Criteriile de diagnostic pentru 299.0 Tulburare a Autistă

A. Un total de şase (sau mai mulţi) itemi de la (1), (2) si (3), cu cel puţin doiitemi de la (1) si cate unul de la (2) si (3):(1) deteriorare calitativă in interacţiunea socială, manifestată prin cel puţindouă din următoarele:(a) deteriorare marcată in uzul a multiple comportamente nonverbale,cum ar fi privitul in faţă, expresia facială, posturile corpului sigesturile, pentru reglarea interacţiunii sociale;(b) incapacitatea de a promova relaţii cu egalii, corespunzătoare niveluluide dezvoltare;(c) lipsa căutării spontane de a impărtăsi bucuria, interesele sau realizările cu alţi oameni (de ex., prin lipsa de a arăta, de a aduce ori de aspecifica obiectele de interes);(d) lipsa de reciprocitate emoţională sau socială;(2) deteriorări calitative in comunicare, manifestate prin cel puţin unul dinurmătoarele:(a) intarziere sau lipsă totală a dezvoltării limbajului vorbit (neinsoţită deo incercare de a o compensa prin moduri alternative de comunicare,cum ar fi gestica sau mimica);(b) la indivizii cu limbaj adecvat, deteriorarea semnificativă in capacitateade a iniţia sau susţine o conversaţie cu alţii;(c) uz repetitiv si stereotip de limbaj ori un limbaj vag;(d) lipsa unui joc spontan si variat „de -a..." ori a unui joc imitativ socialcorespunzător nivelului de dezvoltare;(3) patternuri stereotipe si repetitive restranse de comportament, preocupări si activităţi, manifestate printr -unul din următoarele:(a) preocupare circumscrisă la unul sau mai multe patternuri restranse sistereotipe de interese, care este anormală, fie ca intensitate, fie cafocalizare;(b)aderenţă inflexibilă evidentă de anumite rutine sau ritualurinonfuncţionale;(c) manierisme motorii stereotipe si repetitive (de ex., fluturatul sau răsu -citul degetelor sau mainilor ori mişcări complexe ale intregului corp);(d) preocupare persistentă pentru părţi ale obiectelor.B. intarzieri sau funcţionare anormală in cel puţin unul din următoareledomenii, cu debut inainte de etatea de 3 ani: (1) interacţiune socială, (2)limbaj, aşa cum este utilizat in comunicarea socială, ori (3) joc imaginativ sausimbolic.C. Perturbarea nu este explicată mai bine de tulburarea Rett sau de tulburareadezintegrativă a copilăriei.

TESTE de diagnosticare autism

ASRS (Autism Spectrum Rating Scale) – (autori: Sam Goldstein, Ph.D. și Naglieri Jack, Ph.D.) ASRS ste un ghid multiperspectivă în stabilirea tratamentului și planificarea tratamentului la persoana cu autism si Asperger. ASRS sunt scale construite pentru a măsura comportamente asociate Tulburărilor de Spectru Autist (TSA) apărute în cazul copiilor şi tinerilor cu vârste cuprinse între 2 şi 18 ani.

Scala de Evaluare a Tratamentelor in Autism (ATEC) a fost dezvoltata pentru a evalua efectele tratamentului. In plus, parintii si profesionisti au folosit ATEC pentru a monitoriza bunastarea generala a unui individ in timp. ATEC este format din patru subteste: I. Vorbire / Limbaj/ Comunicare (14 articole); II. Sociabilitate (20 articole); III. Perceptie senzoriala / Cognitiv (18 articole) si IV. Sanatate / Stare fizica / Comportament (25 articole). Dupa completarea ATEC, sunt calculate imediat scorurile subscalelor si un scor total. Utilizatorii pot primi, de asemenea, rezultatele prin e-mail sub forma unui fisier PDF. Spre deosebire de cele mai multe scale, aceasta nu suporta drepturi de autor si poate fi utilizata gratuit de catre orice cercetator. Copii ale ATEC sunt disponibile la cerere la Autism Research Institute sau pe site-ul ARI.Scala de Evaluare a Tratamentelor in Autism (ATEC) este un instrument simplu, dar precis de masurare a eficientei diverselor tratamente. Fata de alte instrumente de cercetare care diagnosticheaza autismul pur si simplu, ATEC permite masurarea evolutiei sau involutiei unui pacient dupa inceperea unui tratament.

