Totalitarismul in Secolul Xx

8/17/2019 Totalitarismul in Secolul Xx

1/14

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării

Lucru Individual

Tema:Totalitarismul ca fenomen al

secolului XX

reali!at: "urice #eronica $istor%studentă a& I Jurnalism

verificat lector universitar

C'işinău ()*+

1


2/14

Bibliografie (surse):1. Raymond Aron, Démocratie et Totalitarisme (Democraţie iTotalitarism), !olio "ssais, #allimard, 1$%&.

'.Bibliografie: iail . Andreescu, Regimurile totalitare din"uro*a, in +tudii si articole de istorie, -, Bucuresti, '///,"ditura !undatiei 0ulturale D. Bolintineanu, *ag. %12%3

2


3/14

Totalitarismul Definiţii:

Totalitarismul ca re,im -olitic se caracteri!ea!a -rin instituirea unui control strict din -artea uneior,ani!atii -olitice unice asu-ra statului si a institutilor acestuia& Controlul se e.ercita asu-ra intre,iisocietati si a indivi!ilor care o com-un& Controlul este total% se e.ercita c'iar si asu-ra mem/rilor

-artidului si se reali!ea!a cu a0utorul -ro-a,andei% al serviciilor secrete si de re-resiune% astfel incate.istenta fiecarui mem/ru al societatii de-inde de forta -olitica aflata la conducerea acesteia&

Totalitarismul este un re,im -olitic 1n care -uterea a-arţine 1n mod total unei -ersoane sau unui,ru- de -ersoane& S-re deose/ire de sistemul -olitic de ti- monar'ie a/solută sau dictatură% 1n re,imuriletotalitare distanţa 1ntre stat şi societate este -ractic anulată% 1n sensul că -uterea 1ntru-ată de stat% -rin

-artidul unic% -ătrunde -2nă şi 1n viaţa -articulară a fiecărui cetaţean& Ideolo,ia totalitaristă este o-usăconce-tului de societate desc'isă&

Totalitarismul re-re!intă un re,im -olitic care nea,ă 1n totalitate sau a-roa-e 1n totalitate dre-turileşi li/ertăţile cetăţeneşti% intervenind 1n viaţa -rivată a oamenilor& Totalitarismul nu tre/uie confundat cu

dictatura care se referă la un re,im -olitic 1n care -uterea este mono-oli!ată de o -ersoană 3sau un ,ru-restr2ns de -ersoane4% nee.istand o reală se-araţie a -uterilor 1n stat& 5eşi e.istă o le,atură str2nsă 1ntretotalitarism şi dictatură ele nu sunt 1ntr6o relaţie de sinonimie -erfectă&

0aracteristicile regimului *olitic totalitar:

6controlul total al statului asu-ra economiei% culturii şi societăţii 1n ,eneral7

6neres-ectarea -rinci-iului se-araţiei -uterilor 1n stat7

6e.istenţa unui sin,ur -artid -olitic% cu un lider dominator76neres-ectarea dre-turilor şi li/ertăţilor cetăţeneşti7

6e.istenţa unei -oliţii -olitice care re-rimă orice -rotest 1m-otriva re,imului7

6reali!area unei intense -ro-a,ande care -romovea!ă ideolo,ia -artidului unic şi o ima,ine1nfrumuseţată a reali!ărilor re,imului şi ale liderului său&

Raymond Aron a definit totalitarismul astfel:

*& Fenomenul totalitar intervine la un re,im care 1i acordă unui -artid mono-olul activităţii -olitice&

(& "artidul care are mono-olul este animat de% sau 1narmat cu% o ideolo,ie căreia 1i conferă oautoritate a/solută şi care% -e cale de consecinţă% devine adevărul oficial al Statului&

8& "entru a răs-2ndi acest adevăr oficial% Statul 1şi re!ervă% la r2ndul său% un du/lu mono-ol:mono-olul mi0loacelor de forţă% şi mono-olul mi0loacelor de convin,ere& Toate mi0loacele de comunicare6 radioul% televi!iunea% -resa 6 sunt diri0ate şi comandate de Stat şi de re-re!entanţii acestuia&

9& Cea mai mare -arte a activităţilor economice şi -rofesionale sunt su-use Statului şi devin% 1ntr6unfel% o -arte a Statului 1nsuşi& Şi% cum Statul este inse-ara/il de ideolo,ia sa% ma0oritatea activităţilor

economice şi -rofesionale -oartă culoarea adevărului oficial&

3


4/14

;& Toate fiind activităţi de Stat% şi orice activitate fiind su-usă ideolo,iei% o ,reşeală comisă 1ntr6oactivitate economică sau -rofesională devine% 1n acelaşi tim-% o ,reşeală ideolo,ică& 5e unde% -e linia desosire% se constată o -oliti!are şi o transfi,urare ideolo,ică a tuturor ,reşelilor -e care este -osi/il să lefacă indivi!ii şi% 1n conclu!ie% o teroare 1n acelaşi tim- -oliţistă şi ideolo,ică& Fenomenul este -erfectatunci c2nd toate aceste elemente sunt reunite şi 1nde-linite 1n 1ntre,ime&

