Buletin cultural - traditiiclujene.ro · instrumentişti din Frata, apoi cele ale ceteraşilor Şandorica, Nonu, Gaciu şi Lia, şi au jucat pentru familiile lor şi pentru restul

CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJCentrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj

Buletin culturalnr.80 / 2014

C U P R I N S

Frata în sărbătoare. Jocul satului, ediţia a X-a, 2014............................................................3

Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni la Târgul European de Produse Tradiţionale de la Zakopane......................................................................................................................5

Expoziţia fotografică “RĂDĂCINI – imagini vechi şi noi din viaţa satului clujean”..................7

La final de săptămână, cântec, joc şi voie bună în comuna Apahida...................................11

Spectacolul Orchestrei “Cununa Transilvană” şi invitaţii săi, la „Ziua comunei Băişoara”...12

Conferinţa internaţională de folclor Zakopane – Polonia, 23 August 2014..........................15

International Festival of Highland Folklore Festivalul Internaţional al Munţilor ed. XLVI......17

Serbarea câmpenească de la Feleacu ...............................................................................19

Expoziţia “Fotoetnografica”, la a XII-a ediţie........................................................................20

Ceanu Mare şi Negreni la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.............................................23

Spectacole folclorice la sărbătoarea populară “Fiii satului Gîrbău”......................................25

Masă rotundă şi spectacol folcloric oferit de C.J.C.P.C.T. Cluj de Ziua Limbii Române......28

Spectacol “Cununa Transilvană”, în parcul Hoia..................................................................30

Eveniment jubiliar la Mociu: “Festivalul Jocului de pe Câmpie”, ed. XX-a şi

„Festivalul Jocului Fecioresc”, ed. XXX-a............................................................................31

CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJ

CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE CLUJ

400609, Cluj-Napoca, str. Dorobanţilor nr.104(etajul VI al Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga")

www.tradiţiiclujene.roe-mail: [email protected]

manager: Maria Marinela ISTICI

Redactor coordonator: Adriana ANDREIColectiv redacţional:

, Ioana MORAR, foto: Mircea CÎMPEANU

Grafică şi t Adriana ANDREIweb master Nicolae NERŢAN

Mircea CÎMPEANU Sorin GRECU, BOTH József, Sorin GRECU

ehnoredactare:

Tipar: COLORAMA Cluj-Napoca, Str. Samuil Micu 12 A tel.: 0264 450 603 [email protected]

Coperta I - "Haba" de la Negreni, foto: Mircea CîmpeanuCoperta IV - Fântână cu cumpănă la Măguri Răcătău, foto: Mircea Cîmpeanu

Calendarul activităţilor culturale pentru luna Iulie 2014

5-6 iulie Filmări în localitatea Mărişel şi Beliş pentru realizarea filmului "Femeia munţilor"

6 iulie Sărbătoarea "Fiii satului Morlaca". Prezentare de carte, fotografie şi film realizate de CJCPCT Cluj

6-7 iulie "Tezaure umane vii" - înscrierea candidaţilor din jud. Cluj la înaltul titlu conferit de Ministerul Culturii la indicaţia UNESCO

Tabăra de meşteşuguri artistice tradiţionale a CJCPCT Cluj

Spectacol folcloric la în cadrul manifestării "Produs de Cluj"

19-20 iulie "Festivalul Tradiţilor păstoreşti", ediţia I

Calendarul activităţilor culturale pentru luna August 2014

11 aug. Vernisajul expoziţiei "Rădăcini - imagini vechi şi noi din viaţa satului clujean la Centrul de Cultură Urbană „Casino”

"

23 aug. Conferinţa internaţională de folclor cu tema "Rolul socio-cultural al femeiidin zona Munţilor Carpaţi". Participare cu filmul "Femeia munţilor" realizat deCJCPCT Cluj, Dr. Mircea Cîmpeanu

24-30 aug. - Festivalul internaţional al munţilor „Festiwalu Folkloru ziem Górskich” Zakopane-Polonia, ediţia 46, reprezentantul României în juriu.

23 aug. Fiii Soporului, ediţia a II-a

13 iulie Spectacol "Cununa Transilvană" la Sărbătoarea de la Crucea Iancului – Mărişel

14-18 iulie

18 iulie Baia Mare

26 iulie Sărbătoarea portului popular la Gădălin

27 iulie Spectacol "Cununa Transilvană" la sărbătoarea "Fiii satului Dezmir"

27 iulie Spectacol folcloric la sărbătoarea "Fiii comunei Jucu"

27 iulie Sărbătoarea "Fiii satului Cătina"

27 iulie Sărbătoarea "Jocul satului" la Frata

10-17 aug. "Târgul european de produse tradiţionale" de Zakopane, ediţia a V-a. Participă meşteri populari clujeni şi Ansamblul folcloric "Transilvania"

17 aug. Spectacol folcloric la sărbătoarea "Zilele comunei Apahida" 17 aug. Spectacol folcloric la sărbătoarea "Ziua comunei Băişoara"

24 aug. Spectacol "Cununa Transilvană" la manifestarea "Serbare câmpenească la Feleacu"

24 aug. Sărbătoarea "Fiii satului la Unguraş" participare cu expoziţia internaţională de fotografie etnografică "Semne identitare"

31 aug. Spectacol "Cununa Transilvană" la sărbătoarea "Zilele comunei Gîrbău"

“Festivalul Jocului de pe Câmpie”, ed. XX-a şi „Festivalul Jocului Fecioresc”, ed. XXX-a la Mociu

26 aug. Vernisajul expoziţiei "Fotoetnografica" ediţia a XII-a, colaborare cu CJCPCT Maramureş

31 aug. "Anul Nou bisericesc" - spectacol tradiţional de muzică şi obiceiuri populare în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transivaniei.

31 aug. Ziua limbii române. Spectacol folcloric

Calendarul activităţilor culturale pentru luna Septembrie 2014

3 sept. Spectacol folcoric la Conferinţa Naţională a Bibliotecarilor

5 sept. Sărbătoarea Zilele comunei Floreşti. Spectacol folcloric

12-13 sept. “Ziua Recoltei” parteneriat cu Asociaţia Produs de Cluj

3 sept. Interviu cu expertul UNESCO Jean Roche – Franţa realizat de Dr. Mircea Cîmpeanu

5 sept. Festivalul-concurs instrumental “Lăutarii Ardeleni”, ediţia a IX-a, Gherla.

7 sept.

8 sept. Vernisaj expoziţia “Iconari clujeni” la Centrul de Cultură Urbană „Casino”

15 sept. Vernisajul expoziţiei „Rădăcini” la Salonul artelor, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Baia Mare.

18 sept. „Uniţi prin tradiţii”, la Casa de Cultură a Studenţilor Cluj. Spectacol folcloric multicultural şi expoziţie de fotografie tematică.

27-28 sep. Festivalul de promovare şi păstrare a culturii populare tradiţionale româneşti „La obârşii, la izvor”, editia a VII-a, Gyula-Ungaria. Participare cu expoziţia de fotografie etnografică “Izvoare”, spectacol folcloric, donaţie de carte, fotografii si CD pentru comunitatea română din Gyula.

