Aprilie La Albine - Copy

8/16/2019 Aprilie La Albine - Copy

1/10

Apidiagnoza

Deşi temperatura creşte, în decursul lunii aprilie pot surveni perioade reci, cu ploi sau chiar cufulguieli scurte de zăpadă în unele zone ale ţării.

Odată cu mărirea zilei, temperatura creşte şi apar primele flori.

Familiile de albine îşi încep activitatea din afara stupului. Pentru ele, începe un nou sezon, deformare a rezervelor de hrană, de înmulţire.

reşterea duratei zilei!lumină, înflorirea masivă şi continuă a pomilor fructiferi, a plantelor depădure, a sălciilor, zălogului etc. precum şi a unor culturi agricole ca muştarul şi rapiţa de toamnă,creează albinelor condiţii optime de activitate şi de dezvoltare a puterii familiilor.

"cum are loc înlocuirea totală a albinei de iarnă cu albine tinere, crescute în cantităţi din ce în cemai mari.

#ocmai în acest scop, pe tot decursul lunii aprilie lucrările vor fi îndreptate spre asigurarea în

principal a spaţiului necesar creşterii de noi generaţii de albine, a completării cantităţilor de hranăşi a izolării termice în condiţii optime a cuibului.

$ncă din ianuarie!februarie, matca a declanşat ouatul, la început pe suprafeţe ale fagurelui dincentrul ghemului de iernare mici de %!& dm&, apoi din ce în ce mai mult, pe porţiuni mai mari.

'oile albine eclozionate vor îngri(i generaţiile următoare.

)unt albine doici diferite de cele de iernare, fără rezerve în corpul gras. în familie raportul dintrealbinele de iernare şi cele nou apărute, se va schimba în fiecare zi, în favoarea albinelor tinere.

*ste momentul c+nd albinele îmbătr+nite, de iarnă, datorită uzurii, vor muri, lăs+nd locul noiigeneraţii.

"cesta este momentul cel mai dificil în familia de albine, fenomen observat de obicei în a doua (umătate a lunii.

Factorii care influenţează depăşirea cu succes a pragului, sunt în principal:

- cantitatea şi calitatea hranei din stup (miere, păstura)nfluenţează în primul r+nd calitatea albinelor de iernare ca şi a celor de primăvară mai ales prindezvoltarea glandelor hipofaringiene ale acestora, glande cu rol foarte important în producerealăptişorului de matca."ceste albine au un dublu rol- acela de alimentare a mătcii cu hrană de calitate, pentru forţareapontei accelerarea depunerii de oua/ precum şi luarea în creştere a ouălor depuse de mătci."lbinele prost hrănite sau cu hrană de slabă calitate nu vor lua în creştere larvele determin+ndscăderea proporţiei de albine tinere faţă de cele bătr+ne sau îmbătr+nite.

- existenţa unor culesuri slabe, sau practicarea hrănirilor stimulative

- calitatea mătcii (matcă tânără şi prolifică sau matcă bătrână, epuizata, cu defectefizice)nfluenţează de asemenea ritmul ouatului.)chimbarea la doi ani a mătcilor poate reduce mult, 0căderea0 mătcilor în primavară atunci c+nd

familia are mare nevoie de o matcă bună.

- păstrarea căldurii necesare în cuib1ăm+ne, ca şi iarna, o gri(ă principală a apicultorului.$n primăvară, în plină perioadă de dezvoltare a familiilor de albine, c+nd în stup e2ista rezerve de


2/10

hrană, matca îşi intensifică în fiecare zi ponta.)paţiul e2istent este mare acum celule golite de miere, rame în e2cedent/.a urmare familia se e2tinde pe toate ramele, nereuşind să încălzească tot puietul e2istent."pariţia unor zile capricioase, cu temperaturi scăzute, în unele zone chiar lapoviţă, poate duce lareformarea ghemului şi părăsirea puietului ceea ce determină compromiterea lui.De aceea ca lucrare principală apicultorul trebuie să lucreze 0cu un cuib str+ns0 adică elimin+ndramele e2cedentare, astfel înc+t albinele să acopere bine fagurii ramaşi în stup.Proced+nd astfel căldura va fi asigurată la un nivel corespunzător.

