Autoritãþii la Asociaþia Macedonenilor · 2016-12-14 · stat, prin intermediul Departamentului pentru Relaþii Interetnice, aflat în subordinea Secreta-riatului General al Guvernului

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 5. 5. 5. 5. 5777771 1 1 1 1 1 1 1 1 16 - 22 noiembrie 206 - 22 noiembrie 206 - 22 noiembrie 206 - 22 noiembrie 206 - 22 noiembrie 20111116 6 6 6 6 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Comandat de ALDE Dolj. Executat de S.C. INDISCRET MEDIA SRL, CUI 11160008Comandat de PNL Dolj. Executat de S.C. INDISCRET MEDIA SRL, CUI 11160004

CurCurCurCurCurtttttea de Conturi confea de Conturi confea de Conturi confea de Conturi confea de Conturi confiririririrmămămămămăhaosul fhaosul fhaosul fhaosul fhaosul financiar păsinanciar păsinanciar păsinanciar păsinanciar păstttttoritoritoritoritorit

de Consde Consde Consde Consde Constttttantina Dumitrantina Dumitrantina Dumitrantina Dumitrantina Dumitrescuescuescuescuescu

Amãnunteîn pagina 3

Actuala ºefã a AsociaþieiMacedonenilor din România,Constantina Dumitrescu, atratat bugetul instituþiei pecare o conduce ca pe propriapuºculiþã, angajând cheltuieliimpresionante fãrã a respectalegislaþia în vigoare.

Batjocurãpe bani publicila AsociaþiaMacedonenilor

















4Amãnunte

în pagina

ªefaAutoritãþii

Electorale,reþinutã

pentrucinci

infracþiuni

ªefaAutoritãþii


pentrucinci

infracþiuni

ªefaAutoritãþii


pentrucinci

infracþiuni

ªefaAutoritãþii


pentrucinci

infracþiuni

ªefaAutoritãþii


pentrucinci

infracþiuni

ªefaAutoritãþii


pentrucinci

infracþiuni

ªefaAutoritãþii


pentrucinci

infracþiuni

ªefaAutoritãþii


pentrucinci

infracþiuni

ªefaAutoritãþii


pentrucinci

infracþiuni

ªefaAutoritãþii


pentrucinci

infracþiuni

ªefaAutoritãþii


pentrucinci

infracþiuni

ªefaAutoritãþii


pentrucinci

infracþiuni

ªefaAutoritãþii


pentrucinci

infracþiuni

ªefaAutoritãþii


pentrucinci

infracþiuni

ªefaAutoritãþii


pentrucinci

infracþiuni

ªefaAutoritãþii


pentrucinci

infracþiuni

ªefaAutoritãþii


pentrucinci

infracþiuni

16 - 22 noiembrie 2016 www.indiscret.ro

2ACTUALITATE

Competitorii la alege-rile parlamentare ºi-audat seama cã nu auloc unul de altul pepanouri sau cã nu auloc în general

de Nicuºor Fota

PSD a dat tonul reclama-þiilor electorale în debu-tul campaniei pentru

alegerile parlamentare. În week-end-ul trecut, pesediºtii au zbu-rat de pe panourile electoralemai multe afiºe decât rafalele devânt, prin intermediul contesta-þiilor depuse la Biroul ElectoralJudeþean. În plus, social-demo-craþii au asigurat, în contrapar-tidã, condiþii de afiºaj electoralpentru toate partidele într-o co-munã în care acestea lipseau cudesãvârºire. Primarul în cauzãeste pasibil acum de amendã.

Bãsiºtii de la PMPºi pontiºtii de la PRU,reclamaþi de PSD

Pesediºtii au reclamat în datade 12 noiembrie douã partide:

cat la ultimele patru cicluri elec-torale, Primãria Craiova mer-gând pe acelaºi format de laVasile Bulucea încoace. Conte-staþia PSR a fost respinsã deBEJ Dolj.

Problemã decampanie: la Pieleºtinu poþi sã te lipeºti

O altã contestaþie depusã dePSD Dolj a fost îndreptatã îm-potriva primarului comunei Pie-leºti, Dan Dicã, reclamat la BEJpentru cã nu a stabilit niciun locspecial de afiºaj electoral într-unul dintre satele componenteale unitãþii administrativ-terito-riale, iar acolo unde a stabilitlocurile de afiºaj nu a montatniciun panou pe care candidaþiila alegerile parlamentare sã-ºipoatã lipi afiºele. Contestaþia afost, de asemenea, admisã debiroul electoral. „Vãzând Dis-poziþia nr. 218 din 02.11.2016a primarului comunei Pieleºti,privind stabilirea locurilor pen-tru afisajul electoral, Biroulconstatând cã acestea au foststabilite în satele Pieleºti ºiCâmpeni, însã nu au fost am-plasate panouri în cadrul aces-tora, stare de fapt ce reiese dindeclaraþiile extrajudiciare alenumiþilor Bondoc George Mã-dãlin ºi Sadoveanu Marian. Înacelaºi timp, Biroul constatândcã prin dispoziþia menþionatã nuau fost stabilite locuri de afiºajelectoral pentru satul Lînga, lo-calitate componentã a comuneiPieleºti (...) BIROUL ELEC-TORAL DE CIRCUMSCRIP-ÞIE NR, 17 DOLJ DECIDE:Art. 1. - Admite plângerea for-mulatã de Partidul Social De-mocrat – Organizaþia Judeþea-nã Dolj împotriva primaruluicomunei Pieleºti, Dicã Dan Vio-rel. Art. 2. - Obligã primarulcomunei Pieleºti, Dicã Dan Vio-rel, sã stabileascã, prin dispozi-þie, în termen de 48 de ore de larãmânerea definitivã a prezen-tei decizii, locuri pentru afiºa-jul electoral în satul Lînga ºi sãasigure amplasarea de panourielectorale în toate locurile spe-ciale pentru afiºaj electoral depe raza Comunei Pieleºti, încondiþiile legii. Art. 3. - Sesizea-zã Inspectoratul de Poliþie Ju-deþean Dolj ºi Inspectoratul deJandarmi Judeþean «Mihai Bra-vul» Dolj, în vederea constatã-rii faptelor contravenþionale ºia aplicãrii sancþiunilor”.

PMP ºi PRU, pe care le-ai acu-zat cã au aplicat pe panourileelectorale mai multe afiºe decâtprevede legea, „încãlcând ast-fel prevederile art.79 alin. (4)din Legea nr. 208/2015 ºi îm-piedicând Partidul Social De-mocrat sã-ºi desfãºoare campa-nia electoralã în condiþiile le-gii”. Ambele contestaþii depusede social-democraþi au fost ad-mise de Biroul Electoral Jude-þean, care a dispus celor douãformaþiuni politice îndepãrtareaafiºelor în plus, decizând în ace-laºi timp sã sesizeze Inspecto-ratul de Poliþie al Judeþului Doljºi Jandarmeria pentru constata-rea contravenþiilor ºi aplicareaamenzilor de rigoare. O altãcontestaþie de campanie, venitãde aceastã datã din partea PSR.cerea sancþionarea primaruluiLia Olguþa Vasilescu sub acu-zaþia cã ar fi montat în oraºpanouri prea mici, care, susþi-neau socialiºtii, nu permiteaupartidelor sã-ºi amplaseze câtedouã afiºe. Asta deºi dimensiu-nile panourilor nu s-au modifi-

A început balulcontestaþiilorelectorale

















Muzeul Olteniei Craio-va, Secþia de istorie-arheologie, lanseazã,

începând cu data de 14.11.2016,campania: „Doneazã-þi aminti-rile din comunism!”, prin inter-mediul cãreia invitã doljenii sãdoneze bunuri din perioada co-munistã (1948-1989), în scopulîmbogãþirii patrimoniului cultu-ral muzeal local cu obiecte re-levante, ºi amenajãrii unei sãliexpoziþionale în care sã fie re-constituitã, într-o manierã câtmai fidelã, atmosfera vieþii co-tidiene ºi nivelul de trai, atât înmediul urban, cât ºi în cel rural.

De la pãpuºile „Arãdeana”, ladiscurile ºi casetele cu muzicãpioniereascã, la sticlele de lap-te ºi de bere, sacoºele de rafie,cartelele de raþie „Alimentara”sau sãpunurile „Cheia”, revista„ªoimii patriei”, gazete de pe-rete, uniforme muncitoreºti ºide pionieri, cãrþi/ziare/manuale,la jocurile pentru copii „Nu tesupãra, frate!”, la þigãrile „Car-paþi”, „Snagov”, „Bucegi” ºi„Amiral”, fotografii ºi imaginivideo din concedii (la munte, lamare), documente, fotografii -

certificate de naºtere, cãsãtorie,deces, diplome, acte de proprie-tate, telegrame, cãrþi poºtale,felicitãri, hãrþi, fotografii indi-viduale ºi de grup, bani (banc-note, monede), calendare, afiºe,pliante, manuscrise, scrisori,memorii, jurnale, fanioane, car-nete (de economii, de ºcoalã, deºofer, de sãnãtate, de membruPCR), legitimaþii, bilete (detren, de spectacole), toate vordeveni obiecte de muzeu cu va-loare istoricã certã.

Persoanele care vor dona ob-iecte vor primi din partea Mu-zeului Olteniei diplomã cu men-þiunea „Donator de Istorie“.Aceºtia vor fi menþionaþi în dis-pozitivele electronice ale sãliiexpoziþionale ca donatori ºi vorbeneficia de o vizitã gratuitã întoate secþiile Muzeului OltenieiCraiova.

Muzeul Olteniei Craiovaanunþã cã procedura de dona-þie cãtre instituþie este extrem desimplã, implicând doar prezen-þa donatorului (având obligato-riu asupra sa Cartea de Identi-tate) ºi semnarea unei declara-þii de donaþie.

Campania„Doneazã-þiamintirile dincomunism!“, laMuzeul Olteniei

















16 - 22 noiembrie 2016www.indiscret.ro

3DEZVÃLUIRI

de Departamentulde Investigaþii

Apele extrem de tulburiîn care se scaldã, deani de zile, conduce-

rea Asociaþiei Macedonenilordin România au ieºit la ivea-lã în urma unui control al in-spectorilor Curþii de Conturi,care a vizat Secretariatul Ge-neral al Guvernului. Raportulde audit financiar a scos laivealã faptul cã „AsociaþiaMacedonenilor din Românianu a procedat la înregistrarea(...) în evidenþa contabilã abunurilor achiziþionate dinfonduri publice“, aºa cumprevede art.43 (1) din Ordo-nanþa Guvernului nr.26/20.01.2000 actualizatã. Maimult, AMR „a achiziþionatdin fonduri publice produse,lucrãri ºi servicii, fãrã respec-tarea principiilor obligatoriide: nediscriminare, tratamentegal, recunoaºtere reciprocã,transparenþã, proporþionalita-te ºi eficienþã în utilizarea fon-durilor publice“, aºa cum pre-vede art.2 alin 1 din OUGnr.34.2006. Cum ar fi cheltui-rea a aproape 5.000 de lei,reprezentând „contravaloa-rea unor servicii de curãþatobiecte textile, pentru carenu s-a fãcut dovada cã aulegãturã cu asociaþia“.

