Asamblari Nedemontabile Prin Sudare

8/19/2019 Asamblari Nedemontabile Prin Sudare

1/14

Asamblari nedemontabile prin sudare

Cuprins:

Capitolul 1......Asamblari nedemontabileCapitolul 2......Asamblari prin sudare

Capitolul 3......Asamblari nituite

Capitolul 1 – Asamblari nedemontabile

Pentru acest motiv se recomanda ca o riunde este posibil, ea sa s eexecute mecanizat, folosind dispozitive si utilaje speciale care usureaza

munca si maresc productivitatea (ciocane pneumatice, electrice, preseetc.)


2/14

Nituirea continua sa ramana un procedeu destul de raspanditpentru realizarea imbinarilor supuse unor eforturi dinamice mari, precumsi acolo unde nu se poate aplica sudura datorita dicultatilor ce o

insotesc. Astfel, nituirea ramane inca principalul procedeu de asamblarein constructia de avioane precum si in unele constructii metalice etc.In plus, trebuie adaugat ca elementele imbinate prin nituire pot

demontate prin distrugerea niturilor, transportate si asamblate din nou intimp ce constructiile sudate nu permit acest lucru decat in unele cazuriizolate date ind transformarile care au loc in material la locul taierii sisudurii ulterioare.

1.2 Tipuri de nituireInbinarile nituite se pot imparti in mai multe categorii dupa diferite criterii si anume:Imbinari nituite-dupa modul de executie(manuala, mecenizata)

-dupa starea tijei(la cald, la rece) -dupa modul de asezare a tablelor(prin suprapunere sau cu clipse/cap la cap/pe o singura parte-pe ambele parti) -dupa numarul randurilor de nituri(cu un singur rand sau cu mai multe randuri; paralele, in zigzag) -dupa numarul sectiunile de forfecare(cu o singura sectiune, cu mai multe sectiuni) -dupa destinatia asamblarii(de rezistenta, de etansare, de rezistenta-etansare) -dupa modul de formare a capului nitului(directa, indirecta - N iturile de rezistenta se aplica la constructiile metalice, unde conditia principala

care se cere este transmiterea fortelor intre elementele respective. - Niturile de etansare se aplica la constructia bazinelor, rezervoarelor saudiferitelor alte asemenea constructii, care nu sunt sup use unor eforturi deosebite.Avand in vedere scopul acestor nituri, ea se poate executa cu nituri mai subtiri decatcele folosite la nituirea de rezistenta insa ele trebuie dispuse mai des.

- Nituirea de rezistenta-etansare trebuie sa corespunda ambelor conditii. Asa cums-a aratat si anterior insa;indiferent de tipul nituirii, este recomandabil ca nituirea sae inlocuita prin sudura ori de cate ori este posibil.


3/14

1.3 Nituirea metalelor si aliajelor usoare

Dupa cum s-a precizat in partea introductiva a acestui subcapitol,nituirea are inca o larga aplicabilitate intr-o serie de domenii unde nu sepoate executa sudarea. P rintre principalele constructii nituite se numarasi cele aernautice, unde se folosesc in general aliaje de aluminiu. Laasemenea constructii se aplica numai nituirea la rece, deoarece prinincalzire tablele respective din cauza modicari structurii isi micsoreazarezistenta. Pentru acest motiv nu se pot folosi nituri cu diametrul maimare de 13 mm. De asemenea, trebuie avut in vedere faptul ca nituirea

executandu-se la rece, Strangerea puternica a tablelor nu este asigurataprin contractia ulterioara a tijei nitului si eforturile se transmit numai princontactul direct dintre tija si peretele gauri.

Deci, pericolul de forfecare a tijei nitului este mult mai mare decatin celelalte cazuri, motiv pentru care la nituirea acestor a liaje se cere oatentie cu totul deosebita.

1.4 Nituirea mecanica

Ca si in alte operatii tehnologice din domeniul constructiilor de masini;tehnologia nituirii si utilajelor folosite sunt conditionate de tipul productiei.Astfel la productia individuala si in atelierele de intretinere si reparatii, seaplica nituirea manuala pentru realizarea unor imbinari care nu se potefectua prin sudura din diferite motive. Nituirea se realizeaza manual sau

mecanic, la cald sau la rece.La capitolul 11s-a prezentat in mod detaliat tehnologia operatiei de

asamblare prin nituire, urmand ca in continuare sa se prezinte modul delucru la masinile de nituit.