29 sept. Cercetare pe teren în satul Şigău, com Jichişu de Jos, cu subiect etnografic

30 sept. Cercetare pe teren în com Aiton cu subiect coreologic

Vă invităm să participaţi la activităţile noastre!Informaţii pe www.traditiiclujene.ro sau www.facebook.com/traditii

3

Frata în sarbatoareJocul satului, ediţia a X-a, 2014

De câte ori vom trece prin Frata, ne vom bucura sa aflam ca în aceasta comuna din Câmpia Transilvaniei se gasesc mulţi oameni harnici, ce sunt în acelaşi timp şi foarte buni pastratori de tradiţie. Nu voi readuce în discuţie acum, de ce fratenii se bucura de aceasta „titula”. Vreau sa reamintesc, şi în acest fel sa subliniez interesul specialiştilor în folclor din România, Franţa, Canada, SUA, asupra a ceea ce ştiu sa faca şi sa arate, în spiritul tradiţiei, oamenii din satele comunei Frata.

Nu întâmplator, în acest an, mai multe dosare de candidatura la titlurile de “Tezaure Umane Vii”, instituite de UNESCO, au plecat spre Ministerul Culturii, la Bucureşti, pentru a fi investigate şi apoi decernate mai multor reprezentanţi ai culturii tradiţionale locale din satele Soporu de Câmpie, Bercheşu şi Frata.Ne vom opri acum asupra sarbatorii anuale “Jocul satului”, ajuns la cea de-a X-a ediţie, şi care s-a desfaşurat în vara acestui an, în ziua de duminica, 27 iulie 2014.

De la începutul manifestarii am remarcat foarte multa lume prezenta în spaţiul amfiteatrului din curtea Caminului Cultural. În deschidere, dupa cinstirea eroilor comunei, au vorbit câteva persoane importante: primarul Vasile Trif, şi câţiva oficiali din Consiliul Judeţean Cluj, apoi nişte prieteni apropiaţi din alte localitaţi şi uite-aşa s-a ajuns la mult-aşteptatul şi importantul spectacol folcloric, care i-a primit în desfaşurarea sa pe cei mai buni cântareţi, muzicanţi şi dansatori din zona.

Buletin cultural, nr.80 / 2014

4

Au cântat formaţiile de muzica tradiţionala ale copiilor instrumentişti din Frata, apoi cele ale ceteraşilor Şandorica, Nonu, Gaciu şi Lia, şi au jucat pentru familiile lor şi pentru restul publicului, dansatorii reprezentativi ai tradiţiei locale, reuniţi sub formula “Formaţia de jocuri tradiţionale din Frata”, conduşi de instructorul Romulus Bucur. Dupa ei au urmat evoluţiile invitaţilor şi recitalurile muzicale susţinute de interpreţii: Olimpia Marginean, Emil Moldovan, Pop Ioan Nucu, Iosif Rusu, Traian Rus, iar la urma, Ana Ilca Mureşan şi binecunoscutul Aurel Tamaş. În câteva cuvinte, un spectacol întins şi bogat, creat de organizatorii lui pe masura marimii şi importanţei acestei comune.

Nu au lipsit în acest an nici lansarile, şi daca în preajma sarbatorilor de Paşte, aici au fost prezentate filmele de reconstituire a tradiţiei populare, realizate în ciclul “Zestrea Românilor” de catre Televiziunea Româna, avându-i ca protagonişti pe locuitorii comunei Frata, la sarbatoarea „Jocul satului” au fost prezentaţi horitorii comunei, “horea” fiind un gen tradiţional pe cale de dispariţie. Acestor cunoscatori de cântec, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj le-a facut înregistrari audio, pe care le-a adunat pe un CD, într-o frumoasa colecţie vocala, intitulata „Horitori din Câmpia Transilvaniei”. Nu-i vom uita cu acest prilej nici pe muzicanţii din satul Soporu de Câmpie, care au facut de mai mulţi ani înregistrari în studiourile acustice, albumele lor fiind astazi cunoscute în toata ţara, prin emisiunile folclorice care le-au promovat, emise din studiourile Iaşi, Timişoara, Bucureşti şi Cluj.

Sarbatoarea fratenilor a fost o bucurie. Acolo unde este muzica şi joc, oamenii uita de necazuri. Dar, din punctul nostru de vedere, participarea anuala la aceasta manifestare ne prilejuieşte mereu întâlnirea cu oamenii buni, pastratori de adevar artistic şi folclorul lor autentic. Urmatoarea întâlnire cu valorile satului Frata va avea loc la


5

Alba-Iulia în toamna, acolo unde, Ministerul Culturii, prin Institutul Na ţ i ona l a l Pa t r imon iu lu i Imaterial, va decerna titlurile de „Tezaure Umane Vii” pe anul 2014 la care, fratenii sunt primii pe ţara.

Dr. Mircea Cîmpeanu

Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni la Târgul European de Produse Tradiţionale de la Zakopane (Polonia) –

pãlinca româneascã pe podium

În perioada 10-17 august 2014, la poalele munţilor Tatra, în staţiunea Zakopane din sudul Poloniei, a avut loc cea de-a V-a ediţie aTârgului European de Produse Tradiţionale. Târgul a reprezentat o excelentã ocazie pentru ca populaţiile care trãiesc în zone montane sã se cunoascã între ele şi sã facã schimb de experienţã, prezentându-şi obiectele „tocmite” în şezãtorile lor pline de poveste. Şi la aceastã ediţie, pentru a treia oarã de la înfiinţarea, în anul 2005 a festivalului, ţara noastrã a fost reprezentatã, cu cinste, de meşterii populari din judeţul Cluj, care au prezentat ţesãturi manuale, cusãturi, împletituri, mãrgele şi podoabe, icoane, ceramicã, sculpturi dar şi produse naturale din gospodãriile ţãrãneşti: siropuri, miere, pãlincã şi turtã dulce. Şi pentru ca standurile româneşti sã fie mai bine personalizate iar vizitatorii sã se poatã mai uşor orienta, producãtorul Rigo Attila din comuna clujeanã Bonţida a trimis, printr-un expozant, o turtã dulce de dimensiuni mari, în formã de hartã a ţãrii noastre. Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni, constituitã sub egida Consiliului Judeţean Cluj şi a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj a fost invitatã sã reprezinte România cu nouã meşteri şi producãtori populari. Aceştia sunt: Ioan Galben – pãlincã de prune, pãlincã de mere şi vişinatã, Valentin Dulea – icoane pe sticlã şi lemn, Ovidiu Guleş – sculpturã şi podoabe din mãrgele, Doina Bolboacã – ţesãturi, Andra Mihaela Vancea – ceramicã pictatã, Mãrioara Şoitiş – cusãturi din zona Bedeciu, Minodora Vesa – dantelã frivolite, Silvia


6

I os i f – t r i co ta je ş i î m p l e t i t u r i , V i o r i c a Ciobanu – costume populare. În totalitate, la târgul de la Zakopane au fost prezenţi circa 200 de meşteri şi producãtori populari din mai multe ţãri din Europa, precum: Italia, România, Lituania, Slovacia, Cehia, Ucraina, Ungaria şi Polonia.

