16
Bravo, den Pedro! Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat deciziile priinaruiui ILIE CALIAN iştocar, cîrcotaş, enervant şi mai degrabă şmecher decît abil, mult mai mărunt ca om politic decît îi place să se creadă - aşa ar putea fi definit preşedintele PD Traian Băsescu, primarul general al Capitalei. Dacă acestei din urmă funcţii s-a dovedit că n'u-i poate face faţă, despre cea de preşedinte de partid se ştia de multă vreme că-l depăşeşte. în permanent război cu PSD şi, mai ales, cu primul ministru Adrian Năstase, preşedintele PD pare a fi preocupat permanent nu atît de a construi ceva, inclusiv propriul partid demolat, ci de a distruge - începînd cu flota românească. Desigur, despre PSD şi guvernul său actual putem avea păreri critice justificate - după cum anumite bîlbîieii le putem înţelege. Totuşi, de aici şi pînă la furia cu care Traian Băsescu se încăpăţînează să atace PSD la Internaţionala Socialistă, afirmînd că se va face luntre şi punte pentru ca aceasta să nu admită ca membru cu drepturi depline partidul social-democrat românesc ar trebui să fie o distanţă pe care un preşedinte de partid, oricare ar fi el, să nu o parcurgă nici măcar în cele mai secrete gînduri. Ce ar fi dacă fiecare partid le-ar porcăi în fel şi chip pe altele la organizaţiile internaţionale ale partidelor cărora le aparţin? Desigur, pîra pe la înalte porţi împărăteşti nu este un fenomen nou în perioada postdecembristă - au practicat-o în diferite moduri UDMR şi fostul PNŢCD. Dar nu în modul pe care-l practică “ marinarul” . Desigur, PSD a reacţionat cum ar fi trebuit să reacţioneze şi celelalte partide, parlamentare sau nu. Surpriza a venit însă din altă parte: chiar de la un membru al PD - şi nu oricare, ci chiar fostul său preşedinte Petre Roman. Acesta i-a spus-o verde fostului său copil de suflet că a întrecut măsura, că aşa ceva nu se face. Desigur, s-ar putea crede că e vorba de o mică răutate a lui Petre Roman, ri mică răzbunare pentru felul cum a fost înlăturat de la conducerea partidului chiar de cel pe care l-a corcolit şi l-a promovat în funcţii. Dar - nul Sînt categoric convins că Petre Roman a fost sincer, onest şi a reacţionat ca un adevărat om politic, care are simţul răspunderii. Păcat că asemenea oameni sînt puţini, rătăciţi în jungla noastră politică. Bravo, don Pedro! După declanşarea noii crize administrative în municipiul Cluj- Napoca, unde, din nou, primarul Funar nu mai vrea să recunoască Consiliul local (CL), la fel ca acum un an, consilierii locali s-au întrunit, ieri, în sala mare a Prefecturii. Bineînţeles că subalternii politici ai lui Funar, consilierii PRM au absentat de la şedinţă, ei fiind de aceeaşi părere precum primarul. Trebuie menţionat că la întrunirea extraordinară a consilierilor au participat prefectul Vasile Soporan, subprefectul Dan Canta şi preşedintele Consiliului judeţean; Serban Gratian. / r-H. Titus CRĂCIUN continuare în pagina a 16-a rr- ...i Iniţiativa • Civică pentru" Responsabilitatea Actului Politic (ICRAP) va organiza, în perioada 10-15 iunie 2002, o nouă campanie naţională de strîngere de semnături în vederea promovării unui proiect de lege care vizează modificarea Codului Electoral. în acest sens, Asociaţia Pro Democraţia, filiala Cluj (membră ICRAP), organizează puncte de strîngere a semnăturilor pe stradă în Piaţa Unirii, Piaţa Lucian Blaga,. ia Librăria Universităţii şi în Piaţa Mărăşti. Trebuie precizat faptul că, potrivit Constituţiei României, pentru promovarea unui proiect legislativ sînt necesare 250.000 de semnături, care trebuie strînse în 75 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a debutului campaniei. De altfel, proiectul Codului Electoral cuprinde o serie de măsuri care ar conduce la eliminarea ambiguităţilor existente în sistemul legislativ actual, numărul parlamentarilor ar fi redus, iar scrutinul de listă va fi înlocuit cu sistemul mixt cu compensare, bazat pe votul uninominal. M.L. IffflB M IM iM l Universitatea Tehnică Cluj- Napoca Şi Universitatea "Babeş-Bolyai" au primit, ieri, din partea firmei A&C International SA, distribuitor autorizat al produselor Autodesk în-România, o donaţie de software în valoare de 1,46 milioane" euro. Clujul este cel de-al 7-lea centru universitar care beneficiază de o asemenea donaţie. Zecile de licenţe sotfvvare de ultimă generaţie (AutoCAD 2002 şi o serie de aplicaţii specifice: Autodesk Architectural Desktop, Autodesk Land Desktop, Autodesk MapGuide, Autodesk CAD'Overlay şi Autodesk VIZ) vor fi folosite de studenţii şi profesorii Facultăţilor de Construcţii, Arhitectură şi Urbanism şi de cei ai Facultăţii de Geografie în domenii ca mecanica, construcţiile civile, arhitectura, GIS, multimedia etc. Potrivit celor afirmate de Cristian Dumitrescu, preşedintele A&C International, donaţia reprezintă o consecinţă a Acordului de parteneriat pc Termen lung încheiat în urmă cu o lună de Ministerul A.BLAGA continuare în pagina a 16-a Problema frontierelor si a un prilej de temeri in regiune Preşedintele Ion lliescu a afirmat, ieri, la deschiderea Conferinţei parlamentare privind securitatea în sud-estul Europei, că problema frontierelor şi a garanţiilor teritoriale va fi şi în continuare un prilej de temeri în această regiune, împiedicînd asigurarea stabilităţii la nivel zonal. continuare în pagina a 16-a i. ASTRAL INTERNET ' penfru lÂCASA ______..y •- ¥>v 7»* ■ ij t Cu fASTRÂL^TEl ECOMI -iţi 1 V‘ 4h7'.v v - ' * . <. ' î, ' ' r V •. m .,| -v.MKu-; >;r pv* - ‘*v' -K - , *v. % m sk : f f " ' r r v .-hj - A dm iterea 2102 Concursul de admitere 2002 la Universitatea „Babeş- Bolyai” se va desfăşura, în acest an, pentru 15.755 locuri, distribuite astfel: 13.405 locuri la învăţămînt de lungă şi scurtă durată, 1.650 locuri la studii de masterat, precum şi 700 locuri la doctorat, la care se adaugă 1.600 locuri pentru învăţămîntul la distanţă. înscrierea la admiterea 2002 la UBB a început la 1 martie 2002 şi este în curs de desfăşurare. Orice candidat poate afla informaţiile necesare de la fiecare- facultate ori din broşura ,-Admiterea 2002”. Senatul Universităţii „Babeş-Bolyai” a decis, în baza Hotărîrii de Guvern 37/1999,'ca pentru anul academic 2002- 2003 concursul de admitere Ta doctorat să se desfăşoare în perioada 15-30 septembrie 2002. Astfel, candidaţii declaraţi admişi în urma acestui concurs vor fi înmatriculaţi din data de 1 octombrie 2002 şi vor achita o taxă "de înmatriculare de 500.000 lei. Cursurile-doctorale vor începe în 1 octombrie 2002. Taxele de înscriere la concursul de admitere variază între 350.000 Iei pentru angajaţii UBB şi 750.000 lei pentru persoanele din afara universităţii. în acelaşi timp, există posibilitatea urmării unor cursuri de doctorat fără frecvenţă M.L. BIBI.! •,n/ V \\ . - i j vf n r / î a -

Bravo, Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat ... · Bravo, den Pedro! Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat deciziile priinaruiui ILIE CALIAN iştocar, cîrcotaş,

  • Upload
    others

  • View
    17

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Bravo, Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat ... · Bravo, den Pedro! Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat deciziile priinaruiui ILIE CALIAN iştocar, cîrcotaş,

B ra v o ,

d e n P e d r o !C onsilierii d in CBiaj-Hapnca au In a t la purecat d e c iz iile p riin a ru iu i

ILIE CALIAN

iştocar, cîrcotaş, enervant şi mai degrabă şmecher decît abil, mult mai mărunt ca om politic decît îi

place să se creadă - aşa ar putea fi definit preşedintele PD Traian Băsescu, primarul general al Capitalei. Dacă acestei din urmă funcţii s-a dovedit că n'u-i poate face faţă, despre cea de preşedinte de partid se ştia de multă vreme că-l depăşeşte.

în permanent război cu PSD şi, mai ales, cu primul ministru Adrian Năstase, preşedintele PD pare a fi preocupat permanent nu atît de a construi ceva, inclusiv propriul partid demolat, ci de a distruge - începînd cu flota românească.

Desigur, despre PSD şi guvernul său actual putem avea păreri critice justificate - după cum anumite bîlbîieii le putem înţelege. Totuşi, de aici şi pînă la furia cu care Traian Băsescu se încăpăţînează să atace PSD la Internaţionala Socialistă, afirmînd că se va face luntre şi punte pentru ca aceasta să nu admită ca membru cu drepturi depline partidul social-democrat românesc ar trebui să fie o distanţă pe care un preşedinte de partid, oricare ar fi el, să nu o parcurgă nici măcar în cele mai secrete gînduri. Ce ar fi dacă fiecare partid le-ar porcăi în fel şi chip pe altele la organizaţiile internaţionale ale partidelor cărora le aparţin? Desigur, pîra pe la înalte porţi împărăteşti nu este un fenomen nou în perioada postdecembristă - au practicat-o în diferite moduri UDMR şi fostul PNŢCD. Dar nu în modul pe care-l practică “marinarul” .

Desigur, PSD a reacţionat cum ar fi trebuit să reacţioneze şi celelalte partide, parlamentare sau nu. Surpriza a venit însă din altă parte: chiar de la un membru al PD - şi nu oricare, ci chiar fostul său preşedinte Petre Roman. Acesta i-a spus-o verde fostului său copil de suflet că a întrecut măsura, că aşa ceva nu se face. Desigur, s-ar putea crede că e vorba de o mică răutate a lui Petre Roman, ri mică răzbunare pentru felul cum a fost înlăturat de la conducerea partidului chiar de cel pe care l-a corcolit şi l-a promovat în funcţii. Dar - nul Sînt categoric convins că Petre Roman a fost sincer, onest şi a reacţionat ca un adevărat om politic, care are simţul răspunderii. Păcat că asemenea oameni sînt puţini, rătăciţi în jungla noastră politică. Bravo, don Pedro!

D upă d ec lanşarea no ii crize administrative în municipiul Cluj- Napoca, unde, din nou, primarul Funar nu mai vrea să recunoască Consiliul local (CL), la fel ca acum un an, consilierii locali s-au întrunit, ieri, în sala m are a Prefecturii. Bineînţeles că subalternii politici ai lui Funar, c o n silie rii PRM au absentat de la şedinţă, ei fiind de aceeaşi părere precum primarul. Trebuie menţionat că la întrunirea extraordinară a consilie rilo r au participat prefectul Vasile Soporan, subprefec tu l D an C anta şi preşedintele Consiliului judeţean; Serban Gratian.

/ r - H .

Titus CRĂCIUNcontinuare în pagina a 16-a

rr -

. . . i

In iţia tiv a • C iv ică pentru" Responsabilitatea A ctului Politic (ICRAP) va organiza, în perioada 10-15 iunie 2002, o nouă campanie naţională de strîngere de semnături în vederea promovării unui proiect de lege care vizează modificarea Codului Electoral. în acest sens, Asociaţia Pro Dem ocraţia, filiala Cluj (membră ICRAP), organizează

puncte de strîngere a semnăturilor pe stradă în P iaţa U nirii, P iaţa L ucian B la g a , . ia L ib ră ria Universităţii şi în Piaţa M ărăşti. Trebuie precizat faptul că, potrivit C o n s titu ţie i R om âniei, pen tru promovarea unui proiect legislativ sînt necesare 250.000 de semnături, care trebuie strînse în 75 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a

debutu lu i cam paniei. De a ltfe l, proiectul Codului Electoral cuprinde o serie de măsuri care ar conduce la eliminarea ambiguităţilor existente în sistemul legislativ actual, numărul parlam en tarilo r ar fi redus, ia r scrutinul de listă va fi înlocuit cu sistemul mixt cu compensare, bazat pe votul uninominal.

M.L.

I f f f l B M I M i M l

Universitatea Tehnică Cluj- N apoca Şi U n iv e rs ita te a "Babeş-Bolyai" au primit, ieri, din p a rte a firm e i A & C International SA, d istribuitor au to r iza t al p ro d u s e lo r A utodesk în - R o m â n ia , o donaţie de software în valoare de 1,46 milioane" euro. Clujul este cel de -a l 7 -lea cen tru universitar care beneficiază de o asemenea donaţie.

Zecile de licenţe sotfvvare de ultim ă generaţie (A utoC A D 2002 şi o serie de ap lica ţii specifice : A u to d e skA rch itec tu ra l D esk to p , A u todesk L and D esk to p , Autodesk MapGuide, Autodesk C A D 'O v e rlay şi A u todesk VIZ) vor fi folosite de studenţii şi profesorii F acultă ţilo r de C o n stru c ţii, A rh ite c tu ră şi Urbanism şi de cei ai Facultăţii de Geografie în dom enii ca mecanica, construcţiile civile, arhitectura, GIS, m ultim edia etc.

Potrivit celor afirm ate de C ristian D u m itrescu ,preşedintele A&C International, donaţia reprezintă o consecinţă a Acordului de parteneriat pc Termen lung încheiat în urmă cu o lună de M in is te ru l

A.BLAGAcontinuare în pagina a 16-a

Problema frontierelor si aun

prilej de temeri in regiunePreşedintele Ion lliescu a afirmat, ieri, la

deschiderea Conferinţei parlamentare privind securitatea în sud-estul Europei, că problema frontierelor şi a garanţiilor teritoriale va fi şi în continuare un prilej de temeri în această regiune, împiedicînd asigurarea stabilităţii la nivel zonal.

continuare în pagina a 16-a

i.

ASTRALINTERNET' penfru

lÂCASA ______. . y • - ¥>v 7»* ■

i j tCu fASTRÂL^TElECOMI

- i ţ i 1 V‘

4h7'.v v - '* . ■ <. ' î ,

' ' r V

• . m . , | - v . M K u - ;

>;r pv* - ‘*v' - K - , *v.% m s k :

• ’f f "' r r v . - h j -

A d m i t e r e a 2 1 0 2Concursul de adm itere 2002 la U niversitatea „B abeş-

Bolyai” se va desfăşura, în acest an, pentru 15.755 locuri, distribuite astfel: 13.405 locuri la învăţămînt de lungă şi scurtă durată, 1.650 locuri la studii de masterat, precum şi 700 locuri la doctorat, la care se adaugă 1.600 locuri pentru învăţămîntul la distanţă. înscrierea la admiterea 2002 la UBB a început la 1 martie 2002 şi este în curs de desfăşurare. Orice candidat poate afla informaţiile necesare de la fiecare- facultate ori din broşura ,-Admiterea 2002” .

Senatul Universităţii „Babeş-Bolyai” a decis, în baza Hotărîrii de Guvern 37/1999,'ca pentru anul academ ic 2002- 2003 concursul de admitere Ta doctorat să se desfăşoare în perioada 15-30 septembrie 2002. Astfel, candidaţii declaraţi admişi în urma acestui concurs vor fi înmatriculaţi din data de 1 octombrie 2002 şi vor achita o taxă "de înmatriculare de 500.000 lei. Cursurile-doctorale vor începe în 1 octom brie 2002. Taxele de înscriere la concursul de admitere variază între 350.000 Iei pentru angajaţii UBB şi 750.000 lei pentru persoanele din afara universităţii. în acelaşi timp, există posibilitatea urmării unor cursuri de doctorat fără frecvenţă

M.L.

BIBI.!•,n / V

\ \ . - i j v f n r / î a -

Page 2: Bravo, Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat ... · Bravo, den Pedro! Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat deciziile priinaruiui ILIE CALIAN iştocar, cîrcotaş,

• C alendarul ortodox: Sf. Mc. Teodot, ep iscopul Andrei; Sf. Mc. Zenaida; S f Cuv ' S e b a s tia n a .• C alendarul greco-catolic: S . T eodot, e p m ( f 303)

i * î m m

• P R E F E C T U R A . C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N : 1 9 - 6 4 - 1 6

• P R I M Ă R I A C L U J - N A P O C A : 1 9 - 6 0 - 3 0• P R I M Â R I A D E J : 2 1 - 1 7 - 9 0

' • P R I M Â R I A T U R D A : 3 1 - 3 1 - 6 0• P R I M Â R I A C Î M P I A T U R Z I I : 3 6 - 8 0 - 0 1• P R I M Â R I A H U E D I N : ' 2 5 - 1 5 - 4 8• P R I M Â R I A G H E R L A : 2 4 - 1 9 - 2 6• P O L I T I A C L U J r N A P O C A :

9 5 5 ş i 4 3 - 2 7 - 2 7• P O L I Ţ I A F E R O V I A R Ă

C L U J - N A P O C A : ' 1 3 4 9 - 7 6• P O L I T I A D E J : 2 1 - 2 1 - 2 1• P O L I T I A T U R D A : ' 3 1 - 2 1 - 2 1• P O L I T I A C Î M P I A T U R Z I I : 3 6 - 8 2 - 2 2• P O L I T I A H U E D I N : 2 5 - 1 5 - 3 8• P O L I Ţ I A G H E R L A : • 2 4 - 1 4 - 1 4• P O M P I E R I I : 9 8 1• P R O T E C Ţ I A C I V I L Ă : 9 8 2• G A R D A F I N A N C I A R Ă C L U J :

1 9 - 5 2 - 2 3 s i 1 9 - 1 6 - 7 0 , i n t . 1 5 8 • D I R E C Ţ I A G E N E R A L Ă A M U N C I I S I

P R O T E C Ţ I E I S O C I A L Ă : 1 9 7 . 1 2 5• S A L V A R E A : 9 6 1• S A L V A R E A C F R 1 9 - 8 5 - 9 !• I N T E R N A T I O N A L : • 9 7 1• I N T E R U R B A N : 9 9 1• I N F O R M A Ţ I I : 9 3 1• D E R A N J A M E N T E : 9 2 1• O R A E X A C T A : 9 5 8• R - A . T E R M O F I C A R E : 1 9 - 8 7 4 8• R . A . A P Ă C A N A L : 1 9 - 1 4 4 4• R . A . a D o m e n i u l u i P u b l i c : 1 9 4 0 - 5 5• R . A . T . U C . 4 3 - 0 9 - 1 7• S . C . - S A L P R E S r S . A : 1 9 - 5 5 - 2 2• S C P R I S A L : 1 9 - 5 6 - 3 2• D I S T R I B U Ţ I A G A Z E L O R

N A T U R A L E : - I N T E R V E N Ţ I I G A Z E9 2 8 ; 4 3 3 4 2 4

• J A N D A R M I : 9 5 6• G A R A C l u j - N a p o c a : 9 5 2• A G E N Ţ I A C F R : 4 3 - 2 0 - 0 1 ;

T u r d a - 3 1 - 1 7 - 6 2 : D e j - 2 1 - 2 0 - 2 2• A L I A N Ţ A A N T I S L T C I D : 1 9 - 1 6 4 7• D I R F C T 1 A G E N . J U D . P E N T R U P R O T E C Ţ I A

D R E P Ţ I L O R C O P I L U L U I 9 8 3 . 4 2 - 0 1 4 6• A G E N Ţ I A J U D . D E O C U P A R E A F O R Ţ E I D E

M U N C Ă C L U J 1 9 - 5 4 - 1 5• C A S A D E P E N S I I C L U J : 4 3 - 1 0 - 1 0 , 1 9 - 0 8 - 6 2 • I N S P E C T O R A T U L T E R I T O R I A L D E

M U N C Ă . 1 9 . 8 4 - 0 7 ; S E S I Z Ă R I M U N C Ă L A N E G R U : 1 9 - 7 3 - 7 7

m m7 - 1 3 I U N I E

R E P U B L IC A ' - 3 - 6 iu n ie :FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE FILM TRANSILVANIA: 10 -13 Ştiri d e acasă . SUA - p rem ieră (13; 15.30; 18. 2 0 ,3 0 ; 23). Zilnic s p e c ta c o le cu ta n f r e d u s d e la o ra 23 * A RTA - E U R IM A G E S - 3 -9 iu n ieFESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE FILM T R A N SILV A N IA : 1 0 -1 3 0 6 D u p ă a m ia z a u n u l to r ţ io n a r , R o m â n ia - prem ieră (12 ; 14 .30 ; 17; 19 .30) * VICTORIA: P rom isiunea , S U A - p rem ieră (13 ,30 ; 16; 18,30; 2 1 ) * F A V O R IT : P e te r P a n - în toarcerea in tir im u l nicăieri, SUA- p r e m i e r a (1 3 ; 1 5 ); C a v a le r ii T exa su lu i. SUA - p rem ie ră (17; 19)• M Â RA ŞTI - Moulin R o u g e . S U A - A u stra lia (13; 16; 19); luni- înch is.

TURDA: FOX - M um ia rev ine , "S U A (13 ; 15,15; 17,30; 19,45); vineri,

s îm b â fâ . dum in ică - s p e c ta c o le cu ta n f r e d u s d e la o ra 22

D EJ: A R T A - S f a r W a r s - E p iso d u l II - A tacul c lo n e lo r (14,30; 17; 19 ,30 ); vineri, s îm b â tă , dum in ică- s p e c ta c o le cu tarif r e d u s d e la o ra 22.

GHERLA: P A C E A - R ă s fă ţa ţ i i A m e r lc i i , S U A (v in e r i, s îm b â tă , d u m in ic ă : 15: 17; 19; 2 1 ; luni, m arţi, m ie rcu ri: 17; 19); v ineri, s îm b â tă , d u m in ic ă - sp e c ta c o le c u tarif re d u s d e la o ra 21 . Jo i înch is .

E X i M T U RAGENŢIE DE TURISM ŞI BILETE DE AVION

v ă o f e r ă :

aO R A R U L C U R SE L O R INTERNE

JuniC luj -> O topeni 7 ,00 , 16 ,0 0 şi 18 ,50 O to p e n i -» Cluj 7 ,30 , 12 ,15 şi 20 ,0 0

m arţiC luj O topdni 7 ,00 şi 15 ,15 O to p e n i -> Cluj 8 ,25 ş i 20 ,0 0

m ie rd u riC luj -» O topeni 7,00, 16 ,00 şi 18 ,50 O to p e n i Cluj 7 ,3 0 ,1 2 ,1 5 şi 20 ,0 0

joiCluj -» O topeni 7 ,00 ş i 15 ,15 O to p e n i -> Cluj 8 ,25 şi 20 ,0 0

v in e riCluj -» O topen i-7 ,0 0 ,2 0 ,1 0 şi .21 ,05 O topen i -> Cluj 1 1 ,0 0 ,1 4 ,3 0 şi 20 ,00

. s îm b ă tă C luj -> O topeni 7 ,00 şi 15 ,15 O to p e n i -> Cluj 8 ,2 5 şi 20 ,0 0

d u m in ic ă C luj -» O topen i 7 ,00 şi 15 .15 O to p e n i -3 Cluj 8 ,2 5 ş i 2 0 ,0 0 .

O R A R U L C U R SE L O R EX TERNE Cluj -3 Frankfurt^M arţi, joi, sîm bâtă ş i dum inică 9,40 F rank fu rt -3 ClujM arţi, jo i, sîm bâtă ş i dum in ică 11,50 Cluj -3 Vienaluni, m iercuri • 9,45, v ineri -1 5 ,1 0 V iena -3 Clujluni, m iercuri -11 ,15 , vineri 17,05 Cluj -3 Bolognaluni, miercuri ■ 13,30, vineri -1 5 ,4 5 B o logna -3 Clujluni, m iercuri -15 ,25 , vineri 17,40.

Rezervări prin telefon şi e-mail sau la sediul firmei:

EXIMTUR, str. A. Şaguna 34-35 5 tel/fax: 064433.569; 193.442 '

e-mail: [email protected]

T E L E 7 a b c1 »•« A i l 911 J1IJ1S

io-.*

Asfăzit 18,00; TELE 7 ACTUAL; 18,30: VITRINA;

22,00: TELE 7 ACTUAL

Farmacii cu serviciu perm anent F a r m a c i a " C Y N A R A " , C a l e a F l o r e ş t i

n r . 7 5 . t e l . 4 2 . 6 2 . 7 2 , o r a r n o n - s t o p , F a r m a c i a " R E M E D 1 U M F A R M " , b - d u l 2 1 D e c e m b r i e n r . 1 3 1 . t e l . 4 . 1 - 2 9 - 0 1 , o r a r n o n - s t o p . F a r m a c i a " V I S C U M " , s t r .

. F î n f f n e l e n r . 7 , t e l . 0 9 2 / 3 2 - 8 0 - 3 0 , o r a r n o n - s t o p .

Farmacii cu serviciu p re lu n g itF a r m a c i a " D A P H N E " , s t r . P l o p i l o r n r .

5 0 . t e l e f o n 4 2 9 4 0 5 . o r a r 8 - 2 0 . F a r m a c i a " I N T E R P H A R M " , s t r . P r i m ă v e r i i n r . 5 . t e l e f o n 4 2 - 7 1 - 9 5 , o r a r 8 - 2 2 , F a r m a c i a " C L E M A T I S F A R M " . P i a ţ a U n i r i i n r . 1 0 , t e l e f o n 1 9 - 1 3 - 6 3 , o r a r 8 - 2 2 .

Garda de noapteF a r m a c i a n r . 6 , " S P E R A N Ţ A " , P - ţ a A . '

I a n c u n r . 5 . t e l e f o n 1 9 - 6 4 - 5 6 , o r a r 2 0 - 8 .

■ Biblioteca Judeţeană “ OCTAVIAN GOGA”: Sediul Central (Calea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323, fax; 40-64-195.428): luni - vineri: 9,00-20,00; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 9,00 - 20,00; Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 -20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Filialele: M ănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Mediateca (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Zorilor (str. Observatorului nr. 1,, tel. 438.409): luni, miercuri, joi: .14,00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri:9,00 - 16,00.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

■ ■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

Dispensarul s . Policlinic cu Plată §oferă consultaţii dc toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică 'chirurgie, ecografie, analize de laborator, radiologie, stomatologie la cele /nai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională. Adresa: Ştefan Ludwig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTA"• 3-7 m ai •

Medicină generali. Dr. I. Boilâ - 4. 5.7 (11-13), 3 (15-17). dr. R. Cotârtâ - 5 (10-12), dr. M. Diaconu -5(16-18). dr. S. Loga - 7 (9-11), dr. D. Oltean - 3 (14-16), dr. A.F. Oros - 6 (14-16). dr. A. Păunescu- 4 (16-18). 5 (15-17). dr. D. Ptaton - 3 (9-11), 6 (16-18), dr. L.Raşa - 3 (15-17), dr. M. Suciu - 6 (10-12). dr. V. Tâtaru - 7 (10-12). dr. C. Tonea - 4, 6 (9-11), dr. A Varga - 3, 7 (9-11), dr. C. Vlaicu -3(11-13); Homeopatie. Dr. L Barbâalbâ - 5. 7 (10-12); Cardiologie. Dr. A. Iancu - 6 (10-12), dr. I. Ivanciuc - 4.6 (12-13). dr, I. Paţiu - 5 (11,30-13). dr. T. Popescu - 5 (9-11), dr. N. Prişcâ -5(16-18); Interne. Dr. G. Rădulescu-4 (9-11); Ginecologie. Dr. M. Alajmi - 3 (15-17). dr. D. Rotaru-6 (15-17); Chirurgie. Dr. D. Chirilâ - 6 (17-18). dr. C. Cosma - 5 (11-13), dr. P. Pitea - 6 (9-11), dr. M. Simu - 7 (11-12); Chirurgie plastică. Dr. S. Nassiri - 3 (17-18); Pediatrie. Dr. M. Fritea - 5 (12-13), dr. R. Milea- 4 (14-15). dr. L. Toma - 6 (11-13); Psihiatrie. Dr. L Glodan - 3 (15,30-17); Endocrinologie. Dr.E. Popescu - 5 (9-11); Psihologie. Dr. L Boilâ - 4 (14-16); Dermatologie. Dr. O. Roşea - 3 (16-17), dr. I. Sârbu - 3 (11,30-12,30), dr. M. Teleagă -4 (9-11); O.R.L Dr. E. Plâian -6 (9-11); Neurologie. Dr. M. Abrudan - 6 (12-13); Ecografie. Dr. E. Fazakas - 3 (12-13), S. Eilimon -6(10-12), dr. L Negru- 4 (16-17), dr. I. Usineviciu - 7 (10-12); Pneumo-ftiziologie. Dr. M. Man - 4 (14-16); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ - 6 (16-18); Urologie. Dr. Z. Popa - 6 (12-13); Hematologie. Dr. C. Niconci - 3 (10-- 11); Oncologie. Dr. L.D. Oule - 6 (15-16); Oftalmologie. Dr. U. Gavriş-Chertes - 3 (16-17), dr. I. Horge- 4 (14-15). dr. M. Nassiri - 6 (15,30-17,30), dr. R. Pop - 3 (11-13), dr. E. Sandovid - 4 (16-17); Neuro- psihiatrie infantilă. Dr. E Vălean -3(14-15); Gine-onco-colposcopie. M. Risca - 5 (9-11); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 6 (12-13); Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo - 3,4.5,' 6, 7J9-11).

în cadrul poiidinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator.- Laboratorul de analize medicale are prof I de biochimie şi hematologie. Recoilâriie se fac de luni pînă vineri, Intre orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi. după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medicii din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică şi reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Poiidinicii, str. Moţilor nr. 39 şi la lei. 43-00-01, între orele 16-17, de luni pînâ vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de la medicii noştri. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.38 CEC Filiala Cluj-Napoca.

c # t e l e s p e c t a t o r jV in e r i , 7 iu n ie

PP jS 7,00 Jurnalul de ^ dimineaţă; 7,30 Strict îoJeau; necesar; 8,30 Pasiuhi (sl r); 9,20 Fotbal Cupa Mondială (d); 11,30 Info Mondial; 11,50 Fotbal Cupa Mondială (d); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,20 Fotbal Cupa Mondială (d); 16,30 Tribuna partidelor parlamentare;17.00 Corect!; 17,15 Pasiuni (s);18.00 Fotbal Cupa Mondială (r);19,40 România politică; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,30 Info Mondial; 20,45 Curat Caragiale! Parol!; 20,50 Ploaia de stele (div.); 22,30 Amy (s); 23,25 Jurnalul de noapte; 23,40 Suplimentul de vineri; 0,00 Clubul Cuperi Mondiale; 1,00 Fotbal (r); 2,40 Jurnal (r).

