Curs Contabilitatea Institutiilor de credit ASE Anul 3

8/15/2019 Curs Contabilitatea Institutiilor de credit ASE Anul 3

1/203

CAPITOLUL 1

CONTABILITATEA BANCARA: ORGANIZARE,

PRINCIPII, EVALUARE, PLAN DE CONTURI

Bancile sunt definite ca persoane juridice autorizate sa efectueze in mod curent

operatiuni bancare. Ele sunt obligate, in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr.

82/1991 sa organizeze si sa tina contabilitate. Prin aceasta se urmareste redarea sub o formaunica, generalizata si normalizata a evenimentelor economice, financiare, juridice si fiscale. In

cazul bancilor contabilitatea trebuie sa reflecte in expresie baneasca disponibilitatile banesti si

depozitele banesti, bunurile mobile si imobile, titlurile de valoare, drepturile si obligatiile,precum si miscarile si modificarile intervenite in urma operatiunilor patrimoniale efectuate,

cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute.

Legea contabilitatii si planul de conturi pentru banci sunt obligatorii pentru toate

bancile cu sediul in Romania si pentru subunitatile cu sediul in Romania ale bancilor cu sediul in

strainatate.

1.1. PRINCIPII CONTABILE IN BANCA

In organizarea si conducerea contabilitatii in banca sunt aplicate aceleasi principii

contabile generale. Totusi, specificul activitatii bancare face sa existe numeroase derogari si

exceptii de la acestea.

1. Principiul prudentei – urmareste sa evite un transfer in viitor al incertitudinilor din prezent.

Acesta permite contabilizarea pierderilor certe si probabile, a veniturilor certe dar nu si a

veniturilor potentiale. In contabilitatea bancara se omite acest principiu in cazul

operatiunilor de piata, atunci cand sunt evaluate la pretul pietei (titluri de tranzactie, devize,

instrumente financiare la termen).

2. Principiul permanentei metodelor – care asigura comparabilitatea in timp a informatiilor

contabile prin mentinerea acelorasi norme si reguli de inregistrare in contabilitate.

Schimbarea acestora se face numai extraordinar si in mod justificat.

3. Principiul independentei exercitiilor – decupeaza activitatea bancii in perioade de timp de 12

luni, numite exercitii. Un exercitiu cuprinde toate veniturile si cheltuielile angajate de catre

banca in perioada respectiva, indiferent de momentul in care acestea sunt incasate sau platite.


2/203

De exemplu, dobanzile sunt inregistrate pe baza dobanzilor scurse in fiecare perioada si nu in

functie de momentul incasarii sau platii lor.

4. Principiul continuarii activitatii – pleaca de la premisa ca banca isi continua in mod normalactivitatea fara sa si-o reduca in mod sensibil sau sa intre in stare de lichidare.

5. Principiul intangibilitatii bilantului – cere ca bilantul de deschidere sa corespunda cu bilantul

de inchidere al exercitiului precedent.

6. Principiul necompensarii – in coformitate cu acest principiu nu se poate face nici-o

compensare intre posturi de activ si posturi de pasiv din bilant sau intre venituri si cheltuieli

in contul de rezultate. Prin operatiuni specifice, banca face o serie de exceptii de la acest

principiu. Este cazul operatiunilor cu titluri de tranzactie, cu instrumente financiare la

termen sau cazul swap-urilor de dobanzi.

7. Principiul costului istoric – cere mentinerea activelor si pasivelor bilantiere la valoarea

istorica de intrare. Totusi, contabilitatea bancara reevalueaza periodic o serie de operatiuni in

functie de pretul pietei.8. Principiul importantei semnificative – in conformitate cu acest principiu, toate informatiile de

importanta semnificativa trebuie prezentate in situatiile financiare elaborate. Sunt

semnificative acele informatii a caror importanta poate– afecta deciziile si rationamentele

utilizatorilor externi.

9. Principiul suprematiei realitatii asupra aparentei - pune pe primul plan aspectul economic si

financiar in raport cu cel juridic.

10. Principiul regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele – urmareste furnizarea de informatii

clare, precise si complete asupra patrimoniului, situatiei financiare, rezultatului, operatiunilor

si riscurilor asumate.

11. Principiul cuantificarii monetare – cere exprimarea intr-o forma monetare a operatiunilor

contabile inregistrate. Moneda de baza este cea nationala, leul, dar in functie de specificuloperatiunii desfasurate,apar si alte monede straine.

1.2. EVALUAREA PATRIMONIULUI

Pentru a putea inscrie in contabilitate elementele de patrimoniu este important sa

existe niste reguli generale, stabilite in baza principiilor contabile de baza. Regulamentul de

aplicare a Legii contabilitatii stabileste astfel de reguli valabile pentru toate societatile, inclusiv

pentru cele bancare. Tinand cont de particularitatile activitatii bancare, in contabilitatea pentru

societatile bancare exista mici abateri de la aceste principiile generale de evaluare si chiar cateva

reguli specifice.

Reguli generale

1. Evaluarea la data intrarii in patrimoniu

Bunurile sunt evaluate, in momentul intrarii in patrimoniu, la valoarea de intrare sau

valoarea contabila. Aceasta se stabileste astfel:


3/203

- bunurile procurate cu titlu oneraos, la valoarea de achizitie denumita cost de achizitie;

- bunurile reprezentand aport la capitalul social sau obtinute cu titlu gratuit, la valoarea de

utilitate, in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si amplasarea acestora;- bunurile produse de banca, la cost de productie.

Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare, taxele

nerecuperabile, cheltuieli de transport si aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru

punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune a bunului respectiv.

Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si

materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor

indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia.

Creantele si datoriile sunt evaluate in contabilitate la valoarea lor nominala.

2. Evaluarea la inventariere.

Bunurile sunt evaluate cu ocazia inventarierii la valoarea actuala sau valoarea deutilitate a fiecarui element, denumita si valoare de inventar. Aceasta se stabileste in functie de

utilitatea bunului si de pretul pietei.

Creantele si datoriile sunt evaluate la valoarea lor probabila de incasat sau de plata.

3. Evaluarea la inchiderea exercitiului.

Elementele patrimoniale sunt evaluate la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv

la valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii. Pentru aceasta se compara

valoarea contabila cu valoarea de inventar. Daca exista diferente se procedeaza astfel:

- pentru elementele de activ, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si

valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, ele ramanand evidentiate la valoarea

de intrare. Diferentele constatate in minus, in cazul imobilizarilor, se inregistreaza incontabilitate pe seama amortizarii (cand deprecierea este ireversibila) sau se constituie

provizioane (cand deprecierea este reversibila). Pentru celelalte elemente de activ se

constituie provizioane. Valoarea elementelor de activ se mentine, de asemenea, la valoarea

lor de intrare;

- pentru elemenetele de pasiv, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si

valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la

valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus intre valoarea stabilita la inventar si

valoarea de intrare a elementelor de pasiv se inregistreaza in contabilitate prin constituirea

de provizioane, valoarea acestor elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de

intrare.

4. Evaluarea la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum.

In acest caz , al iesirii din patrimoniu, bunurile sunt evaluate si se scad din gestiune la

valoarea lor de intrare.


4/203

Reguli specifice

a) la fiecare inchidere anuala contabila, operatiunile calificate de acoperire sunt evaluate la

cursul utilizat pentru evaluarea elementelor acoperite. Cursul utilizat este cursul la vedere sau

cursul la termen, in functie de natura operatiunilor acoperite;

b) operatiunile in devize se inregistreaza in conturi deschise pe fiecare deviza in parte, iar soldul

acestora se evalueaza la valoarea lor de piata;

c) cesiunile temporare de active sunt considerate operatiuni de trezorerie cu mentionarea in

activ a elementelor cedate. Elementele cedate cu posibilitate de rascumparare se inregistreaza

in conturile din afara bilantului;

d) titlurile de tranzactie se evalueaza la valoarea lor de piata;

e) primele sau decotarile aferente titlurilor de investitii se repartizeaza asupra conturilor devenituri sau cheltuieli, dupa caz, pe durata de viata reziduala a titlurilor. In cazul scaderii

valorii titlurilor de investitii, ca urmare a deprecierii valorii acestora, nu se constituie

provizioane;

f) in cadrul operatiunilor consortiale de finantare, fiecare banca asociata intr-un consortiu sau

sindicat inregistreaza numai cota-parte fixata prealabil, aplicandu-se, in general, urmatoarele

reguli:

- se inregistreaza numai cota parte a bancii de finantare sau prin angajamentul prin

semnatura, in conturile de credite, respectiv in conturile in afara bilantului, indiferent de

pozitia bancii in cadrul consortiului sau sindicatului;

- in cazul in care cota-parte din riscul unei banci este mai mare decat finantarea, excedentul

se inregistreaza in conturile in afara bilantului, la angajamentul de garantie dat. In situatiainversa, diferenta se inregistreaza in conturile in afara bilantului, la angajamente de garantie

primite;

g) activele gajate sau date in garantie, cu exceptia numerarului, sunt mentionate, in toate

cazurile, in bilantul bancii, iar activele primite in gaj sau in garantie, cu exceptia numerarului,

nu figureaza in bilantul bancii, chiar daca se refera la angajamente proprii sau in contul

tertilor;

h) angajamentele date in contul tertilor se inregistreaza in conturile in afara bilantului, in cadrul

angajamentelor de garantie, iar cele date in cont propriu se evidentiaza numai in conturile de

evidenta in afara bilantului.

