Coperta: arh. Daniel MunteanuSursa ilustmliilor copertei) Wikimedia Comons

1) Alben Einstein, fotografie din anul 1947;

2) Fotomontai e portretele lui Iosif Stalin ti Adolf Hitler;3) Bill Gates, aprilie 2010, discm la Depananiennrl Trezoreriei SUA.

Titlul original People W.ho Changed the World

Copyright @ 2005 by Rodney Castleden. First published in Great Britainby Litde, Brown Book Group Ltd in 2005.

O 2015 Toate drepturile asupra acestei edifii sunt rezervate

editurii METEOR PUBLIS+IING.

Contact:Tel./Fax: 021.222.83.80

E-mail editura@meteorpress.ro

Distribugie la:

Tel./Fax: 021.222.83.80

E-mail: carte@meteorPress.ro

www.meteorpress.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiCASTLEDEN, RODNEY

Oameni care au schimbat lumea / Rodney Castleden ;trad.: Mihaela V[cariu. - Bucuregti : Meteor Publishing, 2015

2vol.rsBN 978-606-8653-30-3

Vol.2 : De la Beethoven la Bill Gates. - ISBN 978-606-8653-32-7

I. Vdcariu, Mihaela (trad.)

008(100):929

Opiniile prezentate in acest volum apa4in autorului. Informalia este furnizatlpornind de la premisa cX cititorii vor avea rdspunderea de a-gi forma propriilepuncte de vedere asupra ghestiunilor discutate; ei sunt sfttuili sX consulte un

specialist pentru a verifica toate reprezent[rile, afirmaEiile gi informagiile oblinutedin aceasti carte.

:#,"':hxffiffi^fiJs

fedprinttipografleTr1,r411.00,Si411,{7.76 ofii@bqddo

Rodney Castleden

0ameniGate au schim[at lumea

Vol. II

De la Beethoven la Bill Gates

Traducere din limba englezdde Mihaela Vicariu

fiitT[0RPUBI.ISHI}IG

Cuprins

Olmerr cARE AU ScHTMBAT LUMEA

1110 Rodney Castleden

NepornoN BoNAPARTES-a ndscut Ia Ajaccio, in anul 1769, gi a murit in insula Sf. Elena, in

anul 1821.

A fost impdratul Si eroul nagional aI Frangei.

RrerrzAnr:A fost promovat Ia gradul de general la vArsta de 26 de ani.

A imbundtdgit sistemul de educaSie din Franga.

A reorganizat gu.vemul Frangei.

A furnizat Franlei un nou cod de legi.A readus ordinea in Franga dupd haosul revolugiei.Franfa modernd. datoreazd foarte mult reformelor sale inovatoare Fi

centrulizatoare.A rdmas In memoria Frangei ca un mare erou.

A incercat sd cucereascd gi sd uneascd Europa.A generat Si hrdnit idealul unei uniuni euroPene care avea sd fie

reinviat in secolul aI W-hea.A ldsat mo1tenire un bilanS sinistru de mo4i gi disttugeri.1804 - S-a incoranat eI lnsuSi impdrat al Franfei.rcA9-AinvadatSpania.1812-AinvadatRusia.1815 * A awt o scurtd revenire la putere inainte de infrilngerea de la

Waterloo.

N*orto* Borupanrr s-e ndscut la Ajaccio, in Corsica, fiind cel de-al

doilea fiu al lui Charles Bonaparte. Napoleon a primit educagie militarXgratuite in Franga, studiind mai intAi limba francez[ la Autun inainte de

intrarea la gcoala militar[ de la Brienne gi Paris. I s-a incredingat gradulde locotenent-secund de artilerie in regimentul lui Ia Fdre, care igi avea

garnizoana in Valence, din sudul Frangei. in perioada petrecut5 laAuxonne, a fost martor al inceputului Revolu$ei Franceze, dar, preo-cupat mai mult de Corsica decAt de Franga, Napoleon a plecat acas5. inpermisie pentru a organiza o revolugie acolo. in 1792, a revenit prea

tirziula regiment gi a fost consemnat o perioadd.inl793,a fost desemnat la comanda artileriei din Toulon qi promovat.