7.00 în mijlocul A ® * ^ furtunii (s/r); 7,50 Tată, am încurcat-o! (s); 8,15 Desene animate; 9,30 Călătoria lui Allen Strânge (s); 10,00 Ştiri; 10,05 Dimineţile unui bărbat cuminte;.11,10 Tradiţii (r); 11,40 Medalion de interpret (r); 12,10 Videoclipuri; 12,25 Cauza şi defectul (r); 13,30 Puls 2002 (r);14.00 Desene animate; 15,20 Televiziunea, dragostea mea (div.); 16,20 Feţe; 16,30 Camera de gardă; 17,00 Primul pas;18.00 Călătoria lui Allen Strânge (s/r); 18,30 Telejurnal; 19,00 In mijlocul.furtunii (s); 20,00 D'ale lui Mitică; 21,00 în mijlocul furtunii. (s); 21,50 Documentar;23,05 Experimentul Philadelphia II (f. SF SUA 1993); 0,40 Remix;1,35 Timpul trecut (do/r).

7.00 Observator.m ite ifs ş t|ri Sp0rtjve; 8,00Cafeaua cu sare; 9,00 Soledad (s/r); 11,00 Te voi iubi mereu (s);13.00 Ştirile amiezii; 13,15 Detectivii Hart (s); 14,00 Miss Litoral (f/r); 16,00 Ispita (s);17.00 Ştiri; 17,20 Soledad (s);19.00 Observator; 19,50 Părţi disparate (thriller SUA '91 j;22.00 Paparazzi (div.); 23,30 Sanctuarul (f.a. SUA ’97); 1,30 Observator (r); 2,30 Zile din viaţa noastră (s); 4,00 Cafeaua cu sare (r); 5,00 Soledad (s/r).

_ 7,00 Teo (r); 8,00BSjVJsa ştirile Pro TV; 9,00 Tînăr şi neliniştit 9s/r); 10,15 Parte de carte (r); 11,30 Familia Bundy (s/r); 12,00 Profiler (s/r);13.00 Secolul 20 - în spatele istoriei (do. p.V); 14,00 Setea (f/ r); 16,00 Tînăr şi neliniştit; 17,00 ■ Ştirile Pro TV; 17,45 Teo (div.);19.00 Ştirile Pro TV; 20,00 Rîdeţi cu oameni ca noi (div.); 21,30 Johnny Mnemonic (thriller-SF

. 4 4 4 -

. J

IC. 151)

SUA 1995); 23,45 Zerd; 0,30 Invadatorul (f. SF SUA ’97); 2,30

' Miss World 2001 (p.l). . *i ţ * 7 , 0 0 Lună sălbatică S iO L J-js /r); 8,00 Zid - em.muzicală; 13,00 Tibanu’ pescuioeşte şi vînează; 14,00 Morcoveaţă (d.a.); 14,30 Ce-i în frigider? (’r); 15,00 Dog Show;15.30 Lună sălbatică (s); 16,30

' M.A.S.H. (s); 17,00 Real TV;17.30 Camera de rîs;. 18,00 Focus ; 19,00 Prietene şi rivale (s); 20,00 Croazieră cu peripeţii (cO.SUA 1997); 22,00 Loto Zodiac; 23,30 M.A.S.H. (s/r); 0,00 Camera de rîs (div./r); 0,30 Real TV (r); 1,00 Focus (r).TBL7 7 - 7,35 Ştiri (r); 7,50Z /a fo o Videoclipuri; 11,00

tentatii (r); 12,00 Documentar DW; 13,00 Videodipuri; 15,00 Ochi de urs (f/r); 17,00 Reportaj 7 abc (r); 18,00 Documentar Deutsche Welle; - .18,30 Telejurnal; 19,00 Documentar Deutsche Welle; 19,30 As show

. (r); 20,30 Rămînerea (dramă psihologică România 1992;22,00 Concert; 23,00 Germania astăzi (r); 23,30 Sinteza zilei;23,45 Videoclipuri.

7,45 La casa de vis (r); 8,15 Poveştiri

adevărate (r); 9,00 Maria Belen (s/r); 10,15 Sînge din sîngele meu (s); 11,15 De 3 x femeie (r); 12,15 Dragoste şi putâre (sl r); 12,45 Saklome (s/r); 13,45 Micuţele doamne (s); 15,00 Muzica de acasă; 15,15 Căsuţa poveştilor; 15,30 Dreptul la viată (s); 16,30 Maria Belen (s); 17,30 Vei fi a mea, Paloma! (s); 18,30 Betty cea urîtă (s); 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Taina din adîncuri (s); 22,00 Salome (s); 22,55 Dragoste şi putere (s);23,25 Poveştiri adevărate (r); 0,00 Betty cea urîtă (s/r); 0,50 Petrecerea (r); 2,45 Acasă la români (r); 5,00 Taina din adîncuri ( s/r).

NCN: 9,00'0:9 dimineaţa; 10:00 Vama timpului (r); 11,00 Pulsul economic (r); 18,30 Express NCN; 19,00 Cheia problemei; 20,00 Express NCN; 20,30'Audienţe...; 21,45 Express NCN.

iiST^A 18.20-20.00 Paradisul auNAPfCA femeilor - realizator Nicoleta Ţăranu (Magazin);20.00-20.30 Alternative.

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

Otera publiculu i larg, de luni pini sim bătă, in tre orele 10-23:

- f l tn o s s a s i s t a t d e instructo specializa! •

- ap a ra tu ră com plexă debody-biiilding şi recuperare- m asa j şi kinefoterapie- aplicaţii d o parafină- sau n ă-; h idro terapie în bazin încălzit- ae rob ic- recuperare medicalăTotul su b strictă supraveghere şj

control m edical. , ^A cces individual sau pe bază de

a b o n a m e n t..Informaţii şi programări:094-578429; 184176.

i CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Geiu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologica complexe:

• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte) Programări xDnlc la teL: 430.023

Orar: luni - vineri: 9 -19,

sîmbătă: 10 -13.

« O N C O PCABINET MEDICAL ONCOLOGIC

CLUJ-NAPO CA , str.PR O F CtORTEA nr.9

(ca rtie r Grigorescu) C O N S U L T A Ţ II:

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie; Chirurgie, Oncologe;

L , M i : 1 5 - 1 8 ; M a , J : 1 6 ” - 1 8 x

Dr. VALENTIN POPESCU ( C h i r u r g i e , O n c o l o g i e )

M a , J : 1 4 “ - 1 6 ; V : 1 5 - 1 7S : 9 - 1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU( U r o l o g i e )

L, Ml: 18-20; Ma, J: 18”-20 V: 16-20

P R O G R A M A R E : t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului

MEDIPRAX Centru medical

Prof. Dr. HUŢANU loan Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 2/21

CONSULTAŢII, TRATAMENTE; URGENTE: CHIRURGIE PEDIATRICA; ORTOPEDIE; MALFORMAŢII CONGENITALE; UROLOGIE PEDIATRICA; PEDIATRIE; - MEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPATIE; BIOENERGIE; ECOGRAFIE.Informaţii, programări la telefop:

(064) 421806;. 094-605935. .

Linia telefonică de intervenţie în cnza si prevenţie a suicidului iniţiată de

LinoiitToiuL ui: sivlim; «utili tiustă la dispoziţia dvs. de luni pînâ vineri, între o rele 8 ■- 22. Vă aşteptă apelurile la numărul 186864. ^

Vineri, 7 iunie06:00'- 07:00 Prima oră (Program informativ BBC - 6:00)

C D Date meteo - 6:20; Informaţii utilitare - 6:30; Informaţii raDI° culturale - 6:40); 07:00 - 10:00 Primul salut - cu Ştefan Coroian (07:00 Ştiri; 07:20 Revista presei locale, 07:40 Revista- presei centrale, 07:50, 08,50 Horoscop; 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 09:00 Ştiri, 09:20 "Ce mai crede lumea ", 9:40 Spune-ţi păsul); 10:00-13:00 Zona liberă - cu Emil Blotor (10:00 Ştiri. Program de însoţire, informaţii,.concursuri; 11:00 Program informativ BBC); 13:00 -15:00 Scurt pe doi -cu Marius Marchiş (13:00 Ştiri + Meteo. Emisiune interactivă, 14:00 Ştiri);15:00 -18:00 Conspiraţia - cu Tudor Runcanu (15:00,16,00, ,17:00- Ştiri, meteo, sport, Telefoane surpriză în direct pentru sărbătoriţii zilei) 18:00- 18:30 Program informativ BBC; 21:00-23:00 Şapka Pub Life - transmisie în direct.

_ Vineri, 7 iuniet ( T ) ) ştiri: 09.00,10.00,12.00,15.00,16.00 BBC - 06.00,

_______ 111.00, 14.00, 18.00. 6.30-9.00 - Super matinal: Ştirileocale^inter/iuri,’ Horoscop (6.40,' 7.20, 8.20), Punctul de vedere 7 45)’ Liniuta de dialog (8.30), Buletin rutier (8.55) 9.00-12.00 oatru’la de serviciu: 9.30 Revista presei, Punctul de vedere10.15); Concursuri (10.30,12.30); 12.45 Sport pe mapamond; I2 00-18.00 Caleidoscop fm: - Bunii noştri cu Eugenia Daubler

U N I P L U S R a d i o

14.45 - Click FM, 15.15 Biografia zilei, 15.30 - Votaţi Radio Transilvania, 16.15 - Planeta cinema, 16.30-17,00 - Dedicaţii - Fonoteca de suflet - Mihai Boanda 21.00 - Taxi music (dedicaţii)- Frecvenţa Obligatorie - Dan Brad 24.00-01.00 Luni - Nopţile Criminale - Nicu Alexandrescu 01.00-6.00 Unde Magice.

Vineri, 7 iunie Program informativ BBC; 6,00-6,30;8,00-

8,20, 11,00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00.;6.30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Hotoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,17,00 Ştiri naţionale ş i locale. 10,00-14,00 Punct... şi de la Zece;14.30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale.122,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn.

Vineri, 7 iunieiM M iĂ ixdn 6-00 Bur>ă dimineaţa. Un program matinal de

«Sfâs «»Bk 8£*ft informaţii şi muzică prezentat de Dan Horea. 8,00 Emisiunea în limba maghiară; 10,00 De zece ori România; 11,05 Exclusiv m agazin. Prezintă Anca Bota & Cristian Zoicaş; 12,00 R adiojurnal transilvan, 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 15,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00-18,30 Radiofax. Prezintă Andrei Huţanu. 18,30-20,00 Atheneu-prezintă Stela Maria Rareş & Sergiu Alex. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 20,00 Ştiri. 20,05

Marius Music Show. Prezintă Marius Merca. 21,00 Ştiri; 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului pe 909 şi 1593 KHz. 22,00-24,00 Pe 95,6 KHz Paralele muzicale.RADIO FIR 96,2 FU DEJ Unla^ S t ^horoscop, sport, power play, reţeta zilei, ştiri, muzică: Firun zece paişpe, 10.00-14.00, muzică, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, revista presei; 96,2 FM/ZI, 14.00-18.00, muzică, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, artistul zilei; Firul roşu,

' 17.00-18.00, dedicaţii muzicale în direct; Jurnalul BBC - 7-00.8.00, 11.00, 14.00, 18.00; Ştirile RADIO FIR 9.30, 12.30,13.30,15.30, 16.30; Ştiri sportive, 16.45; Seara cu Ciprian, 18.30- 23.00; Direct în noapte, 23.00-05.00, dedicaţii muzicale în direct, cu Ciprian Muncelean.

Vineri, 7 iunie 06:00-06:30 Radio Europa Liberă; 06:30-

IclŢTT* 10:00 Isteria dimineţii cu Claudia Pop şi Cosmic Dimancescu;ri0:00-18:00 Hit player - cele mai celebre hituri din anii '89 pînă în prezent; 18:00-18:30 Radio Europa Liberă; 18.3 21:00 Emisiunea în limba maghiară cu Levente Orban; 21.0 21:15 Crema Mix cu DJ Alexis; 21:15-23:00 Serile cu Dan, realizate de Dan Mihu; 23:00-06:00 Night Player- muzica nopJi la Radio Impuls. • . ■ ___

Page 3: Bravo, Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat ... · Bravo, den Pedro! Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat deciziile priinaruiui ILIE CALIAN iştocar, cîrcotaş,

SPUI! UH VIITOR IR LIBERTATEL A NAZIONE

(Articol semnat de Silvio Berlusconi, preşedintele Consiliului de Miniştri al Italiei)

Cea mai mare glorie a culturii o cc id e n ta le este societatea deschisă. Chiar şi respectul faţă d e identităţile regionale, etnice, naţionale, religioase, culturale şi individuale, este imposibil dacă fundamentele vieţii civile nu se bazează pe o viziune consecvent liberală a convieţuirii. Din acest m otiv , libertatea este cuvîntul- cheie după data de 11 septembrie. D a r fară o politică externă şi de a p ă ra re care să fie active, generoase şi eficiente în vederea extinderii libertăţii, nimic din toate acestea nu va fi posibil.

Guvernul italian, încurajat de adez iu n ea Parlamentului ţării fa ţă de acest principiu, strategic ş i d e o solidaritate eficientă din p a rte a cancelariilor europene şi a N A T O ,' a încercat să a c c e le re z e procesu l de d e c h id e re şi de integrare a po litic ii mondiale. Şi a obţinut, şi în virtutea muncii începute prin G-8 la Genova, un succes d e p ro p o r ţii , pe care o b s e r v a to r i i im parţia li îl definesc “istoric”. La summitul N A T O de la Roma din 28 mai, a f o s t sem nat acordul care c o n fe ră un nou statut global R u s ie i şi care angajează O c c id e n tu l şi cea mai mare A lianţă militară a acestuia într-un p a rten e ria t cu Moscova, de o sem nifica ţie politică profundă. E l v a inaugura noul Consiliu cu 2 0 d e membri, inclusiv Rusia,

un' in s trum en t nou de o importanţă majoră în vederea promovării securităţii şi păcii în lum e. R usia este un g igant geografic şi demografic, ar ţară mare în căutarea consolidării unei tinere dem ocra ţii, economice- şi politice, după 70 de ani de dom inaţie a comunismului asupra fiecărui aspect al vieţii civile şi după zece ani de la ren aş te rea democraţiei. -

Deschiderea Rusiei faţă de Occident, şi invers, este condiţia strategică reală pentru a decreta în sfîrşit încheierea Războiului Rece: şi pentm a trage linia sub un secol marcat ..de parabola celor două totâlitarisme de semn opus. Dar ea 'este totodată şi perfecţionarea proiectului de securitate globală şi de nouă ordine internaţională la care lucrează americanii şi europenii în cadrul războiului împotriva terorismului, deplin conştienţi de Faptul că te ro rism u l internaţional se, eradichează şi construind o amplă coaliţie globală, solidă şi de durată. ,

Această coaliţie trebuie să se bazeze pe respectul reciproc şi trebuie să fie în m ăsură să exercite o influenţă decisivă asupra crizelor regionale, asupra p o litic ilo r de reducere ech ilib ra tă a arm am entu lu i nuclear, a luptei îm po triva proliferării domeniului nuclear “m urdar” , asupra cooperării serviciilor de inform aţii din lumea întreagă, a provocării la adresa acelor state dictatoriale care se opun controlului din partea comunităţii internaţionale

în ceea ce priveşte producţia de arme de distragere în masă.

Este vorba de factori pe care aco rdu l de j la R om a i-a

‘ reac tu a liza t, aşa cum o demonstrează tu rneu l.în ţări eu ropene şi în R usia al p reşed in te lu i SU A, G eorge W.Bush, şi semnarea tratatului privind reducerea şi stocarea ogivelor nucleare. Preşedintele B ush a afirm at în fa ţa Parlabientiilui germ an: “Nu apărăm numai A m erica sau E uropa, ci ch ia r bazele civilizaţiei”. Iată, într-o singură frază m esajul de pace, de libertate şi echitate pe care a ceastă serie de acorduri in te rna ţiona le le ind ică cu , claritate lumii. '

- Dar toate acestea constituie numai primul pas. Europa, în nou l context m arcat de evenimentele din aceste zile, : redescoperă un destin comun cu cele 144 de milioane de cetăţeni ai Federaţiei Ruse şi cu tinerele state democratice din Europa de E st, d in tre c a re . unele se în d re a p tă spre o in teg ra re deplină în NATO, o dată cu summitul NATO de la Praga, d in luna no iem brie , şi în U niunea Europeană extinsă, care este deja în şantier.

G uvernu l ita lian este favorab il unor proceduri de deschidere a UE faţă de Rusia, mai ample şi mai stringente, cu m ult dincolo de form ele de asociafie existente astăzi. Este de în ţe le s a ten ţia aco rd a tă problem ei privind caracterul operativ gradual şi calendarul realizării acestui proiect, dar în

ceea ce p riveşte d irec ţia şi obiectivul stra teg ic , sîn tem angajaţi fără rezerve. Fără un nou parteneriat cu Rusia, în cadrul noii reţele globale de p ro te ja re a secu r ită ţii şi lib e rtă ţilo r, in iţia tă de sum m iturile de la R om a şi Praga, politicile şi idealurile europeniste vor fi amputate de am biţia lo r cea m ai m are: construcţia unui edificiu comun al eu ropen ilo r, în scopu l garantării păcii şi cooperării internaţionale în toate domeniile vieţii civile. Aşa. cum a afirmat preşedintele Republicii Cehe, Vaclav Havel, nu trebuie “să ex is te nici cea m ai m ică suspiciune că emisfera nordică, mai bogată, s-ar coaliza sub vreo formă împotriva restului lumii, lărgind astfel decalajul • care o separă de Sudul globului”. Dincolo de o anumită lim ită , dezech ilib re le şi in e g a l i tă ţ i le ’ lum ii sîn t considerate un impediment în calea obiectivelor umanitare, de justiţie şi de pace, care se află la baza noii ordini internaţionale consfinţite de Carta Naţiunilor Unite, imediat după cel de-al doilea război mondial. Şi acesta este un dosar la care lucrează guvernul italian, în cadrul unui proiect de reformă a mijloacelor de politică externă, de la situaţia u rgen tă din te r ito r iile palestiniene pînă la dramaticele probleme ale Africii, trecînd prin noile politici de integrare econom ică leg a te de

^desch iderea p ie ţe lo re s t-eu ro p en e , a s ia tic e şi latino-americane.

PETER MEDGYESSY: NOUL CABINET VA DUCE

0 POLITICĂ LIPSITĂ DE MANIFESTĂRI EXTREMISTEMAGYAR HIRLAP- Partidele de guvernăm înt rezultate în urma alegerilor

parlamentare din Ungaria, Partidul Socialist Ungar (MSZP) şi Alianţa Democraţilor Liberi (SZDSZ), au semnat duminică, 26 mai, acordul de coaliţie. La ceremonia festivă prilejuită de acest act, viitorul premier, Peter Medgyessy a subliniat câ guvernul său va reprezenta unitatea naţiunii şi va duce o politică lipsită de manifestări extremiste. înaintea semnării documentului, premierul desemnat al Ungariei, Peter Medgyessy (votat luni, 27 mai, de parlament, n.red.) a declarat: coaliţia corespunde concepţiei europene modeme. Guvernul de coaliţie va conduce o ţară care se mîndreşte de caracterul său naţional, dar care se va putea integra corespunzător şi în Uniunea Europeană.

Dintre obiectivele coaliţiei MSZP-SZDSZ, Medgyessy a pus accentul pe trei direcţii de acţiune: realizarea bunăstării, modernizarea ţării şi desăvîrşirea democraţiei. în opinia sa, instituţiile democratice ungare mai au nevoie de consolidare. Guvernul condus de el va fi norocos, deoarece are şansa să conducă ţara în Uniunea Europeană, după cum a arătat viitorul premier ungar, adăugind câ, în UE, cabinetul condus de el va reprezenta interesele naţiunii şi nu invers.

Preşedintele Alianţei Democraţilor Liberi, Gabor Kuncze, a declarat cu acelaşi prilej, că partidul său este adeptul consecvent al schimbării regimului, motiv pentm care SZDSZ s-a angajat la guvernare şi în ciclul 1994-1998, iar acum se pregăteşte ca în noul cabinet, împreună cu MSZP, sâ desâvîrşcascâ schimbarea de regim propusă. Kuncze a enunţat ca ţeluri foarte importante afirmarea drepturilor omului, a libertăţilor,' a economici dc piaţă, precum şi aderarea la cei care cunosc succesul, adică Ia Uniunea Europeană. Programul guvernamental corespunde acestor ţeluri, a mai adăugat el.

Acordul de coaliţie, semnat dc cei doi preşedinţi dc partid, LaSzlo Kovacs şi Gabor Kuncze, pe carc sc află şi semnătura lui Peter Medgyessy, subliniază idcca că intenţia coaliţiei social- democratc şi libcr-democratc este restabilirea păcii sociale şi a democraţiei, asigurarea afirmării tară rezerve a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, crearea şanselor pentru realizarea securităţii sociale şi bunăstării, reabilitarea onoarci muncii, a cunoaşterii, eficienţei, randamentului, luarea dc măsuri împotriva corupţiei, precum şi pregătirea aderării Ungariei la Uniunea Europeană.

c a u î - 1 p u n c t e l e d e v â n z a r e - ■ c a r e a f i ş e a z ă a c e s t s e m n

l onnex Gol Kamarad ţf myT f Xn'et~)

a apărutîncărcarea electronică!Si acum poţi să-ţi reîncarci cartela ta Kamarad sau Connex Go! cu orice sumă*, între 4 şi 25 $. încarci cât vrei!

•sum ele nu includ TVA. .GO! f C O N N E M

' t i t c r « t t u n i

a V,

I H i

i

a

lMV

/ “ P P i m csc o r !c « t. H'1jVrr«e 4 a ’ 2 5 " # , !

5 5 1 2 5 1 5 b 1 5 5 « 5 5 1 M 9 3 11116 9 2 2 1 * "

Page 4: Bravo, Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat ... · Bravo, den Pedro! Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat deciziile priinaruiui ILIE CALIAN iştocar, cîrcotaş,

Aici ar putea fi f | reclama dumneavoastră

1857 - S-a încheiat, la Paris, un Tratat de alianţă între Austria, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Regatul Sardiniei şi Imperiu

Otoman care, încâlcind prevederile Tratatului de la Paris din 18/3; martie 1856, hotăra ca Delta Dunării şi Insula Şerpilor sâ fie

repuse sub suzeranitatea Porţii Otomane

L' -l »* * * *

S e n a t o r i i a u v o t a t L e g e a p r iv in d a b i l i t a r e a

G u v e r n u l u i d e a e m i t e o r d o n a n ţ eSenatorii au votat, în şedinţa

de ieri, Legea privind abilitarea G u v e rn u lu i de a em ite ordonanţe, prin care Executivul este împuternicit să adopte, în perioada vacanţei parlamentare, a c te n o rm a tiv e ca re nu au caracter organic. .-

P ro ie c tu l de le g e a fost a d o p ta t cu 68 d e v o tu ri “pentru”, 53 “împotrivă” şi o abţinere, urmînd sâ fie trim is '

' sp re d ezb a te re la C am era Deputaţilor.

P otriv it legii, G uvernul va putea emite ordonanţe de la 30 iunie, data începerii vacanţei p a r la m e n ta re , p în ă la ' 1 septembrie, cînd va începe cea de-a doua sesiune parlamentară a anului 2002.

E xecutivul va putea em ite o rd o n a n ţe în m ai m u lte dom enii, cum ar fi: ratificarea u n o r aco rd u ri şi în ţe le g e r i in te rn a ţio n a le , cu ex cep ţia

»tratatelor încheiate în numele R om ânie i, c rearea cadru lu i ju r id ic necesa r ap lic ă rii Programului de dezvoltare a econom iei ..naţionale, puterea judecătorească, adm inistraţia publică, muncă şi solidaritate socială, educaţie şi cercetare, protecţia copilului, sănătate şi f a m il ie /a p ă ra r e na ţiona lă , o rd in e publică şi sigu ran ţă naţională.A

In p ro iec tu l de lege se prevede că ordonanţele emisre de Guvern în perioada verii vor fi supuse sp re aprobare Parlamentului, pînă la începutul, celei de-a doua sesiuni ordinare a anului 2002.

în cadru l d ezb a te rilo r, senatorii PRM, PNL şi PD a u . declarat că nu vor vota legea, întrucît aceasta este “abuzivă”. Senatorul liberal Nicoale Vlad Popa a afirmat că, prin această lege, Guvernul va prelua, în

mod neconstituţional, mai multe respo n sab ilită ţi , ale Parlam en tu lu i, cum ar fi em iterea: de o rdonan ţe în domeniul cooperaţiilor agricole sau adm in is tra ţie i p ub lice locale. ■ ,

Senatorul PD Aurel Pană a spus că democraţii nu vor vota legea, pentru că este “o sfidare a Parlamentului”, iar senatorii PRM au menţionat că nu o vor vota pentru că “ b lege atît de im portantă a fost in trodusă fulgerător în Senat, iar multe d in tre p rev ed eri s în t neconstituţionale”.

Reprezentanţii opoziţiei s-au declarat nemulţumiţi de faptul că Guvernul este abilitat să emită ordonanţe în domenii cu caracter organic, iar proiectul de act normativ a fost introdus prea ; repede în plen,, astfel încît unii senatori nu au avut timp să-l studieze în detaliu.

P o t r i v i t lu i l o s i f Z ă g r e a n ,

Sistemul sanitar românesc seaflă în pragul falimentului

losif Zăgrean, consilier al preşedintelui PSM loan Sasu pentru Transilvania, a declarat, în cadrul conferinţei de presă de ieri, că formaţiunea politică din care face parte dezaprobă hotărîrea Puterii de a desfiinţa fondul asigurărilor de sănătate. Iq s if Z ăgrean .consideră câ, in acest sens, ban ii destinaţi sănătăţii vor fi redirecţionaţi, p r o v o c î n d f ,a 1 i m e n U 1 sistem ului^ san itar românesc. în cazul în care fondu rile necesare bunei funcţionări a sistem ului san itar nu vo r ex is ta , spitalele vor intra în colaps, este de părere Zăgrean.

M.L.

Foto: I. PETCU

PSM Cluj d e z a p ro b ă Noul

C o d a l M unciiGheorghe * Mudura,

vicepreşedintele PSM Cluj, a declarat, ieri, câ formaţiunea politică din care face partea consideră â fi total neoportună modificarea Codului Muncii. în acest context,- Gheorghe Mudura acuză iniţiatorii proiectului noului Cod al Muncii de lipsă de transparenţă, iar crearea fondului de garantare a pensiilor nu reprezintă altceva decît o manevră menită să cîrpeascâ bugetul, este . ' de . părerevicepreşedintele PSM Cluj. Liderul clujean consideră câ în această etapă a tranziţiei, numai anumite puncte ale Codului Muncii ar fi trebuit actualizate, susţinîndcâ ideea modificării Codului Muncii este pur propagandistică.

V - . M.L

MAP califică drept “mistificare”comunicatul primarilor Clujului,Timişoarei şi Braşovului

Ministerul Administraţiei Publice (MAP) califică drept “o crasă mistificare şi o denaturare tendenţioasă a faptelor” comunicatul prin care primarii municipiilor Cluj-Napoca, T im işoara şi Braşov cer preşedintelui Ion lliescu sâ nu promulge Legea privind statutul aleşilor locali pe motiv că unele prevederi aîe acestui act normativ intră în contradicţie cu a/te legi vizînd acest subiect.

Conform unui com unicat al MAP remis, ieri, presei, “denaturarea prevederilor Legii privind statutul aleşilor locali urmăreşte inducerea în eroare a opiniei publice şi are drept sco p acred ita rea ide ii că p rin aceasta se u rm ăreşte «sancţionarea şi suspendarea primarilor de către alte instituţii sau autorităţi decît cele care i-au ales»”.

MAP precizează că legea “are ca obiect stabilirea condiţiilor de exercitare a mandatului de .către aleşii locali, a drepturilor şi obligaţiilor ce le revin pe baza mandatului încredinţat” .

De asemenea, Ministerul Administraţiei Publice califică drept “o minciună” afirmaţia celor trei primari potrivit căreia constituirea Colegiului de disciplină ar avea scopul de a crea “baza legală pentru sancţionarea primarilor pe criterii politice”.

“ Ministerul Administraţiei Publice apreciază-că asemenea diversiuni şi spectacole zgom otoase nu pot .ţine locul responsabilităţii, competenţei şi respectului faţă de lege şi de interesele colectivităţii”, afirmă comunicatul MAP.

PNL Cluj propune profesorilor să doneze guvernului Adrian Năstase "creşterea salarială" de 150.000 de Iei

V icepreşed in tele PN L C luj, V a len tin Naumescu (lec to r un iv ersita r) le p ropune profesorilor clujeni să doneze guvernului Năstase “creşterea sa la ria lă ” de 150.000 de le i. “«Rezolvînd» în stilul caracteristic (social- democrat) încă o problemă a societăţii româneşti, Guvernul Adrian Năstase a acordat personalului didactic o «creştere salarială» medie netă de 150.000 lunar. în afara faptului că această

guvernare reaminteşte românilor, tot mai frecvent, b in ecu n o scu ta fo rm ulă de so lu ţionare a nemulţumirilor «Nicule, mai dâ-le o sută», trebuie

adăugat că de la 1 iunie s-au anunţat oficial noi creşteri ale preţurilor”, se arată în comunicatul remis redacţiei.

în acest context, liberalii clujeni conŞideră că alocarea în medie, a circa 150.000 de lei cadrelor d idactice “nu poate fi considerată creştere salarială, ci ajutor social” şi propune profesorilor din întreaga ţară să-şi păstreze demnitatea şi să doneze această sumă Guvernului Adrian Năstase, pentru angajarea unor specialişti-competenţi la nivelul ministerelor”.