Referitor la prezenţa clujeanã de la Zakopane,

se disting câteva aspecte ce meritã a fi menţionate. În primul rând, un ecou deosebit a avut realizarea „pãlincarului” Ioan Galben, câştigãtorul locului II la secţiunea degustãri şi ambalaj plãcut al bãuturilor, care a adus din nou pãlinca româneascã pe podiumul de premiere, de data acesta dupã locul I, ocupat de vişinata producãtorilor polonezi. Astfel, pe 15 august - ziua dedicatã României - în timp ce în fundal se auzea melodia baladei „Mioriţa”, Ioan Galben împãrţea spre degustare pahare cu pãlincã din producţia proprie, iar ceilalţi membri ai echipei noastre îi serveau pe spectatori cu mâncare romanã, un preparat tradiţional compus din carne de porc, linte, salvie, la care s-au adãugat foarte multe condimente naturale. De asemenea, demonstraţia fãcutã pe viu de cãtre Doina Bolboacã a atras un mare numãr de privitori - iar succesul ansamblului de dansuri „Transilvania” (instructori coregrafi Alina şi Paul Remeş), care a prezentat vechi jocuri ardeleneşti, a mãrit consistenţa prezenţei clujene de la


7

Zakopane. De altfel, prestigioase publicaţii din Polonia le-au dedicat meşterior şi producãtori noştri populari ample articole, subliniind calitatea şi originalitatea produselor acestora, precum şi diversitatea folclorului românesc. Cornelia Staicu, Viorica Ciobanu

Expoziţia fotograficã “RÃDÃCINI – imagini vechi şi noi din viaţa satului clujean”,

11 – 20 August 2014, Centrul de Culturã Urbanã Casino Cluj

Expoziţia fotograficã „Rãdãcini – imagini vechi şi noi din viaţa satului clujean”, organizatã de cãtre Centrul Judeţean pentru Conser-varea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, în colaborare cu Primãria Municipiului Cluj-Napoca, prezintã 60 de fotografii, realizate de cãtre specialiştii centrului pe parcursul activitãţilor de cercetare, alãturi de fotografii vechi, de arhivã, descoperite în „albumul bunicii”. Coordonatorul proiectului, consultantul artistic Adriana Andrei aratã cã intenţia organizatorilor este aceea de a prezenta publicului urban o parte din patrimoniul tradiţional, aflat pe perimetrul judeţului nostru, o regiune multiculturalã, plinã de farmec prin diferenţele şi interferenţele culturale - observate deopotrivã în arhitecturã, în port şi în celebrãrile rituale. “Remarcabil este faptul cã expoziţia de faţã este o premierã pentru noi, referindu-se doar la zona Clujului, fotografiile expuse în expoziţiile de pânã acum reprezentând zone mai extinse, precum Transilvania, cum a fost cea de la Varşovia, din 2011, intitulatã <Ei şi noi -aceiaşi - un document fotografic despre statornicie> sau expoziţiile itinerante, organizate în ultimii zece ani, cu prilejul concursului <Fotografia – document etnografic>” - a mai declarat d-na Andrei. Fotografiile aparţin artiştilor Mircea Cîmpeanu, Adriana Andrei, Ioan Bruchental, Raluca Betea, Cosmina Berindei, Vitos Hajnal şi Mãdãlina Surducan, urmând ca din data de 15 septembrie acestea sã fie expuse şi pe siamezele din municipiul Baia Mare.

La vernisajul expoziţiei, care a avut loc luni, 11 august, într-un cadru extrem de favorabil artei, la Centrul de Culturã Urbanã Casino Cluj, au luat cuvântul consilierul Mircia Giurgiu – cu un salut din partea Consiliului Judeţean Cluj, inspectorul cultural Ovidiu Moldovan – reprezentant al Primãriei Cluj-Napoca, d-na Maria Marinela Istici - managerul C.J.C.P.C.T. Cluj, etnologul dr. Mircea Cîmpeanu, ing. Mircea Albu – preşedintele Asociaţiei ART IMAGE Cluj-Napoca,


8

consultantul art ist ic A d r i a n a A n d r e i ş i oaspetele de onoare al manifestãrii, criticul de artã şi curatorul Ileana Cornea, stabilit la Paris în anul 1974. În cuvântul sãu, d-na Maria Marinela Istici, managerul C.J.C.P.C.T. Cluj a remarcat, pe lângã valoarea expoziţiei şi

titlul sãu, „Rãdãcini”, “care ne duce cu gândul la trecut şi ne aduce şi în prezent”. „Privind aceste fotografii pur şi simplu te bucuri, iar eu retrãiesc imaginile reprezentate aici cu o sporitã emoţie, fiindcã rãdãcinile mele sunt la ţarã – şi din acest punct de vedere mã simt privilegiatã” – a adãugat d-na Istici. La rândul sãu, cercetãtorul în folclor dr. Mircea Cîmpeanu a elogiat virtuţiile artei fotografice, ca om care mânuieşte - cu ocazia frecventelor deplasãri – deopotrivã camera video, aparatul fotografic sau reportofonul, arãtând, printre altele: “Lumea pe care o regãsim aici este o lume construitã timp de secole, de cãtre strãmoşii noştri, o lume care s-a pãstrat pânã la noi...” În intervenţia sa, profesorul Mircea Albu a constatat cu tristeţe cã fotografia de calitate cu valenţe documentar-artistice sau culturale este din ce în ce mai rarã, subliniind astfel efortul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj de a aduna şi valorifica imagini într-o expoziţie, urcând fotografia pe simeze, aceasta fiind “singura modalitate cunoscutã azi prin care se compacteazã timpul şi spaţiul pe suport material.” A urmat alocuţiunea d-nei Ileana Cornea, recunoscut critic de artã şi curator la Paris, deţinãtoare a unui master în filosofie la Universitatea din Montreal (Canada), a unui DEA în filosofie la Universitatea Paris 8, autoare de monografii dedicate unor mari artişti francezi şi fost profesor de istoria arhitecturii la Şcoala Superioarã de Cinema (la FEMIS) Paris. Criticul de artã, care actualmente este şi redactor al revistei de profil ARTENON din Paris, a ţinut, în debutul prelegerii sale, sã facã referire la modul în care este perceputã în Franţa cultura românã, pomenindu-i pe aceiaşi monştri sacri - care dominã, de atâţia ani, lumea artelor din Franţa: Cioran, Brâncuşi sau actriţa Elvira Popescu. Apoi a prezentat un eseu-meditaţie asupra destinului culturii europene şi a fiinţei


Vernisaj

9

umane aflatã sub vremuri, în aceste timpuri de tranziţie. Cu amabi l i tate, I leana Cornea n i l -a pus la dispoziţie, astfel cã noi vi-l oferim, la rândul nostru, spre lecturã:

D o m n u l M i r c e a Cîmpeanu mi-a sugerat o temã, sã spun câteva cuvinte despre soarta culturii la nivel european. Subiectul e dificil ş i compl icat . Or ig inea cuvântului culturã vine din latinã şi înseamnã sã lucrezi cu pãmântul. Cicero, cultiva sufletul.