Chirii nejustificate,bine remunerate

Din raportul Curþii de Con-turi mai aflãm, spre exemplu,cã AMR a achitat chirii pen-tru sediile deþinute de peste77.000 de lei, în condiþiile încare închirerea acestora „nueste justificatã ºi susþinutãde numãrul membrilor aso-ciaþiei ºi nici de amploareaacþiunilor desfãºurate pen-tru susþinerea minoritãþiimacedonene“. Cea mai mareparte din sumã a fost folositãpentru achitarea chiriilor pen-tru cele trei sedii din judeþulDolj: Craiova, Bãileºti ºi Ur-zicuþa, deºi distanþa dintre ele

CurCurCurCurCurtttttea de Conturi confea de Conturi confea de Conturi confea de Conturi confea de Conturi confiririririrmă haosul fmă haosul fmă haosul fmă haosul fmă haosul financiarinanciarinanciarinanciarinanciarpăspăspăspăspăstttttorit de Consorit de Consorit de Consorit de Consorit de Constttttantina Dumitrantina Dumitrantina Dumitrantina Dumitrantina Dumitrescuescuescuescuescu

Aºa cum Indiscret în Oltenia a dezvãluit încãdin primãvara acestui an, actuala ºefã a Asocia-þiei Macedonenilor din România, ConstantinaDumitrescu, a tratat bugetul instituþiei pe care oconduce ca pe propria puºculiþã, angajândcheltuieli impresionante fãrã a respecta legisla-þia în vigoare. Mai mult decât atât, banii au fostcheltuiþi pentru bunuri ºi servicii care nicimãcar nu au legãturã cu asociaþia ori cu obiec-tul ei de activitate. În total, vorbim de peste 1,6milioane de lei, bani care provin din bugetul destat, prin intermediul Departamentului pentruRelaþii Interetnice, aflat în subordinea Secreta-riatului General al Guvernului.este de sub 100 de kilometri.

De asemenea, raportul de au-dit scoate la ivealã cã AMR acheltuit peste 295.000 de leipentru achiziþia a douã autotu-risme de transport persoane, acâte 9 locuri fiecare, în condi-þiile în care asociaþia deþinea înproprietate sau în folosinþã alte4 autoturisme, iar statutul aso-ciaþiei nu are prevãzute acþiunicare sã justifice eficienþa cum-pãrãrii ºi exploatãrii unor astfelde mijloace de transport.

Deconturi pe...ochi frumoºi

De departe cea mai mare gau-rã descoperitã de inspectoriiCurþii de Conturi în bugetulAsociaþiei Macedonenilor vi-zeazã contravaloarea unor lu-crãri de reparaþii pe care, însã,conducerea asociaþiei nu le-aputut justifica cu acte. Maiexact, este vorba despre sumade 607.000 de lei folosiþi, separe, pentru reabilitarea sediu-lui din Bucureºti ºi care, aºacum constatã inspectorii CC, adepãºit valoarea de achiziþie aimobilului. În plus, s-a consta-tat faptul cã asociaþia „nu a con-tractat în vederea efectuãriireparaþiilor persoane specia-lizate în analiza ºi fundamen-tarea necesitãþii efectuãrii lu-crãrilor de reparaþii, nu a fostelaboratã o expertizã tehnicãîn acest sens, aºa cum prevãdactele normative în vigoare.De asemenea, entitatea nu aprezentat documente din care

sã reiasã recepþia lucrãrilor(...)“.

Vacanþepe bani publici

Daca actuala conducere aAsociaþiei Macedonenilor dinRomânia a ajuns sã-ºi ducã pânãºi hainele la curãþãtorie pe ba-nii instituþiei, ar fi fost, proba-bil, de neimaginat sã plece învacanþã pe banii proprii. Aºa seface cã inspectorii Curþii deConturi au stabilit cã, din bu-getul AMR, au fost cheltuiþipeste 24.500 de lei pentru de-plasãri ºi servicii de cazare, fãrãrespectarea legislaþiei în vigoa-re. Mai exact, fie au fost pre-zentate documente care nu în-deplinesc calitatea de documen-te justificative, fie nu au fostprezentate deloc, aºa cum estecazul sumelor cheltuite pentruservicii de cazare în lunile iulieºi august 2015 în staþiunea Ma-maia, inspectorii CC nereuºindsã afle numele persoanelor ca-zate, serviciile hoteliere inclu-se sau, mãcar, numãrul nopþilorde cazare.

Ai carte, ai parteO altã descoperire interesan-

tã a inspectorilor Curþii de Con-turi vizeazã cheltuirea uneisume de peste 130.000 de lei,reprezentând banii pentru edi-tarea unor cãrþi. Astfel, conformraportului, Asociaþia Macedo-nenilor din România a cheltuit132.292 de lei pentru editarea,doar în 2015, a unui numãr de

29 de cãrþi, dintre care 16 cãrþide bucate macedonene, fiecareîn tiraj de aproximativ 1.000 deexemplare. Conform inspecto-rilor CC, „tirajul este nejustifi-cat în condiþiile în care AMR aredoar 30 de membri ºi nu s-a pro-cedat la vânzarea acestor cãrþiîn vederea realizãrii de veni-turi“. Cu alte cuvinte, cãrþile aufost tipãrite ca sã... fie tipãrite,scopul fiind justificarea achitã-rii unor drepturi de autor extremde generoase cãtre anumite per-

soane care, la rândul lor, de-veneau generoase fãþã defundaþia controlatã de ºefaAMR, Constantina Dumi-trescu. Despre acest subiect(care ne-a adus ºi un procesde calomnie din partea sus-numitei) puteþi afla mai mul-te accesând arhiva Indiscretîn Oltenia: http://www.indis-cret.ro/articol-metoda-dona-tiilor-brevetata-de-constanti-na-dumitrescu-a-bagat-dna-ul-in-sediul-partidei-romilor.

Batjocurã pe banipublici la AsociaþiaMacedonenilor

















foto

: ecr

eato

r ro


4SPECIAL

Publ

icita

te

Ana Maria Pãtru ar fiprimit ºpãgi de225.000 de euro pen-tru derularea unorcontracte prin AEP ºi50.000 de euro pentrufacilitarea unei au-dienþe, conform DNA.

de Marielena Popa

În debutul campaniei elec-torale pentru alegerile par-lamentare, procurorii Di-

recþiei Naþionale Anticorupþie –Serviciul teritorial Ploieºti au re-þinut-o, marþi, 15 noiembrie, pepreºedinta Autoritãþii ElectoralePermanente, Ana Maria Pãtru,pentru trei infracþiuni de trafic deinfluenþã ºi douã infracþiuni despãlare a banilor. Potrivit DNA,Ana Maria Pãtru ar fi primit225.000 de euro pentru derula-rea unor contracte prin AEP, pre-cum ºi 50.000 de euro pentrufacilitarea unei audienþe.

În picioare,în orice guvernare

Produs al Partidului Demo-crat Liberal - Filiala Vâlcea,Ana Maria Pãtru este preºedin-te al AEP din mai 2012. Ante-rior, între 2007 ºi 2012, a fostvicepreºedinte al aceleiaºi insti-tuþii, cu susþinerea administra-þiei Traian Bãsescu, iar între2005 ºi 2007 a deþinut funcþiade director coordonator al filia-lei Sud-Vest Oltenia a AEP, cusediul la Râmnicu Vâlcea.

Relaþia de prietenie cu Elena

Udrea a fost de notorietate, iarºtirea despre prezenþa ei, în sea-ra alegerilor europarlamentaredin 7 iunie 2009, pentru a sãr-bãtori victoria împreunã cu pre-ºedintele Bãsescu, la restauran-tul Pescãruº, a fãcut înconjurulþãrii. Debutul Anei Maria Pãtruîn funcþia de preºedinte al AEP(mai 2012) a coincis cu instala-rea la putere a primului Guvern

Ponta, fosta pedelistã reuºind sãse menþinã în funcþie pânã înziua de azi.

Documenterecuperatede la soþul fugar

Marþi, 15 decembrie, la pri-mele ore, au avut loc perchezi-

þii la locuinþa Anei Maria Pãtrudin Vlãdeºti, judeþul Vâlcea, lacea din Voluntari, de unde Pã-tru a fost ridicatã ºi dusã la au-dieri, la sediul central al AEP,precum ºi la domiciliile altorpersoane implicate în aceastãcauzã. În timpul percheziþiilordin Vlãdeºti, soþul ºefei AEP,ªtefan Florin, a încercat sã fugãcu mai multe documente de lao societate comercialã pe carea condus-o ºi pe care a radiat-o.El a fost oprit în trafic, iar do-cumentele au fost confiscate.

Comunicatul DNA:

COMUNICAT„Procurorii din cadrul Direc-

provenienþa sumei de 210.000euro, prin folosirea unui circuitfinanciar fictiv constând în de-rularea unor operaþii comercia-le între mai multe societãþi co-merciale, între care firma bene-ficiarã a contractului cu Auto-ritatea Electoralã Permanentã ºio firmã controlata de Ana Ma-ria Pãtru prin soþul ei.

În cursul anului 2011, tot încalitate de vicepreºedinte alA.E.P., suspecta Pãtru Ana Ma-ria a pretins ºi a primit de la re-prezentanþii aceleiaºi societãþicomerciale contravaloarea unuiautovehicul marca Land Roversuma de 15.000 euro, în schim-bul promisiunii cã va susþinederularea, în bune condiþii, a

þiei Naþionale Anticorupþie –Serviciul teritorial Ploieºti audispus efectuarea urmãririi pe-nale faþã de PÃTRU ANA MA-RIA, preºedinte al AutoritãþiiElectorale Permanente, iar ladata faptelor vicepreºedinte alaceleiaºi instituþii – funcþie curang de secretar de stat, pentrusãvârºirea a:

- 3 infracþiuni de trafic de in-fluenþã;

- 2 infracþiuni de spãlarea ba-nilor.

În ordonanþa procurorilor searatã cã, în cauzã, existã date ºiprobe ce contureazã urmãtoareastare de fapt:

În perioada aprilie-iunie2008, suspecta Pãtru Ana Ma-ria, în calitate de vicepreºedin-te al Autoritãþii Electorale Per-manente (A.E.P.) – funcþie curang de secretar de stat – a pre-tins, iar în anul 2009 a ºi primitde la reprezentanþii unei socie-tãþi comerciale, suma de210.000 euro reprezentând con-travaloarea unui anumit imobilsituat în mun. Bucureºti. Înschimb, aceasta a promis cã vasusþine derularea în bune con-diþii a unui contract încheiat deacea societate cu A.E.P., precumºi cã va susþine societatea sãobþinã ºi sã deruleze contracteviitoare, fapt care s-a ºi reali-zat.

În cursul anului 2009, suspec-ta Ana Maria Pãtru a disimulat

unor contracte de servicii înche-iate de societatea respectivã cuA.E.P. De asemenea, suspecta apromis cã va susþine societateasã obþinã ºi sã deruleze contracteviitoare, fapt care s-a ºi realizat.