Titus CRĂCIUN

I o n l l i e s c u s - a î n t î l n i t c u L e o n a r d D o r o f t e iPreşedintele Ion lliescu l-a primit, ieri, la Palatul Cotroceni, pe,Leonard Doroftei, pe care I-a felicitat

pentru păstrarea titlului de campion mondial la box profesionist, categoria semiuşoară în versiunea WBA. lliescu a mai spus câ victoria boxerului român şi înfrîngerea echipei Franţei de către cea a Senegalului, în cadrul Campionatului mondial de fotbal, au fost “ştirile ziîei” la BÎed. Şeful statului a apreciat câ Leonard Doroftei îi aminteşte, prin tenacitate, de un alt boxer român, Ion Chiriac. lliescu a mai spus că decizia de a continua sau a se retrage din box îi aparţine lui Doroftei. Leonard Doroftei a precizat că, deocamdată, nu a luat o decizie în această privinţă.

P ( IR c o n s id e ră câ P a rc h e tu l N a ţio n a l

f în t ic o ra p tie t r e b u ie în f i in ţa t cit

m a i u rgen tPartidul Umanist se

pronunţă pentru adoptarea cît mai grabnică a Legii privind Parchetul Naţional Anticorupţie şi crede că disputele pe marginea subordonării PNA sînt menite doar să tergiverseze începerea activităţii acestuia, Informează un comunicat al PUR. “In condiţiile în care în România ultimilor 12 ani s-au furat peste 4 miliarde de lei, iar populaţia nu are de unde şi nici nu trebuie să acopere din buzunarul propriu această sumă, considerăm că este în interesul' nostru al tuturor, politicieni şi cetăţeni deopotrivă, să avem o instituţie care să se ocupe de corupţie”, afirmă PUR.

O p in i i r ia ş ii

Constat că nu problemele cetăţenilor, de drept şi valorile democraţiei îi preocupă

statului p e guvernanţi

PD nu va senina moţiunea de cenzură iniţiată de PRM şi PNL şi a renunţat la propria moţiune

Partidul D em ocrat nu va sem na moţiunea de cenzură pe care o vor iniţia PRM şi PNL şi se va pronunţa doar în momentul votului, după ce va vedea textul acesteia, a anunţat, ieri, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele PD Liviu Negoiţă, care a precizat câ democraţii au renunţat la elaborarea textulu i propriei moţiuni de cenzură.

“N oi am an u n ţa t, lunea trecută, iniţierea unei moţiuni de cenzură. între timp, înţeleg c ă -P R M şi P N L au lu a t ho tărîrea de a in iţia to t o m oţiune de cenzură. Avînd în vedere că ei şi-au rezolvat problem a susţinerii, noi ne vom pronunţa după ce vom vedea textul acesteia, la vot, în sală”, a explicat Negoiţă.

V icepreşedintele democrat a adăugat că PD nu a avut n ic i un fel de n e g o c ie r i anterioare cu PR M pe tem a

u n e i m oţiun i lan sa te de această din urmă formaţiune p o litic ă . E l a a ră ta t că asemenea negocieri nici n-ar fi putut avea loc, avînd în vedere că la ultima moţiune s im p lă a PD , “ C orup ţia instituţionalizată”, legată de te lev iz iu n ea M TC d in C o n stan ţa , p a rlam en ta rii PR M i-au c r i tic a t p e dem o cra ţi şi pe T ra ian Băsescu “ca şi cum se aflau la guvernare” şi în final au părăsit sala. '

N egoiţă a afirm at că, în a c ea s tă s i tu a ţie , PD va renun ţa să m ai form uleze textul moţiânii de cenzură “18 lu n i de guvernare PSD - corupţie şi sărăcie”, dar nici n u va sem na pen tru introducerea moţiunii PRM, a c ţiu n e p en tru care este nevoie de susţinerea a 25% d in tre p arlam en tarii ce lo r două Camere.

Mai este guvernul condus de prim-ministrul Adrian Năstase un guvern care ne reprezintă? Este el, cu adevărat, Guvernul României?

Iată două întrebări legitime pe care trebuie să ni le punem, acum cînd consta tăm câ executivul refuză, cu ostentaţie şi aroganţă, să aplece urechea la semnalele din interior şi “se lasă” convins sâ facă ceea ce o ţară întreagă revendica în van doar la presiunile exercitate din exterior! Scandalurile legate de corupţia in s titu ţio n a liza tă , ingerinţele politicului injustiţie, lipsa de vo in ţă în ceea ce p riveşte e lim inarea fo ş tilo r securişti din structurile care ău ca misiune siguranţa naţională, repetatele agresiuni la adresa mass-media şi intenţia vădită de a pune pumnul în gură presei, desconsiderarea p rop rie tă ţii private şi te rg iversarea retrocedării bunurilor confiscate de regim ul com unist (şi enumerarea ar putea continua cu multe alte exemple) n-au avut darul sâ sensibilizeze .actualul guvern şi să-l determine să-şi asume rezolvarea problemelor în spiritul valorilor democraţiei. Un guvern care este surd la

semnalele propriilor cetăţeni, la solicitările acestora; un guvern care nu poate stabili un dialog cu societatea civilă şi nu poate accepta un dialog civilizat cu partidele din opoziţie, este un guvern care nu mai reprezintă, nimic şi pe nimerii.

Trăim astăzi o situaţie penibilă, în caţb speranţa cetăţenilor este doar în justiţia Curţii de la Strasbourg, singura capabilă să im pună statului român d ec iz ii 'c o n fo rm e cu D eclaraţia U niversa lă a D repturilor O m ului, şi în autorităţi ale Uniunii Europene şi NATO. Nimic din ceea ce vor românii nu este rezolvabil decît atunci cînd o autoritate externă “pune la punct” Guvernul. Este penibil să constatăm că executivul nu s-a lăsat sensib ilizat de sem nale transm ise de m ass-m ed ia ,• structuri ale societăţii civile, partide aflate în opoziţie etc. privind au to ritarism ul şi dispreţul cu care guvernează, de agresiva încercare de a-şi subordona cea de a patra putere din sta t (m ass-m ed ia), de d ispreţu l cu care tra tează problemele legate de proprietate etc. Este, în schimb, de-a dreptul

jign ito r să-i vezi pe aceiaşi guvernanţi (ironici, aroganţi şi agresivi, cînd este vorba de cetăţeanul rom ân, societatea civilă română sau orice altceva care este românesc!) cum stau în “poziţie de drepţi” în faţa autorităţilor sau organismelor externe, cum “ îşi apleacă urechea” la reproşurile acestora (culm ea, ace leaşi cu ale propriului popor!) şi cum promit “marea cu sarea”, cum “brusc” apar iniţiative legislative care să vină în în tîm pinarea solicitărilor... Situaţia, departe de a fi comică, este tragică! Evenim entele u ltim elor zile (p ro testu l îna in ta t de către Asociaţia Mondială a Ziariştilor; raportul produs de- Amnesty International privind respectarea drepturilor omului în România; solicitarea făcută de'Sanctitatea Sa, Papa loan Paul al Il-lea au avut ca e fec t declaraţii asigurătorii ale reprezentanţilor guvernu lu i, ca re -şi asumau sarcina de a corecta derapajele şi nedreptăţile incriminate. Este bine că, m ăcar acum (!), Guvernul recunoaşte că are ceva de făcut pentru propria-i ţară, dar este rău că ceea ce s-a angajat să facă, n-o face pentru

că i-au cerut-o proprii-i cetăţeni ci pentru că i-o cer autorităţi ş: organisme externe! Un astfel & com portam ent îl descalifică, dem onstrînd , dacă mai era cazul, o dată în plus, că Partidu

' Social Demotrat nu are nici c in ten ţie de a-şi îndeplini prom isiunile electorale, de i satisface revendicări legitime ale cetăţenilor, ci guvernează doar pentru el, pentru clientela sa politică, în total dispreţ faţă dc lege, p rinc ip ii şi valori ale democraţiei.

Cum poate pretinde, acesi guvern!, că este al României şi că ne reprezin tă interesele. B ineîn ţe les, întrebarea este retorică. Dar un răspuns trebuie dat, iar acest răspuns nu se va lăsa aşteptat! Alegerile parlam entare vor fi o buna ocazie de a da răspunsul pe care-1 m erită cu prisosinţa partidul de guvemămînt şi cei care-1 reprezin tă astăzi w Guvern. Alegătorul va ş t isî “răsplătească”, aşa cum trebuie, bătaia de joc la care este supus. Şi pentru a nu întinde la maxim um nervii populaţiei- poate ar fi neVoie de organizarea unor alegeri anticipate! .

Mircea PUŞCA

Atevcoi

Na

Page 5: Bravo, Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat ... · Bravo, den Pedro! Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat deciziile priinaruiui ILIE CALIAN iştocar, cîrcotaş,

Aici a r putea fi reclama dumneavoastră

1716 - A murit stolnicul Constantin Cantacuzino, importantă personalitate a culturii române.

m m E m n■:

| 3 P**Pr F e s t i v a lu l I n t e r n a ţ i o n a l d e F i lm T r a n s i l v a n ia , 3 - 9 i u n i e

T / j C onstantin VAENI:“ . . . f i l m e l e n u s e f a c p e n t r u

f e s t i v a l u r i , s e f a c p e n t r u m a r e l e p u b l i c ”

• î n e x c l u s i v i t a t e p e n t r u “ A d e v ă r u l d e C l u j ” •

%t >< " ! 7 - -j*•» <V "V * > 3

I r -™ »v - w L - J

Constantin Vaeni România are în sfîrşit un festival internaţional de film, unul în adevăratul sens al cuvîntului.

- Important este că acest festival a început. El trebuie privit cu, speranţa că va continua, că va cunoaşte alte dimensiuni în anii următori. Un festival internaţional într-o ţară precum România era de foarte, foarte mulţi ani. Un festival de o asemenea talie propune curente, tendinţe, stiluri cinematografice, întîlniri

. profesionale în care oamenii se pot întîlni, se pot compara, concurează între ei. Revin la acest festival cu speranţa ca el să ajungă, în nu ştiu cîţi ani, lă nivplul cerTpf:tradiţionale, cum'sînt Cannes, Berlin, Veneţia. Dar festivaluf clujean trebuie să aibă nota lui distinctă, el nu trebuie să fie un al doilea Cannes. Comparaţiile sînt inevitabile, dar ideal nu este să-i copiezi pe alţii. E bine să fii original, să fii tu însuţi.

• Au trecut trei zile de festival. Cum apreciaţi film ele din secţiunea "Competiţie” ?

- Nu am văzut prea multe. Pot spune că sînt lucruri interesante, că fiecare film din concurs reprezintă .o personalitate, o voce, o preocupare a unui creator. Sînt lucruri şi mai bune, şi mai rele, aştept să ie văd şi pe celelalte filme înscrise.

• Mulţi colegi de breaslă afirmă că filmul românesc a dispărut. Sînteţi de acord cu acest lucru? Festivalul contrazice afirmaţiile belicoase.

- Filmul românesc există. Pot vorbi despre o pauză regretabilă şi nedorită

- .T l.V ., ’C**< t >

de nimeni şi nu are rost să o mai motivăm. A fost o pauză de idei, de teme, de linişte sufletească. Filmuî românesc a existat în ciuda tuturor condiţiilor. îşi caută acuma matca' lui proprie, cea firească şi care-l reprezintă. Există dorinţă şi pasiune, există subiecte interesante, avem regizori tineri care promit şi regizori consacraţi, există condiţii ceva mai apropiate dâ bine. în scurt timp, va exista şi o lege a cinematografiei, ea stimulează creaţia şi producţia cinematografică, încurajează producţia privată, producătorii. A fi producător nu este uşor. Producătorii sînt oameni care trebuie să-şi înveţe meseria, deoarece nu este suficient numai să ai condiţii şi bani. Filmul este o lume cu totul şi cu totul aparte,' specială, lată de ce noua lege va încuraja producţiile care au ceva de spus, cele valoroase, pentru câ banii riu trebuie investiţi aiurea.

Subiectele trebuie căutate cu grijă. La ora actuală, per ’ ansamblu, Europa suferă de o mare criză de subiecte adevărate...

• Putem vorbi despre o criză de scenarişti?

- Da, se poate, vorbi de'o criză de scenarişti, şi nu numai pentru România. Se vehiculează ideea, faimoasă la prima vedere, a filmului de autor. Eu sînt partizanul profesiilor distincte. Şi dacă ne uităm Ia istoria filmului mondial, vedem că filmele mari au fost făcute de realizatori distincţi, de echipă distincte. Criza de scenarişti veritabili, de subiecte-chiar, a dus la această inevitabilă confuzie şi suprapunere de

profesii. Vedeţi că foarte mulţi se declară “autori totali". E fals, asemenea orgolii nu-şi au loc în meseria noastră.

• Să vorbim despre noua generaţie de regizori., - Percep din partea tinerilor regizori două semnale. Unul ţine de ambiţia lor, al doilea de grabă. Graba nu dă rezultatele scontate, apare pe'ricolul superficialităţii şi al snobismului. Cînd spun snobism mă gîndesc la tentaţia de a face film ca altcineva, de a urma un model anume. îţi trebuie răbdare şi timp să ajungi o voce distinctă, să nu semeni cu x sau y, să nu imiţi un curent sau altul, să spui ceva cu propriile tale cuvinte. Constat că realizatorii nu mai sînt atenţi la viaţa adevărată, că inventează motive, că aceste motive sînt artificiale, că apar experimente, fie în limbaj, fie în povestire. Experimentele nu

sînt reale cînd propun o deschidere spre ceva nou. Nu trebuie să uităm că fiimele nu se fac pentru festivaluri, se fac pentru marele public. Spectatorului’ trebuie să-i comunici ceva credibil, ceva convingător, interesant şi într-un mod inteligent. Ceva ce-l va determina apoi să recomande filmul altora, să-şi dorească să-l revadă, să te recunoască în filmul următor.

Care sîn t pro iecte le cinem atografice ale reg izo ru lu i Constantin Vaeni?

- Două, trei proiecte aşteaptă cam de mult timp. Meditez la ele, cu regretul de a nu mă putea dedica lor din alte considerente, tot profesionale. încerc însă să particip la repunerea pe rol şi într-o matcă bună a condiţiilor pentru- filmul românesc.. Probabil, la anul, voi reveni la uneltele mele şi să materializez cel puţin unul dintre cele două proiecte.

• Cît de grea este despărţirea de "unelte"? , '

- Grea, foarte grea. Lipsa devine, cu timpul, obsesie. îţi lipsesc colegii, echipele de filmare, deplasările, atmosfera... aştept să reintru în această atmosferă, să mă identific cu ea. Important este să vezi unde te regăseşti, unde-ţi este locul acum. Speranţa noastră este ca tînăra generaţie să aibă un cuvînt de spus, un cuvînt serios, sâ devină voci distincte în cinematografia noastră şi cea europeană. Personal, mă nelinişteşte criza de subiecte, abordările uşor patetice, patologice. Sînt însă convins că subiecte precum sexul, violenţa, părăsitul ţârii nu vor mai interesa aproape deloc. Oamenii vor portiţe spre speranţe, vcr deschideri noi, vor perspective optimiste.

Demostene SOFRONFoto: ton PETCU

O d i p l o m ă , i m v i i t o r p r o m i ţ ă t o r . . .a începu tu l acestei săptămîni, a avut loc, la

/ o —/C o le g iu l N a ţio n a l “George C oşbuc” din C luj- Napoca, fe s tiv ita tea - de decernare a diplomelor pe care elevii claselor a X ll-a le-au obţinut în - u rm a susţinerii examenului pentru atestarea limbii germane. Deschiderea a fost făcută-de dl prof. G erd Orban, c a r e '> a felicitat pe elevii care au participat la diferitele a c tiv ită ţi , toate încununate de succes.

Intre rezu lta te le deosebite înregistrate de profesorii şi elevii C o leg iu lu i N aţional “George Coşbuc” este necesar sâ menţionăm statutul cîştigat de şcoala noastră , acela de Centru fo r m a to r p e n tru limba şi lite ra tu ra germană şi de susţinere a exam enulu i complex de a te s ta re a cunoştinţelor în aceas tă limbă, cunoscut sub numele de “Prachdiplom” (echivalent al

DALF pen tru franceză sau Coeffel sau Cambridge pentru Ogleză) şi recunoscut de statul ?crtnan. A stfe l,'e lev ii noştri cbţin anual, în proporţie de Peste 95%, această diplomă, care le deschide noi perspective, Sltaîndu-i Ia un nivel superior % de celelalte licee germane

'y e tradiţie din ţară. Meritul /deosebit' în această activitate îi

cevine d-lui prof. G erd Orban, consultant ped ag o g ic din Partea G uvernulu i .german, Profesor cooperant la Colegiul Naţional “George Coşbuc”.

In acest an, 65 de elevi au

I

obţinut această diplom ă, cu rezu lta te excep ţionale . De-acum, ultimul lor “obstacol” este Bacalaureatul, după care, dacă vor dori, ei se vor putea îndrepta către o universitate din Germania. Judeţul C luj se află pe locul I în România în ceea ce priveşte rezultatele obţinute, atît la “Sprachdiplom ”, cît şi la Olimpiada de Germană - faza naţională-, întrecînd chiar şi Sibiul. Peste 26 de elevi au obţinut m ai m ult de 90 de puncte din 100, pe care trebuiau să le acumuleze. Avem, astfel, onoarea să-i numim pe doi dintre cei care au avut rezultate deosebite: Dragoş Popa - cu 97 de puncte!,,de altfel punctajul, maxim înregistrat în acest an. Elevul Popa nu se distinge, dintre ceilalţi elevi, doar printr-o cunoaştere impecabilă a limbii germane, el este, totodată, un sportiv talentat, care a condus, ca şi căpitan, echipa de volei a Colegiului spre victorie, merite pentru care a fost distins şi cu un premiu special; eleva Alina Bu’g n ariu a acumulat 95 de puncte , s itu îndu-se p rin tre prim ii, aşa că şi ea â fost distinsă cu un premiu special. Cum spuneam , aceşti elevi reprezintă doar două exemple din rîndul celor care au obţinut punctaje peste 90, motiv pentm care sîntem mîndri că i-am avut colegi pe parcursul celor, 12 ani de studiu în şcoala noastră.

O p ro fesoară care m erită întreg respectul şi toate laudele este dna p ro f . N ico le ta C onstantinescu. în cei patru

ani de colaborare cu dl prof. O rban , dînsa a reu ş it să-i stimuleze pe elevi şi să-i facă să dea tot ce au mai bun; a fost alături de cei 12 elevi care au participat la faza naţională a O lim piadei de Germană. Cu echipa alcătuită din elevi din clasele a Vll-a, a Vlll-a, a IX-a, a X l-a şi a Xll-a, ne-am situat pe locu l I pe ţară (la faza naţională), depăşind Bucureştiul, care s-a situat pe locul 11, şi S ib iu l, c lasat pe locul III. Şcoala, profesorii, dar mai ales elevii s-au aflat Ia înălţime. între profesorii cu merite deosebite s-a a fla t şi dl p ro f . S o rin P an ţiru care, împreună cu o

echipă de elevi, a participat la. d ife rite ac ţiun i şi p ro iec te iniţiate de BOSCH Stiftung şi chiar de SIEMENS. Elevii speră acum şi la o recompensă din partea firmei SIEM EN S, de 3.000 EURO, iar noi le ţinem pumnii ca să reuşească. Nu putem încheia însă fară a o aminti pe aceea care este sufletul Secţiei germ ane a C olegiu lu i, dna director adjunct Karin Corega, înainte de toate o profesoară cu inim a m are, care s-a a fla t întotdeauna alături de elevi, sprijinindu-i şi susţinîndu-i prin toa te m ijloacele posib ile . Paraftazînd cuvintele lui Herman Hesse, care spunea: “Din fericire,

cei mai mulţi copii au învăţat tot ceea ce le trebuie pentru viaţă încă înainte de a veni la şcoală”, dl prof. G erd O rban afirma câ cei mai mulţi dintre elevi au acumulat cunoştinţele de limba germană pe care le posedă încă înainte de a-1 cunoaşte pe dînsul sau pe ceilalţi, profesori care i-au pregătit, dorind să sublinieze astfel, încă o dată, meritul deplin care aparţiiţg a ces to r elevi extraordinari - titlul de mîndrie al şcolii noastre.

Ileana BOCU Colegiul Naţional "George Coşbuc"

Cluj-Napoca

~ — ~ — - — i

; ^ *■ îvf > ’ - : X

ţC.v*,jC-, ■ n :

I f ; 5 H :' ■ _

7 , A *■’ .. .a 4.

A '

. . . . .

Actualitateaculturală

F e s tiv ita te de p re m ie re

în această după-am iază, cu începere de la o ra 17, va avea loc, la T ea tru l N a ţio n a l, F e s tiv ita te a d e p re m ie re a olimpicilor din judeţul Cluj, a profesorilor care i-au pregătit - 173 de copii şi 43 de profesori -, precum şi a copiilor din judeţ partic ipan ţi la concursu l de c rea ţie p o e tic ă “ E T E R N A COPILĂRIE”, dedicat zilei de 1 IU N IE şi o rg a n iz a t de Prefectura, Consiliul Judeţean Cluj şi Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrim oniu Cultural Naţional Cluj.

L a n s a re d e c a rte C H E M Ă R I D E D E P Ă R T Ă R I

Astăzi, la o ra 13, va avea loc la sediul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, lansarea volumului de versuri intitulat C H EM Ă R I DE D E P Ă R T Ă R I al poetei c lu jene O liv ia M â n d r u ţ iu R usu . V olum ul a apăru t , la Editura Dacia.

F e s tiv a lu l-c o n c u rs naţion al de c re a ţie5 »lite rară .“ N ic h ifo r C ra in ic ”

în perioada 20-21 august a.c., va avea loc , la G iu rg iu - Bulbucata, cca de a V lll-a ediţie a Feslivalului-concurs naţional de creaţie literară “N ichifor Crainic”. Concursul îşi propune cunoaşterea şi aprofundarea principalelor aspecte din viaţa şi creaţia literară a scriitorului giurgiuvean, născut în comuna Bulbucata, precum şi stimularea şi a firm a rea c re a to r i lo r de literatură care nu sînt membri ai U n iun ii S c r i i to r i lo r d in România, indiferent de vîrstă şi statut socio-profesional; care nu au publicat în volum. Concursul este structurat pe două secţiuni: Poezie şi Eseu. Creatorii vor intra în concurs cu 10 poezii, din care cel puţin.5 urmează sâ abordeze tem a d ra g o s te i în accepţiunea cea mai generală a termenului (faţă de Dumnezeu, natură, p a trie , oam en i etc .) şi/sau 3 eseu ri, ca re să nu depăşească 3 pagini fiecare, despre viaţa şi opera scriitorului Nichifor Crainic (dactilografiate în cîte 5 exem plare fiecare). Lucrările trebuie sâ fie inedite şi să poarte un moto. Acestea vor fi însoţite de un plic care va purta acelaşi moto, în care se vor înscrie datele personale ale concurentului (num ele şi prenumele, profesia, locul de m uncă, ad resa , n u m ăru l de telefon, activitatea literară în d e ta l iu - ş i o fo to g ra f ie tip legitimaţie). A cest plic va fi d esch is d u p ă ju r iz a r e şi stabilirea prem iilor. Lucrările vor fi trimise, p înă la 15 iunie a.c., pe adresa: Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi C reaţiei Populare Giurgiu, str. Mircea cel Bătrin nr. 40 , cod 83 7 5 G iu rg iu , te l./fa x : 0 4 2 /2 1 -5 2 -4 0sau B ib lio te c a Ju d e ţean ă “ I.A. Bassarabescu” , str. Ştefan ce l M are nr. 14, te l /fa x : 046/21-23-46.

Rubrică realizată de 7 M .B O CU

Page 6: Bravo, Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat ... · Bravo, den Pedro! Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat deciziile priinaruiui ILIE CALIAN iştocar, cîrcotaş,

tW €&Sîmbătă, 8 iunie

7.00 Ceasul deşteptător; 8,00 Floare de colţ; 8,50 Necazuri de puştoaică (s); 9,20 Fotbal Cupa Mondială (d); 11,30 Info Mondial; 11,50 Fotbal Cupa Mondială (d); 14,00 Jurnalul de prînz. Meteo. Sport; 14,20 Fotbal Cupa Mondială (d); 16,30 Ora G; 17,00 Teleenciclopedia; 18,00 Fotbal Meci din Campionatul Naţional (d); 20,00 Auto Marele Premiu de Formula 1 (d); 21,00 Jurnal. Meteo. Buletin F 1; 21,25 Agenda europeană;21.30 Info Mondial; 21,40 Surprize surprize... (div.); 0,10 Clubul Cupei Mondiale; 1,10 Fotbal Cupa Mondială (r); 2,45 Jurnal. Meteo.' Agenda europeană . Buletin F 1.

Duminică, 9 iunie7.00 Universul credinţei; 9,20 Fotbal Cupa

Mondială; 11,30 Info Mondial; 14,00 Jurnal. Meteo. Sport; 14,20 Fotbal Cupa Mondială;16.30 Bravo, Bravissimo!; 18,00 Fotbal Cupa Mondială (r); 20.00 Auto Marele Premiu de Formula I al Canadei - cursa (d); 22,00 Jurnal. Meteo. Buletin F 1; 22,30 Info Mondial; 22,40 Curat Caragiale! Paroli; 22,45 Concert Smash Hits; 23,50 Jurnalul de noapte. Meteo; 0,05 Clubul Cupei Mondiale;1,05 Bravo, Bravissimo! (r); 2,35 Jurnal (r). Meteo; 3,05 Info Mondial (r).

t v r oSîmbătă, 8 funie

In mijlocul furtunii (s/r); 7,50 Camera de gardă (r); 8,20 Desene animate (r); 8,40 E dreptul tău! (r); 9,05 Puls 2002 (r); 9,35 Reforma la bani mărunţi; 10,10 Desene animate (r); 11,00 Lumea lui Chiţ Chiţ; 11,45 Flipper şi Lopaka (s); 12,10 Piatra magică (s); 12,40 Arta apărării; 13,10 Arca lui Noe;13,40 Gîndit în România; 14,10 Planeta singuratică; 15,05 Bărbaţi, la cratiţăl; 16,25 Fete; 16,35 Andromeda (s); 17,20 Viaţa la 15 ani (s); 18,00 Iubiri celebre ale secolului XX (s); 18,30 Ştiri; 18,35 Familia şi legea (s); 19,25 Un bărbat de succes (s); 20,00 Angelo, îngerul păzitor (dramă Italia 2001, p.VI); 21,40 Bine, dragă! (s); 22,00 Ştiri; 22,05 Cel ales (s); 22,50 Despre viaţă şi sex; 23,35 Party in the Park; 0,35 Experimentul Philadelphia II (f/r).

Duminică, 9 iunie7,45 Veni, vidi, viei! (r); 8,00 Flipper şi

Lopaka (s/r); 8,30 Tradiţii; 9,00 Medalion de interpret; 9,30 Ferma; 10,30 Cronici votive;11,00 Prietenii lui Piticot; 11,45 Flipper şi Lopaka (s); 12,10 Piatra magică (s); 12,45 Wishbone (s); 13,15 Paradisul de lîngă noi;13,45 Aleea cu ghimpi; 14,05 Cangurii - chipuri în mulţime (do); 15,05 Charlot boxer; Recreaţia (co. SUA ’15); 15,35 Invenţii (do);16.25 Videodipuri; 16,40 Andromeda (s);17.25 Viaţa la 15 ani (s); 18,00 Călător în Orient; 18,30 Ştiri; 18,40 Familia şi legea (s); 19,30 Un bărbat de succes (s); 20,00 Preţul banilor (dramă Italia '95); 21,20 Bine dragă! (s); 21,40 Aleea cu ghimpi (r); 22,05 Minutul 91.

R A D IO F I R 9 6 , 2 F M D E J — -' Sîmbătă, 8 Iunie

fn weekend, dă bună dim ineaţa 8.00- 11.00; 3 ceasuri de sîmbătă 11.00-14.00, muzică, horoscop, ştiri, divertisment; Zigzag muzical 14.00-22.00, muzică, divertisment, dedicaţii, cu Ciprian Muncelean; Firul roşu,16.00-17.00 şi 21.00-22.00, dedicaţii muzicale în direct; Jurnalul BBC-, 8.00, 11.00, 14.00,1.8.00; Ştirile RADIO FIR 9.30, 12.30; Casă de piatră 17.00-17.30, cu Alina Terpe; Cu şi pentru adolescenţi 18.30-19.00, realizator Alina Terpe; Top EVERGREEN, 19.00-20.00, realizator Alina Terpe; Saruday night - Top 50 RADIO FIR 22.00-03.00, clasament muzical, răspunsuri la scrisori, divertisment, cu Florin Grosu. '

Duminică, 9 iunie Lum ea copiilo r 10.00-10.30, emisiune

pentru copii cu Alina Terpe; Dum inica împreună, 10.00-14.00, Divertisment, muzică, informării utile, power piay; cu Ciprian Muncelean; Jurnal BBC 11.00, 14.00, 18.00; Pe Someş în sus şi-n jo s 14.30-15.30, Emisiune de m uzică populară, realizator Velu Dordoi.

Sîmbătă,. 8 iunie7.00 Ispita (s/r); 8,00 Paparazzi (div./r);

9.30 Fir întins (mag.); 10,00 Casa de piatră (mag.); 10,30 Roata de rezervă (mag.); 11,00 BIT (mag.); 11,30 Medicul de gardă (mag.);12,10 Realităţile vieţii (s); 13,30 Părţi disparate (f/r); 15,30 V.I.P. (s); 16,30 Film artistic; 18,00 Poveşti de adormit copiii; 19,00 Observator; 19,40 Săptămîna financiară;20.00 Prieten şi duşman (thriller SUA 1997);22.00 Deziluzii (thriller SUA 1991); 0,00 Spectacolul merge mai departe (co.muzicală SUA 1945); 1,30 Observator (r); 2,30 Realităţile vieţii (s/r); 3,30 V.I.P. (s/r); 4,30, Fir întins (r); 5,00 Casa de piatră (r); 5,30 Roata de rezervă (r); 6,00 Medicul de gardă (r). ,

Duminică, 9 iunie7.00 Prieten şi duşman (f/r); 9,00 îngerii

păzitori (s); 10,00 Bărbaţi în negru (d.a.);11.00 Misiune imposibilă (s); 12,00 Roswell (s); 13,00 V.I.P. (s); 14,00 Film artistic; 16,30 Film artistic; 18,30 7 zile; 19,00 Observator;20.00 Academia Vedetelor; 22,30 Pericol în adîncuri (thriller SUA/Luxemburg ’97); 0,00 Fiim artistic; 1,30 Zile din viaţa noastră (s);3.30 Observator (r); 4,00 V.I.P. (s/r); 5,00 Pericol în adîncuri (f/r); 6,30 7 zile (r).