1.3. DOCUMENTELE BANCARE

Pentru a-si putea derula activitatea in scopul obtinerii de profit, bancile efectueaza

zilnic o serie de operatiuni interbancare, operatiuni cu clientela, operatiuni cu titluri, operatiuni

cu devize, ca si operatiuni care nu tin de specificul societatilor bancare. Toate aceste operatuni

trebuie inregistrate in contabilitate prin intermediul unor documente justificative. Documentele


5/203

folosite in banci pot fi documente caracteristice bancilor sau documente generale, valabile pentru

toate societate comerciala. In ambele cazuri, ele angajeaza raspunderea celor care le-au intocmit,

vizat, aprobat ori inregistrat in contabilitate.La completarea documentele justificative se au in vedere, in general, urmatoarele

elemente:

- denumirea documentului;

- denumirea si sediul unitatii patrimoniale care intocmeste documentul;

- numarul si data intocmirii documentului;

- mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii patrimoniale;

- continutul operatiunii patrimoniale;

- datele cantitative si valorice aferente operatiunii efectuate;

- numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care le-au intocmit, vizat si

aprobat;

- alte elemete menite sa asigure consemnarea completa a operatiunii inregistrata.In general, documentele folosite de contabilitatea bancara se incadreaza in una din

urmatoarele categorii:

• documente primare – acestea se completeaza, de regula, pentru o singura operatiune, in

momentul desfasurarii procesului sau fenomenului economic. In aceasta categorie se

incadreaza cecurile, ordinele de incasare sau de plata;

• documente de sinteza – acestea cumuleaza mai multe informatii, intr-o forma coerenta din

punct de vedere contabil, reflectand un fenomen mai complex sau o activitate economica.

Sunt realizate pe baza celorlalte documente justificative. In aceasta categorie se incadreaza

jurnalele contabile, balanta de verificare, bilantul;

• documente centralizatoare – cumuleaza, de regula, mai multe informatii privind acelasi

fenomen sau proces economic. Se intocmesc pe baza unei serii de documente de acelasitip. Aici se intalnesc, de exemplu, borderourile de cecuri de decontare;

• documente statistice – sunt folosite in evidentele statistice si apar sub forma unor liste sau

situatii. De exemplu, situatia creditelor acordate de banca.

Dintre documentele sintetice, Legea contabilitatii obliga societatile bancare la

intocmirea urmatoarelor registre:

- registrul jurnal;

- registrul inventar;

- registrul “cartea mare”.

Registrul jurnal este un document obligatoriu, ce trebuie tinut la centrala bancii si la

fiecare subunitate cu contabilitate proprie. El inregistreaza in ordine cronologica operatiunilepatrimoniale, tinand cont de data de intrare sau intocmire a documentelor. Registrul jurnal este

tinut sub forma unui registru jurnal general si a unor registre jurnal auxiliare ( “Jurnalul

operatiunilor zilei”, “Recapitulatia pe conturi a jurnalelor operatiunilor zilei”). Datele mentionate

in aceste jurnale fac referire la felul, numarul si data documentului justificativ, explicatiile si

conturile debitoare si creditoare corespunzatoare operatiunilor efectuate.


6/203

Registrul inventar inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv,

grupate in functie de natura lor, conform posturilor din bilant. Inregistrarea acestor elemente se

face pe baza unor liste de inventariere, intocmite in conformitate cu normele in legale. Registrulinventar se tine centralizat si la nivelul fiecarei subunitati bancare.

Registrul “cartea mare” este un document contabil obligatoriu, intocmit de centrala

bancii si de toate subunitatile cu contabilitate proprie, in care se inscriu lunar, pentru fiecare cont,

inregistrarile efectuate in registrul jurnal auxiliar “Recapitulatia pe conturi a jurnalelor

operatiunilor zilei”, stabilindu-se situatia fiecarui cont: sold initial, rulaje debitoare, rulaje

creditoare si sold final. Datele inscrise in registrul “cartea mare” sunt preluate la intocmirea

balantei de verificare.

Legea contabilitatii cere si societatilor bancare sa intocmeasca lunar balanta de

verificare. Aceasta permite verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilorpatrimoniale si sta la baza intocmirii bilantului contabil.

Balanta de verificare trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: simbolul si

denumirea conturilor, in ordinea din planul de conturi, soldurile initiale debitoare si creditoare,

rulajele debitoare si creditoare, totalul sumelor debitoare si creditoare, soldurile finale debitoare

si creditoare. Cu ajtorul balantei se poate constata concordantele dintre urmatoarele informatii

generate de dubla inregistrare: concordanta dintre totalul inregistrarilor din registrul jurnal si

totalul rulajelor debitoare si totalul rulajelor creditoare din balanta, precum si concordanta dintre

totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din “cartea mare” si totalul soldurilor finale

debitoare si creditoare din balanta.

Balanta de verificare se intocmeste atat pentru conturile sintetice cat si pentru cele

analitice, permitand verificarea concordantei dintre ele. De asemenea, ea cuprinde conturilebilantiere, iar separat, pe cele in afara bilantului.

Contul de profit si pierdere sau contul de rezultate este un document de sinteza ce

realizeaza o analiza in dinamica a veniturilor si cheltuielilor si evidentiaza rezultatul contabil al

activitatii desfasurate. El permite, de asemenea, sa se calculeze o serie de indicatori care sa

prezinte performantele acestei activitati. Elemenetele componente ale acestui document sunt

grupate in functie de natura lor astfel:

I. Venituri:

1. Venituri din activitatea de exploatare bancara;

2. Venituri diverse din exploatare;3. Venituri din provizioane si recuperari de creante amortizate;

4. Venituri exceptionale;

5. Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit.

II. Cheltuieli:

1. Cheltuieli de exploatare bancara;


7/203

2. Cheltuieli de personal;

3. Impozite si taxe;

4. Cheltuieli cu materialele, lucrarile si serviciile executate de terti;5. Cheltuieli diverse de exploatare;

6. Cheltuieli cu amortizarile privind imobilizarile necorporale si corporale;

7. Cheltuieli exceptionale.

III. Rezultatul curent: I (1+2+3+5) – II (1+2+3+4+5+6)

IV. Rezultatul exceptional: I.4 – II.7

V. Rezultatul exercitiului: III + IV

VI. Rezerve si fonduri de risc

VII. Profit impozabil: V - VI

VIII. Impozit pe profit

IX. Profit net: VII - VIII

1.4. PLANUL DE CONTURI AL SOCIETATILOR BANCARE

Planul de conturi al societatilor bancare este prezentat in intregime, in ultimulcapitol. El tine cont de cadrul general al planului de conturi pe economie si de specificul

activitatii bancare. Conturile sunt simbolozate in baza sistemului zecimal si sunt grupate astfel:

• pe clase – corespund primei cifre din simbolul contului;

• pe grupe – coespund primelor doua cifre din simbolul contului;

• pe conturi sintetice de gradul intai – corespund primelor trei cifre din simbolul contului;

• pe conturi sintetice de gradul doi – corespund primelor patru cifre din simbolul contului;

• pe conturi sintetice de gradul trei – corespund primelor cinci cifre din simbolul contului.

O astfel de structura permite identificarea apartenentei unui cont la o anumita clasa,

grupa sau categorie de conturi si, in acelasi timp, in baza apartenentei stabilite, contului respectiv

i se atribuie o serie de caracteristici (de exemplu, contul 6025 este un cont de cheltuieli, de activ,

ce incepe a functiona prin debitare, iar la sfarsitul perioadei nu prezinta sold).

Planul de conturi al societatilor bancare prezinta urmatoarea structura pe clase:

Clasa 1 Operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare – cuprinde conturile din evidenta

centralei bancii, conturile ce reflecta lichiditatile la alte banci si conturile folosite pe relatia cu

banca centrala.


8/203

Clasa 2 Operatiuni cu clientela – cuprinde conturi utilizate pentru evidentierea relatiei dintre

banca si clientii sai.

Clasa 3 Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse – cuprinde conturi folosite pentru reflectareacontabila a operatiunilor cu titluri si o serie de conturi utilizate in gestiunea interna a bancii.

Clasa 4 Valori imobilizate – contine conturi ce inregistreaza bunurile si valorile caracterizate ca

imobilizari corporale si necorporale, amortizarile acestora si operatiuni de leasing si de locatie

simpla.

Clasa 5 Capitaluri proprii, asimilate si provizioane – inregistreaza fondurile investite in banca

pentru o perioada lunga de timp (fonduri proprii si datorii subordonate), la care se adauga o serie

de provizioane si fonduri de risc.

Clasa 6 Cheltuieli – cuprinde conturi ce reflecta cheltuielile bancii.

Clasa 7 Venituri – cuprinde conturi necesare inregistrarii veniturilor bancare. Atat veniturile cat

si cheltuielile prezinta o structura ce reflecta specificul activitatii bancare. Elementul cel mai des

intalnit este reprezentat de dobanda platita sau incasata.Clasa 9 Operatiuni in afara bilantului – contine conturi ce reflecta contabil angajamentele bancii

in relatiile cu alte banci sau cu clientii.

