Upload
leonidas-dhr
View
55
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Argumente in Favoarea Reformelor.ipp - Anatol Gremalsshi
Citation preview
Argumente în favoarea reformelor în educaţie
19 septembrie 2014
Anatol Gremalschi doctor habilitat, profesor universitar
Seminar de instruire a şefilor direcţiilor raionale şi municipale de învăţământ în domeniul relaţiilor cu mass media
Argumentul nr. 1
• Absolvenţii sistemului educaţional nu corespund în deplină măsură necesităţilor pieţii muncii şi aşteptărilor angajatorilor
• După absolvire, mulţi absolvenţi ai sistemului educaţional se simt neîmpliniţi
• În consecinţă, reformele sunt inevitabile
2
Contribuţia sectorului TIC la economia naţională
• Piaţa locală TIC 131 mil. USD în 2012
– creștere 2,8%
• Top 148 mil. USD atins în 2008
– Telecomunicaţiile neincluse
• Export 56 mil. USD + neoficial • Creștere de 14 ori în ultimii 10 ani
• Mărimea pieţei mondiale servicii TIC 52 mild. USD, creștere 26%
• Cota Moldovei sub 0,1% și în descreștere
97 mil. USD
Piaţa IT locală, mil. USD (2010)
Revânzare hardware
3
Mărimea sectorului
• 7600 angajaţi în IT + 14.500 în Telecomunicaţii
• 1.200 companii TIC generează 8,7% din PIB cu telecomunicaţii şi doar 0,8% fără
• 32 universităţi + 45 colegii, dintre care 16 + 9 au specialităţi TIC
1642 2039
2233 2580
3095 3467
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
2009 2010 2011 2012 2013 2014
Pe parcursul anilor 2009-2014 numărul absolvenţilor TIC a
crescut de 2,1 ori
4
Obiectivele strategice ale sectorului TIC
5
• Creşterea de 4 ori a cifrei de afaceri în industria TI (de la 70 mil. USD până la 260 mil. USD)
• Creşterea de 4 ori a volumului exportului produselor şi serviciilor TI (de la 55 mil. USD până la 200 mil. USD)
• Dublarea numărului specialiştilor angajaţi în industria TI (de la 7,6 mii până la 18,0 mii de persoane)
• Dublarea numărului companiilor TI active (de la 300 până la 600 de companii)
• Dublarea productivităţii per angajat în industria TI (de la 10 mii USD până la 20 de mii USD)
Sursa: Strategia de creștere a competitivităţii industriei tehnologiei informaţiei pe anii 2014-2020, www.mtic.gov.md
Oferta nu corespunde cererii
Administratori și
ingineri de sisteme
Dezvoltatori
Alte tehnologii de dezvoltare software
Limba engleză + altele
Comunicare, lucru în echipă, managementul proiectelor
Calitatea și cantitatea sunt importante
Circa 300
Circa 200
Circa 500
“…de la 30% pana la 40% de
absolvenţi ai specialităţilor TIC sunt neangajabili”
6
“We asked for employees...
but they sent us human beings”
De ce ar trebui să reformăm învăţământul ?