La cXderea lui Robespierre, in anul 1794, fiind acuzat de conspira,tie dincauzi ca-i fusese prieten in tinerege, Napoleon a fost arestat, fiind apoi

eliberat din lipsd de dovezi. inl795,a ajutat la infrAngerea susfinltorilor

Onuett cARE AU scHTMBAT LUMEA

contrarevolugiei din Paris, deschizAnd focul asupra unei mullimi laTuileries, dupd care, in 1796, a fost numit in fruntea armatei francezedin Italia. Era un soldat cu prea evidente calitdEi militare gi a urcar foarterapid in rang, ajungAnd general la vArsta de 26 de ani.

Din punctul de vedere al Directoratului, guvernul ftancez, succesulrepurtat in ocuparea nordului ltaliei il plasase intr-o pozigie periculos deinaltd in admiragia populari. S-a sugerat, poate pentru a-l impinge spreegec, sb preia comanda armatei gi sd invadeze Anglia, dar dAndu-gi seama

de inutilitatea unei astfel de acfiuni in condigiile in care flota britanicddeqinea supremafia pe mare, Napoleon a reugit sd evite cu inteligengicapcana, propunAnd in schimb invadarea Egiptului, pentru blocarea ruteicomerciale britanice spre India, plan eguat insd in momenful distnigeriiflotei franceze de cdtre Nelson, in 1798. in anul 1799, Napoleon a revenitpe neagteptate in Franfa, preluAnd puterea cu indrdzneala sa carac-teristicd, intrAnd tn marg in clddirile guvernului insogit de gdrzile de corp,eiiberAnd din funcgie Consiliul celor 500 gi desemnAnd trei consuli caresi conduci Franga, printre care gi el insugi. Napoleon s-a aflat timpde 15 ani la conducerea Franlei, incoronAndu-se implrat in anul 1804.A introdus multe reforme in Franga, printre care un sistem superior deeducalie, un guvern reorganizat, un nou cod de legi, restaurAnd ordinea.Franqa modern5 datoreazd mult acestor reforme centralizatoare.

Politica militard agresivd a lui Napoleon impotriva restului Europeia avut totugi un efect distrugitor. Cu uriaga sa armatl de peste doulmilioane de combatangi, a provocat imense pierderi de viegi omene$ti gi

suferinle incalculabile. Rizboiul neincetat cu Marea Britanie,luptele dinEuropa Centrali, Sistemul Continental (blocada comerciali indreptatlimpotriva Marii Britanii), invadarea Spaniei in 1808 gi dezastruoasainvazie a Rusiei din anul L812, toate acestea au slibit Franga qi aucontribuit, in cele din urmi, la cdderea lui Napoleon.

Victoria britanicd ob$nuti de Nelson in b[tilia de la Trafalgar din1805 a salvat Marea Britanie de o invazie francezd. In 1813, Napoleon a

fost infrAnt la Waterloo de cdtre fo4ele militare britanice gi prusacereunite sub comanda lui Bliicher gi W-ellington, dupd care au urmatabdicarea gi exilul pe insula Sf. Elena din Adanticul de Sud, unde a gi

murit (poate otrivit), in anul 1821.

Nu in ultimul rAnd din cauza ,,martiriului" din insula Sf. Elena,Napoleon este lncEun mare erou in memorip Frangei, idealizare postumi

de care era de.altfel gi congtient, dup[ cum reiese din propriile sPuse:

,,ce roman a fost viaga mea". Romanul acesta era unificarea Europei, ideal

in care Napoleon urma unei lungi procesiuni de idealigti politici care au

alergat dupfi Fata Morgana a Europei Unite. Efectul avut asupra Europei

ca in=11eg sla depirtat insd cu mult de viziunea sa romantic5, 9i a lisat ca

mogtenire continentului european moarte gi ruinX.

Ducnr"u DE WEttINGToNS-a ndscut Ia Dublin, in anul 1769, gi a murit la Walmer, in anul 1852'

A fost general gi om de sqt, invingdtotul de laWatetloo'

Rrru,wAnr:A reprezentat o fo4d in cea mai mare parte teacgionard, antite'

formistd in politica britanicd.A sprijinit consolidarea controlului britanic asupra sudului Indiei.

A cilgtigat Rdzboiul Peninsular.A provocat InfrAngerea finald a lui Napoleon.

1803 - A invins bandele Mahtatta gi a ocupat Poona'

1808 - I-a apdrat pe pomtghezi lmpntriva francezilot.

1809 - A cAstigat bdtdlia de la Talaveta.