Regimurile *olitice totalitare au a*4rut 5n secolul -- i au fost de dou4 ti*uri : regimuri deextremă stângă (comuniste) şi de extremă dreaptă (fasciste).Regimurile de e6trem4 st7ng4 au avut caideolo,ie mar.ismul% -e care l6au inter-retat a/u!iv& "rinci-ala caracteristică a lor a fost desfiinţarea

-ro-rietăţii -rivate% -rin trecerea industriei% /ăncilor şi terenurilor a,ricole 1n -ro-rietatea statului&Regimurile de e6trem4 drea*t4 au avut ca ideolo,ie naţionalismul e.tremist care -romova dra,osteafaţă de -ro-riul -o-orul şi ura faţă de alte naţionalităţi&

In functie de conditiile s-ecifice fiecarei tari si de sursele teoretice -e care s6a fundamentat%

totalitarismul a cunoscut forme variate de manifestare% in cadrul unui model totalitar a-arent unic& 5u-a -rimul ra!/oi mondial s6au im-us doua modele -olitice totalitare% caracteri!ate a-oi ca fiind in e.tremelestan,a si drea-ta ale esic'ierului -olitic&

8n istoria recent4, comunismul, na9ismul i fascismul au fost regimuri totalitare. Comunismul%de e.tremă st2n,ă% se /a!a -e ideea socială de e,alitarism: toţi tre/uiau să fie un factor ce a stat la /a!a 'olocaustului& ?naceeaşi ideolo,ie se susţine că fiecare rasă are la Tema (& Secolul XX 1ntre democraţie şi totalitarism&Ideolo,ii şi -ractici -olitice 1n @om2nia şi Auro-a

deologii democratice i totalitare 5n "uro*a:

?n secolul al XX6lea are loc o confruntare intre re,imurile democratice si cele totalitare& In tim-ul -rimului ra!/oi mondial -rinci-iile democratiei li/erale au avut de suferit datorita interventiei -uternice astatului -entru o/tinerea victoriei& Mai mult% du-a inc'eierea acestuia statul cauta să mentina controlul

-entru solutionarea maarilor -ro/leme cu caracter economic sau social&

?n cele mai im-ortante state democratice 6 Marea Britanie% Franta% S&U&& 6 -entru re!olvarea,ravelor -ro/leme cu care se confruntau du-ă ra!/oi% electoratul a adus la -utere -artidele de drea-ta:

"artidul Conservator in n,lia% Blocul $ational in Franta% "artidul @e-u/lican in S&U&& cestea au -romovat o -olitica economica de redresare dar cu efecte antisociale% ceea ce a dus la 1nmultireaactiunilor revendicative& Mai mult% in S&U&& re-u/licanii -romovea!a o -olitica i!olaţionistă in -lane.tern% -rotectionistă 3-e -lan economic4 si -uritană cu accente .enofo/e -e -lan intern4& ceste -artideau dominat scena -olitică -2nă la marea cri!ă economică din *(6*88&

?n Auro-a centrală si rasariteana -ră/uşirea marilor im-erii: ,erman% austro6un,ar si rus a fosturmata de a-aritia unor state cu re,imuri -olitice li/eral > democratice& Consolidarea sistemuluidemocratic de-indea in aceste state de re!olvarea a două -ro/leme c'eie: cea a,rara si cea constitutională&

$oile state introduc% intre **6*(*% le,i care% cu mici diferente% -revăd desfiintarea marii -ro-rietăţi insc'im/ul des-a,u/irilor si redistri/uirea -ămantului catre tărani& In acelasi tim- ,uvernele ela/orea!ăconstitutii democratice& Dravitatea -ro/lemelor ce le aveau de re!olvat% rivalitatea dintre -artide% am/itiile

4


5/14

conducătorilor si li-sa de e.-erienta a electoratului% au dus la deterioarea mecanismelor constitutionale şila concentrarea -uterii in mainile e.ecutivului& In aceste conditii viitorul democratiei este tot mai multle,at de -ersonalitatea sefului statului: daca acesta res-ectă re,ulile constitutionale% re,imul res-ectivevoluea!ă in sens democratic% cum a fost in Ce'oslovacia& In sc'im/ in alte state% ca de e.em-lu "olonia%solutia a fost s-re autoritarism&

Marea cri!ă din *(6*88 -une in dificultate democratiile li/erale% care se confruntă cu ,rave -ro/leme economice si sociale& In tim- ce in state -recum Marea Britanie% Franta% Elanda% Bel,ia%Alvetia% 5anemarca% $orve,ia% Suedia sau in Ce'oslovacia% unde re,imurile democratice su-ravietuiesc%1n altele6 Dermania% Italia% S-ania% "ortu,alia% Drecia 6 se instalea!ă re,imuri autoritare&

dei i regimuri totalitare

Scăderea nivelului de trai% insta/ilitatea din -rimii ani ai -erioadei inter/elice% reacţiile faţă demodul cum s6au -us /a!ele -ăcii au condus la a-ariţia unor mişcări e.tremiste ţi la instaurarea% 1n multestate euo-ene a unor re,imuri dictatoriale& In conte.t 1şi fac a-ariţia ideolo,iile e.tremiste: fascistă%

na!istă şi comunistă&

Fascismul a a-arut 1n Italia şi a 1m/răcat forma cor-oratistă& cesta -reconi!a o societate or,ani!ată1n ,ru-uri -rofesionale% numite cor-oraţii& "e -lan -olitic cor-oratismul urmărea 1nlocuirea "arlamentuluicu o dunare a dele,aţiilor cor-oraţiilor% noua or,ani!are urm2nd% 1n conce-ţia iniţiatorilor ei% să asi,ure