7
8
Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2014
Corespunderea ocupaţiei cu domeniul de pregătire
81% 80%
73% 71% 71%
60%
14% 13% 17% 18% 18%
22%
3% 4% 6% 7% 7%
14%
3% 3% 4% 4% 4% 4%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Corespunde Este inferioară Este superioară Echivalente, dar diferite
9 Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2014
Structura şomajului BIM după nivelul de instruire, anul 2013
Primar sau fără şcoală primară
0.0%
Gimnazial 15.1%
Liceal; mediu general 22.7%
Secundar profesional
23.6%
Mediu de specialitate
13.6%
Superior 24.9%
Problemele identificate
• Specialiștii pregătiţi de sectorul educaţional nu corespund cerinţelor pieţei muncii
• Decalajul competenţelor și abilităţilor împiedică dezvoltarea economică a ţării
• Societatea nu are o viziune bine definită asupra cerinţelor sale
• Nu există o strategie sau viziune comprehensivă asupra educaţiei
• Trebuie formulat un cadru eficient de colaborare între educaţie şi viaţa reală
10
Clasificarea problemelor pe domenii
4. Guvernarea educaţiei
1. Dotarea
2. Curricula 3. Cadrele
didactice și predarea
11
Argumentul nr. 2
• Situaţia demografică se schimbă
• Schimbările demografice impun atât ajustări la nivel de instituţii, cât şi ajustări la nivel de reţea
12
Evoluţia numărul de copii, mii
100
120
140
160
180
200
220
240
260
280
300
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
0-2 ani 3-6 ani 7-10 ani 11-15 ani
11-15 ani
gimnazial
- 29,4%
0-2 ani
+ 3,8%
3-6 ani
preşcolar
+ 3,2%
7-10 ani
primar
- 13,2%
13
Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2014
Argumentul nr. 3
• În termeni reali (cheltuielile per elev, cheltuielile per student, salariile), mijloacelor financiare alocate de stat pentru educaţie sunt în creştere
• Însă, conservarea situaţiei actuale din învăţământ, nereformarea acestuia, nu contribuie la ameliorarea situaţiei
14
15 Surse: Biroul naţional de Statistică(2012) şi Ministerul Finanţelor (2013, aprobat)
Cheltuieli pentru învăţământ din bugetul public naţional
4.249
5.178
5.666
6.575 6.869
7.397 7.144
17.8% 21.9%
9.4%
16.0%
4.5% 7.7%
-3.4%
-10%
10%
30%
50%
70%
90%
0.000
1.000
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
7.000
8.000
9.000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Cheltuieli pentru învăţământ, miliarde lei (în preţuri curente) În % faţă de anul precedent
16
Sursa: Ministerul Educaţiei, 2014
Ponderea subprogramelor în suma totală a cheltuielilor din sectorul educaţiei, 2013
Învăţământ preşcolar
22.6%
Învăţământ secundar
54.7%
Învăţământ mediu de specialitate
5.8%
Învăţământ superior
8.4%
Învăţământ postuniversitar
0.9%
Perfecţionarea cadrelor
0.2%
Alte servicii în educaţie
6.7% Elaborarea politicii şi managementul în
domeniul învăţământului
0.7%
2065
2530
2748
2972
3194
3478
1351
1671
2136
2361
2805
3025
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Mediu pe economie, lei În învăţământ, lei
17
Sursa: Biroul naţional de Statistică, 2014
Câştigul salarial mediu nominal lunar în învăţământ, lei
65,4% din
salariul
mediu pe economie
87,0% din
salariul
mediu pe economie
Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2014
Rata brută de cuprindere în învăţământul preşcolar a copiilor de vârsta 3-6 ani, %
18
75.5
77.2
79.2
81.8
84.2
85.6
75.0
78.0
68
70
72
74
76
78
80
82
84
86
88
2009 2010 2011 2012 2013 2014 Ţinta 2010 Ţinta 2015
19
Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2014
Rata brută de înrolare în învăţământul primar, %
94.4 94.0 93.6 93.5 93.6 93.8 93.8 93.1
100.5 100.9 101.6
102.4
104.0 105.0
107.4 107.2
91.4 90.5
89.4 88.9 88.0 87.5
86.1 84.8
75
80
85
90
95
100
105
110
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total Urban Rural
Ţinta pentru
anul 2015 este
95,0%
20
Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2014
Rata brută de înrolare în învăţământul gimnazial, %
90.5 90.1 89.3 88.8
88.1 87.5 86.7 87.0
95.4 95.4 95.1 95.8 95.6 96.0 96.2
97.7
87.9 87.3 86.3
85.3 84.3
83.2 81.8 81.4
70
75
80
85
90
95
100
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Total Urban Rural
Ţinta pentru
anul 2015 este
90,0%
Rezultatele evaluării PISA 2009+
• Rezultatele elevilor din Republica Moldova la citire şi la matematică sunt mai mici decât nivelul mediu, atestat în toate ţările OECD
• În domeniul ştiinţelor rezultatele elevilor din Republica Moldova sunt similare celora din ţara OECD cu cel mai mic indice Mexicul