Dar cum suntem la o expoziţie dedicatã fotografiei, m-am gândit la un instantaneu şi aş dori sã vã sugerez o imagine trãitã, care s-ar putea sã ne dea o idee generalã asupra vieţii acestei culturi. În loc sã fotografiez cu obiectivul, o rostesc.

Am traversat o parte a Europei, de la Paris la Cluj, 1900 de Km (numãr kilometri pe care i-am fãcut în plus pe autostrada germanã care e-n renovare, şi unde ieşirile şi intrãrile din autostradã sunt prost indicate...mitul celor mai bune autostrãzi din Europa e deci nimicit).

Am parcurs estul Franţei, Bavaria Germaniei, Austria, Ungaria. Pe autostradã m-am amuzat sã verific plãcuţele de înmatriculare ale maşinilor care se înşiruiu pânã noaptea târziu, ca nişte mãrgele sclipitoare. Citeam: Germania, Italia, Marea Britanie, Belgia, Luxembourg, Olanda, Elveţia.

La benzinãriile la care m-am oprit, mi-am dat seama cã majoritatea persoanelor care cãlãtoresc în maşinile înmatriculate în Germania, Olanda, Elveţia, Luxembourg, Italia, Belgia, Franţa, Marea Britanie şi care se îndreptau ca şi noi în aceeaşi direcţie, spre Dunãre, spre Marea Neagrã, spre rãsãrit, vorbeau româneşte, bulgãreşte, turceşte, ceheşte... Aceastã transhumanţã umanã vehiculeazã valori legate de un fel de viaţã difuzând gusturi şi culori diferite, sau întâlnite, sau înfrãţite cu cele culese din cãlãtorie.

Majoritatea acestor valori se rezumã nevoilor economice: felul de a se îmbrãca, de a se alimenta, de a se comporta.Existã de asemenea în aceastã transhumanţã difuzarea unor cunoştinţe la nivel spiritual. Oameni de ştiinţã, medici, pictori, filozofi,


Ileana Cornea, Mircea Cîmpeanu ?i Mircea Albu

10

profesori le poartã cu ei. Şi ele rãmân ascunse în spatele plãcuţelor înmatriculate în I ta l ia , Be lg ia , Franţa , Germania, etc.Instantaneul pe care am vrut sã-l fixez în cuvinte, ne apare acum ca o enigmã:

Existã o Europã Vizibilã, Europa Occidentalã. Dar existã şi o Europã care pare

invizibilã. Cealaltã Europã. Europa mascatã, disimulatã, tãinuitã în spatele plãcuţelor de înmatriculare vestice.

Ne putem întreba: Oare Europa Occidentalã fagociteazã Europa Centralã şi pe cea Orientalã?Oare Europa Occidentalã fecundeazã Europa Centralã şi Orientalã şi viceversa?

Existã oare o Europã cunoscutã identificatã clar şi o Europã necunoscutã?

Cine înţelege limba românã, limba bulgarã, limba turceascã, limba cehã, sau limba maghiarã? Cine înţelege, sau e bun cunoscãtor de limbã francezã, limbã germanã, limbã olandezã în afarã de cei care lucreazã în aceastã limbã şi în afarã de puţinii poligloţi – şi pe care puţini sunt aceia care îi bagã în seamã?

Persoanele din transhumanţã comunicã în general în limba englezã. Dar în ce mãsurã limba englezã rãmâne tot limbã englezã când ea e vorbitã de un român, de un francez, de un german, de un turc, de un bulgar, de un olandez, oricât ar fi el de învãţat? Traducãtor, trãdãtor spune un proverb italian.

În ce mãsurã limba englezã rãmâne limba englezã când e utilizatã de un calculator? Din punctul acesta de vedere ne putem întreba: Ce înseamnã Cultura Europeanã?

Eu cred cã aceastã culturã europeanã este o practicã, o dinamicã care se întinde la toate nivelele sociale. Dar cum se produce aceastã dinamicã, când sintezele esenţiale au loc, sau vor avea loc, aceasta necesitã o analizã complexã.

Ce înseamnã cultura europeanã?Aş dori sã fie un viitor frumos."

Sorin Grecu


11

La final de sãptãmânã, cântec, joc şi voie bunã în comuna Apahida

Consiliul Judeţean Cluj, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj împreunã cu Consiliul Local şi Primãria Apahida au oferit întregii comunitãţi a Apahidei, precum şi oaspeţilor sosiţi special pentru acest eveniment, douã zile de spectacol inedit dedicate tuturor vârstelor. Spre deliciul tinerilor, ziua de sâmbãtã, a aparţinut muzicii uşoare iar ziua de duminicã,17 august, a fost în totalitate dedicatã folclorului şi derivatelor acestuia.

Spectacolul folcloric a început încã de la orele 14:30, cu interpreţi şi ansambluri locale îndrãgite ale comunei Apahida. Au urmat recitaluri mult aşteptate de public, oferite de cãtre îndrãgiţii interpreţi Aurel Tãmaş şi Angela Rusu, care au oferit apahidenilor relatãri interpretative deosebite, de muzicã popularã şi etno. O datã cu lãsarea serii, spectacolul folcloric a continuat, pânã în jurul orei 22, cu o reuşitã evoluţie a grupului instrumental din cadrul Orchestrei profesioniste „Cununa Transilvanã” a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, împreunã cu interpreţii colaboratori: Iulia Bucur, Sorina Lãpuşte, Iosif Rusu şi Adelina Boita, Marian Dascãl, Florin Bota, Adrian Buzã, Ioana Breda Morar, Maria Golban Şomlea, Irina Someşan şi Maria Marcu, reprezentanţi de seamã ai folclorului autentic.

Spectacolul a fost presărat cu jocuri populare oferite de formaţii de renume din judeţ, cum sunt: Ansamblul folcloric „Comori Ardelene” din


12

Turda - instructor Ioan Cuc şi Ansamblul „Crãişorul” din Cluj-Napoca, condus de cãtre Adi Alexandru. Prezentarea evenimentului a fost realizatã cu profesionalism şi responsabilitate de cãtre îndrãgita realizatoare de emisiuni folclorice şi interpretã de folclor Maria Golban Şomlea. Spectacolul s-a bucurat de o cãlduroasã primire din partea sutelor de spectatori şi a d-nului primar al comunei, Grigore Fati care, încântat de întreaga desfãşurare folcloricã, a împãrţit flori, mulţumiri şi gânduri bune tuturor interpreţilor paticipanţi la eveniment.

