Cuprins 1. Obiectul contabilităţii ...............................................................................................................5

1.1. Contabilitatea, componentă a sistemului informaţional economic ..................................5

1.2. Concepţii privind obiectul contabilităţii...........................................................................6

1.2.1. Concepţia juridică ....................................................................................................6

1.2.2. Concepţia economică ...............................................................................................7

1.2.3. Concepţia financiară.................................................................................................8

1.3. Tipuri de contabilitate ......................................................................................................9

1.3.1. Contabilitatea financiară a agenţilor economici.....................................................10

1.3.2. Contabilitatea persoanelor juridice fără scop lucrativ............................................10

1.3.3. Contabilitatea bancară ............................................................................................11

1.3.4. Contabilitatea de gestiune ......................................................................................12

1.3.5. Contabilitatea instituţiilor publice..........................................................................12

1.4. Obiectul şi sarcinile contabilităţii instituţiilor publice ...................................................13

2. Metoda contabilităţii ..............................................................................................................15

2.1. Principiile contabilităţii ..................................................................................................15

2.1.1. Principiul dublei reprezentări .................................................................................15

2.1.2. Principiul dublei înregistrări...................................................................................16

2.2. Procedeele contabilităţii instituţiilor publice..................................................................17

2.3. Documentele justificative, baza înregistrărilor contabile...............................................18

3. Dările de seamă contabile ......................................................................................................21

3.1. Bilanţul contabil al instituţiilor publice..........................................................................21

3.1.1. Bilanţul, definire, noţiune, conţinut .......................................................................21

3.1.2. Definirea principalelor elemente ale bilanţului ......................................................22

3.1.3. Influenţa operaţiunilor economice şi financiare asupra bilanţului .........................26

- 3 -

3.2. Contul de execuţie bugetară ...........................................................................................28

3.3. Situaţia veniturilor şi cheltuielilor..................................................................................28

4. Contul, procedeu specific al contabilitaţii..............................................................................31

4.1. Necesitatea şi definirea contului ....................................................................................31

4.2. Tipologia conturilor........................................................................................................31

4.3. Structura şi conţinutul conturilor....................................................................................32

4.4. Reguli de funcţionare a conturilor..................................................................................34

4.5. Planul de conturi.............................................................................................................35

4.6. Formula contabilă...........................................................................................................36

4.6.1. Conţinutul şi tipologia formulelor contabile ..........................................................36

4.6.2. Analiza operaţiilor economice şi întocmirea formulei contabile ..........................39

5. Balanţa de verificare...............................................................................................................40

6. Inventarierea...........................................................................................................................43

7. Contabilitatea creditelor bugetare ..........................................................................................46

7.1. Creditele bugetare şi ordonatorii de credite ...................................................................46

7.2. Conturile utilizate pentru evidenţa creditelor bugetare ..................................................47

7.3. Aplicaţii practice privind creditele bugetare ..................................................................49

8. Operaţiuni privind imobilizările corporale............................................................................51

8.1. Operaţiuni privind imobilizările aparţinând domeniului privat al statului.....................51

8.2. Operaţiuni privind imobilizările aparţinând domeniului public al statului ....................56

9. Operaţiuni privind stocurile de materiale...............................................................................60

10. Operaţiuni de natura decontărilor cu terţii .........................................................................62

10.1. Operaţiuni privind creanţele instituţiilor publice .......................................................62

10.2. Operaţiuni privind datoriile instituţiilor publice ........................................................64

11. Operaţiuni privind disponibilităţile băneşti şi finanţările...................................................68

Planul de conturi pentru instituţii publice (conform proiectului de metodologie 2003)...............70

Planul de conturi pentru instituţii publice ......................................................................................87

Bibliografie.....................................................................................................................................95

- 4 -

1. OBIECTUL CONTABILITĂŢII

1.1. Contabilitatea, componentă a sistemului informaţional economic

Administrarea unei instituţii publice este o activitate care nu se poate realiza decât pornind de

la o percepţie amplă a realităţilor cu care se confruntă respectiva instituţie. Această percepţie a a

conducătorilor este condiţionată de existenţa unor informaţii pertinente.

Informaţia economică reprezintă o comunicare o ştire sau un mesaj ce conţine elemente noi

de cunoaştere a anumitor fenomene sau procese din trecut prezent şi viitor. 1

Informaţiile care sunt utilizate în vederea administrării unei instituţii sunt generate de o sumă

de reguli, proceduri, suporturi de date. Termenul generic pentru toate elementele fie materiale,

fie nemateriale, fie organizatorice, normative sau de altă natură care colectează, selectează,

prelucrează, şi sintetizează informaţiile necesare administraţiei este “sistem informaţional”.

Acest sistem, conţine o serie de subsisteme, şi anume:

• Contabilitatea

• Statistica

• Evidenţa operativă

• Planificarea

Din punct de vedere informaţional contabilitatea reprezintă un sistem de urmărire şi control

a acelor laturi ale activităţii entităţilor patrimoniale care pot fi exprimate valoric prin

intermediul etalonului bănesc.

Se pot identifica unele sarcini2 ale contabilităţii:

a. să furnizeze datele necesare elaborării planurilor, programelor şi în special bugetelor

entităţilor patrimoniale

b. să asigure urmărirea şi controlul valoric a activităţilor desfăşurate prin intermediul

înregistrării cronologice şi sistematice a operaţiilor economice şi financiare.

c. Să asigure controlul integrităţii patrimoniului

1 Dumitru Matiş şi colectiv “Bazele contabilităţii agenţilor economici din România” , Ed. Intelcredo 1996 pag 6. 2 Dumitru Matiş şi colectiv “Bazele contabilităţii agenţilor economici din România”, Ed. Intelcredo, Deva 1996 pag

18; Cistelecan Rodica, “Bazele Contabilităţii”, Editura Universităţii Petru Maior, Târgu Mureş 2000 pag 26

- 5 -

d. Să furnizeze informaţiile necesare întocmirii documentelor de sinteză asupra patrimoniului şi

a activităţilor desfăşurate

e. Să asigure informaţiile necesare calculării impozitelor datorate de entităţile patrimoniale

diverselor organisme ale statului precum şi urmăririi decontării acestora

La nivelul societăţii contabilitatea oferă informaţii cel puţin în două direcţii:

• aministratorilor sau conducătorilor, care au nevoie de informaţii contabile pentru a

putea gestiona eficient activitatea entităţii patrimoniale. Din aceste puncte de vedere

contabilitatea trebuie să ofere administratorilor atât informaţii sintetice sau concentrate,

privind starea patrimoniului cât şi informaţii detaliate privind fiecare element patrimonial

în parte

• altor persoane interesate (proprietari, creditori, finanţatori, angajaţi, etc) care au nevoie

de informaţii pentru a putea lua decizii privitoare la relaţiile pe care le au cu entitatea

patrimonială. Acestea sunt informaţiile generice privitoare la starea patrimoniului, şi în

special acele informaţii care permit evaluarea capacităţii de rambursare a datoriilor

entităţii patrimoniale.

1.2. Concepţii privind obiectul contabilităţii

1.2.1. Concepţia juridică

Conform acestei concepţii obiectul de studii al contabilităţii îl constituie patrimoniul

(averea) privit ca o sumă de bunuri, drepturi şi obligaţii cu valoare economică ale unui subiect de

proprietate.

Într-o viziune simplistă averea sau patrimoniul unei persoane ar putea fi privită ca o sumă

a valorii bunurilor pe care le deţine. Această viziune se complică în contactul cu realitatea.

Bunurile deţinute sunt uneori în proprietatea persoanei, alte ori numai împrumutate. Pe de altă

parte bunurile deţinute pot fi obţinute în urma unor împrumuturi băneşti. Aceste împrumuturi

generează obligaţii de plată către finanţatori. Continuând raţionamentul, persoana poate la rândul

ei împrumuta bunuri sau sume de bani altor persoane. Prin urmare la un anumit moment

patrimoniul persoanei în cauză se va compune din bunuri aflate în proprietate, bunuri

împrumutate, sume de bani împrumutate, sume de bani datorate, cu alte cuvinte bunuri, drepturi

şi obligaţii.

- 6 -

Într-o viziune enumerativă bunurile cu valoare economică reprezintă în cazul entităţilor

patrimoniale o sumă de clădiri, maşini, utilaje, mijloace şi tehnică de calcul, mijloace de

transport, materiale de diverse tipuri, etc care pot fi denumite valori materiale sau bunuri.

Patrimoniul cuprinde însă şi valori nemateriale cum ar fi creanţele (drepturi de încasare a unor

sume), plasamentele financiare, sau drepturi de tipul brevetelor, concesiunilor, licenţelor şamd.

Toate acestea pot fi numite generic şi drepturi.

Obţinerea tuturor acestor drepturi şi bunuri, sau şi pur şi simplu existenţa lor şi a entităţii

patrimoniale generează obligaţii. La un moment dat entitatea patrimonială are o sumă de datorii

faţă de creditori (de exemplu bănci) datorii faţă de furnizori, faţă de personal etc.

Subiecţii proprietăţii, sau entităţile patrimoniale îl constituie persoanele fizice şi

juridice, sau asociaţiile de persoane fizice şi juridice. Astfel, pot fi subiecţi ai contabilităţii

persoanele fizice, persoanele juridice societăţi comerciale, asociaţiile, fundaţiile, ca elemente ale

societăţii civile, pe de o parte, şi pe de altă parte instituţiile statului, fie ele centrale sau naţionale,

locale, subordonate sau autonome.

Natura subiecţilor şi nevoile lor diferite de informare generează forme de contabilitate

diferite. Contabilitatea ca ştiinţă studiază patrimoniul tuturor acestor persoane sau entităţi,

contabilitatea ca activitate se referă la un singur subiect de proprietate.

Conform acestei concepţii relaţia de echilibru a patrimoniului se poate exprima astfel:

Bunuri economice + Creanţe = Obligaţii

1.2.2. Concepţia economică

Conform concepţiei economice, contabilitatea studiază modul de utilizare a capitalului.

Acesta este privit din două puncte de vedere, din punct de vedere al destinaţiei acestuia, şi din

punct de vedere a modului de procurare.

Dacă analizăm capitalurile sub aspectul destinaţiei lor, acestea pot fi separate în:

• Capitaluri fixe au rolul de a facilita activitatea agenţilor economici sau instituţiilor, şi se

caracterizează prin utilizarea lor în mai multe circuite economice.Un exemplu ar putea fi

clădirile, care permit desfăşurarea activităţii de-a lungul mai multor ani.

- 7 -

• Capitaluri circulante, au rolul de a acoperi necesităţile curente şi se caracterizează prin

faptul că se consumă în desfăşurarea activităţii. De exemplu disponibilităţile băneşti se

consumă în cadrul activităţii odată cu achitarea diverselor datorii ale instituţiei.

Dacă analizăm capitalurile sub aspectul provenienţei lor, se pot deosebi:

• Capitalurile proprii se constituie din toate sumele de bani provenite în urma finanţării de

către proprietari şi din urma generării de capitaluri în cadrul activităţii. În cazul

instituţiilor publice termenul corect este cel de fonduri. Acestea pot fi fonduri proprii sau

fonduri de la alte instituţii. Un exemplu în acest sens este fondul mijloacelor fixe care

cuprinde finanţarea acumulată de-a lungul timpului pentru achiziţiiile de clădiri, mijloace

de transport şi echipamente, etc.

• Capitalurile împrumutate, (datorii) se constituie din sumele primite de agenţii economici

şi de instituţiile publice cu caracter de credit sau de împrumut şi care urmează să fie

achitate creditorilor în viitor. De exemplu, în cazul instituţiilor publice, apar datoriile faţă

de bănci, datoriile din emisiuni de titluri, etc.

Din punctul de vedere al acestei concepţii patrimoniul este definit prin ecuaţia:

Capitaluri fixe + Capitaluri circulante = Capitaluri proprii + Capitaluri împrumutate

1.2.3. Concepţia financiară

“Concepţia financiară defineşte obiectul contabilităţii prin prisma resurselor economice”3.

Potrivit acestei concepţii “obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie elaborarea şi aplicarea

procedeelor de calcul, analiză şi control a stării, precum şi a mişcării şi transformării resurselor

economice”4.

Resursele economice reprezintă o serie de mijloace de desfăşurare a activităţii, bunuri

materiale, nemateriale, şi băneşti a căror valoare poate fi exprimată valoric, disponibile la un

moment dat în societate, sau la nivelul unei entităţi patrimoniale. Din punct de vedere financiar

principalul obiectiv al conducerii unei activităţi îl constituie alocarea judicioasă a acestor resurse

pentru a se obţine maximumul de efect, cu un consum minim de resurse.

3 Cistelecan Rodica, “Bazele Contabilităţii”, Editura Universităţii Petru Maior, Târgu Mureş 2000 pag 8

- 8 -

Din acest motiv, potrivit concepţiei financiare, contabilitatea trebuie să urmărească

provenienţa resurselor economice precum şi modul de utilizare a acestora.

Dacă se analizează aspectul provenienţei resurselor, se poate constata că acestea se separă în

resurse permanente sau durabile (de exemplu fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public la

instituţiile publice, sau capitalul social la agenţii economici ), şi resurse temporare (fondurile

pentru cheltuieli la instituţiile publice, creditele primite, datoriile către terţi).

Dacă se analizează aspectul modului de întrebuinţare a resurselor se pot identifica utilizări

durabile sau permanente, (clădiri, terenuri, mijloace de trensport, etc.) şi utilizări ciclice, care se

consumă şi se generează odată cu desfăşurarea activităţii (bani, materiale, etc).

Termenul “active” simbolizezază valoarea resurselor existente la un moment dat în cadrul

unui patrimoniu, sau valoarea bunurilor, drepturilor şi sumelor de bani pe care le posedă o

entitate patrimonială, iar termenul de “pasive” simbolizează generic sursele de provenienţă a

acestora, sau datoriile entităţii patrimoniale.

Conform acestei concepţii patrimoniul se defineşte prin egalităţile:

Resurse economice = Surse de provenienţă

şi

Active = Pasive

1.3. Tipuri de contabilitate

Datorită naturii diferite a activităţilor desfăşurate, a modului diferit de constituire şi

gestionare a patrimoniului, precum şi a nevoilor variate de informare a conducerii, contabilitatea

este abordată în mod diferit la entităţile patrimoniale de naturi diferite. În acest moment, în

România s-au separat mai multe tipuri de contabilitate. Dacă obiectul de studiu şi reglementare

al, subiecţii de studiu, entităţile patrimoniale, sunt extrem de diferite şi din acest motiv, acestora

este în genere patrimoniul abordarea contabilă a acestora trebuie să fie diferită din anumite

puncte de vedere.

4 Dumitru Matiş şi colectiv “Bazele contabilităţii agenţilor economici din România” , Ed. Intelcredo 1996 pag 6

- 9 -

1.3.1. Contabilitatea financiară a agenţilor economici

Agenţii economici sunt definiţi ca fiind societăţile comerciale, adică societăţile în nume

colectiv, societăţile cu răspundere limitată, societăţile pe acţiuni, societăţile în comandită simplă

şi pe acţiuni.

Agenţii economici au ca obiectiv principal profitul. Din anumite puncte de vedere profitul

reprezintă surplusul de mijloace economice realizat în urma activităţii agenţilor economici. Dacă

definim averea ca pe o sumă de mijloace economice la dispoziţia persoanelor, atunci obiectivul

agenţilor economici este sporirea averii proprietarilor, sau investitorilor.

Agenţii economici sunt persoane juridice constituite de persoane fizice sau juridice care

au ca obiectiv creşterea averii personale. Din acest motiv, contabilitatea agenţilor economici

trebuie să ofere investitorilor posibilitatea analizei şi comparării eficienţei cu care un anumit

agent economic utilizează resursele economice aflate la dispoziţie. Această eficienţă este o

eficienţă de tip financiar.

Din alt punct de vedere, agenţii economici utilizează resurse împrumutate de la alţi

participanţi la circuitul economic. Pentru ca aceşti creditori să poată analiza capacitatea de a-şi

recupera resursele se impune existenţa unor forme evoluate şi comparabile de a prezenta situaţia

financiară a agenţilor economici.

Prin urmare contabilitatea financiară a agenţilor economici poate fi definită ca fiind acea

formă de contabilitate care are ca subiect agenţii economici (societăţile comerciale) şi care

permite analiza eficienţei financiare a acestora.

Datorită modului în care statul îşi colectează resursele, contabilitatea financiară este

principalul mijloc de reglementare, determinare şi control a modului în care se colectează

impozitele de la agenţii economici.

Destinatarii informaţiilor generate de contabilitatea financiară sunt în genere managerii,

proprietarii societăţilor comerciale, creditorii şi statul.

1.3.2. Contabilitatea persoanelor juridice fără scop lucrativ

Persoanele juridice fără scop lucrativ sunt asociaţiile, fundaţiile, sindicatele şi alte

societăţi cu caracter non-profit. Acestea se separă de agenţii economici prin faptul că surplusul de

resurse economice obţinut în urma activităţii lor nu se distribuie investitorilor şi prin faptul că

obiectivele lor nu sunt de natură financiară.

- 10 -

Eficienţa acestora nu se judecă prin prisma profitului realizat. Totuşi, şi acestea trebuie să

utilizeze resursele economice puse la dispoziţia lor de societate într-un mod cât mai eficient. De

asemenea ele dispun de un patrimoniu, a cărui integritate trebuie să fie păstrată. Totuşi, în

anumite cazuri, şi aceste societăţi desfăşoară activităţi economice.

Din toate cele prezentate rezultă necesitatea unei abordări diferite din punct de vedere

contabil de abordarea agenţilor economici. Această abordare diferită, în legislaţia românească, se

manifestă prin separarea activităţilor nelucrative (neimpozabile de altfel) de cele lucrative sau

cu obiect economic, sau caracter comercial (impozabile) şi prin introducerea unor evidenţe

separate pentru surse de finanţare care nu sunt la dispoziţia agenţilor economici (cotizaţii, donaţii,

sponsorizări, etc).

Şi aceste persoane juridice pot apela la credite bancare, sau alte forme de împrumut, şi din

acest motiv, contabilitatea acestora se impune să ofere informaţiile necesare analizei creditorilor.

Utilizatorii informaţiilor rezultate din contabilitatea persoanelor fără scop lucrativ sunt în

genere conducătorii acestora, membrii, creditorii şi statul.

1.3.3. Contabilitatea bancară

Un tip aparte de agenţi economici sunt băncile. Deşi se încadrează în categoria agenţilor

economici, şi au o structură a patrimoniului relativ similară tuturor agenţilor economici, ponderea

determinantă a elementelor de natură financiară, precum şi diversitatea mult mai mare a

acestora în structura patrimoniului determină necesitatea unei abordări contabile diferite de

abordarea agenţilor economici care au alte obiecte de activitate.

Întrucât societăţile bancare gestionează o pondere mult mai mare de capitaluri

împrumutate decât alţi agenţi economici, controlul acestor capitaluri trebuie să fie mult mai

eficient, fiind necesară o detaliere mult mai mare a evidenţei acestora.

Prin urmare, deşi băncile intră în categoria agenţilor economici, contabilitatea acestora are

un caracter aparte generat de ponderea mai mare a elementelor financiare în structura

patrimoniului.

- 11 -

1.3.4. Contabilitatea de gestiune

Contabilitatea de gestiune are ca subiecţi agenţii economici, la fel ca şi cea financiară. Ea

se diferenţiază de contabilitatea financiară prin obiectivele sale. Astfel, contabilitatea de gestiune

are ca obiect analiza eficienţei unor părţi ale activităţii agenţilor economici.