• În citire, marea majoritate a elevilor (57%) au un nivel de cunoştinţe mai jos decât cel al noţiunilor elementare
• În matematică, circa 61% din elevi nu posedă noţiunile elementare, necesare pentru rezolvarea problemelor esenţiale de integrare socială
• În ştiinţe, circa 47% din elevi nu au noţiunile elementare, necesare pentru participarea activă în rezolvarea situaţiilor de viaţă
21 Sursa: Raportul PISA Plus, 2009
Argumentul nr. 4
• Şcolile mari asigură o calitate mai buna a educaţiei
• Principalii indicatori de calitate sunt rezultatele învăţării, demonstrate de elevi în cadrul unor evaluări imparţiale
• În cazul liceelor mai mari rezultatele bacalaureatului sunt mai bune
22
23
Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013
Distribuţia candidaţilor din licee după media la examenul de bacalaureat, 2013
25.2%
15.1%
30.9%
25.8%
1.5% 1.5% 0.0%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
< 5 5 - 6 6 - 7 7 - 8 8 - 9 9 - 10 10
Note
2011
2012
2013
24
Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013
Distribuţia liceelor după nota medie la examenul de bacalaureat şi numărul de candidaţi, 2013
5.0
5.5
6.0
6.5
7.0
7.5
8.0
8.5
9.0
0 50 100 150 200 250
Media de examen Linear (Media de examen)
25
Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013
Distribuţia liceelor după rata de promovare a examenului de bacalaureat şi numărul de
candidaţi, 2013
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 50 100 150 200 250
Rata de promovare Linear (Rata de promovare)
26
Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013
Distribuţia liceelor după diferenţele dintre notele medii “clasele de liceu examenul de bacalaureat” şi
numărul de candidaţi, 2013
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
0 50 100 150 200 250
Diferenţa dintre mediile de liceu - examen
Linear (Diferenţa dintre mediile de liceu - examen)
27
Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013
Distribuţia absolvenţilor de gimnaziu după media la examenul de absolvire, 2013
1.8%
16.7%
28.7% 28.6%
17.8%
5.6%
0.8%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
< 5 5 - 6 6 - 7 7 - 8 8 - 9 9 - 10 10
Note
2012
2013
28
Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013
Notele la testările naţionale ale elevilor din clasa a 4-a (anul şcolar 2011/2012), după numărul de elevi per clasă
Numărul de elevi
per clasă Matematica Limba română
Limba de
instruire Limba maternă
1-5 elevi 7,22 7,49 7,59 7,33
6-10 elevi 6,94 7,33 7,42 6,55
11-15 elevi 7,08 7,45 7,73 7,41
16-20 elevi 7,29 7,59 8,06 7,62
21-25 elevi 7,48 7,73 8,20 7,63
25-30 elevi 7,66 7,86 8,29 7,81
31-35 elevi 7,67 7,79 8,11 7,79
36-40 elevi 8,23 8,16 - -
29
Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013
Notele la examenele naţionale ale elevilor din clasa a 9-a (anul şcolar 2011/2012), după numărul de elevi per clasă
Numărul de elevi
per clasă Matematica Limba română
Limba de
instruire Limba maternă
1-5 elevi 6,69 7,08 6,89 6,64
6-10 elevi 6,88 7,04 6,87 7,31
11-15 elevi 6,76 6,89 7,01 7,08
16-20 elevi 6,89 6,94 7,08 7,84
21-25 elevi 6,96 6,95 7,15 7,63
25-30 elevi 7,14 7,12 7,28 7,87
31-35 elevi 7,38 7,18 7,10 -
36-40 elevi 7,89 8,01 - -
41-45 elevi 7,20 7,49 7,38 -
30
Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013
Notele la examenul de bacalaureat (anul şcolar 2011/2012), după numărul de elevi per clasă
Număr de elevi per
clasă Matematica Limba română
Limba română
alolingvi Limba rusă
1-5 elevi 6,56 6,10 6,33 6,83
6-10 elevi 7,30 7,07 6,92 7,57
11-15 elevi 7,17 7,11 6,84 7,24
16-20 elevi 7,27 7,25 6,80 7,41
21-25 elevi 7,34 7,30 7,00 7,37
25-30 elevi 7,40 7,21 6,97 7,44
31-35 elevi 7,81 7,34 6,86 7,09
36-40 elevi 8,15 6,75 6,99 7,56
41-45 elevi 7,65 7,46 8,00 6,00
Argumentul nr. 5
• Şcolile mici au fost o soluţie temporară în condiţiile în care nu existau drumuri, iar transportul era subdezvoltat
• Întreţinerea unui sistem de transport şcolar este cu mult mai ieftină decât a întreţinerea unor instituţii utilizate în prezent la 30% 50% din capacitate
31
Argumentul nr. 6
• Reforma permite folosirea mai judicioasă a mijloacelor financiare alocate învăţământului
• Mijloacele financiare economisite nu pleacă din învăţământ, ele sunt utilizate pentru ameliorarea calităţii educaţiei
• Reforma contribuie la distribuirea echitabilă a mijloacelor alocate învăţământului
32
Mai putem oare vorbi despre echitate ?