În cursul anului 2011, în ace-eaºi calitate de vicepreºedinte alA.E.P, suspecta Pãtru Ana Ma-ria a pretins ºi a primit suma de50.000 euro de la administrato-rul unei alte firme, intervenindîn schimb la ministrul Econo-miei, astfel încât omul de afa-ceri sã fie primit în audienþã,fapt care s-a ºi întâmplat la scurttimp de la intervenþia Anei Ma-ria Pãtru.

Pentru a ascunde identitateaadevãratului proprietar ºi bene-ficiarul real al autovehicululuimarca Land Rover cumpãrat cubani proveniþi din cele douã fap-te de trafic de influenþã anteriordescrise, în acelaºi an, PãtruAna Maria a achiziþionat ºi în-matriculat acest bun pe numeleunei alte persoane.

Suspectei Pãtru Ana Maria is-au adus la cunoºtinþã calita-tea procesualã ºi acuzaþiile, înconformitate cu prevederile art.307 Cod de procedurã penalã.

Facem precizarea cã efectua-rea urmãririi penale este o etapãa procesului penal reglementatãde Codul de procedurã penalã,activitate care nu poate, în niciosituaþie, sã înfrângã principiulprezumþiei de nevinovãþie”.

ªefa AutoritãþiiElectorale, reþinutãpentru cinci infracþiuni


















Amenzi peprognoza meteo

Duminicã, 13 noiembrie,în jurul prânzului, cinciechipaje ale Poliþiei Comu-nitare Râmnicu Vâlcea audat nãvalã în restaurantulAvenue, vizavi de ConsiliulJudeþean Vâlcea, ºi i-auamendat cu câte 125 de leipe toþi clenþii care îºi parca-serã maºinile pe strada dinfaþa clãdirii. Oamenii auprotestat, considerând cã nueste o acþiune justã întrucâtrestaurantul nu dispune delocuri de parcare ºi, în plus,strada pe care sunt rezerva-te câteva locuri pentru ma-ºinile CJ Vâlcea era goalã.„Da, dar este foarte posibilca salariaþii Consiliului sãvinã azi la serviciu pentru cãse aude cã va ninge”, au re-plicat poliþiºtii. Aºadar,amenda era ºi pe prognozameteo! Dacã existã un mo-tiv serios de sancþiune ºi deîngrijorare, acela este cã te-rasa pentru fumãtori, încãl-zitã cu butelii ºi aer condiþi-onat, este o încãpere, nu unspaþiu deschis. ªi ar mai ficeva: cine sã fi dat restau-rantului autorizaþie fãrã par-care?

Pralã între CETºi ABA?

Se zvoneºte cã ªtefan Pra-lã (foto), ales, luni, adminis-trator special al CET Govo-ra, nu va rãmâne în funcþieprea mult. Cicã, dupã ale-geri, Pralã va conduce Ad-

ministraþia Bazinalã de ApãOlt, iar la CET va fi trimisconsilierul judeþean ecolo-gist Doru Filip. Cã veni vor-ba! Pentru a putea ajunge înfuncþia de administrator alCET Govora, ªtefan Pralãva trebui confirmat în Adu-narea Generalã a Acþionari-lor(AGA). Aºadar, urmeazão convocare, o adunare ºi ovotare. Surprize, ceva? Greude crezut!

Gutãu: „Cum iaumãsuri cu uniiangajaþiai primãriei,cum îmi facplângere la DNA!”

Angajamentul primaruluidin Râmnicu Vâlcea, MirciaGutãu, de a scãpa oraºul decâinii vagabonzi are ºi unrevers. Un reportaj al KanalD, la adãpostul de câini dela Feþeni, a devoalat lipsa deinteres a îngrijitorilor faþã deaceste animale. Întrebat dece nu îi sancþioneazã pe ceiîn cauzã, primarul a spus,oarecum resemnat: “Cumiau mãsuri cu unii angajaþiai primãriei, cum îmi facplângere la DNA pentruabuz în serviciu. În þara asta,tot ce pot sã mai fac este sãstau cu mâinile încruciºateºi sã mã uit la ei cum nu facnimic!” Adevãrul este cã penumele lui Mircia Gutãucurg cãtre DNA tot felul de“compoziþii”. Printre altele,acesta a fost reclamat cã aîncercat sã reducã nunãrulde birocraþi de la Pieþe Prest,dar ºi pentru cã a asfaltatdrumul cãtre mãnãstirea dela Troianu. Riscuri asuma-te, domnule primar! Aºadar,acþiune!

Slab, Miºu, slab!Foarte slabã prestaþia din

ºedinþa Consiliului Judeþeande luni, 14 noiembrie, a luiMihai Mihalache, fostul ad-ministrator special al CETGovora. “Miºu” n-a fost înstare sã lege cinci cuvinteatunci când a fost acuzat deconsilierii puterii cã nu a în-tocmit nici mãcar rapoarte-le obligatorii despre activi-tatea CET. A fost atât de in-coerent ºi fãrã argumente,încât pânã ºi susþinãtorii sãi,consilierii liberali, s-au sim-þit jenaþi. Hm, asta sã fie tâ-nãra generaþie, speranþa na-þiunii? Vai, vai!

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Indiscreþiide Vâlcea 5

PAM-FLIT

de Marielena Popa

Ca urmare a unei sesizãria deputatului indepen-dent Romeo Rãdules-

cu, în legãturã cu starea deplo-rabilã a însemnelor naþionaleale României la punctele de tre-cere a frontierei, în speþã VamaVeche, Ministerul AfacerilorInterne i-a comunicat acestuiacã a remediat situaþia semnala-tã. Potrivit unei realitãþi tipic ro-mâneºti, la Punctul de Trecerea Frontierei Vama Veche, la in-trarea dinspre Bulgaria, simbo-lul fundamental al României,tricolorul, era afiºat cu dispreþºi neglijenþã pe o ruginitã ºi de-coloratã (foto sus) tãbliþã.

Scuza ministrului:„Condiþiilemeteorologicenefavorabilecaracteristiceacestei zone”

Deºi rãspunsul ministruluiafacerilor interne are pasaje ila-re, având în vedere evidenþa cãtãbliþa cu tricolorul pãrea de ovechime ceauºistã, pânã laurmã a contat faptul cã s-au luatmãsuri:

„Pentru aducerea la îndepli-nire a prevederilor legii nr.75/1994, privind abordarea drape-lului României, intonarea im-nului naþional ºi folosirea sigi-liilor cu stema României, decãtre autoritãþile ºi instituþiilepublice ºi a prevederilor norme-lor de aplicare ale acesteia,

aprobate prin Hotãrârea Guver-nului nr. 1157/2001, periodic,la nivelul Ministerului Aface-rilor Interne, se dispun mãsuride verificare a stãrii însemne-lor naþionale.

În acest context, precizãmfaptul cã deteriorarea însemne-lor naþionale în Punctul de Tre-cere a Frontierei Vama Vecheeste cauzatã de condiþiile me-teorologice nefavorabile ca-racteristice acestei zone, res-pectiv precipitaþii abundente ºivânt puternic. De asemenea vãinformãm cã situaþia semnala-tã a fost remediatã prin înlo-cuirea însemnului naþional de-teriorat imprimat pe panoul in-stalat în Punctul de Trecere aFrontierei Vama Veche”, searatã în rãspunsul ministruluiafacerilor interne, Ioan DragoºTudorache.

În întrebarea din 13.10.2016,Romeo Rãdulescu îl atenþiona-se pe ministrul Tudorache înlegãturã cu aceastã situaþie ºiîi solicitase sã ia mãsurile ne-cesare: „Având în vedere fap-tul cã orice Punct de Trecere a

Frontierei Române este primul/ ultimul reprezentant al statu-lui pentru toþi cei care îl tran-ziteazã, indiferent de cetãþeniaacestora, considerãm cã minis-terul pe care îl coordonaþi, cuatribuþii directe de îndrumareºi control la Poliþia de Frontie-rã Românã, poate face maimult, pentru ca o astfel de pre-zentare deficitarã a drapeluluinaþional sã nu conducã la ide-ea de dispreþuire în public a în-semnelor naþionale. Prin urma-re, cu permisiunea dumnea-voastrã, stimate Dle Ministru,având în vedere aspectele men-þionate, am dori, cu autoritateade care dispuneþi, sã ne infor-maþi despre mãsurile imediatepe care intenþionaþi sã le luaþipentru remedierea situaþiei ne-gative prezentã în Punctul deTrecere a Frontierei în traficrutier internaþional Vama Ve-che, cât ºi dacã existã un plande monitorizare a prezentãriiînsemnelor naþionale în cadrulStrategiei Naþionale de Mana-gement Integrat a Frontierei deStat”.

Romeo Rãdulescu

TTTTTricolorricolorricolorricolorricolorul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rugineştugineştugineştugineştugineşte la gre la gre la gre la gre la graniţăaniţăaniţăaniţăaniţăTTTTTricolorricolorricolorricolorricolorul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rugineştugineştugineştugineştugineşte la gre la gre la gre la gre la graniţăaniţăaniţăaniţăaniţăTTTTTricolorricolorricolorricolorricolorul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rugineştugineştugineştugineştugineşte la gre la gre la gre la gre la graniţăaniţăaniţăaniţăaniţăTTTTTricolorricolorricolorricolorricolorul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rugineştugineştugineştugineştugineşte la gre la gre la gre la gre la graniţăaniţăaniţăaniţăaniţăTTTTTricolorricolorricolorricolorricolorul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rugineştugineştugineştugineştugineşte la gre la gre la gre la gre la graniţăaniţăaniţăaniţăaniţăTTTTTricolorricolorricolorricolorricolorul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rugineştugineştugineştugineştugineşte la gre la gre la gre la gre la graniţăaniţăaniţăaniţăaniţăTTTTTricolorricolorricolorricolorricolorul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rugineştugineştugineştugineştugineşte la gre la gre la gre la gre la graniţăaniţăaniţăaniţăaniţăTTTTTricolorricolorricolorricolorricolorul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rugineştugineştugineştugineştugineşte la gre la gre la gre la gre la graniţăaniţăaniţăaniţăaniţăTTTTTricolorricolorricolorricolorricolorul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rugineştugineştugineştugineştugineşte la gre la gre la gre la gre la graniţăaniţăaniţăaniţăaniţăTTTTTricolorricolorricolorricolorricolorul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rugineştugineştugineştugineştugineşte la gre la gre la gre la gre la graniţăaniţăaniţăaniţăaniţăTTTTTricolorricolorricolorricolorricolorul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rugineştugineştugineştugineştugineşte la gre la gre la gre la gre la graniţăaniţăaniţăaniţăaniţăTTTTTricolorricolorricolorricolorricolorul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rugineştugineştugineştugineştugineşte la gre la gre la gre la gre la graniţăaniţăaniţăaniţăaniţăTTTTTricolorricolorricolorricolorricolorul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rugineştugineştugineştugineştugineşte la gre la gre la gre la gre la graniţăaniţăaniţăaniţăaniţăTTTTTricolorricolorricolorricolorricolorul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rugineştugineştugineştugineştugineşte la gre la gre la gre la gre la graniţăaniţăaniţăaniţăaniţăTTTTTricolorricolorricolorricolorricolorul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rugineştugineştugineştugineştugineşte la gre la gre la gre la gre la graniţăaniţăaniţăaniţăaniţăTTTTTricolorricolorricolorricolorricolorul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rugineştugineştugineştugineştugineşte la gre la gre la gre la gre la graniţăaniţăaniţăaniţăaniţăTTTTTricolorricolorricolorricolorricolorul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rul nu mai rugineştugineştugineştugineştugineşte la gre la gre la gre la gre la graniţăaniţăaniţăaniţăaniţă