1812 - A cilgtigat bdtdlia de Ia Salamanca, punAnd capdt Rdzboiului

Peninsular.1814 - A negociat lncheierea ofrciald a Rdzboiului Peninsular, de la

Toulouse.1814 - A deuenit duce de Wellington.1815 - A cilgtigat bdtdlia de Ia Waterloo.

1827 - A devenit prim-ministtu al Marii Britanii.1834 - A refuzat solicitarea tegelui William al lV-lea de a deveni

prim-ministru Pentru a doua oard; a devenit ministru de exteme inguvernul condus de Peel.

A*rtu* Wntlsstrv, primul duce de Wellington, s-a n[scut la

Dublin, in 1769, gi era cel de-al patrulea fiu aI lui Garrett Wellesley,

primul conte de Mornington. Familia era inrudit[ cu Wesley cel

evanghelic, Wesley fiind ortografia utilizatd pAnd la 1790, cind au

schimbat-o in Wellesley. TAnirul Arthur n-a fost un elev foarte bun 9i a

studiat foarte pugin la Chelsea, Eton sau Bruxelles. Perioada petrecutd la

o gccrald militar[ din Anvers s-a soldat cu desemnare a, in 1787 , ca aspirant

Oluell cARE AU scHlMBA:f LUMEA

in regimentul T3 Highlanders. Era oarecum diletant gi fdr[ weo anumitdobligagie de credingX, mutandu-se la regimentul T6 infanterie, apoi la 41,

pe urmi la regimentul 12 cavalerie ugoarfl gi 58 infanterie. Toatetransferurile acestea au adus dup5 sine mai multe promoviri, WellesleyajungAnd acum la rangul de cdpitan.

PAni la acel moment, cariera militari a lui Arthur Wellesley nu pdrea

sd ajungd pe inalte culmi, iar in ceea ce privegte perspectiva de clsitorie,qi aceasta ardta la fel de mediocr[. Ducele aspira la mAna KatherineiPakenham. Degi era aghiotantul a doi viceregi ai Irlandei (ceea ce implicaprea pufine indatoriri la regiment) gi reprezenta comitatul Trim inParlamentul lrlandez, Wellesley nu avea o situalie financiarl preabun[ - fapt care il tmpiedica s5 o ia in cbsdtorie pe lady Katherine.La momentul respectiv, fratele lui, Richard, ii cumpdrase gradul de

locotenent-colonel gi comanda regimentului 33 infanterie. Arthur era lncampanie impreuni cu regimentul pe Ems, in l794.ln 1797 , regimentullui a fost trimis in India, Arthur Wellesley avAnd gradul de colonel plin,iar pozilia fratelui sdu, sosit pe$e ceteva luni ca guvernator-general alIndiei, avea sd-i permiti s[-i fac5 gi mai multe favoruri in carierd.

in timp ce Napoleon cAgtiga teren ln Europa gi obginea victorii inEgrpt, Arthur Wellesley era trimis in India de Sud ca si negocieze cuTippoo Sahib la Mysore. Era comandant de brigad[ sub ordinelegeneralului George Harris gi s-a descurcat de minune ln tot cursul acestei

expedigii gi apoi ca administrator al teritoriului nou ocupat. Fratele lui l-anumit comandant militar gi politic suprem in Mysore. Wellesley a

organizat o campanie militard impotriva lui Doondiah, o cdpetenie de

tAlhari, fugXrit de Wellesley gi alungat din Mysore in teritoriul Mahratta,unde Wellesley l-a urmflrit mai departe. Campania acestuia impotrivalui Scindia gi Holkar a condus la capturarea oragului cheie Pocina, in 1803.

Despogii rizboinici din Mahratta au fost invingi la Ahmednagar, iarWellesley a cAgtigat victoria definitivd la Argaum.