La constituirea planului de conturi s-au urmarit anumite aspecte care sa-i dea

coerenta si sa-l faca usor de inteles si utilizat. In continuare sunt prezentate cateva dintre aceste

aspecte, fara a garanta o aplicare stricta si generala:

- grupele tin cont de natura economica a continutului conturilor;

- elementele de pasiv tin cont si de natura juridica a continutului conturilor;

- conturile de venituri si cheltuieli sunt grupate in mod asemanator, dupa natura veniturilor si

a cheltuielilor;

- provizioanelor le sunt asociate grupe de conturi ale caror simboluri se termina cu cifra noua;- creantelor restante si indoielnice le sunt asociate grupe de conturi ale caror simboluri se

termina cu cifra opt;

- dobanzilor de incasat sau de platit le sunt asociate conturi de creante sau de datorii, ale caror

simboluri se termina cu cifra sapte;

Acest plan de conturi general poate fi completat de catre banci fie prin aprofundarea

lui, prin deschiderea de conturi analitice, fie prin constituirea de alte clase, care sa reflecte

operatiuni din contabilitatea de gestiune.

Intre planul de conturi si bilantul bancar exista o corelatie ce are la baza o regrupare a

posturilor bilantiere. Astfel, un model al bilantului bancar simplificat si regrupat dupa structura

planului de conturi se prezinta astfel:

Activ Pasiv

Operatiuni de trezorerie

Operatiuni cu clientela

Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse

Imobilizari

Operatiuni de trezorerie

Operatiuni cu clientela

Operatiuni cu titluri si diverse

Capitaluri permanente

Angajamente in afara bilantului Angajamente in afara bilantului


9/203

1.5. EXEMPLE DE INTREBARI

1. Prezentati si comentati principiile contabilitatii bancare.

2. Care sunt regulile specifice de evaluare ale societatilor bancare ?

3. Documentele contabilitatii bancare: prezentare, clasificare, continut.

4. Planul de conturi al societatilor bancare.

5. Care dintre urmatoarele principii ale contabilitatii bancare urmareste permite contabilizarea

pierderilor probabile, dar nu si a veniturilor potentiale ?

a. principiul necompensariib. principiul intangibilitatii bilantului

c. principiul costului istoric

d. principiul prudenteie. principiul permanentei metodelor

6. In conformitate cu regulile specifice de evaluare, operatiunile calificate de acoperire sunt

evaluate:

a. la valoarea de inventar

b. la cost de achizitie

c. la curs de acoperire

d. la cursul utilizat pentru evaluarea

elementelor de acoperire

e. la cost de productie

7. Un cont al carui simbol contine 4 cifre corespunde:

a. unei grupe de conturib. unui cont analitic

c. unui cont sintetic de gradul trei

d. unui cont sintetic de gradul doie. unui cont sintetic de gradul patru


10/203

C A P I T O L U L 2

OPERATIUNI DE TREZORERIE SI INTERBANCARE

2.1. DECONTARI INTER SI INTRABANCARE

Relatiile dintre banci se pot impartii in relatii interbancare si relatii intrabancare.Relatiile interbancare sunt relatii dezvoltate intre banci diferite, privite ca persoane juridice

independente. In acest caz avem urmatoarele tipuri de relatii:

1. relatii dintre banci si banca centrala, derulate prin intermediul conturilor curente deschise de

banci la banca centrala;

2. relatii interne sau relatii desfasurate intre bancile apartinand aceluiasi sistem bancar, derulate

prin intermediul sistemului de compensare interbancara sau utilizand relatiile de

corespondent create;

3. relatii externe dintre banci ce apartin unor sisteme bancare diferite. Acestea sunt in general

relatii de corespondent sau de parteneriat cu banci straine.

Relatiile intrabancare sunt relatii ce au la baza operatiuni desfasurate intre unitati ce

apartin aceleiasi banci. Aceste relatii se pot dezvolta in plan vertical, intre filiale, sucursale sicentrala sau in plan orizontal intre subunitati diferite. Operatiunile intrabancare mai sunt

cunoscute si ca operatiuni intre sedii (OIS).

Relatiile pe piata interbancara pot crea creante si datorii, respectiv creditori si

debitori. Creantele si datoriile dintre parti se sting prin decontari bancare, adica prin transferuri

de mijloace banesti dintr-un cont, apartinand persoanelor fizice sau juridice, intr-alt cont.

Decontarea poate avea la baza acceptarea platii sau punerea la dispozitie anticipat de

sume in vederea efectuarii platilor. In cazul acceptari se folosesc ca instrumente de decontare

ordinul de plata, cecul, cambia, biletul la ordin. In al doilea caz intalnim acreditivul si scrisoarea

de garantie.

2.1.1. Decontari intrabancare

Decontarile intrabancare realizeaza stingerea obligatiilor rezultate in urma unor

operatiuni comerciale sau necomerciale, desfasurate intre clientii aceleiasi banci sau realizate de

catre subunitatile bancii, in nume si in cont propriu. Decontarile intrabancare, numite si


11/203

operatiuni intre sedii, apar atat in contabilitatea unitatii platitoare, cat si a unitatii beneficiara a

platii.Numim unitate bancara initiatoare, unitatea bancara care ordona o plata fara numerar

pentru contul clientului sau ori pentru propriul cont. Ea este cea care initiaza decontarea. De

asemenea, numim unitate bancara destinatara, unitatea bancara ce primeste de la unitatea

initiatoare o plata sau un ordin de a efectua o plata. In functie de aceste doua situatii se foloseste

urmatoarele documente interne:

• avizul de creditare – atunci cand banca initiatoare este banca platitorului;

• avizul de debitare – atunci cand banca initiatoare este banca beneficiarului.

Contabilizarea operatiunilor

Operatiunile intrabancare sunt evidentiate contabil cu ajutorul conturilor:

111 – Cont curent la BNR

341 – Decontari intrabancare

Contul 111 – Cont curent la BNR este un cont de activ ce se debiteaza la depunerea

unor sume in cont, la incasari sau credite obtinute de banca si se crediteaza cu iesirile din cont

sub forma unor retrageri de numerar, plati catre alte banci sau rambursari de credite. Acest cont

este folosit exceptional in cazul decontarilor intrabancare. Contul 341 – Decontari intrabancare

este un cont bifunctional. Acesta se crediteaza cu sumele virate catre clientii altor subunitati si se

debiteaza cu sumele primite de la acesti clientii. Creditarea sau debitarea acestui cont stabileste

tipul avizului de decontare folosit intre sediile bancii.

Exemple de contabilizare:

1. Plata unei sume catre un client ce are contul la o alta sucursala bancara:

2511 = 341

Conturi curente / platitor Decontari intrabancare

2. Incasarea unei sume de la un client ce are contul la o alta sucursala bancara:

341 = 2511

Decontari intrabacare Conturi curente / beneficiar


12/203

2.1.2. Decontari interbancare

Decontarile interbancare reprezinta plati fara numerar, efectuate de unitatile bancare

pentru clientii lor sau in nume propriu, avand ca beneficiar o unitate bancara a altei banci. Aceste

operatiuni se pot efectua in mod direct, prin conturi de corespondent deschise reciproc de banci

sau in mod intermediat, prin casele de compensatii.

2.1.2.1. Decontari prin case de compensatii

Instituriile de credit din cadrul sistemului bancar isi pot deconta platile reciproce prin

intermediul caselor de compensatii. Acestea functioneaza sub tutela bancii centrale. Pentru

realizarea procesului de compensare, fiecare banca isi deschide un cont curent la banca centrala.

In conditiile in care o banca doreste sa efectueze , la cererea unui client, o plata catreun furnizor ce are contul la o alta banca, va initia operatiunea pe langa casa de compensatii.

Astfel, banca platitorului va depune documentele de plata la casa de compensatii. Pe baza acestor

documente, casa de compensatii crediteaza contul curent al bancii, operatiune echivalenta cu o

iesire de fonduri din banca si debiteaza contul curent al bancii furnizorului, operatiune

echivalenta cu o intrare de fonduri in banca. Concomitent, fiecare banca are grija sa opereze in

contul clientului sau aceasta operatiune. Contul platitorului este debitat, iar contul furnizorului

beneficiar este creditat. Acest exemplu prezinta decontarea unei operatiuni prin intermediul casei

de compensatii.

In procesul compensarii insa, se realizeaza nu numai decontarea ci si compensarea

operatiunilor bancare. Aceasta inseamna ca se are in vedere totalul platilor si incasarilor bancii

dintr-o zi pentru operarea in contul curent deschis la compensare.


Operatiunile sunt contabilizate folosind conturile prezentate la decontarea

intrabancara: 111 – Cont curent la BNR si 341 – Decontari intrabancare. Specific decontarii prin

casele de compensatii este folosirea obligatorie a contului 111, deschis la compensare.

In functie de locul unde se afla unitatile bancare ale platitorului si beneficiarului si de

locul unde se realizeaza compensarea, intalnim urmatoarele situatii (consideram ca banca

platitorului initiaza plata):

a) Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in acelasi judet. Compensarea se face

la casa de compensatii din judetul unde se afla situate bancile.


1. Plata unei sume inregistrata la banca platitorului:


13/203

2511 = 111Conturi curente / platitor Cont curent la BNR

2. Incasarea inregistrata la banca beneficiarului:

111 = 2511

Cont curent la BNR Conturi curente / beneficiar

b) Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in judete diferite. Compensarea se face

in judetul beneficiarului. In acest caz compensarea se va face intre banca beneficiarului si

sucursala platitorului din acelasi judet. Banca platitorului trebuie sa vireze suma de plata

printr-o operatiune intrabancara la sucursala sa din judetul beneficiarului.