Ioana Breda Morar

Spectacol oferit de Orchestra Profesionistã “Cununa Transilvanã” şi invitaţii sãi, la „Ziua comunei Bãişoara”

Duminicã, 17 august 2014, la Bãişoara, sute de spectatori, sosiţi din toate pãrţile judeţului şi ale ţãrii au asistat la o serie de evenimente cultural-artistice desfãşurate cu prilejul “Zilei comunei Bãişoara”. Dimineaţã, manifestãrile au debutat cu o slujbã religioasã prilejuitã de Hramul Bisericii “Adormirea Maicii Domnului”, oficiatã de P.S. Vasile Someşanul, alãturi de un sobor de preoţi, pentru ca începând cu ora 12.00 sã fie oficiat, de cãtre aceeaşi înaltã faţã bisericeascã şi un parastas în memoria eroilor locali, cãzuţi în rãzboaie. Au urmat, în prezenţa întregii suflãri a aşezãrii, depuneri de coroane, o paradã militarã şi premierea celor mai vârstnici sau merituoşi localnici. Însã, punctul de atracţie al Zilei comunei Bãişoara l-a constituit, începând cu


13

ora 17, spectacolul folcloric tradiţional oferit Consiliul Judeţean Cluj şi de Orchestra profesionistã “Cununa Transilvanã” a C.J.C.P.C.T. Cluj şi invitaţii sãi: Marian Dascãl, Ioana Şteţco şi Ciprian Poenar (taragot), Alex Florin Vaida şi Florin Vaida (saxofon), Nicolae Turcu, Lucia Potra, Mariana Morcan, Ansamblul “Datina Turdeanã” (instructor Ioan Cuc) şi tânãra solistã a ansamblului turdean, Oana Venţel. Spectacolul a fost deschis de Ansamblul ”Datina Turdeanã”, cu o suitã de jocuri de pe Someş, sosind apoi rândul evoluţiei elevei de clasa a VII-a de la Şcoala Avram Iancu din Turda, Oana Venţel, prospãt calificatã la faza superioarã a concursului, televizat, „Românii au talent”. Aceasta, în nota sa constant ascendentã, a încântat publicul din Bãişoara cu vocea ei remarcabilã şi repertoriul ales cu mare grijã. A urmat mini-recitalul lui Marian Dascãl, solist de perspectivã, reprezentând zona folcloricã a Clujului, dupã care maramureşanca Ioana Şteţco, acompaniatã de taragotistul Ciprian Poenar, a interpretat mai multe cântece din folclorul consacrat al zonei din care provine. La rândul sãu, tânãrul Alex Florin Vaida a impresionat publicul cu vocea profundã şi puternicã, mai ales atunci când interpreteazã doina, anunţându-se o voce promiţãtoare în peisajul muzicii populare autohtone. O prezenţã ineditã şi de calitate a constituit-o de asemenea apariţia pe scenã unui vechi şi experimentat solist, Nicoale Turcu, revenit dupã o absenţã de 12 ani, dupã o dramã personalã care l-a împiedecat în toţi aceştia ani sã aibă apari?ii pe scenă. A fãcut-o, în sfârşit, spre bucuria admiratorilor şi prietenilor sãi... O excelentã impresie a lãsat şi Lucia Potra, cunoscutã mai ales din emisiunile posturilor de televiziune “Hora” şi „Favorit”, reprezentant de seamã al zonei folcorice de interferenţã dintre judeţele Cluj, Sãlaj şi Bihor, vechi colaborator al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj. A încheiat spectacolul, în stilu-i


14


caracteristic şi inconfundabil, Mariana Morcan, care a ridicat – ca de fiecare datã - publicul în picioare, cu piesele sale din Munţii Apuseni, dovedindu-şi o datã în plus valoarea sa de “giuvaer” al „Cununii Transilvane”...

De menţionat încã un lucru: o notã de sporitã de originalitate a conferit, spectacolului, Ansamblul „Datina Turdeanã” - instruit de coregraful Ioan Cuc, dascãl având peste 45 de ani de vechime în domeniu - cu un joc din comuna Feleacu, intitulat „Jocul sucitoarelor”. Acesta, referindu-se la jocul respectiv ne-a mãrturisit: “Odinioarã, când fetele fãceau tãiţeii pentru supã dintr-o pãturã de aluat, bãieţii din sat veneau şi le furau sucitoarele . Ele ieşeau sã şi le recupereze şi, afarã, avea loc – ba un sãrut între ei, ba o îmbrãţişare. La aspectul apropierii, care se petrece dintotdeauna, între bãrbat şi femeie, se referã şi dansul strãvechi pe care noi l-am prezentat astãzi… ”

Sorin Grecu

15

Conferinţa internaţionalã de folclorZakopane – Polonia, 23 August 2014

Gãzduitã în fiecare an de “Festivalul Munţilor” din Zakopane, Conferinţa internaţionalã a folcloriştilor a adunat în sala publicã a Primãriei oraşului Zakopane un important numãr de specialişti în folclor din mai multe ţãri, un bogat auditoriu, şi cum era de aşteptat,

mai multe reprezentanţe mediatice poloneze. Tema foarte atractivã a anului 2014, „Rolul cultural al femeilor din comunitãţile rurale din regiunile muntoase” (traducere aproximativã) a fãcut ca numãrul celor care au conferenţiat sã fie unul foarte mare.

Au fost prezente la microfonul dezbaterilor, reprezentanţii unor ţãri cu renume, precum: Polonia, Franţa, Spania, Turcia, Bulgaria, Slovacia, Ungaria şi nu în ultimul rând, România, prin Dr. Mircea Cîmpeanu de la CJCPCT Cluj, care a prezentat, pe tema propusã, un film-document, deosebit de original, realizat în localitãţile montane ale judeţului Cluj.

Filmul, intitulat “Women of the Mountains” (Femeia munţilor), reliefeazã viaţa familialã, socialã, culturalã şi religioasã a femeilor din Munţii Apuseni. Cadrele de film au fost realizate în mai mulţi ani, începând cu anii 2011, montajul lor oferind o sintezã bogatã şi foarte concentratã a obiceiurilor femeilor din satele aflate în aceastã zonã.

Într-o regiune binefãcãtoare şi binecuvântatã, cea a muntelui, pe cât de frumoasã pe atât de neprietenoasã câteodatã, acolo undeva foarte aproape de cer, femeia, fiinţã dãruitã de Dumnezeu, deţine de secole, un rol foarte important. În familie sau colectivitate, la muncã sau în sãrbãtoare, în viaţa concret realã sau cea creştineascã, femeia este nelipsitã în majoritatea situaţiilor, implicându-se continuu la bunul mers al familiei, al satului şi al neamului sãu.

Filmul prezintã realitãţi existente în Munţii Carpaţi din Transilvania, acolo unde comunitãţile sãteşti izolate pãstreazã încã


16

vechile obiceiuri tradiţionale, portul popular, graiul arhaic, şi mai presus decât toate, nestrãmutata credinţã strãmoşeascã.

