Aristocratia in secolul 19

8/20/2019 Aristocratia in secolul 19

http://slidepdf.com/reader/full/aristocratia-in-secolul-19 1/6

Curs Gudin 9.03.2015

Aristocraţia

Până la 1858 vorbim despre boierime.De la 1858 toată lumea este supusă plăţii impozitelor, dar nu

se plăteau în egală măsură de către toţi.Cu cât erai mai bogat, cu atât plăteai statului un impozit mai

mare.e produce o trans!ormare la nivelul elitei la nivelul

denumirii."oierimea devine mo#ierime$ principala di!erenţă era că

boierii se bucurau de imunitate %scală, în vreme ce mo#ieriiplătesc.

De#i, sub aspect o%cial, rangurile nobiliare nu mai e&istă din1858, în uz rămân acele apelative care amintesc de ierar'izareade tip nobiliar.

(o#ierii sunt în continuare numiţi )boieri*.+n ceea ce prive#te rangurile boiere#ti, ca urmare a

amprentei tot mai mari pe care ccidentul #i-o pune asupra

societăţii române#ti, se aunge la titulatura rangurilor nobiliareoccidentale."oierii au pretenţia să %e numiţi după rangurile occidentale/(arele "an se trans!ormă în Duce de Craiova(arele 0ornic devine (arele ustiţiar(arele Postelnic devine (are 2ambelan3#a cum era de a#teptat, vorbim, la nivelul elitei, despre o

di!erenţiere între !elul în care sunt percepuţi aristocraţii #i !elul în

care sunt percepute aristocratele.4&istă, în a doua umătate a secolului 6, un alt tip de a !acdi!erenţa între aristocraţii.

7oţi reprezentanţii elitei se îmbracă la !el$ te poţi întâlni cu un înalt mo#ier !ără să #tii dimensiunea averii lui.

Di!erenţierea se !ace în !uncţie de gen.



Potrivit Codului Caragea, inegalitatea de gen era e&plicatăast!el/ )umai bărbaţii se !ac boieri, udecători 9...:. ;emeile sunt

îndepărtate de !uncţii.*3sta neînsemnând însă că !emeile nu puteau prelua, prin

alianţă sau mo#tenire, titlurile bărbaţilor.Putem avea, de pildă, un mare cucer, soţia sa %ind

perceputa ca marea cucereasă.;emeile nu pot % active în societate."ărbatul este cel responsabil, care aduce bunăstare în casă.

;emeia este responsabilă să îi ţină locul atunci când lipse#te.;emeile, de#i nu puteau să se regăsească în prim-planul

politicii, totu#i aveau un cuvânt 9c'iar important: în luarea

deciziilor politice, prin soţii sau cuno#tinţele lor de gen masculin.;emeile se !oloseau de acele saloane la care participau,

saloane la care invitai lumea bună.4ra un bun prile de a intra în contact cu decidenţii politici.

7rebuia să %e o !emeie cultivată, la curent cu problemelezilei, care avea capacitatea de a convinge, care avea un pro%lmoral bine conturat 9căci, dacă treceai drept !emeie u#oară,deodată statutul tău avea de su!erit:.

persoană cultivată, diplomată, care să poată discuta înmod e%cient cu oameni cu temperamente di!erite. altă modalitate prin care !emeile î#i !ăceau cunoscute

opţiunile politice era protecţia pe care o acordau tinerilor cu ideire!ormatoare.

3tunci când cineva îţi 9între:desc'ide o u#ă, lucruriledobândesc o altă <uenţă, ţi se !acilitează ascensiunea.

;emeile, de#i nu sunt în prim-planul vieţii politice, totu#i

oacă un rol important.De e&emplu/ eliberarea revoluţionarilor de la 18=8 a !ostrealizată la insistenţele !emeilor.

4lena Cuza a !ăcut cunoscută situaţia soţului la curteaaustriacă #i a !acilitat eliberarea sa.



(ar> ?rant@(aria Aosetti a reprezentat primul model alAomâniei$ în zilele Aevoluţiei a născut o !etiţă, pe care a botezat-oBibertatea.

oe ?olescu este o altă !emeie importantă a epocii.

;emeile s-au mani!estat ori de câte ori era nevoie de unzâmbet dulceag, de o vorbă spusă pe un ton mai calm, pentru adezmorţi lucrurile.

3vem e&emple de soţii sau viitoare soţii care au obţinutpentru partenerii lor tronul.

Principalele preocupări ale aristocratelor erau/-instruirea, pentru că o !emeie instruită este o !emeie

ra%nată, independentă

-educaţia muzicală 9o !emeie aristocrată nu era consideratănumai prin prisma averii, a zestrei: obligatorie pentru a-#iasigura poziţia de aristocrată$ trebuiau să impresioneze audienţamasculină prin calităţile muzicale$ pianul, 'arpa

-deprinderea dansurilor de societate/ gavota, valsul, polEa,mazurca

-treburile gospodăre#ti/ ţineau sluitoarele sub control,con!ecţionau obiecte de decoraţiune interioară, brodau,

con!ecţionau pungi pentru bani-gria !aţă de copiiPotrivit discursului epocii, !emeia avea un rol destul de greu

de îndeplinit/ trebuia să se lupte cu propriul corp pentru a % întendinţele epocii.