Conform unei forme de definire “contabilitatea de gestiune, în calitate de disciplină

ştiinţifică înregistrează, urmăreşte şi centralizează, în expresie valorică şi uneori cantitativă, în

mod cronologic şi sistematic, cu ajutorul mijloacelor proprii de lucru, fluxurile

intrapatrimoniale ale unităţilor economice”5.

Elementele studiate de contabilitatea de gestiune sunt costul şi eficienţa produselor, sau

prestaţiilor, modul de alocare şi utilizare a resurselor la nivel de subunităţi, compartimente,

departamente sau alte componente organizatorice ale agenţilor economice.

Conform legii, organizarea contabilităţii de gestiune este obligatorie la nivelul agenţilor

economici, dar, modul de organizare şi rezultatele acesteia au un caracter confidenţial,

constituind secret de serviciu.

Teoretic în ceea ce priveşte raportul dintre contabilitatea financiară şi cea de gestiune

există două abordări diferite. Una dintre abordări include contabilitatea de gestiune în circuitul

contabilităţii financiare, o alta presupune separarea celor două tipuri de contabilităţi. La această

dată, legislaţia românească, în corelaţie cu legislaţia europeană separă circuitul contabilităţii

financiare de circuitul contabilităţii de gestiune.

1.3.5. Contabilitatea instituţiilor publice

Instituţiile publice se diferenţiază fundamental de societăţile comerciale şi cele cu caracter

nelucrativ. Această diferenţiere pleacă de la obiectivele diferite ale instituţiilor publice de alte

tipuri de entităţi patrimoniale. Există diferenţe majore în ceea ce priveşte modul de gestionare a

patrimoniului, modul de finanţare, structura patrimoniului, structura şi natura veniturilor şi

cheltuielilor. Toate aceste diferenţieri generează o abordare contabilă extrem de diferită a

instituţiilor publice de toate celelalte tipuri de entităţi patrimoniale. Datorită structurii relativ

centralizate a instituţiilor statului, contabilitatea instituţiilor publice combină elemente teoretice

5 Dumbravă P., Pop A. “Contabilitate de gestiune în industrie” Editura Intelcredo, Deva 1997

- 12 -

ale contabilităţii financiare cu elemente teoretice ale contabilităţii de gestiune, dar are şi elemente

particulare care nu se pot regăsi în alte tipuri de contabilitate.

Contabilitatea instituţiilor publice are ca subiecţi structurile statului, centrale, locale,

autonome sau subordonate. Informaţiile generate de contabilitatea instituţiilor statului se

adresează exclusiv statului, şi anume organismelor tutelare (organe ierarhic superioare,

Parlament, Consilii Locale, Consilii Judeţene), Ministerului de Finanţe şi organelor de control.

Aceste informaţii servesc la elaborarea, analiza, execuţia şi controlul bugetului de stat şi a

bugetelor locale în genere şi a bugetelor diverselor instituţii subordonate în parlament, precum şi

la asigurarea integrităţii patrimoniale a structurilor de stat.

1.4. Obiectul şi sarcinile contabilităţii instituţiilor publice

Contabilitatea instituţiilor publice are ca obiect consemnarea, centralizarea şi studiul din

punct de vedere cantitativ şi valoric a patrimoniului instituţiei publice, sub aspectul stării,

componenţei, formării, şi modificării sale ca urmare a desfăşurării activităţii precum şi

consemnarea şi urmărirea execuţiei bugetului instituţiei publice.

Patrimoniul instituţiei publice diferă fundamental de patrimoniul altor entităţi patrimoniale

sub mai multe aspecte:

• sub aspect juridic, se poate constata o serie de diferenţe privind modul de constituire a

instituţiilor publice în ceea ce priveşte legislaţia care defineşte modul de alocare şi

utilizare a fondurilor şi în ceea ce priveşte natura proprietăţii publice care este diferită de

cea a persoanelor fizice sau a celor juridice de altă natură.

• Sub aspect economic şi financiar, în ceea ce priveşte modul şi sursele de formare a

patrimoniului, dar şi în ceea ce priveşte flexibilitatea modului de utilizare. Astfel, dacă în

cazul agenţilor economici nu există o alocare impusă a resurselor economice (decât

eventual ca urmare a unui angajament voluntar, consimţit sau autoimpus), în cazul

instituţiilor publice modul de alocare a resurselor are un caracter obligatoriu,

nerespectarea destinaţiei fondurilor de către administratori constituind infracţiune.

Instrumentul de impunere a modului de alocare a resurselor este bugetul.

• Sub aspectul sistemului de conducere a instituţiei şi de administrare a patrimoniului,

se constată că atât structurile ierarhice cât şi autoritatea diverselor funcţii este prevăzută în

- 13 -

o serie de acte normative specifice instituţiilor publice. Structura de decizie diferă

semnificativ în cazul instituţiilor publice comparativ cu structura de decizie a altor entităţi

patrimoniale.

Din toate aceste motive apare necesitatea existenţei unui mod specific de cuantificare şi

centralizare a informaţiilor.

Ca o componentă esenţială a sistemului informaţional al statului, se poate aprecia că

contabilitatea instituţiilor publice are anumite sarcini specifice, derivate din caracterul specific al

sistemului informaţional al statului.

a. contabilitatea trebuie să consemneze execuţia bugetului la nivelul instituţiei publice

oferind datele necesare controlului preventiv şi post-factum a modului de respectare a

prevederilor acestuia

b. contabilitatea trebuie să permită centralizarea (absorbţia) datelor privind execuţia

bugetului la nivelul ierarhic superior

c. contabilitatea trebuie să asigure datele necesare privind încasarea la buget conform

legii a impozitelor precum şi verificarea acestora.

- 14 -

2. METODA CONTABILITĂŢII

Obiectivele contabilităţii se îndeplinesc printr-un sistem compus din procedee, principii,

reguli şi sisteme organizatorice. Acest sistem este impus de prevederile legale, convenţii

internaţionale, de specificul activităţii şi de modul de administrare al entităţii patrimoniale.

Metoda contabilităţii reprezintă totalitatea procedeelor interdependente, pe care le foloseşte

aceasta în scopul cunoaşterii situaţiei patrimoniului şi a rezultatelor obţinute.6

2.1. Principiile contabilităţii

Modul de organizare a contabilităţii este determinat de o serie de principii acumulate de-a

lungul timpului. Aceste principii sunt întâlnite în literatura contabilă în diverse forme şi

interpretări.. Ele pot fi studiate şi înţelese pe deplin abia după ce se înţeleg o serie de noţiuni şi de

probleme practice specifice contabilităţii. Există însă câteva principii necesare înţelegerii

contabilităţii ca activitate practică la momentul începerii studiului contabilităţii.

La baza întregii structuri logice a contabilităţii se găseşte un deziderat fundamental, şi anume

reprezentarea fidelă a realităţii patrimoniului sub toate aspectele. Această “imagine fidelă” însă

este şi va rămâne un deziderat şi o noţiune controversată, datorită complexităţii şi permanentei

modificări a realităţii economice.

2.1.1. Principiul dublei reprezentări

Unul dintre principliile esenţiale înţelegerii modului de lucru al contabilităţii îl constituie

principiul dublei reprezentări. Acest principiu presupune reflectarea elementelor patrimoniale

sub dublu aspect, şi anume a modului de utilizare a resurselor economice, şi sub aspectul

surselor de provenienţă a resurselor economice.

Acest principiu este generat de faptul că acelaşi bun sau mijloc economic aflat la

dispoziţia entităţii patrimoniale poate fi analizat din două puncte de vedere, şi anume ca element

mai mult sau mai puţin material aflat în componenţa averii sau a patrimoniului, şi ca provenienţă

a resurselor necesare procurării lui.

6 Oprea C, Ristea M. “Bazele Contabilităţii” Editura Naţional, Bucureşti, 2001 pag 27

- 15 -

Acest principiu are ca o consecinţă practică existenţa egalităţii activelor şi pasivelor la

nivelul bilanţului.

2.1.2. Principiul dublei înregistrări

Patrimoniul unei entităţi patrimoniale se află într-o continuă transformare care se relizează

ca urmare a diferitelor operaţiuni efectuate de-a lungul timpului. Aceste operaţiuni determină

modificarea cantitativă şi valorică a unor elemente patrimoniale. Au loc intrări şi ieşiri de

elemente patrimoniale, transformări ale unor mijloace economice în altele, sau a unor resurse în

altele. Aceste operaţiuni sunt denumite generic fluxuri patrimoniale.

Principiul dublei înregistrări se referă la modul de reflectare a fluxurilor patrimoniale şi

prevede că “orice operaţiune economică, orice flux, creează raporturi de echivalenţă între intrări

şi ieşiri, între mijloace şi resurse”.7

Într-o definire mai pragmatică, mai aplicabilă practic, se poate spune că “principiul dublei

înregistrări presupune înregistrarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă, cu ajutorul conturilor, a

creşterilor şi micşorărilor care se produc în volumul şi structura mijloacelor economice şi a

surselor de provenienţă a lor, determinate de o operaţie economică, cu condiţia menţinerii

egalităţii bilanţiere”.8

Practic acest principiu arată că orice modificare a stării patrimoniului nu poate afecta un

singur element izolat al patimoniului, lăsând toate celelalte elemente nemodificate, conform

acestui principiu o modificare a patrimoniului afectează cel puţin două elemente patrimoniale şi

că suma modificărilor nu poate afecta egalitatea dintre sursele şi utilizările de mijloace

economice.

De exemplu plata prin bancă a sumei de 1.000.000 de lei către un furnizor generează o

diminuare a disponibilului existent la trezorerie cu 1.000.000 de lei şi o diminuare a datoriei către

furnizori cu 1.000.000 de lei. Se poate observa că această operaţiune simplă generează două

modificări de elemente patrimoniale.

7 Dumitru Matiş şi colectiv “Bazele contabilităţii agenţilor economici din România” , Ed. Intelcredo 1996 pag 90 8 Cistelecan Rodica, “Bazele Contabilităţii”, Editura Universităţii Petru Maior, Târgu Mureş 2000 pag. 15

- 16 -

2.2. Procedeele contabilităţii instituţiilor publice

Contabilitatea utilizează o serie de procedee care permit realizarea obiectivelor sale. În

iteratura de specialitate se separă trei tipuri de procedee:

a. Procedee specifice contabilităţii (contul, bilanţul, balanţa de verificare)

b. Procedee comune şi altor ştiinţe (inventarierea, calculaţia, documentaţia, evaluarea şi

bugetul)

c. Procedee generale (observarea, raţionamentul, clasificarea, comparaţia, analiza,

sinteza, etc)

Contul este un procedeu specific metodei contabilităţii cu ajutorul căruia se reflectă

separat pentru fiecare mijloc economic şi pentru fiecare sursă a mijloacelor economice, existenţa,

mişcările, sau transformările acestora pe perioada de gestiune9.

Contul reprezintă unul din procedeele specifice contabilităţii, şi este utilizat pentru a se

păstra situaţia cronologică şi sistematică a unui element patrimonial.

Balanţa de verificare, reprezintă o sinteză, sau o evidenţă centralizată, a conturilor care permite

verificarea modului în care s-au respectat principiul dublei reprezentări, şi analiza sintetică a

activităţii desfăşurate pe o anumită perioadă de gestiune..

Bilanţul este un procedeu specific contabilităţii prin care se asigură dubla reprezentare a

patrimoniului sub aspectul destinaţiei economice şi a surselor de finanţare a elementelor

patrimoniale. Prin intermediul bilanţului se oferă informaţii sintetice privind situaţia

patrimoniului la un moment dat.

Inventarierea reprezintă un procedeu prin intermediul căreia se verifică corespondenţa dintre

realitatea virtuală reflectată de documentele contabile şi realitatea faptică.

Calculaţia, cuprinde o serie de calcule efectuate conform unor reguli prestabilite în vederea

determinării unor indicatori.

Documentaţia constă în consemnarea prin intermediul documentelor a operaţiilor economice

efectuate de o entitate patrimonială.

Evaluarea, este o activitate prin intermediul căreia se atribuie o valoare în expresie bănească

elementelor patrimoniului.

9 Cistelecan Rodica, “Bazele Contabilităţii”, Editura Universităţii Petru Maior, Târgu Mureş 2000 pag. 19

- 17 -

Bugetul, reprezintă un procedeu de alocare a resurselor la nivelul unei instituţii. Bugetul este un

procedeu provenit din domeniul finanţelor. Bugetul reprezintă un procedeu utilizat în mod special

de instituţiile publice, dar şi de unii agenţi economici.

2.3. Documentele justificative, baza înregistrărilor contabile

Contabilitatea presupune înregistrarea în conturi a operaţiilor economice. Această înregistrare

trebuie să fie fundamentată pe documente care să ateste efectuarea ei. Nu se pot înregistra în

contabilitate operaţii care să nu fie atestate documentar. Acest fapt se explică prin necesitatea

stabilirii relaţiilor de proprietate asupra elementelor patrimoniale din categoria mijloacelor

economice dar şi stabilirea datoriilor.

Documentele utilizate pentru fundamentarea operaţiilor contabile se numesc documente

justificative. Ele trebuie să îndeplinească o serie de condiţii care privesc întocmirea, analiza, şi

arhivarea lor.

Din punct de vedere al regimului de tipărire şi utilizare a formularelor documentele se

clasifică în:

a. documente cu regim special (de exemplu: facturi, chitanţe fiscale, cecuri, etc), au un

regim reglementat strict de tipărire, completare, numerotare, şi arhivare.

b. documente cu reglementări exprese (de exemplu mărci poştale, cartele de masă, bilete de

intare la spectacole, etc) au un regim specific de emisiune, numerotare, şi folosire.

c. documente cu regim uzual (de exemplu bonuri de consum, note de recepţie, fişe de

magazie).

Din punct de vedere al funcţiei pe care o indeplinesc:

♦ documente de dispoziţie, care cuprind un ordin sau o dispoziţie ( dispoziţie de plată, notă de

comandă, etc)

♦ documente justificative, sau de execuţie, oferă informaţii privitoare la operaţiile economice

efectuate (de exemplu factura, chitanţa, extrasul de cont, etc)

♦ documente mixte sau combinate, care reunesc şi dovada executării unei operaţii economice,

dar şi o dispoziţie de execuţie. Practic aceste documente încep să fie completate ca documente

de dispoziţie şi, ca urmare a execuţiei devin documente justificative. De exemplu bonul de

consum, se completează de către un maistru cu necesarul de bunuri de ridicat de la depozit.

- 18 -

La depozit, bonul se completează cu datele privind eliberarea bunurilor, şi devine document

justificativ.

Circuitul documentelor în cadrul unei instituţii parcurge o serie de etape. Aceste etape

presupun respectarea unor reguli specifice.

♦ Întocmirea documentelor, este etapa în care se completează formularele sau se redactează

documentele netipizate. Documentele trebuie completate pe formularele specifice adecvate,

fără ştersături şi corecţii, trebuie să cuprindă data emiterii, un număr de ordine, datele de

identificare ale emitentului şi destinatarului, datele de identificare a persoanelor care

întocmesc, aprobă şi avizează documentele, conform tipicului fiecărui document în parte. De

obicei documentele se întocmesc în locul şi la data realizării operaţiilor cuprinse în ele.

Fiecare document se întocmeşte în numărul de copii prevăzut de lege şi de regulamentele

interne ale fiecărei instituţii.

♦ Controlul sau verificarea documentelor, este o operaţie preliminară înregistrării

documentelor, care se realizează în general de altă persoană decât cea care le-a întocmit. Se

verifică corectitudinea întocmirii (respectarea regulilor specifice fiecărui document),

calculele, legalitatea, oportunitatea şi necesitatea operaţiilor înregistrate în document. În cazul

în care se identifică erori, documentele se anulează sau se corectează. Anularea presupune

anularea tuturor copiilor şi păstrarea acestora împreună la emitent. Nu se poate anula un

singur exemplar. Corectarea se poate efectua numai cu acordul tuturor părţilor implicate şi cu

condiţia efectuării corecturilor pe toate copiile în mod identic. Corectarea presupune tăierea

cu o linie a cuvintelor sau a cifrelor greşite, astfel încât să se poată citi cuvintele sau cifrele

greşite şi înscrierea deasupra lor a elementelor corecte. În dreptul corecturii trebuie să se

semneze toate părţile semnatare ale documentului.

♦ Analiza şi înregistrarea documentelor, este etapa în care documentele se preiau în

contabilitate. Analiza presupune stabilirea naturii operaţiei cuprinse în document astfel încât

să se poată efectua corect înscrierea în conturi. În această etapă, unele documente, cele

uzuale, urmează circuitul obişnuit de înregistrare, iar documentele mai speciale, rar întâlnite,

se analizează mai amănunţit de către conducătorul contabilităţii. Analiza documentelor se

realizează prin intermediul unui anumit circuit al documentelor. Astfel documentele sunt

transmise pe calea ierarhică specifică, ele fiind analizate şi eventual avizate de un număr de

- 19 -

persoane interesate. Înregistrare presupune stabilirea conturilor, sau a evidenţelor în care vor

fi cuprinse documentele, şi a sumelor care vor fi trecute în fiecare cont.

♦ Clasarea şi arhivarea documentelor, este etapa finală a circuitului documentelor. Există

reguli specifice de clasare şi arhivare în cazul diferitelor tipuri de documente. Astfel, toate

documentele se îndosariază în ordine cronologică şi sistematică în corespondenţă cu

evidenţele la care se referă. Astfel, de exemplu, dacă avem un jurnal de achiziţii, facturile şi

notele de recepţie aferente se îndosariază în ordinea datei de emisiune, într-un dosar, sau un

capitol de dosar distinct. Organizarea arhivării trebuie să permită identificarea cât mai rapidă

a documentului în cazul în care este necesară studierea sau verificarea lui ulterioară.

Documentele se păstrează o durată de timp diferită, cuprinsă între 5 şi 50 de ani. Durata de

păstrare este prevăzută în normele specifice fiecărui document.

- 20 -

3. DĂRILE DE SEAMĂ CONTABILE

Situaţia patrimoniului şi a activităţii instituţiei publice este prezentată periodic prin

intermediul unei raportări denumite generic dare de seamă contabilă. Aceasta se compune din10:

- bilanţ contabil

- contul de execuţie bugetară

- situaţia veniturilor şi cheltuielilor

- situatia modificarilor in structura activelor (capitalului);

- anexe la situatiile financiare, care includ: principii, reguli si metode contabile, note

explicative si angajamente in afara bilantului;

. Toate aceste situaţii se întocmesc trimestrial şi la sfârşitul anului.

3.1. Bilanţul contabil al instituţiilor publice

3.1.1. Bilanţul, definire, noţiune, conţinut

Conţinutul patrimoniului instituţiilor publice se reflectă cu ajutorul bilanţului. Termenul

“bilanţ” provine cuvântul latin “bilanx”. Definirea bilanţului poate fi diferită în funcţie de

obiectivele analizei acestuia. Bilanţul este un procedeu al contabilităţii utilizat şi de către

societăţile comerciale, dar într-o formă diferită, adecvată modului lor de finanţare.

Într-o definire generică “bilanţul cuprinde în expresie valorică, totalitatea mijloacelor economice

aflate la dispoziţia unităţii, surselor de provenienţă a acestora precum şi rezultatul obţinut ca

urmare a investirii, consumării şi reproducţiei capitalului (…)”11

Într-o definire financiară “bilanţul este un procedeu prin care se realizează generalizarea şi

sintetizarea datelor din contabilitate privind structura mijloacelor economice şi a surselor de

provenienţă a acestora”12.

10 Norme privind organizarea si conducerea contabilităţii patrimoniului la institutiile publice, (Proiect), MFP

Bucureşti, 2003 11 Cistelecan Rodica, “Bazele Contabilităţii”, Editura Universităţii Petru Maior, Târgu Mureş 2000 pag. 33 12 ibdem

- 21 -

Într-o definire administrativă “bilanţul reprezintă situaţia mărimii şi structurii patrimoniului la

un moment dat”13.