Sîmbătă, 8 iunie7.45 Prinţesa Tenko (s); 8,15 Poveştiri

adevărate (r); 9,00 la-mă acasă! (mag./r);9.30 îngeraşul (s)'; 11,45 Căsuţa poveştilor;12,15 Dragoste şi'putere (s/r); 12,45 Petrecerea (div./r); 13,45 Micuţele doamne (s); 15,00 Muzica de acasă; 15,30 Din viaţă cu R.Săraru; 16,00 Amor de căţel (s); 17,30 Vei fi a mea, Paloma! (s); 18,30 Nord şi Sud (s); 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Mariu (s); 20,50 Intrusa (s); 22,30 Iubire fâră de păcat (s); 23,20 Jake şi Grăsanul (s); 0,15 Poveştiri adevărate (r); 0,45 Dansează cu mine! (r); 1,45 Muzica de acasă; 2,30 Intrusa (s/r); 4,10 Iubire fâră de păcat! (s/r); 5,00 Acasă la români (r).

Duminică, 9 iunie7.45 Căsuţa poveştilor (r); 8,15 Poveştiri

adevărate (r); 9,00 Prinţesa Tenko (s); 0,30 îngeraşul (s); 11,45 Amor de căţel (s/r); 13,10 Mariu (s/r); 14,OQ Jake şi Grăsanul (s/r);14,45 Al zecelea regat (s); 15,30 La casa de vis (mag.); 16,00 la-mă acasă! (mag.); 16,30 Petrecerea; 17,30 Vei fi a mea, Paloma! (s);18.30 Ecomoda (s); 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Mariu (s); 20,50 Intrusa (s);21,40 Iubire fără de păcat (s); 22,30 Petrecerea (div.); 23,30 Poveştiri adevărate (r); 0,00 Muzica de acasă; 1,00 Dreptul la viaţă (s); 1,45 Ecomoda (s/r); 2,30 Intrusa (s/r); 3,20 Iubire fără de păcat (s/r).

a d e v ă r u ld e C I u f ____ ______

Sîmbătă, 8 iunie6.00 Bună dimineaţa - O emisiune de

informaţii, actualităţi şi muzică realizată de Andrei Huţanu. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Cîntă inimă şi spune - muzică populară. 11,00 Fotbal Divizia B seria a ll-a; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Cavalerii mesei rotunde, talk-show pe teme politice - prezintă Mihai Miclăuş; 14,00 Program muzical; 15,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05-19,00 Incursiuni de meloman. Realizator; Sergiu Alex; 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 Sfera magică, redactor Stana Sevianu; 20,00-21,50 Din grădina cu flori multe, cîntece şi jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor; Prezintă Gelu Furdui. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului; 22,00-24.00 Pe 95,6 MHz Program muzical.

Duminică, 9 iunie6.00 Bună dimineaţa de duminică. Ritmuri

antrenante doar pe -95,6 MHz;. 8,00 La izvor de cîntşi dor. Muzică populară. Prezintă: Gelu Furdui. 9,15 Apărătorii g lie i transilvane. Emisiunea armatei. 10,00 Sesam, deschide- te. Emisiune pentru copii. Prezintă Rodica Tulbure. 10,30 Din discoteca unui meloman amator. 11,00 Radioduminica. Prezintă Florin Pruteanu; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Diiigenţa de Bizanţ. Emisiune de muzică folk, prezintă Florin Săsărman. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri 18,05-19,00 Peluza radio - cu loan Vasile Vanea şi Mihai Gotiu. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20.00 Jazz la Radio Cluj cu Constantin Colhon. 20,00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Gelu Furdui. 22,00 închiderea programului pe 909 şi 1593 KHz; 22,00-24,00 Pe 95,6 MHz Program muzical.

Sîmbătă, 8 iunie7.00 Lună sălbatică (s/r); 8,00 Desene

animate; 10,00 Să fii sănătos! - em. medicală;11.00 Sport magazin; 14,00 Motor; 14,30 Exploziv; 15,00 Filmul şi televiziunea; 15,30 Lună sălbatică (s); 16,30 M.A.S.H. (s); 17,00 Real TV; 17,30 Camera de rîs; 18,00 Focus. Sport. Meteo; 19,00 Poliţia în acţiune; 20,00 O zi minunată (co.SUA 1996); 22,00 Musca 2 (f. horror/SF SUA 1988); 0,00 MAS.H. (sI r); 0,30 Film erotic; 2,00 Focus (r).

, Duminică, 9 iunie7.00 Tradiţiile românilor; 8,00 Program

pentru copii; 9,30 Tibanu’ pescuieşte; 10,30 Hit 40 - top muzicală; 11,30 www.primatv;12.00 Dog show; ,12,30 Patrula aeriană (s);13,30 Levintza prezintă; 14,00 Vara trecută (co.SUA 1990); 15,30 Ce-i în frigider? (div.);16.00 Cronica cîrcotaşilor (r);17,00 Copiii spun lucruri trăsnite (r); 18,00 Focus; 19,00 Camera de gardă; 20,00 Viaţa unui campion (f. biografic Canada 19086); 22,00 Visele devin realitate (thriller SUA '89); 0,00 Dog Show (r); 0,30 Levintza prezintă (r).

- TF7 //L /C ftD C CSîmbătă, 8 iunie

7.35 Ştiri (r); 7,50 Videodipuri; 11,00 Documentar DW; 12,00 Cîntece populare (r);12.30 Cinetour; 13,00 Sport 7; 13,30 Melodii, melodii; 14,00 Rămînerea (f/r); 15,30 Documentar DW; 16,00 Club abc; 17,00 Videodipuri; 17,30 Cinetour (r); 18,00 Germania în direct (do); 18,30 Telejurnal;19.00 Caleidoscopul artelor (do); 19,30 Concert de muzică populară; 20,30 Sania albastră (f. România ’84); 22,05 Cinetour (r); 22,35 Club abc (r); 23,30 Sinteza zilei; 23,45 Videodipuri.

Duminică, 9 iunie ‘7.35 Ştiri (r); 7,50 Videodipuri; 11,00

Documentar DW; 12,00 Cinetour (r); 12,30' Club abc (r); 13,30 Hollywood (do.); 14,00 Sania albastră (f/r); 15,35 Documentar DW;16.00 Cîntece populare; 17,00 Istoria creştinismului (do); 17,30 Melodii,, melodii;18.00 Puterea politicii (do); 18,30 Telejurnal;19.00 Germania astăzi (do); 19,30 Concert;20.30 Tată de duminică (dramă România 1975); 22,15 Loto-Pariu -Trio; 22,30 Cîntece populare (r); 23,30 Sinteza zilei; 23,45 Videodipuri.

UNIPLUS RadioSîmbătă, 8 iunie

Program informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-8.20, 14,00-14,30, 18,00-18,30, 21,00-21,30;6.30-10,00 Uniplus de dimineaţa; 10,00-14,00 Sindrofia de weekend; 12,00-13,00 Pop-plus;15,00-22,00 Program muzical; 22,00-23,00 Ritmuri fierbinţi cu RONA; 23,00-6,00 PARTY.

Duminică, 9 iunie Program informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-

8.20, 14,00-14,30, 18,00-18,30, 21,00-21,30;6.30-10,00 Uniplus de dimineaţa; 10,00-14,00 Sindrofia de weekend; 15,00-22,00 Program muzical; 22,00-6,00 PARTY.

i i j n r . ~ “Sîmbătă, 8 iunie

8.00-8.30 BBC; 8.30-10.00 Cafeaua de dimineaţă; 10.00 Country Club (r); 11.00-14.00 La sfirşit de săptămînă; 14.00 BBC;14.30 Noi titluri de la casele de discuri;15.00 Audioselect, 16.00 Tehnomania; 17.00 Top-Ten; 18.00 BBC; 19.30 Snergia; 20.30-04.00 Radiodiscoteca - Dan Brad.

Duminică, 9 iunie8.00-8.30 BBC; 8.45-9.00 Evanghelia de

duminică; 9.00 Cafeaua de dimineaţă; 10.00 Doar o poantă să-ţi mai spun (Ucu Florea şi Ovidiu Raţiu); 11.00 Sport FM (George Ciotlăuş şi Alin Boţioc); 13.00 Fonoteca de suflet (r) 14.00 BBC; 16.00 Country Club;17.00 Top şi-aşa (r); 18.00 BBC; 19.30 Hitmix-, 21.00 Taxi Music. .

T S f mSîmbătă, 8 iunie

08:00-08:05 Radio Europa Liberă; 08:05- 11:00 Impuls de weekend cu Carmen Fizesan; 16:00-18:00 Romanian top 100 cu Adi Simion; 18:00-18:30 Radio Europa Liberă; 22:00-23:00 Crema mix cu DJ Alexis; 23:00-08: Night Player - muzica nopţii ta Radio Impuls.

Duminică, 9 iunie 08:00-08:05 Radio Europa Liberă; 08:05-

11:00 Im puls de w eekend cu Carmen Fizesan; 12:00-14:00 Romanian top 100 cu

^Adi Simion (r); 18:00-18:30 Radio Europa Liberă; 22:00-06:00 Night Player - muzica nopţii la Radio Impuls.

- M g ' -

Sîmbătă, 8 iunie7.00 Desene animate; 9,35 Lupul din

campus (s); 10,00 Gaşca din Malibu (s);10,30 ProMotor (em.auto); 11,00 Auto Avanpremieră la Raliul Greciei; 11,30 Prizonier în lumea femeilor (s, ep.1); 12,00 O altfel de lume (s); 12,30 Vărul din străinătate (s); 13,00 Katie Joplin (s); 13,30 Prietenii tăi (s); 14,00 Buffy, spaima vampirilor (r); 15,00 Umbra îngerului (dramă Canada 1988); 16,30 Bucătăria lui Radu;17.00 Prin cenuşa imperiului (dramă România ’75); 19,00 Ştirile Pro TV; 19,50 Fotbal la Maxx; 20,00 Batman şi Robin (f, SF SUA ’97); 22,30 Ally McBeal (s); .23,30 Marcă înregistrată; 0,00 Cazul Kitty Dodds (dramă SUA 1991). - ' ■

Duminică, 9 iunie7.00 Beast Wars (d.a.); 7,45 Midi

războinici (d.a.); 8,10 Omul de fier (d.a.); 8,35 Sala de pedeapsă (d.a.); 9,00 Invadarea Americii (d.a.); 9,30 Zorro (d.a.); 10,00 Lupul din campus (s); 10,30 Casa din Malibu (s);11.00 Rătăciţi printre fete (s); 12,00 Profeţii despre trecut; 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Călătoriile lui Gulliver (f.SUA*-’97); 14,30 Dragoste în tie-break (dramă romantică SUA ’79); 17,00 Marcă înregistrată; 17,45 Lanţul slăbiciunilor; 19,00 Ştirile Pro' TV; 20,00 Obsesia (thriller SUA 1995); 23,15 Procesul etapei; 1,00 Dragoste în tie-break (f/r); 3,30 Călătoriile lui Gulliver (f/r); 5,00 Gaşca din Malibu (s/r); 6,00 Profeţii despre trecut (r).

92, 8 FM

C Dra o io Sîmbata, 8 iuniePrimul salut 8:00-11:00; Ştiri: 09:00,10:00.

13:00, 21:00; Meteo, utilitare 8:10; Revista presei locale 8,20; Horoscop 8:50, 9:50; Ce mat crede lumea 9:20; Program cinema 10:20; Program informativ BBC 11:00- 11:15; Hei rup - cu Ştefan Coroian - emisiune de muzică românească 11:30-12,30; Spaţii ambientale - cu Cristian Mureşanu 13:00- 17:00; Ştiri 13:00; Country music USA - cu Călin Deac 17:00 -18:00; Program informativ BBC 18:00-18:30; Ştiri - retrospectiva zilei 21:00; Noaptea la CD Radio/ - dedicaţii rriuzicale.

Duminică, 9 iunie Primul salut 8:00-11:00; Ştiri: 09:00,10:00,

13:00, 15,00, 19:00; Meteo, utilitare 8,20; Horoscop 8:50, 9:50; Program cinema - 9:20; Ce mai crede lumea - retrospectiva săptămînii 10:15; Program informativ BBC 11:00 - 11:15; Country music USA - cu Călin Deac (r.) -11:30-12:30; Hei rup - cu Ştefan Coroian (r.) 16:00-17:00; The mix - cu Tudor Runcanu \ (r.) 17:00-18:00; Program informativ BBC 18:00 - 18:30; Ştiri - 19,00; Ilustraţii cinematografice - Tnuzică de film - cu Cristian Mureşanu 21:20.

RADIO RENAŞTEREA91.2 MHz FM

Sîmbătă, 8 iunie '06.00-10,00 Ceasurile dimineţii; 10,00-

10,10 Buletin inform ativ ; 10,10-10,40 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri; 10,40-11.00 Cîntări bisericeşti; 11,00-11,30 Universul teologic universul credinţei (r);11.30-12,00 Muzică populară; 12,00-13,00 Planeta verde; 13,00-13,05 Buletin informativ; 13,05-16,00 Magazin; 16,00-16.30 Sfinţii Părinţi contemporanii noştri (r); 16,30-17,00 Cuvîntul Vieţii (lecturi zilnice din Sfînta Scriptura şi din vieţile sfinţilor); 17,00-18,00 Byzantion; 18,00-19.00 Slujba Vecerniei (transmisiune in dired din Catedrala Arhiepiscopală); 19,00-19.30 Cîntări bisericeşti; 19,30- 20,00 Păhărelul cu nectar (emisiune pentm cei mici); 20,00-20,30 Universul teologic, universul credinţei; 20,30-21,00 30 de minute (actualităţi); 21,00- 22,30 Arhiva de folclor; 22,30-23,00 Rugăciunile serii;23.30-07,00 Liniştea nopţii (muzică clasică).

* T Duminică, 9 iunie07.00-10,00 Ceasurile dimineţii; 10,00-

12.30 Sfînta Liturghie (transmisiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală); 12,30 -13,00 Muzică b isericească; 12,00-17,00 Magazin; 13,00-15,00 Fascinaţia operei;15.00-16,00 Emisiune culturală; 16,00-17.00 Evanghelia şi Predica de la Sfînta Liturghie, 17,00-18,00 Tonul face muzica;18.00-19,15 Slujba Vecerniei (transmisiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală); 19,™ -19,30 Cîntări bisericeşti; 19,30-20,00 Păhărelul cu nectar (emisiune pentru cei mici); 20,00-21,00 Cele mai frumoase pagini ale ortodoxiei; 21,00-22,30 La curţile dorului; 22,30-23,00 Rugăciunile serii;23.30-06,00 Liniştea nopţii (muzică cfasică).

Page 7: Bravo, Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat ... · Bravo, den Pedro! Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat deciziile priinaruiui ILIE CALIAN iştocar, cîrcotaş,

C L U J-N A PO C A : luni-vineri 8-16; sîm bătă 9-14;tel/fax 19-73-04

SU B R E D A C ŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SU B R ED A C ŢIA DEJ: luni, m iercuri, jo i 8-16, m a r ţi , vineri 8-11; tri/fax 21-60-75.__________________

; 1 ’ i ! bi l l l

’Mn -

-V-

' l.

rn* 1t J-,1 > -*vi *

: V l i ' ■i " '4

C o n s e r v ă b a n i i

. 4

rr-v-i' -*; rvă" ■■ -r 1 ■JT V i ,

VINDsocietate com ercială

în fu n c ţiu n e - moară grîu, moară porumb, clădire, teren, cîntar 30 t, post transformare 450 kw A. |Telefon: £

092-494.496.

asigură consultaţii, tratamente, intervenţii chirurgicale__ în co n d iţii u ltram oderne s

• chirurgia cataractei prin facoemulsificare ecu implant de cristalin foldabil 11

O p e r a ţ i i c u l a s e r e x c i m e rpentru « corecţia miopiei pînă la -10, -11 dioptrii; • hipermetropiei’ de +4, +6 dioptrii;. • astigmatismului

Cu ajutorul nostru renunţaţi la disconfortul ochelarilorE o g ^ n ă â la it 4 s f t ^ g 4 Ş .

ASTRAL

/ IN T E R N E T ', !

 C A S A

Cu ÂSTRAfoTELECOM- p â : « r

s a l e s @ c l u j . a s t r a l . r o

1

. .«j5 "

- J», > Ţ. iţr

S.C. M obel Group S.R.L.IVIOBILÂ IMPORT UNGARIA

* 0 * 1 - -

'• * •» i x N .iS-

v \ s t r . l u l i u M an iu n r .4 , T e l.: 1 9 3 .1 9 8» . \ " M

C o m p a n ie a g ru p u lu i • £

ASTRAL TELECOM ©-partenerul tău! ' §

- b ib lio te c i; , . ^ ,- m o b ilie r de bucătărie; ;ţ \ ’ 1 ti î ?- m o b ilie r tapiţat calitate L.. * ,...* J l ^

de o se b ită , p re ţu ri promoţionale;

- execu tă m m ob ilă la com andă.; ^

C o m u n a B a c i u s t r . N o u ă n r . 3 4 3

T e l e f o n / f a x : 2 6 0 . 4 3 8 . (9 7 6 6 9 8 s )

P R E F E C T U R A C O N SIL IU LJU D E Ţ U L U I JU D E Ţ E A N

C L U J C L U J

C E N T R U L R O M Â N D E

C O M E R Ţ E X TER IO R

O R G A N IZ E A Z Ă

E X P O Z IŢ IA

y j j w - W . . 5 f c \ )ţ f f ~r f . x - ' V teA V '.tc î,

• M. '*4 \' • ; x

C E L E M A I V A L O R O A S E Ş l C O M P E T IT IV E P R O D U S E , S E R V IC I I Ş l M Ă R C I

ÎN PROGRAM :> CE NTRU L RO M ÂN DE C O M E R Ţ EXTERIOR - IN AUG U RARE A R E PR E ZE N TAN TE I TE R ITO R IALE CLUJ

> PRE ZEN TARE EX IM BA N K> PRE FEC TU RA JUDEŢULUI CLU J - PR IO R ITĂŢI Şl OBIEC> CO NSILIUL JU D E ŢE AN CLU J - PR O G R AM E PR IO R IT A R E I> D EZVO LTAREA IM M -URILOR *.> PR IO RITĂŢI Ş l OBIECTIVEJJCI CLUJ , .> PREZENTĂRI DE FIRM E,(faJBCt. SERVICII f ------------- * '> DEZBATERI Ş l W O R K S H O e^U I^P E

■ T

14 iunie ZIUA PARTENERIATl. PUBLICĂ - MEDIU DE AFACERI

15 iunie ZIUA-OAMENILOR DE AFACERI16 iunie ZIUA CLUJENILOR - Concursuri cu premii oferite departicipanţi* Expoziţie culinara

1 4 r - 1 6 i u n i e 2 0 0 2O r a r . d e v i z i t a r e : 1 4 - 1 5 i u n i e o r a : Î O .O O - 1 8 . 0 0

1 6 i u n i e o r a : 1 0 . 0 0 - 1 6 . 0 0 C O M PLEXU L E X P O ZIŢ IO N A L EXPO TRANSILVANIA

e.aL.,^3m .

A p e le a ză la banca ta . G ra tu it.Există o singură bancă în România la care poţi suna pe gratis: Raiffeisen-Banca Agricolă. De ce? Pentru că este firesc ca banca ta să-ţi ofere acces liber la informaţie. N u te costă nimic să afli la telefonul 0 8 0 0 0 2 0 2 0 2 tot ce vrei să ştii despre produsele şi serviciile noastre! »

O echipă tânără, profesionistă şi plină de solicitudine aşteaptă întrebările tale! .

X S r A o m e o a 8 8 8 8 8 2 8 2 8 2B A N C A A G R I C O L A luni-vineri: 8:00-20:00; sâmbătă; 9.00-15:00 ^. Număr apelabil gratuit, fără prefix, din g

întreaga ţară, de la posturi telefonice fixe 2Banca fa d e în r e a e r e .

Page 8: Bravo, Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat ... · Bravo, den Pedro! Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat deciziile priinaruiui ILIE CALIAN iştocar, cîrcotaş,

D u 1 j ) i c i î i .CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9 -1 4 ;

' tel/fax 19-73-04;SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;

At < SUBREDACŢIA D EJ: luni, m iercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

C O N V O C A T O RC o n s il iu l de A d m in is tra ţie a l SC PR O D V IN A L C O ŞA

C lu j-N ap o ca , co n v o acă A d u n a rea G enerală E x trao rd inară a A c ţio n a rilo r, în d a ta de 25 .0 6 .2 0 0 2 , ora 14,00, la Sala „C lu b A a C asei de C u ltu ră a S tu d en ţilo r din C luj-N apoca, P -ţa L u c ian B laga n r. 1-3, p en tru to ţi acţionarii în reg istra ţi în R eg is tru l A c ţio n a rilo r la s f îrş itu l zilei de 17.06.2002 c o n s id e ra tă data de re fe rin ţă . în c az de neîndeplin ire a c o n d iţii lo r de cvo rum , ad u n area gen era lă se va ţine în data d e 26 .0 6 .2 0 0 2 , în ace laş i lo c şi la aceeşi oră,-Cu urm ătoarea o r d in e d e z i:

1. A p ro b area rezu lta te lo r reevaluării im ob ilizărilo r co rpora le ş ineco rpo ra le la da ta de 31.12.2001, conformH .G . 403/2000 şi în reg istra rea lo r în evidenţa contabilă a societăţii.

2 . M ajo ra rea cap ita lu lu i soc ia l p rin aport în num erar.

În c e p în d cu d a ta d e 1 4 .0 6 .2 0 0 2 , d o c u m e n te le şi m a te ria le le in fo rm ative re fe rito a re la problem e incluse în o rd in e a d e zi se po t co n su lta şi p ro cu ra contra cost de la sed iu l S C P R O D V IN A L C O SA .

A cţio n a rii, persoane ju r id ice , s în t invitaţi să depună la s e d iu rso c ie tâ ţ ii , p în ă la da ta d e 25 .06.2002, ora 12,00 m an d a tu l persoanelo r ca re îi vo r rep rezen ta . Pînă la această d a tă v o r fi depuse şi p ro cu rile sp ec ia le de reprezen tare a a c ţio n a rilo r persoane fizice. A cestea po t fi ob ţinu te de la sed iu l societăţii, încep înd cu data de 14.06.2002.

In fo rm aţii sup lim en tare Ia sed iu l societăţii com ercia le : C lu j-N a p o c a , s t r .T ra ia n n r .3 6 , te l.064-134 .787 , în tre o re le 9 -15 . (9762028)

SOCIETATEA DE ASIGURARE REASIGURARE AR DAF S.A.

c u sediul cen tra l la Cluj N ap o ca şi structură teritorială dezvo lta tă la nivel naţional

O RG ANIZEAZĂ INTERVIU, pentru ocuparea postului de

ANALIST. PROGRAMATORla Sucursala ARDAF Transilvania Cluj Napoca.

Persoanele in te resa te trebuie să îndep linească u rm ătoare le

caracteristici minimale:*- studii superioare d e specialitate;

- stare d e s ă n ă ta te b u n ă , prezen ţă a g re a b ilă ; .- o n es tita te şi p ro b ita te morală; ,

- dinamism, spirit o rganizatoric, abilităţi d e com unicare;- disponibilitate pen tru p rogram flexibil d e m uncă;

- a d a p ta b ili ta te , recep tiv ita te la nou;- c a p a c i ta te d e a lucra în ech ip ă ;

- experienţa în asigurări p o a te constitui un avan ta j.

Se oferă:condiţii m o d e rn e d e m u n c ă ,

recu n o aş te re p rofesională şi salariu atractiv .

Cei interesaţi sunt invitaţi să depună la sediul Sucursalei ARDAF TRANSILVANIA din Cluj Napoca,

Str. Cardinal luliu Hoşsu nr,l 1, tel.: 193.992, fax: .196.076 p â n ă miercuri. 13 iunie 2002, o rele 16“ ,

dosarul personal cuprinzând:CV c u a d re s ă co m p le tă ;

- o fo tografie tip paşap o rt;- solicitare d e a n g a ja re .’ ?

P ersoanele se lec ţio n a te vor fi a n u n ţa te în scris sau telefonic, în cursul zilei d e 14 iunie a .c . . p e n tru a se p rezen ta la interviu.

Angajăm .

OPERATOR CALCULATORCerinţe: - rapiditate la culegere text în Word. Avantaj: - cunoştinţe Page Jvlaker 6.5

- In fo rm a ţ i i şi re la ţ ii sup lim en ta re : s tr . N a p o c a n r . 1 6 , t e le f o n 1 9 7 .4 1 8 ,

' în t r e o r e le 1 0 -1 5 .

V A L U T A F O R T EC e r t i f i c a t d e d e p o z i t î n v a l u t a U S D s a u E U R O

Dobândă: 5 , 5 % p e an

fixă;Term en: 3 6 0 z ile ;

Sum a m inim ă: 1 . 0 0 0 USD/EURO;

~ O fertă valabilă num ai în -

perioada 27 m a i -2 9 iu n ie

BANCA. C O M K R O A IA Mareşal’ .1 Antonescn, BL B l 3 A T > T > A A Piaţa Mihai Viteazu, Nr. S

x q y I ^ A J K jF A I X L / A . Tel..064/425562

Consiliul de Administraţie al SC PRODVINALCO SA Cluja n u n ţ ă

Programul de distribuire a dividendelor cuvenite acţionarilor societăţii■Plata d iv id en d e lo r s e v a face în c e p în d cu data d e 1 0 .0 6 .2 0 0 2 , d u p ă cu m u rm ează:P e n t r u a c ( io n a r i i p e r s o a n e j u r i d i c e , d iv id en d e le se v o r p lă ti la ce re re , prin o rd in d e p la tă - în c o n tu l b ancar in d ic a t de aceştia .P e n t r u a c ţ io n a r i i p e r s o a n e f i z i c e :- la B an ca C o m erc ia lă R o m ân ă - S u c u rsa la D ej - S tr . B o b îln a , nr. 5, în tre o re le 0 8 ,3 0 -1 7 ,3 0 , în f iecare zi lu c ră to a re , p e n tru ac ţionarii c u dom ic iliu l în D ej şi a rondate* ;• la B a n ca C o m erc ia lă R o m ân ă - S u c u rsa la T u rd a - P -ţa 1 D ec e m b rie 1918,jn r . 2 9 , în tre o re le 08 ,30*17 ,30 , în f ieca re z i lucră to are , p en tru ac ţio n arii cu dom iciliu l în T u rd a şi arondate*;• Ia B a n ca C o m erc ia lă R o m â n ă - A g e n ţia C îm p ia T u rz ii - S tr. G . C oşbuc, nr. 13, în tre o re le 0 8 ,3 0 -1 7 ,3 0 , în fieca re zi lu c ră to a re , pen tru ac ţio n arii cu dom iciliu l în C îrripia T u rz ii şi arondate*• la B a n c a C o m erc ia lă R o m â n ă - A g e n ţia G h erla - S tr. C lu ju lu i, n r. 1, bl. D l , ap . 2 5 -2 6 , în tre o re le 0 8 ,3 0 -1 7 ,3 0 , în f ie c a re zi lucră toare , p en tru cei cu dom iciliu l în G h erla şi arondate*;• la B a n c a C o m erc ia lă R o m â n ă - A g e n ţia la ra - P -ţa 1 D e ce m b rie 1918, nr. 29 , în tre o re le 0 8 ,3 0 -1 7 ,3 0 , în f iecare z i lu c ră to a re , p en tru ce i cu d o m ic iliu l în Iara şi a rond a te* ;• la B a n c a C o m erc ia lă R o m â n ă - A g e n ţia U nirii C lu j-N a p o c a - P -ţa . U nirii, nr. 29 , în tre o re le 0 8 ,3 0 -1 7 ,3 0 , în 'f ie c a re zi lu c ră to are , pen tru ce i cu d o m ic iliu l în C lu j-N apoca, H u ed in şi a ro n d a te

* p recu m şi c e le la lte lo c a lită ţii d in afa ra ju d e ţu lu i C lu j;P r e c iz ă r i :D iv id e n d u l net p e n tru an u l 2001 e s te dc 990 Ie i/ac ţiu n e p en tru p e rso an e le ju r id ic e şi 1.045 le i/a c ţiu n e pen tru p e rso an e le fiz ice .D iv id e n d e le pen tru an u l 1999, r e sp e c tiv 486 le i/ac ţiu n e p e n tru p e rso a n e ju rid ice şi 513 le i/a c ţiu n e p en tru p e rso an e fiz ice se v o r p lăti cu m u la t cu d iv id en d e le aferen te anului 2001 .D iv id e n d e le v o r fi a c h ita te în n u m e ra r la sucu rsa le le şi a g e n ţiile B ă n c ii C o m ercia le R o m ân e p e p a rcu rsu l u n e i p e rio ad e de 6 0 zile. -A c ţio n a r ii care nu ş i-a u r id ic a t d iv id e n d e le p înă în d a ta de 09 a u g u s t 2002 po t so lic ita p la ta a c e s to ra p rin m an d a t poşta l, sen s în care v o r d epune c e re re sc risă către so c ie ta te m en ţio n în d n u m e le

p re n u m e le , dom ic iliu l, co d u l n u m e ric p e rso n a l, sc ria ş i num ăru l b u le tin u lu i de iden tita te . C h e ltu ie lile poşta le v o r fi su p o rta te de acţionar.P e n t r u în c a s a r e a d iv id e n d e lo r , a c ţ i o n a r i i p e rs o a n e f i z i c e s î n t r u g a ţ i s ă se p r e z in te p e r s o n a l l a c a s ie r ia b ă n c i i a v în d a s u p r a l o r b u le t in u l d e id e n t i ta te .A l t e i n f o r m a ţ i i se p o t o b ţ in e la s e d iu l s o c ie tă ţ i i d in C lu j - N a p o c a , s t r . T ra ia n , n r . 3 6 , b i r o u l a c ţ io n a r ia t , te l. 0 6 4 -1 3 4 -7 8 7 .

• L is ta lo c a l i tă ţ i lo r d in j u d . C lu j a r o n d a te s u c u r s a le lo r şi a g e n ţ i i lo r B ă n c ii C o m e rc ia le R o m â n e .