)emnul egal între albinele bătr+ne, epuizate şi care si!au încheiat menirea şi cele tinere se înregistrează mai devreme sau mai t+rziu în funcţie de c+ţiva factori frenatori sau propulsatoricum sunt-3 mersul sau starea/ vremii condiţii meteo/43 surse de cules de la vegetaţia nectaro!poleniferă43 puterea familiei la intrarea şi ieşirea din iarnă43 starea de sănătate43 valoarea ! respectiv prolificitatea !mătcii43 hrănirile anterioare de completare a rezervelor de hrană şi mai ales cele actuale de stimulare adezvoltării, protecţia termică a stupilor mai sunt zile şi mai ales nopţi reci/.

"rmonizarea acestor factori într!o stupină este un caz fericit care se poate înt+mpla sau nu.

De aceea gri(a principală a apicultorului este să îndeplinească la timp, corect şi cu profesionalismtoate acţiunile menite împuternicirii rapide a fiecărei familii de albine.

De ce este nevoie de creşterea puternică şi rapidă a numărului de albine în fiecare familie5

Foarte simplu- pentru că la primul mare cules de producţie caracterizat prin intensitate şi scurtime în timp 6%!6& zile la salc+m/, numărul mare de albine culegătoare va asigura, aşa cum se zicea şi încă se mai zice- 0 7alorificarea superioara a culesului 0.

8ai corect ar fi să spunem- optimizarea culesului înţeleg+nd prin aceasta realizarea unui optimeconomic.

"cest optim defineşte capacitatea fiecărei unităţi biologice de producţie ! stupul cu albine şi în finalstupina ! de a aduna o cantitate de miere, respectiv recolta a cărei valoare să acopere şi sădepăşească c+t mai mult cheltuielile ocazionate de creşterea, întreţinerea albinelor biostimulatori,rame, faguri artificiali, medicamente, amortizări de utila(e/, costurile transportului în pastoral ca şia forţei de muncă, ta2ele şi alte plăţi efective făcute de proprietarul stupinei.

Oricine se ocupă de albine constată că apicultura costă şi costurile cresc pe zi ce trece datorităinflaţiei.

#oţi autorii de manuale apicole ca şi apicultorii profesionişti recomandă hrănirile de stimulare înprimăvară tocmai în ideea optimizării culesului care în ultima instantă nu înseamnă altceva dec+t orecolta mare 9 profit mare.

"picultorii ştiu ca mierea de salc+m este o miere superioară, mult apreciată la consumul intern şimai ales la e2port, deci bine plătită.

De multe ori livrarea de către producător a unei cantităţi de miere superioară de salc+m estecondiţionată de achiziţia de către cumpărător şi a altor sorturi de miere, mai puţin solicitată, încadrul a ceea ce numim v+nzarea 0în paletă0 a unor cantităţi mai mari de miere variatăsortimental.

Dacă din punct de vedere biologic, fiziologic şi economic suntem lămuriţi să vedem care sunt


3/10

Acţiunile specifice

- În stupină

• Revizia sumară de primăvară, revizia generală sau de fond, diagnosticul şi tratamentul în caz deboală în stupină sunt lucrări înşirate şi descrise într-o derulare logică şi necesară.

'ici un apicultor nu trebuie să uite că dacă în luna trecută martie/ nu a efectuat lucrărileobligatorii din cauza vremii nefavorabile în cel mai fericit caz sau din neştiinţă, negli(enţă saunepăsare ! în cel mai nefericit caz ! acum este momentul să lucreze bine şi repede în stupină.

Pentru aceasta, odată cu creşterea temperaturii peste 6:!6; faguri în centrulcuibului, acesta se menţine c+t mai str+ns, astfel înc+t puietul să fie depus c+t mai compact,albina ocup+nd complet intervalele dintre faguri.

uibul se menţine în acest mod p+nă ce puietul se e2tinde p+nă la fagurii laterali, iar albina treceziua şi pe fagurii de după diafragmă.