Cum a spãlat un deputatde Vâlcea o ruºine tipic

româneascã


româneascã


româneascã


româneascã


româneascã


româneascã


româneascã


româneascã


româneascã


româneascã


româneascã


româneascã


româneascã


româneascã


româneascã


româneascã


româneascã

de Virgil Dumitrescu

dicolul. Mai e ºi rasist. Mai eºi naþionalist, ºi extremist, ºipãcãlici, ºi escrocul din PiaþaChibrit. Dacã nu integral, celpuþin câte un pic din toate. Numai jigniþi America! N-o maitârâþi cu voi, ca pe obialã, nudeschideþi Cutia Pandorei. Adi-cãtelea, un aºa republican im-previzibil propune partidul,pornit sã-i demoleze pe opo-nenþi? Pe un astfel de circar,stropºind cu clãbuci, se bazea-zã America? ªi ce naþiune eaceasta care apleacã urechea laun astfel de gargaragiu? S-atrezit el, americanul de rând dinOhio, cu faþa la perete? S-a dusla vot el, “cetãþeanul turmen-tat” din Pennsylvania, dupã cea golit rafturile barurilor? Aufost momiþi cei din Florida carecu o sticlã de ulei, care cu unpachet de zahãr, care cu I. L.Caragiale, care cu Aurel Vlai-cu? Nu mai jigniþi America!Peste toate, ceea ce nu i se poa-te ierta lui Donald Trump estecã s-a tras în pozã cu Putin.Wow, miroase a praf. Un sãp-tãmânal de la noi îl ia la þintãcu gloanþe cu tot, ca pe JFK, laDallas, în 1963. Aici duce lã-tratul câinilor scãpaþi din lesã.În media de aiurea, circulã for-mulãri pretabile unui viitorbombardament, pe momentdoar informaþional. Mulþimearevãrsatã în stradã la miezulnopþii ºi temperatã de BarackObama a luat-o biniºor spreculcuº tocmai când pe coastade Est mijeau zorii. Rãsãrise,într-adevãr, soarele. Nu maijigniþi America!

Moraliºti speciali, co-mentatori de politicãexternã, lasã impre-

sia cã ºi-au pierdut cumpãtulºi confortul cel de toate zileledupã scrutinul american din 8noiembrie. Îngrijorãtor este cãpersevereazã diabolic, bãtândtoba revanºei pe un clin alune-cos. Obiºnuiau, vezi matale,sã-ºi bea cafeaua matinalã cuHillary ºi tocmai ea le-a fãcutpocinogul. A ratat clipa, odatãcu ea ºi Casa Albã, ºi alte case,a rãtãcit portofelul, s-a golitmasa. Pânã ºi sistemul a trãdat-o, luat ºi el pe nepregãtite.Având un spate protecþionist pemãsurã, a câºtigat DonaldTrump, ajuns miliardar prinpricepere, perseverenþã ºi am-biþie. Aºa cum, fãrã ele, nimicpozitiv nu se întâmplã în Sta-tele Unite. A nu se înþelege cãHillary Clinton, propusã laCasa Albã din partea Partidu-lui Democrat, nu avea calitãþicare sã-i faciliteze ascensiunea.Din punct de vedere al uzanþe-lor mecanismului politic (doare soaþa lui Bill), pãrerea e cã îldepãºeºte pe republican. Cineºi cum a înclinat însã balanþacelui mai mare “cutremur” dela Washington, ne-am dumirit.Orice comentariu recuperatorde substanþã electoralã ºi demesaj e tardiv. America a ales.Poporul american a decis. De-mocraþia Statelor Unite s-a im-pus. A o þine precum gaia ma-þul pe considerentul cã DonaldTrump e un tip instabil, limitatºi populist, înseamnã a institu-þionaliza conflictul ºi a friza ri-

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Nu mai jigniþi America!

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

SERVICII INCLUSE: Cazare 3 nopþi + o noapte gratis = 4 nopþi cazare în camere duble; Dinner party: 30.12.2016; Mic dejun - bufet suedez: 31.12.2016, 02.01.2017 Prânz 31.12.2016; Masa festivã Revelion: 31.12.2016; Candy bar 31.12.2016; Brunch: 01.01.2017; Masa festivã carnaval: 01.01.2017; Concurs de dans cu premiul special: „Un weekend la Bãile Olãneºti”; Tombola 01.01.2017 – marele premiu: „Un sejur de 5 nopþi la Bãile Olãneºti”; Premii speciale ºi alte surprize. Program muzical live: 30.12.2016, 31.12.2016 si 01.01.2017;

Pentru ziua de cazare oferitã gratuit se opteazã la rezervare (29.12.2016 sau 02.01.2017) ºi nuinclude mese.

TARIF: 990 lei/pers./pachet - în camere duble 3*;

EARLY BOOKING – Pentru rezervare ºi plata integralã pânã la data de 15.10.2016 se acordã undiscount de 60 lei/pers./sejur (app. 5%).

Supliment cazare în regim single 264 lei/pers./pachet.

Se poate opta pentru zile în plus de cazare (29.12.2016 sau 02.01.2017) la urmãtoarele tarife (fãrãmese):

- 66 lei/pers./zi în cazul camerelor 3*;

Copiii cu vârste pânã la 14 ani achitã 50% din tariful de cazare (pat în camerã cu pãrinþii) ºi masã.

Facilitãþi:În cazul grupurilor se acordã o gratuitate la 15 persoane, ofertele putând fi modificate în funcþie de

cerinþele grupului.Acces internet wi-fi în cadrul receptiei ºi în restaurant.Tarifele includ TVA. Taxa hotelierã se achitã la recepþie (app. 5 lei/pers./sejur)

PERIOADA: 29.12.2016 – 02.01.2017 / 30.12.2016 – 03.01.2017

PLÃTEªTI 3 NOPÞI – STAI 4 NOPÞI !REVELION 2017

BÃILE OLÃNEªTIHOTEL LIVADIA

































Publ

icita

te

6ACTUALITATESC APAVIL SA a desfãºurat

sãptãmâna trecutã o serie deactivitãþi în municipiul Drãgã-ºani ºi în comuna Prundeni.

AVARII REZOLVATE. Afost remediatã o avarie la reþea-ua de apã la blocurile H ºi Ru-sidava.

PROBLEME PUNCTUA-LE . Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au verificat ºi s-au curã-þat cãminele de racord ale scã-rilor de bloc, subsolurile blocu-rilor, rigole ºi guri de scurgere;

- s-au finalizat lucrãrile de re-mediere canalizare la bloculANL;

- au fost executate lucrãri deînlocuire a coloanelor pentru apemenajere la blocul L11, sc. A;

- s-a verificat ºi s-a refãcutacostamentul la blocurile de pestrada Aleea Trandafirilor;

- s-au executat lucrãri de ri-dicare a capacelor pentru cãmi-nele de canalizare din strada

Traian;- s-au montat 4 stâlpi pentru

iluminat exterior ºi camere deluat vederi la STAP Nr. 2 Olt;

- au continuat lucrãrile pen-tru realizarea contorizãrii scã-rilor de bloc;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor latoate staþiile de pompare apã dincadrul Sectorului Drãgãºani(municipiul Drãgãºani ºi comu-na Prundeni), precum ºi la sta-þia de epurare din Drãgãºani ºistaþiile de repompare din Prun-deni ;

- au fost verificaþi parametrii

apei potabile furnizate în Siste-mul Drãgãºani ºi SistemulPrundeni ca ºi ai apei menajereepurate descãrcate în Contraca-nalul Olt.

APOMETRE VERIFICA-TE ªI MONTATE. Tot în cur-sul sãptãmânii trecute, au fostverificate ºi înlocuite 64 de apo-metre la blocuri ºi la case, aco-lo unde acestea nu corespun-deau din punct de vedere me-trologic sau erau deteriorate,totodatã montându-se ºi un nu-mãr de 7 cãmine de apometru.

ASISTENÞÃ TEHNICÃ. Afost asiguratã în continuare asis-tenþã tehnicã la Staþiile de apãnr. 1 Rudari ºi nr. 2 Olt, precumºi la Staþia de Epurare Drãgã-ºani, cu ocazia efectuãrii lucrã-rilor care privesc “Extinderea ºireabilitarea reþelelor de apã ºiapã uzatã în aglomerarea Drã-gãºani”, din cadrul proiectului“Extinderea ºi reabilitarea in-frastructurii de apã ºi apã uzatãîn judeþul Vâlcea”.

Activitate intensãla Apavil Centru Sud


7ELECTORAL

Una dintre principaleleþinte ale actualei con-duceri a Primãriei Cra-

iova, în frunte cu primarul LiaOlguþa Vasilescu, a fost, încãdin anul 2012, atragerea de in-vestitori ºi crearea de locuri demuncã. Situaþia era impusã desituaþia economicã precarã încare se gãsea atunci municipiul,obiºnuit, dupã prea mulþi ani deguvernare aºa-zis de dreapta, cuplecarea firmelor, cu închidereafabricilor ºi cu val dupã val deconcedieri. „Vreau sã avem lo-curi de muncã în Craiova, nu sãgonim investitorii cãtre Balº sauSlatina, fiindcã unii cred cã pu-tem face turism, în loc de indus-trie. Îmi doresc sã lucrez cu fir-me craiovene care oferã locuride muncã, în primul rând, cra-iovenilor. Din pãcate, în Craio-va, doar firmele portocalii, dela Bucureºti, au avut acces lafondurile publice“, spunea, înanul 2012, Olguþa Vasilescu.

Facilitãþi pentruinvestitori

Primul pas fãcut de municipa-litate a fost în urmã cu patru ani,atunci când consilierii locali so-cial-democraþi au votat acorda-rea de facilitãþi pentru cei caredoreau sã investeascã în Bãnie:taxe locale zero, costuri zeropentru autorizaþii de construcþiisau chiar asigurarea de cãtre au-toritãþile locale a costurilor pen-tru utilitãþi ºi pentru investiþiilecare genereazã mai mult de 200de locuri de muncã. Însã condu-cerea Primãriei Craiova nu s-alimitat la crearea unui mediu

prietenos pentru investitori, ci aplecat, pur ºi simplu, în cãutarealor. Aºa a luat naºtere, în anul2013, Platforma BRIDGE - oreþea electronicã menitã a facili-ta accesul oamenilor de afaceridin Craiova ºi Hampshire la in-formaþii oferite de autoritãþilelocale sau de mediul de afaceridin Craiova. Totodatã, oraºul adevenit primul municipiu dinRomânia care a deschis un cen-tru de afaceri în Marea Britanie.Iar rezultatele nu au întârziat sãaparã.