Chestionarul de evaluare a copiilor–4 (ECI-4) este un instrument de screening care evaluează cele mai prevalente tulburări psihiatrice manifestate la copii cu vârste cuprinse între 3-7 ani; Itemii cuprinşi în ECI-4 se bazează pe criteriile de diagnostic prevăzute de Asociaţia Americană de Psihiatrie (1994) în Manualul de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale (DSM).ECI-4 cuprinde o variantă pentru părinţi şi o variantă pentru educatori, astfel încât adunarea de informaţii de către clinician se realizează din contexte diferite. ECI-4 este foarte util deoarece are avantaje faţă de alte scale şi proceduri pentru că;Este un instrument care face screening-ul tulburărilor psihiatrice la copiii preșcolari; Sistematizează schimbul de informaţii între grădiniţă şi clinician cu privire la problemele de sănătate mentală cu care se confruntă copilul; Facilitează adunarea de informaţii necesare diagnosticului din contexte diferite (atât din mediul familial cât şi cel de la grădiniţă); Economiseşte mult timp prin faptul că ghidează procesul de evaluare ulterior; nterpretarea rezultatelor indică atât posibila prezenţă a tulburărilor de sănătate mentală cât şi severitatea lor; e asemenea ajută la realizarea diagnosticului diferenţial; hidează procesul de evaluare ulterior necesar diagnosticului; jută la testarea eficacităţii intervenţiilor psihoterapeutice, prin evaluarea modificărilor în simptomatologia copilului

TULBURARE Autistă Elemente de diagnosticElementele esenţiale ale tulburării autiste le constituie prezenţa unei dezvoltăriclar anormale sau deteriorate in interacţiunea soci ală si in comunicare si unrepertoriu restrans considerabil de activităţi si interese. Manifestările tulburăriivariază mult in funcţie de nivelul de dezvoltare şi etatea cronologică a individului.Tulburarea autistă este denumită uneori autism infantil precoce, autismul copilăriei sauautism Kanner.Deteriorarea, in interacţiunea socială reciprocă este flagrantă si susţinută. Poateexista o deteriorare semnificativă in utilizarea multiplelor comportamentenonverbale (de ex., privitul in faţă, expresia facială, posturile si gesturile corporale)pentru a regla interacţiunea si comunicarea socială (criteriul Ala). Poate exista oincapacitate in a stabili relaţii cu egalii, corespunzătoare nivelului de dezvoltare(criteriul Alb) care poate lua diferite forme la diferite etăţi. Indivizii mai tineri potavea foate puţin sau nici un interes in a stabili amiciţii. Indivizii mai in etate pot fiinteresaţi in stabilirea de amiciţii, dar sunt lipsiţi de inţelegerea convenţiilorinteracţiunii sociale. Poate exista o lipsă a căutării spontane de a impărtăşi altorabucuria, interesele ori realizările (de ex., a nu arăta, a nu aduce ori a nu specificaobiectele pe care ei le consideră interesante (criteriul Ale). De asemenea, poate fiprezentă o lipsă de reciprocitate emoţională sau socială (de ex., nu participă in modactiv la jocuri sociale simple, preferă activităţile solitare, implică pe alţii in activităţinumai ca instrumente sau ajutoare „mecanice") (criteriul Aid). Adesea conştiinţade alţii a individului este deteriorată considerabil. Indivizii cu această tulburare potuita de ceilalţi copii (inclusiv de fraţi), pot să nu aibă nici o idee despre necesităţilealtora ori pot să nu observe detresa altei persoane.Deteriorarea in comunicare este, de asemenea, notabilă şi susţinută, si afecteazăatat aptitudinile verbale, cat şi nonverbale. Poate exista o intarziere sau o lipsătotală de dezvoltare a limbajului vorbit (criteriul A2a). La indivizii care vorbesc,poate exista o deteriorare considerabilă in capacitatea de a i niţia sau susţine oconversaţie cu alţii (criteriul A2b) ori o utilizare repetitivă şi stereotipă a limbajuluisau un limbaj propriu (criteriul A2c). Poate exista, de asemenea, o lipsă a jocului„de-a..." spontan variat sau a jocului imitativ social, cores punzător nivelului dedezvoltare (criteriul A2d). Cand limbajul se dezvoltă, inălţimea vocii, intonaţia,debitul si ritmul vorbirii sau accentul pot fi anormale (de ex., tonul vocii poate fimonoton sau poate conţine ascensiuni interogative la finele fraze lor). Structurilegramaticale sunt adesea imature si includ uzul repetitiv şi stereotip al limbajului(de ex., repetarea de cuvinte sau propoziţiuni indiferent de sens; repetarea deversuri aliterate ori de reclame comerciale) ori un limbaj propriu (adică, un limbajcare poate fi inţeles clar numai de cei familiarizaţi cu stilul de comunicare alindividului), inţelegerea limbajului este adesea mult intarziată, individul fiindincapabil să inţeleagă intrebările sau ordinele. O perturbare in uzul pragmatic (uzulsocial) al limbajului este adesea evidenţiată prin incapacitate de a integra cuvintelecu gesturile sau de a inţelege umorul sau aspectele nonliterale ale limbajului, cumar fi ironiile sau sensul implicit. Jocul imagina tiv este adesea absent sauconsiderabil deteriorat. Aceşti indivizi tind, de asemenea, să nu se angajeze injocurile de imitaţie simple ori in rutinele perioadei de sugar sau ale micii copilăriisau o fac numai in afara contextului ori in mod mecanic.

