Boala_cardiaca

7/30/2019 Boala_cardiaca

1/9

1. Clasa Killip III de disfunctie ventriculara stinga din infarctul miocardic acut se caracterizeaza prin:

A. absenta semnelor de congestie venoasa pulmonara

B. raluri de staza la bazele pulmonare

C. prezenta zgomotului de galop IV si a semnelor de insuficienta ntriculara dreapta

D. edem pulmonar acut

E. soc cardiogen

2. Urmatoarele afirmatii sunt adevarata legate de betablocante administrate postinfarct miocardicacut, cu EXCEPTIA:

A. scad mortalitatea globala

B. previn reinfarctarea

C. previn moartea subita

D. betablocantele sunt indicate la majoritatea pacientilor postinfarct

E. istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie

3. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de infarctul miocardic acut de ventricul drept, cuEXCEPTIA:

A. se asociaza cu infarctul anterior

B. clinic sunt semne de insuficienta cardiaca dreapta cu sau fara hipotensiune arteriala

C. segmentul ST este supradenivelat in V4R

D. disfunctia ventriculara dreapta este detectata ecografic

E. tratamentul este de expansiune volemica

4. Creatinfosfokinaza totala creste in urmatoarele afectiuni, cu EXCEPTIA:

A. boli musculare si traumatisme musculare

B. cardioversie electrica

C. hipotiroidism

D. pancreatita acuta

E. atacul vascular cerebral

5. Cea mai obisnuita acuza de prezentare a bolnavilor cu infarct miocardic acut este reprezentata de:

A. durere

B. palpitatii

C.jena precordialaD. intepaturi precordiale


2/9

E. lesin

6. Cea mai frecventa modalitate de imagistica folosita la pacientii cu infarct miocardic acut estereprezentata de:

A. ecocardiografia bidimensionala

B. ecografia unidimensionala

C. rezonanta magnetica nucleara

D. tomografia computerizata

E. ventriculografia radioizotopica

7. Despre CK totala in IMA sunt adevarate urmatoarele cu EXCEPTIA

A. creste in 4-8 ore de la debutul IMA

B. este lipsita de specificitate

C. o crestere de 2-3 ori poate urma unei injectii intramusculare

D. revine la normal dupa 48-72 ore

E. nivelurile de CK totala pot ramane crescute 7-10 zile dupa IMA

8.Contraindicatiile relative ale terapiei trombolitice sunt:

A. istoric de hemoragie cerebrovasculara in urma cu 10 ani

B. diateza hemoragica cunoscuta

C. accident vascular nehemoragic in ultimul an

D. suspiciune disectie de aorta

E. hemoragii interne active

9. Cea mai frecventa si potential cea mai serioasa complicatie a trombolizei este:

A. reactii alergice la streptokinaza

B. hipotensiune arteriala

C. fibrilatie ventriculara

D. hemoragie

E. hipertensiune arteriala

10. Ocluzia trombotica a arterei coronare din infarctul miocardic acut este declansata de:

A. Eliberarea de oxid nitric

B. Fisura, ruperea sau ulcerarea unei placi de ateromC. Dezvoltarea unui anevrism

D. Eliberarea de prostaglandina E2

2


3/9

E. Eliberarea de endotelina 1

11. Mioglobina este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic acut deoarece:

A. Este eliberata in sange doar in cateva ore de la debutul infarctului miocardic

B. Este foarte specifica pentru diagnostic

C. Nivelurile ei pot ramane crescute timp de 7-10 zile dupa debutul infarctului miocardic

D. Este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic la pacientii care se prezinta la examenul medicaldupa mai mult de 24-48 de ore de la debutul simptomelor