În rolul principal al filmului se aflã mereu femeia obişnuitã, cea care-şi îngrijeşte copiii, blândã, blajinã şi afectuoasã, dar şi femeia durã, justiţiarã şi chiar eroinã, surprinsã mereu prezentã, plinã de energie bãrbãteascã, pe parcursul a 20 de minute captivante, pline de farmec, constituite din secvenţe inedite realizate în Munţii Apuseni, în localitãţile: Mãrişel, Negreni, Morlaca şi Mãguri-Rãcãtãu.

Filmul prezentat şi comentat live, tradus instantaneu în câteva limbi de circulaţie internaţională, a suscitat interesul celor prezenţi, mai mulţi dintre ei solicitând discuţii directe asupra filmului românesc vizionat, cerând apoi, aprobarea realizatorului de a reproiecta acest film în faţa altor specialişti şi studenţi din ţãrile pe care le reprezintã. Solicitãrile au fost satisfãcute pentru Universitatea “Jagiellonski” din Cracovia, Asociaţia culturalã regionalã “Podhale”, Institutul de Studii Folclorice al Academiei de Ştiinţe din Bulgaria şi Academia de dansuri tradiţionale din Istambul, Turcia.

Ne-a bucurat interesul strãinilor pentru cultura tradiţionalã româneascã. Iatã cã existã, dincolo de hotarele ţãrii, oameni care ştiu sã aprecieze tradiţia noastrã strãmoşeascã. Nu acelaşi lucru se întâmplã însã întotdeauna şi la noi acasã, unde indiferenţa pentru cultura autenticã a dat posibilitatea ca în paralel sã aparã şi sã se dezvolte, în cadrul programelor unor instituţii particulare media, un alt gen de “culturã” popularã, mult îndepãrtatã de sursele reale. Inconştienţã sau nepricepere?

Conferinţa anualã de la Zakopane s-a încheiat cu încã un schimb


de experienţã în care, se pare cã din nou, am învãţat unii de la alţii câte ceva. Astfel de experienţe sunt necesare, întrucât, ştiinţele etnologice, muzicologice sau coregrafice înseamnã acelaşi lucru, în toatã lumea. Transmitem pe aceastã cale, felicitãri organizatorilor acestei conferinţe, „Biuro Promocji Zakopanego”, Primãria Zakopane, şi ediţia 46 a “International Festival Highland Folklore”, cel din urmã, un renumit festival a cãrui cronicã o voi prezenta în paginile urmãtoare.


International Festival of Highland FolkloreFestivalul Internaţional al Munţilor

ediţia XLVI

Zakopane – Polonia, 24-30 August 2014

Un festival folcloric internaţional de clasã înaltã, iatã câteva cuvinte pe care am dorit sã le adaug ca subtitlu acestui articol, însã, dacã nu am fãcut-o acolo, nu voi trece de primul paragraf fãrã sã ataşez lângã numele acestui festival acest calificativ maxim, care îi aparţine, şi pe care îl meritã din plin. Pentru cã scriem aici despre unul dintre cele mai mari festivaluri folclorice din Polonia, şi chiar din Europa. Despre grandoarea lui, numãrul mare al concurenţilor şi

17


18

prestaţia artisticã a ansamblurilor invitate mã voi referi ceva mai t â r z i u , f i i n d c ã e u consider cã reuşita f e s t i v a l u l u i s e datoreazã, în primul rând, bunei organizãri realizate de un colectiv foarte experimentat, din care fac parte: directorul A n d r z e j K a w e c k i , d i r e c t o r u l a r t i s t i c Stanislawa Trebunia-

Staszel, Ministerul Culturii din Polonia, Primãria Zakopane, Biroul Promoţional Zakopane, responsabilii Agata Jandura, Patrycja Trzeszczynska, Anna Karpiel-Sembercka, şi nu în ultimul rând, cei peste 200 de voluntari, traducãtori, ghizi, însoţitori şi personal auxiliar.Festivalul se desfãşoarã anual în ultima decadã a lunii august, spre finalul sezonului turistic de varã, pentru cã este binecunoscut faptul cã la Zakopane existã şi un intens sezon de iarnã, întrucât aici, la poalele munţilor Tatra, se gãsesc douã mari trambuline competiţionale internaţionale de schi.

Revenind la festival, voi consemna faptul cã el s-a desfãşurat, ca de obicei, pe mai multe secţiuni: un concurs al trãsurilor munteneşti, unul al cântecelor vocale, concursul instrumentelor tradiţionale, al grupurilor instrumentale mici şi în final, cel al ansamblurilor folclorice din regiunile muntoase, invitate din toatã lumea. Anul acesta au fost reprezentate mai multe ţãri: Bulgaria, Bosnia-Herţegovina, Italia, Muntenegru, Croaţia, Serbia, România, Slovacia, Spania, Franţa, Turcia, Peru şi din Polonia, Wierchy, Lipniczanie, Lachy, Watra şi Bialcanie.

Cel mai important concurs din festival este întotdeauna, cel al formaţiilor mari, care se bat pentru câştigarea premiilor în bani: securea de aur, argint şi bronz (zlota, srebrna i brazowa ciupaga), pe trei secţiuni distincte: tradiţional, artistic şi stilizat.

România a fost reprezentatã la acest festival de Ansamblul de dansuri Köpice (Cãpiţa) din Miercurea-Ciuc, un grup constituit în anul 2007, ce s-a prezentat în concurs la categoria I – tradiţioanal, cu obiceiul „Lãsatul secului”, pus în scenã într-o manierã originalã, cu mult dans şi multã muzicã din zona Harghita. Pentru eforturile sale,


19

acest ansamblu a fost rãsplãtit de juriu cu premiul III, şi un înalt loc pe podium.

Iatã cum a arãtat în acest an, clasamentul internaţional:Categoria I, program tradiţional: Polonia-Bialcanie (329 puncte,

aur), Bulgaria (326 p, argint), şi Romania (309 p, bronz).Categoria II, program artistic: Slovacia (329 p, aur), Franţa (322 p,

argint) şi Spania (316 p, bronz)Categoria III, program stilizat: Turcia (339 puncte, aur), Serbia

(320 p, argint) şi Italia (315 p, bronz)Spuneam la începutul articolului cã voi scrie ceva şi despre

prestaţiile grupurilor participante. Desigur, ca la orice concurs, şi mai ales la unul de elitã, vor câştiga doar cei mai bine pregãtiţi. Chiar foarte pregãtiţi, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani la Zakopane, la Festivalul Internaţional al Munţilor, şi pentru a vã face o idee despre reprezentaţiile artistice ale acestor ansambluri în concurs, vã invitãm sã deschideţi site-ul polonez: watra.pl/watra TV, care pãstreazã mereu la dispoziţia celor interesaţi, filmãrile ultimilor ani din festival, ca o dovadã permanentã a bucuriei, dragostei şi interesului polonezilor pentru culturile tradiţionale ale popoarelor din întreaga lume.