-ros-eritatea tuturor cate,oriilor sociale& Fasciştii au -us mare accent -e naţionalism si -e -romisiunile derestaurare a onoarei naţionale& Ai considerau ca statul naţiune avea viaţa sa -ro-rie% diferită de vieţilefiinţelor umane care6* com-uneau& @e,imul fascist a fost instaurat 1n Italia de Benito Mussolini&5ece-tionată 1n -rivinţa am/iţiilor sale teritoriale% !,uduită de am-le mişcări sociale% -rovocate si

susţinute de st2n,a socialistă% care ameninţa cu instaurarea dictaturii -roletariatului% democraţia li/eralăitaliană a devenit inca-a/ilă să re!olve -ro/lemele ţării& In faţa acestor -rime0dii fascismul a a-ărut casin,urul ca-a/il să a-are ordinea 1n stat&

Fasciştii or,ani!ea!ă


6/14

$a!ismul ca ideolo,ie a fost fundament de dolf itler in lucrarea GMein Ham-f=& La /a!a acesteiideolo,ii au stat naţionalismul e.acer/at% rasismul si antisemitismul&

$a!ismul a a-arut intr6o -erioada dificila -entru natiunea ,ermana& Dermania care fusese 1nvinsă in

-rimul ra!/oi mondial s6a considerat umilită -rin -revederile Tratatului de "ace de la #ersailles& Dermaniiconsiderau ca li s6a im-us un dictat& $a!istii au -us un mare accent -e nationalism si -e -romisiunile derestaurare a onoarei naţionale& itler considera vinovat -entru -ro/lemele economice si sociale aleDermaniei% sistemul democraţiei -arlamentare& Sin,ura soluţie -e care o sustinea itler era dictatura unuisin,ur -artid condus de un lider -rovidential care să su-ună naţiunea 1n numele /inelui ,eneral& Alurmărea crearea unui im-eriu 3reic'4 care sa6i cu-rinda -e toţi ,ermanii& Justifica e.-ansiunea ,ermana

-rin nevoia de s-aţiu vital -entru rasa ariană% considerată su-erioară& S-re deose/ire de Mussolini%itler a făcut din rasism si in s-ecial din antisemitism% o com-onentă esenţială a -ro,ramului său& Avreiierau ,ăsiţi vinovaţi de toate relele societăţii ,ermane si de aceea na!iştii susţineau eliminarea lor -rine.terminare&

"reluarea -uterii de catre na!işti are loc in ianuarie *88 c2nd% -e /a!a re!ultatelor ale,erilor din*8(% -resedintele inden/ur, *6a numit cancelar al Dermaniei -e dolf itler% conducătorul "artidului

$ational Socialist al Muncitorilor din Dermania& v2nd ma0oritatea in "arlament% itler a o/ţinut -uteridictatoriale% in martie *88& cest fa-t semnifica sf2rşitul re-u/licii de la eimar si instaurarea dictaturiina!iste in Dermania& "rimele măsuri luate de itler i6a vi!at -e adversarii -olitici: toate -artidele au fostscoase in afara le,ii cu e.ce-tia "artidului $ational Socialist% mişcarea sindicală a fost distrusă% au fosteliminaţi advesrarii din -ro-riul -artid& In anul *89% du-ă moartea -reşedintelui inden/ur,% a -reluat siatri/uţiile acestuia -roclam2ndu6se Fu'rer &

5e la ince-ut evreii au fost ţinta -redilectă a -ersecuţiilor na!iste& "2nă la sf2rsitul anului *89 ceimai multi avocati% medici% -rofesori si functionari evrei si6au -ierdut slu0/ele sau dre-tul de a6si -racticameseriile& "rin Le,ile de la $uren/er,% din *8; evreilor le6au fost retrase toate dre-turile civile in cadrulstatului ,erman&

Cultura a fost su/ordonata sco-urilor re,imului& Tineretul era educat in s-iritul unui devotamentfanatic faţă de re,im si 1nre,imentat 1n or,ani!aţii -recum tineretul 'itlerist&

Controlul re,imului a fost instituit si asu-ra /isericii& ceasta a fost su-usă -ersecuţiilor din cau!avalorilor -romovate de creştinism 6 iu/ire şi res-ect faţă de a-roa-ele tau 6 care constituiau contrariul

valorilor -romovate de naţional6socialişti&

Comunismul 1şi are ori,inea 1n o-erele lui Mar. care a fundamental teoria lu-tei de clasă& Alsusţinea că societatea comunistă se va edifica mai 1nt2i 1n ţările de!voltate 1n care -roletariatul va -relua

-e cale revoluţionară -uterea de la /ur,'e!ie& Lenin a de!voltat teoria mar.istă% susţin2nd că revoluţia -roletară -oate să iasă victorioasă şi 1tr6un stat mai -uţin de!voltat cum era @usia&