Nituirea mecanica se executa la masinile de nituit obtinandu-semarirea productivitatii si imbunatatirea calitatii nituirii. Forta de nituirerealizata cu astfel de masini este de 2000-8000 daN.

Masinile de nituit pot clasicate astfel:Dupa procedeul de formare a ca pului de nit, in:


4/14


5/14

formeaza capul de inchidere alnitului.

Masina de nituit prin rulare Formeaza capul de nit printr-o presare rotativa care creste treptat.

Constructia acestor masini de gaurit cu reglare manuala prin maneta cumaner. In locul burghiului se folosesc doua role prolate 2a si 2b ,care larotirea si avansul arborelui 3 formeaza capul de inchidere al nitului 1.Nituirea cu aceste masini este folosita numai pentru nituri de dimensiunimici si din materiale moi.

Masina de nituit hidraulic . Are un cilindru cu apa sub presiune si unpiston care este legat direct cu capuitorul. Apa care formeaza agentulmotor al masiniieste adusa la cilindru prin conducta de la o pompa saude la un acumulatorde presiune.

Capitolul 2 –Asamblari prin sudare

Sudarea – procedeu tehnologic de asamblare nedemontabilă adouă sau mai multepiese, cu aceeaşi compoziţie sau compoziţii apropiate realizată printopire sau presare. Materialul suplimentar introdus în zona de îmbinare se numeştematerial de adaos sau metal de adaos.

Cordonul de sudură – se numeşte zona îmbinării sudate în care au

acţionat forţele de legătură dintre atomii marginali.Scule, dispozitive şi materiale folosite. Sursa de curent : sursă de

curent continuu - generatoare de curent continuu sursă de curentalternativ - transformatoarele de curent mono şi t rifazate.

Cabluri pentru sudare, portelectrod, clema de contact, ciocan specialpentru spargerea crustei de zgură ce se formează în timpul sudării, periede sârmă pentru curăţirea marginilor tablelor de îmbinat şi a cusăturii.

Elemente de bază – electrozii – vergele metalice acoperite cu un înveliş fuzibil, ce ar


6/14

arderea stabilă a acestuia şi de a proteja baia de sudare împotrivaoxidării.

Alegerea electrozilor are o importanţă deosebită în realizarea unei

cusături de calitate. Învelişul electrodului poate (O), rutilic (R), titanic (T).

2.1 Metodele productive la sudarea cu gaze

Una din metodele cele mai productive este cusatura dubla care se poate aplica atatla sudarea otelului cat si la sudarea metalelor neferoase. Tablele de imbinat se asazain pozitie verticala, iar sudarea se executa simultan de catre doi sudori asezati de oparte si de cealalta. Prin aplicarea acestei metode, viteza de sudare poate maritapana la 80% fata de metoda spre dreapta, iar consumul de gaze se micsoreza cu40%.

O alta metoda productiva este sudarea cu suaiul multiplu . Becurile au douasau mai multe ajutaje: una din acari preincalzeste piesa, iar cealalta incalzestemetalul. Consumul de oxigen si de acetilena se micsoreaza cu 15-20%, iar viteza de

sudare creste cu 30% fata de sudarea spre dreapta si cu 50% fata de sudarea sprestanga. O alta metoda este sudarea automata cu gaze care se aplica la productia deserie pentru sudare cusaturilor longitudinale fara metal de adaos si a tevilor cu peretisubtiri. Suaiurile folosite sunt cu mai multe acari si se racesc cu apa. Amesteculgazos folosit

2.2 Asamblarea generala a constructiilor sudate

Inainte de a se trece la asamblare, asa cum s-a aratat, piesele trebuie curatatre debavuri, de impuritati, de pete de grasime si de vopsea. Asamblarea propriu-zisanecesita un volum mare de munca si este o operatie de raspundere, deoarece inacest caz lipsesc gaurile de nit care sa ajute la prinderea pieselor unele de altele.Pentru aceasta este necesar sa se foloseasca dispozitivele de prindere, destrangere, opritoarele, precum si gabaritele de asamblare.