33 Sursa: Ministerul Educaţiei, 2014
• În ultimii 6 ani numărul de elevi a scăzut cu 3,5 mii de persoane
• Şcolile sunt utilizate la 44% din capacitatea de proiect
• În raion există 14 şcoli mici
• Cheltuielile per elev într-o şcoală mică sunt de 2 ori mai mari decât într-o şcoală mare (respectiv, 15,9 mii şi 7,7 mii lei)
Raionul XXXX
Raionul ZZZZ
• În ultimii 6 ani numărul de elevi a scăzut cu 2,9 mii de persoane
• Şcolile sunt utilizate la 40% din capacitatea de proiect
• În raion există 18 şcoli mici
• Cheltuielile per elev într-o şcoală mică sunt de 2,4 ori mai mari decât într-o şcoală mare (respectiv, 20,0 mii şi 8,3 mii lei)
Argumentul nr. 7
• Şcolile mici nu oferă suficient spaţiu pentru reforme
• Doar în şcolile mari poţi implementa un Curriculum modern
34
Studiu de politici educaţionale: Reconceptualizarea învăţământului liceal
Opţiunea 0. Nu schimbam nimic.
Opţiunea 1. Liceele oferă elevilor nu doar două, dar mai multe profiluri
Opţiunea 2. Rămân două profiluri, aceleaşi discipline, însă o mare parte din temele din interiorul disciplinelor devin opţionale
Opţiunea 3. Rămân două profiluri, însă numărul de discipline va fi mai mic, prin integrarea celor existente în prezent
Opţiunea 4. Rămân două profiluri, aceleaşi discipline, însă o mare parte din discipline devin opţionale
35
Argumentul nr. 8
• În rezultatul reformei cadrele didactice [bune] au de câştigat atât în aspect moral, cât şi în aspect material
• Doar în şcolile mari cadrele didactice au perspective de creştere profesională şi avansare în carieră
36
37
Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2013
Cadrele didactice în şcolile de zi, gimnazii şi licee
42.6
41.0 40.9 40.0
38.6
36.9 36.9 37.3
36.1
34.2
7.9% 9.4%
11.2%
13.4%
15.6% 16.3%
18.8% 19.6% 20.1% 18.7%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
50%
20
25
30
35
40
45
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Cadre didactice în şcolile de zi, gimnazii şi licee, mii Cadre didactice de vârstă pensionară, %
38
Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013
Distribuţia cadrelor didactice după gradul didactic deţinut şi numărul de elevi per clasă (Octombrie 2012)
Gradul
didactic
Numărul de elevi per clasă
1-5 6-10 11-15 16-20 21-25 25-30 30-35
Fără grad 60,0% 48,7% 40,3% 34,8% 30,3% 23,9% 27,3%
Doi 38,1% 48,7% 55,6% 59,4% 59,3% 53,3% 42,5%
Unu 1,9% 1,9% 3,5% 5,0% 8,4% 17,1% 19,1%
Superior 0,0% 0,8% 0,6% 0,9% 2,0% 5,7% 11,1%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Vă mulţumesc pentru atenţie!
39