Din acest moment, o dată la ;!? zile se introduce la marginea puietului c+te un fagure bun deouat, mai închis la culoare lucrarea se numeşte lărgirea cuibului/, iar după ce puietul se e2tinde

pe :!; faguri, fagurele respectiv se poate introduce între ultimii doi faguri cu puiet, din parteadinspre diafragmă, care de obicei este îndreptată spre sud lucrare denumită spargerea cuibului/.

Fagurele nou introdus, poate fi uscat sau puţin stropit cu apă călduţă sau cu sirop slab de zahăr, înultimul caz trebuiesc luate măsuri atente de prevenire a furtişagului.

)e lucrează repede şi precis, nu se ţine cuibul deschis timp îndelungat, nu se lasă fagurii cu mieresau cu sirop între stupi.

@a apariţia furtişagului se întrerupe imediat administrarea de sirop şi se închide stupul, se reducedeschiderea urdinişului, şi eventual se umezesc stupii cu petrol, motorină etc. pentru alungarea

albinelor hoaţe, se pun tăvi cu materiale fumigene în faţa urdinişurilor.

"ceastă schemă de dezvoltare a cuibului se foloseşte indiferent de tipul stupului, chiar şi la ceimultieta(aţi, în cazul în care au ieşit din iarnă cu mai puţin de ;!? intervale de albine, în plus,aceştia pot fi lăsaţi pentru prima perioadă doar pe un corp, sau în cazul în care au iernat pe două


4/10

corpuri, între acestea să se introducă o folie din plastic sau din carton asfaltat, cu o fantă de 6A&%cm înspre peretele din faţă, pentru trecerea albinelor, în acest mod str+mtorarea este maiputernică şi păstrarea regimului termic mai sigură.

Dacă stupii 8* au iernat doar pe un corp, sau li s!a redus un corp în primăvară pentru a se realizaun regim termic mai bun în cuib la familiile slabe/, şi a fost lăsat doar corpul în care se afla cuibulfamiliei de albine, în momentul în care albina ocupă bine B!C intervale şi e2istă ;!? faguri cupuiet, se montează ataşează/ şi cel de al doilea corp.

"cesta se aşează pentru început, sub corpul ocupat de cuib, unde se menţine p+nă c+nd în corpulde sus puietul va ocupa B faguri, fapt care va obliga matca să coboare în corpul de (os unde va începe să depună ouă pe &!= faguri centrali iar intervalele corpului respectiv vor fi ocupate măcarpe (umătate de albine. $n acel moment se face inversarea corpurilor, în continuare lucr+ndu!se nucu rama, ci doar cu corpul.

Pentru o mai buna amorsare a creşterii de puiet în corpul pus deasupra, în acesta se poateintroduce un fagure cu puiet necăpăcit scos din primul corp, în locul lui introduc+ndu!se un fagurebun de ouat sau o ramă cu fagure artificial, puietul introduc+ndu!se între fagurii în care matca adepus de(a ouă.

$n corpul aşezat deasupra, dacă în natură e2istă un oarecare cules de întreţinere, se mai potintroduce în locul fagurilor goi, 6!& rame cu faguri artificiali,, cu care se încadrează intercalează/fagurii cu ouă sau cu puiet.

$n perioadele cu cules abundent şi mai ales dacă albinele beneficiază de cules de la vreun masivmelifer rapiţă, muştar, cătină etc./ se pot introduce la clădit rame cu faguri artificiali, amplasaţi lamarginea cuibului l+ngă ultima ramă de puiet.

"ceşti faguri pot fi lăsaţi în locul respectiv p+nă ce sunt clădiţi complet sau pot fi înlocuiţi cu alţifaguri artificiali doar după ce celulele au fost trase numai pe (umătate din înălţime, fagurii urm+nda fi terminaţi de crescut la culesul următor, mai intens salc+m/.

ea de a doua variantă este de preferat, în acest mod putem realiza începerea clădirii la mai mulţifaguri, şi nu vom tine ocupat locul respectiv cu un fagure alb în care, de regulă, în aceastăperioadă, albinele nu depun nimic, în plus î pot strica clădind în unele cazuri celule de tr+ntor.