1. Expedierea avizului de creditare catre subunitatea din judetul unde se va face compensarea in

vederea efectuarii platii:

2511 = 341


2. Primirea avizului de creditare de catre subunitatea care va face compensarea si initierea

compensarii:

341 = 111

Decontari intrabancare Cont curent la BNR

3. Incasarea la banca beneficiarului:

111 = 2511

Cont curent la BNR Conturi curente / beneficiar

c) Bancile sunt situate in judete diferite. Compensarea se face in judetul bancii platitorului. Inacest caz, compensarea se face intre banca platitorului si sucursala bancii beneficiarului din

acelasi judet. Va exista o operatiune intrabancara de virament de la aceasta din urma catre

sucursala unde are contul beneficiarul.


14/203


1. Efectuarea platii prin compensare:

2511 = 111

Conturi curente / platitor Cont curent la BNR

2. Incasarea sumei prin compensare de catre subunitatea bancii beneficiarului, situata in judetul

platitorului si virarea sumei catre subunitatea platitorului:

111 = 341

Cont curent la BNR Decontari intrabancare

3. Incasarea la subunitatea beneficiarului:

341 = 2511

Decontari intrabancare Conturi curente / beneficiar

d) Bancile se afla in judete diferite. Compensarea se face la nivelul centralelor, prin sistemul

BNR. In acest caz apar in plus doua operatiuni intrabancare. In prima operatiune se

realizeaza un virament de la subunitatea platitorului catre centrala, iar in a doua operatiune se

face un virament de la centrala bancii beneficiarului catre subunitatea unde acesta are contul.

Exemple de contabilizare

1. Subunitatea platitoare expediaza un aviz de creditare catre centrala, in vederea efectuarii

platii:

2511 = 341


2. Centrala bancii platitorului initiaza compensarea in vederea efectuarii platii:

341 = 111Decontari intrabancare Cont curent la BNR


15/203

3. Centrala bancii beneficiarului incaseaza prin compensare suma si o deconteaza catre

subunitatea unde beneficiarul are contul:

111 = 341

Cont curent la BNR Decontari intrabancare

4. Incasarea sumei de catre beneficiar la subunitatea unde are contul:

341 = 2511

Decontari intrabancare Conturi curente / beneficiar

2.1.2.2. Decontari prin conturi corespondente

In cadrul relatiilor bilaterale dintre barci un loc important il are acordarea statutului

de banca corespondenta. Relatiile de corespondenta presupun existenta urmatoarelor

caracteristici:

- se bazeaza pe cunoastere si incredere reciproca dintre banci;

- in relatii internationale fiecare banca efectueaza pentru banca corespondenta operatiuni in

zona in care functioneaza;

- bancile isi deschid conturi curente reciproce (conturi de corespondent nostro si loro) in

cadrul carora se stabilesc plafoane maxime de indatorare;

- se stabileste regimul de dobanzi si de comisioane pentru operatiunile reciproce si regulile

de stingere a datoriilor.

Utilizand conturile de corespondent, bancile pot realiza decontari directe fara sa

apeleze la casele de compensatii. Conturile de corespondent pot fi:

• conturi nostro – acestea sunt conturi curente ale bancii deschise la alte banci, reprezentand

plasamente la acele banci;

• conturi loro – sunt conturi curente ale altor banci deschise la banca, reprezentand resurse

obtinute de la acele banci.


Decontarile directe prin conturi de corespondent sunt reflectate contabil prin

conturile:

121 – Conturi de corespondent la banci (nostro)

122 – Conturi de corespondent ale bancilor (loro)


16/203


17/203

122 = 142

Conturi de corespondent alebancilor

Imprumuturi primite de labanci

2.2. IMPRUMUTURI DE REFINANTARE DE LA B.N.R.

Bancile comerciale aflate in dificultate de trezorerie pot apela la BNR pentru a obtine

lichiditati. In astfel de situatii, se acorda imprumuturi de refinantare, in conditii stabilite de catre

banca centrala. La randul sau, Banca Nationala a Romaniei este interesata de sustinerea bancilor

aflate in dificultate, in contextul asigurarii bunei functionari a sistemului bancar si mentinerii

increderii in acesta. In acelasi timp, prin refinantare ea poate influenta activitatea bancilor

comerciale in sensul atingerii obiectivelor monetare si de credit urmarite.Exista urmatoarele tipuri de imprumuturi acordate de catre Banca Nationala a

Romaniei:

a. imprumut structural – reprezinta un imprumut acordat in limita unui plafon si garantat cu

titluri si efecte de comert. Costul imprumutului este stabilit de BNR la nivelul taxei oficiale a

scontului.

b. imprumut de licitatie – in acest caz BNR acorda un imprumut plafonat pentru intreg sistemul

bancar, pe un termen de maxim 15 zile. Pentru a obtine lichiditati din acest imprumut,

bancile liciteaza dobanda, beneficiare fiind cele care sunt dispuse sa plateasca mai mult.

c. imprumut special – este un imprumut acordat in mod extraordinar de catre BNR bancilor

aflate in lipsa de lichiditate.

d. imprumut lombard sau overdraft – reprezinta un imprumut pentru descoperire de cont,

acordat de catre BNR bancilor care in timpul zilei au de efectuat plati mai mari decat

disponibilul din contul curent la banca centrala. Prin aceasta se asigura, in cadrul anumitor

limite, siguranta si cursivitate in efectuarea decontarilor interbancare. Rata dobanzii este

stabilita de catre BNR iar suma de care poate beneficia o banca nu depaseste 75 % din

fondurile proprii ale bancii.


Evidenta contabila a imprumuturilor de refinantare primite se tine folosind conturi

din grupa 11 – Decontari cu Banca Nationala a Romaniei:

Grupa 11 – Decontari cu Banca Nationala a Romaniei111 – Cont curent la BNR

112 – Imprumuturi de refinantare de la BNR

1121 – Imprumuturi structurale1122 – Imprumuturi de licitatie

1123 – Imprumuturi speciale


18/203

1124 – Imprumuturi lombard (overdraft)

117 – Creante si datorii atasate1171 – Creante atasate

1172 – Datorii atasate

Contul 112 – Imprumuturi de refinantare de la Banca Nationala a Romaniei este un

cont de pasiv si se desfasoara pe analitice in functie de tipul imprumutului primit. Creditarea si

debitarea lui se face in contrapartida cu contul 111 – Cont curent la BNR la primirea

imprumutului, respectiv la rambursarea lui. Dobanzile de incasat sau de platit pe relatia cu BNR

se urmaresc folosin conturile atasate: 1171 – Creante atasate si 1172 – Datorii atasate.


1. Imprumut de refinantare primit de la BNR:

111 = 112

Cont curent la BNR Imprumuturi de refinantare de

la BNR

2. Inregistrarea dobanzii de platit:

6011 = 1172

Dobanzi la BNR Datorii atasate

3. Plata dobanzii:

1172 = 111

Datorii atasate Cont curent la BNR

4. Rambursarea imprumutului de refinantare:

112 = 111

Imprumut de refinantare de la

BNR

Cont curent la BNR


19/203

2.3. CREDITE SI IMPRUMUTURI INTERBANCARE

Piata interbancara inregistreaza zilnic transferuri de fonduri intre banci sub forma de

credite si imprumuturi. Acestea au valori mari si sunt realizate pe termen scurt sau foarte scurt, la

o rata a dobanzii negociata intre parti.

Gestiunea zilnica a trezoreriei face ca bancile sa caute in permanenta mentinerea unui

echilibru intre nevoi si disponibilitati. In conditiile aparitiei unor deficite sau excedente apare

necesitatea acoperirii acestora prin contractarea de credite de la alte banci sau plasarii acestora

prin imprumuturi catre alte banci. Obtinerea unui profit reprezinta un alt motiv care impinge o

banca spre o mai buna fructificare a unor disponibilitati prin plasarea lor sub forma de credite

interbancare. Nu in ultimul rand, prin astfel de operatiuni banca se poate apara impotriva

riscului lipsei de lichiditate sau riscului dobanzii.


Contabilizarea operatiunilor se face cu ajutorul conturilor din grupa 14 – Credite si

imprumuturi interbancare:

Grupa 14 – Credite si imprumuturi interbancare

141 – Credite acordate bancilor

1411 – Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor1412 – Credite la termen acordate bancilor

1413 – Credite financiare acordate bancilor

1417 – Creante atasate142 – Imprumuturi primite de la banci

1421 – Credite de pe o zi pe alta primite de la banci

1422 – Credite la termen primite de la banci1423 – Credite financiare primite de la banci


Aici sunt cuprinse creditele acordate (contul 141 – Credite si imprumuturi

interbancare) si imprumuturi primite (contul 142 – Imprumuturi primite de la banci) pe piata

interbancara si incheiate fara garantii. Atat creditele cat si imprumuturile se dezvolta pe

urmatoarele analitice:

- de pe o zi pe alta – cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau a unui contractpentru o perioada de maximum o zi lucratoare (conturile 1411 si 1421);

- la termen – cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau contract pentru un

termen fix si o durata mai mare de o zi lucratoare (conturile 1412 si 1422);

- financiare – sunt de fapt credite cumparator acordate sau primite de la alte banci, avand ca

beneficiari finali agentii economici (conturile1413 si 1423).


20/203

Conturile de credite interbancare sunt conturi de activ care se debiteaza la acordarea

creditului si se crediteaza la rambursarea lui. Conturile de imprumuturi interbancare sunt conturide pasiv, ele creditandu-se la primirea imprumutului si debitandu-se la rambursarea acestuia.

Dobanzile de primit si dobanzile de platit se urmaresc prin conturile atasate, 1417 –

Creante atasate si 1427 – Datorii atasate, in contrapartida cu un cont de venituri sau de cheltuieli.