Din punct de vedere aplicativ sau tehnic, bilanţul instituţiei este un formular elaborat de

Ministerul de Finanţe, cu ajutorul căruia se prezintă într-o formă valorică, sintetică şi

standarizată situaţia patrimoniului instituţiei preluată din evidenţa contabilă la un moment dat.

Sub aspectul conţinutului, bilanţul se compune din două părţi, activul, care reflectă modul de

utilizare a resurselor economice şi pasivul care reflectă sursele de provenienţă a mijloacelor

economice.

3.1.2. Definirea principalelor elemente ale bilanţului

Elementele patrimoniului sunt clasificate conform naturii economice, juridice şi

financiare a acestora. O primă separaţie urmăreşte definirea patrimoniului conform celor trei

concepţii, juridică, economică şi financiară.

Patrimoniul conform concepţiei juridice

Bunuri economice

Drepturi

Obligaţii

Patrimoniul conform concepţiei economice

Capitaluri fixe

Capitaluri circulante

Capitaluri proprii

Capitaluri împrumutate

Patrimoniul conform concepţiei financiare

Utilizări de resurse

(active)

Surse de provenienţă a resurselor

(pasive)

Compoziţia elementelor patrimoniale ale instituţiei publice se detaliază în bilanţ, în

conformitate cu natura lor economică:

13 ibdem

- 22 -

Bilanţul în prezentare bilaterală

Active Capitaluri si datorii (Pasive)

A Imobilizari necorporale (Active fixe intangibile) Imobilizari corporale (Active fixe tangibile) Imobilizari financiare (Active fixe financiare) Creante imobilizate (peste 1 an) Stocuri Creante (sub 1 an) Investitii financiare pe termen scurt, casa si conturi la banci Cheltuieli in avans si alte regularizari

B Rezultatul exercitiului curent Rezultatul reportat Rezerve Fonduri Alte capitaluri Provizioane Datorii (peste 1 an) Datorii (sub 1 an) Venituri in avans si alte regularizari

Imobilizările necorporale, denumite şi active fixe intangibile reprezintă o serie de active

fixe care nu au substanţă fizică, dar care pot avea o valoare de schimb pe piaţă. În această

categorie se cuprind: prospectiuni miniere si petroliere (concesiuni), software, lucrari recreative,

literare sau opere artistice originale, brevete, etc.

Imobilizări corporale, sau activele fixe tangibile reprezintă bunuri cu o durata de folosinţă

mai mare de un an de zile, şi cu o valoare mai mare decât valoarea prevăzută de lege.. Intră în

această categorie terenurile, amenajările de terenuri, clădirile, mijloacele de transport, utilajele,

diverse aparate, echipamente şi tehnică de calcul, mobilier cu valoare mare.

Îmobilizările financiare, denumite şi active fixe financiare, cuprind valoarea plasamentelor

financiare pe termen lung ale instituţiei. Se cuprind în această categorie:

• Participaţiile la capitalul social, (valoarea acţiunilor sau a părţilor sociale deţinute de

instituţiile publice la diverse societăţi comerciale). Aceste societăţi pot fi deţinute integral

sau parţial de instituţiile publice. De exemplu, primăriile sunt în general acţionari la

societăţile de salubritate, de furnizare a apei şi a agentului termic.

- 23 -

• Creditele acordate pe termen lung, reprezentând sumele împrumutate de instituţiile

publice agenţilor economici, persoanelor fizice, sau altor instituţii, care urmează să fie

recuperate peste o perioadă de timp mai mare de un an.

Stocurile, denumite şi active circulante materiale reprezintă bunurile şi substanţele

depozitate în vederea consumării lor ulterioare, obţinute sau dobândite în cursul perioadelor

trecute sau în perioada prezentă, şi cuprind:

• Materii prime, reprezentând substanţele şi bunurile care se consumă în cadrul

desfăşurării activităţii şi care se regăsesc în produsul finit

• Materialele consumabile, reprezentând substanţele şi bunurile care se consumă în

desfăşurarea activităţii dar care nu se regăsesc în produsul finit, sau care intervin

indirect la obţinerea produselor, lucrărilor, serviciilor.

• Materialele de natura obiectelor de inventar, reprezintă acele obiecte care sunt

destinate unei folosinţe îndelungate dar care au o valoare mai mică decât valoarea

prevăzută de lege.

• Materialele rezervă de stat şi de mobilizare, reprezintă materiale stocate in scopul

de a interveni operativ pentru protectia populatiei, a economiei si pentru apararea tarii,

in situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii,

accidente industriale sau nucleare, fenomene sociale sau economice, conjuncturi

externe sau in caz de razboi.

• Ambalajele, reprezintă cutii, lăzi, recipiente sau alte obiecte de acest gen refolosibile,

şi de valoare relativ mică, destinate transportului şi manipulării unor alte bunuri.

• Muniţia şi furniturile din această categorie, reprezintă cartuşe, încărcătoare,

explozibili şi alte substanţe, materiale, sau obiecte de acest tip destinate utilizării de

către forţele militare sau cele de ordine publică.

• Producţia în curs de execuţie, reprezintă substanţele şi bunurile aflate în curs de

transformare între faza de materie primă şi cea de semifabricat sau produs finit.

• Produsele finite, reprezită bunuri, materiale sau substanţe obţinute din producţia

proprie şi destinate fie utilizării, fie transferului la alte instituţii fie vânzarii.

• Mărfurile, reprezintă bunuri achiziţionate în vederea comercializării (vânzării)

- 24 -

Creanţele, reprezintă drepturi ale instituţiei publice în raport cu alte persoane fizice sau

juridice. Intră în această categorie de exemplu sumele acordate ca împrumut, sau sumele ce

urmează a fi încasate.

Mijloacele băneşti, reprezintă sumele deţinute de instituţiile publice la trezorerie, la bănci

sau în caserie, în lei sau în valută. Una dintre particularităţile institituţiilor publice este faptul că

mijloacele băneşti sunt detaliate pe conturi legate de destinaţia mijloacelor respective. Astfel, pot

apărea situaţii în care o instituţie poate avea sume de bani blocate într-un cont ce va fi utilizat

intr-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat, şi nu poate efectua plăţi scadente în alte domenii.

• Investiţiile financiare pe termen scurt, denumite şi plasamente pe termen scurt,

reprezintă acţiunile deţinute de instituţiile publice la diverse societăţi comerciale, care nu

aparţin domeniului public şi care urmează a fi vândute în perioada următoare, şi

obligaţiunile proprii răscumpărate în vederea anulării.

• Disponibilităţile la trezorerie, reprezintă sumele de bani deţinute de instituţiile publice

în conturile sale de la trezoreria statului

• Disponibilităţile în caserie, reprezintă sumele deţinute în numerar fie în lei fie în valută

de o instituţie publică

• Disponibilităţile în cont, reprezintă sumele deţinute de instituţii în conturile bancare, în

lei şi valută, sub diverse forme (cecuri, acreditive, disponibil în conturi curente, etc).

• Alte valori, reprezentând tichete de masă, bonuri de benzină, timbre şi alte valori similare

care pot fi utilizate pentru plata unor bunuri sau.servicii

Fondurile, reprezintă provenienţa resurselor economice imobilizate. Fondurile reprezintă

finanţarea acumulată de-a lungul timpului pentru constituirea imobilizărilor aparţinând

domeniului public. Există trei fonduri, şi anume fondul participaţiilor la capitalul social, fondul

domeniului public al instituţiilor de stat şi fondul domeniului public al unităţilor teritorial

administrative.

Finanţarea, reprezintă acea parte din cheltuielile instituţiei care este acoperită din bugetul de

stat, bugetele speciale sau din bugetele locale. Această finanţate este generată pe măsură ce apar

cheltuielile instituţiei. Finanţarea mai poate fi definită ca valoarea creditelor bugetare utilizate

efectiv de către instituţiile publice.

- 25 -

Datoriile, reprezintă valori aflate temporar la dispoziţia instituţiei. Intră în această categorie

valoarea facturilor primite şi neîncasate (datorii către furnizori), datoriile din emisiuni de

obligaţiuni, datorii către personal (salarii neplătite), datorii către alte instituţii, etc.

Rezultatul exerciţiului, reprezintă valoarea excedentului sau deficitului realizat de instituţiile

publice ca urmare a execuţiei bugetare.

Decontările, reprezintă relaţiile de împrumut sau transferurile temporare de proprietate.

Decontările sunt de două tipuri, creanţe şi datorii.

Veniturile, reprezintă resurse generate de activitatea instituţiei. De exemplu, reprezintă

venituri, chiriile generate de ocupanţii spaţiilor din proprietatea primăriei, impozitele datorate de

contribuabili, etc..

Cheltuielile, reprezintă consumurile de resurse economice materiale sau băneşti efectuate de

instituţia publică. De exemplu, reprezntă cheltuieli consumurile de materiale, uzura

imobilizărilor, salariile persoalului, etc.

Veniturile bugetare, reprezintă încasările efectuate de instituţiile publice conform bugetului.

Cheltuielile bugetare, reprezintă plăţile efectuate de instituţiile publice conform bgetului.

3.1.3. Influenţa operaţiunilor economice şi financiare asupra bilanţului

Bilanţul, ca reprezentare a patrimoniului, este caracterizat printr-o egalitate permanentă între

active şi pasive. Nici nu ar putea fi altfel dacă avem în vedere că activele şi pasivele sunt două

puncte de vedere diferite asupra aceleiaşi probleme. Bilanţul evidenţiază componenţa

patrimoniului, sau resursele economice privite din punct de vedere al modului de utilizare

(active) şi a surselor de provenienţă (pasive). Prin urmare:

Active = Resurse economice

Pasive = Resurse economice

Rezultă egalitatea:

Active = Pasive

Operaţiunile economice şi financiare generează modificări în valoarea şi structura resurselor

economice aflate la dispoziţia instituţiei, fără a afecta egalitatea bilanţieră.

Există patru tipuri de modificări bilanţiere posibile:

- 26 -

a. Modificări în structura activelor, adică creşterea unui element de activ cu o anumită sumă, şi

diminuarea unui alt post de activ cu aceeaşi sumă. În exprimare simbolizată:

A + x - x = P

De exemplu intrarea de combustibili pe bază de bonuri de benzină, în valoare de

1.000.000 presupune creşterea activului la capitolul "combustibili", cu suma de 1.000.000 şi

diminuarea postului de activ "alte valori" cu suma de 1.000.000. adică:

A + 1.000.000 (combustibili) - 1.000.000 (alte valori) = P

b. Modificări în structura pasivelor, adică creşterea unui element de pasiv cu o anumită sumă,

concomitent cu scăderea unui alt element de pasiv cu aceeaşi sumă. În exprimare simbolizată:

A = P + x - x

De exemplu achitarea unei datorii de 1.000.000 către furnizorul de energie electrică prin

finanţare de la bugetul statului presupune creşterea postului de pasiv "finanţare de la buget" cu

1.000.000 şi diminuarea postului de pasiv decontări ("datorii către furnizori" sau pe scurt

"furnizori") cu suma de 1.000.000.

A = P + 1.000.000 (finanţare de la buget) - 1.000.000 (furnizori)

c. Creşterea volumului de resurse economice la dispoziţia instituţiei, adică creşterea activelor

şi pasivelor cu aceeaşi sumă. . În exprimare simbolizată:

A + x = P + x

De exemplu, incasarea de taxe prin caserie în valoare de 1.000.000 la o instituţie de

învăţământ presupune creşterea activelor la capitolul caserie cu suma de 1.000.000 şi creşterea

pasivelor la capitolul "venituri" cu suma de 1.000.000

A + 1.000.000 (caserie) = P + 1.000.000 (venituri)

d. Diminuarea volumului de resurse economice la dispoziţia instituţiei, adică diminuarea

activelor şi pasivelor cu aceeaşi sumă. . În exprimare simbolizată:

A - x = P - x

De exemplu plata sumei de 1.000.000 către un furnizor, din contul de disponibil, presupune

diminuarea postului de activ "disponibilităţi băneşti" cu suma de 1.000.000 şi diminuarea

postului de pasiv decontări ("datorii către furnizori" sau pe scurt "furnizori") cu suma de

1.000.000

A - 1.000.000 (disponibilităţi băneşti) = P - 1.000.000 (furnizori)

- 27 -

3.2. Contul de execuţie bugetară

Contul de execuţie bugetară reprezintă o situaţie sintetizată a încasărilor şi plăţilor instituţiei

publice pentru perioada studiată. În această situaţie se prezintă comparativ situaţia încasărilor

planificate cu cele realizate şi situaţia plăţilor efectuate comparativ cu cele planificate, precum şi

situaţia creditelor bugetare primite comparată cu creditele bugetare consumate.

Această situaţie este necesară pe parcursul anului pentru a se efectua, dacă este cazul,

rectificările de buget, iar la sfârşitul anului pentru a se fundamenta bugetul aferent anului

următor.

În cazul activităţii instituţiilor publice, resursele neconsumate, surplusurile de resurse, sau

excedentele, rezultate sunt returnate la bugetul central pentru a fi redistribuite. Acest cont permite

efectuarea acestei operaţiuni. Instituţiile publice trebuie să respecte modul de alocare a resurselor

prevăzut în buget. Din acest punct de vedere, plăţile se pot efectua numai dacă destinaţia plăţii

corespunde cu destinaţia sumelor deţinute conform bugetului.

Contul de execuţie bugetară este modul prin care ordonatorii de credite se justifică în ceea ce

priveşte alocarea bugetului.

Acesta cuprinde:

Cash-flow din activitatea operatională, reprezentând prezentarea încasărilor şi plăţilor din

activitatea operaţională, ( de regulă încasări şi plăţi privind cheltuielile materiale şi salariile)

Cash-flow din activitatea de investiţii reprezentnd situaţia încasarilor si plaţilor din achiziţia

sau vânzarea activelor fixe;

Cash-flow din activitatea financiara, reprezentând situaţia încasarilor si plaţilor din

împrumuturi primite şi acordate şi alte operaţiuni financiare.

3.3. Situaţia veniturilor şi cheltuielilor

Situaţia veniturilor şi cheltuielilor prezintă urmatoarele elemente:

Venituri operaţionale reprezintă veniturile uzuale sau normale ale activităţii unei instituţii

publice. Se cuprind în această categorie:

Finanţările, reprezentând sumele de bani puse la dispoziţia instituţiei de la bugetul

central, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale conform prevederilor legii

bugetului şi legii finanţelor publice.

- 28 -

venituri din activităţi economice, reprezentând veniturile relizate de o instituţie din

vânzări de mărfuri, produse finite, sau din diverse prestaţii de natură economică

venituri din subvenţii si alocaţii bugetare cu destinaţie specială, reprezintă o sume de

bani puse la dispoziţia instituţiei prin intermediul unor programe speciale.

venituri din producţia de imobilizări, reprezintă valoarea imobilizărilor obţinute din

producţia proprie

venituri din alte activităţi

veniturile fondurilor speciale, reprezintă impozitele, taxele şi vărsămintele pe care

contribuabilii le-au depus în perioada conform legii în contul fondurilor speciale.

venituri ale bugetelor reprezintă impozitele, taxele şi vărsămintele pe care contribuabilii

le-au depus conform legii în contul bugetului central sau al bugetelor locale.

venituri din provizioane privind activitatea operaţională

Cheltuieli operationale reprezintă cheltuielile uzuale sau normale ale activităţii unei instituţii

publice.

cheltuieli privind stocurile, reprezintă valoarea stocurilor consumate pe parcursul

perioadei analizate

cheltuieli cu lucrările si serviciile executate de terţi, reprezintă valoarea prestaţiilor care

au fost efectuate în interesul instituţiilor publice, contra-cost, de agenţii economici sau de

alte categorii de persoane.

cheltuieli cu personalul, reprezintă cheltuielile cu salariile personalului şi cu contribuţiile

datorate de angajatori conform legii la bugetul asigurărilor sociale de stat, al asigurărilor

de sănătate sau la fondul de şomaj.

cheltuieli de capital, reprezintă de obicei valoarea imobilizărilor achiziţionate pentru

domeniul public sau valoarea imobilizărilor aparţinând domeniului privat al statului

scoase din gestiune înainte de amortizarea lor completă.

cheltuieli ale bugetelor, reprezintă cheltuielile specifice fiecărui buget în parte pe care

acesta le efectuează conform legii.

cheltuieli operaţionale privind amortizările si provizioanele,

alte cheltuieli operaţionale

Excedent din activitatea operaţionala reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile

operaţionale, atunci când veniturile operaţionale sunt mai mari decât cheltuielile operaţionale.

- 29 -

Deficit din activitatea operaţionala reprezintă diferenţa dintre cheltuielile operaţionale şi

veniturile operaţionale, atunci când cheltuielile operaţionale sunt mai mari decât veniturile

operaţionale.

Venituri financiare

venituri din diferenţe de curs valutar

venituri din vânzari de active, reprezentând valoarea vânzărilor de imobilizări corporale şi

financiare.

venituri din dobânzi

alte venituri financiare

Cheltuieli financiare

cheltuieli din diferenţe de curs valutar

dobanzi bancare

alte cheltuieli financiare

Excedent din activitatea financiară reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile

financiare, atunci când veniturile financiare sunt mai mari decât cheltuielile financiare.

Deficit din activitatea financiară reprezintă diferenţa dintre cheltuielile financiare şi

veniturile financiare, atunci când cheltuielile financiare sunt mai mari decât veniturile

financiare.

Excedent (deficit) din activitatea ordinară = (excedent/deficit din activitatea operaţională

+/- excedent/deficit din activitatea financiară)

Venituri excepţionale, sunt venituri generate de situaţii ieşite din comun

Cheltuieli excepţionale, sunt cheltuieli generate de situaţii ieşitedin comun (distugeri cauzate

de incendii, cutremure, accidente, etc)

Excedent/deficit din activitatea excepţională

Rezultatul exerciţiului = (excedent/deficit din activitatea ordinara +/-excedent/deficit din

activitatea exceptionala)

- 30 -

4. CONTUL, PROCEDEU SPECIFIC AL CONTABILITAŢII

4.1. Necesitatea şi definirea contului

Bilanţul, contul de execuţie a bugetului şi anexele nu răspund la toate nevoile de

informaţii necesare conducerii şi controlului instituţiilor publice. Practic se impune existenţa

unui mijloc de a urmări situaţia fiecărui element al patrimoniului sub aspectul existenţei şi a

modificării sale de-a lungul timpului. Acest mijloc este contul.

Contul este un procedeu şi un mijloc de lucru care serveşte la înregistrarea, urmărirea şi

controlul existentului şi schimbărilor fiecăruibun economic, sursă de finanţare precum şi

fazele fiecărui proces economic.14

Astfel, dacă bilanţul prezintă situaţia patrimoniului la un anumit moment, contul prezintă

situaţia şi evoluţia de-a lungul timpului a unui singur element al patrimoniului.

Contul oferă informaţii privind existentul iniţial, creşterile sau intrările scăderile sau

ieşirile şi existentul final al fiecărui element patrimonial în parte. Ca şi procedeu contul poate

reflecta şi elemente nepatrimoniale care privesc totuţi o anumită componentă a activităţii

instituţiei.

Ca şi metodologie de utilizare, conturile încep să funcţioneze la începutul exerciţiului

financiar, prin preluarea existentului iniţial. Pe parcursul exerciţiului financiar preiau

modificările (creşterile şi diminuările) elementelor patrimoniale. Existentul final, utilizat

pentru determinarea valorii ce va fi înregistrată în bilanţ, rezultă în urma relaţiei matematice:

Existeţe finale = existenţe iniţiale + creşteri – diminuări

Din analiza bilanţului se pot obţine informaţii numai despre existenţele iniţiale şi

existenţele finale. Creşterile şi diminuările, precum şi datele privind justificarea acestora se

pot găsi numai în datele prezentate în conturi.