$n situaţia în care se observă tendinţa depunerii de puiet de tr+ntor, mai ales la familiile cu mătcimai bătr+ne, se va introduce la marginea cuibului o ramă goală, eventual îns+rmată ramaclăditoare/ în care albinele vor trage faguri naturali cu celule de tr+ntori, faguri care pot fi recoltaţiperiodic, pe măsura ce sunt terminaţi de crescut, uneori în celule e2ist+nd chiar şi ouă sau puiett+năr de tr+ntori.

• În general, în această perioadă există un cules de întreţinere, uneori ciar mai intens, de nectar,c!t şi un aport destul de mare de polen care, în unele cazuri, poate bloca fagurii destinaţi creşterii de puiet.

$n acest caz fagurii destinaţi creşterii puietului, blocaţi cu păstură, trebuie să fie scoşi din cuib şi înlocuiţi cu alţi faguri goi, buni de ouat, de preferat cu coroane de %,>!%,: g miere.

Pot apare însă şi perioade lipsite de cules, care influenţează negativ desfăşurarea normală acreşterii puietului.

Pentru remedierea acestei situaţii, în vederea asigurării hranei hidrocarbonate necesare miere/ sevor face hrăniri stimulente.

Fura(area albinelor în scop de stimulare, amplificare şi accelerare a dezvoltării este esenţială.


5/10

Erănirile stimulative de primăvară se fac cu sirop de zahar sau miere apa zahăr 9 6-6 ! 6 parteapă la 6 parte zahăr !/ în cantităţi mici, administrate periodic şi repetat la un interval de =!> zile, în funcţie de puterea familiilor şi de capacitatea lor de prelucrare a siropului.

"dministrarea în hrănitoare a porţiilor mici de sirop din zahăr călduţ creează o senzaţie de culescare, bazată pe instinctul de acumulare, induce un plus de activităţi-! la matcă- mărirea numărului de ouă depuse într!un interval de timp4! la albinele doici- contingente mai mari vor lua în creştere puiet mai mult, albinele care

efectuează alte munci în stup, în faguri şi chiar în afara stupului vor fi mai zorite.

O metoda eficientă şi cu un volum necesar mai mic de muncă, este administrarea în hrănitoare dezahăr tos puţin umectat.

"stfel administrat, folosirea zaharului este permanentă, cre+nd senzaţia de cules, şi de lungădurată şi, în plus, nu provoacă furtişag.

Poate fi folosit însă doar atunci c+nd temperatura e2terioară a atins cel puţin 6;!6B


6/10

De asemenea, se aplica tratamentul contra varroozei.

• 0ste bine ca tot acum să se treacă "transvazeze# familiile de albine în stupi curaţi, fără defecteşi dezinfectaţi, transvazarea făc!ndu-se mai uşor dat fiind puterea redusă a familiilor de albine, cuaceeaşi ocazie rezolv!ndu-se şi pregătirile stupilor în vederea unor eventuale deplasări ulterioareîn stupărit pastoral.

• 1ot în această perioadă, este bine să se monteze colectoarele de polen, at!t pentru evitarea

blocării cuibului cu polen c!t şi în vederea asigurării unor rezerve de polen necesare în perioadelelipsite de polen sau pur şi simplu în scopuri comerciale.

• 2e execută de asemenea întărirea familiilor foarte slabe prin introducerea de puiet căpăcit c!t mai aproape de eclozionare, luat de la familiile puternice şi introdus în familiile foarte slabe, cuşanse puţine de supravieţuire prin forţe proprii.

De remarcat că merită a fi întărite doar acele familii care au mătci tinere valoroase ! de regulă roiformaţi în anul anterior şi care, din anumite motive au ieşit din iarnă foarte slăbite.

ele cu mătci bătr+ne, defecte, sau afectate de diferite boli, mai bine se reformează şi se refac în

decursul sezonului activ.@a introducerea puietului se va avea gri(ă ca acesta să fie bine acoperit de albina familiei a(utate,altfel puietul neacoperit de albine poate răci şi se pierde fără folos.

De aceea în asemenea familii se introduc fagurii cu puiet pe suprafeţe mai mici, scoţ+ndu!se toţifagurii de prisos şi izol+ndu!se cuibul c+t mai bine din punct de vedere termic.