1. Acordarea unui credit interbancar de pe o zi pe alta:

1411 = 111

Credite de pe o zi pe alta

acordate bancilor

Cont curent la BNR

2. Inregistrarea dobanzii:

1417 = 7014

Creante atasate Dobanzi la credite acordate

bancilor

3. Incasarea dobanzii:

111 = 1417

Cont curent la BNR Creante atasate

4. Rambursarea creditului:

111 = 1411

Cont curent la BNR Credite de pe o zi pe alta

acordate bancilor

5. Imprumut la termen primit de la o alta banca:

111 = 1422Cont curent la BNR Imprumuturi la termen primite

de la alte banci


21/203


22/203


23/203


24/203

si 1521 – Valori date in pensiune de pe o zi pe alta) sau termene mai mari de 24 ore (conturile

1512 – Valori primite in pensiune la termen si 1522 – Valori date in pensiune la termen).Dobanzile de incasat sau de platit sunt evidentiate in conturile atasate, 1517 –

Creante atasate si 1527 – Datorii atasate, in contrapartida cu un cont de venituri sau cheltuieli.


1. Acordarea unui credit catre o alta banca, in baza unor titluri primite in pensiune:

1512 = 111

Valori primite in pensiune la

termen

Cont curent la BNR

2. Inregistrarea dobanzii de incasat:

1517 = 7015

Creante atasate Dobanzi de la valorile pimite

in pensiune

3. Incasarea dobanzii:

111 = 1517


4. Se dau in pensiune titluri in vederea obtinerii unui imprumut:

111 = 1521

Cont curent la BNR Valori date in pensiune de pe o

zi pe alta

5. Inregistrarea dobanzii de platit:

6015 = 1527

Dobanzi la valori date inpensiune Datorii atasate

6. Plata dobanzii:

1527 = 111



25/203

7. Rambursarea imprumutului si recuperarea valorilor date in peniune:

1521 = 111

Valori date in pensiune de pe o

zi pe alta

Cont curent la BNR

2.6. CREANTE RESTANTE SI INDOIELNICE

In conditiile in care un credit interbancar nu este rambursat la scadenta, acesta va

fi inregistrat contabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica. In aceiasi situatie se aflasi un depozit creat la o banca, ajuns la scadenta si nerecuperat. De asemenea, dobanzile de la

astfel de credite si depozite, care nu au fost platite, sunt inregistrate la creditor ca fiind restante

sau indoielnice.

Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata la

scadenta. Creanta indoielnica este o creanta de orice natura, chiar acoperita prin garantii, care

prezinta un risc probabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala. De cele mai multe ori, la

scadenta un credit nerambursat devine creanta restanta, iar dupa o anumita perioada de timp sau

un cazul in care capata un caracter de contencios creanta devine indoielnica.

Din punct de vedere contabil, pentru evidentierea acestor creante rezultate din

relatiile cu alte banci, se utilizeaza grupa de conturi 18 – Creante restante si indoielnice:

Grupa 18 – Creante restante si indoielnice

181 – Creante restante


1812 – Dobanzi restante

1817 – Creante atasate

182 – Creante indoielnice


1822 – Dobanzi indoielnice


Conturile 181 – Creante restante si 182 – Creante indoielnice sunt conturi de

activ. Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la

recuperarea acestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. Aceste conturi se desfasoara in analiticpe conturi pentru preluarea sumelor restante sau indoielnice, pe conturi pentru preluarea

dobanzilor la aceste sume si conturi de creante atasate pentru inregistrarea dobanzii din

momentul preluarii.


26/203


1. Credite nerambursate la scadenta devenite restante:

1811 = 1412

Creante restante Credite la termen acordate

bancilor

2. Depozite la banci nerambursate:

1811 = 1312

Creante restante Depozite la termen la banci

3. Dobanzi neplatite la scadenta devenite restante:

1812 = 1417

Dobanzi restante Creante atasate

4. Inregistrarea dobanzii pentru creante restante:

1817 = 7018

Creante restante Dobanzi din creditele restante

si indoielnice

5. Rambursarea creantelor restante:

111 = 1811

Cont curent la BNR Creante restante

6. Incasarea dobanzilor restante:

111 = 1812

Cont curent la BNR Dobanzi restante

7. Incasarea dobanzilor calculate pentru creantele si dobanzile restante:

111 = 1817



27/203


28/203

15. Creante indoielnice neacoperite cu provizioane acceptate ca pierderi:

668 = 1821

Pierderi din creante

nerecuperabile neacoperite cu

provizioane

Creante indoielnice

16. Dobanda indoielnica neacoperita cu provizioane acceptata ca pierdere:

668 = 1822

Pierderi din creante

nerecuperabile neacoperite cu

provizioane

Dobanzi indoielnice

2.7. PROVIZIOANE

Pentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice si

juridice, bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. In acest

scop Normele 3 din 24 februarie 1994 cer bancilor clasificarea creditelor in cinci grupe in

vederea calculului provizioanelor prin cote procentuale (a se vedea la provizioane la operatiuni

cu clientela). Aceste rezerve pentru pierderi sunt create in limitele cerute de normele mai sus

amintite in baza profitului brut si sunt elemente ale capitalului propriu bancar. Bancile sunt

obligate sa-si actualizeze marimea provizioanelor in functie de volumul creditelor si riscul

acestora.

Din punct de vedere contabil, evidenta provizioanelor se tine cu ajutorul conturilor

din grupa 19 – Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela:

Grupa 19 – Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare

191 - Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare

1911 – Provizioane specifice de risc de credit

1912 – Provizioane specifice de risc de dobanda

Conturile de provizioane sunt conturi de pasiv care se crediteaza la constituireaprovizionului in raport cu un cont de cheltuieli si se debiteaza la anularea sau diminuarea

provizionului in raport cu un cont de venituri. Ele prezinta conturi separate pentru riscul de credit

si riscul de dobanda.


29/203


30/203

d) case pentru operatiuni cu metale pretioase, pietre pretioase si alte valori – in principal

operatiuni legate de expertizarea si depozitarea acestora;e) case de schimb valutar amplasate in afara bancii – cumpara sau vand, in contrapartida cu lei

romanesti, valute cotate de Banca Nationala a Romaniei in relatie cu persoane fizice

rezidente sau nerezidente.

Prezentarea caselor bacare pe tipuri nu exclude existenta unor case mixte, care sa

raspunda mai multor nevoi diferite. Acestea apar mai ales in conditiile in care activitatea unitatii

bancare nu justifica functionarea tuturor acestor case specializate.

Contabilizarea operatiunilor:

Operatiunile de casa sunt inregistrate contabil cu ajutorul contului 101 – Casa:

Grupa 10 – Casa si alte valori

101 – Casa102 – Alte valori

Contul 101 – Casa este un cont de activ ce se debiteaza cu sumele incasate si se

crediteaza cu sumele platite in numerar. Soldul debitor al contului arata sumele aflate in casierie.

Operatiunile de casa in devize apeleaza la contul 372 – Conturi de ajustare si sunt prezentate la

capitolul de operatiuni in devize, la schimb manual.

In cazul in care, la sfarsitul zilei evidenta contabila difera de numerarul existent este

necesara o ajustare a evidentei la nivelul existentului efectiv de numerar din casierie.


1. Depunere de numerar:

101 = 2511

Casa Conturi curente

2. Constituirea unui depozit la termen prin depunere de numerar:

101 = 2532

Casa Depozite la termen


31/203


32/203


Pentru evidentierea operatiunilor cu cecuri se apeleaza la urmatoarele conturi:

1611 – Valori de recuperat

2611 – Valori de recuperat

3712 – Valori primite la incasare

3716 – Conturi indisponibile privind valori la incasare

Contul 3712 – Valori primite la incasare este un cont de activ ce se debiteaza cu

valoarea cecurilor primite la incasat, platite imediat sau dupa incasarea acestora si se crediteaza

la incasarea cecurilor sau la refuzul primit la prezentarea la compensare. Contul 3716 – Conturi

indisponibile privind valori la incasare este un cont de pasiv utilizat atunci cand cecul primit spreincasare va fi platit numai dupa ce se obtine contravaloarea de la emitent. Se crediteaza cu

valoarea cecurilor primite spre incasare si se debiteaza cu sumele incasate de la emitenti.

Conturile 1611 – Valori de recuperat si 2611 – Valori de recuperat sunt conturi de activ ce se

debiteaza la respingerea cecului la incasare si se crediteaza la recuperarea acestuia. In cazul in

care platitorul este clientul bancii se foloseste contul 2611. Daca este clientul altei banci se

foloseste contul 1611.