Perioada petrecutX in India a marcat o schimbare semnificativX inWellesley - irosea mai pupn timp, igi Iua cariera mai in serios, a renunlatla jocul de cirEi gi cAntatul la vioard. Avea o noui perspectiv[. Totodatd,

d[dea dovadi de o ingelegere fini a mentalit5lilor orientale. Personalitatea

deosebit de charismatici a lui Wellesley s-a dezv5luit pentru prima datd intimpul campaniei din Mahratta, cAnd a dobAndit un ascendent personal

asupra localnicilor, nu numai prin superioritatea militard, ci gi prin

13

1514 Rodney Castleden Oauett CARE AU SGHIMBAT LuilrEA

oameni, tachinAndu-i cu afecgiune. La rAndul lor, acegtia gineau la el,deseori intAmpinAndu-lla inspecgii scandAnd la unison ,,Nas! Nas! Nas!",porecla cipitati din cauza nasului foarte coroiat al lui Wellington.

intr-un fel sau altul, Napoleon adunase o armate uriagd, care i-ainfr6nt pe Bliicher gi pe soldaqii sdi germani in bitilia de la Ligny. Pdreaci, la urma urmei, Napoleon putea obfine victoria finald. Wellington a

ales sd-i,tind piept la Waterloo, un cAmp de luptd cercetat cu mare atenfieintr-o recunoa$tere prealabild. Wellington a fost aproape sd piardd bit6liade la Waterloo, care a avut loc la 18 iunie 1815, dar Bliicher a ajuns latimp, dupi un mar$ eroic in fruntea armatei germane, iar fo4ele aliateimpreuni au pus pe fugi annata lui Napoleon. Rezultatul a fost decisiv:infrAngerea finald a lui Napoleon qi debutul unei lungi perioade de pace.

Wellington a fost tratat ca un mare erou nalional, i s-a oferit un conacla qard (Strathfield-saye) gi un loc in guvern ca general al artileriei. Atuncia inceput cea de-a doua carieri a lui Wellington, mai putin incununatdde succes, cariera sa de dupi Waterloo. in 1829, l-a ajutat pe Robert Peelin reorganizarea fort,ei poli$enegti metropolitane. Politica lui Wellingtonera evitarea amestecurilor in afari, dat fiind faptul ci Marea Britanie nuposeda o armatd suficient de mare ca sd-gi impund voinga. Era o lecgie pecare o invdgase la Waterloo, unde avusese nevoie de ajutorul lui Bliicherpentru a invinge. La intervengia lui Canning, care dorea si angajezeMarea Britanie, Franla gi Rusia in demersul de a impune Turciei recu-noagterea autonomiei Greciei, acesta a demisionat.

In L827 , Canning a murit, guvernul Ripon a cizut, iar regele a apelat laduce, numit acum Ducele de Fier, s5 formeze guvernul, WellingtonajungAnd prim-ministru. Politicile adoptate i-au indepirtat pe Huskissongi pe liberali, dar Wellington a sprijinit cauza emancipdrii catolicilor, ceea

ce a condus la un duel fHrX virsare de sAnge cu contele de Winchelsea.A refuzat sd intervinl in est dupl Navarino, ceea ce a determinat pierdereasusqinerii unei mari p54i din partid. A avut ghinionul de a fi un conser-

vator inflexibil intr-o weme in care multe lucruri se cereau-vehementschimbate. S-a opus extinderii necalificate a francizei; nu cred.ea in votuluniversal, ceea ce l-a ftcut extrern de nepopular. La aniversarea bdtdliei de

la Waterloo, o gloati i-a spart geamurile regedinlei din Londra, ApsleyHouse, pentru a ardta ce gAndea acum poporul despre eroul lor nagional.

in criza politici din 1834, regele l-a chemat din nou pe Wellington sd

formeze guvernul, de data aceasta fiind vorba de o rugdminte personal5.

cunoa$terea modului de negociere cu acegtia. Pentru Wellesley, marqul

cdtre Poona qi capturarea oragului au reprezentat un succes total'

in 1805, Wellesley a revenit iir Marea Britanie, unde acum era consi-

derat un om de succes gi a putut s[ o ia in cfisdtorie pe lady Katherinepakenham, in 1806. ,,Kitry"-Pakenham avea sd-i ddruiasc5 trei fii gi trei

fiice.Fie dintr-o reald doringd de realizare a unei cariere politice, fie in

ciutarea unui statut social, ambiqiosul Wellesley ocupd acum un loc in

Parlament ca reprezentant al circumscriptiei Rye din comitatul Sussex la

Westminster, iar in 1807 ajunge secretar pentru Irlanda. in acela'i an' s-a

aldturat expediliei din Copenhaga, invingAndu-i pe danezi. in 1808, a fost

trimis in ajutorul portughezilor impotriva francezilor, infrangAndu-l pe

|unot la Ro}ica gi cfigtigAnd apoi o alt[ victorie la Vimeiro. intors in Anglia

pentru a-gi relua indatoririle de parlamentar, a fost rechemat ln Peninsula

Iberic[ in 1809, dupi retragerea lui Moore la Corunna. Wellesley gi-a

asumat comanda supremd in peninsuld. ln acest moment crucial, Wellesley

a devenit unul din comandangii-cheie ai rSzboaielor napoleoniene.

