• Orice întâlnire cu Celălalt presupune parcurgerea celor 3 axe ale relaţiei cu alteritatea despre care vorbeşte

Tzvetan Todorov în Cucerirea Americii:

• AXIOLOGICĂ (valorizarea celuilalt);

• PRAXIOLOGICĂ (acţiunea de apropiere sau de îndepărtare de celălalt);

• EPISTEMOLOGICĂ (cunoaşterea celuilalt).

Definirea Balcanilor se face după 2 tipuri de criterii

• GEOGRAFIC (se întinde de la Grecia continentală până la Câmpia Dunării şi la partea meridională a Carpaţilor);

• CULTURAL (izolează o Europă de Sud-Est, cu trăsături culturale distinctive faţă de Europa occidentală).

• Perspectiva occidentală asupra Balcanilor

• „Este sau a fost o peninsulă exotică cu oameni plini de viaţă, care mănâncă mâncare condimentată, beau

băuturi tari, poartă haine viu colorate, iubesc şi ucid uşor şi au un talent minunat de a provoca războaie.

Vesticii, mai puţin imaginativi, s-au uitat la ei dispreţuitori, cu o invidie ascunsă, pufnind la adresa regalităţii

lor, luându-le în râs pretenţiile şi temându-se de teroriştii lor sălbatici.”

Localizare

• Peninsula Balcanică, inclusiv insulele adriatice ale fostei Iugoslavii şi insulele greceşti;

• În general, se consideră că ţările care fac parte din Balcani sunt:

• ALBANIA, BOSNIA ŞI HERŢEGOVINA, BULGARIA, GRECIA, MUNTENEGRU, MACEDONIA, SERBIA – 80%, inclusiv

provincia KOSOVO;

• CROAŢIA – 49 %

• SLOVENIA – 27 %

• ROMÂNIA – 9 %

• TURCIA – 5 % (partea europeană, numită RUMELIA)

Denumire

Cea mai veche atestare a numelui Balcan (din tc. Balkan – „lanţ muntos împădurit”) îi e atribuită scriitorului şi

diplomatului italian Filippo Buonacorsi Callimaco (1490);

Pătrunderea în literatura europeană i se datorează călătorului englez John Morritt, care, în 1794, a

folosit acest termen pt a-l înlocui pe clasicul HAEMUS.

Cum se scindează comunităţile din Balcani?

1. D.p.d.v LINGVISTIC: 4 limbi, toate aparţinând familiei indo-europene:

GRECII (10 milioane); ALBANEZII (6 milioane); SLAVII (25 milioane); LATINII (20 milioane);

Slavii – ultimii veniţi – sunt cei mai numeroşi, înglobând 7 popoare: slovenii, croaţii, bosniecii, muntenegrenii, sârbii,

macedonenii şi bulgarii.

2. D.p.d.v. RELIGIOS:

• Ţări cu majoritate ORTODOXĂ

(3 sferturi din Balcani – grecii, macedonenii, sârbii, muntenegrenii, bulgarii şi românii) – 45 de milioane;

• CATOLICĂ (croaţii şi slovenii, plus diverse minorităţi) – cca 10 milioane;

• MUSULMANĂ (albanezii şi bosniacii) – cca 10 milioane.

• 3. D.p.d.v. CULTURAL: Ariile culturale actuale corespund, de regulă, celor 3 dominaţii politice ale veacului al

XVIII-lea: OTOMANĂ, AUSTRIACĂ şi VENEŢIANĂ

În epoca medievală, Balcanii formează o unitate netă; în perioada modernă, apare o tendinţă centrifugă.

CARACTERISTICI ale SPAŢIULUI BALCANIC:

• FLUIDITATEA FRONTIERELOR;

• DIVERSITATEA ETNICĂ;

• DIVERSITATEA RELIGIOASĂ;

• MULTILINGVISMUL.

BALCANICUL – absenţa unei conştiinţe monoidentitare, datorită fluidităţii graniţelor şi a practicării multilingvismului

•

Trăsăturile BALCANITĂŢII

(cf. V. Papacostea)

• SUBSTRATUL TRACO-ILIR ŞI ELEN (EXPLICĂ UNITATEA FOLCLORULUI BALCANIC);

• FEUDALISMUL MACEDONEAN;

• ROMANIZAREA;

• BIZANŢUL – POLITICA DE DEPLASĂRI DE POPULAŢII;

• FACTORUL SLAV;

• ISLAMUL;

• FACTORUL ROMÂNESC (CIRCULAŢIA POPULAŢIILOR AROMÂNE SAU VLAHE)

HOMO BALCANICUS (tipologie)

Tipul balcanic de bază, montan (albanezii, bulgarii, sârbii, muntenegrenii, o mare parte a românilor dobrogeni)

dispune de o cultură agricolă sau pastorală, conservatoare, în general paşnică, din sânul căreia pot lua naştere grupuri

războinice pentru apărarea libertăţii;

Tipul meridional (grecii şi croaţii din Dalmaţia) – navigaţie şi comerţ;

Tipul panonic-danubian (urmaşii Imperiului Habsburgic) – croaţii continentali, slovenii, transilvănenii, sârbii din

Voivodina). Iniţial, o cultură feudal-agrară, devine treptat o cultură de tip burghez.