4.2. Tipologia conturilor

Din punct de vedere al relaţiei cu patrimoniul a elementelor evidenţiate se pot identifica:

- conturi deschise pentru elemente ale activului,

14 Cistelecan Rodica, “Bazele Contabilităţii”, Editura Universităţii Petru Maior, Târgu Mureş 2000 pag. 54

- 31 -

- conturi deschise pentru elemente ale pasivului

- conturi deschise pentru venituri

- contruri deschise pentru cheltuieli

- conturi deschise pentru elemente extrapatrimoniale

Conturile de venituri şi cheltuieli se mai numesc şi conturi de procese economice.

Din punct de vedere a sferei de cuprindere:

- Conturi sintetice, care descriu o categorie unitară de elemente patrimoniale, de exemplu

"construcţii", "mijloace de transport".

- Conturi analitice, care se referă la un anumit element particularizat dintr-o categorie de

elemente patrimoniale, (de exemplu "construcţii în filiala Târgu-Mureş", "mijloace de transport-

autoturisme" "Mijloace de transport-autocamioane"), reprezentând detalieri ale situaţiei din

conturile sintetice.

Conturile sintetice se detaliază în conturi analitice în funcţie de situaţia concretă a fiecărei

instituţii. Dacă, în principiu, conturile sintetice sunt definite prin dispoziţii legale, conturile

analitice sunt la latitudinea instituţiei publice. Există însă şi conturi analitice impuse de forurile

superioare ale instituţiei.

După funcţia contabilă:

- Conturi de activ, sunt conturile care funcţionează după regulile aplicabile conturilor de activ

- Conturi de pasiv, sunt conturile care funcţionează după regulile aplicabile conturilor de pasiv

- conturi bifuncţionale, care pot funcţiona în anumite situaţii după regulile de funcţionare

aplicabile conturilor de activ, în alte situaţii după regulile de funcţionare aplicabile conturilor de

activ.∗

4.3. Structura şi conţinutul conturilor

Conturile sunt definite prin:

Denumirea sau titlul contului, exprimă conţinutul economic al contului. De exemplu, contul

"Construcţii" simbolizează existentul de construcţii în cadrul unităţii.

Simbolul numeric, este o formă de identificare rapidă a conturilor. Contrile pot fi

simbolizate cu două sau mai multe cifre. Cifrele au o semnificaţie specifică. Prima cifră

- 32 -

simbolizează clasa de conturi, a doua cifră simbolizează grupa de conturi, cifra a treia

simbolizează contul sintetic de gradul 1 şamd.

Părţile contului, reprezintă cele două părţi în care se reflectă separat creşterile şi diminuările

produse de operaţiile economice asupra elementului patrimonial la care se referă contul.. Părţile

sunt denumite convenţional Debit (partea din stânga) şi Credit (partea dreaptă)

Rulajul sau mişcarea contului, reprezentând totalul operaţiilor înregistrate de-a lungul perioadei

de gestiune în debitul şi creditul contului.

Explicaţiile operaţiilor înregistrate, cuprind explicarea pe scurt a naturii operaţiei înregistrate.

De exemplu, achiziţie, plată, încasare.

Soldul conturilor, reflectă existentul valoric la sfârşitul perioadei de gestiune.

Contul 5311 "Casa în lei", exprimat în forma didactică:

5311 "Casa în lei",

Debit Credit

SI: 1.000.000

1.000.000 1.500.000

RD: 1.000.000 RC: 1.500.000

TSD: 2.000.000 TSC: 1.500.000

SFD:500.000

Contul 5311 “casa în lei” exprimat în forma unilaterală a contului:

∗ regulile de funcţionare ale conturilor vor fi descrise într-un paragraf ulterior

- 33 -

5311 " Casa în lei" Sume

Nr

crt

Data Ndp Explicaţia Debit Credit Sold

1 2 3 4 5 6 7

Sold Iniţial 1.000.000 1.000.000

1 01.01.2003 Ch.123456 Încasare taxe studii 1.000.000 2.000.000

2 01.01.2003 FV 123 Depunere la trezorerie 1.500.000 500.000

Rulaje 1.000.000 1.500.000

Total sume 2.000.000 1.500.000

Sold final debitor 500.000

contul 5311 "Casa în lei", exprimat în forma bilaterală a contului:

5311 "Casa în lei" Debit Credit

Nr

crt

Data Ndp Explicaţie Sume Nr

crt

Data Ndp Explicaţie Sume

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Sold iniţial 1.000.000

1 01.01.2003 Ch.123456 Încasare taxe

studii

1.000.000 2 01.01.2003 FV 123 Depunere

la trezorerie

1.500.000

Rulaj debit 1.000.000 Rulaj credit 1.500.000

Total sume debit 2.000.000 Total sume credit 1.500.000

Sold final debitor 500.000

4.4. Reguli de funcţionare a conturilor

Există o serie de reguli specifice privind modul de funcţionare a conturilor. Acestea sunt

diferite în funcţie de natura elementelor evidenţiate în conturi. Prin intermediul acestor reguli

se stabileşte în care parte a conturilor se vor înscrie sumele reprezentând soldurile iniţiale,

creşterile sau diminuările precum şi soldurile finale.

- 34 -

Regula 1. Conturile de activ încep să funcţioneze debitare, prin preluarea în debit a

existenţelor iniţiale. Conturile de pasiv încep să funcţioneze creditare, prin preluarea în credit

a existenţelor iniţiale.

Regula 2. Creşterile, majorările şi intrările elementelor de activ se înscriu în debitul

conturilor de activ, iar diminuările şi ieşirile în creditul conturilor de activ. Creşterile,

majorările şi intrările elementelor de pasiv se înscriu în creditul conturilor de pasiv, iar

diminuările şi ieşirile în debitul conturilor de pasiv.

Regula 3. Soldurile conturilor de activ sunt debitoare sau zero, soldurile conturilor de

pasiv sunt creditoare sau zero.

Regula Conturi de activ Conturi de pasiv

Debit Credit Debit Credit

1 Solduri

iniţiale

Solduri

iniţiale

2 Creşteri,

Majorări,

Intrări

Diminuări

Ieşiri

Diminuări

Ieşiri

Creşteri,

Majorări,

Intrări

3 Solduri finale Solduri finale

4.5. Planul de conturi

Sistemul de conturi care urmează a fi utilizat de instituţiile publice probabil din 2006, se

bazează pe principiile de clasificare şi simbolizare ale sistemului zecimal. Acesta cuprinde 10

clase de conturi simbolizate de la 1 la 10.

Clasele de conturi sunt:

Clasa 1. Conturi de capitaluri

Clasa 2. Conturi de imobilizări

Clasa 3. Conturi de stocuri

Clasa 4. Conturi de terţii (decontări)

Clasa 5. Disponibilităţi băneşti, plasamente financiare pe termen scurt şi alte valori

Clasa 6. Cheltuieli

Clasa 7. Venituri şi finanţări

Clasa 8. Conturi speciale

- 35 -

Conturile cuprinse în clasele de la 1 la 5 sunt conturi patrimoniale , conturile cuprinse în

clasele 6 şi 7 sunt conturile de procese economice şi execuţie bugetară, iar conturile din clasa 8

sunt conturi care funcţionează în partidă simplă (nu au corespondenţe cu alte conturi)

Fiecare clasă de conturi poate conţine maxim zece grupe de conturi, fiecare grupă de conturi

poate conţine maxim zece conturi sintetice de gradul întîi, fiecare cont sintetic de gradul întâi

poate conţine maximum zece conturi sintetice de gradul doi.

Astfel, simbolul cifric al unui cont sintetic de gradul doi va conţine patru cifre, din care prima

reprezintă clasa de conturi a doua grupa de conturi a treia cotul sintetic de gradul întîi iar a patra

este cifra de identificare a cotului sintetic de gradul doi.

De exemplu contul 5121 “Conturi la bănci în lei” face parte din clasa a 5-a “CONTURI LA

TREZORERIE SI BANCI COMERCIALE” grupa 51 “CONTURI LA BĂNCI” contul sintetic

512 “Conturi curente la bănci în lei”.

4.6. Formula contabilă

4.6.1. Conţinutul şi tipologia formulelor contabile

Formula contabilă este un mijloc de exprimare a modificărilor ce trebuie înscrise în

conturi ca urmare a operaţiunilor economice înregistrate în documente.

"Formula contabilă este modalitatea de reprezentare grafică în conturi pe baza principiilor

dublei reprezentări şi a dublei înregistrări a patrimoniului unităţii"15

Elementele componente ale formule contabile sunt:

-contul corespondent care se debitează

-contul corespondent care se creditează

semnul " =" între conturile corespondente, reprezentând egalitatea valorică dintre sumele

înscrise în debitul sau creditul conturilor corespondente

-suma cu care se modifică elementele patrimoniale în urma operaţiei înregistrate.

Prin intermediul formulei contabile se exprimă într-un mod sintetizat o modificare a

patrimoniului. Această modificare afectează două sau mai multe elemente ale patrimoniului

reflectate în conturi.

Din punct de vedere al scopului întocmirii formulelor contabile se pot distinge:

15 Cistelecan Rodica, “Bazele Contabilităţii”, Editura Universităţii Petru Maior, Târgu Mureş 2000 pag. 70

- 36 -

-formule contabile de înregistrare curentă

-formule contabile de stornare

• Formulele contabile de înregistrare curentă reprezintă formulele care se întocmesc pentru

operaţiunile contabile curente sau uzuale. Înscrierea sumelor are loc întotdeauna "în negru",

adică sumele au întotdeauna o valoare pozitivă. Valorile înscrise în conturi "în negru" se

însumează.

• Formulele contabile de stornare sunt formule contabile care se întocmesc cu scopul

corectării unor erori sau a anulării unor operaţii înregistrate greşit. Există două tipuri de

stornări (înregistrare de corecţie), stornare în negru şi stornarea în roşu.

o Stornarea în negru presupune inversarea formulei contabile ce trebuie anulată

(conturile care s-au debitat anterior se creditează şi conturile creditate anterior se

debitează) şi înscrierera sumei în negru.

o Stornarea în roşu, presupune înregistrarea aceleaşi formule contabile cu formula

anulată şi înscrierea valorii "în roşu". Sumele înscrise în roşu sunt valori cu semnul

minus. Sumele înscrise în conturi cu roşu se scad din valorile existente în cont.

Înscrierea unei sume "în roşu" se efectuează fie prin scrierea sumei cu culoarea roşie,

fie înscrierea sumei în chenar, fie (în genere în cazul programelor de calculator)

înscrierea sumei cu semnul "-" în faţă.

După numărul conturilor corespondente din care se compun formulele contabile pot fi

clasificate în:

-formule contabile simple

-formule contabile compuse

-formule contabile duble

O formulă contabilă care are un singur cont debitor şi un singur cont creditor se numeşte

formulă contabilă simplă.

De exemplu, un ordin de plată care are ca obiect efectuarea unei plăţi în valoare de

10.000.000 lei dintr-un fond special către un furnizor generează modificarea disponibilului la

trezorerie, la capitolul aferent sursei de finanţare, şi modificarea datoriilor către furnizor. Ambele

modificări au valoarea de 10.000.000 de lei.

- 37 -

401 "Furnizori" = 560 "Disponibil din venituri proprii” 10.000.000

Există situaţii în care modificările patrimoniale presupun debitarea mai multor conturi şi

creditarea unuia singur sau creditarea mai multor conturi şi debitarea unui singur cont. Acest tip

de formulă contabilă se numeşte formulă contabilă compusă.

De exemplu, în situaţia în care se achită aceluiaşi furnizor 10.000.000 lei pentru servicii

prestate de acesta şi 50.000.000 pentru furnizarea unei aparaturi din categoria imobilizărilor prin

intermediul unui singur ordin de plată, din disponibilul instituţiei din venituri proprii, în valoare

de 60.000.000 lei formula contabilă va putea fi scisă teoretic prin două formule contabile simple:

401 "Furnizori" = 560 "Disponibil din fonduri proprii” 10.000.000

404 "Furnizori de imobilizări"= 560 "Disponibil din fonduri proprii 50.000.000

sau printr-o singură formulă contabilă compusă:

% = 560 "Disponibil din fonduri proprii” 60.000.000

401 "furnizori" 10.000.000

404 "furnizori de imobilizări" 50.000.000

Teoretic pot exista formule contabile duble. Acestea se compun din mai multe conturi

care se debitează în corespondenţă cu mai multe conturi care se creditează. Practic aceste formule

contabile sunt extrem de rar întâlnite, şi în genere nu sunt agreate de practica contabilă.

Total % = % Total

Suma 1 Cont 1 cont 2 suma 2

Suma 3 cont 3 cont 4 suma 4

- 38 -

4.6.2. Analiza operaţiilor economice şi întocmirea formulei contabile

"Analiza contabilă constă în cercetarea distinctă a fiecărei operaţiuni economice sau

financiare, pe baza documentelor justificative în scopul stabilirii conturilor care se debitează a

conturilor care se creditează concomitent şi cu aceeaşi sumă şi întocmirea formulei contabile"16.

Efectuarea analizei contabile presupune parcurgerea unor etape succesive:

a. Identificarea tipului de operaţiune, pe baza documentelor şi a contextului economic al

acestora (încasare, plată, consumuri, intrări, ieşiri de bunuri, etc)

b. Identificarea elementelor patrimoniale care sunt implicate în operaţiune şi a naturii

acestora (activ sau pasiv)

c. Identificarea sensului modificării elementelor patrimoniale implicate (creştere, majorare,

sau scădere, diminuare)

d. Verificarea parţială prin identificarea tipului de modificare bilanţieră generată de

operaţiunea analizată.

e. Identificarea conturilor în care se va înscrie operaţiunea

f. Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor şi stabilirea părţilor conturilor în care vor fi

înscrise sumele (debit sau credit)

g. Întocmirea formulei contabile

Pe baza formulei contabile se vor înscrie în conturi sumele cu care acestea se modifică.

16 Cistelecan Rodica, “Bazele Contabilităţii”, Editura Universităţii Petru Maior, Târgu Mureş 2000 pag. 68

- 39 -

5. BALANŢA DE VERIFICARE

Balanţa de verificare este unul din procedeele specifice contabilităţii, cu ajutorul căreia se

controlează, în diferite momente ale activităţii, modul în care înregistrările contabile au

respectat principiul dublei înregistrări, dacă sumele au fost corect înregistrate în conturi, dacă

valorile finale ale conturilor au fost corect stabilite, şi se sintetizează valorile din conturi în

vederea întocmirii bilanţului. Concret balanţa de verificare este un tabel enumerativ care

sintetizează valorile din toate conturile utilizate de instituţie.

Există mai multe tipuri de balanţe de verificare astfel, după felul conturilor pentru care se

întocmesc17 se pot identifica:

-Balanţe de verificare a conturilor sintetice

-Balanţe de verificare a conturilor analitice

După numărul egalităţilor pe care le cuprind se pot identifica:

-Balanţe de verificare cu o serie de egalităţi, care pot fi balanţe de sume sau de solduri,

cuprinde două coloane, una pentru sumele sau soldurile debitoare, alta pentru sumele sau

soldurile creditoare, totalul sumelor sau soldurilor debitoare trebuind să fie egal cu totalul

sumelor sau soldurilor creditoare.

Balanţă de verificare exemplificativă cu o serie de egalităţi:

Solduri finale Cont Denumire

debit credit

1 2 3 4

Xxxx Cont generic de activ 1.000.000

Yyyy Cont generic de pasiv 1.000.000

TOTAL 1.000.000 1.000.000

- Balanţe de verificare cu două serii de egalităţi, cuprinde patru coloane două pentru

sumele debitoare şi creditoare, şi două pentru soldurile debitoare şi creditoare.

17 Oprea Călin, Ristea Mihai, "Bazele Contabilităţii", editura Naţional, Bucureşti, 2001, pag 350

- 40 -

Balanţă de verificare exemplificativă cu două serii de egalităţi

Total sume Sold final Cont denumire

Debit Credit Debit Credit

1 2 3 4 5 6

Xxxx Cont generic de activ 1.000.000 2.000.000

Yyyy Cont generic de pasiv 1.000.000 2.000.000

TOTAL 1.000.000 1.000.000 2.000.000 2.000.000

-Balanţe de verificare cu trei serii de egalităţi, reprezintă o balanţă care cuprinde soldurile

iniţiale debitoare şi creditoare, rulajele debitoare şi creditoare şi soldurile debitoare şi creditoare.

Permite verificarea a trei serii de egalităţi, între totalurile soldurilor iniţiale debitoare şi

creditoare, între totalul rulajelor debitoare şi creditoare şi între totalul soldurilor finale debitoare

şi creditoare.

Balanţă de verificare exemplificativă cu trei serii de egalităţi

Sold iniţial Rulaje Sold final Cont Denumire

Debit Credit Debit Credit Debit Credit

1 2 3 4 5 6 7 8 Xxxx Cont generic de activ 1,000,000 1.000.000 1.500.000 500.000

Yyyy Cont generic de pasiv 1.000.000 1.500.000 1.000.000 500.000

Total 1.000.000 1.000.000 2.500.000 2.500.000 500.000 500.000

-Balanţe de verificare cu patru serii de egalităţi, se prezintă sub formă tabelară, cu opt

coloane, cuprind soldurile iniţiale, rulajele, totalul sumelor şi soldurile finale debitoare şi

creditoare. Acest tip de balanţe sunt cel mai adesea utilizate, întrucât prezintă în cel mai sintetic

mod valorile din conturi, permit verificarea tuturor egalităţilor, precum şi calculul unor indicatori

sau a unor corelaţii.

În prezent, întocmirea balanţelor de verificare este în general asistată de calculator, ceea

ce simplifică enorm realizarea acestora, scade riscul erorilor, şi în genere reduce enorm timpul

necesar realizării şi utilizării acestora.

- 41 -

În cazul persoanelor avizate, care cunosc semnificaţia conturilor şi a sumelor înregistrate

în acestea, balanţele de verificare reprezintă o sursă de informaţii sintetice extrem de utilă în

administrarea instituţiei.

Balanţă de verificare exemplificativă cu patru serii de egalităţi Solduri iniţiale Rulaje Total sume Solduri finale Cont denumire

Debit Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Xxxx Cont generic de

activ

1,000,000 1.000.000 1.500.000 2.000.000 1.500.000 500.000

Yyyy Cont generic de

pasiv

1.000.000 1.500.000 1.000.000 1.500.000 2.000.000 500.000

Total 1.000.000 1.000.000 2.500.000 2.500.000 3.500.000 3.500.000 500.000 500.000

- 42 -

6. INVENTARIEREA

Realitatea scriptică rezultată din înregistrarea documentelor justificative în contabilitate se

impune a fi periodic comparată cu realitatea faptică.

Pentru verificarea situaţiei reale, concrete, a elementelor patrimoniale, se impun o serie de

proceduri care formează activitatea numită generic inventariere.

Inventarierea în genere se efectuează cel puţin anual, înainte de închiderea anului financiar-

contabil, dar şi ori de câte ori conducerea instituţiei consideră necesară verificarea stării reale a

patrimoniului. În genere se impune inventarierea ori de câte ori se transmite gestiunea unor

elemente patrimoniale de la o persoană la alta. De exemplu, dacă în cadrul unei unităţi militare se

schimbă gestionarul unui depozit de echipamente, se efectuează inventarierea înainte de predarea

gestiunii.