Investiþii britanicela Craiova

Primele companii care ºi-auanunþat intenþia de a investi laCraiova au fost Spirit Circuitsºi Portsmouth Aviation, un pro-ducãtor renumit de circuite in-tegrate ºi o firmã specializatã înproducerea de filtre de apã. Ast-fel, la scurt timp, cele douã com-panii au devenit ºi primii loca-tari ai „High-Tech IndustryPark” Craiova, cel mai nou parcindustrial al Consiliului Jude-þean Dolj. „Aceste investiþii în-seamnã câteva sute de noi lo-curi de muncã, aspect care mãbucurã, pentru cã, aºa cum secunoaºte, regiunea noastrã seconfruntã cu o ratã mare aºomajului. Venirea la Craiova acompaniilor Spirit Circuits ºiPortsmouth Aviation este, înprimul rând, un bun semnalpentru mediul de afaceri, unsemnal prin care spunem tutu-ror cã la Craiova se poate in-vesti, cã aici întreprinzãtorii vorgãsi autoritãþi deschise ºi trans-

parente. Oricine se uitã pe har-tã poate constata cã municipiulCraiova se bucurã de o poziþio-nare strategicã, iar aceasta pre-supune un mare avantaj pentrucei care vor sã îºi deschidã afa-ceri în Dolj, în Craiova“, decla-rat preºedintele CJ Dolj, IonPrioteasa.

Recent, o altã companie bri-tanicã a decis sã vinã la Craio-va. Este vorba despre GTK, ocompanie care produce ansam-ble de cabluri ºi cutii de protec-þie, produsele având o utilizarelargã, de la industria militarãpânã la cea medicalã. Reprezen-tanþii companiei spun cã nouafabricã va avea o suprafaþã de450 de metri pãtraþi, dar, dacãtotul va decurge conform pla-nurilor, suprafaþa ar putea fiextinsã pânã la 2.000 de metripãtraþi.

ETI - o veste dulcepentru economiajudeþului

În toamna anului 2014, me-diul economic craiovean primeao veste foarte bunã. Grupul turcETI, una dintre cele mai maricompanii din industria alimen-tarã din Turcia, anunþa cã des-chiderea primei sale fabrici dinstrãinãtate la Craiova, o inves-tiþie de 40 milioane euro careurma sã genereze câteva sutebune de locuri de muncã. Doarcâteva luni mai târziu, turcii dela ETI începeau deja lucrãrilepentru fabrica de biscuiþi. Întin-sã pe aproximativ opt hectaredin incinta Parcului Industrial

Craiova, investiþia celor de laETI a devenit cea mai mare fa-bricã ridicatã de la zero în ulti-mii 25 de ani în municipiul Cra-iova. Cu o capacitate de produc-þie de aproape 23.000 de tonepe an, fabrica ar urma sã expor-te biscuiþii în 40 de þãri.

Veºtile bune nu s-au oprit însãaici. Impresionaþi de condiþiilefoarte bune, dar, mai ales, încu-rajaþi de relaþia excelentã cuautoritãþile locale ºi judeþene,turcii de la ETI au demarat pro-cedurile pentru construirea uneinoi hale de producþie, lângã ceade biscuiþi, care ar urma sã li-vreze ºi produse din cereale ex-pandate. Noul corp, care vaavea o suprafaþã construitã depeste 5.000 metri pãtraþi, vagãzdui o linie separatã de pro-ducþie cu o capacitate maximãde 1.722 tone de diverse sorti-mente de produse din cerealeexpandate pe an.

Clarinat, un proiect„deturnat“de autoritãþilecraiovene

Eforturile constante ale auto-ritãþilor craiovene de a atrageinvestitori sunt certificate ºi prinanunþul grupului elveþian Cla-riant, un gigant din industriachimicã, de a investi într-o fa-bricã de bio-etanol. Dimensiu-nea investiþiei, care ar urma sãfie gata pânã la finele anului2017, este datã de ajutorul pecare firma îl va primi din parteaUniunii Europene ºi care se ri-dicã la 120 de milioane de euro.

Pentru cã nu poþi avea un judeþ puternic fãrã oeconomie puternicã, administraþia PSD de lanivelul Doljului ºi al Craiovei a acordat, înultimii ani, o importanþã deosebitã acestuidomeniu. Astfel, graþie unei excelente colabo-rãri între conducerea Primãriei Craiova ºi aConsiliului Judeþean, Doljul a atras o serie deinvestitori care au revitalizat o piaþã a munciiintratã într-o comã profundã dupã guvernãrilede dreapta care au bifat doar concedieri ºiînchideri de fabrici ºi firme. ETI, Clarinat sauGTK sunt doar ultimele nume adãugate uneiliste de investitori strãini care au ales Craiova,generând astfel mii de locuri de muncã, atât denecesare pentru dezvoltarea oraºului ºi ajudeþului.

„Investiþia Clarinat este o nouãizbândã în faþa Timiºoarei, dupãatragerea firmei ETI, ºi sperãmsã se reorienteze cãtre Craiovacât mai mulþi investitori mari,având în vedere facilitãþile pecare le oferim”, declara, recent,Lia Olguþa Vasilescu.

Primãria joacãpe bursa...locuri de muncã

Pentru a veni ºi mai mult însprijinul mediului de afaceri,dar ºi al craiovenilor aflaþi încãutarea unui loc de muncã,conducerea Primãriei Craiova aînfiinþat chiar ºi o bursã a locu-rilor de muncã, pe care o gãz-duieºte pe site-ul instituþiei.„Sub nicio formã nu vrem sãconcurãm AJOFM-ul, dar amobservat cã sunt foarte multepersoane care, în cãutarea unuiloc de muncã, vin ºi ni se adre-seazã nouã. AJOFM organizea-zã târguri pentru locuri de mun-cã, din pãcate destul de rar ºipoate ºi mediatizarea lasã dedorit fiindcã sunt persoane carenu aflã de ele, nu se prezintã ºidupã aceea ar vrea sã ºtie de-spre ce este vorba“, a declaratLia Olguþa Vasilescu, care adescris proiectul drept o punteîntre firme ºi persoanele aflateîn cãutarea unui loc de muncã.

Cele 20.000 delocuri de muncã –promisiune onoratã

Aºadar, trãgând linie dupãmai bine de patru ani de efor-turi susþinute ale conducerilorPrimãriei Craiova ºi Consiliu-lui Judeþean Dolj, nu este demirare cã, în perioada 2012 -2016, la nivelul municipiului s-au creat peste 20.000 de locuride muncã, o promisiune catalo-gatã de unii drept imposibil derealizat. „ITM Dolj a confirmatcã, din 2012 pânã în prezent,numãrul locurilor de muncã noucreate la Craiova este de 20.000.Dacã a fost un sector care sã sedezvolte extraordinar de bine înCraiova a fost cel al construc-þiilor. Firmele de construcþii auavut de lucru“, spunea, recentprimarul Craiovei. Însã nicimãcar nu este nevoie de hârtiipentru a descoperi realitatea, cieste nevoie doar sã te plimbipuþin pe strãzile oraºului pen-tru a înþelege cã în Craiova semunceºte!

Craiova, magnetpentru investitorisub administraþia PSD

















Comandat de PSD Dolj. Executat de S.C. INDISCRET MEDIA SRL, CUI 11160007


pag. 8


pag. 9

S osirea lui DonaldTrump la Casa Albã astimulat investitorii sã

îºi înmulþeascã plasamentele îndolari ºi sã reducã expunerilepe activele emergente, ceea cea produs deprecierea leului faþãde principalele valute. În pe-rioada analizatã, cele mai marifluctuaþii le-a avut raportuldolar/leu, evoluþie corelatã cucea a perechii euro/dolar. Dupãvictoria candidatului republi-can, media dolarului a fostanunþatã la 4,0643, iar cotaþii-le au atins un minim de 3,989lei.

Odatã trecut ºocul, cerereade dolari a crescut spectaculospe pieþele internaþionale, iarcursul a crescut la finalul pe-rioadei la 4,1957 lei, maximcare nu a mai fost atins din 6ianuarie. Cotaþiile din piaþavalutarã au urcat la 4,168 –4,207 lei. Comparativ cu datade 9 noiembrie, când a fostanunþat noul preºedinte alSUA, creºterea dolarului estede peste 3,2%.

Volatilitatea cursului euro afost redusã, dar tendinþa a fostuna de depreciere pentru leu,- pe fondul deteriorãrii percep-þiei faþã de pieþele emergente.Au avut loc ieºiri de pe toatepieþele din regiune, în contex-tul în care se aºteaptã o creºte-re a inflaþiei în SUA („Trum-pflation”), investitorii deve-nind mai interesaþi de plasa-mentele în obligaþiuni ale sta-telor dezvoltate. În aceste con-diþii, euro a crescut pânã la4,434 zloþi, respectiv la 310,4forinþi. La noi, euro a începutperioada la 4,5072 ºi a înche-iat-o la 4,5158 lei, într-o ºedin-þã în care tranzacþiile s-au rea-lizat la 4,5110 – 4,5210 lei.

Principalul pericol actual

10ACTUALITATE


Publ

icita

te

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

pentru leu, pe lângã posibile-le derapaje electorale dinain-tea alegerilor parlamentare,este reprezentat de ieºireastrãinilor de pe piaþa titlurilorde stat româneºti cu scadenþeîndepãrtate. Aceºtia sunt totmai atraºi de bonurile de statdin þãrile dezvoltate, în con-diþiile în care sunt aºteptatecreºteri ale dobânzilor.

Dezinteresul faþã de titluri-le de stat s-a resimþit în eºeculsuferit de Finanþe, acestea ne-reuºind sã plaseze o emisiunecu scadenþa în 24 septembrie2031, care a avut o valoare de200 de milioane de lei, ofertabãncilor fiind de doar 150,6milioane lei.

Media monedei elveþiene,care s-a apreciat pe pieþele in-ternaþionale de la 1,083 la1,069 franci/euro, a crescut dela 4,1801 la 4,2139 lei, maximcare nu a mai fost atins de lafinalul lui iulie trecut.

Revizuirea pozitivã de cãtreinvestitori a aºteptãrilor pri-vind direcþia pe care o va luaeconomia americanã sub con-ducerea noului preºedinteales, Donald Trump, ºi decla-raþia de ultimã orã a vicepre-ºedintelui Fed, Stanley Fis-cher, care a considerat cã per-spectivele de creºtere a econo-miei SUA sunt suficient desolide pentru a permite o ma-jorare a dobânzii-cheie, au asi-gurat întãrirea dolarului faþãde euro.

De la 1,13 dolari, imediatdupã anunþul victoriei lui Do-nald Trump, euro a scãzut lafinalul perioadei pânã la1,0728 dolari, nivel care semai înregistra la începutulanului.

Analiza cuprindeperioada 8 – 14 noiembrie

Trump(eta) a sunatdeºteptarea pentru dolar

















Expoziþiile, organizateîntr-un spaþiu neconven-þional pentru publicul

craiovean (subsolul clãdirii Sec-þiei de istorie-arheologie), re-prezintã un periplu prin preis-toria spaþiului geografic delimi-tat de Carpaþi, Dunãre ºi Olt,fiind prezentatã într-un conceptoriginal viaþa comunitãþiloromeneºti începând din EpocaPaleoliticã (cca. 35.000-15.000a. Chr.), de-a lungul Epocii Ne-olitice (cca. 6600-3700 a.Chr.)ºi pânã în Epoca Bronzului (cca.3700-1200 a.Chr.).