Indivizii cu tulburare autistă au patternuri de comportament, interese siactivităţi restranse, repetitive si stereotipe. Poate exista o preocupare circumscrisăla unul sau mai multe patternuri restranse si stereotipe de interes care este anormal,fie ca intensitate, sau centrare (criteriul A3a); o aderenţă inflexibilă de anumiterutine sau ritualuri nonfuncţionale (criteriul A3b); manierisme motorii repetitive sistereotipe (criteriul A3c); ori o preocupare persistentă pentru anumite părţi aleobiectelor (criteriul A3d). Indivizii cu tulburare autistă prezintă o gamă restransăconsiderabil de interese si sunt adesea preocupaţi de chestiuni mărunte (de ex.,date, numere de telefon, apeluri literale ale staţiei de radio). Ei pot alinia un număroarecare de piese de joc exact in acelaşi mod de repetate ori sau mimează in modrepetat acţiunile unui actor văzut la televizor. De asemenea, ei pot insista asuprauniformităţii si manifestă rezistenţă sau detresă la modificări minore (de ex., uncopil mic poate avea o reacţie catastrofală la o schimbare minoră in ambianţă, cumar fi rearanjarea mobilei sau folosirea unui serviciu nou la masă ). Există adesea opreocupare pentru rutine sau ritualuri nonfuncţionale ori insistenţă iraţională de aurma rutinele (de ex., de a p arcurge exact aceeaşi rută in fiecare zi, cand merge lascoală). Mişcările stereotipe ale corpului interesează mainile (bătutul din palme,falfaitul degetelor) sau intregul corp (legănatul, inclinatul şi balansatul). Pot fiprezente anomalii de postură (de ex., mersul pe poante, mişcări ale mainilor şiposturi corporale bizare). Aceşti indivizi manifestă o preocupare persistentă pentrupărţi ale obiectelor (de ex., butoni, părţi ale corpului). De asemenea, poate exista ofascinaţie pentru mişcare (de ex., i nvartirea roţilor jucăriilor, deschiderea şiinchiderea uşilor, un ventilator sau alt obiect care se invarteşte rapid). Persoanapoate fi foarte ataşată de unele obiecte inanimate (de ex., o bucată de sfoară sau obandă de cauciuc).Perturbarea trebuie să se manifeste prin intarzieri sau funcţionare anormală incel puţin unul din următoarele domenii, inainte de etatea de 3 ani: interacţiunesocială, limbaj, aşa cum este utilizat in comunicarea socială, ori joc simbolic sauimaginativ (criteriul B), in cele mai multe cazuri, nu există o perioadă de dezvoltarenormală indubitabilă, deşi in aproximativ 20% din cazuri părinţii relatează odezvoltare relativ normală inainte de l sau 2 ani. in astfel de cazuri, părinţii potrelata că copilul a achiziţionat puţine cuvinte si le-a sau că pare a stagna evolutiv.Prin definiţie, dacă exista o perioadă de dezvoltare normală, ea nu se poateextinde dincolo de etatea de 3 ani. Perturbarea nu trebuie să fie explicată mai binede tulburarea Rett sau de tulburarea dezintegra tivă a copilăriei (criteriul C).cu această tulburare pot trata adul ţii ca intersanjabili sau se pot agăţa mecanic de oanumită persoană sau pot utiliza mana unui părinte pentru a obţine obiectul doritfără a realiza contactul vizual (ca si cum mana si nu persoana ar fi ceea ce esterelevant) in cursul dezvoltăm, copilul p oate deveni mai dornic de a fi angajat pasivintr-o interacţiune socială si poate de \em chiar mai interesat de interacţiuneasocială Chiar in aceste cazuri insă, copilul tinde să trateze pe ceilalţi intr -o manierăinsolită (de ex, se aşteaptă ca ceilalţi s ă răspundă unor intrebări ntualizate inanumite moduri, are foarte puţin sentimentul limitelor altui om si este inoportunde intrusiv in interacţiunea socială) La indu izn mai in etate, sarcinile implicandmemoria de lungă durată (de ex, mersul trenurilor, datele istorice, formulelechimice sau evocarea exactă a cuvintelor cantecelor auzite cu ani inainte poate fi