Inventarierea presupune o serie de activităţi care pot fi separate în trei etape distincte

a. Pregătirea inventarierii

b. Efectuarea inventarierii

c. Stabilirea rezultatelor şi regularizarea lor

a. Pregătirea inventarierii

- stabilirea obiectivelor şi a caracterului inventarierii de către conducerea instituţiei;

- numirea comisiei de inventariere;

- pregătirea listelor de inventariere, care cuprind lista tuturor bunurilor ce urmează a fi

inventariate, cantitatea scriptică şi valoarea acestora (trebuie să fie efectuate toate înregistrările

contabile la zi).

- se sortează şi se etichetează, dacă este cazul, de către personal, toate bunurile ce urmează a

fi inventariate, astefel încât acestea să fie accesibile, să poată fi uşor identificate şi numărate.

- se verifică starea echipamentelor de măsură şi control utilizate, dacă au fost avizate

metrologic, unde este cazul

- se ridică o declaraţie scrisă de la gestionar privind bunurile aflate în gestiune care nu aparţin

instituţiei (proprietatea altor instituţii sau persoane), dacă există modificări recente datorate unor

- 43 -

operaţiuni neraportate, valori materiale nerecepţionate, şi dacă există alte informaţii care ar trebui

aduse la cunoştinţa comisiei de inventariere.

b. Efectuarea inventarierii

-verificarea la faţa locului prin numărare, cântărire, măsurare, a bunurilor existente în

gestiune

-înscrierea în listele de inventariere a valorilor constatate

-Listele se semnează filă cu filă de către comisie şi de către gestionari

Există câteva reguli care se impun, şi anume, în cazul în care există cantităţi mari de bunuri

de acelaşi tip ambalate, se vor verifica prin deschiderea ambalajelor, prin sondaj, sau integral

dacă se constată nereguli, în ce măsură acestea corespund specificaţiilor. De exemplu dacă înr-un

bax se găsesc numărul de cutii de produse prevăzut, şi dacă în cutii se găsesc numărul de bucăţi

prevăzute în documentaţie, din sortimentele prevăzute. În unele cazuri, inventarierea presupune

stabilirea convenţională a cantităţii de materiale existente.

Dacă inventarierea se desfăşoară pe mai mult de o zi, la încheierea activităţii, spaţiile

inventariate se sigilează şi se închid cu cel puţin două chei, una aflată la comisie şi una la

gestionar.

c. Stabilirea rezultatelor şi regularizarea lor

După efectuarea inventarierii activitatea se reia în cadrul instituţiei. Rezultatele inventarierii

se stabilesc de către comisia de inventariere şi se prezintă spre aprobare conducerii instituţiei.

Există două tipuri diferite de rezultate, plusuri şi minusuri.

Plusurile la inventar reprezintă un surplus de bunuri neevidenţiat în documente,

reprezentând fie intrări pentru care nu există documente de provenienţă, fie înregistrarea unor

consumuri suplimentare nejustificate, fie rezultatul unor procese fizice, chimice sau de altă

natură. Acestea se înregistrează ca atare în contabilitate conform reglementărilor în vigoare.

Minusurile la inventar se pot datora unei serii de fenomene. Dintre acestea putem identifica:

- fenomene naturale, care afectează situaţia unor elemente ale patrimoniului şi care nu pot fi

regăsite în documente. De exemplu, în cazul unui depozit de mere, dacă se stochează o cantitate

de 1.000 kg de mere categoria I, după mai multe luni în care depozitul a fost sigilat, în depozit ar

trebui să existe scriptic 1.000 kg de mere categoria I. Practic, probabil se vor găsi 300 kg mere cat

I, 200 kg mere cat II şi 300 kg borhot, sau mere stricate, iar diferenţa va reprezenta pierderi de

greutate datorate deshidratării. Pierderile datorate fenomenelor naturale se numesc perisaje, şi

- 44 -

valoarea pierderilor din perisaje în genere nu se impută personalului. Perisajele sunt considerate

consumuri, şi se înregistrează ca atare.

- erori de înregistrare, adică neînregistrarea sau înregistrarea greşită a unor documente în

contabilitate; se efectuează corecturile necesare.

- lipsuri şi deteriorări de bunuri şi valori datorate intervenţiei umane. Intră în această

categorie lipsurile datorate sustragerilor sau furturilor, delapidări, distrugeri voluntare sau

involuntare, etc. În această situaţie se impută persoanelor responsabile valorile din această

categorie şi se iau măsurile administrative şi/sau judiciare care se impun.

- 45 -

7. CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE

7.1. Creditele bugetare şi ordonatorii de credite

Creditele bugetare sunt:

• sume nerambursabile, nepurtătoare de dobânzi, utilizate în interesul general al statului,

sau al colectivităţii locale,

• mijloace băneşti prevăzute în legea bugetara anuală ca limite maxime pentru cheltuielile

fiecărui exerciţiu bugetar, în structura aprobată prin lege,

• limite maxime de cheltuieli ce nu pot fi depăşite.

• o forma de control si coordonare activă a execuţiei bugetului public

Folosirea creditelor bugetare cu alta destinaţie decât cea aprobată de lege este interzisă prin

lege, reprezentând infracţiune (deturnare de fonduri ).

Creditele bugetare sunt puse la dispoziţia instituţiilor pe măsura realizării veniturilor de către

bugetul statului şi bugetele locale,în limitele prevăzute în buget.

Ordonatorii de credite sunt conducătorii instituţiilor publice care au competenţe şi

responsabilităţi în ceea ce priveşte elaborarea si executarea bugetului, si a modului de gestionare

a patrimoniului institutiei. Aceştia pot fi :

• Ordonatorii principali de credite sunt miniştrii, conducatorii organelor centrale ale

statului, preşedintii consiliilor judeţene, primarii municipiilor, oraşelor, comunelor etc. Ei

repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu si pentru bugetele

instituţiilor subordonate. Ordonatorii principali de credite pot delega, în condiţiile

prevazute de lege, această autoritate altor persoane împuternicite în acest scop.

• Ordonatorii secundari de credite sunt coordonatorii unor instituţii publice subordonate

ordonatorilor principali de credite şi finanţate de către aceştia, care au in subordine, si

asigura finanţarea, altor instituţii subordonate total sau parţial.

• Ordonatorii terţiari de credite, sunt conducătorii unor instituţii publice care utilizează

finanţările primite numai pentru consumul propriu, neavând alte instituţii subordonate.

Responsabilităţile ordonatorilor de credite sunt :

- 46 -

• Angajarea cheltuielilor şi utilizarea creditele bugetare numai în limita prevederilor şi

destinaţiilor aprobate pentru cheltuielile legate de activitatea instituţiilor publice, cu

respectarea dispoziţiilor legale.

• Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate

şi aprobate

• Realizarea veniturilor

• Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza unei gestiuni financiare eficiente

• Integritatea bunurilor si valorilor încredinţate instituţiilor

• Organizarea si efectuarea contabilităţii, a raportărilor financiare privind patrimoniul,

execuţia bugetară şi alte raportări solicitate de forurile tutelare

• Organizarea sistemului de monitorizare (urmărire) a programelor de achiziţii publice,

lucrări şi investiţii

• Organizarea activităţii de control financiar preventiv si audit intern

• Organizarea inventarierii instituţiei publice ( anuale şi de alte tipuri )

Contabilitatea creditelor bugetare se organizeaza in conturi extrabilantiere din clasa a 8-a de

conturi, folosindu-se sistemul de contabilitate în partidă simplă

7.2. Conturile utilizate pentru evidenţa creditelor bugetare

Contul 8060 “Credite bugetare aprobate”

Cu ajutorul acestui cont, instituţiile, indiferent de modul de finanţare sau subordonare, ţin

evidenţa creditelor aprobate pentru efectuarea cheltuielilor ( plăţilor ) aprobate prin buget.

Contabilitatea analitică a creditelor aprobate se ţine pe titluri, articole si alineate din cadrul

fiecarui articol sau subcapitol al bugetului aprobat.

În debitul contului 8060 se înregistrează la începutul exerciţiului bugetar, creditele bugetare

aprobate, cu defalcarea pe trimestre, precum şi majorările de credite bugetare aprobate. În

creditul contului 8060 se înregistrează diminuările de credite bugetare efectuate în cursul

exerciţiului bugetar. Soldul contului reprezintă totalul creditelor bugetare aprobate la un moment

dat.

- 47 -

Contul 8061-Credite deschise de repartizat

Cu ajutorul acestui cont, ordonatorii principali de credite si ordonatorii secundari de

credite finanţaţi de la bugetul de stat evidenţiaza creditele deschise cu scopul de a fi repartizate

instituţiilor subordonate. În debitul contului 8061, ordonatorii principali de credite înregistreaza

creditele deschise pentru a fii repartizate ordonatorilor secundari precum si creditele retrase de la

aceştia, iar în creditul contului 8061, creditele repartizate precum si diminuările de credite

bugetare de repartizat.

La ordonatorii secundari de credite, în debit, se înregistrează creditele repartizate de către

ordonatorii principali pentru a fi repartizate ordonatorilor din subordine, precum şi creditele

bugetare retrase de la ordonatorii din subordine, iar in credit se înregistreaza creditele deschise

ordonatorilor subordonaţi precum si creditele retrase de la ordonatorii secundari de către

ordonatorii principali. Soldul contului (debitor ) reprezintă creditele bugetare primite pentru a fi

repartizate şi nerepartizate.

Contul 8067 “Credite deschise pentru cheltuieli proprii”

Cu ajutorul acestui cont, ordonatorii de credite ţin evidenţa creditelor deschise de la buget

pentru cheltuieli proprii. În debit se înregistrează creditele deschise de Ministerul Finanţelor

Publice pentru cheltuieli proprii, iar în credit, creditele retrase pe parcursul anului. Ordonatorii

secundari şi terţiari înregistrează in debit creditele primite prin repartizare de la ordonatorul

superior pentru cheltuieli proprii, iar in credit, creditele retrase.

Contul 8068-Credite repartizate din bugetul local

Cu ajutorul acestui cont, instituţiile finanţate din bugetul local ţin evidenţa creditelor

repartizate de la bugetul local. In debit se înregistrează la începutul fiecărui trimestru alocaţiile de

credite aferente trimestrului respectiv, precum si suplimentările de credite aprobate, iar in credit

diminuările sau anulările de credite efectuate în cursul trimestrului. Soldul contului reprezintă

totalul creditelor aprobate de la bugetul local.

Contul 8069- Credite repartizate din bugetul local pentru cheltuieli proprii

Are o funcţiune similară contului 8067, cu menţiunea că se referă la creditele deschise pentru

cheltuieli din bugetul local.

- 48 -

7.3. Aplicaţii practice privind creditele bugetare

Aplicaţii practice privind operaţiunile uzuale la nivelul unui ordonator primar de credite:

1. Deschiderea de credite bugetare de la bugetul central, pentru un ordonator primar de

credite, în valoare de 100 miliarde lei din care 95.000.000.000 urmează a fi repartizate

instituţiilor subordonate şi 5.000.000.000 pentru cheltuieli proprii

2. Repartizarea creditelor bugetare:

a. 25.000.000.000 lei, pentru instituţia subordonata X

b. 30.000.000.000 lei pentru instituţia subordonată Y

c. 40.000.000.000 lei pentru instituţia subordonată Z

3. Retragerea de credite bugetare la ordonatorul primar de credite în valoare totală de

10.000.000.000 lei, din care 1.000.000.000 din creditele bugetare deschise pentru

cheltuieli proprii şi 9.000.000.000 din creditele deschise pentru a fi repartizate.

4. Ordonatorul de credite retrage credite bugetare aprobate instituţiilor subordonate:

a. 2.500.000.000 de la institutia X

b. 5.000.000.000 de la instituţia subordonată Y

c. 1.500.000.000 de la instituţia subordoantă Z

Formule contabile:

Nr op Debit Credit Sume

1.a 8060 “Credite bugetare

aprobate”

100.000.000.000

1.b 8061-Credite deschise de

repartizat

95.000.000.000

1.c

8067 “Credite deschise

pentru cheltuieli proprii

5.000.000.000

2.a

8061-Credite deschise de

repartizat

25.000.000.000

2.b

8061-Credite deschise de

repartizat

30.000.000.000

2.c

8061-Credite deschise de

repartizat

40.000.000.000

- 49 -

3 8060 “Credite bugetare

aprobate”

10.000.000.000

3.a 8067 “Credite deschise

pentru cheltuieli proprii

1.000.000.000

3.b 8061-Credite deschise de

repartizat

9.000.000.000

4.a. 8061-Credite deschise de

repartizat

2.500.000.000

4.b 8061-Credite deschise de

repartizat

5.000.000.000

4.d 8061-Credite deschise de

repartizat

1.500.000.000

Evidenţa în conturi:

8060 “Credite bugetare aprobate” 8061-Credite deschise de repartizat

D C D C

100.000.000.000 10.000.000.000 90.000.000.000

2.500.000.000

5.000.000

1.500.000

25.000.000.000

30.000.000.000

40.000.000.000

8067 “Credite deschise pentru cheltuieli

proprii

D C D C

5.000.000.000 1.000.000.000

- 50 -

8. OPERAŢIUNI PRIVIND IMOBILIZĂRILE CORPORALE

Operaţiunile privind imobilizările corporale sunt abordate în mod diferit în funcţie de

apartenenţa acestora la domeniul public sau la domeniul privat al statului.

8.1. Operaţiuni privind imobilizările aparţinând domeniului privat al statului

Achiziţia unei imobilizări de la un furnizor, este o operaţiune care presupune creşterea (+)

valorii imobilizărilor, elemente de activ (A), generând înregistrarea valorii imobilizărilor în

debitul (D) conturilor de imobilizări, concomitent cu creşterea datoriilor (+) faţă de furnizorii de

imobilizări, elemente de pasiv (P) generând se înregistrarea valorii achiziţionate în creditul

conturilor de furnizori (C).

Formula contabilă generică pentru aceste operaţiuni este:

404 Furnizori de imobilizări = 21XX „Imobilizări corporale” Valoarea imobilizărilor

Acelaşi raţionament se poate reprezenta schematic:

1. Achiziţia unui autoturism pentru domeniul privat al instituţiei în valoare de 100.000.000

lei

Tipul operaţiei Achiziţie de imobilizări

Elemente implicate

A/P

+/-

Cont

D/C

Furnizori de imobilizări

P

+

404 „Furnizori de imobilizări”

C

Autoturism

A

+

2133 „Mijloace de transport”

D

D C Sume

Formula contabilă 2133 404 100.000.000

În conturi se va regăsi următoarea situaţie:

404 „Furnizori de imobilizări” 2133 „Mijloace de transport”

D C D C

100.000.000 100.000.000

- 51 -

2. Achiziţia unui utilaj pentru domeniul privat al instituţiei în valoare de 200.000.000 lei

Tipul operaţiei Achiziţie de imobilizări

Elemente implicate

A/P

+/-

Cont

D/C

Furnizori de imobilizări

P

+

404 „Furnizori de imobilizări”

C

Autoturism

A

+

2131 „Echipamente

tehnologice”

D

D C Sume

Formula contabilă 2133 404 200.000.000

În conturi se va regăsi următoarea situaţie:

404 „Furnizori de imobilizări” 2133 „Mijloace de transport”

D C D C

100.000.000

200.000.000

100.000.000

2131”Echipamente tehnologice”

D C D C

200.000.000

3. Achiziţia unui calculator pentru domeniul privat al instituţiei în valoare de 50.000.000 lei

Tipul operaţiei Achiziţie de imobilizări

Elemente implicate

A/P

+/-

Cont

D/C

Furnizori de imobilizări

P

+

404 „Furnizori de imobilizări”

C

Calculator

A

+

2132 „Aparate şi instalaţii de

măsură cotrol şi reglaj”

D

D C Sume

Formula contabilă 2132 404 200.000.000

În conturi se va regăsi următoarea situaţie:

- 52 -

404 „Furnizori de imobilizări” 2133 „Mijloace de transport”

D C D C

100.000.000

200.000.000

50.000.000

100.000.000

2131”Echipamente tehnologice” 2132 „Aparate şi instalaţii de măsură cotrol

şi reglaj”

D C D C

200.000.000 50.000.000

Astfel, în urma celor trei operaţii, analizând situaţia instituţiei aşa cum se prezintă în conturi

putem afla următoarele:

• Instituţia deţine: mijloace de transport în valoare de 100.000.000 lei, echipamente

tehnologice în valoare de 200.000.000 lei şi aparatură în valoare de 50.000.000 lei.

• Instituţia are următoarele datorii: la furnizorii de imobilizări, în valoare de 350.000.000 lei

Înregistrarea amortizării imobilizărilor

Amortizarea este o modalitate de reflectare a uzurii fizice şi morale a imobilizărilor

deţinute de o instituţie. Acest procedeu se utilizează numai la imobilizările necorporale şi

corporale care aparţin domeniului privat cu excepţia terenurilor.

Înregistrarea amortizării presupune înregistrarea unui consum al valorii imobilizărilor

concomitent cu formarea unei rezerve din aceste cheltuieli. Consumul va fi considerat o

cheltuială privind amortizarea în timp ce pentru rezerva menţionată vom utiliza termenul de

amortizare.

Valoarea amortizării se poate determina conform legii prin trei metode, metoda lineară,

metoda degresivă şi metoda accelerată. Cel mai ades utilizată metodă este metoda lineară,

care presupune amortizarea uniformă a bunurilor pe parcursul duratei lor de viaţă prevăzută în

cartea tehnică a acestora. În mod convenţional, imobilizările necorporale se amortizează în

maximum 3 ani, construcţiile în 50 de ani, mijloacele de transport, aparatura, utilajele şi

celelalte imobilizări de acest gen în 5 ani.

- 53 -

Modelul de calcul al amortizării lineare anuale este:

Ama = Amortizarea anuală

DrViAma = Vi = Valoarea imobilizării

Dr = Durata de amortizare exprimată în ani.

Modelul de calcul al amortizării lineare lunare este:

Aml = Amortizarea lunară

12*12 Dr

ViAmaAml ==

De exemplu:

- calculul amortizării autoturismului achiziţionat la punctul 1:

Ama = 100.000.000/5 = 20.000.000

Aml = 20.000.000/12 = 1.666.667 lei

- calculul amortizării utilajului de la punctul 2

Ama = 200.000.000/5 = 40.000.000 lei

Aml = 40.000.000/12 = 3.333.333

- Calculul amortizării calculatorului de la punctul 3:

Ama = 50.000.000/5 = 10.000.000

Aml = 10.000.000/12 = 833.333 lei

La sfârşitul fiecărei luni instituţia va înregistra amortizarea imobilizărilor utilizând formula

contabilă:

6851 „Cheltuieli operaţionale privind amortizările” = 28X „Amortizări privind imobilizările”

4. Se înregistrează amortizarea lunară a imobilizărilor corporale deţinute în valoare de

4.166.667 lei.

Tipul operaţiei Achiziţie de imobilizări

Elemente implicate

A/P

+/-

Cont

D/C

Cheltuieli cu amortizarea

A

+

6851 „Cheltuieli operaţionale

privind amortizările”

D

Amortizarea

P

+

281 „Amortizări privind

imobilizările corporale”

C

- 54 -

D C Sume

Formula contabilă 6851 281 4.166.667

În conturi se va regăsi următoarea situaţie:

6851 „Cheltuieli operaţionale privind

amortizările

281 „Amortizări privind imobilizările

corporale"

D C D C

4.166.667 4.166.667

- 55 -

8.2. Operaţiuni privind imobilizările aparţinând domeniului public al statului

“Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art.35 alin. (4) din Constituţie,

din cele prevăzute în anexă la Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic

al acesteia şi din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes

public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute

de lege”.18

Domeniul public al statului cuprinde acele imobilizări care îndeplinesc cumulativ

următoarele caracteristici:

a. este inalienabil (sub nici o formă nu se poate ceda dreptul de proprietate)

b. este insesizabil (nu poate fi urmărit de creditori)

c. este imprescriptibil (revendicarea în justiţie poate fi blocată de instituţia titulară a

dreptului de proprietate)

Operaţiunile care privesc de regulă imobilizările aparţinând domeniului public sunt intrările

adică dobândirea prin achiziţie, din producţie proprie, din transfer de la alte instituţii, şi ieşirile

adică casarea în condiţiile prevăzut de lege la sfârşitul duratei de viaţă a bunului, sau transferul

la alte instituţii sau la domeniul privat.