Din cauza unei gafe, acesta a fost la gn pas de a pierde blt5lia de la

Talavera din 1809, dar a remediat qltuapa. Pentru victoria de la Talavera,

i s-a acordat rangul de pair. Bitfia de la Salamanca din 1812 a fost o

victorie de mai mare valoare. Treptat, determinarea lui Wellesley a reuqit

si-i alunge pe francezi din Spania. Acesta ingelegea destul de bine geografia

peninsulei pentru a-$i da seama cb Napoleon nu putea menline la nesfrrqit

o annat[ numeroas[ intr-o pr{ ostili. Cea mai mare Parte a Spaniei era

prea sdraci pentru a hrdni o annate. Daci Wellesley rezista suficient de

mult timp, cu sprijinul spaniolilor, putea supraviequi oricdrei annate

franceze, ori"et d" *"t". $i a avut dreptate. ln 1814, la Toulouse, s-a obginut

o recunoagtere oficiali a retragerii francezilor din Peninsula Iberici.

in Anglia, comportamentul lui Wellesley in rdzboiul din Peninsula

Ibericd a fost aclamat ca un mare succes gi el a fost recomPensat cu ran-

Sol du duce de Wellington.Napoleon era considerat invins gi cu totul lndepirtat din cale, dar

evadarea sa de pe insula Elba duptr cAteva luni a pus iar Europa pe picior

de rdzboi. Wellington s-a intors in grabd de la Congresul de la Viena

pentru a prelua comanda unei armate rapid constituite 9i care urma sI se

ocupe de Napoleon, armat[ pe care el o numea ,,scandaloasa armatd"'

Wellington avea un comlrcrtarnent mai aspru, dar plicut cu propriii

9i nu un simplu act formal. Degi cu gov[ial[, Wellington a agreat o solugie

de compromis, propunandu-l pe Peel in fruntea noului guvern, iar el sx

i se subordoneze ca ministru de externe. in perioadele in care Peel era in

striinitate, Wellington lndeplinea temporar rolul de coordonator al

tuturor secretarilor de stat. La revenirea la putere a lui Peel in alegerile

din 1841, wellington a fost desemnat ministru frri portofoliu incabinetul acestuia. FHrd a fi un politician popular, Wellington era potrivitca inalt demnitar datoriti onestitefii sale pline de principii. De la primele

sale misiuni, orice spunea Wellington putea fi luat cu tidu de lncredere

- niciun fapt nu era prezentat eronat.

tn 1846, apropiindu-se de 80 de ani, Wellington s-a retras din viaga

publicd, dar tot mai era coplegit cu onoruri gi funcAii. in 1848, a fost numit

inalt Conetabil al Angliei, sarcina sa fiind organizarea armatei impotriva

demonstraliilor cartigtilor din Londra, rol emblematic lntr-un fel -reprimarea curat5, directi gi oficial[ a reformei. in calitatea sa de Warden

of cinque Ports, ducelui de wellington i s-a oferit o a treia regedinld -castelul Walmer, acesta flnflnd foarte mult la frumoasa fortlreag[ lnformd de trifoi, construitd de Henric al VIII-Iea, poate datoriti fapnrlui

c5 austeritatea simpld gi funcqionali a clidirii ii aducea aminte de zilele

mai fericite de pe cind era soldat. Petrecea cflt putea de mult timp la

castelul Walmer.ultimii ani au fost imp[ca1i 9i impresionanfi. Era un bdffan foarte

plicut. Cu mulqi ani ln urmi, am lntAlnit un bduAn cadru universitar de

la O:ford, care mi-a istorisit o intflmplare lncAntdtoare despre ,,Ducele de

Fier", gi doar la a doua mAnX. Pe cflnd era copil, tatil sdu il intAlnise pe

b[trAnul duce gi, mai mult decAt atAt, se gi jucase cu el. LuAnd cina cu

pirinlii acestuia se pare cX ducele se dusese s{ le spuni noapte bun[biianrlui gi surorii lui mai mici, prilej cu care a reconstituit cu ei bdtiliade la Waterloo, intr-o btrtaie dezldnEuitd cu Perne' fiind aga de impre-

sionat de tactica 1or, lncAt s-a oferit sX-i avanseze. ,,O s[ vtr fac generali

lnf-o armatl de-a mea". Bliatul nu-gi mai inc[pea ln pene, dar surioara

lui e ezitat: ,,Eu nu-s decAt o teripd, domnule duce!"

