri de TVA in Romania, beneficiarii vor avea obligatia platii TVA prin aplicarea mecanismului taxarii inverse.In cazul in care o societate are ca obiect de activitate atat achstfel, in cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, se va aplica regimul de taxare inversa prin formula contabila 4426 = 4427 cu raportarea operatiunii atat prin declaratia recapitulativa cod 390cu simbolul A, cat si prin decontul de TVA cod 300 la randul 5 si 17.Referitor la prestarile de servicii, se mentioneaza ca, potrivit prevederilor cuprinse in Directiva8 a CEE din 12 februarie 2008, locul de taxare trebuie sa fie "locul in care are loc consumul". Astfel,se aplica regula de taxare B3B (business to business) prin care se recunoaste faptul ca ambele parti participante la tranzactie, respectiv prestatorul si beneficiarul au calitatea de persoane impozabile.Aceasta regula se aplica, de exemplu, in

cazul unei companii care achizitioneaza telefoanemobile din UE, le comercializeaza pe piata interna, insa asigura garantie in numele furnizorului.Pentru ca regula de taxare mentionata anterior sa se aplice, firma va fi obligata sa faca dovada ca beneficiarul este persoana impozabila obligata la plata taxei, serviciul este prestat catre sediulactivitatii economice sau catre un sediu fix al beneficiarului, aflat in afara teritoriului Romaniei si caserviciul este utilizat in scopul desfasurarii activitatii economice a persoanei impozabile beneficiare.Dovada faptului ca serviciul este prestat catre o persoana impozabila stabilita in afarateritoriului Romaniei pentru activitatea sa economica care se desfasoara in afara teritoriului Romanieirezulta din informatiile preluate din contractul economic incheiat intre firma din Romania in calitatede prestator si firma din UE in calitate de beneficiar:- adresa sediului activitatii economice a persoanei impozabile care primeste serviciile;- codul de inregistrare in scopuri de TVA emis de catre autoritatile fiscale din alt stat membru.- entitatea care plateste contravaloarea serviciilor;- entitatea care suporta costul acestora;- natura serviciilor, aspect care permite identificarea sediului pentru care este prestat serviciul.De notat si faptul ca operatiunea de L.I.C. este scutita cu drept de deducere TVA in baza prevederilor art. 145 alin. 2 lit. a) din Codul fiscal daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele douaconditii:- cumparatorul comunica vanzatorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA eliberat de autoritateafiscala dintr-un stat membru, astfel incat responsabilitatea achitarii TVA aferente livrarii efectuate defirma din Romania sa revina firmei inregistrate in scopuri de TVA in statul membru;- furnizorul din Romania face dovada faptului ca bunurile au parasit teritoriul Romaniei si au fosttransportate intr-un stat membru.Deoarece realizeaza operatiuni intracomunitare, firma din Romania trebuie sa se inscrie in"Registrul operatorilor intracomunitari" in baza formularului cod 095 denumit "Cerere de inregistrarein/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari" reglementat prin OANAF 2101/2010.ExempluO societate comercială înregistrată în scop de TVA realizează în lunamai următoareleoperaţiuni:-achiziţionează 1.000 kg deşeuri metale neferoase la preţul de 1,5 lei/kgfără TVA;-achiziţionează 2.000 kg fructe la preţ de 2,0 lei/kg fără TVA;-livrează 1500 kg fructe la preţul de 2,5 lei/kgfără TVA.Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferent lunii mai.Toateachiziţiile/livrările se fac pe plan intern de la/către persoane înregistrate înscop de TVA.

 Rãspuns:

Pentru achiziţia de deşeuri metale neferoase de la o persoană înregistrată înscop de TVA se aplicămăsurile de simplificare, conform Art. 160 Cod fiscal, în sensul că acestea se supun regimului detaxare inversă. Astfel, TVA-ul aferenta cestora se trece şi la TVA deductibil şi la TVA colectat,nefăcându-se însă plăţi între furnizor şi client pentru acest TVA.