Achiziţia de imobilizări aparţinând domeniului public presupune respectarea legislaţiei

privind achiziţiile publice, în ceea ce priveşte cadrul general al achiziţiilor publice şi prevederile

legii bugetului în ceea ce priveşte desfăşurarea plăţilor aferente investiţiilor.

Operaţiunea de achiziţie presupune două etape şi anume:

- Achiziţia propriu-zisă, sau operaţia prin care se înregistrază factura de achiziţie. Elementele

implicate în operaţiune sunt: furnizori de imobilizări, element de pasiv (P) care creşte (+)

deci se creditează (C) şi cheltuieli privind imobilizările, element asimilat de activ (Aa) care

creşte (+) deci se debitează. Formula contabilă generică este:

68XX “Cheltuieli privind imobilizările” = 404 Furnizori de imobilizări

- Recepţia la domeniul public, sau operaţia prin care se înregistrează procesul verbal de

recepţie a imobilizărilor întocmit de comisia de recepţie. Elementele implicate sunt

imobilizările achiziţionate, elemente de activ (A), care se majorează (+) deci se debitează (D)

18 Norme privind organizarea si conducerea contabilităţii patrimoniului la institutiile publice, (Proiect), MFP

Bucureşti, 2003

- 56 -

şi fondul domeniului public fie al statului, fie al unităţilor teritorial administrative, după caz,

elemente de pasiv (P) care se majorează (+) deci se creditează (C). Formula contabilă

generică este:

2XXX „Cont de imobilizări” = 113 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului”

sau, pentru unităţile teritorial administrative:

2XXX „Cont de imobilizări” = 115 “Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al

unităţilor administrativ teritoriale”

În mod logic după achiziţie urmează plata achiziţiei, dar aceasta va fi tratată ulterior la

capitolul 11.

1. Achiziţia unui utilaj pentru domeniul public al instituţiei în valoare de 200.000.000 lei

Tipul operaţiei Achiziţie de imobilizări la domeniul public

Elemente implicate

A/P

+/-

Cont

D/C

Furnizori de imobilizări

P

+

404 „Furnizori de imobilizări”

C

Cheltuieli cu imobilizările

Aa

+

6823 “Cheltuieli cu instalaţiile

tehnice, ….”

D

D C Sume

Formula contabilă 6823 404 200.000.000

Tipul operaţiei Recepţie de imobilizări la domeniul public

Elemente implicate

A/P

+/-

Cont

D/C

Utilaje

A

+

2131 “Echipamente

tehnologice”

D

Fondul domeniului public al

statului

P

+

113 „Fondul bunurilor care

alcătuiesc domeniul public al

statului

C

D C Sume

Formula contabilă 2131 113 200.000.000

- 57 -

În conturi se va regăsi următoarea situaţie:

404 „Furnizori de imobilizări” 6823 “Cheltuieli cu instalaţiile tehnice …” D C D C

200.000.000 200.000.0002131 “Echipamente tehnologice” 113 „Fondul bunurilor care alcătuiesc

domeniul public al statului D C D C 200.000.000 200.000.000

Ieşirea imobilizărilor aparţinând domeniului public, este o operaţiune care se efectuează

numai în situaţii excepţionale, presupunând fie distrugerea bunului respectiv, fie transferul

acestuia la o altă instituţie. Elementele implicate sunt imobilizările, elemente de activ (A) care se

diminuează (-) deci se creditează (C) şi fondul proprietăţii publice, element de pasiv (P) care se

diminuează (-) deci se debitează (D). Formula contabilă generică va fi:

113 „Fondul bunurilor care alcătuiesc = 2XXX „Cont de imobilizări”

domeniul public al statului”

sau, pentru unităţile teritorial administrative:

115 “Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul = 2XXX „Cont de imobilizări”

public al unităţilor administrativ teritoriale”

2. Casarea unui utilaj aparţinând domeniului public al unei instituţii în valoare de

500.000.000 lei după trecerea duratei normate de utilizare de cinci ani.

Tipul operaţiei Casare de imobilizări aparţinând domeniul public

Elemente implicate

A/P

+/-

Cont

D/C

Utilaje

A

-

2131 “Echipamente

tehnologice”

C

Fondul domeniului public al

statului

P

-

113 „Fondul bunurilor care

alcătuiesc domeniul public al

statului

D

D C Sume

Formula contabilă 113 2131 200.000.000

- 58 -

În conturi se va regăsi următoarea situaţie (soldurile iniţiale presupun existenţa mai

multor imobilizări aparţinând domeniului public din care numai o parte repreintă echipamente

tehnologice):

2131 “Echipamente tehnologice” 113 „Fondul bunurilor care alcătuiesc

domeniul public al statului

D C D C

Si: 500.000.000 200.000.000 200.000.000 Si: 10.000.000.000

Sf. 300.000.000 Sf. 9.800.000.000

- 59 -

9. OPERAŢIUNI PRIVIND STOCURILE DE MATERIALE

Stocurile de materiale reprezintă bunurile achiziţionate de instituţiile publice şi

depozitate în vederea utilizării lor ulterioare în cadrul instituţiei. În această categorie se includ

de regulă materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar.

Unele instituţii depozitează materiale din categorii speciale, cum ar fi materiale rezervă de stat şi

de mobilizare, sau muniţie si furnituri pentru apărare naţională, ordine publica şi siguranţă

naţională. În mod normal, instituţiile publice nu au activităţi comerciale şi din acest motiv

produsele finite, mărfurile şi alte elemente care se întâlnesc frecvent la agenţii economici apar în

contabilitatea instituţiilor doar ocazional. Totuşi, având în vedere faptul că planul de conturi

trebuie să acopere şi situaţiile care se întâlnesc mai rar, toate aceste categorii au fost incluse.

Operaţiunile uzuale privind stocurile de materiale sunt aprovizionarea, sau achiziţia şi

consumul acestora.

Achiziţia de materiale, este o operaţiune care implică modificarea stocului de materiale,

element de activ (A) în sensul creşterii acestuia (+) şi în consecinţă debitarea unui cont de

materiale (D) şi a datoriilor către furnizori, element de pasiv (P) care se majorează (+) deci se va

credita contul aferent acestora (C). formula generică de înregistrare a acestei operaţiuni este:

3XXX”Cont de stocuri” = 401 “Furnizori”

1. Instituţia achiziţionează piese de schimb în valoare de 10.000.000 lei

Tipul operaţiei Achiziţie piese de schimb

Elemente implicate

A/P

+/-

Cont

D/C

Piese de schimb

A

+

3024 Piese de schimb

D

Furnizori

P

-

401 Furnizori

C

D C Sume

Formula contabilă 3024 401 10.000.000

- 60 -

Consumul de materiale este o operaţie care va modifica volumul stocurilor, elemente de

activ (A), în sensul diminuării acestora (-), deci conturile care reflectă stocurile se vor debita (D),

şi a cheltuielilor instituţiei, elemente asimilate de activ (Aa) care se vor majora (+) deci conturile

de cheltuieli se vor debita cu valoarea consumului (D). Formula generică de înregistrare va fi:

60XX “Cheltuieli privind materialele” = 30XX “Stocuri de materiale”

2. Se înregistrează consumul de piese de schimb în valoare de 5.000.000 lei.

Tipul operaţiei Consum piese de schimb

Elemente implicate

A/P

+/-

Cont

D/C

Piese de schimb

A

-

3024 “Piese de schimb”

C

Cheltuieli cu piese de schimb

Aa

+

6024 “Cheltuieli privind

piesele de schimb”

D

D C Sume

Formula contabilă 6024 3024 5.000.000

Situaţia din conturi după cele două operaţii va fi următoarea:

3024 “Piese de schimb” 401 Furnizori

D C D C

10.000.000 5.000.000 10.000.000

6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb”

D C D C

5.000.000

- 61 -

10. OPERAŢIUNI DE NATURA DECONTĂRILOR CU TERŢII

10.1. Operaţiuni privind creanţele instituţiilor publice

Creanţele reprezintă drepturile instituţiei de a cere debitorilor executarea unor

obligaţii19. Aceste obligaţii pot consta în efectuarea unor plăţi, prestarea unor servicii sau livrarea

unor bunuri.

Apariţia creanţelor este generată fie prin asumarea unor angajamente de către debitor, fie

ca efect a legii fie ca efect a plăţii unor sume de bani de către creditor în avans în vederea livrării

unor bunuri sau a unor servicii de către furnizori.

Există o gamă variată de creanţe care pot apărea în urma desfăşurării activităţii

instituţiilor publice. Dintre acestea vom trata în continuare doar cele mai reprezentative.

Înregistrarea creanţelor de natura impozitelor datorate de contribuabili, este o

operaţie care presupune apariţia unui drept de creanţă, element de activ (A + ) deci debitarea

contului aferent (D) şi simultan constatarea unui venit al bugetului aferent, element asimilat de

pasiv (Pa+) şi deci creditarea contului aferent. Formula contabilă generică va fi:

46X “Creanţe ale bugetelor”= 79X “Venituri ale bugetelor”

1. O primărie înregistrează la începutul anului impozitul pe clădiri datorat de

contribuabilul X în valoare de 1.500.000 lei.

Tipul operaţiei Înregistrarea impozitului pe clădiri

Elemente implicate

A/P

+/-

Cont

D/C

Creanţe ale bugetului local

A

+

464 Creanţe ale bugetului

local

D

Venituri ale bugetelor locale

Pa

+

793 Venituri curente ale

bugetelor locale

C

D C Sume

Formula contabilă 464 793 1.500.000

19 Ciobanu E. şi colectiv “Dicţionar român de neologisme” Editura Floarea Darurilor şi Editura RotehPro Bucureşti

2000 pag 125

- 62 -

Încasarea creanţelor de natura impozitelor în contul propriu, presupune diminuare (-)

creanţelor, elemente de activ (A) şi deci creditarea contului de creanţe aferent şi, concomitent

majorarea (+) disponibilităţilor băneşti, elemente de activ (A) şi deci debitarea (D) unui cont de

disponibilităţi băneşti. Formula contabilă generică va fi:

52X “Disponibilităţi ale bugetelor” = 46X “Creanţe ale bugetelor”

2. Primăria încasează 50% din valoarea impozitului pe clădiri datorat de contribuabilul X

(750.000lei) prin intermediul trezoreriei

Tipul operaţiei Încasarea impozitului pe clădiri prin trezorerie

Elemente implicate

A/P

+/-

Cont

D/C

Creanţe ale bugetului local

A

-

464 Creanţe ale bugetului

local

C

Disponibil al bugetului local

A

+

520 Disponibil al bugetului

local la trezoreria statului

D

D C Sume

Formula contabilă 520 464 750.000

După efectuarea operaţiilor (1) şi (2) în conturi se va regăsi următoarea situaţie:

464 Creanţe ale bugetului local 793 Venituri curente ale bugetelor locale

D C D C

1.500.000 750.000 1.500.000

Sf: 750.000

520 Disponibil al bugetului local la

trezoreria statului

D C D C

750.000

Se poate observa că bugetul local mai are de încasat 750.000 lei de la contribabilul X.

- 63 -

10.2. Operaţiuni privind datoriile instituţiilor publice

Datoriile reprezintă angajamente de plată asumate de instituţiile publice în cursul

desfăşurării activităţii lor în schimbul obţinerii de resurse băneşti, bunuri şi servicii, ca efect al

obligaţiilor legale ale instituţiei sau din orice alte motive.

Datoriile instituţiilor publice pot fi considerate ca o fază tranzitorie în transformarea

resurselor băneşti în bunurile şi serviciile necesare instituţiilor publice. Teoretic, conform legii

finanţelor publice, instituţiile publice nu pot să angajeze datorii prin efectuarea de achiziţii fără a

avea disponibile resursele necesare achitării acestor datorii. Practic există frecvent situaţii în care

datoriile apar înainte de a se primi de la buget resursele necesare stingerii acestora.

În categoria generală a datoriilor se includ datoriile pe termen lung şi datoriile pe termen

scurt.

a. Datorii pe termen lung

Se cuprind în categoria împrumuturilor pe termen lung împrumuturile bancare pe termen

lung, împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni, împrumuturile de la alte bugete pe termen lung.

Conform legii finanţelor publice instituţiile publice subordonate bugetului de stat şi altor

bugete centrale nu au dreptul să angajeze împrumuturi. Atunci când există necesităţi de resurse

băneşti mai mari decât disponibilităţile instituţiei, dar justificate legal şi economic, ele vor primi

aceste resurse de la Ministerul Finanţelor Publice. Pentru toate aceste instituţii creditele vor fi

angajate numai de către MFP. De asemenea aceste instituţii nu pot garanta, gira, gaja sau angaja

orice alte forme de datorii potenţiale de acest gen.

Exceptând MFP, pot angaja credite bancare sau din emisiuni de obligaţiuni primăriile,

consiliile locale, judeţene sau alte instituţii de acest gen care beneficiază de acest drept numai în

condiţiile şi în limitele legii.

Un consiliu local, poate angaja credite pe termen lung astfel încât plăţile să se încadreze

în limita a 20% din valoarea veniturilor estimate a se realiza pe durata împrumutului, dar numai

cu avizul MFP (aviz care nu transformă MFP în garant al creditului). La angajarea creditului

trebuie să fie specificate veniturile cu care se garantează împrumutul. Rambursarea creditului şi

plata dobânzilor se poate realiza numai din veniturile prevăzute la angajarea creditului.

- 64 -

Angajarea unui credit bancar pe termen lung de către o unitate teritorial

administrativă, este o operaţiune care presupune creşterea (+) datoriilor bugetului local faţă de

bănci (P) şi deci creditarea (C) unui cont de datorii pe termen lung şi, concomitent, majorarea (+)

disponibilităţilor la bancă ale consiliului local (A) şi deci debitarea (D) contului de disponibil la

bănci. Formula contabilă generică va fi:

512X „Disponibil la bancă” = 162X “Împrumuturi bancare pe termen lung şi mediu”

Înregistrarea dobânzii datorate de unităţile teritorial administrative pentru creditele

bancare, este o operaţie care presupune majorarea (+) dobânzii datorate băncii, element de pasiv

(P) şi deci creditarea contului de dobânzi datorate (C) concomitent cu majorarea (+) cheltuielilor,

elemente asimilate de activ (Aa) şi deci debitarea (D) contului de cheltuieli cu dobânzile.

Formula contabilă generică va fi:

168X “Dobanzi aferente împrumuturilor” = 666 “Cheltuieli privind dobânzile”

şi datoriilor asimilate

Plata dobânzii datorate este o operaţie care presupune diminuarea dobânzii datorate,

element de pasiv şi deci debitarea contului de dobânzi în corespondenţă cu diminuarea

disponibilităţilor băneşti ale instituţiei, element de activ, şi deci creditarea contului de

disponibilităţi. Formula contabilă va fi:

168X “Dobanzi aferente împrumuturilor = 520 “Disponibil al bugetului local la

şi datoriilor asimilate” trezoreria statului”

Plata ratelor scadente din creditul pe termen lung, este o operaţiune care generează

diminuarea valorii împrumuturilor bancare, element de pasiv, şi deci debitarea contului de

împrumuturi, în corespondenţă cu diminuarea dispoinbilulului instituţiei la trezorerie, element de

activ şi deci creditarea contului de disponibil. Formula contabilă generică va fi:

162X “Împrumuturi = 520 “Disponibil al bugetului local la

pe termen lung şi mediu” trezoreria statului”

- 65 -

b. Datorii pe termen scurt

Se includ în categoria datoriilor pe termen scurt datoriile faţă de angajaţi, datoriile faţă de

furnizori, impozitele şi taxele datorate la alte bugete, etc.

Datoriile faţă de furnizori, reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate de

instituţii. Efectuarea achiziţiilor se tratează diferit în funcţie de natura şi valoarea bunurilor şi

serviciilor achiziţionate şi a prevederilor legale specifice achiziţiilor publice. Aceaste datorii se

regăsesc în contabilitate între momentul constatării lor şi momentul stingerii datoriilor prin

efectuarea de plăţi sau prin alte mijloace. De regulă documentul în baza cărora se înregisrează

aceste datorii îl reprezintă factura emisă de furnizor.

Înregistrarea unei facturi de consum (sau o achiziţie de servicii), este o operaţiune care

presupune înregistrarea unei datorii faţă de furnizaori, element de pasiv care se majorează deci se

creditează, în corespondenţă cu contul de cheltuieli aferent, elemente asimilate de activ, care se

majorează deci se debitează. Formula contabilă generică va fi:

6XXX „Cheltuieli” = 401 „Furnizori”

Datoriile faţă de angajaţi sunt salariile, pensiile, bursele şi celelalte drepturi de această

natură fiind generate de desfăşurarea activităţii normale a instituţiilor. Salariile se determină

lunar şi se înregistrează în contabilitate pe baza statelor de plată. Aceste datorii sunt stinse prin

plata salariilor, apărând în contabilitate numai în intervalul de timp dintre momentul determinării

lor şi momentul scadenţei lor.

Înregistrarea fondului de salarii, este o operaţiune care presupune majorarea valorii

salariilor datorate, elemente de pasiv, şi deci creditarea acestora în corespondenţă cu majorarea

cheltuielilor cu salariile, element asimilat de activ, şi deci debitarea acestora. Formula contabilă

generică va fi:

641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal-salarii datorate

Impozitele şi taxele datorate la alte bugete, reprezintă impozitele pe care instituţia trebuie

să le plătească altor instituţii conform legii. De exemplu, conform legii, toate instituţiile publice

datorează fondului asigurărilor de stat, Contribuţia la Asigurările Sociale, aferentă salariilor

personalului.

- 66 -

Înregistrarea impozitelor reţinute din salarii, este o operaţiune care presupune

reducerea datoriilor faţă de angajaţi (element de pasiv care se diminuează deci se debitează) în

corespondenţă cu majorarea datoriilor faţă de alte bugete (elemente de pasiv care se majorează

deci se creditează). Impozitele şi contribuţiile reţinute din salarii sunt contribuţia la asigurările

sociale, contribuţia la fondul asigurărilor de sănătate, contribuţia la fondul de şomaj şi impozitul

pe salarii. Întrucât acestea sunt reţinte de la salariaţi ele nu reprezintă o cheltuială pentru

instituţie.