Ducele de Wellington a murit la Walmer, in 1852, fiind inhumat incatedrala St. Paul, dup[ impresionante funeralii de stat.

Wellington a avut o mare contributie la consolidarea ocuPafiei

britanice in India, ajutAnd la cucerirea Deccanului de Sud. El a cAqtigat

totodat[ gi rizboiul din peninsuli, alungAnd armata francezi din Spania.

Onuerr cARE AU scHtMBAT LUMEA

Principala sa realizare a fost ftrr indoialx epocala victorie de la waterloo,care a pus capit dominagiei lui Napoleon asupra Europei gi a deschis onoui eri in istorie. OricAt de bun prim*ministru ar fi fost Wellingtonpentru Marea Britanie a secolului al XVIIIlea, intr-o perioadd in. careerau necesare reforme, acesta era genul de mare personalitate plasatdunde nu trebuia qi cAnd nu trebuia. S-a opus din rXsputeri legii reformei.,,Ducele de Fier" a fost o mare personalitate a Marii Britanii din secolulal XIX-lea - urr €ror national de aceeagi anvergurd cu Nelson, dar, dinpunctul de vedere al reputagiei sale, poate cd tragedia lui a'fost cd nu amurit la Waterloo.

Lunwtc vAI.I BnnrHortrNS-a ndscut la Bonn, in anul 1770, gi a murit la Viena, in anul 1827.A fost compozitor german.

RrerzArl:A fost primul compozitor romantic.A frcut legdtura intre tradigiile muzicale ale secolelor al XWIIJea gi

al XIX-lea.A devenit un simbol aJ luptei eroului romantic impotriva unor mart

dificultdgi.1804 -Simfonia a III-a1805 - Fidelio1824- Simfonia a IX-a

L,rorvr" vAN BEETHovEN s-a ndscut la data de 16 decem brie I7T0,laBonn, orag in care atet tatdl cAt gi bunicul lui erau cAntdregi in serviciulprinEului elector de Colonia. Primul profesor de muzicd al lui Beethovena fost ambigiosul, asprul gi instabilul sdu tat5., care s-a striduit sd-ltransforme intr-un al doilea Mozart. Prima aparigie a lui Beethoven camic pianist minune s-a petrecut pe cAnd acesta avea opt ani, mai tArziuavAnd si devinX cAnt[reg la c]avecin in orchestra prinqului elector.

in 7787, Beethoven se gdsea la Viena, unde a luat probabil cAtevalecgii de la Mozart, intrerupte din pXcate de vestea mo4ii mamei sale,care l-a obligat sd revini la Bonn. in 1789, Beethoven cAnta la viol5 inorchestra operei. L*a intAlnit pe Haydn in 1790 gi, doi ani mai tdrzia,,,Tata" Haydn a acceptat sd-i dea cAteva lecqii, la Viena, dupi care

17

Beethoven s-a mutat definitiv in acest orag. Relagiile care incepuserd atAt

de promigitor cu Haydn n-au evoluat, din nefericire, conform

a$teptarilor - Beethoven era arogant gi lipsit de bune maniere, in plus,

apdruse intr-un moment nePotrivit. Moartea lui Mozart' pe care Haydn

il considera cel mai mare muzician al tuturor timpurilor, i-a provocat un

profund goc acestuia, iar coincidenga celor doud evenimente - moartea

lui Mozart gi sosirea lui Beethoven - i-au pdrut lui Haydn o confirmare

a faprului cX soarele muzicii apusese.