 Astfel, TVA deductibil = 1.000x 1,5x24% + 2.000 x 2,0 x 24% = 1.320 leiPas 2xTVA colectat = 1.000 x 1,5 x24% + 1500 x 2,5x 24% = 1.260 leiPas 3.  A de plată sau de recuperate Cum TVA deductibil > TVA colectat TVA de recuperat = 1.320 – 1.260 =60

28. Studiu de caz privind regimul fiscal prorate TVA

Platitorii de TVA cu regim mixt Daca o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA efectueaza atat operatiuniimpozabile, cat si operatiuni scutite fara drept de deducere, „TVA deductibila” poate fi

recuperata conform urmatoarelor criterii:o Taxa atribuibila direct tranzactiilor taxabile – deductibila integral;oTaxa atribuibila direct tranzactiilor scutite – integral nedeductibila;oTaxa aferenta atat tranzactiilor taxabile, cat si celor scutite - se aplica pro rata.

Pro-rata se determina ca raport intre:oSuma totala, fara TVA, a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care permitexercitarea dreptului de deducere, cuprinzand subventiile legate direct de pret, lanumarator; sioSuma totala, fara TVA, a operatiunilor prevazute la lit. a) si a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Seinclud sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate in scopulfinantarii operatiunilor scutite fara drept de deducere sau operatiunilor care nu se afla insfera de aplicare a TVA.

Valoarea vanzarilor bunurilor de capital, precum si  valoarea altor operatiuni desfasurateocazional (de exemplu leasing, inchirieri de bunuri imobile), nu este inclusa la calculul pro-ratei. Pro-rata se rotunjeste la urmatoarea unitate in favoarea persoanei impozabile (de exemplude la 4,1 % la 5%).Ex. 1Un club sportiv organizează activităţi sportive. Participarea la aceste activităţi este rezervatăexclusiv membrilor ce plătesc un abonament anual. . Clubul sportiv gestionează şi un bar în interiorul sălilor de sport, unde membrii clubului pot săconsume băuturi.O dată pe an, clubul organizează un dineu special la care toată lumea poate veni şi consuma(chiar şi cei ce nu sunt membri ai clubului). Această activitate este organizată în vederea colectării de fonduri.Regulamentul clubului sportiv prevede că acesta nu poate să realizeze profit, orice eventual profit neputând fi repartizat administratorilor ci reinvestit în club. În cazul încetării activităţii, oriceactiv (inclusiv banii) vor merge în contul unei asociaţii de caritate recunoscute ca atare de Guvernul României.În acest caz, se aplică următorul tratament de TVA:

Clubul sportiv poate fi considerat fără scop patrimonial. 

Prestarea de către organizaţia fără scop patrimonial a unor servicii legate de activităţi sportive saueducaţie fizică este scutită de TVA fără drept de deducere. Rezultă că abonamentele plătite demembrii clubului sunt scutite de TVA (art. 141, alin. (1), lit. k) din Codul fiscal - nu se aplică înacest caz deoarece sportul nu se află pe lista scopurilor acceptate).

Gestiunea barului nu este, în principiu, scutită de  TVA. La fel dineul organizat anual. Totuşi, aşa cum s-a menţionat mai sus, scutirea ar putea fi tolerată pentru bar dacă sunt primiţi numai membriiorganizaţiei fără scop patrimonial şi dacă veniturile sunt neglijabile. Referitor la dineul anual,acesta ar putea fi scutit fără drept de deducere în baza art. 141, alin. (1), lit. n) din Codul fiscal, potrivit căreia este scutită o prestare de servicii efectuată de o persoană ale carei operaţiuni suntscutite în condiţiile art. 141, alin. (1), lit. l) din Codul fiscal, pentru evenimentele destinatecolectării de ajutoare financiare şi organizate în beneficiul exclusiv al acestora, cu condiţia caaceste scutiri să nu ducă la distorsiuni concurenţiale.