S u c u r s a l a D ej: A n ta s , B ă b d iu , B a tim , B obîlna, B o g a ta d e Jo s , B o g a ta d e Sus, C a ln a , C ă p rio a ra , C ăşeiu , C e tan , C h iu ieş ti, C îţcău , C iubanca, C iu b ăn c u ţa , C odor, C op lean , C rem en ea , C urtu iuşu l D e ju lu i , C u z d rio ara , D e j, E lc iu , E seu , G îrb ă u D eju lu i, U ta , J ic h işu d e Jo s , Jich işu de S u s, Ju rca , L e u rd a , M aguaja, M a ia , M ăn ăstirea , M ănâşture l, M ica , M u n c e l, M ireş, H oso i, H o şo rh e l, Pintic, P ru n , P u s tu ţa , R â zb u n en i, R e c e a C ris tu r , R u g â se ş ti, S a lista , S ig au , S înm 'argh ita , Ş om cutu M ic , S trim b u , S uaraş, T artiu , T ăuşen i, U n g u raş , U rişori, V ad , V a lea G roşilo r, V a lea U n g u raşu lu i, V îlcele.

S u c u r s a l a T u rd a : A ito n , B ă d en i, B ă işo a ra ' C erc , C h e ia , C iu r ila , C o m seşti, C o p â cen i, C o m e ş ti, C raeşti, D elen i, F ilea de Jo s , F ilea de Sus, L ivada , M â rtin eş ti, M iceşti, M iha i V iteazu , M oara d e P ă d u re , M o ld o v e n eşti, M u n te le B ă işo r ii , M un te le C a co v e i, M u n te le F ilii, M un te le S ăcefu lu i, P ăd u ren i, Petreştii de Jo s , P e treştii d e M ijloc, P etreştii de S us, P ie troasa , P lă ieşti, P la iu ri, P lopi, P oden i P ru n iş , R e d iu , S ăcel, S â lic e a , S â liş te , S ăndu leş ti, S te je r iş , S u tu , T u rd a , T uren i, V a le a Ierii. ' -

A g e n ţ ia C îm p ia -T u rz i i : B e rc h ie şu , B o g a ta , B o ian , B o ld u ţ, C ă lă ra ş , C ă lă raş G ara , C ean u M a re , C eanu M ic , C îm p ia T u rz ii, C iurdău , C ra irit, D osu N a p u lu i, F înaţe , F ra ta , G lig o reşti, Iacoben i, L o b o d a ş , L una, L u n c a n i, M o rte ş ti, O a ş , O lariu , P ă d u re a Iaco b en i, P ăd u ren i, P lo sco ş , P o ia n a F ră ţii , S oporu de C îm p ie , S trucu t, T riten ii de Jos, T riten ii d e Sus, U rca , V a lea F lo rilo r, V iişoara.

A g e n ţ ia I a r a : A g riş , B o rz e ş ti, B u ru , C acova Ie rii, F ă g e tu Ie rii, Ia ra , L ungeşti, M a sc a , S u rd u c , V a lea A grişu lu i.A g e n ţ ia G h e r la : A lu n iş , B a g a c iu , B îr le a , B onţ, B o n ţid a , B o rşa , B u n e ş ti , B uza, C ă tă lin ă , C ă tin a , C eab a , C hiriş, C iu m âfa ia , C o p ru , C om eşti, C ub leşu S o m eşa n , Cutca, D ăb îca , D îrja , D iv iciorii M ari,

D iv ic io r ii M ic i, F e ld io a ra , F iz e şu G h e r lii , F undătu ra , G eac a , G h erla , G h iro lt, G iu la , H a g a u , H ă şd a te , H odaie , Ic lod , Ic lo ze l, Ig ritia , L acu, L egii, L ivada, L u je rd iu , Luna de Jo s , M ah a l, M in tiu G herlii, M o ra u , M u re şe n ii de C îm p ie , N a sa l, N ic u la , N im a, O rm an , P ă d u re n i, P a la tca , P an ticeu , P e tea , P e tre ş ti, P îg lişa, P ru n en i, P u in , R ă scru c i, R otunda, Sâcăla ia , S ala tiu , Sarata, S ava , S ic, S iliv aş, S îm boieni, S în m a r tin , S în te ju d e V a le , S în te ju d e , S în tio an a , S to ian a , S u cu ta rd , S ucu ta ru , Ţ ag a , T io c u de Jo s , T io cu de Sus, T io ltiu r, T îrg u şo r, V ale, V a lea C aldă .

A g e n ţ i a U n ir ii C lu j - N a p o c a : A g h ire ş , A gh ireşu , A g îrb ic iu , A p a h id a , A rdeova, A rg h işu , A ru n c u ta , A şchileu , A şch ileu M a re , A şchileu M ic , B â b u ţiu , B aciu , B ăd eşti, B a g a ra , B âlceşti, B ara i, B e d e c iu , B e liş , B e rin d u , B ica , B ic ă la tu , B o c iu ,'B o d ro g , B oj C ă tu n , B o ju , B o loga, B o ten i, B râ işo ru , B ucea, B u ten i, C ă ianu , C ă ia n u M ic, C ă ianu V am a, C ă la ta , C ălă ţe le , C âm âraşu , C âpuşu M are, C â p u şu M ic , C a ra , C e rb e ş ti , C h e sa u , C h id e a , C h in ten i, C îm p e n e ş ti, C iu ce a , C iu len i, C lu j-N ap o ca , C ojocna, C o m eşti, C orp ad ea , C oruşu , C rişen i, C risto re l, D ealu B oţii, D ea lu M a re , D ealu N egru , D e u s u D e z m ir , D îm b u rile , D in e u , D în g ă u M are , D în g ă u M ic , D o m o şu , D o m a, D o ro lţu , D re tea , D u m b rav a , F ăuren i F eiu rden i, F e leacu , F inciu , F in işe l, F lo re ş ti, Fodora , G âdălin , G heorghen i, G hirişu R o m a n , G ilă u , G îrb ă u , G iu c u ţa d e Jo s , G iu cu ţa d e S u s , H ăşd a te (S ă v ăd is la ) , H o d işu , H o rlacea , H u ed in , Iniicu, Iu riu de C îm pie , Izvo ra C rişu lu i, Juc H erg h e lie , Jucu, Ju c u de M ijlo c , Jucu de S us, L ă p u s te s t i L eah ia , L ite , L ite n î, L u n a d e S us, L u n ca V işa g u lu i, M a c a u , M ăcicaşu , M ă g u ri R ă că tău , M ăguri, M ănăstiren i, M ă n ă ş tu ra R om ânesc, M ărceşti, M ărgău , M ărişe l, M era , M ihăeşti, M ociu , M o r la c a M u n te le R e ce ! N â d ă şe l, N a d a ş u , N ao iu , N e a rşo v a , N e g re n i, P ăduren i, P ân icen i, P ata , P o ia n a H orea, P o ien i, P o p eşti, R âch iţe le , R ăd a ia , R îşca , R o g o je l, R oşien i, Săcu ieu , Săliştea N oua, S â lis te a V e c h e S a ra d iş ' Ş a rd u , S a tu L u n g , Şaula , S ăv ă d is la , S îm b o ie n i, S încra iu , S în m artin , S în ico ara , S înpaul, S m ida , Ş o im en i, Som eşu C ald , S o m eşu R ece , S to lna, S tra ja , S uatu , Sub C oastî, S u c e a g u S u m u rd u c u , T â u ţi, T ic u , T ic u C o lo n ie , T o p a M ic ă , T ra n işu , T u re a , V aida C â m ă raş , V a le a D răganulu i, V ălen i, V ă lişo a ra , V echea, V îlee le , V m ăto ri, V işagu , V işea , V iştea , V laha , V ulturem ,

Z o re n ii d e V a l e .__________ ;--------------- --------------- -— - - . . . . i n

Pentru a vâ asigura in continuare un abonament la ziarulvă pu teţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

m i t ! m m .

da CSaţj

Page 9: Bravo, Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat ... · Bravo, den Pedro! Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat deciziile priinaruiui ILIE CALIAN iştocar, cîrcotaş,

SU BREDA CŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, m iercuri, jo i 8-16,m arţi, vineri 8-11; ţel/fax 21-60-75.________ ________________

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04; J ’ u l i i i e h '

v a r a a s t a G l o b a l N E T ş i O r a n g e v ă o f e r ă c o m u n i c a r e

sagem 936

CcfţloLi Orangei ■

/ & H . . 3 4 * ‘pentru abonamentul Orange inedit sau Orange Free alcate l 311

d a c ă le abo n ez i la O ran g e p a n ă p e 3 0 iunie, o lună ţ a 4 -a ) ab onam en tu l tă u nu c o s tă nimic! - \în p rim a lună d e a b o n a m e n t ai 100 d e M esaja S c r ise - g ra tu ite în orice re ţea GSM .p re tu rile te lefoanelor s u n t valab ile p en tru ab o n a m e n te O ra n g e c u m inute inc luse.^Preturile nu includ TVA. Preţul telefonului Sagem 936 este valabil pentru toate abonamentele Orange. Pentru telefonul Motorola V50 se va mai adauga un depozit de 20$ rambursabil după 5 luni. Oferta valabilă In limita stocului disponibil.

m i j ®Mlf

©GlobalNETpartener O range

C L U J -N A P O C A Bd. Eroilor nr. 10 ,

te l/fa x : (064 ) 1 9 0 8 1 4

MICROENTERPRISE CREDIT ROMANIA S .A .

Vă aşteaptă începând cu 2 0 mai 2 0 0 2 , la noul sediu din

CLUJ-NAPOCA, str. A. MUREŞANU NR.8.

Acordăm credite pentru intreprinderi mici şi mijlocii Persoane fizice autorizate şi asociaţii familiale

în numai câteva zile ' sume cuprinse între: 300 EUR - 3 5 .0 0 0 EUR

cu garanţii flexibile

NOI DĂM C R E D IT DEZVOLTĂRII TALE !

S . C . î n c h i r i a z ă

spaţiu pentru depozitareî n s u p r a f a ţ ă d e 1 4 4 m p , a f l a t p e B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 146.Informaţii suplimentare la tei.: 064-194.981.

S C C n m r p r p a l P i n i <5 a • Cluj-Napoca, P -ţa A. Iancu nr. 15, jud. Clujа . U c o m c e r e a i U U J b . A . Tel./Fax: 064-195.557; 197.201

Organizează:LICITAŢIE PUBLICĂ CU STRIGARE Şl NEGOCIERE pentru VÎNZAREA URMĂTOARELOR ACTIVE (clădiri şi teren):

1.Depozitul Bonţida Gară-com. Bonţidaf.n., jud. Cluj; ^2. Depozitul Bonţida R .S .-com . Bonţida f.n., jud. Cluj: §3. Depozitul Dej r municipiul Dej, str. Baia Mare nr. 55, jud. Cluj; g4. Depozitul Panticeu-com. PanticeU f.n., jud. Cluj;5Depozitul Cîţcău-corn . Cîţcău f.n., jud. Cluj;б. Depozitul Huedin - Huedin, str. nr. .1.Licitaţia v a av ea loc în fiecare zi de JO I ASĂPTĂMÎNII, ora 10, la sediul societăţii, pînă ia adjudecare.Dosarul de prezentarea activului poate f procurat, contra cost-500.000 lei, zilnic, de la sediul societăţii între orele 8-15.Activele au a c c e s la ca le ferată, drumuri naţionale şi s e p re tează pentru orice fel de depozitări şi cu investiţii minime pentru multiple funcţionalităţi.Alte relaţii s e pot obţine de la telefon: 064-195.557.

H W EST BANK S A -Sucursala CLUJ-NAPOCA CARDINE BANKING GROUPC lu j-N apoca, P ia ţa C ip a r iu n r . 9

T e lefon : 430.180, 430.008

F ax: 430.045

DOBÎNZI DEPOZITE PERSOANE FIZICE - LEI

(sum a minimă 500.000 lei)

1 LUNA 27% pe an _2 LUNI 29% pe an |3 LUNI 30% pe an |

ASim ţiţi c i nu

mai puteţi trăi în această lume în continuă

mişcare?Informaţiile pe care le găsiţi

fn paginile ziarului nostru vă pot salva!

G Q

U J

O

CC

La Euroweb, vara preturile scad !

3 luni de acces nelimitat cu doar 25 USD *

k s f dz A b o n e a z a - t e in lu n a “ iu n ie si b e n e f i c ia z ă “ d e o f e r t a s p e c ia la f E u r o w e b

IBd. 21 Decembrie 1989, nr.93

J d|,L3, sc.3, et.4, a p art.56

p r e t f a r a T V A &

Tel. 413.927 Fax 424.970

(REPARAŢIIUparatură FOTOGRAFICI,

ZenoREIN'HARDT

Calea Mănăştur, inr. 8. Cluj-N.| Tel.: 092/460-169; 064/42-50-961

|T E L ^ 0 9 3 ^ î5 3 8 f8 5 3 |0 9 ^ p 7 0 « 7 4 0 ;» 0 9 5 -$ 6 5 9 )8 9 9 ^ |fem a il:|m c r@ g m !.rb ^

S.C. ECCOCASA S.R.L.Str. Plopilor nr. 25 g

Tel. 429.674, 091-207.645 | 095-235.668, 093-983.329,

• închiriazâ spaţiu suprafaţă 130 mp, zonă ultracentrală, supcrfînisat, intrare din stradă, toate facilităţile. Tel. 429.674, 093-983.329. (Ag.i.)

• O fertă e x c e p ţio n a lă , de exclusivitate! V inde garsonieră în M ănăştur, str. C io b an u lu i, e taj intermediar mic, 28 mp, baie marc cu van ă , b a lco n o r ie n ta re SE, bucătărie, debara, hol. Preţ 12.500 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)

• închiriază spaţii comerciale în zona ultracentrală a oraşului Cluj- Napoca; pentru d iverse activităţi comerciale, birouri, sedii de firmă sau bancă, la preţuri excelente. Baza de d a te foarte c o m p lex ă . T e l.429.674. (Ag.i.)

• Vinde apartamente în Grigorescu, n e /f in isa te , e ta je in te rm e d ia re , preţuri începînd cu 16.000 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)

• Vinde apartament în M ănăştur, p o z iţie bun ă , s e m if in isa t , decom andat, curat, îng rijit, p re ţ 15.500 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)

• Vinde apartamente în M ărăşti, C alea D orobanţilor, N ăsâud 2-4 camere, finisate sau nefinisate, etaje in te rm e d ia re , la p re ţu l p ie ţe i , negociabil. B aza de date foarte complexă. Tel. 429.674. (Ag.i.)

• Vinde complex comercial, 1.000 m p, fin isa t, te rm o p an e , p o z iţie excelentă cu vad comercial format, am e n a ja t ca p ia ţă , b o x e d in termopan 200 mp, în module de 10- 20 mp, copertină, pardoseală din beton pe toată suprafaţa, instalaţii de apă, curent etc. Preţ 170.000 USD neg. Tel. 429.674. (Ag.i.)

• Vinde apartament; Plopilor vechi, suprafaţă 110 mp, 3 camere, poziţie excelentă, preţ excep ţional. T el.429.674. (Ag.î.)

• C aută de în c h ir ia t în zona u ltracen tra lă a o raşu lu i p iv n iţă , su p ra fa ţa 150-250 m p, p re tab il pentru activitate comercială, finisată sau nefinisată. Se oferă pret bun. Tel. 429.674. (Ag.i.)

A « A «NltaNATONUE X P O A R A D IN T E R N A T IO N A L

/■- C a le a A u re l V la lc u FN& Ş o s e a u a A ra d -N ă d la c

îsi deschide porţile!

1 3 - 1 6 i u n i e 2 0 0 2 w•. / /

TARG INTERNAŢIONAL DE TRANSPORTURI

PROFESIONALE RUTIERE.

FEROVIARE. SERVICII CONEXE.

LOGISTICA

SA LO N FER O VIAR13*14 luni*. Linia 2 p*ron Stafia CFR Arad

Pramin* vizitatorilor în 13,14,15 luni*: cât* un computer, în 16 hmfo: un mJut pt 2 p*no*n* p* IKorsII

S.C. AGROINDUSTRIALA S.A.C l u j - N a p o c a ::

• ioangajează gOi

p e rs o n a l m u n c ito r sezo n ier,pentru a c tiv ita te a 'd e cu les fructe la fe rm ele S T E L U Ţ A , D EA L U L M O R II şi H O R T IC O L A .

Persoanele in teresa te s în t rugate să se p rez in te la sed iu l Ferm ei H O R T IC O L A d in B -dul M u n cii nr. 4 7 , avîrld asupra lo r b u le tinu l de iden tita te .

R elaţii la te lefon ; 4 1 5 .1 1 0 , 415 .445 , 4 1 5 .7 2 6 sau la sediul un ită tii d in B -d u l M unciL nr. 47.

27 mai -15 iunie

C a z a re T R ^ I z i le la t a r i / d e n u m a i? ) O c l f ll s f l

BRAN - BRAD - BEGA* *z n . o o o l t i ’p tr s fc .A , z tK r t

Z z i t t + i z i f l T f r t l S

Ojicrtunitdte. ytntrU jiMSurnAri 11!

t? / re.duce.re. /

Z i v r U T m r sTtU' n 74-r?X; 0Î?- MOZf; f*x 04-î- 74-î

wWuz. t f v r i m o r ţ ţ . r oŞ n k iti-V A , r f tr t* .lim ita t* . F '

Page 10: Bravo, Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat ... · Bravo, den Pedro! Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat deciziile priinaruiui ILIE CALIAN iştocar, cîrcotaş,

l ’ u l i l i d u n V■ ^ mcşMi

<* \X ° C ' N A £ I p N £ M 3# t ^ < * \ r y ~ ^ r ş ~

j"—-—■—-- ~-— — •

PAGININ A ŢIO N A LE

PAGINI NAŢIONALE 2002Ediţia a X-a

E-mail: [email protected]; www.pagini-nationale.ro

CEL MAI COMPLET CATALOG DE PUBLICITATE

DIN ROMÂNIA

BfiNC POSTO feră p a lru p ro d u s e s p e c ia le p e n tru PEN SIO N A RI :

1 C o n tu l C u re n t P E N S IO N A R U L , în c a s e z i p e n s ia şi p rim eşti 1 p r o c e n t în p lu s la d o b în d a la v e d e re .

D e p o z itu l la te rm e n V E N E R A B IL U L , d o b în d a s e p o a te ridica | l u n a r , pYimeşti în p lu s 1 ,5 p r o c e n t e fa ţă d e d o b în d a la a c e la ş i te rm en .

D e p o z itu l cu c a p ita liz a re S E N IO R U L , cu c a p ita liz a re a a u to m a tă I a dob în z ii la s c a d e n ţă , p rim eşti în p lu s + 2 p r o c e n te fa ţă d e d o b în d a la a c e la ş i te rm en .

Creditul V î r s t ă d e Aur, p e n tru a p rim i 7 0 % din p e n s ie în a v a n s , fă ră a m a i a ş te p ta d a ta la c a r e s în t p lă tite p e n s ii le .

- In fo rm a ţii s u p l im e n ta r ela o r ic e u n ita te B A N C P O S T s a u la .te le fo n u l C lientului” : 1 9 .7 4 .1 9 .

R E Z I D E N Ţ I A L - i

I M O B I L I A R E I

• V inde 2 apartamente în zona c e n tr a lă , am e n a ja te , c e n tra lă term ică, suprafaţă totală 103 mp, id e a le p en tru b iro u ri, c a b in e te avocatură, notariat ctc. Preţ 55.000 U S D n eg o c iab il. T e l. 19 5 .9 16, 196.808. (Ag.i.).

• V inde în G rigo rescu , ap . 2 cam ere, situat in casă, suprafaţa 70 m p, curte , nefinisat, p re ţ 17.000 USD . Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.).

• V inde apartament 3 cam ere în M â râş ti, str. O ltu lu i, c f. I, etaj interm ediar, ocupabil imediat, preţ 19.000 USD uşor negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• V inde apartament 3 cam ere în

M ărăşti, Dorobanţilor, cf. sporit, etaj in te rm e d ia r , la v a b il, o c u p a b il im c d ia l, p re ţ 26 .500 U S D u şo r negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (A g.i.).• V inde ap. 2 cam ere situa t în G h e o rg h e n i, c f . I, s tr . Lăcrăm ioarelor, etaj in term ediar, ocupabil imediat, preţ 19.000 USD negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (A g.i.).

MATRIMONIALE

' î i

• \y t

• T în ă ră s im p a t ic ă o fe r m a s a j o r ie n ta l , c o m p a n ie , n u m a i d o m n ilo r c iv i l iz a ţ i , m a n ie ra ţi . T el: 090-08-20-96 o re le 9-22. (542813)

Universitatea Creştină

' f acultatea de Drept Cluj-Napoca

N u m ă r de lo c u ri p en tru ad m ite re• 300 la curs de zi

.• 200 la curs fară frecvenţă* • 50 dc locuri pentru-cei care urm ează a doua Facultate*

' ' D u ra ta s tu d iilo r■'-* Curs ZI: 4 ani

v j C urs Fără Frecvenţă: 5 ani -

... C ond iţii de a d m ite re -V • A dm iterea la Facultate sc face pc baza m edici dc la

Bacalaureat, în ordinea descrescătoare a m edici ş i în P": lim ita locurilor.

‘ ; A cte n ec esa re p e n tru în sc rie rea la concu rs :- - • D iplom ă dc Bacalaureat (adeverinţă pentru prom oţia

2002) '’ • Certificat dc naştere (copie xerox)_ • C ertificat căsătorie (copie xerox)

• A deverinţă m edicală ' ■• Ccrcrc-tip pentru înscriere, eliberată dc Facultate

i • U n dosar plic• C hitanţă dc achitare a taxei dc înscriere• 2 poze tip B.I.T a x a d e în s c r ie re este de 300.000 lei

- ’ în sc r ie r ile sc fac în perioada:• 10-20 iu lie 2002 - pentm absolvenţii dc liceu prom oţia

2002• 1 iu n ie - 20 iu lie 2002 - pentru absolvenţii din

* J prom oţiile precedente -• 1-30 sep te m b rie 2002 - pentru toate categoriile dc

absolvenţi

S: ■.; --.v a, In a n u l u n iv e rs i ta r 2003,F acu lta tea de D rep t "D im itr ie

C a n te m ir" C Iu j-N a p o c a a c o rd ă u rm ă to a re le în le s n ir i :r î f - reducerea taxei dc şcolarizare cu 10% pentru cei care

A achită integral taxa de şcolarizare p în ă la da ta dc{ 01 .10 .2002 .

| - reducerea taxei dc şcolarizare cu 10% pentru: fraţi, soţ f ş i soţie , dacă ambii sînt studenţi la facultatea noastră.

j - in taxa d c şcolarizare sînt incluse şi taxa.de exam en -O. pentru sesiunea planificată şi restanţe, sc plăteşte taxă

dc exam en num ai pentru sesiunea dc reexam inare.

‘ In fo rm a ţii su p lim en ta reS e c r e t a r i a t u l F a c u l tă ţ i i d e D r e p t C lu j - N a p o c a

- . s tr . B u re b is ta n r . 2, Telefon 064-432211; 064-432265

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI• V în d l e r e n p e n t r u

c o n s t r u c ţ i i , 5 0 0 m p , G rigo rescu , zonă rez iden ţia lă . P re ţ 55 USD/mp. In fo rm aţii la te l: 18-65-90. (542918)

• V în d te r e n în S ă lic e a in t r a v i la n , 18 a r i , a c c e s la c u re n t şi apă , f ro n t Ia d ru m asfa lta t. P re ţ negociabil. T el: 095-34-75-18. (544338)

• V înd te re n b u n p e n tru construcţii, 2020 m p , în Iris f. n . , in trav ilan . T el: 19-4242 . (544351)

• V înd teren 3340 mp, 138 metri liniari la str. Sălicii (Zorilor), parcele

. după dorinţă, 18-20 USD mp. Tel. • V inde apartament 3 cam ere w*' 0 9 4 -9 3 -2 4 -6 3 ; 0 9 4 -5 5 -3 7 -1 4 .

M a ra ş t i , s tr . C o jo c n e i, c f . I,decom andat, etaj intermediar, gresie, fa ian ţă , lam briuri, 2 b ă i, balcon m are, pret negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag i.).• V inde garsonieră in Gheorgheni, c f. I, su p ra fa ţă 28 m p , e ta j in te rm e d ia r, balcon în c h is , p re ţ 14.000 USD uşor negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• V inde âp. 2 camere, suprafaţă 70 m p, situat în casă în G heorgheni, s o b e te ra c o tă , p a rc h e t , g re s ie , f a ia n ţă , p re ţ 2 8 .0 0 0 U S D u şo r negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (A g.i.).• V inde teren în D îm bul Rotund,

str. P. Ilarian, suprafaţă 400 m p, plan, facilităţi, acces auto, preţ 15 U SD /m p negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• V inde casă 2 cam ere, bucătărie,

(545798)

• V înd casă central, 4 camere, b u c ă tă r ie , ba ie . T e l: 13-08-78 . (542921)

• V înd apartam ent 2 cam ere, finisat, carţjer Gheorgheni, micro 1. P re ţ 20 .000 USD. Tel: 14-81-83 (d u p ă ora 17.00); 093-25-07-31. (544320)

• V înd apartament 3 camere, cu garaj, Ia etajul I, M ănăştur. Tel: 41- 69-53, 43-05-37. (544349)

• V înd apartam ent 3 cam ere, deco m an d ate , a şezare su d ic ă în M ărăşti, pe str. A urel Vlaicu, etaj 1/8. Preţ negociabil. Tel. 091-64-68-. 48 ; 092-64-93-85. (545819)

• Vînd apartament 2 camere, B- dul 21 Decembrie 1989 nr. 23-25.

s itu a tă în D îm bul R o tu n d , te ren p reţ negociabil 32.000 USD. Ţel. 2 .500 m p, front la 2 străzi, eventual 095_47. 77.g 3, (545826) p a r c e la t , p re ţ 7 0 0 . m ilio a n e n e s o c iabil. Tel. 195.916, 196.808.(A g.i.).

• Vînd pianină Barthoi-Berlin. Tel: 16-81-37. (542914)

• Vînd Ford Fiesta, octombrie 1994, 1100 cm c, benzină injecţie EURO 2, A IR BA G , gri-metalizat, 4 ,2 1/100 km, înm atriculat persoană fizică, 73000 km reali. Tel: 091-71- 77-87 ; 44-25-06. (după ora 17). (542869)

• Vînd VW G olf 1 Diesel, roşu, 3 u ş i, geam u ri fu m u rii, trap ă , telescoape noi. Preţ 1500 USD. Tel: 095-02-78-28. (542902)

• Dau în chirie pe term en lung, un dem iso l sp a ţio s cu to a te f a c i l i tă ţ i le , c o m p a r t im e n ta b i i , : 150 m p , zona cen tra lă . T el. 19-72-39.- (545804)

• Doresc să înch iriez casă minim 2 cam ere, nem obilate, curte, g răd ină , singur în curte , zonă lin iş tită . O fe r 200-250 U SD /lună. Tei: 18-95-10, orele

18-22. (542917)• V în d 2 f e r e s t r e d in d em o lare . T e l: 43-15-41 sau 094-93-07-87. (544334) DIVERSE

• V în d u r g e n t p ie s e d e sc h im b p e n t r u a u to tu r is m “ L a d a 1500” . T e l. 41-24-69. (545813)

• F i rm ă g e r m a n ă de co nsu ltan ţă f in a n c ia ră c a u tă u rg e n t: - s e c r e ta r ă - cu cunoştinţe foarte bune de lim ba g e rm a n ă ş i o p e r a r e P C ; - C o n ta b ilă cu c u n o ş tin ţe de lim b ă g e rm a n ă . A ş te p tă m c u r r ic u lu m Ia a d r e s a : ovb@ovb. hu . In fo rm aţii la tel: 092-67-25-27. (544192)

< • Vînd caroserie spate D acia 1310, an fabricaţie 1999. Tel: 17- 27-69 după ora i8.00. (542888)

• Vînd sufragerie “Luxor”, 12 piese, lemn sculptat. Preţ 600 USD. Tel: 14-81-83 (după ora 17.00); 093- 25-07-31.(544321)

• Vînd, în Turda, garsonieră, conf. I, et. II. Tel: 32-20-57; 32-18-33."

(7019762) -

• A ngajez ing iner p ro iec tan t c o n s tru c ţ i i d e m a ş in i , e x p e r ie n ţă p r o ie c ta r e pe c a lc u la to r . C V -u rile se v o r d e p u n e la f a x r 4 4 -0 6 -1 2 . (544330) . "ÎNCHIRIERI -

* Inch iriem a p a r ta m e n t 3 cam ere , cu c e n tra lă p ro p rie , M ărăşti cen tra l. In fo rm aţii la t e l : 35 -4 3 -3 8 o r e le 17-19 . (542820)

• A n g a je z , s t r u n g a r cu experienţă. In fo rm a ţii la tel: 094-56-53-01. (544331)

• S. C. vinde en gross: m aşini de spălat, com bine frigorifice, te le v iz o a re , c o m p re s o a fe second hand . Tel. 094-58-91-77; 093-15-67-28. (545493)

‘ • Dau în ch irie a p a r ta m e n t 2 cam ere , m o b ila t, zo n a P ia ţa M ărăşti. P re ţ convenabil. Tel: 090-17-23-73.' (542896)

• S o c ie ta te c o m e rc ia lă a n g a je a z ă v în z ă to a r e cu e x p e r ie n ţă p e n t r u m a g a z in îm b ră c ă m in te . C V -u r i le se depun în str. M em orandum ului n r . 3, la Second H an d Shop. Relaţii suplim entare la tel: 069- 218 .957 , 0 9 3 -5 5 0 .3 0 6 . (9758904)

• Dau în ch irie a p a rtam en t cu garaj, str. R epublicii, pen tru pretenţioşi. P re ţ 400 U SD /lună. T el: 094-21-66-61. (542910)

• închiriez a p a rtam en t cu 3 cam ere m o b ila t în c a r t ie ru l Z orilor. Tel: 43-66-18. (544364)

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA D EJ: luni, m iercuri, joi 8-16,

____________________m arţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

KONIGSAls marktfuhrendes internationales Unternehmen mit Tătigkeit im Alu- und Stahlsystembereich suchen wir fur unsereTochtergeselIschaft in Rumănien einen

P ro d u k t M anager

Unser Anforderungsprofil:- Ausbildung: technischer Hochschulabschluss, vorzugsweise Bauwesen

- Fremdsprache: Deutsch, Ungarisch- Fâhigkeit mit EDV-Systeme zu arbeiten Arbeitseinsatz: - -- Hohe Bereitschaft zur Weiterbildung- Intensive Fahrttătigkeit

Als traditionelle 130-jăhrige Firmengruppe bieten wir einen sicheren Arbeitsplatz, leistungsbezogenenGehalt und Ifd. Schulungen im In- und Ausland. Senden Sie Ihre ausfiihrliche Bewerbung indeutscher Sprache per Fax 064-198153 oder 01-326 4860 oder per

e-mail:[email protected] bis spâtestens den15 Juni 2002. ' , (9768433)

Agenţie acreditată de MMSS,R E C R U T E A Z Ă U R G E N T

m aiştri dulgheri, dulgheri, f flerari-betonişti |

cu minimum experienţă 5 ani, pentru contracte de muncă în Irlanda. Cunoaşterea limbii engleze ar constitui un avantaj selecţiei. Contactaţi-ne la: 062- 206.074; 062-206.075; 094-506.784, pentru detalii.