Sudarea incepe prin prinderea in cateva puncte de sudura a marginilor deasamblat. Punctele de sudura se executa atat la sudarea manuala cat si la sudarea

automata. Este necesar sa se stabileasca regimul de sudare in functie de grosimeatablei, de poizitia de lucru si de calitatea electrodului.


7/14

Aplicarea sudurii automate, desi prezinta avantaje importante din punctul de vedereal productivitatii si al calitatii, este inca limitata, deoarece nu se poate suda in oricepozitie, iar sudarea cordoanelor scurte si raspandite nu este rezolvata pana inprezent sub aspectul executarii rentabile. Consumul de electrozi de metal este mai

mic, d atorita faptului ca marginile se prelucreaza mai putin, iar pierderile prin stropimai mici.De asemenea, consumul de energie este mai redus, intrucat sub protectiauxului de sudura, caldura arcului electric este mai bine utilizata.

Pentru a se extinde sudarea automata s-au creat o serie de instalatii care saelimine unele dicultati pentru care aparatul de sudare automata nu poate utilizat.Acestea sunt:

- instalatia de sudare automata pentru grinzi. Aceasta consta intr-o macara deperete, care se poate deplasa de-a lungul unor grinzi de conducere Aparatul desudare este suspendat pe traversa imobila 4, iar capul de sudare este xat pe obrosa verticala cu inaltimea reglabila. In functie de caracteristicele tehnice alecordonului de sudura se stabileste regimul de sudare, inclusiv viteza care se imprimamacaralei-portal.Aceasta instalatie combinata cu dispozitivul de intoarcere cu lant asigura o usoaramanipulare si sudare a grinzilor si stalpilor cu sectiuni compuse;

- instalatia de sudare automata pentru cazane si rezervoare este compusa dintr-o instalatie similara celei aratate, cu deosebirea ca in locul dispozitivului de intoarcerecu lant se adapteaza dispozitivul de intoarcere cu role. In acest fel se rezolva

sudarea automata atat a cusaturilor transversale cat si a celor longitudinale.S-au creat dispozitive si pentru sudarea automata a cusaturilor verticale, care desiprezinta dicultati in aplicare, este totusi rentabila in cazul cordoanelor de dimensiunimari, care se intanlesc in general la constructii de furnale.Din cele de mai sus rezulta ca dispozitivele de sudare in majoritatea lor sunt

destinate executarii pieselor similare. Din aceasta cauza trebuie combatuta tendintautilizarii numai a aparatelor manuale care au ca rezultat o productivitate redusa sinecesita un personal cu calicare superioara. Aplicarea sudarii si i n specialintroducerea de noi metode este in plina desfasurare tinandu-se seama ca toateperfectionarile tind spre o productivitate cat mai ridicata si un pret de cost ca t mairedus si ca in prezent s-au realizat viteze de sudare pana la 200m/h, la otelurile cugrosimea pana la 10 mm, si de 300m/h la otelurile cu grosimea pana la 4 mm.

2.3 Scule si dispozitive pentru operatiile desudare

La asamblarea prin sudare a


8/14

cb

Fig. 1.1. Cleste de sudura si panouri de protectie

a

c

constructiilor metalice, sculelesi dispozitivele difera in maremasura daca sudarea se executamanual sau automat. Sculele

comune pentru ambele metodesunt numai masca de sudura, peria de sarma, si ciocanul. La sudarea manuala se folosescurmatoarele scule si dispozitive: - clestele de sudura(fg. 1.1, a)se abrica in

oarte multe variante sieste olosit pentru a se

asigura prinderea cat maibuna a electrozilor intimpul sudarii;

- panourile de protectie se olosesc pentru a izola pe cat sepoate locul, unde se sudeaza, de restul spatiilor de lucru,intrucat arcul electric da iritatii periculoase ochilor. uintotdeauna este posibila utilizarea panourilor, intrucat sudurile

se e!ecuta si la inaltime. "n aceste cazuri, pentru a eri lucratoriide in#amarea ochilor, datorita razelor generate de arculelectric, trebuie acut un instructa$ special;

- dispozitivele de asamblare in unctie de zona de aplicarepot f generale sau speciale. Cele generale sau universale se

olosesc la asamblarea unui mare numar de piese care nu suntidentice, la productia de unicate sau de serii mici.

Dispozitivele speciale, numite si conductoare, se olosescpentru asamblarea pieselor de acelasi tip, cu dimensiuniapropiate sau identice. %le se olosesc la productia in serie.