$n vederea valorificării optime a culesului de la salc+m poate fi e2ecutată aşa!numita uniformizarea puterii familiilor, scop în care se scot faguri cu puiet căpăcit de la familiile foarte puternice ;!?faguri cu puiet/ şi se introduc în familiile de putere medie >!: faguri cu puiet/.

$n acest fel, familiile de putere medie ating mai repede o putere mai mare, stupina a(ung+nd laperioada de cules cu un efectiv mai mare de familii puternice, iar pe de altă parte se poate evitaintrarea prematură a familiilor foarte puternice în frigurile roitului.

$n locul cedării puietului căpăcit se poate practica schimbul de faguri cu puiet, în locul fagurilor cupuiet căpăcit din familiile foarte puternice introduc+ndu!se faguri cu ouă şi larve tinere scoase dinfamiliile de putere medie, care primesc puietul căpăcit.

"cest mod de unificare întărire/ nu are rost să se aplice la familiile mai slabe &!= rame cu puiet/,care oricum nu se vor întări prea mult p+nă la înflorirea salc+mului, urm+nd a se dezvolta întimpul acestuia şi după.

• În aceasta perioadă albinele au tendinţa de a str!nge cantităţi mai mari de propolis cu careastupă eventualele crăpături sau spaţii goale dintre piesele stupului "rame. podişor, urdiniş etc.#,în scopul menţinerii microclimatului optim creşterii puietului.

"ceastă situaţie trebuie folosită c+t mai intens cu ocazia reviziilor periodice a stării familiilor, învederea realizării unor cantităţi c+t mai mari de propolis proaspăt, de cea mai bună calitate at+tprin răzuirea directă cu a(utorul dălţii apicole a pieselor stupului, c+t şi prin folosirea unorcolectoare speciale de propolis p+nze, plase, grile etc.,/.

• 2e fac lucrări pregătitoare pentru creşterea de mătci şi producerea de roi.

)e introduc faguri cu celule de tr+ntori în familiile selecţionate, se pregătesc leţişoarele cu botci,cuştile de eclozionare, nucleele de împerechere etc.

- În atelierul stupinei


7/10

! )e topesc fagurii reformaţi, fagurii necorespunzători din cuib, crescăturile şi resturile de ceară.

! )e tratează fagurii depozitaţi, de rezervă, contra moliei cerii.

! )e condiţionează polenul recoltat prin triere şi uscare după care se conservă prin tratare cutetraclorură de carbon sau prin menţinerea în congelator.

! )e îns+rmează rame şi se fi2ează fagurii artificiali.

! Plantarea arborilor şi arbuştilor meliferi şi însăm+nţări de plante melifere4

Organizatorice

• În cazul în care urmează ca stupina să se deplaseze în pastoral se pregătesc materialelenecesare împacetării şi transportării stupilor, se întocmesc şi se obţin vizele pe actele necesareefectuării acestei lucrări.

Planul deplasării în pastoral trebuia definitivat încă din timpul iernii.

Daca nu s!a făcut atunci nu!i t+rziu nici acum.

#rebuie stabilit precis- c+ţi stupi vor fi transportaţi, în ce loc şi pe ce vatră temporară vor firăsp+ndiţi.

Pentru aceasta este nevoie de două documente obligatorii-3# Repartiţia de stupărit pastoral vizată de organele locale Romsilva şi 4# 5ertificatul sanitar-veterinar eliberat de medicul veterinar de la circumscripţia veterinară decare aparţine localitatea de unde se transportă stupii, document prin care se atestă starea desănătate a efectivului stupinei.

Fireşte ca nu vom deplasa la salc+m , şi chiar / dec+t familiile de albine puternice şisănătoase adăpostite în stupi integri fără crăpături sau dezmembrări/.

#i(ele şi fluturaşii de rigidizare la stupii 8*/, sitele de ventilaţie, m+nerele, închizătoarele deurdiniş ! adică accesoriile cu care sunt dotate tipurile de stup îndeobşte folosite ! vor fi toatefuncţionale.

orpurile de recoltă magazine sau caturi/ echipate cu ramele cu faguri noi sau deschişi la culoare,folosiţi la o singură recoltă sau recent construiţi vor fi asiguraţi în totalitate.