In conce-ţia lui Lenin comuniştii re-re!entau avan,arda -roletariatului& Ideolo,ia comunista -romitea oamenilor o sc'im/are totala a modului de viata -rin reali!area unei societati fara clase% in caresa fie instaurate e,alitatea si dre-tatea& Teoria mar.ista sustinea ca in -rima eta-a% cea a construirii

socialismului% era necesara mentinerea statului% ca instrument al Gdictaturi -roletariatului=% necesar re-rimarii oricarei forme de re!istenta a dusmanilor clasei muncitoare&

6


7/14

"rimul re,im comunist s6a instalat in @usia% in octom/rie **% su/ conducerea lui Lenin& @eformeleado-tate de /olşevici au fost: naţionali!area fa/ricilor si /ancilor% naţionali!area -ăm2ntului% -roclamareadre-tului la autodeterminare a naţiunilor& Intre anii **K6*(* s6a desfăşurat un ră!/oi civil 1ntre

-arti!anii vec'iului re,im 3al/ii4 si susţinătorii /olşevicilor 3roşii4& Mai multe state euro-ene au intervenitmilitar im-otriva @usiei Sovietice& Bolşevicii au de!lănţuit teroarea: au 1nfiinţat -oliţia secretă 3CAH4

cu misiunea de a6i lic'ida -e toti cei care se o-uneau noului re,im% a fost su-rimata li/ertatea -resei%ţăranilor le6a fost rec'i!iţionată recolta% a fost decretată munca o/li,atorie% a fost 1nfiinţată rmata @oşie&Cu a0utorul acesteia s6a asi,urat ordinea interna si a fost res-insa interventia straina& In *(( s6a formatUniunea @e-u/licilor Sovietice Socialiste 3U@SS4&

Totalitarismul si teroarea s6au consolidat in tim-ul conducerii lui Stalin& Aconomia U@SS ainre,istrat unele -ro,rese mai ales in domeniile: ener,etic% metalur,ic% constructiilor de masini& S6alic'idat analfa/etismul% au fost ado-tate unele masuri de -rotectie sociala& ctivitatea culturala a fost insatre-tat su/ordonata slăvirii lui Stalin% intr6un cult al -ersonalităţii de -ro-orţii nemai1nt2lnite&

5u-a al doilea ra!/oi mondial% comunismul s6a aflat in ascensiune devenind mondial% dar in ultimuldeceniu al secolului al XX6lea el s6a -ra/usit% iar statele res-ective au o-tat -entru democratie&

deologii i *ractici *olitice 5n Rom7nia

5u-ă **K viaţa -olitică rom2nească a cunoscut o accentuată de!voltare democratică fundamentată -e introducerea votului universal 1n **K si -e ado-tarea 1n *(8 a noii Constituţii& In articolul ; erau -reva!ute dre-turile si li/ertăţile cetăţeneşti s-ecifice unui stat democratic&

Constitutia din *(8 la articolul 88 -revedea: Toate -uterile statului emană de la naţiune% care nu le -oate e.ercita dec2t numai -rin dele,aţiune si du-ă -rinci-iile si re,ulile aşe!ate de Constituţiunea de

faţă& Aa avea la /a!a -rinci-iul se-arării -uterilor in stat: -uterea le,islativa% -uterea e.ecutiva si -uterea 0udecatoreasca&

"revederile Constitutiei din *(8 au constituit /a!a democratiei rom2neşti inter/elice% dar funcţionarea mecanismului democratic sta/ilit -rin aceasta s6a dovedit a fi dificilă& Li-sa de e.-erienta aelectoratului% rivalitatea dintre -artide% am/itia conducatorilor% ,ravitatea -ro/lemelor ce urmau a fire!olvate au dus la o deteriorare a mecanismelor constitutionale si la concentrarea -uterilor in mainilee.ecutivului si ale sefului statului&

In sistemul -olitic din @omania inter/elica -artidele -olitice aveau un rol esential% dar Constitutia

din *(8 nu continea nici un cuvant des-re acestea& Totusi le,ea fundamentală -revedea anumite dre-turisi li/ertati care -entru a -utea fi e.ercitate% -resu-unea e.istenta -artidelor -olitice&

Se inre,istrea!a% intre anii **K6*(*% o ma.ima -roliferare a -artidelor -olitice unele intitul2ndu6se a,rariene sau ţărăniste cu sco-ul de a atra,e electoratul din mediul rural% ma0oritar% altelenationaliste care urmarea atra,erea celor sensi/ili la ideea de -atriotism&

Scena -olitica inter/elica a fost dominata de doua -artide: "artidul $ational Li/eral si "artidul $ational Taranesc care au ,uvernat tara in cea mai mare -arte a -erioadei inter/elice&

7


8/14

Li/eralismul -unea in centru societatii individul% teorie care a fost sustinuta -ana la -rimul ra!/oimondial& 5u-a ra!/oi au loc modificari in ideolo,ia li/erala% a-arand neoli/eralismul care -une accentul