Formula contabilă de înregistrare va fi:

421 Personal-salarii datorate = %

4312 Contribuţia individuala de asigurari sociale

4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate

4372 Contribuţia individuala de asigurari pentru şomaj

444 Impozitul pe venit de natură salarială

Înregistrarea cheltuielior patronale aferente salariilor, este o operaţiune care presupune

majorarea cheltuielilor instituţiei (elemente asimilate de activ, care se majorează şi deci se

debitează) în corespondenţă cu majorarea datoriilor la alte bugete (elemente de pasiv care se

majorează şi deci se creditează). Înregistrările contabile vor fi:

• Înregistrarea contribuţiei la asigurările sociale (CAS):

6451 Contribuţia unităţii la = 4311 Contribuţia unităţii la

asigurările sociale asigurările sociale

• Înregistrarea contribuţiei la fondul de şomaj (CFS):

6452 Contribuţia unităţii la = 4371 Contribuţia unităţii la

asigurările pentru şomaj bugetul asigurărilor pentru şomaj

• Înregistrarea contribuţiei la fondul asigurărilor de sănătate:

6453 Contribuţia angajatorului = 4313 Contribuţia angajatorului

pentru asigurările sociale pentru asigurările sociale

de sănătate de sănătate

• Înregistrarea altor contribuţii posibile

6458 Alte cheltuieli privind = 4381 Alte datorii sociale

asigurările şi protecţia socială

- 67 -

Plata datoriilor aferente salariilor, este o operaţiune care presupune diminuarea

disponibilităţilor băneşti (elemente de activ care diminuându-se se vor credita) şi diminuarea

datoriilor instituţiei (elemente de pasiv care micşorându-se se vor debita)

% = 52X „Cont de disponibilităţi”

421 Personal-salarii datorate

4311 Contribuţia unităţii la asigurari sociale

4312 Contribuţia individuala de asigurari sociale

4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate

4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate

4371 Contribuţia unităţii la asigurările pentru şomaj

4372 Contribuţia individuala de asigurari pentru şomaj

4381 Alte datorii sociale

444 Impozitul pe venit de natură salarială

11. OPERAŢIUNI PRIVIND DISPONIBILITĂŢILE BĂNEŞTI ŞI FINANŢĂRILE

Există trei categorii de operaţiuni semnificative privind disponibilităţile băneşti şi

finanţările, şi anume încasările, plăţile şi transferurile.

Încasările reprezintă operaţiunile prin care se majorează disponibilităţile băneşti ale

instituţiilor în urma primirii unor sume de bani reprezentând impozite, taxe, şi alte categorii de

creanţe. Aceste operaţii presupun majorarea disponibilităţilor (elemente de activ care se

majorează deci se debitează) în corespondeţă cu diminuarea creanţelor (elemente de activ care se

diminuează deci se creditează).

Formula contabilă generică a încasărilor va fi:

5XXX „Cont de disponibilităţi băneşti” = 4XXX„ Cont de creanţe”

Plăţile din disponibilităţi reprezintă operaţiuni prin care se diminuează disponibilităţile

băneşti (elemente de activ care se diminuează deci se creditează) prin achitarea unor datorii ale

instituţiilor (elemente de pasiv care se diminuează deci se creditează).

Formula contabilă generică va fi:

4XXX „Cont de datorii” = 5XXX „Cont de disponibilităţi”

- 68 -

Un aspect specific instituţiilor publice îl constituie plăţile din finanţare. Practic, în acest

mod se efectuează plăţi direct din conturile de disponibil ale bugetelor de către instituţiile

subordonate din punct de vedere financiar acestora.

Plăţile din finanţare reprezintă operaţiuni care majorează valoarea finanţării primite

(element asimilat de pasiv care se majorează deci se creditează) în corespondenţă cu diminuarea

datoriilor instituţiilor (element de pasiv care se diminuează deci se debitează). Formula contabilă

generică va fi:

4XXX „Cont de datorii” = 77X.X “Finanţări”

- 69 -

PLANUL DE CONTURI PENTRU INSTITUTII PUBLICE (CONFORM PROIECTULUI

DE METODOLOGIE 2003)

CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI

10 CAPITAL SI REZERVE

105 Rezerve din reevaluare

11 REZULTATUL REPORTAT

112 Fondul participatiilor la capitalul social

113 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului

115 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ teritoriale

117 Rezultatul reportat

117.1 Rezultatul reportat - bugetul de stat

117.2 Rezultatul reportat - bugetul local

117.3 Rezultatul reportat - venituri proprii

117.4 Rezultatul reportat - bugetul asigurarilor sociale de stat

117.6 Rezultatul reportat - bugetul asigurarilor pentru somaj

117.13 Rezultatul reportat- bugetul fondului special pentru protejarea asiguratilor

117.14 Rezultatul reportat- intrari de credite externe

117.16 Rezultatul reportat- bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate

117.30 Rezultatul reportat- asistenta financiara externa nerambursabila

117.40 Rezultatul reportat – din modificarea politicilor contabile

117.50 Rezultatul reportat-alte influente

12 REZULTATUL EXERCIŢIULUI (PATRIMONIAL)

122 Rezultatul exerciţiului

122.1 Rezultatul exerciţiului -bugetul de stat

122.2 Rezultatul exerciţiului -bugetul local

122.3 Rezultatul exerciţiului -venituri proprii

122.4 Rezultatul exerciţiului -bugetul asigurarilor sociale de stat

122.6 Rezultatul exerciţiului - bugetul asigurarilor pentru somaj

- 70 -

122.13 Rezultatul exercitiului - bugetul fondului special pentru protejarea

asiguratilor

122.14 Rezultatul exercitiului - intrari de credite externe

122.16 Rezultatul exercitiului - bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate

122.30 Rezultatul exercitiului - asistenta financiara externa nerambursabila

15 PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

151 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

1511 Provizioane pentru litigii

1512 Provizioane pentru garantii acordate clientilor

1518 Alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli

16 ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE

161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni

162 Împrumuturi bancare pe termen lung şi mediu

1621 Împrumuturi bancare pe termen lung şi mediu

1622 Împrumuturi bancare pe termen lung şi mediu nerambursate la scadenţă

163 Împrumuturi pentru investiţii

164 Împrumuturi din trezoreria statului

165 Împrumuturi primite pentru infiintarea unor institutii si servicii de interes public finantate

integral din venituri proprii

1651 Împrumuturi primite din bugetul de stat pentru infiintarea unor institutii si servicii de interes

public finantate integral din venituri proprii

1652 Împrumuturi primite din bugetele locale pentru infiintarea unor institutii si servicii de

interes public finantate integral din venituri proprii

167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate

168 Dobanzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate

1681 Dobanzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni

1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung si mediu

1687 Dobanzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate

2 CONTURI DE IMOBILIZăRI

20 IMOBILIZĂRI NECORPORALE

203 Cheltuieli de dezvoltare

- 71 -

205 Concesiuni,brevete,licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare

208 Alte imobilizări necorporale

21 IMOBILIZĂRI CORPORALE

211 Terenuri şi amenajari de terenuri

2111 Terenuri

2112 Amenajari de terenuri

212 Construcţii

213 Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii

2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)

2132 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare

2133 Mijloace de transport

2134 Animale şi plantaţii

214 Mobilier, aparatura birotică , echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte

active corporale

23 IMOBILIZĂRI ÎN CURS

231 Imobilizări corporale în curs

232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale

233 Imobilizări necorporale în curs

234 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale

26 IMOBILIZĂRI FINANCIARE

260 Participaţii la capitalul social

267 Creanţe imobilizate

2673 Împrumuturi acordate pe termen lung

2674 Dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung

2678 Alte creanţe imobilizate

2679 Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate

28 AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE

280 Amortizari privind imobilizarile necorporale

281 Amortizari privind imobilizarile corporale

29 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR

290 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale

- 72 -

291 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale

293 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs

296 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare

297 Deprecieri exceptionale (impairment)

3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE

30 STOCURI DE MATERII ŞI MATERIALE

301 Materii prime

3011 Materii prime date in prelucrare in institutie

302 Materiale consumabile

3021 Materiale auxiliare

3022 Combustibili

3023 Materiale pentru ambalat

3024 Piese de schimb

3025 Seminţe şi materiale de plantat

3026 Furaje

3027 Hrană

3028 Alte materiale consumabile

3029 Medicamente şi medicamente sanitare

303 Materiale de natura obiectelor de inventar

304 Materiale rezervă de stat şi de mobilizare

3041 Materiale rezerva de stat

3042 Materiale rezerva de mobilizare

305 Ambalaje rezervă de stat şi de mobilizare

3051Ambalaje rezerva de stat

3052 Ambalaje rezerva de mobilizare

308 Diferenţe de preţ la materii şi materiale

309 Muniţie si furnituri pentru apărare naţională, ordine publica

si siguranta nationala

33 PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE

331 Produse în curs de execuţie

332 Lucrări şi servicii în curs de execuţie

- 73 -

34 PRODUSE

341 Semifabricate

344 Produse monopol de stat

345 Produse finite

346 Produse reziduale

347 Bunuri legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului

348 Diferenţe de preţ la produse

3481 Diferenţe de preţ la semifabricate

3485 Diferenţe de preţ la produse finite

3486 Diferenţe de preţ la produse reziduale

349 Bunuri legal confiscate sau intrate in proprietatea privata a unitatii administrativ-teritoriale

35 STOCURI AFLATE LA TERŢI

351 Materii şi materiale aflate la terţi

3511 Materiale de natura obiectelor de inventar aflate la terti

354 Produse aflate la terţi

3541 Semifabricate aflate la terţi

3545 Produse finite aflate la terţi

3546 Produse reziduale aflate la terţi

356 Animale aflate la terţi

357 Mărfuri aflate la terţi

358 Ambalaje aflate la terţi

359 Bunuri în custodie sau în consignaţie la terţi

36 ANIMALE

361 Animale şi păsări

368 Diferenţe de preţ la animale şi păsări

37 MĂRFURI

371 Mărfuri

378 Diferenţe de preţ la mărfuri

38 AMBALAJE

381 Ambalaje

388 Diferenţe de preţ la ambalaje

- 74 -

39 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE

EXECUTIE

391 Provizioane pentru deprecierea materiilor prime

392 Provizioane pentru deprecierea materialelor

393 Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie

394 Provizioane pentru deprecierea produselor

395 Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti

396 Provizioane pentru deprecierea animalelor

397 Provizioane pentru deprecierea marfurilor

398 Provizioane pentru deprecierea ambalajelor

4 CONTURI DE TERŢI

40 FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE

401 Furnizori

403 Efecte de plătit

404 Furnizori de imobilizări

405 Efecte de plătit pt imobilizări

408 Furnizori-facturi nesosite

409 Furnizori -debitori

4091 Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor

4092 Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări

41 CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE

411 Clienti

4111 Clienti

4118 Clienţi incerţi sau în litigiu

412 Clienţi pentru produse monopol de stat

413 Efecte de primit de la clienţi

416 Clienţi incerţi

418 Clienţi -facturi de întocmit

419 Clienţi-creditori

42 PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE

421 Personal-salarii datorate

- 75 -

422 Pensionari-pensii datorate

423 Personal-ajutoare materiale datorate

425 Avansuri acordate personalului

426 Drepturi de personal neridicate

427 Retineri din salarii datorate terţilor

428 Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul

4281 Alte datorii în legătură cu personalul

4282 Alte creanţe în legătură cu personalul

429 Bursieri si doctoranzi

43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALă şI CONTURI ASIMILATE

431 Asigurari sociale

4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale

4312 Contribuţia individuala de asigurari sociale

4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate

4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate

437 Asigurări pentru şomaj

4371 Contribuţia unităţii la bugetul asigurărilor pentru şomaj

4372 Contribuţia individuala de asigurari pentru şomaj

438 Alte datorii şi creanţe sociale

4381 Alte datorii sociale

4382 Alte creanţe sociale

44 BUGETUL STATULUI , BUGETUL LOCAL, BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE

STAT ŞI CONTURI ASIMILATE

442 Taxa pe valoarea adăugată

4423 TVA de plată

4424 TVA de recuperat

4426 TVA deductibilă

4427 TVA colectată

4428 TVA neexigibilă

444 Impozitul pe venit de natură salarială

446 Alte impozite,taxe şi vărsăminte asimilate

- 76 -

448 Alte datorii şi creanţe cu bugetul

4481 Alte datorii faţă de buget

44811 Alte datorii faţă de buget PHARE

44812 Alte datorii faţă de buget-SAPARD

44813 Alte datorii faţă de buget - ISPA

4482 Alte creanţe privind bugetul

44822 Bugetul de stat - sume de primit - SAPARD

44823 Bugetul de stat - sume de primit - ISPA

45 DECONTĂRI - FONDURI DE LA COMUNITATEA EUROPEANĂ (PHARE, ISPA,

SAPARD)

450 Sume de primit şi de restituit Comunităţii Europene

4501 Sume de primit şi de restituit Comunităţii Europene -PHARE

4502 Sume de primit şi de restituit Comunităţii Europene - SAPARD

4503 Sume de primit şi de restituit Comunităţii Europene-ISPA

451 Agenţia SAPARD- sume de recuperat

452 Sume de recuperat de la agenţiile de implementare ISPA

453 PHARE

455 Sume datorate Agenţiei SAPARD

456 Sume datorate agenţiilor de implementare ISPA

457 Sume de primit şi de restituit în cadrul programului SAPARD

458 Sume de primit şi de restituit în cadrul programului ISPA

459 Sume de plătit contractorilor locali pentru realizarea programului ISPA

46 DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERŞI

461 Debitori diverşi

462 Creditori diverşi

4621 Creditori diverşi PHARE

4622 Creditori diverşi - SAPARD

4623 Creditori diverşi - ISPA

463 Creanţe ale bugetului de stat

464 Creanţe ale bugetului local

465 Creanţe ale bugetului asigurărilor sociale de stat

- 77 -

466 Creanţe ale fondurilor speciale

468 Împrumuturi temporare din fondul de trezaur

469 Împrumuturi temporare acordate potrivit legii

47 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE

472 Venituri înregistrate în avans

473 Decontări din operaţii în curs de clarificare

48 DECONTĂRI

481 Decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate

4811 Decontari privind operatiuni financiare

4812 Decontari privind stocurile

486 Decontari privind documentele militare de transport

49 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR

491 Provizioane pentru deprecierea creantelor- clienti

496 Provizioane pentru deprecierea creantelor- debitori diversi

5 CONTURI LA TREZORERIE SI BANCI COMERCIALE

50 INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

503 Actiuni

505 Obligaţiuni emise si rascumparate

51 CONTURI LA BăNCI

511 Valori de încasat

5112 Cecuri de încasat

5113 Efecte de încasat

5114 Efecte remise spre scontare

512 Conturi curente la bănci

5121 Conturi la bănci în lei

5124 Conturi la bănci în valută

5125 Sume în curs de decontare

518 Dobânzi

5181 Dobânzi PHARE

5183 Dobânzi ISPA

5186 Dobanzi de platit

- 78 -

5187 Dobanzi de incasat

519 Credite bancare pe termen scurt

5191 Credite bancare pe termen scurt

5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta

5196 Credite de la trezoreria statului

5198 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

52 DISPONIBIL AL BUGETELOR

520 Disponibil al bugetului local la trezoreria statului

521 Disponibil din fondul de rulment al bugetului local

522 Disponibil din venituri încasate pentru bugetul capitalei

523 Disponibil al bugetului de stat la trezoreria statului

524 Disponibil din fondul de rezerva constituit conform Legii nr. 145/1997

525 Disponibil din fondul de tezaur

526 Disponibil din venituri cu destinaţie specială

527 Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale

528 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat

529 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezerva

53 CASA

531 Casa

5311 Casa în lei

5314 Casa în valută

532 Alte valori

5321 Timbre fiscale şi poştale

5322 Bilete de tratament şi odihnă

5323 Tichete şi bilete de călătorie

5324 Bonuri valorice pentru carburanti auto

5325 Bilete cu valoare nominala

5326 Tichete de masa

5328 Alte valori

54 ACREDITIVE

541 Acreditive

- 79 -

5411 Acreditive în lei

5412 Acreditive în valută

542 Avansuri de trezorerie

55 DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ

550 Disponibil din fonduri cu destinatie speciala

551 Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială

552 Disponibil pentru sume de mandat si sume in depozit

553 Disponibil din valorificarea bunurilor intrate in proprietatea privata a statului

56 DISPONIBIL AL INSTITUŢIEI PUBLICE FINANŢATE DIN VENITURI PROPRII

560 Disponibil din venituri proprii

57 DISPONIBIL DIN VENITURILE FONDURILOR SPECIALE

571 Disponibil din fondul de asigurari sociale de sănătate

572 Disponibil din fondul special pentru protejarea asiguraţilor

574 Disponibil din veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj

58 VIRAMENTE INTERNE

581 Viramente interne

5811 Viramente interne PHARE

5812 Viramente interne SAPARD

5813 Viramente interne ISPA

59 DISPONIBIL DIN IMPRUMUTURI

590 Disponibil din împrumuturi externe

591 Disponibil din imprumuturi din disponibilităţile trezoreriei statului

599 Disponibil din asistenta financiară externa nerambursabilă

CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI

60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE (titlul II)

600 Cheltuieli privind stocurile primite prin transfer

601 Cheltuieli cu materiile prime

602 Cheltuieli cu materialele consumabile

6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare

6022 Cheltuieli privind combustibilii

6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat

- 80 -

6024 Cheltuieli privind piesele de schimb

6025 Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat

6026 Cheltuieli privind furajele

6027 Cheltuieli privind hrana

6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile

6029 Cheltuieli privind medicamentele şi materialele sanitare

603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

604 Cheltuieli privind materialele nestocate

605 Cheltuieli privind energia şi apa

606 Cheltuieli privind animalele şi păsările

607 Cheltuieli privind mărfurile

608 Cheltuieli privind ambalajele

609 Cheltuieli cu munitie si furnituri pentru aparare nationala, ordine publica si siguranta

nationala

61 CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI (titlul II)

611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile

612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile

613 Cheltuieli cu primele de asigurare

62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI (titlul II)

622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile

623 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate

624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal

626 Cheltuieli poştale si taxe de telecomunicaţii

627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate

628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi

629 Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale

63 CHELTUIELI EXCEPTIONALE (titlul II)

631 Cheltuieli cu deprecieri exceptionale (impairment)

632 Cheltuieli cu pierderi din calamitati

64 CHELTUIELI CU PERSONALUL (titlul I)

641 Cheltuieli cu salariile personalului

- 81 -

642 Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari

645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială

6451 Contribuţia unităţii la asigurările sociale

6452 Contribuţia unităţii la asigurările pentru şomaj

6453 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate

6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială

65 ALTE CHELTUIELI OPERATIONALE (titlul II)

654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi

658 Alte cheltuieli operationale

6581 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi

6588 Alte cheltuieli operationale

66 CHELTUIELI FINANCIARE(titlul III)

660 Diferenţe din reevaluare şi diferenţe de curs aferente dobânzilor încasate

663 Pierderi din creanţe legate de participaţii

665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar

6652 Pierderi din schimb valutar-Sapard

666 Cheltuieli privind dobânzile

6662 Dobânzi de transferat Comunităţii Europene - SAPARD

667 Sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar

668 Alte cheltuieli financiare

669 Alte pierderi SAPARD

67 ALTE CHELTUIELI FINANŢATE DIN BUGET (titlurile IV- XI, XIV, XV)

672 Cheltuieli privind subvenţiile de la buget

(titlul III)