)e ştie că fagurii vechi, maronii alterează culoarea mierii de salc+m la care indicele colorimetricconstituie o restricţie importantă şi definitorie pentru calitate respectiv pentru preţul de v+nzare.

Gnii autori atrag atenţia ca volumul de faguri scontaţi ca faguri de recoltă trebuie să fie de &!= orimai mare dec+t cei ocupaţi efectiv de mierea capacită care va reprezenta recolta propriu!zisă.

De ce5

Pentru că prelucrarea nectarului în timpul unui cules de mare intensitate şi de scurtă duratănecesită un spaţiu mare în care să!şi găsească loc abundenţa de nectar reprezentată de picăturilecare aduse şi regurgitate de albine se preling pe pereţii celulelor.

"stfel nectarul pierde mai repede surplusul de apă a(ung+nd să conţină p+nă la 6B!&%H c+t

trebuie să aibă mierea maturată de la =%!>%H c+t conţine iniţial nectarul florii de salc+m/.

8ierea în făguri secţiuni/ este un sortiment foarte apreciat şi bine plătit.

Pentru obţinerea ei vom asigura stupină cu stocul de rame echipate cu secţiuni.


8/10

$n mi(locul de transport cu care se efectuează deplasarea nu vom uita să punem c+ntarul decontrol.

#ransportul stupilor pe drumurile publice în mi(loace de transport obişnuite camioane, remorcisau platforme/ ca şi cu a(utorul unor mi(loace de transport specializate este reglementat de actenormative care trebuiesc cunoscute şi respectate.

"ltfel cei abilitaţi pot aplica amenzi, lucru pe care nu!l dorim nimănui.

1ecunoaşterea vetrelor temporare în masivele de salc+m trebuie efectuată din timp iar transportulpropriu!zis este recomandat a se face în timpul nopţii.

Deplasarea trebuie astfel organizată înc+t ea să decurgă în siguranţa, fără incidente.

"ici este obligatoriu să avem în vedere rigidizarea stupilor înţeleg+nd ca întreaga unitate de încărcătură a mi(locului de transport este asigurată prin legarea corectă cu fr+nghii, echipareaplatformei cu obloane sau înălţătoare,mi(loace de fr+nare şi semnalizare care să funcţionezeireproşabil.

• sigurarea braţelor de muncă suplimentare6• sigurarea polenizării livezilor de pomi roditori şi a culturilor de rapiţă de toamnă prin înceiereacontractelor de polenizare cu proprietarii de livezi.

Speciile nectaro-polenifere care înfloresc în luna aprilie:

În aprilie începe sau continua înflorirea următoarelor specii melifere: Arţarul american (Acer negundo)*, Arţarul tătăresc, (Acer tataricum)**,Bănuţei (Bellis perennis),Caisul (Armeniaca vulgaris)**,

Căpşunul (ragaria mosc!ata)*,Cătina al"ă (#ippop!ae r!amnoides)$,Cireşul (Cerassus avium)$,Corcoduşul (%runus cerasifera)**,Cornul (Cornus mas)**,&ugastrul (Acer campestre)*$,#a!onia (#a!onia a'uifolium)*,#ăceşul (osa canina)$,#ărul (#alus domestica)$,#esteacănul (Betula al"a)*,#ierea ursului (%ulmonaria officinalis)*,%altinul de cmp (Acer platanoides)$,

%altinul de munte (Acer pseudoplatanus)$,%ăpădia (ara+acum officinale)$,%ărul (%irus sativa)$,%runul (%runus domestica)$,apiţa de toamnă (Brassica napus var oleifera)***,apiţa sal"atică (Brassica rapa)$,ăc!ita (ali+ viminalis)$,alcia al"ă (afe al"a)*$,alcia caprească (ali+ caprea)$*,-lmul (-lmus campestris)$,.ioreaua (cilla "ifolia)*,.işinul (Cerasus vulgaris)$,

/am"ila (01acint!us orientalis)*,/ălogul (ali+ cinerea)**2


9/10

"proape toate plantele enumerate oferă albinelor un cules de nectar şi polen, unele ca de e2empluarţarul tătăresc, (ugastrul, cele doua specii de paltin oferă şi culesuri de mană sau de la salciaalbă şi cea căprească albinele adună pe l+ngă polen, nectar, mană şi propolis.