V iz io n ara V ale ria fiica

P ă r in te lu i A n d e r s o n , este p re z e n tă în C lu j-N ap o ca , la c e r e r e a c l ie n ţ i lo r . N u s în t ghicitoare, nici V răjitoare , ci sînt o vizionară şi tăm ăduitoare a h aru lu i Sfînt. Tel. 091-82-11- .62 sau 18-66-88. (545799)

• L ib e rta te a , cel m ai b in e v în d u t c o tid ian n a ţio n a l d in R o m â n ia , a n g a je a z ă p e n tru C luj în sistem de co la b o ra re t in e r i s e r io ş i , d in a m ic i şi am biţioşi, cu vîrsfa 18-30 de ani p e n tru v în z ă to r i v o lan ţi de presă. Se o feră sa lariu fix plus com ision. R e la ţii la tel. 091- 234.429, sau dup ă ora 17,00, la 064-189.657. (9758819)

• • Sc angajează operatoare PC 18- ■ 25 de an i, a spect fiz ic plăcut, c u n o ş tin ţe de lim b a eng leză , program flexibil pentru studente. Salar atractiv. Tel: 090-14-08-45. (544324) "

• F irm ă de im p re sa r ia t , a n g a je a z ă s e c r e ta r ă p e n tru F i l ia la d in C lu j-N a p o c a . C o n d iţii: c u n o a ş te re a lim bii engleze, cunoştinţe o p era re PC, aspect fizic p lăcu t. V ă rugăm să trim ite ţi C V -urile la n r. de fax: 033-21-36-16, p în ă la data de 15.06.2002, N r. de legătură: 064-19-41-59. (545786)

• A ngajăm perso n a l pentru c h io şc p ro d u s e a l im e n ta r e

(cafea, alune, sem inţe) Tel. 064- 1 6 -5 6 -2 7 ; 0 9 5 -1 0 -3 6 -8 4 .(545814)

• S.C. O m nium Distribution S .R .L ., s e d iu l: P ite ş ti, s t r . Serelor, n r . 2. Argeş angajează a g e n ţi v în z ă r i . C e r in ţe : - e x p e r ie n ţă m in im un an în d i s t r ib u ţ i a d e p ro d u se , de p referin ţă au to şi m ateriale de co n s tru c ţii; - posesor perm is au to şi d e ţ in ă to r auto turism p ro p riu ; - s tu d ii superioare. Cererile şi C.V. se primesc la fax: 048-280.167 sau la adresa [email protected]. Interviul va avea loc la sediul sucursalei Asirag din C luj, S tr. D orobanţilor, nr. 78, sc. 2 ap . 25. Relaţii la telefon 048-282.200 in t. 164. (9762013)

• A sigu r m uncă Portugalia constru c ţii şi tran sp o rt. 090- 943.979. (9762023)

• A n g a jăm .tin e ri absolvenţi p en tru d is tr ib u it de reclame. Tel: 065-140.804. (9762026)

S. C. Farmec Plast S. R. L. Cluj- Napoca, str. H. Barbusse nr. 16, angajează reglor m ase plastice cu minim 3 ani vechime în domeniu, specia list pe m aşin i de suflare. Informaţii la tel. 43-38-84. (545790)

Firmă cu capital privat, angajăm personal tehnic pentru postul de reprezentant zonal, cu cunoştinţe de o p e ra re PC , lim b a engleză şi maghiară prezintă avantaj. Telefon 4 2 -0 7 -7 3 s a u ' 094-69-77-33.

(545800)• Numitul lo ja Luca, cu domiciliu

necunoscut, este chemat în data de 24.06.2002, ora 8, la Judecătoria Turda, în calitate de pîrit, în dosar civil nr. 2368/2002, reclamanţi fiind Albert Gheorghe, Albert Hojnalka. A lbert Gyongy şi Albert Zoltan.

(7019759) ' .

Page 11: Bravo, Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat ... · Bravo, den Pedro! Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat deciziile priinaruiui ILIE CALIAN iştocar, cîrcotaş,

C L U J-N A P O C A : luni-v ineri 8-16; s îm b ă tă 9-14;tel/fax 19-73-04

SU BREDA CŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, m iercuri, jo i 8-16, m arţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75. _____________

! J ' 1 ! 1 j El• Numiţii: Hada Nicolae şi Hada

Ş tefan , sîn t citaţi la Judecătoria Turda, în calitate de pîrîţi, în dosar civil nr. 2130/2002, avînd ca obiect prestaţie tabulară, pe data de 11 iunie 2002, reclamantă fiind Crişan Maria. (7019763)

• S în t rugaţi să se prezinte la Judecătoria Ciuj-Napoca - Cartea Funciară, cam era 55, în data de07.06.2002, toţi cei care pretind drepturi re a le asupra im obilului s itu a t în C luj d easu p ra H ajongardului, înscris în CF nr. 142209 Cluj pentru reconstituirea cărţii fu n c ia re nr. 142209. (7030050)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, P. F. A. Georgiu loan anunţă în c e p e re a d em ersu rilo r pentru o b ţin e rea autorizaţiei de

' mediu p en tru obiectivul “A telier cojocărie-tăbăcărie” situat în Dej, str. H aşdeu nr. 46, judeţul Cluj. E ven tuale le se siză ri şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor d ep u n e la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (544362)

• în ziua de 21 iunie 2002, orele8.00 a. m. este citat la Judecătoria Cipj-Napoca în dosar nr. 4202/2002 numitul Toderaş loan în calitate de pîrît în proces cu Kovacs Varvara în calitate de reclamantă avînd ca obiect L egea nr. 18/1991. (545811)

• în z iu a de 21 iunie 2002, orele8.00 a. .m. sîn t citaţi la Judecătoria Ciuj-Napoca în dosar nr. 4203/2002 numiţii Z ag o n i Szabo M ihai şi Zagoni Szabo Susana în caiitatae de pîrîţi în proces cu Balica Augustin Marinei ş i,B a lic a Maria avînd ca obiect L egea nr. 18/1991. (545812)

• în conform itate cu Legea nr. 137/1995, S. C. Zoli-Car S. R. L. anunţă în c e p e re a d em ersu rilo r pentru o b ţin e re a autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “desfacere piese auto şi tractări auto” situat în Ciuj-Napoca str. Constanţa nr. 35. Eventualele se s iză ri şi sugestii numai pen tru factorii de mediu se vor d epune Ia sediul IPM Cluj, Calea D orobanţilor nr. 99. (545817)

\ =PIERDERI

• P ierdut paşaport. Iniţialele numelui K E -A . O fer recompensă. Tel. 064-43-74-48. (545824)

• Pierdut parafă medic specialist internist pe num ele Pop. Dana. Se declară nulă. (542906)

■ Pierdut carte identitate auto seria 0572204 a autoturism ului marca Rover. O declar nulă. (542919)

• Pierdut chitanţă nr. 1706383, eliberată d e SC A llianz T iriac figurări S A . Se declară nulă. (544355)

' Pierdut poliţe cu seria 4133626; 57265 8 6 eliberate de Allianz Ţiriac Asigurări S. A . . Se declară nule. (54 5 8 1 5)

• Pierdut carte de identitate auto ssia A 0717280, aparţinînd S. C. Reactiv S ervcom S. R. L. . Se fclară nulă. (545822)

D E C E S E

COMEMORĂRICu lacrim i în ochi şi cu

sufletele îndoliate ne despărţim de dragul nostru soţ, tată, socru ii bunic IU L IU CHIŞ, din Lvada. Nu te vom uita Jiciodată, scum pul nostru!

rorm întarea va avea loc bătă, 8 iu n ie 2002, ora

'3.00, în Livada-Gherla. în veci "emîngîiaţi, soţia Ana, copiii Iuliu, Lucian, G hiţă, M aria, lenuţa, Delia şi familiile lor. (544365)

• Cu nemărginită durere ne despărţim pentru totdeauna de iub itu l nostru ta tă şi bunic IU L IU C H IŞ, din L iv ad a , trec u t ia cele veşnice. Vom p ă s tra în sufletele n o a stre ch ip u l său . b lînd , în tr-o neşfearsă amintire. Dumnezeu să-I odihnească în pace! Fiica M a ria n a C ris tu re a n u îm preună cu nepoţii Oana şi Rareş. (544366)

• Un ultim şi pios omagiu celui care a fost un om deosebit, un om de omenie, IULIU CHIŞ din Livada, cuscrul nostru. Să- i fie lin somnul veşniciei! Ileana C ris tu rea n u , Doina şi Gigi Geru. (544367) -

• îm p ă rtă ş im d u re re a p rie ten e i noastre, M a rian a C r is tu re a n u , p r ic in u ită de ireparabila pierdere a tatălui drag. Să-i fie ţărîna uşoară! Sincere condoleanţe din partea grupului de prieteni: familiile Costin, Domşa, Geru, Huţanu şi Suciu. (544368)

• Nepreţuitul nostru soţ şi ta tă BOCEAN V A SILE în vîrstă de 58 de ani a părăsit a ceas tă lum e în z iu a de5.06.2002 după o g re a suferinţă. Înm orm întarea va avea loc în data de 7.06.2002, ora 15.00, la Cimitirul Central, capela nouă. Cît a tră it l-am iubit, cît vom trăi îl vom plînge. Soţia M aria. (544371)

, • C u reg re t a n u n ţă m dispariţia fulgerătoare a tatălui şi b u n icu lu i B O C EA N VASILE, în etate de 58 de ani. C ît vom tră i te vom plînge. F iica A nca, g inere le Sebi, iu b itu l tou nepoţel R âu l. (544372)

• Cu reg re t a n u n ţă m dispariţia fulgerătoare a tatălui şi b u n icu lu i BOCEAN VASILE. C ît vom trăi te vom plînge. Fiica Carmen, ginerele Liviu, nepoţii tăi iubiţi Roxana şi M ihăiţă. (544373)

Sîntem alături de familia Cuibus, la dispariţia prem atură din viaţă a celui care a fost CUIBUŞ OCTAVIAN. D um nezeu să-l odihnească! Familiile- C eteraş , C io ra şi Şuten. (542898)

■ Sîntem alături de colega noastră Cuibus Maria, în aceste momente grele pricinuite de moartea fulgerătoare a soţului d rag . S in cere condolean ţe . C olectivul Spitalu lu i C linic Municipal. (542899)

• Sîntem alături de "durerea fam ilie i F eu rd ean p e n tru p ie rd e re a p re m a tu ră şi neaşteptată a dragului lor fiu, O V ID IU . O dihnească-se în pace! F a m ilia S ă rm ăşan . (542901)

• Sîntem alături de Mia şi verişorii Radu şi Ady,în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a soţului şi tatălui drag PUIU CUIBUS. Dumnezeu să- 1 odihnească, în pace! Vlăduţ, Mona şi Răzvan Pardanschi. (542903) .

Vestea trecerii în nefiinţă a dragului nostru verişor şi unchi ne-a în d u re ra t p ro fu n d . Odihneşte-te în pace suflet bun. Fam iliile C uibus Valeriu şi M arius. (544357)

• Cu nespusă d u re re ne despărţim de dragul nostru verişor şi fin PUIU CUIBUS. Amintirea lui va rămîne vie în

-inimile noastre. Sîntem alături de voi Mia, Radu şi Ady, în aceste m om ente g re le . Dumnezeu să-l odihnească în pace! V alerica şi V asile Ciuhuţa. (542904)

• Sîntem alături de familia ing. Simion M orariu în aceste dureroase momente. Sincere condo lean ţe .- C olectivu l Laboratorului Central, C. U. G. Cluj. (542905)

• Sîntem alături de colegul nostru ing. H utter Gavril, în aceste clipe d u re ro a se la despărţirea de m am a dragă. Sincere condoleanţe. Colegii de Ia Inspectoratul în construcţii Cluj. (542908)

• Sîntem alături de colegul n o s tru Denes L aszlo şi de fam ilia sa, în m area d u re re p ricinu ită de decesul mamei sa le . Colegii de la SC ASCENSO SRL. (542909)

• R. J . A. C - Cluj este alături de a sis ten ta M a ria n a C r is tu re a n u , în d u re re a p ric inu ită de decesul ta tă lu i d ra g . S incere co n d o lean ţe . (542912)

• ' S incere c o n d o lean ţe doamnei M aria C ristureanu, la trecerea în nefiinţă a tatălu i d ra g . D um nezeu să-l odihnească în pace! Serviciul M edical R. A. J . A .C . (542913)

* Sîntem alături de doamna d r . L u cia G oşa, în m are a du re re pricinuită de moartea m am ei d ra g i. S in cere c o n d o lean ţe . C o lec tiv u lP o lic lin ic ii S tu d e n ţe ş ti.(542916)

• Sîntem alături de familia T o p şa L iviu şi R o d ica , în m area d u re re p ric in u ită de d ispariţia prem atură a fratelui şi cumnatului drag. Dumnezeu să-I odihnească! Familia ing. Russe Lenian Mircea. (542922)

• Conducerea şi angajaţii SC M aestro SA sînt a lă tu ri de colegul Andrei Simon la marea d u re re pricinuită de decesul m am ei sale. S incere condoleanţe familiei îndoliate. (544352)

• Dragă M ărioara, sîntem a lă tu ri de în treaga voastră fam ilie , în m area d u re re p r ic in u ită de tre c e re a în eternitate a celui care a fost soţ, t a tă şi bun ic, OCTAV IAN C U IB U S. Dum nezeu să-l odihnească în pace! Luminiţa şi Viorel Stănică. (544353)

• Cu durere în sufletele noastre ne despărţim de cel c a re a fost d rag u l n o stru CUIBUS OCTAVIAN (PUIU). Sincere condoleanţe familiei îndurerate . Familia Ţ ărm ure C o n s ta n ţa , A lex an d ru şi Dragoş. (544356)

■ Sîntem alături de familia prof. Gherasim Feurdean în m area d u rere p ricinu ită de m oartea fiului lor, nepotul n o s tru , ing. O V ID IU FEURDEAN. Fam ilia prof. Dum itru Loşonţi: (544359)

• Cu adîncă durere, aducem un pios omagiu celui care a fost d rag u l n o s tru coleg PU IU CUIBUS. Sîntem cu sufletul alături de Mia şi de întreaga fam ilie în aceste m om ente grele. Foştii colegi de la Oficiul de Calcul Unirea. (544360)

• T ran sm item s in ce re condoleanţe doamnei farm acist Io an a T om a, în d u re re a pricinuită de pierderea tatălui drag. Familia Pepine. (544363)

• Cu profundă d u rere în suflet anunţăm încetarea din v iaţă după o lungă şi g rea suferinţă a celei ce a fost COCA ANA cu m n a tă şi m ă tu şă . O d ihnească-se în pace! înm orm întarea va avea Ioc în data de 7.06.2002, ora 13.00, în Cimitirul Crişan. Cum nata Rozina şi nepoţii Lică, M ihai şi Puşa. (544369)

• Regretăm nespus trecerea în nefiinţă după o lungă şi grea suferinţă a celei ce a fost cuscra noastră, COCA ANA. Familia M ocan V asile şi M a ria . (544370)

' • Aducem un ultim şi pios omagiu celui care a fost colegul nostru CUIBUS OCTAVIAN la trec e re a în n e fiin ţă şi transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate. ConducereaS. C. Expo Transilvania S. A. şi colegii de serviciu. (545810)

• Sîntem alături de familia C u tuş din Dej şi dorim ca Dumnezeu să-l odihnească în p ace pe f ra te le şi u n ch iu l IONUC, acum la trecerea în nefiin ţă. Sora L eontina din Nima, nepoţii C rucită, Gelu M a ria , M ire la , G eorge şi A n d ra d a d in C iu j-N apoca (545816)

• Conducerea S. C. Atlas F a b rica ţie S. A. C lu j îşi exprimă întreaga compasiune fam ilie i M a ie r în u rm a decesului celui care a fost m a is tru sp ec ia lis t M A IER MIHAIL. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. (545818)

1 Părinţii şi elevii clasei a I lI -a C ai Liceului “Nicolae B ălcescu” s în t a lă tu r i de doam na în v ăţă to a re Angela Silosi, pe ca re o p re ţu ie sc nespus de mult, în încercarea g rea,p rin care trece în aceste momente de durere pricinuite de pierderea tatălui. (545820)

Sîntem alături de familia T opşa în m are a d u re re p r ic in u ită de m o a rtea fu lg e ră to a re a f ra te lu i şi cum narului drag . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Familia Oprean. (545825)

• S-au îm p lin it şase săptămîni de lacrimi şi durere, de cînd l-am condus pe ultimul drum pe scumpul nostru tată , socru, bunic şi străbunic POP A U R EL . C o m em o ra rea

| re lig io asă va avea loc duminică, 9 iunie, orele 12.00 la Biserica “Sfinţii îm p ă ra ţi

| Constantin şi Elena”, de pe str. M oţilor (lîngă Policlinică). Nu te vom uita niciodată. Familiile

| H ir iţ A na şi A ure l, S tu p a r Livia şi Ilie. (542897)

• Sîntem alături de familia Buzinovschi din oraşul Gherla în aceste m om ente g rele , la trecerea în nefiinţă a celui care a fost ' B U Z IN O V S C H I M IRCEA, m em bru v îh ă to r. Sincere condoleanţe din partea C on siliu lu i J u d e ţe a n şi prietenilor vînători din cadrul AJVPS Cluj. Odihnească-se în pace. (545821) '

• Se împlinesc 16 respectiv 4 ani de la decesul scum pilor n o ştri p ă r in ţ i M A R IA şi VASILE M A IER. S lu jb a de pomenire va avea loc în data de 09.06.2002, o ra 11.30 la Biserica Ortodoxă de pe s trada Horea. M arius şi Eugen M aier. (542900)

* Se împlinesc 6 săptăm îni de cînd iu b ita m ea m am ă VETURIA FLONTÂ, a plecat pe d ru m u l veşn ic ie i. C o m em o rarea va avea Ioc sîm bătă, 8 iunie, o ra 11, la C a te d ra la “ S c h im b a rea la Faţă”. Dormi în pace! M irela. (542920)

• Pios omagiu în tru cinstirea memoriei dragului nostru soţ, ta tă şi bu n ic V IC T O R ENGIIIŞ, inginer pensionar, Ia îm p lin irea a 6 a n i de Ia dispariţia sa. Familia. (545793)

• A bso lven ţii L iceu lu i G heorghe Ş incai, p ro m o ţia 1962, re u n iţi în tr -o emoţionantă revedere după 40 de ani aduc un cald omagiu şi adîncă recu n o ştin ţă foştilo r profesori p lecaţi d in tre noi DO/NA PA SC A , ELEN A M IC LEA , L ID IAC U L C IŢ C H I, V E R O N IC A VEZA, RAFIRA PO PESCU , M ARIA G IU R G E A ,ELEON ORA PA L A G E , PAULA BANU, VASILE POP, VLADIMIR DUCA, I. BOLDIŞ şi p ă s trea ză vie a m in tire a colegilor VICTOR BOGDAN, MARTINI HEIDE, MARIAN SIM IO N , V. M IR C E A N , CORNEL SEUCHEA. (545802)

• Promoţia 1952-anul- IVA- a Şcolii Pedagogice de Fete, Ciuj-Napoca, la împlinirea a 50 de ani de Ia absolvire, aduc un pios om agiu-şi păstrează vie a m in tire a p ro fe s o a re lo r şi colegelor trecu te în nefiin ţă. Fie-Ie ţărîna uşoară. (545809)

• M ulţum esc d in in im ă ru d e lo r , p r ie te n i lo r şi cunoştinţelor noastre, care au fo st a lă tu r i de m in e cu d rag o ste , co m p a siu n e şi încurajare, cînd l-am condus pe ultimul drum pe m ult iubitul m eu so ţ, p ic to ru l B O C A ŞTEFA N . S o ţia lu i, E d ith . (544343)

• Sîntem ală turi de colegul nostru Cuibus Radu în m area durere pricinuită de m oartea fu lgeră toare a ta tă lu i d rag . Dumnezeu să-l odihnească în p ace! S in cere c o n d o le a n ţe familiei îndoliate . C olectivul B ăncii R o m ân e p e n tr u Dezvoltare - G roupe Societe Generale Cluj. (9762028)

Alături de colegul nostru A vram Iu liu , la p ie rd e re a tatălui socru, transm item un u ltim om agiu . D ire c ţia de C o n tro l F in a n c ia r U lte r io r Cluj. (7030045)

• Sîntem a lă tu ri de colegul nostru Cuibus R adu, în m area durere pricinuită de m oartea fu lg eră to a re a ta tă lu i d rag . Dumnezeu să-l odihnească în pace! S in ce re c o n d o le a n ţe familiei îndoliate. Colegii de laB. R. D - G. S. G. Agenţia Cluj. (542911)

• Sîntem a lă tu ri de colega noastră Feurdean Angelica, în aceste momente grele cînd se d e sp a rte de iu b itu l ei so ţ O V ID IU F E U R D E A N . Dumnezeu să-l odihnească în pace! C olegii de la G ru p u l Ş co la r d e T r a n s p o r tu r i şi T e leco m u n ica ţii " Io n I .C . B ră tia n u " S a tu M a re . (9762027)

• Cu adîncă du rere în suflete anunţăm dispariţia din mijlocul n o stru a b u n u lu i co leg şi p r ie ten C O R O IA NGHEORGHE, care a trecu t la cele veşn ice d u p ă o g re a su ferin ţă , jo i, 6 iun ie 2002. În m o rm în ta rea va avea loc sîm bătă , 8 iunie, o ra 12, la Capela Nouă a C im itirului din M ănăştu r. O dihnească-se în pace! Veşnica lui pom enire! Colegii din cad ru l D irecţie i Control Prim ăria m unicipiului Ciuj-Napoca. (5057443)

• S in ce re c o n d o le an ţe doamnei profesor un iversitar V iorica M a rica şi fiicei Dcmetra în m area durere prin pierderea distinsului prof. univ. DIM ITRIE MARICA. Monica şi Virgil Lcncu. (7030050)

• C o l e c t i v u l d e învăţătoare dc la L iceul T e o r e t i c " N i c o l a e

Bălcescu" este a lături de colega A ngela Siloşi în m are a su fe rin ţă p r ic in u ită dep ie rd e rea ta tă lu i d ra g .D um nezeu să-l o d ih n ească! (7030048)

C olegii d in C o m ite tu l S in d ica tu lu i C iv ita s ai salariaţilor din P rim ăria mun. C iuj-N apoca aduc un u ltim om agiu celu i c a rc a fost G E O R G E C O R O IA N (n . 1954), in g in e r c o n s tru c to r , in specto r de sp e c ia lita te în c ad ru l S e rv ic iu lu i C o n tro l Urbanism din anul 1997, stins din viaţă după o scu rtă , d a r grea suferinţă. A dm irabil coleg şi c o la b o ra to r G E O R G E C O R O IA N şi-a fo lo s it priceperea şi profesionalism ul, truda şi onestitatea pen tru mai b inele m u n ic ip iu lu i n o s tru . Dumnezeu să-l odihnească în pace! (7030049)

Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului n o s tru so ţ, ta tă , b u n ic şi s tră b u n ic C H IŞ IU L IU , în v îrs tp de *80 de a n i. inm orm întarea va avea loc în data de 8 iunie 2002, în satu l Livada, la o ra 13. Nu te vom u ita n ic io d a tă . F a m ilia îndoliată. (7030050)

ADEVĂRULde C lu j

Un cotidian care satisface

gusturile dumneavoastră!

Page 12: Bravo, Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat ... · Bravo, den Pedro! Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat deciziile priinaruiui ILIE CALIAN iştocar, cîrcotaş,

DANEM AR CA - SENECAL 1-1 (1 -0 )A u m arca t:, Tom asson Jon Dahl (1 6

penaltyj-respectivD iao S a l i f i ( 5 2 ) , ,D anem arca : Sorensen T hom as; (Gk),

: Tofting Stig, H enriksen Rene, Laursen Martin, Heintze Jan (C), Helveg Thomas, Gravesen Thomas (62 Poulsen Christian); G ronkjaer Jesper (50 Jorgensen Martin), T om asson Jon D ah i, Sand Ebbe, Rommedahl Dennis (89 Lovenkrands Peter),. A n trenor: Qlsen Morten

Senegal:, Sylva Tony, D af Omar, Sarr Papa (46 Camara Henri), Diop Papa Malick (C), Fadiga Khalilou, D ioufEl Hadji, Diatta L am ine, N diaye. M oussa (46 Camara Souieymane, 83 Beye Habib), Diao Salif, Coly Ferdinand. Diop Papa Bouba .

A ntrenor: M etsu Bruno

început de meci cu foarte mulţi nervi, un prim,sfert .de oră exploziv, cu “grămezi” ca lâ rugby şi “reprize” de box colectiv. Partida părea iremediabil compromisă. A venit şi min. 16, cînd Tomasson a fost “agăţat” în careu, lovitură de la 11 metri transformată de cel faultat' şi vikingii au preluat conducerea pe tabela de marcaj.. în continuare, spiritele s-au liniştit în mare măsură, danezii au trecut la conservarea rezultatului, iar senegalezii la atacarea porţii lui Thomas Sorensea Pe contraatac, Tomasson (20) înscrie un gol, anulat însă de arbitru pe motiv

'd e henţ (la reluare s-a văzut că golul a fost valabil).

Treptat, “selecţionata divizionară franceză”, alcătuită din senegalezi, a pus stăpînire pe joc, dar rezultatul de egalitate a venit abia după pauză prin golul marcat de Diao (52),.la capătul

unei acţiuni de atac şnur, Diao liftînd din careu balonul în p lasa porţii daneze. S en eg a lez ii in s is tă şi Suleyman Camara ratează o uriaşă ocazie în min. 70. L-a copiat cu o mare ratare Diatta (72). Se părea că nim ic‘nu va mai putea interveni în schim barea c ifre lo r pe tabela de marcaj şi. nici nu s-a întîmplat acest lucru, 1-1 râmînînd pînă în final. Dar ar fi putut să se întîmple ca victoria să se instaleze în talgerul danezilor care , din m in. 80, au avut superioritate numerică, Diao primind direct un “roşu” (deşi el recepţionase anterior un “galben”). N ervii s-au încins iar la maxim, ultim ele minute au fost explozive, dar pînă la urmă fluierul final a consemnat o “remiză” care mulţumeşte ambele tabere. -

Victor MOREA

r . f. . . . * ... j ţ

- « ....i i -P: r . V :

CAMERUN-ARABIA SAUDITĂ 1-0 (0-0)Rezultat din care nimeni nu. a înţeles mai nimic. A jucat mai bine Arabia

Saudită sau au jucat mai prost „leii (ne)îmblînziţi” faţă de partidele disputate în prima etapă a grupei cu Germ ania, respectiv Irlanda? Şi una şi alta, puţin din fiecare, Camerunezii au dovedit aceeaşi tehnică impresionantă pe care, vizibil, neamţul Winfried Schafer a grefat o doză de pragmatism teuton. Este, poate, singurul motiv pentru care africanii nu s-au impus la un scor mai clar în faţa „regilor deşertului”. Deşi, în minutul 44, am asistat la o nouă eroare de arbitraj, cea a asistentului belgian de pe atacul camerunezilor anulînd un gol perfect valabil, marcat cu capul de Lauren, C hiar dacă nu au reuşit un rezultat mai bun, Arabia Saudită a fost, totuşi, o surpriză frumoasă. Şi asta nu pentru că nu au mai pierdut la scor, ci pentru că, într-o formulă de echipă schimbată în proporţie de 50% faţă de partida cu Germania, a com binat frumos pînă în zona careului advers, s-a apărat destul de exact, dar au şi ratat cîteva imense ocazii prin O. Al-Dossary şi, mai ales, Al-Temiyat, care a ratat cel puţin patru-cinci ocazii'de gol. După două etape, clasamentul grupei se prezintă astfel:

1. Germania 2 1 1 0 9 - 1 42.. Camerun • 2 1 1 0 2-1 43. Irlanda 2 0 2 0 2-2 2 .4. Arabia Saudită 2 .0 0 2 0-9 0

Cristian BARA

A m arcat: Etoo Samuel 66. J " •

C am eru n : Aliouin Boukar, T chato Bill, - i Wome Pierre,- (Njanka Pierre 84); Song

Rigobert, Kalla Raymond, Geremi, Etoo . • Samuel, Mboma Patrick (Ndiefi Pius . 74), Lauren, Foe Marc-Vivien, Ngom

Kome Daniel (Olembe Salomon 46). -A ntrenor: Schacfer Winnie.

A rabia Saudită: Al Deayea Mohammed, Al Jahani M oham med. T ukar R edha,

■ - -) Zubromawi! Abdullah S u la im an .- (Al Dosary A bdullah G am an 7 2 ) , Al

Ş ; f ' Shehri Fouzi, Al Shahrani Ibrahim, Al Dosari Obaid (Al Yami Al H asan 35),

fp Sulimani Hussein, Khathran Abdulaziz (Noor Mohammed 86), Al Shahrani Abdullah Alwaked, Al Temyat Nawaf.

A ntrenor: Al Johar Nasser.

Uruguay: Carini Fabian, Lembo A lejandro, M ontero Paolo, Garcia Pablo, Rodriguez Dario (Guigou. Gianni 72), V arela G ustavo , S ilva D ario (M agallanes F ederico 60), Abreu S eb astian , S o rondo Gonzalo, Romero Marcelo (De Los S an to s G o n za lo . 71 ), Recoba Al varo.