În cazul în care scutirea nu se aplică, clubul sportiv este în mod normal o “persoană impozabilăcu regim mixt” cu drept de deducere a TVA doar parţial, în cazul în care clubul nu întruneşte criteriile pentru intreprinderile mici.Ex. 2O persoana impozabila cu regim mixt cumpara un utilaj la data de 1 noiembrie 2008, invaloare de 20.000 lei, plus 19% TVA, adica 3.800 lei. Pro rata provizorie pentru anul 2008 este 40%,iar taxa dedusa este de 1.520 lei (3.800 lei x 40%). Pro rata definitiva calculata la sfarsitul anului 2008este de 30%.La sfarsitul anului 2008 se realizeaza ajustarea taxei pe baza pro rata definitiva, respectiv 3.800 lei x30% = 1.140 lei taxa de dedus, care se compara cu taxa dedusa pe baza pro rata provizorie (1.520 lei),iar diferenta de 380 lei se inscrie in

decontul din luna decembrie ca taxa nedeductibila. Aceastaajustare a deducerii se refera la intreaga suma dedusa initial provizoriu si prin urmare acopera siajustarea aferenta primei cincimi pentru bunurile de capital.Ajustarile pentru anii 2009, 2010, 2011 si 2012 se realizeaza astfel:TVA deductibila se imparte la 5: 3.800 lei: 5 = 760 lei.TVA efectiv dedusa in baza pro rata definitiva pentru prima perioada se imparte la randul sau la 5:1.140 lei: 5 = 228 lei.Rezultatul inmultirii taxei pe valoarea adaugata deductibile de 760 lei cu pro rata definitiva pentrufiecare dintre perioadele urmatoare se va compara apoi cu 228 lei.Diferenta rezultata va constitui ajustarea deducerii in favoarea fie a statului, fie a persoaneiimpozabile.Ajustarea pentru anul 2009:- pro rata definitiva pentru anul 2009 este de 50%;- deducere autorizata: 760 lei x 50% = 380 lei;- deja dedus: 228 lei;- deducerea suplimentara permisa: 380 lei - 228 lei = 152 lei.Ajustarea pentru anul 2010:- pro rata definitiva pentru anul 2010 este de 20%;- deducere autorizata: 760 lei x 20% = 152 lei;- deja dedus: 228 lei;- ajustare in favoarea statului: 228 lei - 152 lei = 76 lei.Ajustarea pentru anul 2011:- pro rata definitiva pentru anul 2011 este de 25%;- deducere autorizata: 760 lei x 25% = 190 lei;- deja dedus: 228 lei;- ajustare in favoarea statului: 228 lei - 190 lei = 38 lei.Ajustarea pentru anul 2012:- pro rata definitiva pentru anul 2012 este de 70%;- deducere autorizata: 760 lei x 70% = 532 lei;- deja dedus: 228 lei;- deducere suplimentara permisa: 532 lei - 228 lei = 304 lei.Orice modificare a pro rata in anii urmatori, respectiv dupa scurgerea ultimului an de ajustare (2012),nu va mai influenta deducerile efectuate pentru acest utilaj. Dar pentru livrari catre sine nu existalimita de timp.Daca presupunem ca utilajul ar fi vandut in cursul anului 2011 la valoarea de 15.000 lei plus 3.600 lei,reprezentand TVA calculata aplicand cota de 24%, persoana impozabila ar avea dreptul sa efectueze oajustare in favoarea sa astfel:- taxa nededusa: 2.660 lei;- taxa colectata: 3.600 lei;

 - ajustare permisa: 2.660 lei x 2/5 = 1.064 lei (deoarece este mai mica decat taxa colectata).Daca presupunem ca acelasi utilaj ar fi alocat in cursul anului 2010 unui sector de activitate care nu dadrept de deducere sau isi inceteaza existenta ori este utilizat pentru alte scopuri decat activitateaeconomica, persoana impozabila ar avea obligatia sa efectueze urmatoarele ajustari:- perioada ramasa din perioada de ajustare: 2 ani;- taxa dedusa initial: 1.140 lei;- ajustare in favoarea bugetului de stat: 228 lei x 2/5 = 456 lei.

29.Studiu de caz privind regimul fiscal ajustarii TVA.

Ex. 1 O persoana impozabila cumpara o cladire pentru activitatea sa economica la data de 23 iulie2007. La 1 august 2009, aceasta persoana se decide sa utilizeze cladirea integral in scop de locuintasau pentru operatiuni scutite fara drept de deducere. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu inceperede la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxaaferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2009-2026) si persoana respectiva trebuie sarestituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial. Daca ulterior cladirea va fi din nou utilizata pentruoperatiuni cu drept de deducere, se varealiza ajustarea pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, in favoarea persoanei impozabile, conform art. 149 alin. (4) lit. c) din Codulfiscal.