-e interventia statului% a-reciind ca interesul ,eneral -rima asu-ra celui individual& ceasta conce-tie afost de!voltata de -ersonalitati de marca% -recum: Ştefan eletin% Mi'ail Manolescu% #intilă Brătianu%#ictor Slăvescu ş&a& Ai au adus im-ortante contri/utii la teoria si -ractica industriali!arii% -unctul esential

al doctrinei neoli/erale& #iitorul era% in conce-tia lui St& eletin 6 cel mai de seama teoretician alneoli/eralismului 6 in industriali!are si ur/ani!are& Ai au accentual rolul industriei si au 1ntrevă!ut ostr2nsă le,atura intre industriali!are% moderni!are si consolidarea inde-endentei -olitice&

@e-re!entantii neoli/eralismului au de!voltat teoria -rivind %%-rotecţionismul=% concreti!ată informula -rin noi 1nşine -rin care se -utea asi,ura o valorificare su-erioara a resurselor naţionale% in

-rimul r2nd -rin forţe -ro-rii& 5evi!a -rin noi 1nşine nu tre/uie inter-retată ca o atitudine e.clusivistă%de 1nlăturare a ca-italului străin% ci ca o cola/orare cu acesta in condiţii mai avanta0oase ca -2nă atunci&

;entru +tefan


9/14

1m-otriva a,resiunii la care ţărănimea era su-usă din -artea /ur,'e!iei& In moţiunea ado-tată in *8; laCon,resul "artidului $aţional Tărănesc se insista -e o cola/orare a tuturor forţelor sociale in cadrulstatului naţional6ţărănesc -e /a!a unei reale democraţii&

Mecanismul democratic sta/ilit de Constitutia din *(8% s6a dovedit a fi e.trem de dificil de -us ina-licare& 5ificultatea a fost data in -rimul rand de fa-tul ca si du-a **K s6a mentinut vec'ea -ractica%

instituita de Carol I% ca re,ele sa numeasca ,uvernul du-a care urma di!olvarea cor-urilor le,uitoare sior,ani!area de ale,eri& stfel ca nu le,islativul desemna e.ecutivul ci invers& In -erioada inter/elica s6ainre,istrat o mare insta/ilitate ,uvernamentala7 in cei () de ani ai -erioadei inter/elice s6au -erindat lac2rma ţării 8) de ,uverne si au avut loc *) ale,eri ,enerale&

"rimul deceniu inter/elic a fost dominat de li/erali& Duvernele li/erale% -un2nd in a-licare -olitica-rin noi 1nşine au urmărit% -rin măsurile luate% valorificarea /o,ăţiilor ţării si emanci-area economieiţării de su/ de-endenţa ca-italului strain& fost ado-tată noua Constitutie 1n *(87 au fost ado-tate le,i

-rivind comerciali!area si controlul 1ntre-rinderilor statului 3*(94% le,ea minelor% le,ea ener,iei 3*(94le,ea -entru or,ani!area si e.-loatarea căilor ferate 3*(;4 etc&

Cel de6al doilea deceniu inter/elic are ca trăsătură alternanţa la ,uvernare a naţional6ţărănistilor sili/eralilor& Taranistii au ,uvernat in intervalele *(K6*8* si *8(6*88 -un2nd in -ractică -oliticaeconomica a -ortilor desc'ise& @eveniti la ,uveraare% in *88% li/eralii au -romovat măsuri deincura0are a industriei nationale si de creştere a rolului statului in economie& 5atorită unui com-le. defactori interni% dar şi -e un fond internaţional caracteri!at -rin ofensiva forţelor de e.tremă drea-tă%re,imul democratic sta/ilit -rin Constitutia din *(8 a 1nce-ut sa funcţione!e tot mai defectuos şi a eşuatin urma ale,erilor -arlamentare din *8&

A.tremismul& lături de cele două conce-ţii 6 li/eralismul si ţărănismul 6 in -erioada inter/elica aua-arut si curente e.tremiste de drea-ta si de st2n,a& Cea mai im-ortanta ,ru-are e.tremistă de drea-ta afost cea a lui Corneliu elea Codreanu care% in *(% se des-rinde din Li,a -ărării $aţionale Creştine şi1ntemeia!ă Le,iunea r'an,'elul Mi'ail% iar in *8) 1şi constituie o secţie -olitică numită Darda de Fier&

5octrina le,ionară se -roclamă% 1nainte de toate% creştină% element menit sa su/linie!e at2torientarea antisemită% c2t si condamnarea morală a oamenilor -olitici din -artidele democratice acu!aţi dematerialism% de li-să de credinţă 1n 5umne!eu& Le,ionarii au lansat teoria -urificării -rin moarte%e.acer/2nd misticismul% -romov2nd ura% intoleranţa si a-olo,ia morţii& In vi!iunea lor democraţia

-arlamentara era condamnata la -ieire% fiind socotita vinovata de scindarea natiunii -rin lu-ta dintre

-artide% de sla/irea autoritatii statului% saracirea -o-ulatiei% li-sa de moralitate% facilitarea aca-arariiavutiei tarii de catre -oliticieni si evrei si su/ordonarea @omaniei marii finanţe internationale evreieşti& Inlocul sistemului democratic de ale,ere a conducătorilor ţării% le,ionarii sustineau teoria elitelor& In -lanul