Expoziþia, prin tematicã ºimodul de expunere, îºi propu-ne sã provoace la dialog ºi in-teractivitate vizitatorii care voravea, de acum, posibilitatea sãadmire craniul de Homo Sa-piens ce are o vechime de apro-ximativ 30.000 de ani, una din-tre cele mai valoroase piese dincolecþiile Muzeului Olteniei,craniu descoperit în PeºteraMuierii, Baia de Fier, judeþulGorj – peºterã, reprodusã parþi-al (butaforie) într-unul din spa-

þiile expoziþionale. Discursulexpoziþional continuã în interi-orul unei reproduceri de locuin-þã neoliticã (butaforie) descope-ritã la Cârcea (judeþul Dolj),acolo unde se gãseºte una din-tre cele mai vechi aºezãri deacest fel din România. De ase-menea, aici sunt puse în eviden-þã unele dintre cele mai vechivase ceramice, pictate ºi mode-late cu mâna, descoperite laCârcea (judeþul Dolj) sau Grã-dinile (judeþul Olt), topoarele depiatrã neolitice de la Toceni (ju-deþul Dolj), precum ºi mai mul-te figurine antropomorfe ºi zo-omorfe, fiind prezentatã astfel,într-un mod fericit, simbiozadintre sfera materialã ºi spiritua-lã, atât de caracteristicã acestorcomunitãþi umane.

Perioada de tranziþie de laNeolitic la Epoca Bronzului estereprezentatã de reconstituireaunui atelier metalurgic (butafo-rie), deoarece, în aceastã perioa-dã, oamenii descoperã ºi începsã foloseascã metalul – cuprul,dar ºi de reconstituirea unei

Muzeul Olteniei Craiova, în colaborare cuConsiliul Judeþean Dolj, anunþã finalizarea ºideschiderea cãtre public, la Secþia istorie-arheologie, a unor noi expoziþii grupate subgenericul Oltenia Preistoricã – în completareacelor deschise în luna martie a acestui an,cunoscute sub numele Redescoperã Istoria. Seîncheie, practic, un alt capitol din amplul pro-iect de modernizare a expoziþiilor Secþiei isto-rie-arheologie din cadrul Muzeului Olteniei,proiect susþinut ºi finanþat de administraþiajudeþeanã.

movile funerare – mormânt ca-racteristic epocii, cu piese spe-cifice care erau depuse alãturi dedefuncþi. Prin prezentarea aces-tei perioade, publicul va înþele-ge corect fenomenul indo-euro-penizãrii continentului nostru,momentul când începe sã se con-tureze identitatea europeanã.

Ultima parte a acestei expo-ziþii este dedicatã populaþiilorcare au trãit ºi au creat în ca-drul aºa-zisei culturi Cârna –Gârla Mare, din Epoca Bronzu-lui. Numeroase descoperiri atri-buite acestei culturi au fost fã-cute de-a lungul sectorului ol-tean al vãii Dunãrii. Având învedere faptul cã aceastã culturãeste mai bine cunoscutã datori-tã cimitirelor de incineraþie (aºa-numitele „câmpuri de urne”),printre cele mai importante nu-mãrându-se cele descoperite înjudeþul Dolj, la Cârna, Bistreþ ºiGhidici, a fost recreat într-unspaþiu expoziþional special, înmãrime naturalã, o porþiune aunui astfel de câmp de urne (bu-taforie), cu morminte ce conþinnumeroase vase-ofrande nece-sare defunctului în „Lumea deDincolo”. Ceea ce impresio-neazã mai presus de orice esteînsã ceramica. Prin formele ºimotivele decorative, ea atingeîn aceastã perioadã a preistorieirangul de artã.

Realizatã într-o manierã mo-dernã, accesibilã diferitelor ca-tegorii de vizitatori, expoziþiaOltenia Preistoricã reprezintã oinvitaþie adresatã publicului pa-sionat de istoria veche.

„Oltenia Preistoricã“ –într-o nouã abordare

expoziþionalã,la Muzeul Olteniei


































11ELECTORAL

1. Care credeþi cã sunt prin-cipalele carenþe ale sistemuluiactual de educaþie din Româ-

nia?Din pãcate, nu sunt puþi-ne: subfinanþarea, conec-

tarea parþialã a sistemu-lui educaþional cu pia-

þa muncii, recom-pensarea încã in-

adecvatã a pro-fesorilor în ra-

port cumunca no-

bilã pe care odesfãºoarã,

lipsa de sigu-ranþã în ºcolile

din mediul ru-ral, abandonul ºco-

lar ºi absenteismul dincauze economice, emi-

grarea creierelor, scãdereanumãrului de studenþi etc.

2. ALDE are un program deguvernare detaliat pe compo-nenta economicã. Pe chestiuneaEDUCAÞIEI, care este alterna-tiva propusã de ALDE?

ALDE vede educaþia ca pe oinvestiþie inteligentã, nu ca peo simplã cheltuialã publicã. Tre-buie intervenit cu elemente pre-cise de reformã pe toate etajelesistemului educaþional din Ro-mânia. Dacã vreþi, de la siste-mul public de creºe ºi pânã lanecesitatea clasificãrii universi-tãþilor din România. De la do-tarea decentã a tuturor ºcolilor

ANIŞOANIŞOANIŞOANIŞOANIŞOARA SARA SARA SARA SARA STTTTTĂNCULESCUĂNCULESCUĂNCULESCUĂNCULESCUĂNCULESCU, candidat ALDE Dol, candidat ALDE Dol, candidat ALDE Dol, candidat ALDE Dol, candidat ALDE Dolj pentrj pentrj pentrj pentrj pentru Cameru Cameru Cameru Cameru Camera Deputa Deputa Deputa Deputa Deputaţiloraţiloraţiloraţiloraţilor

Propunem 10 programe naþio-nale pentru zona de educaþie.

Primul program se referã lareabilitarea, modernizarea clã-dirilor ºcolare pentru ca toateinstituþiile de învãþãmânt sã ob-þinã autorizaþii de funcþionaresanitare.

Al doilea program se referãla modernizarea atelierelor depracticã în ºcolile care organi-zeazã învãþãmânt profesional.

APOI: Program naþional pentru

achiziþionarea de mobilier ºco-lar;

Program naþional privindManualele ºcolare, curriculumnou pentru învãþãmânt primar,gimnazial ºi liceal. Vrem o Legea manualului ºcolar, sã nu semai repete vreodatã ca ºi copiiinoºtri sã vinã dezamãgiþi de laºcoalã în prima zi de ºcoalã cãnu au primit manuale;

Programul naþional pilot decreare a 100 de creºe. Sunt650.000 de copii sub 3 ani înþara noastrã ºi doar 15.000 delocuri în creºe publice;

Programul naþional de rea-bilitare, modernizare ºi con-struire de noi cãmine studen-þeºti, în campusurile universita-re;

Program naþional pilot decreare a 120 de instituþii tip af-ter

school; Program naþional de reabi-

litare/modernizare ºi construc-þie de noi cãmine studenþeºti încampusurile universitare (pen-tru creºterea cu 15% a capaci-tãþii de cazare la nivel naþional,de la 104.000 locuri la 120.000locuri);

Programul naþional pentrudotarea ºi modernizarea spaþii-lor de învãþãmânt, a bazelor depracticã, a grãdinilor botanice,a bibliotecilor universitare ºi abazelor sportive existente înuniversitãþile româneºti.

5. Ce mesaj le-aþi adresa pro-fesorilor ºi educatorilor din ju-deþul Dolj?

Sã aibã încredere în noi!ALDE chiar ºtie ce are de fãcutîn zona educaþiei ºi asta nu doarpentru cã în rândurile noastre seaflã profesori de prestigiu.

Avem o viziune clarã desprereforma educaþiei.

În centrul acþiunii noastre stauRedarea demnitãþii profesorilor,a cadrelor din educaþie ºi Res-ponsabilitatea pentru un start înviaþã corect, sãnãtos, eficientpentru toþi copiii din România.

la aºezarea accentului în educa-þie pe calitate, pe creativitate, iarnu pe cantitate ºi pe stocareamecanicã de informaþii.

3. Cum se raporteazã ofertaALDE la PIB, la Bugetul Naþi-onal?

Aþi pus degetul pe ranã. To-tul porneºte de la finanþareaeducaþiei. ALDE a lansat ziletrecute cãtre toate forþele poli-tice responsabile un Pact Naþi-onal pentru Investiþii.

Minimum 4 miliarde de euroîn urmãtorii 4 ani pentru edu-caþie- investiþii publice, astapropunem întregii clase politi-ce. Vrem 6% din PIB pentrueducaþie.

6% propunem însã nu dinanul 2017, cã nu se poate, sun-tem realiºti. Propunem o creº-tere de 13% în fiecare an înce-pând cu anul 2017, ajungând cuun buget al educaþiei de 4,2%în primul an, adicã 7,5 mld.euro, crescând dupã aceea la4,7% din PIB, la 9 mld euro, la5,3% în anul 2019, adicã 11mld. euro.

În cifre absolute, aº puteaspune cã bugetul chiar se du-bleazã pânã în 2020 ºi cred cã eun lucru pe care trebuie sã ni-langajãm toþi, în acest buget fi-ind angajate ºi cheltuielile pezona de investiþii.

4. Care sunt programele prin-cipale pe care vreþi sã le finan-þaþi cu aceºti bani?

Comandat de ALDE Dolj. Executat de S.C. INDISCRET MEDIA SRL, CUI 11160008

„Pentru ALDE, finanþarea educaþieieste o investiþie inteligentã,nu o cheltuialã publicã”


















Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

12ACTUALITATE

pag. 12

Cu binecuvântarea Înalt-preasfinþitului PãrinteVarsanufie, în data de

14 noiembrie 2016, preoþiiarondaþi Cercului pastoral-mi-sionar Drãgãºani s-au întrunit laParohia Bãrbuceni.

Întrunirea a debutat cu sãvâr-ºirea slujbei de Te Deum, sãvâr-ºitã la biserica parohialã cu hra-murile Adormirea Maicii Dom-nului ºi Sfântul Ierarh Nicola-e, din comuna Prundeni. În par-tea a doua a întâlnirii, PãrinteleRomeo Tudosie a susþinut tema„Moºtenirea culturalã ºi spiri-tualã a Sfântului Ierarh MartirAntim Ivireanul”. Pãrintele asubliniat modul în care Sfântul

Martir Antim Ivireanul ºi-a pusrâvna ºi priceperea în slujbaBisericii ºi a credincioºilor care-l primiserã cu atâta dragoste.„Tipograf, autor de lucrãri ori-ginale, traducãtor al cãrþilor deslujbã în limba românã, predi-cator de excepþie, pãstor de su-flete, artist, ctitor de biserici,sprijinitor al Ortodoxiei ºi alromânilor transilvãneni, SfântulIerarh Martir Antim Ivireanulrãmâne una dintre cele mai lu-minoase personalitãþi din trecu-tul Bisericii ºi al þãrii noastre”,a subliniat pãrintele.