Gnele specii ca de pildă mesteacănul şi ulmul interesează albinele numai pentru polen şi mană.

După denumirea populară comuna/ şi cea ştiinţifică am indicat ponderea importanţa/ apicolăprin asterisc astfel-

IIII > asteriscuri/ înseamnă pondere apicolă foate mare,III = asteriscuri/ înseamnă pondere apicolă mare,II două/ 9 pondere apicolă mi(locie şi în sf+rşitI un asterisc/ 9 pondere apicolă mică.

$n aceasta lună culesurile sunt în general definite drept culesuri de întreţinere dar de la speciilecare intră în categoria ce are pondere apicolă mare sau mi(locie se pot înregistra uneori chiarculesuri de producţie ca de pildă în livezile de pomi fructiferi sau în vecinătatea lanurilor de rapiţăcultivată.

Oricum este important să cunoaştem şi mai ales să valorificam culesurile de nectar, polen, mana şipropolis oferite de aceste specii spre binele albinelor şi spre binele şi profitul apicultorului.

"ceasta o doresc tuturor stupinelor şi proprietarilor lor.

)per într!un aprilie senin, călduros cu albine sănătoase, mereu mai multe, mai harnice şi binepregătite pentru marele cules care vine- cel de la salc+m.

"cesta este de patru stele asteriscuri/ adică are o pondere apicolă foarte mare şi, luna viitoare,va fi marcat astfel- III.

Nu uitaţi !

$n luna aprilie, obiectivul principal îl constituie intensificarea la ma2imum a creşterii de puiet, întărirea familiilor în vederea folosirii culesurilor timpurii salc+m/.

"siguraţi spaţiul necesar pentru ouatul mătcilor, creşterii de puiet şi depozitarii nectarului şipolenului adus în stup.

)e va acorda o deosebită atenţie întăririi familiilor ramase în urmă, cu puiet luat din familiilefoarte puternice.

)e ia cel mult un fagure cu puiet căpăcit la interval de 6% zile.

Prin fagurii introduşi în schimbul fagurilor cu puiet căpăcit se oferă familiilor puternice spaţiulnecesar pentru creşterea în continuare a puietului şi astfel se previne apariţia prematura afrigurilor roitului la familii puternice şi se întăresc totodată familiile slabe.

Familiile slabe se întăresc cu &!= faguri cu puiet daţi odată.

8ăsurile arătate se aplică numai în cazul familiilor sănătoase şi sunt contraindicate în cazulstupinelor infectate cu boli.

@a apariţia perioadelor lipsite de cules se recurge imediat la hrănirea suplimentară a familiilor !mi(loc de menţinere a puterii familiilor şi întărirea continuă a lor.

În concluzie:


10/10

@una aprilie este o perioadă de activitate deosebit de intensă de care depinde dezvoltarea normalăa familiilor de albine şi rezultatele economice ale sezonului activ ce urmează.

'eefectuarea la timp a lucrărilor, e2ecutarea lor cu rabat la calitate în mod sigur se va reflectanegativ asupra recoltei stupinei, în special la culesul de la salc+m ca şi la celelalte culesuri devara.

Deşi culesul de la salc+m se declanşează abia luna viitoare, toate măsurile pregătitoare, legate de

tehnologia întreţinerii familiilor ca şi acţiunile organizatorice trebuie g+ndite şi înfăptuite din timp.

Gn plan realist, bine întocmit care armonizează necesităţile cu posibilităţile garantează din startacţiunii de stupărit pastoral şansele cele mai bune de reuşită.

)ă aşteptam cu încredere culesul de la salc+m şi să fim bine pregătiţi pentru a!l valorifica la moduloptim, deci profitabilJ

APRLIE LA ALBINE

Documents

Aprilie La Albine - Copy