A ntrenor: Pua Victor.

F ran ţa: Barthez Fabien - Lizarazu B ix en te , V ie ira P a tr ick , D esa illy M arce l, W ilto rd Sylvain (Dugarry Christophe

' ’93), Henry Thierry, ThuramL ilian , P e tit E m m anuel, L e b o e u f F ran k (C an d e la Vincent ’ 16), Trezeguet David (Cisse D jibril ’81), M icoud Johan.

A ntrenor: Lemerre Roger,

O partidă de un rar dramatism în care victoria a cochetat cu ambele echipe, pentm ca, în final, întîlnirea să se încheie “remiză”. Prima “remiză” albă, prima' partidă în care nu s-a înscris nici un gol, deşi ocaziile au abundat la ambele porţi în care cei doi Fabiene - Barthez în poarta Franţei, respectiv Carini în a “Celestei” - au avut intervenţii salutare, anulînd goluri ca şi pătrunse în plasă.

A fost un m e c i în care campioana mondială “en titre”, Franţa, nu l-a aliniat pe omul ei numărul unu, Zinedine Zidane, iar din min. 25 şi pînă la fluierul final a jucat în zece oameni, în minutul amintit Thierry Henri fiind “gratificat” direct cu un “roşu” pentru un fault grosolan. Din acel minut s-a jucat cu “garda jo s”, “care pe care”, o luptă aspră uneori, la marele risc, pentru victorie. Jucătorii “Celestei” n-au reuşit decît în cîteva contraatacuri să se impună din punctul de vedere al superiorităţii numerice, dar piesa cea mai valoroasă a uruguayenilor, Recoba, pur şi simplu s-a pierdut cu firea în fazele de finalizare, hipnotizat parcă de Barthez, care a respins sau apărat baloane pe care scria gol.

Cu acest rezultat, rezolvarea ecuaţiei promovării în “optimi” a fost amînată pentm ambele echipe pe data de 1 i iunie, ultima etapă în grapa “A ”, cînd Franţa va întîlni Danemarca, iar Umguay pe Senegal. Ambele - adică Franţa şi Umguay - au nevoie de victorie. Pînă atunci, iată clasamentul grupei după partidele de joi:

Cele mai incredibile s i uluitoare ratări

FRANŢA - URUGUAY 0 -0• ■ ■ ţii

m m'"* Jl M" "

1. Danemarca2. Senegal- •3. Umguay4. Franţa

3-22-11-20-1

Victor MOREA

AGENDĂ C0IVIPETIŢI0NALĂV IN ER I, 7 IU N IE1 KOBE: Suedia - Nigeria (F - 9,30)

JOENIU: Spania - Paraguay (B - 12,00) SAPPORO: Argentina - A nglia (F - 14,30)

SÎM BĂTĂ, 8 IU N IE DAEGU: Africa de Sud - Slovenia (B - 9,30) IBARAKI: Italia - Croaţia (G - 12,00) SEOGWIPO:. B razilia - China (C -.14,30)

“Capete de afiş” partidele Argentina - A nglia şi Spania - Paraguay. .

S T A T IS T IC ACu cele 9 marcate miercuri,

totalul golurilor înscrise este de 48 , în 17 p a rtid e d ispu ta ’te revenind o medie de 2,82 goluri de meci. Golgeter al ediţiei este, deocam dată , M iroslav K lose (Germania), autor a 4 goluri, trei sauditilor si unul irlandezilor.

K lose are dublă ce tă ţen ie : germ ană şi po loneză . P înă miercuri, în toate cele 17 partide au fost marcate goluri.SU R P R IZĂ

După Franţa - Senegal 0-1, rezultatul de miercuri, S.U.A. - Portugalia 3-2, constituie una din marile surprize ale ediţiei, în toate

sondajele şi evaluările făcute înainte de debutul turneului final formaţia lusitană fiind considerată favorita- grupei, iar cea nord- am ericană a fo s t p lasa tă pe ultimul loc, patru.

CEL M A I ÎN T ÎR Z IA T G O L

Partida Germania - Irlanda se apropia de fluierai final. Nemţii, spre necazu l an trenoru lu i R. V oller, mai pe româneşte,

jucau “în-dorul Telii”, avînd! 1-0 pe tabela de marcaj în - favoarea lor, respectiv asigurată j calificarea în “optimi”. Ultimul j minut al prelungirilor, ultimele , secunde, un u ltim atac alş irlandezilor şi Keane înscrie! golul egalizator. Calificarea j nemţilor pentm “optimi” a fost j amînată pînă marţea viitoare, cînd se va d ispu ta partida Germania - Camerun. „ ,

R o m e o V. C IR ŢA N f/

Page 13: Bravo, Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat ... · Bravo, den Pedro! Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat deciziile priinaruiui ILIE CALIAN iştocar, cîrcotaş,

Aici a r putea fîreclama dumneavoastră r o n ţ

R c d a e ţ î m S P O R T / / ^ ^ -

T e l : 1 9 . 2 1 . 2 7

O IERARHIE INEDITA, CEA A RETtlRCILCII

7 4 7 4

Cortina finală peste ediţia 2001-2002 a căzut, continuă şi vor continua. Pentru azi, ne vom opri prezentîndu-vă, pentru început, un clasament, al • 1; Oţelul . : . :

2. Dinamo3. F.C. Naţional

‘ 4. F.C.M. Bacău "5. Steaua -6. F.C. Argeş7. Rapid8. Ceahlăul9. Sportul Stud.

' 10. Astra ■■■%-. v.11. Univ. Craiova12. F.C. Braşov \13. Gloria14. Petrolul15. Farul , . . .16. U.M. Timişoara

1515151515151515.151515151515 .1515

9 3 3 20-13 4 3 27-17 4 3 16-92 5 24-17

4 21-124 22-165 27-15 7 .14-194 22-205 14-126 17-16

3 ■1 64 3

7 756 65 5 5 16-17 5 1 9 12-23 2. 6 7 16-20 2 4 9. 12-23 0 3 12 10-41

dar comentariile la returul ediţiei, primăverii:30 (+8)28 (+4) ,28 (+7)26 (+5). :25. (+1) 725 (+4)24 (0)22 (-2)31 (+5) .22 (+1)21* (-3)20 (-4 )16 (-2)12 (-12)10 . (-14)3 (-21)

ADNOTARI• OŢELUL este marea revelaţie a primăverii şi, cu un plus de

insistenţă şi... interes, putea concura pentru podiumul-ediţiei. .• DINAMO - un retur mai puţin consistent, dar, în; final, locul

întîi în “general” şi cel de al 16-lea titlu. ::• F.C. NAŢIONAL s-a “înecat Ia malul” întrecerii.'.'Dacă âr fi

cîştigat la Craiova, termina pe primul loc în ierarhia primăverii Şi ar fi cucerit titlul de campioană a ţării. Dar n-a fost să fie.

• F.C.M. BACĂU a candidat, la un moment dat, la ierarhia

returului, care i-ar fi adus uri loc pe podiumul general. Ar fi fost prea de' tot. Băcăuanii, cu “loc cumpărat” în recenta ediţie, mai au. de lucrat pentru fruntăşie. . -

• STEAUA, o mare deziluzie. Deocamdată atît.• F.C. ARGEŞ sau reuşita “campanie de primăvară” a armeanului

Florin Halagian, care a salvat trupa din Trivale din impasul.retrogradării.

• RAPID, o altă mare deziluzie, soldată spre final de retur cu demiterea lui Viorel Hizo şi reînscăunarea lui Mircea Rednic. .

• CEAHLĂUL, una din cele mai controversate echipe, la fel c ă şi “apropitaruf’ Gh. Ştefan, zis “Pinalti”. Locul opt ş-a, datorat celor trei victorii din finalul returului. '

• SPORTUL STUDENŢESC sau “gaşca nebună” care, datorită prestaţiei din primăvară, a evitat retrogradarea directă, şansa salvării de la exodul în “B” atîmînd acuma d e '“dubla” din barajul cu Cimentul Fieni. De notat, în mod deosebit, victoriile obţinute în această primăvară de “alb-negri” în faţa lui Dinamo şi Steaua.

• ASTRA sau truda de salahor depusă pentru evitarea zonei retrogradante.

,v • UNIVERSITATEA CRAIOVA sau echipa “măr al discordiei” cu publicul din Bănie. Iminent “asfinţitul” lui Neţoiu. Se va naşte o nouă “Craiova maxima”? Nu prea cred, .

• F.C. BRAŞOV, o expresie a luptelor dure duse în retur pentru râmînerea în “A”. .

• GLORIA, o expresie a ce înseamnă “economiile” de puncte adunate în toamnă pentru o primăvară parşivă.

• FARUL sau cea mai mare deziluzie a primăverii: de la un loc în prima jumătate a ierarhiei toamnei, la un chinuit loc de baraj pentru râmînerea în “A”. Un retur penibil pentru “marinari”, aflaţi acum în faţa “dublei” cu F.C. Baia Mare.

• PETROLUL sau truda în “zăCămînt steril” a “găzarilor” salvarea de Ia retrogradare dovedindu-se o “fata morgana”.

• U.M. TIMIŞOARA a însemnat un tur modest şî un retur penibil cu doar 3 puncte adunate din 3 egaluri. Pentru timişoreni, “aventura” în “A” s-a încheiat, iar în “B” va activa cu o consistentă penalizare. . -

Victor E. ROMAN

EXISTĂ Sl LACRIMI DE FERICIRE!‘*U” ^ S E ^ R I D I C Ă # d Ş T I G Â - Ş l ţ l M B S Ă C ^ I

?*- > 7 • ; T R I C O U lI tD E * C Â M P iO Â N Ă i

Universitatea Cluj-Napoca renaşte din propria cenuşă! Juniorii republicani A (grupa 1983-1984), antrenori Alexa Uifăleanu şi Mircea. Cojocaru, au devenit;miercuri seara noii campioni ai României după...o . “viaţă de om", 28 de ani. Cîştigători ai turneului Semifinal de la Arad, 0-0 cu Dinamo,- 2-0 cu ■■ Dunărea Galaţi şi un sec - 3-0 (meci decisiv pentru calificare) administrat campioanei en-titre U.T. Arad, tinerii fotbalişti ai Clujului porneau ca favoriţi în disputa cu F.C.M. Bacău,' ocupanta locului 1.în grupa  a turneului semifinal disputat pe propriul teren şi adjudecat, se spune, , cu largul concurs al arbitrului Sorin Burloiu.t “U” a fost superioară - cu două “clase” peste adversar !, o spun numeroasele V.I.P.-uri prezente pe stadionul din Cotroceni - la toate capitolele: joc de echipă, tehnică individuală şi pregătire fizică. Contrar cursului jocului, cei care înscriu primii sînt băcăuanii (min. ?), însă după .nici 60 de secunde Andrei Mureşan restabileşte egalitatea, lovitură de cap, balonul a “mingîiat" uşor transversala şi tdtui reintră în normal. 2-1,

Sergiu Costea transformă o lovitură de pedeapsă, min. 25, şi pînă la finalul primei reprize

'Bacăul trece centrul terenului de trei .ori, iar Costea ratează cu

' seninătate două mari ocazii. Partea secundă debutează cu şutul în transversală al mijlocaşului de mare travaliu

; Bogdan Dolha şi reluarea din 6 metri “peste” a lui Tavi Abrudan.- Bacăul forţează egajarea, Cristea loveşte la rîndu-i transversala porţii apărată de Radu Pop, “U” pierde pentru puţin timp mijlocul

■ terenului, dar revine spectaculos şi înscrie prin Răzvan Cociş (n.r. în maximum patru ani bate la uşa Naţionalei!), min. 71, şi cu 10 minute înainte de final. Dan Codreanu dă lovitura de graţie.

îmbrăcaţi în tricourile de campioni, clujenii au cîntat împreună cu suporterii mai toate cîntecele Universităţii, s-au fotografiat în grup şi individual cu mult rîvnitul trofeu. Să le mulţumim profesorilor Alexa Uifăleanu şi Mircea Cojocaru, organizatorului de competiţii I. Baciu, maseurului A. Rus şi viitorilor seniori ai NOULUI “U” CLUJ-NAPOCA.

HAIDE “U” !Codin SAM OILA

0 F I N A L Ă C U V E T O A T E

• DINAMO - RAPID 1-2 (0-0) •“C îin ii r o ş i i ” au ra ta t

eventul: cam pionatul şi cupa. L-au ratat pentru câ miercuri seara, p e g a z o n u l

)Stadionului “ L ia M anoliu”, ţiuleştenii au -fost m ai buni. A fost m iercuri o-nocturnă cu de toate: fazei de fotbal ie c a li ta te cu s e c v e n ţe electrizante la am bele porţi, iar şi încrîncenare nedorită, cu explozii de nervi ce au culminat în d o u ă “ reprize” ie box colectiv , tem perat de arbitrul C ristian Bâlaj (care a cam f o s t d e p ă ş i t de mrportanţa jo cu lu i) prin cele iouâ “roşii” flu tu rate - unul Pentru g iu leşteanu l A drian Jencsi, c e l ă l a l t p e n tru “clinele r o ş u ” C la u d iu Niculescu..

Mai tare s-a resim ţit haita, J^cul d in a m o v îs t f i in d injumătâţit, - d e fe n s iv a fiuleşteană fiind m ai puţin afectată de e lim in a rea lu i

leneşi.D upâ o rep riză albă, jo cu l

pe contre a continuat şi după pauză, acţiun ile la cele două p o rţi , a p ă ra te de c e rb e r ii naţionalei L obonţ şi S telea, am bii excelenţi în intervenţii, exp lozie u riaşă .de bucurie în rîndul suporterilo r g iu leşteni în m in. 73: centrare de pe stînga, p lon jon Ilyes, ba lon lovit cu capul şi respins de L o b o n ţ d o a r p în ă la M ă ld ă râ şan , care-1 tr im ite d e f in i t iv în p la s a p o r ţ i i d inam oviste.

A urm at, cu cinci m inute i înainte de expirarea tim pului reg u lam en ta r, lan sarea lui P a n c u în ■ a d în c im e ,pătrundere în careu, d rib ling la L obonţ apoi, după o fentă, a şu tat ba lonu l în colţul lung al porţii, peste Iodi, p lon jat in ex trem is p e lin ia porţii. A fo s t -u n . g o l j d e c la s ă in te rn a ţ io n a lă , in u lt im u l

m in u t de joc al p re lung irilo r, g o lu l de onoare a l h a ite i, m a rca t de D ănciu lescu .

Şi astfel, R apid c îştigă, pe m erit, cea de a 64 -a ed iţie a C u p e i R om ânie i, p re ţio su l tro feu intrînd pen tru a 1 l- a o ară în posesia g iu leştenilor. P e n tr u R a p id , v ic to r ia a în sem n a t calificarea d irec tă în C upa U .E .F.A ., şi nu ca fina listă a cupei, în cazul câ D inam o ar fi reu şit eventul. D e a p la u d a t , în f in a l , decla ra ţia lui M ircea R ednic, c a r e a sp u s câ s u c c e s u l e c h ip e i R ap id s -a d a to ra t m u n c i i d e p u se d e fo s tu l a n tre n o r V io re l H izo . U n gest m ai rar întîln it pe arena declaraţiilo r.

Romeo V. CÎRŢAN

P .S . S u b s c r iu c e lo r d e c la r a te d e M i t ic ă D ragom ir, preşedintele L igii Profesioniste, care a subliniat c a l i ta t e a p re s ta ţ ie i c e lo r d o u ă f in a l i s te , p e s te va loarea unor d ispute de laC .M ., c o m b â tîn d u -1 p e “ s p e c ia l is tu l” ... p lo c o n is t Ionel Stoica.

'm m .rn.gS-Karate WKCClubul Sportiv H ayashi Activ Floreşti, un club

9

pentru perform anţăN e-am o b işn u it, d iiţ p ăca te , num ai cu

asociaţiile şi cluburile sportive ale marilor orâşe. Neglijăm, pe nedrept, sportivii unităţilor sportive din judeţ, sportivi cu rezultate din cele mai promiţătoare.

De cîţiva ani buni, o parte din copiii şi tinerii localităţii clujene Floreşti'au ales calea iniţierii în Karate-Dq, artă marţială care are drept scop suprem a rm o n ia f iz ică şi sp i r i tu a lă , autocontrolul şi autoeducaţia.

A n trenam entele se desfăşoară în cadrul Clubului Sportiv Hayashi Activ Floreşti, club

afiliat Federaţiei Rom âne de K ara te W K C / preşedinte Liviu Crişan. Sînt tineri care “trag” sâ ajungă în topul clasamentelor naţionale şi internaţionale, mulţi făcînd obiectul unor selecţii în lotul lărgit. Şi dovada recentă o găsim în competiţiile desfăşurate ia Braşov şi Satu Mare, la turneul final al Campionatului Naţional de Karate WKC de fa Piteşti, acolo unde sportivii an treno ru lu i A drian G herm an s-au clasat după cum urmează: Flaviu Pop/ campion naţional 2002, kumite, 15-17 ani; Keresztes Z oltan / locul 2 kumite; Flavia Selejan/ locul 2 kata; Adela Bodea/ locul 2 kata; Kelemen R obert/ locul 2 kata; L a u ra I la n d ru / locul 3 kata; R oxana O ltean/ locul 3 kata; M ihaela G eorgiu/ locul 3 kata şi Deak A ttila/ locul 3 kumite.

Hayashi Activ fiinţează din 1998 - la început sub denumirea Poli Floreşti - actualul nume fiind din anul 2000. Indiferent însă de denum ire, karateka din Floreşti s-au făcut şi se fac remarcaţi. Acest lucru contează cel mai mult.

Demostene SOFRON

TENIS ROLAND GARROJ 2 0 0 2

SCURT bilanţ cu Repopulări

W e A .J.P .S . Cluj şi ţirnăria m un icip iu lu i

Uuj-Napoca ex istă o excelentâ conlucrare legată de Pescuitul sportiv. Cea mai leventă dovadă o constituie

co n trib u ţia P rim ăriei la repopularea cu peşte a lacurilor din cartierul Gheorgheni şi a celui din Parcul central “Simion Bămuţiu” . Concret, în lacurile amintite au fost deversate peste1.000 kilograme de fitofag şi caras.

IUNIE FĂRĂ PROHIBIŢIE

Reamintim că iunie este o lună cu deplină slobozenie, atît în apele colinare şi de şes, cît şi în cele de munte. Cleanul şi scobarul, mreana şi somnul In ape curgătoare, crapul, carasul, plătica, ştiuca, şalăul în bălţi, păstrăvul, lipanul şi lostriţa

(ultim a numai cu aprobare specială) sînt doar cîţiva din peştii doriţi drept capturi de pescari.

SOLUNARELEPrognoza pentm perioada

8-14 iun je prezen ta tă de M arius Gherghel (“roşu” - şanse foarte bune, “albastru” - şanse bune, iar “negru” - şanse schimbătoare): debut “albastru”, sîmbătă, 8,-urmat de o suită “roşie” de cinci zile la rînd, duminică, 9, luni, 10, marţi, 11, miercuri, 12, şi joi, 13, prognoza încheindu-se tot cu o “ a lbastră”, v ineri, 14 iunie.

Victor PESCARU

MASCULINPAVEL “DEZERTORUL”!

Partida dintre Alex C orre tja şi A n d re i P ave l, în trerup tă m arţi din cauza v iz ib ilită ţii reduse la scorni de 7-6 (5), 7-5,4-5 pentru barcelonez, nu a putut fi reluată miercuri, de data aceasta din cauza ploii.

In aceste co n d iţii, constănţeanul a dat o fugă de 700 km p în ă acasă , în

m

Germania, unde şi-a vizitat soţia aflată în spital, însă nu din cauza vreunei b o li sau a v reu n u i accident, ci pentm că Sim one a dat naştere unui băieţel.

Pavel a ţinut neapărat să-şi vadă copilul, riscînd o amendă de 30.000 de d o la ri pen tru părăsirea “garnizoanei” de la Paris! ;

P loa ia a în g reuna t* şi d ispu tarea “ s fe r tu lu i” J u a n C a r lo s F e r r e r o - A n d re Agassi. Confruntarea dintre cei doi a fost întreruptă m ai întîi la scorul de 4-2 pentm spaniol, iar apoi la 6-3, 1-0.

Cristian FOCSANU... SUB PANOU

Ediţia cu nr. 53 a primei divizii feminine nu mai are necunosaite, ieri în Capitală, în sala Agronomia, fiind calificată şi problema ocupantei poziţiei a treia a podiumului de premiere. Şirul jocurilor dintre Sportul Studenţesc si “U” Bogdan Vodă ACSA a fost reluat miercuri după-amiaza cu partida cu nr. 4, moment în care scorni general era favorabil dujencelor cu;2-1. Au cîştigat bucureştencele cu 72-62, mai sigure şi decise, profitînd şi de o atmosferă ce le era prielnică, ne gîndim ia terenul propnu, public, arbitraj etc. Joi dimineaţa, din nou

“U” BOGDAN VODA ACSA TERMINĂ ÎNTRECEREA PE LOCUL 4

victorie a gazdelor, cu 69-58, acestea avantajate şi de cuplul de arbitri Oprea-Fumu, dar avînd de partea lor şi un joc mai coerent şi o prestaţie colectivă superioară dujencelor, de la care s-au remarcat doar Mirela Voştinaru (cea mai bună în ambele jocuri) şi Bianca Vescan, prea puţin pentru a cîştigă. în urma acestor rezultate,’ Sportul cucereşte medaliile de bronz, iar tînăra formaţie dujeană pregătită de Magda Jerebie ocupă poziţia a patra. Oricum meritorie. Felicitări!

M.I.R.

Page 14: Bravo, Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat ... · Bravo, den Pedro! Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat deciziile priinaruiui ILIE CALIAN iştocar, cîrcotaş,

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU - PROTECŢIA CONSUMATORULUI: 431.367. D l T ! l M V f f 0 ( £

1886 - S-a născut savantul român Henri Coa1®, cel care a avut contribuţii importante la inventarea

. motorului cu reacţie.

e întîmplă, de multe ori,'să încerci o experienţă nouă, să profiţi de unele şanse care ţi se oferă, chiar dacă ele nu erau în planurile tale. Este bine să ai un ţel, de la care să nu te abaţi, şi viaţa ne rezervă unele surprize plăcute, de care trebuie să profităm din plin.

...”Nu am făcut din modeling o carieră...”

Nume: A NA M ARIA IFFIU - 4Data naşterii: 21.03.1980, Cluj-NapocaZodia: Berbec ‘ ,Ocupaţia: studentă anul III la Marketing la UBB

Activitate: finalistă”Fashion”, 1997 .■ 1 • 'finalistă la Elite Model Look, 1998 Miss Universitas,1999participări la Festivalul Naţional de la Iaşi, Timişoara şi Cluj cataloage, editoriale,model la EuroModelş Agency, colaborări cu MRA, Etiquette, Elite România

...m

l

m w : -

Ia o firmă în acest domeniu. Aceasta este m eseria pe care aş dori s-o practic: director, marketing. A fost destul de greu să împac şcoala cu modelingul, dar cînd faci ceva cu pasiune, şi pot spune că ambele îmi plac foarte mult, reuşeşti să ie îmbini.

f c . \ î ti t i

V

Vt ' f .

\

v».

După ce a ieşit “Miss Racoviţă”, în 1995, a urmat un curs de manechine la EuroModelş, şi, după numai trei săptămîni, a participat la Napoca E ash ion . A u rm at apo i fin a la concursului '"Fashion” şi multe alte prezentări pe plan local. Atrasă de la început de mirajul scenei, de oamenii cu care iei contact la fiecare spectacol, Anamaria' a privit de la început modelingul ca un hobby şi declară că:”Nu am făcut din modeling o carieră...”

Rep.: Ce vrei sâ faci în v iaţă?A .I.: Sînt în anul III la M arketing şi deja lucrez

A.I.:" Festivalul de la Iaşi m-a impresionat anul acesta. Pe lîngă faptul că organizarea a fost impecabilă, creatorii au venit cu ţinute originale, perfect adaptate la tendinţele modei internaţionale, şi pot spune, că moda românească a atins acolo standarde occidentale. M-am simţit, într-adevâr,

model. La Cluj a fost bine, dar să nu uităm că a fost un festival studenţesc.

R ep .: C a re este p ă re re a ta d e sp re modelingul din România?

A.I.: Şi în România, ca peste tot în lume, este la fel. în general, lumea crede că a fi model este foarte uşor, dar nu e deloc aşa. îţi trebuie coloană vertebrală, răbdare să-i înţelegi pe cei din ju r şi sâ poţi reda ce vrea fiecare creator în parte, să poţi să te transpui în fiecare ţinută. E bine să fii modest în meseria aceasta. Cînd începi să te consideri un supermodel, ai început să pierzi. Astăzi poţi fi vedeta unui casting, mîine să nici nu fii băgată în seamă, să fii doar un umeraş pentru haine. Totul e să te cunoşti bine pe tine şi să ştii ce vrei.

ţ Rep.: Ce alte preocupări mai ai?« A.I.: Cînd am început să prezint, eram:.î sportivă şi nu am renunţat niciodată la acest « lucru. Sportul a fost întotdeauna pe primul

p lan , îl consider o evadare, şi este benefic i pentru organism. Practic, alpinismul, schi,

i . i i i

"TT

Rep.: Ai lu a t parte, de curînd, Ia Festivalele ■*■&. N aţionale de m odă de Ia Iaşi şi Cluj. Cum ţi s-au p ăru t?

, r * i "

- i

J fînot, şi niciodată nu merg la sală. îmi place să mă antrenez în aer liber.

Rep: Ai vreun plan în ceea ce priveşte v iaţa de familie? _

A.I.: Da. în curînd mă voi căsători, iar copiii... mai aştept cîţiva ani. Vreau sâ nu mă grăbesc, să le fac toate în ordine: c asă , carieră şi apoi copii. Sper să le pot oferi cît mai mult.

Dana SÎNTEJUDEAN

Celulita - un duşman

al femeilor?Am vorbit în numerele trecute

despre ce putem face pentru a avea o piele frumoasă, un bronz uniform şi strălucitor, însă să nu neglijăm şi altă problemă a tot mai multor femei: celulita. Probabil sînt perso an e , care nu ştiu cu exactitate ce este aceasta. Celulita este o acumulare de grăsime, în general pe coapse, dar nu numai, care dă pielii un aspect de coajă de portocală.

Şi, pentru a o putea îndepărta, trebuie sâ-i ştim cauzele. Acestea ar fi s tresu l, ^alimentaţia, seden tarism u l, dereglări hormonale şi multe altele.

Primul sfat pe care vi-1 pot da, în eliminarea celulitei, este acela de a consum a c ît mai multe lichide, cel puţin doi litri în fiecare zi. De preferat ar fi ceaiurile de plante, neîndulcite, călduţe, şi apa. De asemenea, dacă frecaţi zonele cu probleme cu puţină sare, ajută foarte mult ţesuturile din zona respectivă. D upă ce terminaţi această operaţiune, faceţi un duş şi u n ge ţi-vă cu. o cremă anticelulită. Sportul are numai efecte b en efice asupra organismului. Aşadar, el poate fi un a ju to r p re ţio s , deoarece întăreşte muşchii. înotul, mersul pe bicicletă, jogging-ul sau chiar o sim plă p lim bare , pot face tninurii. Un factor important în prevenirea şi combaterea celulitei îl constituie reducerea grăsimilor din alim entaţie. E vitaţi pe cît posibil consum ul exagerat de ciocolată şi încercaţi să gătiţi numai mîncăruri cu un conţinut sărac în grăsimi. Nu uitaţi, din cînd în c înd , să introduceţi în m eniu l dumneavoastră anghinarea, ea conţine o substanţă care favorizează arderea grăsimilor.

D uşurile nu sîn t doar reconfortante, ci şi extrem de necesare şi benefice pentru organism. încercaţi să alternaţi, din cînd în cînd, apa caldă cu apa rece. Veţi stimula circulaţia, ceea ce va

■ ajuta la eliminarea grăsimilor.Vitamina C dă elasticitate pielii.

Luaţi în fiecare'dimineaţă un vîrf de cuţit de acid ascorbic, pe care îl puteţi procura de la farmacie, sau o linguriţă de suc de cătină albă.

Din cînd în cînd, e bine să faceţi o cură de - purificare a organismului. Ceaiul de frunze de mesteacăn este cel mai indicat. Timp de aproximativ o lună, beţi o cană de ceai de trei ori pe zi îna in te de m asă. Efectul său diuretic este incontestabil. Pentru eliminarea toxinelor din organism este indicată, şi sauna. O dată pe săptămînâ, este suficient pentru a vă face să va simţiţi plină de viaţă.

Masajele contra celulitei se fac cu ajutorul unei mănuşi speciale

. sau cu o perie aspră. Se pot face w cabinete specializate sau acasă. După ce aţi terminat masajul, faceţi un duş şi ungeţi-vă cu o cremă.

Aceste cîteva trucuri sînt foarte eficiente şi merită să fi încercate. Cea mai cunoscută cauză, însă, este stresul. Atunci cînd sînteţi agitata sau nervoasă, corpul dumneavoastră produce un surplus de-acizi, care afectează structura ţesuturilor. Astfel, apare celulita. Aşa că evitaţi situaţiile stresante şi priviţi viaţa cu optimism. în fond, orice problema are o rezolvare pînă la urmă!

Dana SÎNTEJUDEAN I

Page 15: Bravo, Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat ... · Bravo, den Pedro! Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat deciziile priinaruiui ILIE CALIAN iştocar, cîrcotaş,

POLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII:-981

1990 - Curtea Supremă de Justiţieavalidat alegerea ca preşedinte al României a lui Ion Iliescu.