• la banca beneficiarului:

1. Remiterea unui cec spre incasare, cu creditare imediata a contului clientului:

3712 = 2511

Valori primite la incasare Conturi curente

2. Remiterea unui cec spre incasare, cu creditarea contului clientului la incasare:

3712 = 3716

Valori primite la incasare Conturi indisponibile privind

valori la incasare

3. Incasarea cecului la compensare:

111 = 3712

Cont curent la BNR Valori primite la incasare


33/203

4. Creditarea contului beneficiarului dupa incasarea cecului:

3716 = 2511

Conturi indisponibile privind

valori la incasare

Conturi curente

6. Cec refuzat la plata temporar de catre un platitor client al bancii:

2611 = 3712

Valori de recuperat Valori primite la incasare

7. Cec refuzat temporar la incasare si platit ulterior:

111 = 1611

Cont curent la BNR Valori de recuperat

• la banca platitorului:

1. Plata cecului:

2511 = 1621

Conturi curente Alte sume datorate

2. Compensarea cecului la Casa de compensatii:

1621 = 111

Alte sume datorate Cont curent la BNR

3. Cec refuzat temporar la plata:

2611 = 3716

Valori de recuperat Conturi indisponibile privind

valorile la incasare

5. Cec refuzat la plata initial si platit ulterior:

2511 = 2611

Conturi curente Valori de recuperat


34/203


35/203

6. Retragerea de numerar de catre clientii bancii:

2511 = 367

Conturi curente / card Alte stocuri si asimilate / ATM

7. Retragerea de numerar de catre clientii altei banci:

3712 = 367

Valori primite la incasare Alte stocuri si asimilate / ATM

10. Diminuarea disponibilului din contul clientului in urma retragerii unei sume de la automatul

altei banci:

2511 = 2611

Conturi curente / card Valori de recuperat

11. Inregistrarea dobanzii de plata:

6024 = 25172

Dobanzi la conturile curente Datorii atasate

12. Plata dobanzii pentru disponibilul din contul clientului:

25172 = 2511

Datorii atasate Conturi curente / card

13. Comerciantul vanzator depune documentatia la banca sa in vederea incasarii contravalorii

marfurilor vandute in baza unei carti de plata catre un client cu contul la alta banca:

3712 = 3716

Valori primite la incasare Conturi indisponibile privind

valori la incasare

14. Decontarea prin compensare a sumei de incasat de la banca clientului cumparator:

111 = 3712

Cont curent la BNR Valori primite la incasare


36/203


37/203

9. Retinerea comisionului de finantare la o operatiune de factoring se inregistreaza astfel:

a. 25211 = 7029b. 7029 = 25211

c. 2511 = 376

d. 25211 = 376

e. 376 = 25211

10. Care dintre urmatoarele conturi se debiteaza la acordarea unui credit in cazul unei

operatiuni de primire in pensiune de pe-o zi pe alta ?

a. contul 2511

b. contul 2532

c. contul 111

d. contul 2411e. contul 101

11. Cum se inregistreaza acordarea unui credit consortial la o banca participanta la consortiu ?

a. 2061 = 111

b. 111 = 2511

c. 2061 = 2511

d. 111 = 2061

e. 2511 = 2061


38/203

C A P I T O L U L 3

OPERATIUNI CU CLIENTELA

3.1. CREDITE PENTRU CLIENTELA

3.1.1. Concept. Caracteristici.

Creditele reprezinta creante detinute de banca asupra clientelei, creante ce au aparut

din necesitatea satisfacerii nevoilor de finantare ale persoanelor fizice si intreprinderilor. In

economiile moderne creditul joaca un rol foarte important. El faciliteaza schimburile, stimuleaza

productia, sustine cresterea economica si are un rol si in creatia monetara.

Putem clasifica creditele acordate dupa mai multe criterii:

1. dupa durata acordarii intalnim urmatoarele credite:

• credite pe termen scurt (pana la 1 an);

• credite pe termen mediu (1 – 5 ani);

• credite pe termen lung (peste 5 ani).

2. in functie de destinatie:

• credite comerciale;

• credite de trezorerie;

• credite pentru export;

• credite pentru echipamente;

• credite pentru bunuri imobiliare;

• alte credite.

3. dupa modalitatea de rambursare:

• credite rambursabile la scadenta (in fine);

• credite rambursabile prin rate fixe;• credite rambursabile prin anuitati constante.

4. dupa tipul clientilor beneficiari:

• credite acordate clientelei financiare;

• credite acordate societatilor nefinanciare;

• credite acordate populatiei.


39/203

5. dupa forma:

• avansul in cont curent;

• imprumut acordat;• cesiune de creante (scontare, factoring);

• creditul pe semnatura sau angajamentul de garantie.

6. dupa situatia economica si financiara a debitorului:

• credite performante;

• credite in observatie;

• credite substandard;

• credite incerte;

• credite cu risc major.

In conditiile in care o intreprindere solicita un credit de la banca, trebuie sa furnizeze

acesteia o serie de documente care sa stea la baza deciziei de creditare. Astfel, intreprinderea

prezinta urmatoarea documentatie:

- cerere de acordare de credit;

- bilantul si contul de profit si pierdere din ultimul an sau din ultimii trei ani;

- bugetul de venituri si cheltuieli din anul curent;

- situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditare. Daca este cazul un plan

de fezabilitate;

- lista bunurilor constituite in garantie;

- alte documente.

Analiza clientului solicitant de credite are in vedere acordarea unui numar de puncte

in functie de mai multe criterii. Cel mai adesea se au in vedere urmatoarele:

- forma de organizre a agentului economic;

- sectorul in care isi desfasoara activitatea;

- pozitia unitatii in ramura sau subramura respectiva;

- lichiditatea patrimoniala;

- indicatorul de solvabilitate;

- rotatia activelor circulante;

- garantiile asiguratorii;

- gradul de indatorare;

- dependenta de pietele de aprovizionare si de desfacere;

- nivelul sprijinului guvernamental sau al subventiilor;

- calitatea managementului;

- perspectivele societatii.


40/203


41/203

3.1.2. Creditarea creantelor comerciale.

Ea se realizeaza prin cesiunea de creante intalnita la operatiunilor de scontare si lafactoring.

Scontarea – reprezinta operatiunea prin care posesorul unei cambii obtine de la banca prin

cesiune inainte de scadenta, contravaloarea acestui titlu, diminuata cu un agio.

Agio = Scont + Comision

Scontul, care poate fi asimilat unei dobanzi, depinde de nivelul taxei scontului, de valoarea

nominala a efectului comercial scontat si de perioada in zile de la scontare pana la scadenta:

100360×

××=

d tsVnScont

unde: Vn – valoarea nominala a efectului comercial;

ts – taxa scontului;

d – durata in zile de la scontare pana la scadenta.

Factoringul – reprezinta operatiunea prin care clientul, numit aderent, cedeaza proprietatea

asupra creantelor sale catre un factor, primind in schimb, imediat sau la scadenta, valoarea lor

nominala diminuata cu un agio. Factorul sa insarcineaza sa incaseze contravaloarea creantelor si

isi asuma riscul in caz de neplata.

Factoringul prezinta urmatoarele trasaturi ce caracterizeaza si scontarea:

• factorul garanteaza creanta. Cesiunea este fara recurs, aderentul descarcandu-se de riscul de a

detine facturi neincasate. De remarcat ca prin contract se pot stipula si alte dispozitii;• factorul se angajeaza sa plateasca, aderentul scapa de gestiunea postului “clienti” si de

probleme de plata.

Contabilizarea creditelor

Contabilizarea operatiunilor de creditare a creantelor comerciale se realizeaza cu

ajutorul conturilor din grupa 20:

Grupa 20 – Credite acordate clientelei201 – Creante comerciale

2011 – Creante comerciale

20111 – Scont si operatiuni asimilate

20112 – Factoring20119 – Alte creante comerciale



42/203

Contabilitatea privind creditarea creantelor comerciale se tine cu ajutorul contului

sintetic 201 – Creante comerciale, cont de activ ce prezinta analitice pentru operatiuni de

creditare, inclusiv pentru dobanzile de incasat la astfel de operatiuni.In cazul scontarii, contul 20111 – Scont si operatiuni asimilate inregistreaza pe debit

valoarea actuala a efectelor comerciale, urmand sa fie creditat la incasare. Castigul bancii din

scont se inregistreaza initial ca un venit inregistrat in avans, prin contul 376 – Venituri

inregistrate in avans si ulterior in contul 70211 – Dobanzi la operatiuni de scont , iar castigul din

comision in contul de venituri 7029 – Comisioane. Daca se retine o garantie pentru incasare,

folosim un depozit colateral, 25336 – Alte depozite colaterale.


1. Inregistrarea scontarii:

20111 = 2511

Scont si operatiuni asimilate Cont curent

2. Retinerea scontului:

2511 = 376

Cont curent Venituri inregistrate in avans

3. Retinerea comisionului:

2511 = 7029Cont curent Comisioane

4. Retinerea garantiei:

2511 = 25336

Cont curent Alte depozite colaterale

5. Restituirea garantiei:

25336 = 2511

Alte depozite colaterale Cont curent

6. Inregistrarea periodica a incasarii scontului

376 = 70211

Venituri inregistrate in avans Dobanzi la operatiuni de scont


43/203


44/203


45/203


46/203

3.1.4. Creditele pentru export

Creditele pentru export sunt evidentiate in contul 203 – Credite pentru export si

finanteaza nevoile firmei legate de activitatea de export de bunuri si servicii. Aceste credite sunt

acordate sub urmatoarele forme:

• prin mobilizarea creantelor pe termen scurt (cambii, bilete la ordin) asupra strainatatii- sunt

evidentiate de contul 20311 – Credite garantate cu creante asupra strainatatii;

• credite furnizor – constau in finantari acordate exportatorilor rezidenti prin scontarea cambiilor

detinute de acestia asupra clientilor importatori. Utilizeaza contul 20312 – Credite furnizor ;

• credite cumparator – se acorda cumparatorilor nerezidenti pentru a plati exportatorilor romani,

clienti ai bancii. Utilizeaza contul 20313 – Credite comerciale acordate nerezidentilor .

Aceste credite de activ se debiteaza la acordarea creditului si se crediteaza la

rambursare.