-oliticii e.terne mişcarea le,ionara a acţionat -entru alianţa @om2niei cu Dermania si Italia afirm2nd căşeful lor% Corneliu elea Codreanu va face din @om2nia < o ţară m2ndră ca soarele de -e cer& Le,ionariiau a0uns la -utere in se-tem/rie *9)& Ai au instaurat un re,im dictatorial% au -romovat o -olitica -rofundantidemocratica% de teroare&

A.trema st2n,ă din @om2nia este re-re!entată de "artidul Comunist% 1nfiinţat in *(* care a aderatla Internaţionala a III6a comunistă& Conce-ţia comunista 3mar.ist6leninistă4 a-recia că or2nduirea

ca-italistă e -erimată din -unct de vedere istoric si tre/uia lic'idată -e calea revoluţiei& Asenţa doctrineicomuniste se afla in documentele "artidului Comunist% care a-reciau ca @om2nia era o veri,a sla/ă alanţului im-erialist şi că de aceea tre/uia -re,ătită revoluţia in vederea 1nlăturării de la -utere a

9


10/14

/ur,'e!iei si moşierimii% instaurării -uterii -roletariatului% naţionali!ării -rinci-alelor mi0loace de -roducţie in sco-ul edificării societăţii socialiste&

In anul *(8 comuniştii rom2ni au ado-tat si susţinut te!a cominternistă -rivind dre-tul -o-oarelor la autodeterminare% mer,2nd -2nă la des-ărţirea de stat& stfel @om2nia era considerată statmultinaţional% creaţie a im-erialismului a-usean si tre/uia de!mem/rată& Erientarea antinaţională a

"&C&@& a dus la scoaterea lui 1n afara le,ii% in anul *(9& In au,ust *99% 1n condiţiile 1nlăturării re,imuluiantonescian% "C@ -artici-a la ,uvernare şi tre-tat reuşeşete să -reia 1ntrea,a -utere& /a!ă -uterea militară&

Ba!andu6se -e te'nolo,ia moderna% statul de ti- totalitar ince-ea ca o dictatura -e e.ercita intrea,a -utere -olitica% insa nu se o-rea acolo& Tre-tat% statul instituia un control cat mai com-let asu-ra tuturor as-ectelor vietii umane: economic% social% intelectual si cultural& 5esi un asemenea control nelimitat nu a

-utut fi niciodata -e de-lin reali!at% li/ertatea de actiune a individului a fost in mare masura redusa&5eviatia de Ia norma% c'iar in materie de arta sau com-ortament familial% -utea deveni o crima& in teorie%nimic nu era neutru din -unct de vedere -olitic% nimic nu era in afara o/iectivelor statului&

ceasta vi!iune ,randioasa in -rivinta controlului a/solut al statului era com-let diferita deli/eralismul si democratia secolului al XlX6lea% dar si de autoritarismul conservator& intr6adevar%totalitarismul a fost o revolta im-otriva li/eralis6mului& cesta din urma incerca sa limite!e -utereastatului si sa -rote0e!e dre-turile sacre ale individului7 li/eralii se /a!au -e rationalitate% armonie% -ro,res

-asnic si o clasa de mi0loc -uternica& Toate acestea erau res-inse de catre ade-tii totalitarismului& cestiacredeau in -uterea vointei% conflictul declarat si violenta manifesta& Ai credeau ca individul era mult mai

-utin valoros decat statul si ca nu e.istau dre-turi -e termen lun,% ci doar recom-ense tem-orare -entruloialitate si serviciile aduse cau!ei& 5oar liderul atot-uternic si -artidul unic% aflati mai -resus de le,e side traditie% determinau destinul statului totalitar&

S-re deose/ire de vec'iul autoritarism% totalitarismul nu se /a!a doar -e o elita% ci si -e mase& Statultotalitar a cautat si% uneori% a reusit sa o/tine s-ri0inul si c'iar dra,ostea oamenilor o/isnuiti&Totalitarismul s6a intemeiat -e mase indoctrinate -olitic% -e oameni an,a0ati in -rocesul -olitic% mai alesdedicati nationalismului si socialismului& cest caracter de miscare de masa a oferit totalitarismului omare -arte din forta sa&

= alta caracteristica a statelor totalitare a fost dinamismul lor fara limite.Societatea totalitara afost o societate com-let mo/ili!ata% o societate care inainta catre un tel ftnal& cest tel nu a fost niciodata

limitat doar Ia su-ravietuirea re,imului% ca in ca!ul unei dictaturi& in mod a-arent -arado.al% re,imuriletotalitare nu si6au atins niciodata o/iectivele finale& Sau% mai -recis% de indata ce un sco- era reali!at cu

-retul unor sacrificii enorme% a-area% Ia comanda liderului% un alt tel% menit sa6l inlocuiasca -e cel vec'i&stfel% totalitarismul era% in cele din urma% un fel de revolutie -ermanenta% de revolutie neterminata% incadrul careia transformarea -rofunda si ra-ida% im-usa de sus% continua la nesfarsit&