O în tîm plare petrecută sîmbătă după-m asa în cartierul clujean Mărăşti, a căror protagoniste am fost, ne-a făcut să ne gîndim serios la gradul de civilizaţie al unor tineri din z iu a de azi, “viitorul de aur al ţării.” Întîmplarea a făcut că în ziua cu pricina, în jurul orei 18.00, ne aflam pe strada Năsăud şi circulam pe partea stîngă a carosabilului, ‘ conform reglementărilor în vigoare. Strada era aproape pustie, cu excepţia unu i autoturism marca Opel Astra, de culoare bleumarin, cu num ăr de înmatriculare CJ-07-REY. Cu toate că avea loc suficient pe stradă, şoferul Opelului s-a dovedit a fi extrem de incomodat de noi, deşi, la drept vorbind, situaţia ar fi trebuit să fi fost inversă, întrucît acesta circula pe partea stîngă a carosabilului. Probabil că şoferul respectiv

se ghidează după propriile-i legi de circulaţie! Şi, după ce că nici nu circula corect, se pare că1-a enervat la culme faptul că. noi ne aflam pe m arginea carosabilului (trotuarul oricum se terminase şi nu vedem ce treabă ar fi avut el cu noi din „moment ce partea dreaptă a d rum ului ar fi trebu it .să-l intereseze). Prin urmare, sub im periu l fu rie i, şoferul a început să gesticuleze nervos şi să schiţeze semne obscene, fapt pentru care noi i-am indicat că se circulă, de obicei, pe partea dreaptă şi că ar fi b ine să respecte oamenii şi legile de circulaţie. Şi cum, vorba lui Caragiale, “aşa afront nu pot ca sâ suport” (deşi ne întrebăm

anim alic decît ceea ce se numeşte civilizat, mai ales că tipul stătea totuşi de vorbă cu două domnişoare, i-am explicat acestuia că ar face mai bine să înveţe regulile de circulaţie.însă, şoferul nostru, căruia tăticul i-o fi cumpărat maşină străină, dar o fi uitat să-i plătească şi n iş te ore de învăţare a bunelor maniere, s-a înfoiaf în pene şi a început să 'n e -ameninţe cam în felul: “poate vreţi să mă cobor la voi şi să vă şi bat”. Acuma, că ne putea bate, era clar, că doar era de două ori cît noi şi în plus era şi foarte isteric. Că ne-a insultat, a fost şi asta foarte clar (pentru cei care nu ştiu, insulta este infracţiuneserios dacă individul are habar

de literatu ra rom ână), om ul - şi conform legii este pasibilă nostru a oprit brusc maşina, a cu pedeapsa!). Ceea ce dorimintrat în marşarier şi cînd a ajuns să le spunem celor doi esteîn dreptul nostru, atît el, cît şi ca, data viitoare, să fie maiconsoarta lui, o blondă care nu atenţi cînd cască gura, şi dacăse d eosebea cu nim ic de nu au ceva inteligent de spus,semenele sale decît printr-o gură m are şi “ co lo ra tă” , ne-au “ bom barda t” cu cuv in te “duioase” de genul “idioatelor”,“proastelor” şi .derivatele lor.Şocate de un astfel de com portam ent, mai degrabă

mai bine să şi-o ţină închisă. N u de alta, dar banii lui tăticu’ nu îi face cu nimic mai deosebiţi decît alţii, la o adică!

Ana-Maria VAIDA Viorica GAJI

Rezultatele au fost doar acceptabila Io simularea examenului de bacalaureatNumai jumătate dintre absolvenţii de liceu din judeţul Cluj au reuşit să obţină note de trecere la

simularea examenului de bacalaureat, disciplina matematică, ce a avut loc în data de 17 mai 2002. examen au participat în jur de 2.230 de elevi din clasele terminale, însă numai un procent de 47 sută dintre aceştia au promovat examenul. Potrivit prof. Ionel Todea, vicepreşedintele comisiei de

bacalaureat, au existat şcoli din judeţ unde nici un elev nu a reuşit să treacă de această probă, în ip ce elevii altor şcoli clujene au promovat în procent de peste 80 la sută. Structura subiectelor examen a fost identică cu cea de anul trecut, diferenţe înregistrîndu-se cu privire la cantitatea mai rea acestora. De obicei, gradul de dificultate al subiectelor la simulare este mai mare decît cel,

slsubictelor date la examenul propriu-zis, fapt pentru care notele elevilor pot creşte cu 1,5 - 2 puncte.Viorica G.

Ignorarea legilor rutiere şi teribilismul insîngerează şoselele

> Patru persoane au fost victim ele unui accident de c ircu la ţie petrecut ieri în apropiere de localitatea N ădăşel •

Depăşirea neregulam entară, viteza excesivă şi neatenţia au fost cauzele unui accident de circulaţie ce a avut loc, ieri d im ineaţă , în tre lo ca lită ţile S înm paul şi N ădăşel, în u rm a căru ia patru persoane au fost g ra v ră n ite . E v e n im e n tu l r u t i e r s-a p ro d u s p r in coliziunea frontală dintre un autoturism D acia 1300 şi o D a c ie N o v a . P o tr iv i t rep rezen tan ţilo r S erv ic iu lu i Po liţie i Rutiere C luj, V iorel Petruş, în vîrstă de 41 de ani, d in CIuj-Napoca aflat, în ju ru l o r e i 9 , la v o la n u l u n u i a u to tu r ism D a c ia 1300, a in trat, fară să se asigure, în depăşirea unui autotren care circula în acelaşi sens de m ers şi a lovit frontal un autoturism m arca D acia N ova, care se" deplasa regulam entar din sens opus. în urm a im pactului, au fo s t răn ite pa tru persoane, d in tre care două au ajuns în stare gravă la spital. Echipajul de descarcerare al G rupului de Pom pieri “ A vram lancu” d in CIuj-N apoca a intervenit în scurt timp pentru scoaterea d in caroseria contorsionată a a u to tu r i s m u lu i lu i L iv iu M iclea, în vîrstă de 43 de ani. A cesta a fost transportat de echipaju l SM U RD la C linica dc Ortopedie din CIuj-Napoca cu fractură deschisă la unul d in m e m b re le in f e r io a re , tr a u m a t is m c ra n io - fa c ia l , t r a u m a t is m to ra c ic ş i de vertebră cervicală. Un alt rănit grav a fost O vidiu M arian, în

555

vîrstă de 35 de ani. A cesta a fost scos din m aşină îna in te de- so s irea e c h ip a je lo r de salvare şi transportat în sp re Cluj-Napoca de un autoturism de ocazie. La in trarea în o raş acesta a în tîln it o am bu lan ţă ca re se d ep lasa sp re lo cu l accidentului şi care a p re luat ră n i tu l tr a n sp o r t în d u -1 la C linica de Chirurgie I. O vidiu M arian a fo s t in te rn a t cu d iagnosticu l d e trau m a tism c ra n io -c e r e b r a l , p la g ă deschisă în zona g îtu lu i şi m ultiple alte leziuni. C eila lţi doi răniţi au suferit leziuni u şo a îe . P o li ţiş t ii c o n tin u ă cercetările pentru a stab ili cu exac tita te îm p re ju ră r ile în care a avut loc accidentul.

A lte d o u ă a c c id e n te ru tiere , p e trecu te în cu rsu l z ile i de m ie rc u r i p e ra z a municipiului CIuj-Napoca, s-au soldat cu rănirea gravă a unui băieţel de un an şi a unei fem ei. P o tr iv it p o li ţ iş t i lo r clujeni, C silla Bura, în v îrstă de 26 de ani, dom icilia tă în B udapesta, se afla, în ju ru l o re i 21 , la v o la n u l u n u i autoturism m arca M itsubishi, m om ent în c a re a p ie rd u t controlul volanului şi a intrat în tr -o c a să do p e s t r a d a C o n s ta n t in B râ n c u ş i d in Cluj- Napoca. Poliţiştii susţin că tînără nu s-a asigu ra t în m om entul în care a sch im bat direcţia de m ers, iar m aşina era condusă cu v iteză m are.

în urm a im pactu lu i, R obert Bura, fiul fem eii, în v îrstă de un an, a suferit un traum atism cranio-cerebral şi frac tu ră la um ăm l drept, fiind in ternat de u rg e n ţă la C l in ic a de N eurochirurgie.

T ot m iercuri, o fem eie , în vîrstă de 41 de ani a a juns în stare gravă la spital după ce a fost lovită de un m otoscu ter. E len a G h a la i a s u fe r i t un traum atism cran io -cerebra l şi m ai m ulte con tuzii şi lez iun i, după ce elevul C ostel H oraţiu M an din C luj, care conducea un m otoscu ter m arca Jav a , a lovit-o pe trecerea de p ie ton i. P o liţiştii sp un că b ă ia tu l a încercat să fenteze "cu loarea roşie a sem aforu lu i, d a r nu s-a asigurat ca pe zebră să nu m ai fie nici un pieton.

P rec izăm câ în u lt im e le săptăm îni num ărul acc id en ­telor ru tiere extrem de g rave a c re s c u t în g r i j o r ă to r în judeţul Cluj. D in cauza vitezei e x c e s iv e , a n e a te n ţ i e i , a lco o lu lu i şi n e re s p e c tă r ii regulilor de circulaţie ru tieră , a p ro a p e în f ie c a re z i pe şoselele judeţulu i curge sînge d e om . C ă p ita n u l lo a n Păcuraru , şe fu l S e rv ic iu lu i Poliţiei Rutiere, a declarat ieri pentru “Adevărul de C luj “ câ pentru a se stopa acest val de evenim ente ru tiere trag ice se v o r e fe c tu a m ai m u l te controale decît p înă acum , în care vor fi im plicaţi m ai m ulţi agenţi de circulaţie.

Cosmin PURISu‘ *-*> 532 î 1 5! 22! 555 ^23 22! ^^5 ^ 2! 252 225 ^55 ^^2 223133 1 35 353 ^52 133 33! 555 553 255 353 235 ^33 553 522 555 553 353 353 525 5^5 323 ^23 335 5^3 353 ^23 1 25 353 232 553 555 ^25 323 223 ^^3 ! K2 255

i g i e n i cfiicţiuul de venifccane cu uuităţde cu fineţii aliutetttan aflate fie inaeeele tectietice ale judeţului (Zluj

h perioada aprilie - mai 2002,“«(ia de Sănătate Publică a Judeţului (“i- Inspecţia Sanitară, cît şi Urătoarele teritoriale au efectuat o ţine de evaluare sub aspect igienico- % a unităţilor cu profil alimentar care '1'i implicate în activităţi turistice.Au fost verificate unităţi cu profil

dentar: restaurante, cabane, braserii, pŞte, cofetării, baruri, unităti de %>re. , - ’ , '

ocazia acestor controale au fost 446 unităţi.

„ . cum ne spunea d-na dr. ţndrina Dadariat, inspector şef ia ţţartimentufde Inspecţie Sanitară de K? len Alimentară s-au constatat jjWe la unele din unităţile verificate: j jwarea unor unităţi fără să posede graţie sanitară de funcţionare, ţtaroa lucrărilor de igienizare-şi J -rnizare, prezentînd pereţii şi

atît în sălile de consum, cît şi “ "b anexe murdare, degradaţi cu , p şi infiltraţii de ape meteorice, ;1"jw degradat, instalaţii ■ de i l f 0nare cu apa ca'dă şi rece ■‘j 1® sau defecte, spaţii frigorifice în var insuficient, defecte, ruginite;

sanitare impracticabile, şî nedezinfectate lipsa

1' 'nărilor medicale ale personalului, .substanţelor dezinfectante.V s'e aspecte au fost î'ntîinite- la Jj™°arete unităţi:hJfe* amplasat în Parcare Negreni, şjmd SC “NICOREX IMPORT 2 r SRL:îJSazin Mixt amplasat în Apahida, .tl'N SC “MARIDELA IMPEX" SRL. Sgazin Mixt amplasat tot în la- aparţinînd SC "MĂRUL DE

AUR" SRL; - Cafe Bar amplasat în comuna Săvădisla’sat Liteni, aparţinînd PF "MIHAI BANFI”;

- Bar în localitatea Poieni, aparţinînd CS “VULCANIS SERV COM” SRL;

- Magazin alimentar în comuna Aton, aparţinînd Cooperativei de Consum Ciuj;

- Braserie în localitatea Vîlcele, aparţinînd SC “HAN BRANIŞTE" SRL;

- Bar amplasat în. comuna Mociu, aparţinînd Cooperativei de Consum Modu;

- Restaurant - Gherla, aparţinînd SC “DACIA ROMÂNĂ” SRL; ■’

- Braserie în comuna Chinteni, aparţinînd SC "DRUNEL EXIM” SRL;

- Cafe Bar în Dej, aparţinînd SC TLIAN & SZASZ” SNC;

- Snack bar amplasat îri Cîmpia Turzii, aparţinînd SC "BROSCUŢA COMPLEX TURISTIC” SRL;

- Cafe Bar în Cîmpia Turzii, aparţinînd SC “AIDA CAFE BAR” SRL;

- Laborator cofetărie în Dej, aparţinînd SC “COM DORA LUX” SRL;

- P.ati Bar amplasat în comuna Mihai Viteazu, aparţinînd SC “HENRIETTA & COMP” SRL;’

- Magazin alimentar din Cîmpia Turzii,. aparţinînd SC “ELIAN RESTAURANT SRL; *

- Magazin alimentar amplasat în Turda, aparţinînd SC “BUFET VASILAS” SNC;

- Magazin alimentar în CIuj-Napoca, aparţinînd SC “FENIX PROD" SRL; .

- Bar cu spectacol în Sat Negreni, aparţinînd SC “ALIS BIANCO” SRL;

- Restaurant amplasat în Ciucea, aparţinînd SC “AMFORA IMPORT EXPORT' SRL;

- Bar în comuna Mociu. aparţinînd SC “AGROSERV SECERĂTOAREA” SRL;

-’ Bistro amplasat în CIuj-Napoca

aparţinînd SC “VALENTINA Şi ADiŞOR" SRL;

Pentru deficienţele constatate au fost aplicate societăţilor comerciale mai sus menţionate sancţiuni contravenţionale conform Legii 98/94.

Pentru nerespectarea normelor sanitare privind depozitarea, manipularea, desfacerea produselor alimentare, cît şi • pentru comercializarea de alimente expirate s-au sancţionat contravenţional următoarele societăţi comerciale:

- SNC “PETROM” SA - Sucursala Tîrgu Mureş - Luncani 371;

- SC "PRATIKER” • SRL - Căianu Mare- Gherla; .

- SC "ZĂGREANU IMPEX” SRL - Gherla; - •

- SC “CADIS IMPEX” SRL - Someşul Cald;

- AF “BOCAN MARIUS” - lara;- LASCĂU DANIELA - Bucătar

Restaurant HANUL PESCARILORCantităţi de~alimente scoase d in '

consum: 39,57 kg, din care:- 30,770 kg came şi preparate din

came;- 4,92 kg lapte şi produse lactate;- 3,88 kg dulciuri şi produse zaharoase;

. Neefectuarea corectă a spălării şi dezinfecţiei ustensilelor şi veselei a fost întîlnită în unităţile:

- Bar cu terasă amplasat în Gherla, aparţinînd SC “GAT COM” SRL;

- Restaurant în Gherla, aparţinînd SC “DACIA ROMÂNĂ” SRL;

- Restaurant - Luncani nr. 371, aparţinînd SC “PETROM" SA;

- Bar în localitatea lara, aparţinînd SC “CRAI LUNG" SNC;

- Snack Bar în comuna Vîlcele, aparţinînd lui MOLDOVAN CRISTINA;

- Magazin alimentar în Săvădisla, aparţinînd SC “POLIKER IMPEX" SRL - pentru care s-a aplicat de asemenea sancţiune contravenţionale conform Legii 98/94;

în total, au fost aplicate un număr de 43 sancţiuni contravenţionale în valoare de 154.000.000 lei.’

S-a sistat temporar activitatea la 13 unităţi pentru abateri grave de la normele sanitare, abateri ce au reprezentat un pericol pentru sănătatea consumatorilor şi anume:

- Bufet în Parcare Negreni aparţinînd SC “NICOREX IMPEX" SRL (neefectuarea raienizării, instalaţii sanitare defecte);

- Braserie amplasată în Câşeiu nr. 188, aparţinînd SC “DRUMEL EXIM" SRL pentru neefectuarea lucrărilor de igienizare, instalaţia de aprovizionare tu apă caldă nefuncţionaiă, grup sanitar tip latrină neigienizat, nedezinfectat;

- Restaurant - Gherla, ap&rtinlnd SC “DACIA ROMÂNĂ” SRL ’ pentru neefectuarea lucrărilor de igienizare a bucătăriei şi spaţiilor anexe (pereţi fisuraţi, faianţa degradată, pardoseala bombată, mese de lucru uzate, hote degradate cu vopseaua exfoliată);. - Restaurant - Luncani nr. 371,

aparţinînd SNP “PETROM" SÂ - Sucursala Tîrgu Mureş pentru funcţionarea în condiţii igienico-sanitare necorespunzătoare prezentînd tavanele, pereţii afumaţi, degradaţi, în bucătărie faianţa căzută în camera de zarzavat, decantorul şi sistemul de canalizare defecte; grup sanitar pentru consumatori defect, impracticabil;

- Pati Bar în comuna Mihai Viteazu str. Principală nr. -502 aparţinînd SC HENRIETA & CO" SFtL pentru.

funcţionarea unităţii prezentînd pereţii şi tavanele sălii de consum şi oficiu afumaţi, murdari, lipsa aprovizionării cu apă caldă curentă prin defectarea termoinstantului, grupul sanitar pentru consumatori degradat;

- Bar cu spectacol amplasat în Parcare Negreni, aparţinînd SC “ALIS BIANCA 'COMIMPEX" SRL tot pentru'funcţionarea în condiţii improprii a unităţi avînd pereţi, plafonul din sală de consum murdari, afumaţi, lipsa unui vestiar şi grup sanitar pentru personal, a unei camere de duş

‘ fără uşă, grup sanitar pentru consumatori tip latrină impracticabil;

- Cafe Bar în Dej, str. Bistriţei nr. 53 aparţinînd SC TLIAN & SZASZ" SNC prezenţa chiuvetei la bar cu emailul degradat, grup sanitar pentru consumatori nedezinfectat, nevidanjat,

• impracticabil, instalaţia de apă nefuncţionaiă, lipsa substanţelor clorigene necesare dezinfecţiei;

- Bufet - Magazin Mixt în Ghirişul Român, aparţinînd Cooperative de Consum Modu tot pentru funcţionarea unităţilor prezentînd pereţii murdari, afumaţi, tîmplăria degradată cu vopseaua exfoliată, mobilier cu tapiţeria murdară, degradat linoleul rupt, murdar;

- Snack Bar în Cîmpia Turzii, aparţinînd SC "BROSCUŢA COMPLEX TURISTIC” SRL pentru lipsa aprovizionării cu apă caldă şi substanţe dezinfectante, geamuri murdare, fisurate, mobilier degradat, grup sanitar impracticabil, neigienizat.

Măsurile impuse de noi au fost aduse la cunoştinţa conducerii societăţilor comerciale, impunîndu-se termene’ de remediere a deficienţelor constatate, urmînd a recontrola unităţile pe perioada sezonului cald.

Page 16: Bravo, Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat ... · Bravo, den Pedro! Consilierii din CBiaj-Hapnca au Inat la purecat deciziile priinaruiui ILIE CALIAN iştocar, cîrcotaş,

Aproximativ 15 tancuri israeliene au revenit, ieri după-amiază, în oraşul palestinian Ramallah, la cîteva ore după ce armata israeliană se retrăsese din localitate, au anunţat, ieri, oficiali din cadrul serviciilor de securitate palestiniene, citaţi de AFP.

M ilitan ţii partidului radical po lonez Sambroona, condus de Andrzej Lepper; âu aruncat cinci vagoane

de grîu german, în semn de protest faţă de importurile de grîu practicate de autorităţile poloneze, a relatat,

ieri, postul public de radio, citat de AFp!sh

Cdieia II n

Gsnîorm căioiaaifesizsl in csml iisiialii

a in 10Com isia parlam en tară de

control al SRI s-a. autosesizat, ie r i, în urm a in fo rm aţiilo r difuzate de către Stelian Tănase în presă şi bazate pe documente ale SRI din toamna lui 1991, confonn cărora acest serviciu a făcut poliţie politică.

V icepreşedintele com isiei, Daniela Buruiană, a precizat că m em brii com isiei vor face verificări la SRI şi, dacă situaţia o va impune, vor avea loc şi audieri.

Printr-un comunicat, Comisia

SRI constată că existenţa unor documente, sub rezerva de a fi autentice, care susţin solicitarea de către SRI a aprobării pentru in tercep tarea co n v o rb irilo r telefonice ale unor persoane,

.atestă faptul că serviciul s-a conformat dispoziţiilor, legale. De asem enea, com unicatu l p recizează că fo losirea prevederilor legale, p riv ind autorizarea de către Parchet a culegerii de inform aţii prin p rocedurile ce im plică restrîngerea temporară a unor-

drepturi şi libertăţi garantate constituţional, “nu este nici pe departe o practică de poliţie politică”.

C om isia SRI arată că even im en te le d in 25-28 sep tem brie , la care Stelian Tănase face referire, au fost “corect relaţionate- ameninţării cu acţiuni care au ca scop în lă tu ra rea p rin forţă a in stitu ţiilo r dem ocratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor”.

Consilierii din Ciuj-Napoca au luat la purecat deciziile primarului

urmare din pagina 1Legalitatea şedinţei a fost confirmată prin prezenţa şi avizele

secretarului municipiului, Titus Jude. Pe ordinea de zi au fost incluse şi puncte care veneau să repare unele acţiuni ale primarului, care au scandalizat Clujul. '

în primul rînd, consilierii au adoptat o hotărîre prin care au decis înlocuirea coşurilor de gunoi tricolore pe care, cu mîndrie. le-a amplasat Funar în centm l municipiului, cu unele m onocolore, p înâ la 15 iu lie 2002. în acest sens, se intenţionează redactarea unui act adiţional la contractul cu firma “Napogct” care le montează. Un alt subiect care 51 interesează pc Funar a fost aprobarea, de către CL, a unei hotărîri conform căreia trotuarul reparat şi rigola de pe str. Olteniei 13 intră în domeniul privat al CL. La adresa respectivă locuieşte colonelul Teodor Pop Puşcaş, care a şi efectuat lucrările dc reparaţie la trotuarul şi rigola din faţa casei sale, ceea ce a atras, din partea primarului Funar o avalanşă de amenzi, legate de faptul câ Teodor Pop Puşcaş “şi-a permis” să-l ducă pe prim ar al Poliţie pentm declaraţii.

Este de aşteptat reacţia lui Funar, care mai mult ca sigur iar va da în judecată consilierii.

Problema frontierelor şi a garanţiilor teritoriale va fi un prilej de temeri in regiune

urmare din pagina 1

El a apreciat că aspectele politice ale securităţii implică două tipuri de acţiuni majore:' ad încirea şi conso lidarea democraţiilor din zonă, ceea ce

' presupune şi o luptă fară, ezitare cu fenom enele co rup ţie i şi b iro cra ţie i şi g a ran ta rea internaţională a frontierelor şi a inviolabilităţii teritoriilor ţărilor

im plicate. Şeful s ta tu lu i a declarat că regiunea sud-est europeană se află în 'prezent în tr-un m om ent prop ice construcţie i în aco rd cu interesele şi aspiraţiile comune ale naţiunilor interesate, proces în care liderii politiciTrebuie să dea dovadă de responsabilitate, reţinere şi simţ al istoriei.

Preşedintele Iliescu a declarat că aspectele econom ice ale

Un srl din Cluj a păgubit Editura Humanitas cu 350 milioana da lai

Patronul unei societăţi din Ciuj-Napoca este cercetat penal, după ce a păgubit Editura Humanitas cu sute de milioane de' lei. Potrivit Biroului de presă al 1PJ Cluj, Editura Grinta SRL din Ciuj-Napoca, administrată de Cojocar Grigore, în vîrstă de 40 de ani, a publicat traducerea volumului „Sein und Zeit“ de M. Heideger, deşi nu avea acest drept. Poliţiştii susţin câ dreptul exclusiv de traducere şi editare a lucrării aparţine Editurii Humanitas. Grigore Cojocar, administratorul editurii Grinta SRL, a păgubit prin această manevră editura Humanitas cu aproximativ 350 de milioane de lei. în cazul în care instanţa îl va găsi vinovat, Cojocar poate fi condamnat pînă la 15 ani de închisoare.

C. PURIS

stabilităţii zonale reprezintă punctul critic în acest moment. E l a p rec iza t că fluxurile financiare şi investiţiile au fost ţinute* departe de această zonă, din cauza conflictelor din fosta Iugoslavie. Iliescu a menţionat că România a fost, din punct de vedere economic, o victimă colaterală a acestei stări de fapt, p rin ob lig a ţia .respectării embargourilor, pierderea unor pieţe, întreruperea unor rute im portan te de transport, poluare.

Ion Iliescu a declarat că aspectele culturale şi identitare tind sâ se constituie într-un important factor declanşator şi de alim entare a conflictelor dintre state şi din interiorul statelor. El a adăugat că valorile esenţiale pen tru m enţinerea coerenţei şi coeziunii naţiunilor m oderne sîn t dem ocraţia şi toleranta.

Universitarii c lu jeni au prim it licenţe software în valoare de 1,46 milioane euroA U w

urmare din pagina 1

E duca ţie i şi C e rc e tă r ii şi co m p an ia a m e r ic a n ă ' A u to d e sk . . P r in acest document, A utodesk va dona peste 7.700 dc programe dc proiectare, în valoare de 42 milioane euro. „Pînă la sfirşitu l lunii,

toate cele 89 de catedre şi facultăţi tehnice v o r in tra în p o se s ia p ro g ram elo rA u to d e s k ” , a m ai afirm a t C ris tian Dum itrescu, precizînd că primele donaţii - către mediul universitar românesc au fost făcute de com pania americană încă din 1992 (1,8 m ilioane dolarţ), creîndu-se

b aza m ateria lă necesară în f iin ţă rii a 40 de centre A u torizate de Instruire Autodesk.

Trebuie precizat că firma Autodesk este cel m ai mare producător- m ondial de program e-de proiectare, definind 85 la sută din piaţa de profil.

AGI

f e l & ' l D x ş ( f ta m O i- '«JSSB

în tre 14 şi 16 iu n ie , la complexul Expo Transilvania va avea loc m a n ife s ta re a expoziţionâlă „Produs de Cluj” , desfăşurată sub egida Prefecturii C lu j, C onsiliu lu i Ju d e ţean , Centrului Român de C om erţ Exterior, Camerei de Comerţ şi In d u s trie C luj şi E xpo Transilvania.

Considerînd evenimentul ca p e unul a b so lu t o r ig in a l , organizatorii intenţionează sâ prezinte potenţialul economic al judeţului prin expunerea celor mai valoroase şi com petitive

produse , m ărc i - şi se rv ic ii realizate în judeţul Cluj. De asem enea, se d o reş te ca p la tfo rm a e x p o z iţio n â lă sâ devină un punct de întîlnire al oamenilor de afaceri din judeţ.

Astfel,-prima zi, 14 iunie, va accentua ideea parteneriatului între adm inistraţia publică şi mediul de afaceri. Cu această ocazie va avea loc inaugurarea re p rezen tan ţe i te r ito r ia le a Centrului R o m ân 'd e Com erţ Exterior, la care se vor adăuga prezentări ale obiectivelor şi priorităţilor Prefecturii Judeţului

Cluj şi ale program elor de dezvo ltare p a tro n a te de Consiliul Judeţean.

Cea de-q doua zi - 15 iunie- este dec la ra tă d rep t „Z iua oamenilor de afaceri”, aceasta urm înd a fi m arca tă p rin prezentări de produse, servicii ale firmelor clujene, întîlniri de afaceri, w o rk -sh o p -u ri, p rezen tări ale A so c ia ţie i P atron ilo r şi M ese ria ş ilo r, expuneri ale C am ere i de Comerţ şi Industrie Cluj. .

Ultima zi -16 iunie - este dedicată publicului larg, invitat

să viziteze expoziţia, dar şi să partic ipe la spectaco le , concursuri cu premii etc. Un punct de atracţie al acestei zile îl va rep rezen ta expoziţia gastronom ică , su s ţin u tă de unităti de alimentaţie publică din Cluj.’

Expoziţia va reuni peste 60 de firme din judeţul Cluj, pe o suprafaţă de 750 de metri pătraţi, ale căror domenii de activitate sînt: p roduc ţia , serv ic iile , cercetarea, mass-media.

Beniamin PASCU

• m

. - , .y .v ...

Adrian Nâstasa solicita un calendar

mai clar pantru aderarea României

la Uniunea Europeana

S ta d iu l p rocesu lu i de pregătire a unui stat pentru aderarea la U E trebuie tratat, în prim ul find, prin măsurile concrete care au fost aplicate p e n tru introducerea acquis-ului comunitar, şi nu d in p u n c tu l .d e vedere al

. n u m ăru lu i de capitole de n e g o c ie re ca re au fost d e s c h is e sau închise, a d e c la r a t , ie r i , premierul A d r ia n N ă s ta se , în faţa m e m b r ilo r C entrului de P o l i t ic i E u ro p en e de Ia Bruxelles.

“N u cred că pregătirea pen tru aderare a unei ţări trebuie să fie tratată pe baza n u m ă ru lu i de capitole deschise sau închise", a spus N ăstase ,* a ră tîn d câ este necesar ca preşedinţia daneză a UE, din al doilea semestru al anului, să stabilească un calendar m ai clar în ceea ce priveşte aderarea României la U niunea Europeană.

P re m ie ru l a ară ta t câ R om ânia este hotărîtă s i se in te g re z e în structurile europene într-o perioadă cît mai rapidă şi câ Executivul in ten ţionează sâ deschidă, p înă Ia sfîrşitul acestui an, toate capitolele de negociere, urm înd să le închidă cel mai tîrz iu în p rim ele luni ale anului viitor. El a precizat câ un calendar cuprinzind date m ai p r e c is e în ceea ce priveşte aderarea României la U E a r în cu ra ja pregătirile p en tru f in a liza rea acestui proces.

y«.

ciHIliiuriG)adi

IL IE C A L IA N (re d a c to r ş e f);V A L E R C H IO R E A N U (re d a c to rş e f adjunct); C R IS T IA N B A R A (redactor şe f adjunct).T e l . 1 9 .1 6 .8 1 ; fa x :1 9 .2 8 .2 8 ;E-mail: [email protected] - redacţia

REDACŢIA: Ciuj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU: SOCIAL- CETÂJENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07 ; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04; DIFUZARE MICA

f

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 / 1 9 9 1 , judecătoria Ciuj- N apoca , înm atricu la tă la Oficiul R eg istru lu i Comerţului judeţului Cluj, su b n r. J / 1 2 / 3 0 3 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod

E-mail: [email protected] publicitate PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU, * ■* . CONTABILITATE:TEL.: 19.73.07-LIVIAPOP; .

S e c r e t a r d e r e d a c ţ ie : T e l/fa x :H orea PETRUS 19.74.18

rL

lil'UUI EXECUTAT LA G a ra m o n d

pla

rea ron tute <iile

dac