1. Acordarea unui credit de export prin mobilizarea creantelor:

20311 = 2511

Credite garantate cu creante

asupra strainatatii

Conturi curente

2. Acordarea unui credit prin scontarea unei cambii trase de exportator asupra importatorului:

20312 = 2511

Credite furnizori Conturi curente

3. Perceperea taxei de scontare:

2511 = 376

Conturi curente Venituri inregistrate in avans

4. Incasarea unui comision:

2511 = 7029

Conturi curente Comisioane


47/203


48/203

3.1.6. Creditele pentru finantarea de bunuri imobiliare

Creditele pentru finantarea de bunuri mobiliare se acorda investitorului proprietar sauunei persoane specializate (promotor imobiliar) pentru achizitia, amenajarea sau repararea unor

imobile cu destinatia locuinta. Terenul aferent locuintei face, de asemenea obiectul creditului.

Inregistrarea contabila apeleaza la contul 205 – Credite pentru bunuri imobiliare, cu desfasurare

pentru finantarea investitorilor sau finantarea promotorilor.

205 – Credite pentru bunuri imobiliare

2051 – Credite investitori

2052 – Credite promotori2057 – Creante atasate


1. Acordarea unui credit pentru amenajarea locuintei:

2051 = 2511

Credite investitori Conturi curente

2. Acordarea unui credit pentru constructii de locuinte de firme specializate:

2052 = 2511

Credite promotori Conturi curente

3. Inregistrarea periodica a dobanzii:

2057 = 70216

Creante atasate Dobanzi de la credite pentru

bunuri imobiliare


2511 = 2051

Conturi curente Credite investitori


49/203

2511 = 2052

Conturi curente Credite promotori

5. Plata dobanzii:

2511 = 2057

Conturi curente Creante atasate

3.1.7. Creditele consortiale

Creditele consortiale nu dispun de conturi specifice, insa reprezinta un caz aparte.Spunem ca avem un astfel de credit atunci cand mai multe banci se asociaza pentru a finanta un

client. Aceste banci isi vor imparti participarea la creditare, riscurile asumate si dobanzile

incasate. Daca o banca participa cu o cota de risc asumat mai mare decat cota sa de finantare,

excedentul de risc se inregistreaza in afara bilantului ca un angajament de garantie dat si in mod

normal va fi remunerat. Daca prezinta un deficit de risc asumat in raport cu finantarea va

iregistra un angajament de garantie primit ce trebuie platit.

O banca poate ocupa in cadrul consortiului o pozitie de sef de fila sau de

participant. Seful de fila este cel care gestioneaza creditul si are relatii directe cu clientul debitor

si cu celelalte banci din consortiu.

Exemplu de contabilizare:

Exemplele vizeaza inregistrarea operatiunilor in paralel in contabilitatea sefului de

fila si in contabilitatea unei banci participante.

1. Acordarea creditului (total) in contabilitatea sefului de fila:

% = 2511

2061

Alte credite

111Cont curent la BNR

Conturi curente

2. Acordarea creditului (cota sa) in contabilitatea unei banci participante la consortiu:

2061 = 111

Alte credite Cont curent la BNR


50/203

3. Incasarea comisionului de la debitor de catre seful de fila si virarea (prin contul 111) cotei

parti catre banca participanta:

2511 = %

Conturi curente 7029

Comisioane

111

Cont curent la BNR

4. Banca participanta incaseaza comisionul de la seful de fila:

111 = 7029

Cont curent la BNR Comisioane

5. Inregistrarea periodica a dobanzii (toata) la seful de fila si la banca participanta (numai cota sa

parte):

2067 = 70217

Creante atasate Dobanzi la alte credite

6. Incasarea dobanzii la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta:

2511 = %

2067Conturi curente Creante atasate

111

Cont curent la BNR

7. Incasarea dobanzii de la seful de fila la banca participanta:

111 = 2067


8. Rambursarea creditului la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta:

2511 = %

Conturi curente 2061

Alte credite

111

Cont curent la BNR


51/203

Rambursarea creditului la banca participanta:

111 = 2061

Cont curent la BNR Alte credite

3.1.8. Creditarea clientelei financiare

Relatiile de credit ale bancilor nu se rezuma numai la populatie si intreprinderi. O

clientela aparte este reprezentata de societatile financiare nebancare: cooperativele de credit,

societatile de valori mobiliare, societatile de investitii financiare. In raport cu acestea, bancile pot

acorda credite, dar se pot si imprumuta. Aceste oepratiuni pot fi derulate prin contul curent al

clientului, printr-un cont corespondent nostro sau loro sau prin banca centrala. Evidenta

operatiunilor este tinuta cu ajutorul conturilor din grupa 23 – Credite si imprumuturi privind

clientela financiara. Exista conturi diferite pentru credite (conturi de activ), pentru imprumuturi

(conturi de pasiv) si pentru dobanzi de incasat sau de platit:

Grupa 23 – Credite si imprumuturi privind clientela financiara

231 – Credite acordate clientelei financiare

2311 – Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare

2312 – Credite la termen acordate clientelei financiare


232 – Imprumuturi de la clientela financiara

2321 – Imprumuturi de pe o zi pe alta de la clientela financiara

2322 – Imprumuturi la termen de la clientela financiara



1. Acordarea unui credit de pe o zi pe alta:

2311 = 2511

Credite de pe o zi pe alta

acordate clientelei financiare

Conturi curente

2. Acordarea unui credit la termen printr-un cont corespondent:

2312 = 121

Credite la termen acordate

clientelei financiare

Cont de corespondent


52/203

3. Inregistrarea periodica a dobanzilor de incasat:

2317 = 7022

Creante atasate Dobanzi de la crediteleacordate clientelei financiare


2511 = 2311

Conturi curente Credite de pe o zi pe alta

acordate clientelei financiare

5. Plata dobanzii:

2511 = 2317Conturi curente Creante atasate

6. Imprumut la termen primit de la clientela financiara:

111 = 2322

Cont curent la BNR Imprumuturi la termen de la

clientela financiara

7. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit:

6022 = 2327Dobanzi la imprumuturi primite

de la clientela financiara

Datorii atasate

8. Rambursare imprumut:

2322 = 111

Imprumut la termen de la

clientela financiara

Cont curent la BNR

9. Plata dobanzii:2327 = 2511

Datorii atasate Conturi curente

sau

2327 = 111



53/203

3.2. DEPOZITE BANCARE

Depozitele bancare se materializeaza prin sume depuse in conturi bancare de titularisau transferate de terti in favoarea titularilor de cont.

3.2.1. Tipuri de depozite

In procesul economisirii si al derularii operatiunilor de incasari si plati intalnim

urmatoarele tipuri de conturi bancare:

Depozit in cont curent – reprezinta sume depuse de titular sau de alte persoane in favoarea

titularului, rezultate din cadrul operatiunilor curente de incasari si plati ( ex: plata salariilor, plata

si incasarea facturilor). Aceste sume pot fi retrase de client in favoarea sa sau a altor persoane inorice moment, fara preaviz. Soldul contului trebuie sa fie creditor. Exceptie fac conturile care

beneficiaza de un plafon de creditare din partea bancii, ce ii permite titularului sa efectueze plati

sau retrageri fara a dispune de sumele necesare. Rata dobanzii care remunereaza contul curent

este printre cele mai reduse, putand sa fie chiar zero.

Depozitele la vedere – reprezinta un cont slab remunerat sau chiar neremunerat, destinat sa

primeasca sume de la titular in vederea unei utilizari pe termen scurt. Soldul contului este

creditor si poate fi retras in orice moment, fara preaviz. In practica se intalneste si cazul in care

banca cere, mai ales pentru sume importante, un preaviz pe termen foarte scurt, de obicei o zi

lucratoare. In lipsa unei scadente definite (observatie valabila si pentru conturile curente), durata

constituirii contului la vedere depinde de nevoile si bunul plac al titularului

Depozit la termen – reprezinta o suma depusa de titular si blocata la dispozitia bancii pana la o

scadenta stabilita prin contract, in momentul constituirii depozitului. Spre deosebire de conturile

prezentate anterior, depozitul la termen este remunerat la un nivel mai ridicat, care sa

compenseze imobilizarea fondurilor depuse. Nivelul dobanzii se stabileste intre deponent si

bancher in functie de puterea de negociere a fiecaruia si tinand cont de marimea sumei depuse si

de scadenta. De regula, nivelul ratei dobanzii este apropiat de cel al ratei dobanzii pe piata

monetara, pentru o perioada asemanatoare.

Depozite colaterale – reprezinta sume depuse intr-un cont in vederea garantarii unor obligatii

contractuale ale clientului, ca de exemplu:- deschidere de acreditive;

- emitere de scrisori de garantie;

- ordine de plata cu scadenta;

- cecuri certificate;

- garantii gestionari.


54/203

Certificate de depozit – reprezinta sume depuse intr-un cont, in functie de banca primindu-se:

- certificat de economii;

- carnet de economii;- certificat de depozit.

Aceste forme de economisire pot fi la vedere sau la termen. Dobanda poate fi

incasata la scadenta sau anticipat.

Depozite pe librete de economii – reprezinta o forma de economisire, asemanatoare carnetelor de

economii si caracteristica Casei de Economii si Consemnatiuni.