&upa elul operatiilor, dispozitivele se clasifca stela$e,conductoare, dispozitive de f!are, de prindere, de intindere, dedistantare si de rotire.

"n anumite cazuri, intr-un dispozitiv comple! se combina doua

sau mai multe categorii de dispozitive, ceea ce permitee!ecutarea a doua sau a mai multor operatii de asamblare sau


9/14

Fig. 1.'. &ispozitive de f!are

sudare.

Stelajele sau dispozitivele de sustinere sunt supra ete f!e siplane de sustinere, pe care se e!ecuta asamblarea si sudarea

pieselor. Constructia lor este variata din profl, din beton armatetc.

%le trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte

-sa fe rezistente, rigide si sa asigure f!area in pozitianecesara a pieselor de sudat;

-piesele sa poata f asezate si scoase dupa sudare usor sirepede;

-dispozitivele de conducere sunt destinate asigurarii pozitieiprecise a pieselor sau a subansamblurilor si se olosesc inproductia in serie sau de masa;

- dispozitivele defxare (fg. 1.') suntopritoarele si

limitatoarele care sef!eaza pe stela$e, peplacile de f!are sau pesabloane,

- dispozitivele de prindere au orme

oarte variate si seutilizeaza pentruf!area pieselor sesudat in pozitiileconvenabile si pentru aimpiedica deplasareapieselor in timpulsudarii;

- dispozitivele de strangere se olosesc la f!area a doua

piese in cadrul asamblarii. %le se prind de piesele de baza prinpuncte de sudura si dupa terminarea asamblarii se desprind cu


10/14

dalta;

-dispozitivele de intoarcere permit sudarea in pozitieorizontala a ma$oritatii cordoanelor de sudura de la o

constructie. &ispozitivul pentru intoarcerea cilindrilor estecompus din doua siruri de role, din care unul este antrenat deun motor electric cu reductor. eductorul sau variatorul deviteza poate f ast el reglat incat, in unctie de diametrulrezervorului sau al recipientului de sudat, sa imprime rolei deantrenare o ast el de miscare incat sa realizeze viteza peri ericacaracteristica pentru regimul de lucru respectiv. *entru rotireastalpilor sau a grinzilor compuse se oloseste un suport cu

lanturi cu care se poate manevra cu usurinta grinda de sudat,ast el incat in totdeauna sudurile sa se realizeze in pozitieorizontala.

+udarea automata si sudarea semiautomata asigura oproductivitate marita. &ispozitivele constau in instalatii pentruasigurarea e!ecutiei cordoanelor in pozitie orizontala, precum sipentru mentinerea marginilor de sudat intr-o pozitie binestabilita.

*ozitia orizontala de sudare se asigura prin dispozitive de poizitionare care se rotesc in $urul uneia sau a doua a!eperpendiculare, realizand orizontalitatea oricarei suduri dintr-osectiune plana sau de volum."n acest caz, aparatul automat sespri$ina pe un suport convenabil sau se oloseste un aparatsemiautomat la care capul de sudare se conduce manual.

*entru f!area marginilor tablelor in timpul sudarii se olosesteatat prinderea acestora prin puncte de sudura cat si f!area peplatou magnetic.

*entru a se mari posibilitatea de e!ecutare a cordoanelordintr-o singura trecere, in partea opusa arcului electric seaseaza o garnitura de cupru continua. Cum operatia in sine nueste simpla se recurge la inlocuirea garniturii cu un pat de #u!.

n dispozitiv pneumatic a$uta la ormarea patului de #u! cua$utorul unei perne pneumatice. &in doua corniere si un profl


11/14

semirotund se realizeaza un $gheab ' in care se creeaza, cua$utorul unei benzi de azbest , doua zone una superioara, carese umple cu #u! si constituie perna de #u!, si una in erioara,in care se instaleza un tub #e!ibil /. &upa asezarea tablelor 1 siinstalarea lor in pozitie de sudare in tubul #e!ibil se introduceaer comprimat, care preseaza perna de #u! pe piesa de sudat.

"ntrucat platourile magnetice nu reusesc intotdeauna samentina marginile tablelor intr-o pozitie corecta, sudirii de la+antierul naval 0alati au creat un dispozitiv magnetic #e!ibilcare prezinta avanta$ul ca pentru o energie consumata maimica, reuseste sa tina ata in ata muchiile celor doua table care

se sudeaza cap la cap, mulandu-se dupa ondulatiile mici aletablelor.