La 1802, sfargitui "primei" perioade de compozitor a lui Beethoven,

scrisese trei concerte pentru pian gi doui simfonii. Perioada,,de mijloc"

a produs remarcabilul optimism gi eroism aI Simfoniei a III-a din 1804,

incd doud concerte pentru pian gi unica sa operx, Fidelio, in anul 1805,

in timp ce se lupta cu surzenia din de in ce mai accentuatfl 9i cu o serie

de istorii nefericite de dragoste.

viaqa particulari a lui Beethoven a fost o harababur[ totalx - era

dezordonat, murdar, certire!, arogant gi irosea o mulgime de timp inlupte inutile pentru cAgtigarea custodiei asupra nepotului sdu, Karl, dar

in-pofida acestui haos gi a surzeniei totale, in aceastd ,,ultimd" perioadd a

coinpus opere muzicale remarcabile: ultimele gase cvartete pentru

coarde, Missa Solemnl's gi Srmfonia a IX-a.Beethoven a incetat prematur din viagi, la vArsta de 56 de ani, din

cauza unei infecqii pulmonare qi a sindtdgii neglijate. Romanticii de mai

tdrziusavurau faptul cb murise in timpul unei puternice furtuni. Multe

din problemele lui de sbnitate, inclusiv surzenia, au fost provocate de

otrdvirea cu plumb.Din punctul de vedere al structurilor, armoniilor qi modelelor, muzicd

lui Beethoven se sprijinX pe tradigia clasic5, dar in spiritul sdu prefigu-

reaz6 arta perioadei High Romanticism. Simfonia a lll-ateprezintX sinteza

perfectd a tradigiiior secolelor al XVIII-}ea 9i al XIX-lea, Beethoven fiind

puntea care une$te vechiul cu noul. Beethoven - sau mai degrabX

amintirea acestuia - a fost imbriqiqat de romantici ca marele precursor.

Muzica lui avea un caracter eroic ai omul insuqi era un simbol al luptei

eroice impotriva destinului potrivnic. Cu toate acestea, opera luiBeethoven nu trimitea doar la trdirile interioare, ci reflecta totodati 9i

evenimentele lumii din afarX, dAnd glas elocvent epocii de transformare

sociald gi revolt[ politici a Europei napoleoniene.

OauEm cARE AU ScHTMBAT LUMEA

Rrcueno Ths\rufiucrS-a ndscut la Illogan, in anul 1771, pi a murit la Dartford, in anul 1833.A fost inginer Si inventator.

RrerzAm:A frcut posibil transportul pe calea feratd, prin inventarea locomotivei

pe gine.1797 - A inventat pompa cu piston.1800 - A inventat motorul cu aburi de mare presiune, frrd con-

densare.1801 - A inventat vagonul cu aburi care se deplasa pe Sosea.1804 - A inventat locomotiva cu aburi care se deplasa pe gine.1812 - A inventat treierdtoarea ac1ionatd cu aburi.

Ra**o TmvrrHrcr s-A ndscut la Illogan, Redruth, Cornwall, gi erafiul unic al lui Richard Trevithick, directorul minei Dilcoath gi al aitormine din Cornwall. TAndrul Richard gi-a inceput cariera ca inginer inmind, dedicAndu-gi viap dezvoltdrii qi utilizXrii motorului cu aburi. intimp ce |arnes Watt preferase presiuni de abur relativ mai scdzute pentrumotorul lui, Trevithick a optat pentru o putere mai mare, realizati cucilindri mai mici.

Cea dintAi invenqie imponantl a lui Trevithick a apdrut in 1797:pompa cu piston, proiectatd in scopul indepirtirii umezelii din subteran.in anul rirmdtor, aplicAnd principiul acestei pompe, el a proiectat unmotor cu presiune de ap5. in 1800, a construit un motor cu aburi de inaltdpresiune gi fXrd condensare, care a intrat in concurenfd cu modelul cuaburi de joasl presiune gi vid, construit de Watt.

Ca mulgi algi pionieri ai mijloacelor de deplasare acfionare cu aburi,Trevithick considera cX una din cXile de urmat era montarea unui motorcu aburi pe un vehicul, care sd se deplaseze pe gosea, lucruri care nu s-aurealizat niciodatd. Odatd apdrute, locomotivele qi depiasarea acestora pegine au fost in mod universal acceptate ca solugie. La 1800 insd, caleaferatd nu pdrea o perspectivi inevitabil5 - nici mXcar pentru Watt insugi.Din 1800 pAnd in 1815, Trevithick a construit mai multe vehicule expe-rimentale cu aburi care se deplasau pe $osea.

Acesta a construit gi primele locomotive cu aburi care circulau pe gineprecum gi mai multe motoare stalionare cu aburi. Locomotiva cu aburi a

19