Contabilizarea operatiunilor cu depozite

Depozitele clientelei sunt inregistrate contabil in conturi din clasa 2 - Operatiuni cu

clientela:

Grupa 25 – Conturile clientelei

251 – Conturi curente2511 – Conturi curente

2517 – Creante si datorii atasate



252 – Conturi de factoring

2521 – Conturi de factoring25211 – Conturi de factoring disponibile

25212 – Conturi de factoring indisponibile2527 – Datorii atasate

253 – Conturi de depozite

2531 – Depozite la vedere

2532 – Depozite la termen

2533 – Depozite colaterale25331 – Depozite pentru deschiderea de acreditive

25332 – Depozite pentru emiterea de scrisori de garantie

25333 – Depozite pentru cecuri certificate25334 – Depozite pentru ordine de plata cu scadenta25335 – Depozite pentru garantii gestionari

25336 – Alte depozite colaterale2537 – Datorii atasate

254 – Certificate de depozit, carnete si librete de economii

2541 – Certificate de depozit

2542 – Carnete si librete de economii2547 – Datorii atasate


55/203

Disponibilitatile titularilor de cont se tin in contul curent – 2511. Acesta este un

cont bifunctional, inregistrand pe credit intrarile ca depuneri sau sume transferate in favoarea

titularului, iar pe debit retrageri sau plati catre alte conturi. Soldul creditor al contului reprezintadisponibilitatile titularului. Soldul debitor reprezinta un credit acordat de banca pentru

descoperire de cont (overdraft). Contul se poate dezvolta pe analitice in functie de nevoile

titularului si de moneda utilizata.


1. Depuneri de numerar in contul curent:

101 = 2511

Casa Cont curent

2. Incasare in cont curent de la un client cu contul la aceiasi banca:

2511 = 2511

Cont curent / client Cont curent / furnizor

3. Incasare in cont curent de la un client cu contul la alta banca, prin Casa de compensatie:

111 = 2511

Cont curent la BNR Cont curent

4. Ridicare de numerar din cont:

2511 = 101

Cont curent Casa

5. Plata catre un beneficiar cu contul la alta banca, prin Casa de compensatii:

2511 = 111

Cont curent Cont curent la BNR

6. Plata catre un beneficiar cu contul la alta unitate ale aceleiasi banci:

2511 = 341

Cont curent Decontari intrabancare


56/203


57/203


58/203

8. Incasarea dobanzilor debitoare:

2511 = 25171Cont curent Creante atasate

9. Dobanzi neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor restante:

2812 = 25171


10. Dobanzi restante neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor indoielnice:

2822 = 2812

Dobanzi indoielnice Dobanzi restante

3.3. VALORI PRIMITE SAU DATE IN PENSIUNE

Operatiunile de pensiune sunt de fapt operatiuni de creditare garantate printr-un

transfer temporar de proprietate asupra efectelor de comert si titlurilor cedate. Garantarea

creditului se face prin bonuri de tezaur, obligatiuni, actiuni si alte titluri, ce raman mentionate in

activul cedentului. Elementele de activ cedate pot face obiectul unei livrari efective sau pot

ramane in continuare la debitor.

Operatiunile de pensiune in raport cu clientela sunt reflectate contabil cu ajutorul

conturilor din grupa 24:

Grupa 24 – Valori primite sau date in pensiune

241 – Valori primite in pensiune

2411 – Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta

2412 – Valori primite in pensiune la termen


243 – Valori date in pensiune

2431 – Valori date in pensiune de pe o zi pe alta2432 – Valori date in pensiune la termen


Contul 241 – Valori primite in pensiune este un cont de activ, debitandu-se la

acordarea creditului si creditandu-se la rambursare acestuia. Contul 243 – Valori date in


59/203

pensiune este un cont de pasiv, creditandu-se la primirea imprumutului si debitandu-se la

acordarea sa. Ambele conturi prezinta analitice pentru operatiuni de pensiune de pe o zi pe alta

(analitic 1) si pentru operatiuni de pensiune la termen (analitic 2). Dobanda aferenta de incasatsau de platit este urmarita cu ajutorul conturilor atasate: 2417 – Creante atasate si 2437 – Datorii

atasate.


1. Acordarea unui credit printr-o operatiune de primire in pensiune de pe o zi pe alta:

2411 = 2511

Valori primite in pensiune de pe

o zi pe alta

Conturi curente

2. Primirea unui imprumut printr-o operatiune de cedare in pensiune la termen:

2511 = 2432

Conturi curente Valori primite in pensiune la

termen

3. Inregistrarea periodica a dobanzii de incasat la credit:

2417 = 7023

Creante atasate Dobanzi la valori primite in

pensiune

4. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit la imprumut:

6023 = 2437

Dobanzi la valori date in

pensiune

Datorii atasate


2511 = 2411

Conturi curente Valori primite in pensiune de

pe o zi pe alta


60/203

6. Rambursarea imprumutului:

2432 = 2511

Valori date in pensiune la

termen

Conturi curente

7. Incasarea dobanzii la credit:

2511 = 2417


8. Plata dobanzii la imprumut:

2537 = 2511

Datorii atasate Conturi curente

3.4. VALORI DE RECUPERAT SI SUME DATORATE

Desfasurand operatiuni pentru clientela, banca poate ajunge in situatia in care

trebuie sa recupereze anumite sume sau datoreaza o suma clientilor sai. Sumele de recuperat pot

sa apara din erori de inregistrare contabila, plati efectuate din greseala, cecuri si efecte

comerciale neonorate. Sumele datorate provin din erori de inregistrare contabila, din sume

incasate de clienti si inregistrate provizoriu ca sume datorate sau sume in curs de clarificare.

Din punct de vedere contabil evidenta acestor sume se tine cu ajutorul conturilor

din grupa 26 – Valori de recuperat si sume datorate:

Grupa 26 – Valori de recuperat si alte sume datorate

261 – Valori de recuperat2611 – Valori de recuperat


262 – Alte sume datorate

2621 – Alte sume datorate



61/203

Sumele inregistrate in aceste conturi nu pot figura decat provizoriu pana la

lamurirea statutului lor. Contul 261 – Valori de recuperat este un cont de activ, debitandu-se cu

sumele luate in evidenta pentru a fi recuperate si creditandu-se cu sumele recuperate. Contul 262 – Alte sume datorate este un cont de pasiv ce se crediteaza cu sumele luate in evidenta ca

reprezentand datorii ale bancii si se debiteaza cu sumele ce reprezinta datorii platite. In cazul in

care se emit pretentii de remunerare prin dobanda, privind sumele de recuperat sau sumele

datorate, se apeleaza la conturile atasate 2617 si 2627 .


1. Un cec primit spre incasare nu este platit de emitent:

2611 = 3712Valori de recuperat Valori primite spre incasare

2. Banca inregistreaza dobanzi de incasat la sumele de recuperat:

2617 = 70279

Creante atasate Venituri diverse din dobanzi

3. Recuperarea unei sume de la un client:

2511 = 2611

Conturi curente Valori de recuperat

4. Recuperarea unei sume prin Casa de Compensatii:

111 = 2611

Cont curent la BNR Valori de recuperat

5. Incasarea dobanzilor la sume de recuperat:

2511 = 2617


6. Sume datorate platite clientilor:

2621 = 2511

Alte sume datorate Conturi curente


62/203

4.5. CREANTE RESTANTE SI INDOIELNICE

In conditiile in care un credit nu este rambursat la scadenta, acesta va fi inregistrat

contabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica.

Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata la

scadenta. Aici sunt cuprinse si dobanzile care nu au fost platite la data prevazuta. Creanta

indoielnica este o creanta de orice natura, chiar acoperita prin garantii, care prezinta un risc

probabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala. De cele mai multe ori, la scadenta un credit

nerambursat devine creanta restanta, iar dupa o anumita perioada de timp sau un cazul in care

capata un caracter de contencios creanta devine indoielnica.

Din punct de vedere contabil, pentru evidentiere se utilizeaza grupa de conturi 28 – Creante restante si indoielnice:

Grupa 28 – Creante restante si indoielnice



2812 – Dobanzi restante




2822 – Dobanzi indoielnice


Conturile 281 – Creante restante si 282 – Creante indoielnice sunt conturi de activ.Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la recuperarea

acestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. In acest ultim caz avem conturile 667 – Pierderi din

creante nerecuperabile acoperite cu provizioane si 668 – Pierderi din creante nerecuperabile

neacoperite cu provizioane. Aceste conturi se desfasoara in analitic pe conturi pentru preluarea

sumelor restante sau indoielnice, pe conturi pentru preluarea dobanzilor la aceste sume si conturi

de creante atasate pentru inregistrarea dobanzii din momentul preluarii.


1. Credite nerambursate la scadenta devenite restante:

2811 = 2031

Creante restante Credite pentru export


63/203

2. Dobanzi neplatite la scadenta devenite restante:

2812 = 2037


3. Inregistrarea dobanzii pentru creante restante:

2817 = 7028

Creante restante Dobanzi din creditele restante

si indoielnice

4. Rambursarea creantelor restante:

2511 = 2811

Conturi curente Creante restante

5. Incasarea dobanzilor restante:

2511 = 2812

Conturi curente Dobanzi restante

6. Incasarea dobanzilor calculate pentru creantele si dobanzile restante:

2511 = 2817


7. Creante restante devenite indoielnice:

2821 = 2811

Creante indoielnice Creante restante

8. Dobanzi restante devenite indoielnice:

2822 = 2812

Dobanzi indoielnice Dobanzi restante

9. Inregistrarea dobanzii pentru creante si dobanzi indoielnice:

2827 = 7028

Creante atasate Dobanzi din creditele restante

si indoielnice


64/203

8/15/2019 Curs Contabilitatea Insti

Documents

Curs Contabilitatea Institutiilor de credit ASE Anul 3