5esi Benito Mussolini% conducatorul statului fascist italian% si6a autodenumit re,imul ca fiind unultotalitar% tre/uie s-us% totusi% ca nici unul dintre dictatorii inter/elici nu a reusit sa construiasca in realitateun sistem atat de eficient -recum cel din Uniunea Sovietica& $u -entru ca nu ar fi dorit asa ceva% ci -entru

ca infran,erea in cel de6al doilea ra!/oi mondial a scurtat sever durata de viata a e.-erimentelor totalitarein Derman0a si Italia& in tim- ce sistemul sovietic a fra,mentat si a distrus toate or,anismele socialetraditionale% a /locat a-aritia altora noi si si6a e.tins controlul% -ractic% asu-ra oricarei forme de activitate

10


11/14


12/14

"ractici totalitare 1n -erioade re,imului lui Lenin 3**6*(94 a fost creată -oliţia -olitică% CeOa% -entru a6i urmări -e cei care erau consideraţi duşmanii -o-orului% Familia ţarului a fost e.ecutată 31n total** -ersoane4&

6li/ertatea -resei a fost desfiinţată7

6/ăncile şi fa/ricile au fost trecute 1n -ro-rietatea statului7

6ţăranii tre/uia să dea la stat sur-lusul lor de cereale& Cei care refu!au% erau e.ecutaţi7

toate instituţiile erau controlate de mem/rii -artidului comunist&

(& @e,imul totalitar comunist condus de Stalin 3*(96*;84

?n *(( Lenin s6a 1m/olnăvit 3-arali!ea!ă -arţial4& La v2rful -artidului a a-ărut un conflict -entru -utere 1ntre mai mulţi mem/rii% care este c2şti,at de Iosif #issarionovici Stalin% un om foarte am/iţios%a/il şi viclean& Stalin% -roclamat Secretar Deneral al "artidului Comunist% a instaurat un re,im de teroare

nemai1nt2lnit&

"ractici totalitare staliniste:

Teroarea -racticată cu a0utorul -oliţiei -olitice $&H&5& 3a-oi H&D&B&4% condusă de Beria% l6a a0utat -e Stalin să elimine toţi adversarii -olitici şi -osi/ilii adversari& Al a e.tins re-resiunea asu-ra tuturor locuitorilor care erau /ănuiţi de nesu-unere faţă de re,imul comunist& Tuturor li se făcea un -roces sumar 1n care erau acu!aţi de trădare şi 1n care nu aveau nicio şansă să se a-ere 3nu aveau nici dre-tul la unavocat4% a-oi erau condamnaţi la moarte sau muncă silnică& ceastă acţiune de eliminare a -ersoanelor nedorite a fost numită e-urare& Ca urmare a e-urărilor% au fost e.ecutaţi din ordinul lui Stalin )Q dintre

mem/rii comitetului central al -artidului 3a-roa-e *)) de -ersoane4% K)Q dintre ofiţerii su-eriori aiarmatei% iar din r2ndul -o-ulaţiei se a-recia!ă că numai 1n anul *89 au fost e.ecutate * milion de

-ersoane& "2nă 1n *8% *K milioane de -ersoane au fost trans-ortate 1n la,ăre% *) milioane murind acolo&@e-rimarea a continuat -2nă la moartea lui Stalin% victimele totale fiind de *%; milioane de morţi&

Controlul ri,uros al statului asu-ra economiei&

?n -erioada *(K6*88 s6a reali!at colectivi!area forţată 1n a,ricultură% -ăm2ntul fiind trecut 1n -ro-rietatea statului& Al era muncit 1n comun de ţărani 1n coo-erative numite col'o!uri& Cei care seo-uneau colectivi!ării erau e.ecutaţi 1m-reună cu familiile lor& #ictimele colectivi!ării au fost cam 9

milioane de morţi&

?n industrie% s6au introdus -lanurile cincinale% nişte -lanuri care fi.au c2t va tre/ui să fie -roducţia -entru următorii ; ani -entru fiecare ramură industrială& ?n 1ntre-rinderile unde nu se 1nde-linea -lanul%cei ,ăsiţi vinovaţi erau acu!aţi de sa/ota0 31m-iedicarea intenţionată a activităţilor economice4% -ut2nd fic'iar e.ecutaţi& U&@&S&S& a a0uns% totuşi% să fie a treia mare -utere economică a lumii 1n urmaindustriali!ării forţate&

Er,ani!area -olitică fără res-ectarea -rinci-iului se-araţiei -uterilor 1n stat&

Statul era condus de un ,uvern şi de o adunare numită Sovietul Su-rem al U&@&S&S&% alcătuită dinre-re!entanţii tuturor re-u/licilor sovietice% care avea atri/uţii le,islative şi 0udecătoreşti& Stalin eraSecretar ,eneral al "artidului% dar% de fa-t el era sin,urul conducător& Erice funcţionar -u/lic tre/uia să

12


13/14

facă -arte din "artidul comunist& Ecu-anţii funcţiilor 1nalte 1n -artid şi 1n stat au alcătuit nomenclatura%care era de fa-t o clasă de -rivile,iaţi -entru că aceştia /eneficiau de diverse favoruri economice şisociale&

"ro-a,anda de -artid& Cultul -ersonalităţii& ?n toate instituţiile statului şi 1n mi0loacele decomunicare 1n masă 3-resa% radioul% cinemato,raful% televi!iunea4 e.istau mem/rii de -artid care aveau