Sursa: ARHIEPISCOPIARÂMNICULUI

Cerc pastoral la ParohiaBãrbuceni


















13ACTUALITATE

Publ

icita

te

de Marielena Popa

Municipiul RâmnicuVâlcea, garanþiede bazã pentrufinanþareaeuropeanã

„Cãldura furnizatã de CETpentru aceastã iarnã este asigu-ratã, iar populaþia nu va suferi.Aceasta este principala mea gri-jã ºi, pânã la urmã, ºi pãstrarealocurilor de muncã, prin modulîn care se administreazã CETacum”, a afirmat ConstantinRãdulescu la ºedinþa Consiliu-lui Judeþean Vâlcea.

Acesta a precizat cã finanþa-rea europeanã va fi posibilã ºidatoritã faptului cã municipiul

PrPrPrPrPreşedinteşedinteşedinteşedinteşedintele Cele Cele Cele Cele CJ Vâlcea:J Vâlcea:J Vâlcea:J Vâlcea:J Vâlcea:

CET Govora va furniza cãldurã fãrã probleme înaceastã iarnã ºi, deºi compania se aflã în insol-venþã, existã premisele accesãrii unei finanþãripe fonduri europene, pentru a se moderniza.Declaraþia a fost fãcutã luni, 14 noiembrie a.c.,de preºedintele Consiliului Judeþean Vâlcea,Constantin Rãdulescu (foto).Râmnicu Vâlcea prezintã garan-þia unui grad mare de colectarea impozitelor ºi taxelor: „Sãp-tãmâna trecutã, am fost la Bu-cureºti, la Ministerul Fonduri-lor Europene, împreunã cu pri-marul Mircia Gutãu, pentru pro-blemele de finanþare la CETGovora ºi accesarea unor fon-duri europene pentru reþeauaprimarã ºi secundarã de trans-port energie.

Vestea bunã este cã de la Uni-tatea specializatã ni s-a spus cãghidurile se vor modifica ºi nu

va fi nici o problemã în accesa-rea acestei finanþãri.

Aºadar, CET, Consiliul Jude-þean Vâlcea ºi Primãria Râm-nicu Vâlcea vor putea accesaacea finanþare, deºi CET este osocietate aflatã în insolvenþã.Aceasta se datoreazã ºi faptu-lui cã municipiul Râmnicu Vâl-cea are un grad foarte mare decolectare. Sunt câteva CET-uriîn þarã aflate în aceastã situa-þie”, a declarat Constantin Rã-dulescu.

ªtefan Pralã,noul administratorspecial

La aceeaºi ºedinþã a fostschimbat din funcþie adminis-tratorul special al CET Govora,Eugen Mihalache, cu ªtefanPralã.

Acesta ºi-a anunþat demisiadin PNL precum ºi din funcþiade consilier judeþean ºi s-a an-gajat cã va reprezenta, la CET,interesele CJ Vâlcea în scopulrevitalizãrii acestei societãþi peacþiuni. CET Govora se aflã înadministrarea CJ Vâlcea ºi aintrat în insolvenþã în luna maia.c., administrator judiciar fiindnumitã firma Euro Insol, con-dusã de Remus Borza. Societa-tea de pe platforma chimicãRâmnicu Vâlcea produce ener-gie electricã, energie ternicã ºiabur industrial.

„CET Govora va furniza cãldurãfãrã probleme ºi va primio finanþare UE”


















14ANALIZÃ

de Mihaela Bobaru

România moare încet ºisigur, iar autoritãþile seîntrec în strategii pe

care nimeni nu le aplicã. Feno-menul este mai pregnant în zo-nele sãrace ale þãrii. Printre ju-deþele care îmbãtrânesc în celmai rapid mod se numãrã ºi Ol-tul. Statisticile oficiale aratã cãnumãrul populaþiei scade înspecial în mediul rural. ªi pen-tru ca tragedia sã fie ºi maimare, bãtrânii noºtri sunt din ceîn ce mai sãraci ºi mai singuri.Uitaþi de copiii plecaþi în lumedupã un trai mai bun, ei rãmânla mila autoritãþilor locale. Înunele cazuri, acestea se ocupãchiar ºi de ultimul drum al lor.

Bãrãºti,studiu de caz

În urmã cu 20 de ani, în celeºase sate ale comunei Bãrãºtilocuiau peste 3.000 de persoa-ne. Acum nu-ºi mai duc viaþaaici decât vreo 1.300, dupã cumsusþine edilul comunei, VirgilGealapu.

“Tinerii au plecat din sat înþarã sau chiar în afarã sã-ºi facãun rost. Foarte puþini dintre eise mai întorc. Cei care o fac vindupã ce ies la pensie, când numai sunt în putere. Unii nu maipot sã se ajute nici pe ei, dar sãmai contribuie la bunul mers alsocietãþii sau sã-ºi mai aducã,într-un fel sau altul, contribuþiala bunul mers al acesteia. Cândam venit primar, în comunã lo-cuiau 3.300 de oameni, acummai sunt 1.300. Anual înregis-trãm 50-60 de decese ºi doar 4-5 naºteri. În acest ritm, comunava dispãrea în scurt timp, dacãnu se fac politici care sã condu-cã la repopularea satelor”, ne-adeclarat edilul.

El a precizat cã în ultimul anadministraþia localã a fost ne-voitã sã intervinã pentru a în-mormânta 15 persoane, fie cãacestea nu mai aveau pe nimeni,fie cã familia era prea sãracãpentru a-i face celui decedatobiceiurile, conform tradiþiei.

“Nu puteam sã-i lãsãm neîn-mormântaþi. Am intervenit ºi amacordat ajutor de urgenþã pen-tru a putea sã-i pregãtim pentruultimul drum ºi sã le facem celenecesare”, a mai susþinut edilul.

Campioanãîntr-un top nedorit

Comuna Bãrãºti ocupã un locfruntaº în topul localitãþilor îm-

bãtrânite. Peste 60% din popu-laþie a depãºit 60 de ani. Nicidin punct de vedere financiaroamenii nu stau bine, cei maimulþi se descurcã greu având ladispoziþie un venit de doar 450de lei. Strategiile antisãrãcie flu-turate de autoritãþi nu au ajunsºi la Bãrãºti, niciunul dintre ceisãraci ºi bãtrâni nu beneficiazãde vreun program social. Doarprimarul le mai duce grija ºi letrimite în sprijin unul dintre be-neficiarii Legii 416.

“Sunt amãrâþi ºi mã doaresufletul de ei când ºtiu cât degreu le este sã facã faþã nevoi-lor de zi cu zi. Puteri nu mai au,banii pe care-i primesc, dupã oviaþã muncitã la CAP, abia dele ajung de mâncare… Sãnãta-tea cu ce sã ºi-o mai trateze,curentul cu ce sã-l mai plãteas-cã ºi de unde bani sã mai plã-teascã oameni care sã-i ajute latreburile gospodãreºti? Le maitrimit de la primãrie câte un omde la Legea 416 sã-i ajute. Îi amastfel organizaþi încât fiecare seocupã de câte unul dintre bãtrâ-nii cei mai amãrâþi. Merg la ei,le fac cumpãrãturile, le aducapã, le dau zãpada ºi le sparglemnele iarna”, a mai spus edi-lul comunei Bãrãºti.

Altã Mãrie,aceeaºi pãlãrie,doar cã mai aranjatã

Situaþia stã ceva mai bine înmediul urban, dar nu suficientîncât autoritãþile sã stea liniºti-

te. Bine nu se stã nici aici cândvine vorba de servicii oferitevârstnicilor. ªi totul din cauzabanilor. Ca sã vã daþi seama desituaþia existentã în oraºele ºimunicipiile din Olt, vã infor-mãm cã la Slatina, unde e cevamai bine decât în restul locali-tãþilor urbane, avem doar ºapteasistenþi sociali. Din când încând, o mânã de ajutor bãtrâniimai primesc ºi din partea asis-tentului comunitar, care are caprimã sarcinã sã vegheze la si-tuaþia existentã în rândul comu-nitãþii de rromi, sau de la uniidin cei 34 de asistenþi ce au îngrijã persoanele cu handicapsever.

Pentru unii dintre vârstnici,cea mai bunã soluþie o reprezin-tã internarea într-unul din cen-trele de îngrijire ºi asistenþã so-cialã. Doar cã numãrul de locuriîn aceste instituþii este limitat,iar pentru a prinde un loc se aº-teaptã chiar ºi câþiva ani. Se aº-teaptã ca unul dintre locatariiacestor aºezãminte sã ajungã laceruri pentru a se elibera un loc.

Legea permite,dar nu ajutã

Potrivit legislaþiei în vigoare,administraþiile locale pot asigu-ra îngrijirea la domiciliu a per-soanelor vârstnice aflate în si-tuaþia de dependenþã socio-me-dicalã, angajând personal prinplata cu ora, fracþiuni de normãsau normã întreagã, în funcþiede perioada de îngrijire necesa-

rã vârstnicilor. Cu toate acestea,potrivit Direcþiei Generale deAsistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Olt, din pãcate, nicioprimãrie din Olt nu a fãcut-o.

„Prima instituþie care trebuiesã rãspundã nevoilor persoane-lor vârstnice este primãria peraza cãreia acestea au domiciliul.Autoritãþile locale pot acordaservicii comunitare precum în-grijirea temporarã sau perma-nentã la domiciliu sau într-uncãmin pentru persoane vârstni-ce, centre de zi, cluburi pentruvârstnici, case de îngrijire tem-porarã, apartamente sau locuin-þe sociale, precum ºi altele ase-menea. Totul se face prin servi-ciul social sau cu ajutorul unorfurnizori de astfel de servicii, pebaza unor convenþii sau partene-riate, cu ajutorul angajaþilor saual voluntarilor”, a susþinut Rãdi-þa Piroºca, director al DirecþieiGenerale de Asistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului Olt.

Dispoziþii ignorateConform unui raport al insti-

tuþiei amintite, fenomenul deîmbãtrânire a populaþiei estevizibil în 12 comune în careponderea persoanelor vârstniceeste între 25% ºi 35% (Bãbiciu,Buciniºu, Cezieni, Corbu,Crâmpoia, Cungrea, Gostavãþu,Icoana, Mihãeºti, Sârbii Mãgu-ra, Sprâncenata, Tãtuleºti), în 7comune – Bobiceºti, Coloneºti,Izbiceni, Pleºoiu, Seaca, Sâm-bureºti, Teslui – ponderea de-pãºeºte 35% ºi ajunge pânã la

50%, iar la Bãrãºti, Leleascaºi Topana mai mult de jumã-tate din populaþie a împlinit 60de ani.