excelentă, dar informaţia tinde să fie repetată de nenumărate ori, indiferent deadecvarea ei la contextul social Ratele tulburării sunt de patru , cinci ori mai marila bărbaţi decat la femei Este foarte posibil insă, ca femeile cu această tulburare săprezinte o retardare mentală mai severăPrevalentăRata medie a tulbură rn autiste in studiile epidemiologice este de 5 cazuri la10000 de indivizi, cu rate raportate mergand de la 2 la 20 cazun la 10000 deindivizi Rămane neclar faptul dacă ratele mai importante raportate reflectădiferente in metodologie sau o creştere a frecventei condiţieiEvoluţiePrin definiţie, debutul tulburării autiste survin e inainte de etatea de 3 am inunele cazuri, părinţii afirmă că au fost alarmaţi de copil incă de la naştere sau scurttimp după aceea, din cauza lipsei de interes a copilului pentru interacţiunea socialăManifestările tulburam in perioada de sugar sunt ma i subtile si rrai dificil dedefinit decat cele sesizate după etatea de 2 am intr -un număr redus de cazun,copilul este descris a se fi dezvoltat normal in primul an de \ aţă (sau chiar in primii2 am) Tulburarea autistă are o evoluţie continuă La copiii d e etate şcolară si laadolescenţi, sunt frecvente caştiguri in dez \ oltare in unele domenii (de ex,creşterea interesului pentru activitatea socială, pe măsură ce copilul ajunge la etateaşcolară ) Unu indivizi se deteriorează comportamental in cursul adol escentei, pecind altn se ameliorează Aptitudinile lingvistice (de ex, prezenţa limbajuluicomunicativ) si nivelul intelectual general sunt cei mai importanţi factori in raportcu prognosticul final Studiile catamnestice disponibile sugerează că numai un m icprocentaj de indivizi cu tulburarea ajung să trăiască si să muncească independentca adulţi in aproape o treime din cazuri este posibil un anumit grad deindependentă parţială Adulţii cu tulburare autistă cu cel mai inalt nivel defuncţionare continuă de regulă să prezinte probleme in interacţiunea socială si incomunicare, impreună cu o restrangere marcată a preocupărilor si activităţilorPattern familialExistă un risc crescut de tulburare autistă printre fraţii indivizilor cu tulburarea,cu aproximativ 5% dintre fraţi prezentand, de asemenea, condiţia De asemenea,pare a exista un risc pentru du erse dificultăţi in dezvoltare la fratn afectaţi