Serbarea câmpeneascã de la Feleacu

– un succes, în ciuda vremii potrivnice

La nivelul norilor, pe o vreme neobişnuit de rece pentru aceastã perioadã a anului - aşa s-a defãşurat duminicã, 24 august, spectacolul folcloric organizat pe culmea dealului Feleacu de cãtre Consiliul Local Feleacu, Consiliul Judeţean Cluj şi Centrul Judeţean pentru Conservarea Culturii Tradiţionale Cluj. În ciuda acestui impediment, artiştii au suportat cu stoicism rafalele de vânt şi temperatura scãzutã, oferind momente de neuitat celor câteva sute de felecani care s-au încumetat sã urce pe platoul înalt, de la “Prundãrie”, situat în proximitatea Observatorului astronomic. Dacã sâmbãtã, 23 august, serbarea câmpeneascã a debutat cu un concurs de gãtit, întreceri dedicate tinerilor comunei şi o discotecã în aer liber, duminicã dimineaţã s-a desfãşurat un campionat de fotbal la care au participat echipele de fotbal din Feleacu, Vâlcele, Gheorghieni, Aiton şi Rediu. Apoi, începând cu orele 15 şi pânã la 19.30 a avut loc un bogat şi variat


20

program folcloric. Astfel, în prima parte a spectacolului au urcat pe scenã urmãtorii solişti: Marian Dascãl, Amalia Chiper, Georgiana Oltean, Adriana Irimieş, Sebastian Pop, Camelia Darvas, Patricia Crişan şi Ansamblul Folcloric “Nepoţii Iancului” din Mãrişel, coordonat de Cãtãlin Crişan şi Raluca Bodea. În cea de-a doua parte, Orchestra Profesionistã „Cununa Transilvanã” a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj le-a oferit spectatorilor un program folcloric tradiţional, susţinut de Crina Varga Haiduc, Adrian Buzã, Iulia Bucur, Dana Purcel, Alina Zanc, Adela Zanc şi prof. Zenu Zanc (acordeon). Spectacolul a fost încheiat de cunoscuţii solişti Sava Negrean Brudaşcu, invitata de onoare a Consiliului Local Feleacu şi de Aurel Şuteu. O contribuţie valoroasã la reuşita spectacolului a avut şi Ansamblul Folcloric „Transilvania” – coordonat de Alina şi Paul Remeş, cu suite de jocuri de pe Valea Chintãului şi din Jichişu de Jos, acompaniaţi de un trio transilvan alcãtuit din absolvenţi ai Academiei de Mzicã „Gh. Dima” din Cluj-Napoca. Prezentarea spectacolului a fost fãcutã, cu talent, de cãtre Adriana Irimieş.

Sorin Grecu

Expoziţia “Fotoetnografica”, la a XII-a ediţie(26 august - 7 septembrie 2014, la Centrul de Culturã Urbanã Casino)

Marţi, 26 august 2014, la Centrul de Culturã Urbanã Casino Cluj, a avut loc vernisajul expoziţiei “Fotoetnografica”, proiect realizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, în virtutea unei colaborãri, între cele douã instituţii, care dureazã de aproape zece ani. Astfel, numai într-un interval de un an au fost realizate urmãtoarele proiecte bilaterale: ”UN DECENIU DE FOTOGRAFIE ETNOGRAFICÃ” (28 mai - 8 iunie 2013, Baia Mare), “FOTOETNOGRAFICA, Ţara Lãpuşului”, (6 – 19 august 2013) şi Expoziţia internaţionalã de fotografie etnograficã „SEMNE IDENTITARE”, care a fost itineratã în mai multe centre culturale ale Transilvaniei. De asemenea, în spiritul aceleiaşi colaborãri, pe 22 septembrie 2014 va avea loc, la Biblioteca Judeţeanã „Petre Dulfu” din Baia Mare, vernisajul expoziţiei “RÃDÃCINI – imagini vechi şi noi din viaţa satului clujean”, care a putut fi admiratã luna trecutã şi de cãtre clujeni în acelaşi generos spaţiu al


21

Centrului de Culturã Urbanã Casino Cluj. Ediţia a XII-a a expoziţiei, vernisatã marţi, este rodul Taberei Naţionale de f o t o g r a f i e " F o t o e t n o g r a f i c a " , desfãşuratã în preajma Sãrbãtorilor Pascale ale acestu i an în Ţara Codrului din Judeţul Satu Mare, proiect coordonat de bãimãreanul Felician Sãteanu ş i rea l i za t împreună cu CJCPCT Satu Mare. În urma a c e s t u i d e m e r s a u rezultat mii de fotografii care surprind viaţa de zi cu zi, în zona cercetatã de cãtre participanţ i i la tabãrã, care vor îmbogãţi arhiva de fotografie a celor douã instituţii de culturã. Cele 64 de imagini care au fost selectate pentru aceastã expoziţie sunt semnate de cãtre Daniela Stãnoiu (Aiud), Vlad Chiorean (Satu Mare), Ştefan Enyedi (Satu Mare), Ilie Tudorel (Baia Mare), C o s t a s D u m i t r e s c u

(Bucureşti) şi Felician Sãteanu (Baia Mare). La vernisaj au fost prezenţi, alãturi de gazdele clujene şi trei dintre

artiştii care au avut lucrãri expuse pe simezele de la Casino Cluj: Daniela Stãnoiu, Felican Sãteanu şi Ile Tudorel. În debutul manifestãrii, managerul C.J.C.P.C.T.Cluj, d-na Maria Marinela Istici, urându-le bun venit musafirilor şi-a arãtat satisfac?ia pentru cã instituţia pe care o