,ri0ă de ,lorificarea -artidului şi a lui Stalin& "ro-a,anda arăta reali!ările -artidului mult 1nfrumuseţate% 1l -re!enta -e Stalin ca -e un tată iu/itor care ve,'ea!ă la /unul mers al societăţii& "entru el se or,ani!auser/ări oficiale% se -uneau statui 1n -ieţele marilor oraşe% se făceau afişe care 1l -re!entau ca -e un erou

-o-ular& ceastă -ro-a,anda a fost at2t de eficientă 1nc2t c'iar şi astă!i o -arte a -o-ulaţiei @usiei 1lconsideră -e Stalin un erou civili!ator&

/& @e,imul totalitar fascist din Italia 3*((6*984

Italia du-ă @ă!/oiP& $aşterea fascismuluiP&Italienii au fost nemulţumiţi de tratatele de -ace de la "aris de du-ă "rimul ră!/oi mondial deoarece

nu au -rimit nişte teritorii din fostul Im-eriu austro6un,ar% -e care aliaţii le6au dat Iu,oslaviei& ?n -lus%imediat du-ă ră!/oi Italia s6a confruntat cu o ,ravă cri!ă economică& Muncitorii au făcut ,reve de

-ro-orţii nemaivă!ute -2nă atunci& "artidul socialist 3o variantă mai /l2ndă a comunismului4 c2şti,a dince 1n ce mai mulţi ade-ţi& ?n acest conte.t a a-ărut "artidul $aţional Fascist% de e.tremă drea-tă% creat 1n*(* de !iaristul Benito Mussolini& nterior a-ăruseră Bri,ă!ile fasciste% ,ru-uri de tineri 3mulţi erauofiţeri şi studenţi4% conduse tot de Mussolini% care se remarcaseră -rin a,resarea socialiştilor şimuncitorilor ,revişti% -e care 1i /ăteau% 1i torturau 3de e.em-lu 1i forţau să /ea litri de ulei de ricin4 şi

c'iar 1i omorau& Mem/rii -artidului aveau ca uniformă cămaşa nea,ră& "rinci-iul de /a!ă al oricăruifascist era su-unerea totală faţă de liderul -artidului% Mussolini% căruia i se s-unea


14/14

8& A.istenţa unei or,ani!aţii de -oliţie -olitică secretă&

Toate sistemele totalitare se /a!ea!ă e.cesiv -e e.istenţa unei or,ani!aţii de -oliţie -olitică secretă&?n @om2nia cel mai cunoscut e.em-lu rămane Securitatea 35e-artamentul Securităţii Statului cum a fostnumită oficial4 1nfiinţată -rin renumitul decret nr&((**9K& Securitatea si6a sc'im/at numele 1n *) 1nS&@&I& 3Serviciul @oman de Informaţii4 & Securitatea avea de-artamente -recum Serviciul 5 3care se

ocu-a de de!informarea -o-ulaţiei% lansarea de diversiuni% etc4 & 5u-ă *) S&@&I& a fost acu!at adesea de -ractici ale fostei Securităţi c'iar de către ofiţerii săi 3a se vedea cartea ca-itanului 3r&4 S@I% ConstantinBucur 6 "oliţia -olitică 1n acţiune4 ti-ărită 1n anul ()))& stă!i efectivele serviciilor secrete din@om2nia sunt a-reciate ca fiind de trei ori mai mari dec2t 1n vremea re,imului comunist 1n condiţiile 1ncare -o-ulaţia din ţară a scă!ut dramatic de la cca&(8 de milioane locuitori la a-ro.&(* milioane%1nre,istr2ndu6se un s-or ne,ativ&

9& Utili!area torturii

Tortura -resu-une -roducerea intenţionată a unor -uternice suferinţe fi!ice sau mentale unei -ersoane aflate 1n im-osi/litatea de a se a-ăra&

Tortura a fost şi este o -ractică utili!ată de toate sistemele totalitare su/ diferite -rete.te& Tortura afost a-licată deo-otrivă -e toate continentele fiind inter!isă -e -lan mondial -rin re!oluţia dunariiDenerale a E&$&U& din *9K% 5eclaraţia Universală a 5re-turilor Emului& Cu toate acestea din ce 1n cemai multe state utili!ea!ă tortura sau c'iar au le,ali!at6o 3e.em-lu @om2nia% Israel sau S&U&&4

5eclaraţia Universală a 5re-turilor Emului

rticolul ;&

$imeni nu va fi su-us la torturi% nici la -ede-se sau tratamente crude% inumane sau de,randante&

?n @om2nia torturile a-licate de Securitate şi Miliţie sunt continuate de "oliţie% inclusiv 1n sistemul -enitenciar& @om2nia este condamnata 1n fiecare an la Curtea Auro-eană a 5re-turilor Emului 6 C&A&5&E&30urisdicţie internaţională cu sediul la Stras/our,4 -entru torturile a-licate -ro-riilor cetăţeni% statul rom2nfiind o/li,at să -lătească an de an sume considera/ile 1n euro dre-t des-a,u/iri&

14

Documents

Totalitarismul in Secolul Xx