Numarul ajustarilor poate fi nelimitat, acesta depinzand de modificarea destinatiei bunuluirespectiv in perioada de ajustare, respectiv pentru operatiuni care dau sau nu drept de deducere.Ex. 2:O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscalachizitioneaza un imobil in anul 2007 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere sideduce integral taxa pe valoarea adaugata la data achizitionarii. In anul 2009 inchiriaza in intregimeimobilul in regim de scutire de taxa pe valoarea adaugata. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cuincepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv.

Ajustarea trebuie sa se efectueze pentrutoata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2009-2026) si persoana respectivatrebuie sa restituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial.Ex. 3:O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal detineun hotel care a fost cumparat in anul 2007 si s-a dedus TVA de 6 milioane lei pentru cumparareaacestui imobil. In anul 2010, la parterul hotelului se amenajeaza un cazinou care ocupa 30% dinsuprafata cladirii. Activitatea de jocuri de noroc fiind scutita de TVA fara drept de deducere, persoanarespectiva trebuie sa ajusteze taxa dedusa initial, proportional cu suprafata ocupata de cazinou.Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana la finele anului 2026.Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare,la schimbarea destinatiei unei parti din cladire, astfel:- pentru 2007, 2008, 2009, persoana impozabila nu ajusteaza taxa dedusa initial, aferenta acestor ani,care reprezinta 300.000 lei x 3 ani = 900.000 lei;- pentru perioada ramasa, 2010-2026 = 17 ani, taxa se ajusteaza astfel:- 5.100.000 lei x 30% = 1.530.000 lei - taxa nedeductibila, care se inscrie in decontul de taxa pevaloarea adaugata din perioada fiscala in care apare modificarea de destinatie. In situatia in care parteaalocata cazinoului de 30% din cladire se mareste sau se micsoreaza, se fac ajustari suplimentare in plusori in minus conform aceleiasi proceduri.Ex. 4:O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscalinchiriaza in cursul anului 2007 o cladire care a fost cumparata in cursul aceluiasi an si s-a dedus TVAde 9 milioane lei aferenta bunului cumparat. In cursul anului 2007, o parte din bunul imobil este inchiriata in regim de scutire conform art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, respectiv 50% dinsuprafata bunului imobil. Persoana impozabila a efectuat urmatoarea ajustare in anul 2007:9.000.000 : 20 = 450.000; 450.000 x 50% = 225.000 lei, taxa de ajustat aferenta anului 2007, care s-ainscris in decontul din decembrie 2007 la rubrica corespunzatoare cu semnul minus.In anul 2008, persoana impozabila trebuie sa efectueze urmatoarea ajustare: 225.000 x 19 = 4.275.000lei, care se va inscrie in decontul lunii decembrie cu semnul minus. Daca, incepand cu data de 1ianuarie 2008 si pana in anul 2026 inclusiv, se va modifica suprafata inchiriata in regim de scutire in plus sau in minus, de fiecare data se vor efectua ajustari ale taxei pentru toata taxa aferenta perioadeiramase din perioada de ajustare in decontul lunii in care a aparut fiecare modificare.

Ex. 5La data de 1 ianuarie 2008 o companie inregistrata in scopuri de TVA cumpara un mijloc fix (care nu este bun imobil) in valoare de 2000 lei pentru care deduce TVA in suma de 380 lei. Perioadade ajustare este de 5 ani, respectiv pana in anul 2012 inclusiv.-daca in cadrul perioadei de ajustare, respectiv in iulie 2009, bunul este vandut alteipersoane la valoarea de 1000 lei, colectandu-se TVA de 190 lei, nu sunt incidente prevederile art.149,respectiv nu se fac ajustari de TVA -daca in cadrul perioadei de ajustare, respectiv in iulie 2009, bunul respectiv este casat, atuncise fac ajustari de TVA, astfel:38(TVA dedus)/ 5(perioada de ajustare)x 4(perioada ramasa din perioada de ajustare)=304lei.Suma de 304 lei se inscrie in decontul de TVA al lunii iulie 2009 in randul 24 cu semnul minus.