673 Cheltuieli privind primele acordate (titlul IV)

674 Cheltuieli privind transferurile consolidabile (titlul V)

675 Cheltuieli privind transferurile neconsolidabile ( titlul V)

676 Cheltuieli privind dobânzile si comisioanele aferente datoriei publice (titlul VI)

6761 Cheltuieli privind dobanzile si comisioanele aferente datoriei publice externe

6762 Cheltuieli privind dobanzile si comisioanele aferente datoriei publice interne

677 Cheltuieli privind împrumuturile acordate (titlul VIII)

- 82 -

678 Cheltuieli privind rambursările de credite (titlul IX)

6781 Cheltuieli privind rambursarile de credite externe

6782 Cheltuieli privind rambursarile de credite interne

68 CHELTUIELI DE CAPITAL (titlul VII AMORTIZARI SI PROVIZIOANE),

682 Cheltuieli cu imobilizările corporale

6821 Cheltuieli cu terenurile şi amenajările de terenuri

6822 Cheltuieli privind construcţiile

6823 Cheltuieli cu instalaţiile tehnice, mijloacele de transport, animalele şi plantaţiile

6824 Cheltuieli cu mobilierul, aparatura birotică , echipamentele de protecţie a valorilor umane şi

materiale şi alte imobilizari corporale

683 Cheltuieli cu imobilizarile corporale in curs

684 Cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare

6841 Cheltuieli privind rezerva de stat

6842 Cheltuieli privind rezerva de mobilizare

685 Cheltuieli operationale privind amortizarile si provizioanele

6851 Cheltuieli operationale privind amortizarile

6852 Cheltuieli operationale privind provizioanele

686 Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele

6861 Cheltuieli financiare privind amortizarile

6862 Cheltuieli financiare privind provizioanele

69 CHELTUIELI ALE BUGETELOR

691 Cheltuieli curente ale bugetului local (02)

692 Cheltuieli cu destinaţie specială ale bugetului local

693 Cheltuieli din fondul de tezaur

694 Cheltuieli din bugetul asigurărilor sociale de stat (04)

CLASA 7 CONTURI DE VENITURI şI FINANŢăRI

70 VENITURI DIN ACTIVITĂŢI ECONOMICE ŞI VENITURI DIN ALOCAŢIA

BUGETARĂ CU DESTINAŢIE SPECIALĂ ŞI DIN SUBVENŢII

700 Venituri din subvenţii

701 Venituri din vânzarea produselor finite

702 Venituri din vânzarea semifabricatelor

- 83 -

703 Venituri din vânzarea produselor reziduale

704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate

705 Venituri din studii şi cercetări

706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii

707 Venituri din vânzarea mărfurilor

708 Venituri din activităţi diverse

709 Venituri din alocaţia bugetară cu destinaţie specială

71 VARIAŢIA STOCURILOR

711 Variaţia stocurilor

72 VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI

721 Venituri din productia de imobilizari necorporale

722 Venituri din productia de imobilizari corporale

73 VENITURILE FONDURILOR SPECIALE

731 Veniturile fondului de asigurări sociale de sănătate

732 Veniturile fondului special pentru protejarea asiguraţilor

734 Veniturile bugetului asigurarilor pentru şomaj

735 Veniturile fondurilor cu destinaţie specială

74 FONDURI ALE BUGETELOR

740 Fondul de tezaur

741 Cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale

742 Excedentul veniturilor cu destinaţie specială

743 Fondul de rulment

743.01 Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casă

743.02 Fondul de rulment destinat acoperirii definitive

743.03 Fondul de rulment destinat finanţării unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor

publice locale

744 Fond de rezerva al bugetului asigurarilor sociale de stat

745 Fond de rezerva constituit potrivit Legii nr. 145/1997

75 VENITURI DIN ALTE ACTIVITĂŢI

754 Venituri din creanţe reactivate

758 Alte venituri din exploatare

- 84 -

7581 Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi

7582 Venituri din donaţii, sponsorizari, granturi

7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital

7584 Venituri din dezmembrari de imobilizari

7588 Alte venituri din exploatare

759 Venituri din stocuri primite prin transfer

76 VENITURI FINANCIARE

761 Venituri din imobilizări financiare

7612 Venituri din titluri de participare deţinute la societăţi din afara grupului

763 Venituri din creanţe imobilizate

765 Venituri din diferenţe de curs valutar

765.02 Câştiguri din schimb valutar - SAPARD

766 Venituri din dobânzi

766.02 Câştiguri din dobanzi realizate- SAPARD

767 Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar

768 Alte venituri financiare

769 Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi

77 FINANŢĂRI

770 Finanţarea de la buget

770.1 Finanţarea de la bugetul de stat

770.2 Finanţarea de la bugetele locale

770.3 Finanţarea de la bugetul asigurărilor sociale de stat

771 Finanţarea în baza unor acte normative speciale (compensări)

772 Finanţarea din împrumuturi contractate direct de stat

773 Finanţarea din împrumuturi externe garantate de stat

774 Finanţarea din contribuţia financiară a Comunităţii Europene (când beneficiarii sunt instituţii

publice)

775 Finantarea bugetului asigurarilor sociale de stat din disponibilul trezoreriei

78 VENITURI DIN PROVIZIOANE SI APRECIERI EXCEPTIONALE

781 Venituri din provizioane privind activitatea operationala

786 Venituri financiare din provizioane

- 85 -

787 Venituri din aprecieri exceptionale

79 VENITURI ALE BUGETELOR

790 Venituri ale bugetului de stat

792 Venituri încasate pentru bugetul capitalei

793 Venituri curente ale bugetelor locale

794 Venituri cu destinaţie specială ale bugetelor locale

795 Venituri încasate pentru bugetul local

796 Subvenţii primite de bugetul asigurărilor sociale de stat

797 Venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat

8 CLASA 8 CONTURI SPECIALE

80 CONTURI IN AFARA BILANTULUI

8031 Imobilizari corporale luate cu chirie

8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare

8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie

8034 Debitori scosi din activ urmariti in continuare

8035 Debitori din amenzi si penalitati pretinse

8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate

8037 Efecte scontate neajunse la scadenta

8038 Alte valori in afara bilantului

8039 Stocuri de natura obiectelor de inventar in folosinta

8040 Ambalaje de restituit

8041 Publicatii primite gratuit in vederea schimbului international

8042 Valoarea reevaluata a mijloacelor fixe conform Ordonantei Guvernului nr.14/1998

8043 Amortizarea mijloacelor fixe conform Ordonantei Guvernului nr.14/1998

8044 Documente respinse la viza de control financiar preventiv

80441 Documente respinse la viza de control financiar preventiv propriu

80442 Documente respinse la viza de control financiar preventiv delegat

8046 Ipoteci imobiliare

8047 Imprimate de valoare cu decontare ulterioara

8048 Garantie bancara pentru oferta depusa

8049 Garantie bancara pentru buna executie

- 86 -

8050 Disponibil din garantia constituita pentru buna executie

8051 Garantii constituite de concesionar

8052 Produse monopol de stat preluate de la producatorii de alcool

8060 Credite bugetare aprobate

8061 Credite deschise de repartizat

8062 Fonduri de primit de la bugetul de stat

8063 Fonduri de primit de la Comunitatea Europeana

8064 Fonduri de primit

8065 Angajamente bugetare

8066 Angajamente de plata

8067 Credite deschise pentru cheltuieli proprii

8068 Credite repartizate din bugetul local

8069 Credite repartizate din bugetul local pentru cheltuieli proprii

8070 Abonamente la publicatii care se urmaresc pana la primire

8071 Pagube produse din cauze de forta majora si fortuite aprobate la scadere

81 GRUPA 89 BILANT

891 Bilant de deschidere

892 Bilant de inchidere

PLANUL DE CONTURI PENTRU INSTITUTII PUBLICE

0 MIJLOACE FIXE ŞI TERENURI

01 MIJLOACE FIXE ŞI TERENURI

011 Terenuri

012 Amenajări de terenuri

013 Mijloace fixe

1 MIJLOACE BĂNEŞTI

10 DISPONIBIL LA BANCĂ

105 Disponibil al instituţiei

11 DISPONIBIL DIN MIJLOACE CU DESTINAŢIE SPECIALĂ

- 87 -

110 Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit

111 Disponibil în cont colector de venituri încasate pentru bugetul de stat

112 Disponibil din contribuţia financiară nerambursabilă

115 Disponibil pentru investiţii

118 Disponibil din contravaloarea în lei a sumelor încasate în valută

119 Disponibil din fonduri cu destinaţie specială

12 DISPONIBIL PRIVIND ALTE ACTIVITĂŢI

120 Disponibil al instituţiei finanţate din venituri extrabugetare

121 Disponibil în valută din credite externe guvernamentale

123 Disponibil din valorificarea medicamentelor procurate din credite externe guvernamentale

124 Disponibil la bănci din sumele primite de la buget în baza HG nr. 805/1994

125 Disponibil din veniturile instituţiilor de învăţământ conform Legii nr. 84/1995

127 Disponibil din activitatea sanitară conform Legii nr. 145/1997

129 Disponibil din fondul de rezervă constituit conform Legii nr. 145/1997

13 CASA

14 DISPONIBILITĂŢI DIN FONDURI SPECIALE

140 Disponibil din fondul special de solidaritate

141 Disponibil din fondul special pentru sănătate (OG. Nr. 22/1992)

144 Disponibil din fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului

145 Disponibil din fondul de risc şi accident pentru protecţia specială a persoanelor handicapate

146 Disponibil din fondul spec. pt dezv. şi modernizarea punctelor de control pentru trecerea

frontierei

147 Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic

148 Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea drumurilor publice

149 Disponibil din fondul special pentru protejarea asiguraţilor

15 ALTE MIJLOACE BĂNEŞTI

150 Acreditive

159 Alte valori

17 ALTE DISPONIBILITĂŢI

172 Disponibil din fondul pentru finanţarea blocurilor de locuinţe conform HG nr. 391/1993

- 88 -

173 Disponibil din fondurile primite de la bugetul de stat pentru finanţarea Corpului Gardienilor

Publici

175 Disponibil din fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor

aferente

177 Disponibil la fondul pentru finanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul

vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor, în perioada 1998-2001, conform Legii nr. 165/1998

şi OUG nr. 223/2000

178 Disponibil din fondul special pentru aviaţia civilă

179 Disponibil din fondul de asigurări sociale de sănătate

18 Disponibil din fondul special de susţinere a învăţământului de stat

181 Disponibil din fondul special de susţinere a învăţământului de stat

19 Disponibil pentru finanţarea activităţii de bază a instituţiilor de învăţământ superior

191 Disponibil pentru finanţarea activităţii de bază a instituţiilor de învăţământ superior

192 Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială

193 Disponibil al instituţiei de învăţământ superior din surse externe pentru finanţarea proiectelor

de reformă

195 Viramente interne

2 DECONTĂRI

20 ÎMPRUMUTURI

202 Debitori din fonduri alocate pentru înfiinţarea Corpului Gardienilor Publici

21 DECONTĂRI INTERNE

212 Decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate privind finanţarea de la buget

213 Alte decontări

216 Decontări privind gestionarea creditelor externe guvernamentale

22 DECONTĂRI CU TERŢII-DEBITORI

220 Debitori

223 Împrumuturi acordate din fondul de redresare financiară

225 Clienţi

227 Clienţi pentru produse monopol de stat

23 DECONTĂRI CU TERŢII-CREDITORI

230 Decontări cu salariaţii

- 89 -

231 Creditori

232 Decontări cu bugetul statului

233 Decontări privind asigurările sociale

234 Furnizori

235 Decontări privind contribuţia la constituirea fondului de şomaj

236 Bursieri şi doctoranzi

239 Sume puse la dispoziţia băncilor comerciale din fondul pentru finanţarea cheltuielilor

aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor în perioada

1998-.2001, conform Legii nr. 165/1999 şi OUG nr. 223/2000

3 FONDURI

31 FONDURILE INSTITUŢIEI

306 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului

307 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului

308 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale

309 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public la unităţii administrativ-teritoriale

311 Fondul obiectelor de inventar

33 FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ

337 Fonduri cu destinaţie specială

34 FONDURI SPECIALE

340 Fondul naţional de solidaritate

341 Fondul special pentru sănătate

344 Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului

345 Fondul de risc şi accident pentru protecţia specială a persoanelor handicapate

346 Fondul special pentru dezv. şi modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei

347 Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic

348 Fondul special pentru modernizarea drumurilor publice

349 Fondul special pentru protejarea asiguraţilor

37 FONDURI PENTRU FINANŢĂRI SPECIALE

372 Fondul pentru finanţarea blocurilor de locuinţe conform HG nr. 391/1993 şi OG nr. 19/1999

373 Fonduri primite de la bugetul de stat pentru înfiinţarea Corpului Gardienilor Publici

375 Fonduri pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor aferente

- 90 -

377 Fond pentru finanţarea cheltuielilor agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea

animalelor, în perioada 1998-2001 , conform Legii nr. 165/1998 şi OUG nr. 223/2000

378 Fondul aviaţiei civile

379 Veniturile fondului asigurărilor sociale de sănătate

381 Fondul special de susţinere a învăţământului de stat

4 CHELTUIELI

40 CHELTUIELI BUGETARE

405 Cheltuielile privind transferurile din bugetul statului către bugetele locale

41 CHELTUIELILE INSTITUŢIILOR

410 Cheltuielile instituţiei de stat

411 Cheltuielile din credite externe

412 Diferenţe de curs valutar

415 Cheltuieli pentru investiţii în continuare

42 CHELTUIELILE ALTOR ACTIVITĂŢI

420 Cheltuielile instituţiei publice finanţate din venituri extrabugetare

421 Cheltuieli din fonduri cu destinaţie specială

423 Cheltuieli cu comisioanele şi spezele bancare

425 Cheltuielile instituţiilor de învăţământ conform Legii nr. 84/1995

427 Cheltuieli din activitatea sanitară conform Legii nr. 145/1997

440 Cheltuieli din fondul naţional de solidaritate

441 Cheltuieli din fondul special pentru sănătate (OG nr. 22/1992)

444 Cheltuieli din fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului

445 Cheltuieli din fondul de risc şi accident, pentru protecţia socială a persoanelor handicapate

446 Chelt. din fondul special pentru dezv. şi modern. Pct. de control pentru trecerea frontierei

447 Cheltuieli din fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic

448 Cheltuieli din fondul special pentru modernizarea drumurilor publice

449 Cheltuieli din fondul special pentru protejarea asiguraţilor

47 CHELTUIELI PENTRU FINANŢĂRI SPECIALE

472 Cheltuieli din fondul pentru construirea blocurilor de locuinţe conform HG nr. 391/1993 şi

OG nr. 19/1994

- 91 -

477 Cheltuieli din fondul pentru finanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul

vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor , conform Legii nr. 165/1998 şi OUG nr. 223/2000

478 Cheltuieli din fondul special al aviaţiei civile

479 Cheltuieli din fondul de asigurări sociale de sănătate

481 Cheltuieli din Fondul special de susţinere a învăţământului de stat

491 Cheltuieli din veniturile pentru finanţarea de bază a instituţiilor de învăţământ superior

492 Cheltuieli din alocaţii bugetare cu destinaţie specială

493 Cheltuieli din surse externe pentru finanţarea proiectelor de reformă

5 CONTURI DE VENITURI

51 VENITURILE INSTITUŢIILOR

510 Veniturile instituţiei

52 VENITURILE ALTOR ACTIVITĂŢI

520 Venituri extrabugetare ale instituţiei publice

522 Venituri din dobânzi bancare

525 Veniturile instituţiilor de învăţământ conform Legii nr. 84/1995

527 Venituri din activitatea sanitară conform Legii nr. 145/1997

528 Venituri din anii precedenţi şi alte surse

53 VENITURI ANTICIPATE ŞI DE REALIZAT

530 Venituri anticipate

531 Venituri de realizat

591 Venituri pentru finanţarea de bază a instituţiilor de învăţământ superior

592 Venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială

593 Venituri din surse externe pentru finanţarea proiectelor de reformă

6 MATERIALE

60 MATERIALE ŞI OBIECTE DE INVENTAR

600 Materiale

602 Obiecte de inventar în magazie

603 Obiecte de inventar în folosinţă

604 Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată aflate la terţi

607 Bunuri legal confiscate sau intrate conform legii în proprietatea privată a statului

608 Bunuri în custodie sau consignaţie la terţi

- 92 -

61 ANIMALE

610 Animale tinere la îngrăşat

611 Animale pentru experienţă

612 Animale de producţie şi reproducţie

62 PRODUSE

620 Produse

621 Produse monopol de stat

7 FINANŢĂRI ŞI CREDITE BANCARE

70 FINANŢĂRI DE LA BUGET ŞI CREDITE BANCARE

700 Finanţare de la buget privind anul curent

701 Finanţare în baza unor acte normative speciale

702 Finanţare de la buget privind anii precedenţi şi alte surse

703 Finanţare în baza Legii nr. 76/2000, modificată şi completată prin OUG nr. 145/1997

704 Credite bancare

705 Finanţare din contribuţia financiară nerambursabilă

706 Finanţare din credite externe guvernamentale

707 Finanţare din credite externe cu garanţia statului

709 Sume din finanţarea de la buget în baza HG nr. 805/1994

711 Finanţare în baza OUG nr. 211/2000

712 Finanţare din fondul de solidaritate

9 CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI (de ordine şi evidenţă)

90 CONTURI COMUNE, MIJLOACE FIXE ŞI MATERIALE

900 Mijloace fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă

901 Mijloace fixe luate cu chirie

902 Valori materiale primite în custodie

903 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare

904 Motoare electrice în exploatare

905 Ambalaje de restituit

907 Publicaţii primite gratuit în vederea schimbului internaţional

908 Valoarea reevaluată a mijloacelor fixe, conform Ordon. Guv. Nr. 14/1998

909 Amortizarea mijloacelor fixe, conform Ordon. Guv. Nr. 14/1998

- 93 -

91 DECONTĂRI

910 Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare

912 Documente respinse la viza de control financiar preventiv

92 ALTE VALORI

921 Alte sume depuse pe librete C.E.C.

922 Imprimate de valoare cu decontare ulterioară

924 Proiecte-tip şi directive

925 Garanţie bancară pentru oferta depusă

926 Garanţie bancară pentru buna execuţie

927 Disponibil din garanţia constituită pentru buna execuţie

928 Garanţii constituite de concesionari

94 CREDITE BUGETARE

940 Credite bugetare aprobate

941 Credite deschise de repartizat

944 Credite deschise pentru cheltuieli proprii

97 ALTE OPERAŢIUNI ÎN AFARA BILANŢULUI

970 Abonamente la publicaţii care se urmăresc până la primire

975 Cheltuieli de transport, aprovizionare şi manipulare

979 Alte operaţiuni în afara bilanţului

98-99 CONTURI SPECIFICE

980 Bilanţ de închidere

981 Bilanţ de deschidere

982 Valoarea neamortizată a mijloacelor scoase din funcţiune înainte de îndeplinirea duratei

normale de serviciu

- 94 -

BIBLIOGRAFIE

MATIŞ D. şi colectiv “Bazele contabilităţii agenţilor economici din România” , Ed. Intelcredo

1996

CISTELECAN R., “Bazele Contabilităţii”, Editura Universităţii Petru Maior, Târgu Mureş 2000

OPREA C., RISTEA M., "Bazele Contabilităţii", editura Naţional, Bucureşti, 2001

IONESCU L."Contabilitatea instituţiilor din administraţia publică locală" editura Economică,

2001

NEAG R. "Contabilitatea instituţiilor publice" Editura Universităţii Petru Maior, Târgu-Mureş

2001

GRECEANU-COCOŞ V. "Contabilitateainstituţiilor publice comentată şi actualizată" Vol I,

Editura Adevărul, Bucureşti 2002

DUMBRAVĂ P., POP A. "Contabilitate de gestiune în industrie" Editura Intelcredo Deva 1997

BOTEA M., DASCĂLU.C. ŞERBĂNOIU C. "Contabilitatea instituţiilor publice" Editura ASE,

Bucureşti 2000

CERNE S. CHILĂRESCU D. CONSTANTINESCU M. PIŢURCĂ F. "ghid financiar contabil

pentru instituţiile de învăţământ superior" editura Paiedeia, Bucureşti 2000

TUŢĂ F.C. "Bazele contabilităţii" editura Polirom Iaşi 2001

SABĂU POP I. “Drept civil-drepturi reale” editura Accent, Cluj-Napoca 2001

CIOBANU E. şi colectiv “Dicţionar român de neologisme” Editura Floarea Darurilor şi Editura

RotehPro Bucureşti 2000 pag 125

Norme privind organizarea si conducerea contabilităţii patrimoniului la institutiile publice,

(Proiect), MFP Bucureşti, 2003

- 95 -