'./ FOR AR!A F"S#R"$OR

"n timpul sudarii apar uneori fsuri in sudura sau in zoneleinvecinate. nele fsuri apar in timpul cand metalul trece prinzona de temperatura corespunzatoare ragilitatii la cald (1grade); acestea se numesc fsuri la cald; ele apar in generalspre radacina sudurii sau in locurile unde sudura nu estesufcient patrunsa. +ul ul si unele elemente de aliere, canichelul, avorizeaza aparitia fsurilor la cald.

Fisurile care apar in timpul racirii, dupa terminareacristalizarii, se numesc fsuri la rece. 2cestea se producindeosebi in metalul de baza, langa cordonul de sudura,datorita modifcarilor structurale, cu schimbari de volum.

Fisurile sunt provocate de calitatea necorespunzatoare aotelurilor ce se sudeaza in special cand se utilizeaza electrozicare nu corespund otelului respectiv, cand materialul de bazacontine impuritati sau cand procesul de sudare nu este bine

condus. Controlul in privinta fsurilor trebuie acut cu mareatentie, deoarece fsurile la cald se observa greu cu ochiul liber;


12/14

acestea apar abia in timpul e!ploatarii si pot provoca accidente.

Capitolul 3 2samblari nituite

In functie de tipul productiei, nituirea poate executata manual saumecanic, iat in functie de diametrul tijei nitului, ea se poate executa lacald sau la rece. In general, la otel, cand tija nitului are un diametru sub 6mm, nituirea se poate face la rece, iar cand are un diametru mai mare, lacald.

Nituirea manuala in general este o operatie costisitoare care cereun volum mare de munca avand totodata o productivitate mica.

Pentru acest motiv se recomanda ca o riunde este posibil, ea sa s eexecute mecanizat, folosind dispozitive si utilaje speciale care usureazamunca si maresc productivitatea (ciocane pneumatice, electrice, preseetc.)

Nituirea continua sa ramana un procedeu destul de raspanditpentru realizarea imbinarilor supuse unor eforturi dinamice mari, precumsi acolo unde nu se poate aplica sudura datorita dicultatilor ce oinsotesc. Astfel, nituirea ramane inca principalul procedeu de asamblare

in constructia de avioane precum si in unele constructii metalice etc.


13/14

In plus, trebuie adaugat ca elementele imbinate prin nituire pot demontate prin distrugerea niturilor, transportate si asamblate din nou intimp ce constructiile sudate nu permit acest lucru decat in unele cazuri

izolate date ind transformarile care au loc in material la locul taierii sisudurii ulterioare.

.1 4ipuri de nituri

Inbinarile nituite se pot imparti in mai multe categorii dupa diferitecriterii si anume:

Imbinari nituite-dupa modul de executie(manuala, mecenizata) -dupa starea tijei(la cald, la rece) -dupa modul de asezare a tablelor(prin suprapunere sau cu clipse/cap la cap/pe o singura parte-pe ambele parti) -dupa numarul randurilor de nituri(cu un singur rand sau cu mai multe randuri; paralele, in zigzag) -dupa numarul sectiunile de forfecare(cu o singura

sectiune, cu mai multe sectiuni) -dupa destinatia asamblarii(de rezistenta, de etansare, de rezistenta-etansare) -dupa modul de formare a capului nitului(directa, indirecta- Niturile de rezistenta se aplica la constructiile metalice, unde

conditia principala care se cere este transmiterea fortelor intreelementele respective.

- Niturile de etansare se aplica la constructia bazinelor, rezervoarelorsau diferitelor alte asemenea constructii, care nu sunt supuse unoreforturi deosebite. Avand in vedere scopul acestor nituri, ea se poateexecuta cu nituri mai subtiri decat cele folosite la nituirea de rezistentainsa ele trebuie dispuse mai des.

- Nituirea de rezistenta-etansare trebuie sa corespunda ambelorconditii. Asa cum s-a aratat si anterior insa;indiferent de tipul nituirii, este


14/14

recomandabil ca nituirea sa e inlocuita prin sudura ori de cate ori esteposibil.

Documents

Asamblari Nedemontabile Prin Sudare