 30.Studiu de caz privind regimul fiscal TVA aferenta importurilor si exporturilor.Importul de bunuri 

TVA aferenta bunurilor importate se achita in continuare in vama pana la data de 31 decembrie2012, cu exceptia persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA care obtin uncertificat de amanare de la plata TVA pentru importuri, eliberat de autoritatile vamale. Plafonul privind valoarea minima a importurilor pentru obtinerea certificatului de amanare de 

la plataTVA este de 100 milioane lei in ultimele 12 luni consecutive sau in anul calendaristic precedent. In acest caz, TVA nu se plateste in vama, ci se inregistreaza in decontul de TVA,atat ca taxa deductibila, cat si ca taxa colectata. Incepand cu 1 ianuarie 2013 aceasta facilitatese va aplica tuturor persoanelor inregistrate in scopuri de TVA.

Sunt scutite de TVA la import bunurile a caror livrare in Romania este in orice situatie scutitade TVA in interiorul tarii (de exemplu: livrarile de bunuri intr-un antrepozit de TVA).

Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri simplificate de vamuire eliberata deun alt Stat Membru sau care efectueaza importuri de bunuri in Romania din perspectiva TVA, pentru care nu au obligatia de a depune declaratii vamale de import, vor plati TVA datorata pentru importurile de bunuri in Romania, pe baza unei declaratii de import pentru TVA siaccize.

Baza de impozitare in scopuri de TVA pentru bunurile importate este valoarea in vama, la carese adauga taxele vamale, accizele (daca exista) si cheltuielile auxiliare, cum sunt comisioanele,cheltuielile de ambalare, transport si asigurare inregistrate ulterior intrarii bunurilor in Romaniasi pana la prima destinatie a acestora.Ex.In luna august 2010, o persoana impozabila A inregistrata in scopuri de TVA potrivit art. 153din Codul fiscal incaseaza 1.000 euro drept avans pentru livrarea in interiorul tarii a unui automobil de la o alta societate B; A va emite o factura catre B la cursul de 4,2 lei/euro, valabil la data incasariiavansului.Baza de impozitare a TVA = 1.000 euro x 4,2 lei/euro = 4.200 lei.Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 4.200 lei x 24% = 1.008 lei.Dupa o perioada de 3 luni are loc livrarea automobilului, care costa 5.000 euro. Cursul din data livrarii bunului este de 4,3 lei/euro. La data livrarii se vor storna avansul si taxa pe valoarea adaugata aferentaacestuia, respectiv 4.200 lei si 1.008 lei, cu semnul minus.Baza de impozitare a TVA pentru livrare se determina astfel:[(1.000 euro x 4,2 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 21.400 lei.Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii se determina astfel:21.400 lei x 24% = 5.136 lei.Exemplul nr. 2: Compania A incaseaza in luna iunie 2010 un avans de 2.000 euro pentru livrarea ininteriorul tarii a unui utilaj catre clientul sau B. Livrarea utilajului are loc in cursul lunii iulie la pretulde 6.000 euro.A va emite o factura pentru avansul de 2.000 euro catre B la cursul de 4,1 lei/euro, valabil la dataincasarii avansului in luna iunie.Baza de impozitare a TVA pentru avans = 2.000 euro x 4,1 lei/euro = 8.200 lei.Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 8.200 lei x 19% = 1.558 lei.In luna iulie, la livrarea utilajului se regularizeaza avansul facturat, inclusiv cota de taxa pe valoareaadaugata ca urmare a modificarii cotei standard la 1 iulie 2010. Cursul din data livrarii bunului este de4,3 lei/euro. Regularizarile efectuate, inclusiv regularizarea cotei de TVA:Stornarea avansului, inclusiv a taxei pe valoarea adaugata aferente acestuia, respectiv 8.200 lei si1.558 lei, cu semnul minus.Baza de impozitare a livrarii: [(2.000 euro x 4,1 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 8.200 lei +17.200 lei = 25.400 lei.Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii: 25.400 lei x 24% = 6.096 lei.