Diagnostic diferenţial

Perioade de regresiune in dezvoltare pot fi observate si in dezvoltarea normală,dar acestea nu sunt nici atat de severe si nici atat de prelungite ca in tulburareaautistă. Tulburarea autistă trebuie să fie diferenţiată de alte tu lburări de dezvoltarepervasive. Tulburarea Rett diferă de tulburarea autistă prin rata sexului sipatternul de deficite caracteristice. Tulburarea Rett a fost diagnosticată numai lafemei, pe cand tulburarea autistă survine mult mai frecvent la bărbaţi, i n tulburareaRett, există un pattern caracteristic de incetinire a creşterii capului, de pierdere aaptitudinilor manuale orientate spre un scop căpătate anterior si apariţia unui merssau mişcări ale trunchiului insuficient coordonate, in special in timpu l anilorpreşcolari, indivizii cu tulburare Rett pot prezenta dificultăţi in interacţiuneasocială similare celor observate in tulburarea autistă, dar acestea tind a fi tranzitorii.

Tulburarea autistă diferă de tulburarea dezintegrativă a copilăriei, care are unpattern distinct de regresiune a dezvoltării, aceasta survenind după cel puţin 2 anide dezvoltare normală, in tulburarea autistă, anomaliile de dezvoltare sunt sesizatede regulă incă din primul an de viaţă. Cand nu sunt disponibile informaţii desp redezvoltarea precoce ori cand nu este posibilă documentarea referitoare la perioadade dezvoltare normală necesară, trebuie pus diagnosticul de tulburare autistă.Tulburarea Asperger poate fi distinsă de tulburarea autistă prin lipsa intarzierii indezvoltarea limbajului. Tulburarea Asperger nu este diagnosticată dacă suntsatisfăcute criteriile pentru tulburarea autistă.Schizofrenia cu debut in copilărie survine de regulă după ani de dezvoltarenormală sau aproape normală. Un diagnostic adiţional de sch izofrenie poate fi pus,dacă un individ cu tulburare autistă dezvoltă elementele caracteristice deschizofrenie (vezi pag. 298) cu simptome ale fazei active, cum ar fi ideile delirantesau halucinaţiile proeminente, care durează cel puţin o lună. in mutism ul selectiv,copilul prezintă de regulă aptitudini de comunicare corespunzătoare in anumitecontexte si nu are deteriorarea severă in interacţiunea socială si patternurilerestrictive de comportament asociate cu tulburarea autistă, in tulburarea de limbajexpresiv şi in tulburarea mixtă de limbaj receptiv şi expresiv există o deteriorarea limbajului, dar ea nu este asociată cu prezenţa unei deteriorări calitative ininteracţiunea socială şi cu patternuri restranse, repetitive şi stereotipe decomportament. Uneori, este dificil de precizat dacă un diagnostic adiţional detulburare autistă este justificat la un individ cu retardare mentală, in special dacăretardarea mentală este severă sau profundă. Un diagnostic adiţional de tulburareautistă este rezervat pentru acele situaţii in care există deficite calitative inaptitudinile de comunicare şi sociale, iar comportamentele specifice, caracteristicetulburării autiste, sunt prezente. Stereotipiile motorii sunt caracteristice tulburăriiautiste; un diagnostic adiţional de tulburare de mişcare stereotipă nu este pus candacestea sunt explicate mai bine ca parte a tabloului clinic al tulburării autiste.

Simptomele de hiperactivitate şi de inatenţie sunt frecvente in tulburarea autistă ,insă diagnosticul de tulburare hiperactivitate/deficit de atenţie nu este pus dacăeste prezentă tulburarea autistă .