Fnele părţi ale corpului trebuiau evidenţiate, iar altele!olosite cu diminutive.

e !olose#te o serie de diminutive pentru !emei/ guriţă,

mânuţe, mânu#iţe, degeţele, oc'i#uri, dinţi#ori, picioru#.6dealul estetic !eminin din epocă trebuia să %e ast!el/-gura mică, ca o cirea#ă-dinţii să %e mici$ dacă se poate, #i albi, !rumo#i #i ordonaţi-mâinile albe, %ne-!emeia trebuia să aibă un picior mic, ca de copil



-talia de viespe$ !emeile purtau corset de la G-1H ani-ideal este !emeia tip clepsidră-de#i se !olose#te diminutivul )oc'i#ori*, oc'ii trebuiau să %e

e&presivi, genele să %e lungi, iar sprâncenele să contureze

privirea;emeile trebuiau să respire inocenţă prin toţi porii/ o !emeie

trebuia să ro#ească ori de câte ori i se spunea un cuvânt mai îndrăzneţ.

ă le#ini la momentul oportun era o adevărată artă.Fn accesoriu obligatoriu devine <aconul cu săruri 9pentru a %

adusă în simţiri: #i evantaiul. !emeie de calitate trebuie să tremure ori de câte ori se

găse#te în pro&imitatea unui bărbat.De la o umătate la alta a secolului se produc sc'imbări

!oarte mari în ceea ce îi prive#te #i pe bărbaţi.Iainele lungi pe care le purtau odinioară au !ost înlocuite de

costume.+n a doua umătate a secolului 6, pierdem orice indiciu, la

prima vedere, a identi%cării %ecărei persoane, lucru destul de!rustrant pentru marii boieri, cei din urmă care au renunţat la

vestimentaţia orientală.+n a doua umătate a secolului 6 se sc'imbă ceva #i înpro%lul bărbatului.

Dacă la începutul secolului bărbaţii aveau 9în general:repetate straturi de grăsime.

"oierii nici nu obi#nuiau să meargă pe os$ sluitorii leasigurau sprii$ erau însoţiţi #i de oameni care le ţineau !ăclii.

+n a doua umătate a secolului, se sc'imbă pro%lul

bărbatului."ărbatul trebuia să %e un bun cântăreţ, un bun scrimeur, unbun dansator, un bun atlet, un bun trăgător, trebuia să %i cultivat,să #tii mai multe limbi străine, trebuia să cuno#ti regulile sociale,să ai un comportament galant !aţă de o !emeie, să ai culturămuzicală, să %i e&pert în toate.



De regulă, duelurile între bărbaţi erau cauzate de problemeprivind !emeile 9să-#i apere onoarea etc.:.

0ânătoarea #i duelul

".P.Ia#deu, în prima tinereţe, era un mare amator dedueluri$ un om care avea o atât de mare siguranţă, căruia i sepărea că nu găse#te în nimeni un partener bun de discuţie.

altă mare personalitate care a participat la duel a !osticolae 6orga.

3ristocraţii practicau vânătoarea pentru a î#i arăta iscusinţa. altă modalitate a î#i ocupa timpul liber era cititul.

3veau biblioteci cât mai bine dezvoltate, cu cărţi în cât maimulte limbi, pe subiecte variate.3pare obiceiul de a colecţiona obiecte vec'i, dar cum eram

la început în acest domeniu, se puteau e&pune obiecte ceva maivec'i.

Dacă aveai colecţii de monede, de obiecte de ceramică, erao dovadă de prestigiu.

Colecţionau #i tablouri.(ai colecţionau #i arme, nu doar pentru a se con!orma

modei, dar #i pentru că erau o necesitate.Ioţii erau pe toate drumurile #i trebuia să %i capabil să te

aperi.3ristocraţii concentraţi în "ucure#ti participau/-la începutul anului se organiza "alul Domnesc, moment de

ma&imă delicateţe, mai ales pentru !emei, pentru că după 18JJde invitaţii se ocupa Carol 6

-au loc, în lunile ianuarie-!ebruarie, carnavaluri, cele maia#teptate %oind balurile mascate$ aristocraţia se amesteca cuoameni din alte straturi sociale

-lunile martie-iunie sunt cele care coincid cu sesiunileparlamentare, deci evenimentele de ordin politic reţin atenţiaelitei



-pe 1H mai este iua aţională-vara pre!eri să ţi-o petreci la mo#ie, unde ai un spaţiu larg,

mai mult aer-toamna se produce revenirea la ora#$ se redesc'id #colile,

!amiliile revin în ora#e-în decembrie e !ebra ărbătorilor18KL-188L inaia se dezvoltă !oarte mult$-persoanele de bază î#i cumpără pământ în urul ora#ului,

pentru a % aproape de ;amilia Aegală-devine o modă după 188L să petreci o perioadă de timp la

inaia

+n "ucure#ti este la modă !recventarea ca!enelelor sauco!etăriilor.Ca!eneaua reprezenta un mediu de socializare.Consumarea unei ca!ele@prăituri reprezenta doar prete&tul.(ulte ca!enele erau desc'ise de străini, lucru observat de

numele purtate de acestea/ Iig' Bi!e 9locul de întâlnire alarti#tilor, literaţilor, urnali#tilor:, Mubler, Aiegler, 6mperial, Cap#a#i ;ialEovsEi

Căsătoria între membrii aristocraţiei/-!emeia trebuia să aibă zestre, să vină dintr-o !amilie

rezonabilă, aspect %zic, inteligenţă, să #tie să se comporte însocietate, să aibă o reputaţie bună, vârsta, virginitatea, starea desănătate

-bărbatul trebuia să %e bogat, să aibă statut social, dintr-o!amilie bună, starea de sănătate, aspectul %zic, vârsta,convingerile sociale #i politice

-vârsta de căsătorie pentru !ete@!emei era asemănătoare cua ţărăncilor

-di!erenţa de vârstă optimă între parteneri a auns să %e deNH de ani

Documents

Aristocratia in secolul 19