Potrivit aceluiaºi raport,doar în localitãþile monitoriza-te, 3.414 persoane vârstnice auun grad mare de dependenþãîn îngrijirea personalã ºi în de-rularea activitãþilor cotidiene,iar persoanele care locuiescsingure sunt în numãr de1.267. Aproximativ jumãtatedin numãrul persoanelor vâr-stice din judeul nostru, respec-tiv 15.318 persoane, au nevo-ie de sprijin pentru derulareade activitãþi gospodãreºti, iar6.675 de persoane locuiescsingure ºi necesitã atenþie pe-riodicã ºi totodatã ajutor. Înacest sens, au fost recomanda-te servicii de îngrijire la domi-ciliu unui numãr de 34 de lo-calitãþi din judeþul Olt (Scor-niceºti, Bãbiciu, Bãrãºti, Bo-biceºti, Buciniºu, Coloneºti,Corbu, Crâmpoia, Cungrea,Deveselu, Dobrosloveni, Do-brun, Grãdinari, Icoana, Le-leasca, Mihãeºti, Osica de Sus,Poboru, Rusãneºti, Sîrbii Mã-gura, Scãriºoara, Seaca, Sâm-bureºti, Sprâncenata, Stoe-neºti, Stoicãneºti, Tãtuleºti,Teslui, Topana, Vãdastra, Vã-dãstriþa, Vitomireºti, Vulpeni).

Pânã se vor ocupade treabã,fac strategii

Pentru combaterea risculuide excluziune socialã ºi creº-terea calitãþii vieþii persoanelorvârstnice, în conformitate cuStrategia judeþeanã de dezvol-tare a serviciilor sociale în do-meniul asistenþei sociale ºi pro-tecþiei copilului pe termen me-diu (2012 - 2016), prefectulSilviu Neacºu a dispus sã seacorde atenþie cu prioritatemodernizãrii ºi îmbunãtãþiriiserviciilor sociale existente ºidezvoltãrii serviciilor din ca-drul DGASPC Olt, în timp cepe termen lung (2017 - 2021)accentul sã fie pus pe diversi-ficarea serviciilor ºi dezvolta-rea de servicii la nivel local.Legea prevede cã persoanavârstnicã aflatã în una din ur-mãtoarele situaþii: nu are fami-lie sau nu se aflã în întreþine-rea unei sau unor persoane, nuare locuinþã ºi nici posibilita-tea de a-ºi asigura condiþiile delocuit pe baza resurselor pro-prii, nu realizeazã venituri pro-prii sau acestea nu sunt sufi-ciente pentru asigurarea îngri-jirii necesare, nu se poate gos-podãri singurã sau necesitã în-grijire specializatã ºi se aflã înimposibilitatea de a-ºi asiguranevoile socio-medicale, dincauza bolii ori stãrii fizice saupsihice, sã beneficiaeze de ser-vicii comunitare la domiciliu.

Oltul îmbracãhaina bãtrâneþiiOltul îmbracãhaina bãtrâneþiiOltul îmbracãhaina bãtrâneþiiOltul îmbracãhaina bãtrâneþiiOltul îmbracãhaina bãtrâneþiiOltul îmbracãhaina bãtrâneþiiOltul îmbracãhaina bãtrâneþiiOltul îmbracãhaina bãtrâneþiiOltul îmbracãhaina bãtrâneþiiOltul îmbracãhaina bãtrâneþiiOltul îmbracãhaina bãtrâneþiiOltul îmbracãhaina bãtrâneþiiOltul îmbracãhaina bãtrâneþiiOltul îmbracãhaina bãtrâneþiiOltul îmbracãhaina bãtrâneþiiOltul îmbracãhaina bãtrâneþiiOltul îmbracãhaina bãtrâneþii


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

Direcþia Generalã Antico-rupþie ºi Asociaþia Pro De-mocraþia vor organiza, înzilele de 17 ºi 18 noiembriea.c., un eveniment unic înmunicipiul Craiova –Labi-rintul Anticorupþie, parte aproiectului internaþional- „Plãteºte zero pentru ce þise cuvine”, finanþat de Fun-daþia Hanns Seidel Româ-nia.

Activitãþile vor debutajoi, 17 noiembrie a.c.,începând cu ora

11.00, cu o masã rotundãavând ca temã „Prevenireacorupþiei – drumul cãtre in-tegritate”, ce va avea loc laConsiliul Judeþean Dolj. Laeveniment sunt invitaþi sãparticipe reprezentanþi aistructurilor M.A.I. din jude-þul Dolj ºi ai instituþiilor pu-blice locale, implicate în lup-ta împotriva corupþiei. Cuaceastã ocazie, vor fi dezbã-

tute subiecte ce vizeazã Strate-gia Naþionalã Anticorupþie(SNA) 2016-2020, activitãþilede prevenire desfãºurate de Di-recþia Generalã Anticorupþie,colaborarea cu ONG-urile, pre-cum ºi prezentarea proiectului-pilot „Eticã ºi integritate orga-nizaþionalã în M.A.I.“ ºi a La-birintului Anticorupþie 2016.

Vineri, 18 noiembrie a.c., pro-iectul va continua cu instalareaLabirintului Anticorupþie, ometodã ineditã de informare acetãþenilor cu privire la riscuri-le implicãrii în fapte de corup-þie. Astfel, în incinta CentruluiComercial Electroputere va fiamplasatã o construcþie modu-larã de tip labirint care va ofericetãþenilor posibilitatea sã-ºiconsolideze cunoºtinþele despreinfracþiunile de corupþie ºi sãdescopere instrumentele aflatela îndemâna tuturor pentru asesiza aceste fapte. Pentru veri-ficarea cunoºtinþelor proaspãtdobândite, vizitatorilor le va fi

înmânat un chestionar la carevor putea rãspunde identifi-când varianta corectã în La-birint. Cetãþenii vor primi,totodatã, materiale informa-tive ºi promoþionale cu me-saje anticorupþie.

Proiectul „Plãteºte zeropentru ce þi se cuvine“ se aflãla a treia ediþie, municipiulCraiova fiind ultima destina-þie în rândul celor ºapte loca-litãþi din þarã unde Labirintulanticorupþie a fost instalatanul acesta, respectiv Sucea-va, Târgoviºte, Giurgiu, Za-lãu, Miercurea Ciuc, Arad ºiCraiova. Cu acest prilej, Ser-viciul Judeþean AnticorupþieDolj îndeamnã cetãþenii sã fieresponsabili ºi sã semnalezedeîndatã orice faptã de corup-þie sãvârºitã de cãtre perso-nalul Ministerului AfacerilorInterne, la linia Telverde an-ticorupþie 0800.806.806, cepoate fi apelatã gratuit dinorice reþea de telefonie.

rul de forfait din 11 noiembrie,contestatarii tehnicianului ga-feur i-au indicat primul avioncare decoleazã din Bucureºtispre þara natalã. „Meci ratat deabordarea lui ChristophDaum”, titreazã experþii. „Ampierdut cu o echipã mult maibunã”, subtitreazã aceiaºi ex-perþi. Pânã la urmã, problemanu e cum îl rezolvãm pe neamþ.Problema e cum rezolvãm fot-balul, fenomen care în Româ-nia atinge fundul vãgãunii. Pãi,ce-am auzit, despre un tricolorcu ºtaif, la ciocnirea televizatãcu aisbergul leºesc: „i-a fostteamã sã tragã”. ªutãm de for-mã. Centrãm ca sã fie. Pasãmoriunde. N-avem forþã, n-avemstaturã, n-avem chemare, n-avem har. Unde eºti Hagi?Unde eºti Balaci? Sã nu ne fu-rãm cãciula pentru cã e musaisã exportãm ºi noi câte o „per-lã” din asta, confecþionatã dinpix. Care se maculeazã la sim-pla aliniere pentru poza de start.Oglinda autenticitãþii e campio-natul Ligii I, care îºi duce cru-cea cu vorbe de clacã ºi stadioa-ne goale, cu arbitraje scanda-loase ºi cu echipe în insolven-þã. „În prima reprizã am jucatfoarte slab, avem ºanse la ba-raj”, siluieºte logica produsulmioritic din vitrina Europei.Când vom „reuºi” sã jucãmprost ºi în repriza a doua, vomavea ºanse la calificarea direc-tã. La aºa ceva lucreazã pe maideparte ºi bunul cetãþean ger-man, încasator nu numai de0-3, ci ºi de 60.000. Dacã n-adecolat între timp.

Am umblat leºinaþidupã leºi

La 0-3 cu Polonia, în pre-liminariile CM 2018 dinRusia, îi las pe experþi sã

se pronunþe în perspectiva na-þionalei al cãrei tehnician e unneamþ. Unii, cântãrindu-l, îi maispun selecþioner, sub demnita-tea sa corespunzãtoare unui potde 60.000 de euro lunar. Nu amîn vedere doar catastrofala re-prezentaþie a tricolorilor, de peArena Naþionalã plinã ochi,însã, în mod cu totul special, peaceasta o am în vedere. De ce?Simplu, pentru cã am jucat cufavorita grupei, care, la urmaurmei, nu e o sperietoare, cumne încurajaserã cunoscãtorii. Acondus cu 2-0 în Kazahstan ºia încheiat 2-2. La Varºovia, i-adovedit pe armeni abia în mi-nutul 90+5, când a înscris Le-wandowski. Acelaºi care, peArena Naþionalã, cu peste45.000 de români în tribune(nu-i mai prindeþi!), a marcatdouã din cele trei goluri de petabelã. ªi care n-a putut fi opritnici cu o torþã explodând alã-turi. Parol! Iatã ce va sã zicã unjucãtor de vârf, la propriu ºi lafigurat. Nu degeaba evolueazãla Bayern Munchen ºi e cotatla peste 70 de milioane de euro.Într-o grupã de ºase, Românialui Daum se aflã pe treapta a 4-a, acesta fiind ºi calculul hâr-tiei. Culmea e cã Armenia, depe 5, a etalat un fotbal mai spec-taculos decât noi, minus în par-tida directã, ºtim cum ºi de ce.Vinerea trecutã, condusã deMuntenegru cu 2-0, care bãtu-se în Danemarca, Armenia a iz-butit un nãucitor 3-2. Dupã sco-

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moder-ne unitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþiaturiºtilor o gamã diversificatã de produse tradiþio-nale prin restaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare,la cele mai înalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitate decazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Publ

icita

te

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Primãria Râmnicu Vâlcea organizeazã concurs pentru ºofer ºi adminis-trator Primãria municipiului Râmnicu Vâlcea, judeþul Vâlcea, anunþãscoaterea la concurs în data de 07 decembrie 2016, ora 1000 – probascrisã, cu respectarea prevederilor H.G. nr. 286/2011 pentru aproba-rea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale deocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzãtorfuncþiilor contractuale, modificatã ºi completatã prin H.G. nr. 1027/2014, a urmãtoarelor posturi vacante, personal contractual, pe pe-rioadã nedeterminatã: - ªOFER I – Biroul Întreþinere ºi Administrare - 1 post; - ADMINISTRATOR I - Serviciul Public Grãdinã Zoologicã -Bazã deAgrement - 1 post. Pentru relaþii suplimentare: http://www.primariavl.ro sau la telefon:0250.736.080- Biroul Resurse Umane.

Craiovenii, aºteptaþi în„Labirintul Anticorupþie“

Publ

icita

te

Documents

Autoritãþii la Asociaþia Macedonenilor · 2016-12-14 · stat, prin intermediul Departamentului pentru Relaþii Interetnice, aflat în subordinea Secreta-riatului General al Guvernului