E. Are o specificitate superioara troponinei T cardiac-specifice (cTnT) si troponinei I cardiac-specifice(cTnI)

12. Durerea anginoasa din IMA poate fi localizata sau iradiaza in urmatoarele zone, cu EXCEPTIA:

A. Epigastru

B. Brate bilateral

C. Umarul stang

D. Mandibula

E. Inferior de ombilic

13. Durerea anginoasa din IMA este absenta mai ales la bolnavii cu:

A. IMA anteriorB. Bolnavi tineri

C. Diabet zaharat

D. IMA lateral

E. IMA de VD

14. Indicati care din urmatoarele modificari este inalt specifica pentru diagnosticul de infarctmiocardic:

A. Un raport al nivelului CK-MB: activitate CK > sau = cu 2,5

B. Nivele crescute ale CK in primele 4-8 h

C. Un raport CK-MB2:CK-MB1> 1,5

D. Un raport CK-MB2:CK-MB1> 1,3

E. Un raport CK-MB2:CK-MB1> 0,5

15. Care din urmatorii agenti s-a dovedit ca scade mortalitatea spitaliceasca in infarctul miocardicacut

A. Nitroglicerina administrata intravenos

B. Beta-blocantele administrate intravenos

3


4/9

C. Diltiazemul

D. Verapamilul

E. Morfina

16. La care categorie de bolnavi intra in discutie terapia de reperfuzie:

A. Cu supradenivelarea segmentului ST de cel putin 1 mm in aVR

B. Cu supradenivelarea segmentului ST de cel putin 1 mm in cel putin doua derivatii vecine

C. Cu subdenivelarea segmentului ST de cel putin 1 mm in cel putin doua derivatii vecine

D. Cu modificari dinamice ale undei T

E. In caz de durere recurenta chiar in absenta modificarilor ECG

17. La un bolnav cu infarct miocardic fara supradenivelarea segmentului ST specificati care dinurmatorii agenti poate fi daunator:

A. Betablocante

B. Heparine cu greutate moleculara joasa

C. Nitroglicerina intravenos

D. Tromboliticul

E. Morfina

18. La un bolnav care a avut un infarct miocadic indicati cind se indica administrarea inhibitorilorenzimei de conversie, indiferent daca exista sau nu insuficienta cardiaca:

A. La o fractie de ejectie mai mica de 60%

B. La o fractie de ejectie mai mica de 55%

C. La o fractie de ejectie mai mica de 50%

D. La o fractie de ejectie mai mica de 45%

E. La o fractie de ejectie mai mica de 40%

19.La un bolnav cu infarct miocardic indicati momentul in care apare socul cardiogen

A. In infarctizarea a 20% din masa ventricului sting

B. In infarctizarea a 20-25% din masa ventricului sting

C. In infarctizarea a 25-30% din masa ventricului sting

D. In infarctizarea a 30-35% din masa ventricului sting

E. In infarctizarea a 40% din masa ventricului sting

20. In ce localizare a infarctului miocadic poate exista un grad cel putin minor de necroza aventriculului drept:

A. Inferoposterior

4


5/9

B.Antero-septal

C.Anterior

D. Lateral inalt

E.Anteo-lateral

21. Infarctul miocardic acut este declansat de:

A. Fisura, ruperea sau ulcerarea unei placi de aterom

B. Dezvoltarea unui anevrism aortic

C. Eliberarea de prostaglandina E2

D. Eliberarea de endotelina 1

E. Eliberarea de angiotensina 2

22. n departamentul de urgenta nu se folosesc n tratamentul initial al infarctului miocardic acut:

A. Inhibitorii de calciu

B.Aspirina

C. Beta-blocantii

D. Morfina

E. Nitroglicerina

23. Izoenzima MB a creatinfosfokinazei (CK - MB) atinge un vrf n infarctul miocardic acut dupadebutul ocluziei coronariene la:

A.Aproximativ 20 de ore

B. 2 - 4 ore

C.n prima ora

D. 3 - 4 zile

E. 4 - 5 zile

24. Placile coronare predispuse la ruptura sunt:

A. cele cu miezul bogat in lipide si capsula fibroasa subtire

B. cele calcificate intens

C. cele fibroase,sarace in lipide

D. cele vechi

E. cele care realizeaza stenoze de grad inalt

25.In aproximativ jumatate din cazuri se identifica un factor precipitant anterior infarctului miocardic,cum ar fi:

5


6/9

A. eforul fizic sustinut

B. stresul emotional

C. bolile medicale

D. bolile chirurgicale

E. somnul

26. Durerea din infarctul miocardic acut poate simula durerea din:

A. pericardita acuta

B. embolia pulmonara

C. disectia acuta de aorta

D. costocondrita

E. sindromul cardiovascular hiperkinetic

27.Controlul durerii din infarctul miocardic acut se realizeaza cu:

A. morfina

B. nitroglicerina

C. betablocante

D. xilina

E. chinidina

28. Contraindicatiile relative la terapia trombolitica in infarctul miocardic acut sunt reprezentate de:

A. resuscitarea cardiopulmonara prelungita (> 10 minute)

B. diateza hemoragica cunoscuta

C. conditia oftalmica hemoragica

D. boala ulceroasa peptica activa

E. istoric de hemoragie cerebrovasculara in orice moment

29. Cauze mecanice de insuficienta cardiaca in infarctul miocardic acut sunt reprezentate de:

A. asistolie

B. disociatia electromecanica

C. ruptura de perete liber

D. defectul septal ventricular

E. insuficienta mitrala

30. Nivelul seric al izoenzimei MB a CK, poate fi influentat, in afara infarctului miocardic acut si de:

6


7/9

A. conversia electrica

B. hipotiroidism

C. miocardite

D. chirurgia cardiaca

E. polimiozite

31. Angiografia coronariana dupa tromboliza este indicata in urmatoarele situatii:

A. de rutina

B. exista semne de reperfuzie insuficienta

C. reocluzie a arterei coronare

D. ischemie recurenta (angina precoce)

E. persoane varstnice (peste 70 ani)

32. Tromboembolismul in infarctul miocardic acut se intalneste cel mai frecvent in asociere cu:

A. infarcte intinse (in special anterioare)

B. infarct nontransmural

C. insuficienta cardiaca

D. infarct al ventriculului drept

E. tromb in ventriculul stang

33. Enumerati cauzele mecanice ale insuficientei cardiace in infarctul miocardic acut.

A. ruptura de perete liber

B. pericardita exudativa

C. perforarea septului interventricular

D. insuficienta mitrala prin disfunctia valvei mitrale

E. tromboembolismul pulmonar

34. Socul cardiogen asociat IMA se caracterizeaza prin:

A. ensiune arteriala sistolica mai mica de 80 mmHg

B. ndexul cardiac mai mare de 1,8 L/min/m2

C. presiunea de umplere a VS mai mica de 18 mmHg

D. indexul cardiac mai mic de 1,8 L/min/m2

E. o rata a mortalitatii de > 70%

35. Factorii de risc pentru dezvoltarea in spital a socului cardiogen sunt:

7


8/9

A. varsta inaintata

B. fractia de ejectie a VS scazuta la internare

C. insuficienta renala cronica

D. diabetul zaharat

E. infarct miocardic in antecedente

35. La pacientii cu infarct de ventricul drept

A. clinic poate aparea semnul KUSSMAUL

B. EKG arata frecvent in primele 12 ore subdenivelare ST in precordialele drepte

C. Ecocardiografia bidimensionala este utila in stabilirea gradului de disfunctie ventriculara dreapta

D. Expansiunea volemica cu mentinerea presarcinii VD este contraindicata

E. Cateterismul VD evidentiaza un model hemodinamic asemanator cu pericardita constrictiva

36. Urmatorii agenti trombolitici au fost aprobati de administratia FOOD AND DRUG pentru utilizareai.v. in IMA:

A. streptokinaza

B. activatorul tisular al plasminogenului

C. urokinaza

D. complexul activator streptokinaza plasminogen anisoilar (APSAC)

E. prourokinaza

37. Inhibitorii enzimei de conversie:

A. nu influenteaza mortalitatea secundara infarctului miocardic

B. au beneficiu maxim la pacientii cu IMA in antecedente

C. scad rata recurentei infarctului

D. sunt utili si la pacientii cu IMA dar fara modificari a segmentului ST

E. determina reducerea remodelarii ventriculare dupa infarct scazand riscul insuficientei cardiacecongestive

38. Nivelele markerilor serici cardiaci pot ramane crescute:

A. cTnI timp de 10-14 zile

B. cTnT timp de 10-14 zile

C. cTnT revine la normal dupa 48-72 ore

D. cTnI timp de 7-10 zile

E. mioglobina revine la normal in 24 de ore de la debutul infarctului

8


9/9

39. Factorii asociati cu o crestere a riscului cardiovascular dupa recuperarea initiala in urma IMAsunt:

A. tahicardie sinusala prelungita

B. hipertensiune arteriala

C. aparitia modificarilor ST in repaus fara angina

D. o electrocardiograma semnal mediata anormala

E. aritmii ventriculare asimptomatice

40. Contraindicatiile majore ale folosirii agentilor trombolitici in infarctul miocardic acut includ:

A. Un istoric de hemoragie cerebrovasculara in orice moment

B. Suspiciunea de disectie de aorta

C. Boala ulceroasa peptica activa

D. Graviditatea

E. Istoric de hipertensiune severa care este in mod obisnuit controlata adecvat

41. Tratamentul socului cardiogen, care complica infarctul miocardic acut, presupune folosirea:

A. Nitroglicerinei

B. Dopaminei

C. Dobutaminei

D. Glucocorticoizilor

E.Amrinonei

42. Preventia secundara a infarctului miocardic acut presupune folosirea de rutina a:

A.Aspirinei

B. Beta-blocantelor pe cale orala pentru cel putin doi ani

C.Antagonistilor de calciu pe cale orala pentru cel putin doi ani

D. Warfarinei la pacientii cu risc crescut de embolie

E.Amrinonei

9

Documents

Boala_cardiaca