22

coordoneazã gãzduieşte o atât de valoroasã manifestare. Aceasta a mai menţionat faptul cã prin aceastã expoziţie toţi clujenii sunt câştigaţi: de la cei care au trãit în mirifica lume a satului, pe care o îndrãgesc dintotdeauna - şi pânã la cei care nu o cunosc, dar li se deschide o cale spre a o vedea, în întreaga ei splendoare. Totodatã le-a promis participanţilor cã are în vedere organizarea şi la Cluj a unei tabere asemãnãtoare cu cea din Ţara Codrului: “Consideraţi-ne deja partenerii dumneavoastrã, în vederea organizãrii unei tabere de fotografie şi la Cluj.” La rândul sãu, dl. consilier Mircia Giurgiu a transmis, celor prezenţi, salutul conducerii Consiliului Judeţean Cluj, declarând: “Chiar dacã eu sunt nãscut în Munţii Apuseni, în expoziţia de faţã sunt foarte multe obiceiuri şi îndeletniciri ce se aseamãnã cu cele din zona mea, amintindu-mi de vremurile când trãiam la sat, unde viaţa e atât de asprã şi unde trebuie sã munceşti din greu ca sã trãieşti...“ În continuare, consultantul artistic Adriana Andrei, coordonatorul proiectului din partea C.J.C.P.C.T. Cluj, a evocat istoria colaborãrilor dintre cele douã instituţii de culturã din Cluj şi Maramureş, adãugând cã ”putem vorbi deja de o frumoasã tradiţie, aceea ca artiştii clujeni sã expunã la Baia Mare – iar bãimãrenii la Cluj-Napoca”. Primul vorbitor din rândul expozanţilor, Felician Sãteanu, dupã ce a subliniat importanţa evenimentului, a mãrturisit: „Aceastã ediţie este cea de-a XII-a şi dupã fiecare tabãrã noi organizãm o expoziţie cu o colecţie din fotografiile realizate acolo, de cãtre 5-6 artişti, în cele aproximativ 10 zile, cât dureazã tabãra, selecţia fiind fãcutã cu mare dificultate, din câteva mii de imagini surprinse de aparatele foto...” La rândul sãu, aiudeanca Daniela Stãnoiu, descriindu-şi modalitatea personală de lucru, a arãtat cã în peregrinãrile sale prin Ţara Codrului a imortalizat tot ce i-a pãrut demn de atenţie: case, porţi, şuri, unde a inten?ionat sã fotografieze şi persoane tinere dar, spre marea sa decepţie, pe acestea nu le-a prea întâlnit. “Ne-am întors trişti pentru cã am vãzut doar oameni de vârsta a doua şi a treia, casele vechi, tradiţionale, sunt pe cale de dispariţie iar cei de vârsta a doua fiind majoritatea plecaţi în strãinãtate, vin de acolo şi-şi construiesc case noi, dispãrând partea tradiţionalã a acestora ” – a mãrturisit aceasta. Un alt expozant, bãimãreanul Ilie Tudorel nãscut ca şi Felician Sãteanu în Ţara Codrului a fãcut apel la nevoia noastrã imperioasã de a trãi ardeleneşte: “Tot ce e sãnãtos, statornic, aducãtor de bine pentru ardeleni constã şi-n stilul de viaţã – pe care nu trebuie sã-l mototolim şi sã-l aruncãm la coş, numai pentru cã avem maşinã la scarã sau televiziune prin cablu.” Apoi a elogiat atemporalitatea/eternitatea


23

fotografiilor din expoziţie: “Toate aceste imagini, care dateazã din acest an, puteau fi fãcute şi la Paştele din anul 2002 sau din anul 202 fiindcã aceşti oameni - deşi au o viaţã dificilã şi casele li se pãrãbuşesc peste ei - ştiu bine de tot ce-i veşnicia… ”

Sorin Grecu

Ceanu Mare şi Negreni laMuzeul Etnografic al Transilvaniei

Cu ocazia sãrbãtoririi Anului Nou bisericesc, organizatã de Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi CJCPCT Cluj în Parcul „Romulus Vuia” din Hoia, în ziua de duminicã, 31 august 2014, a fost solicitatã în deschidere, participarea artisticã a sãtenilor din comunele Ceanu Mare şi Negreni din judeţul Cluj cu scopul de a introduce publicul într-o atmosferã tradiţionalã, caracteristicã locului unde urma sã se desfãşoare întreaga acţiune.

Au fost chemaţi sã susţinã un program muzical “horitorii” din Ceanu-Mare, Poiana Frãţii şi Boian, în ordinea în care ei s-au prezentat, Balcãu Traian, Moldovan Emil şi Ianoşi Victoria, oameni de vârstã înaintatã, care nu au uitat însã a hori, fiindcã le-a fost mereu drag cântecul.

Din vremuri strãvechi, „horile” au însoţit omul de-a lungul vieţii, de la naştere şi pânã la trecerea în nefiinţã. Cântându-şi mereu bucuriile şi tristeţile, împlinirile dar mai ales neajunsurile, horitorii s-au exprimat adesea muzical, prin c â n t e c e a c ã r o r tematicã poeticã a r e f l e c t a t m e r e u complexitatea trãirilor lor interioare. Acestea a u f o s t ş i s u n t cântecele ţãranului nostru, iubitor de viaţã şi frumos, fãurar din veacuri îndepãrtate a propriei arte, ca mijloc d e t r a n s m i t e r e meşteşugitã a formelor estetice tradiţionale.


24

„Natura voieşte ca omul sã-şi cânte plãcerile şi suferinţele. Prin cântecele sale, el îşi zugrãveşte gândul, nãravurile, faptele, într-un cuvânt, toatã fiinţa sa; cântecul este o r ã s f r â n g e r e a s u f l e t u l u i s ã u ” - Costache Negruzzi

H o r i t o r i i d i n Câmpia Transilvaniei ne-au demonstra t pentru încã o datã, valoarea repertoriului lor şi vom sublinia frumuseţea cântecului de rãzboi prezentat de lelea Victorie, în vârstã de 77 de ani, lung de peste şaizeci de strofe, c u o d u r a t ã d e douãsprezece minute, redat din memorie, fãrã vreo greşealã sau

omisiune.Alãturi de prestaţia vocalã a acestori horitori, Dumitru Triteanu din Ceanu Mare a prezentat o maşinã ţãrãneascã de împletit, un dispozitiv ingenios cu ajutorul cãruia, mai demult, oamenii îşi produceau singuri mai multe tipuri de împletituri, cel mai întâlnit fiind cel al funiilor foarte rezistente de legat carul cu fân sau snopii de tulei.

Au urmat apoi în faţa publicului clujean sãtenii din comuna Negreni, deosebit de frumos îmbrãcaţi, în hainele lor originale din Munţii Apuseni, de pe valea Crişului Repede, care au venit sã prezinte, femeile – un fragment de habã (şezãtoare) şi pentru aceasta au adus cu ele furci cu caiere de lânã şi cânepã, o depãnãtoare, o torcãtoare şi multã voie bunã, iar bãrbaţii – o discuţie „profesionalã” purtatã cu prilejul degustãrii şi preparãrii tãriei pãlincii de prune, proaspãt


25

distilate. Grupul folcloric din Negreni a fost condus de cãtre iubitoarea de tradiţie localã, profesoara Florina Varadi. Întâlnirea s-a încheiat cu joc popular, Ghiţã „hididişul” la vioarã cu goarnã cântând binecunoscutele învârtite (rarã şi deasã) şi Roata din Negreni, spre satisfacţia tuturor celor care au jucat sau doar au ascultat aceastã muzicã specialã.

În ansamblu, programul a fost unul reuşit, el purtând evidente caracteristici tradiţionale, ceea ce de altfel s-a şi urmãrit, întrucât nimeni nu poate reda mai bine tradiţia şi obiceiurile decât trãitorii lor, înşişi. Semn bun cã, în sfârşit, ne reîndreptãm spre lumea satului şi nepreţuitele ei valori certificate.

„Numai prin cultura noastrã ţãrãneascã vom însemna şi noi ceva în lumea asta mare. Cu armele Occidentului nu vom bate niciodatã Occidentul şi va trece multã vreme pânã vom înceta a mai fi o caricaturã sau, în cel mai bun caz, o copie fãrã importanţã a Apusului.”- Constantin Brãiloiu


Spectacole folclorice la sãrbãtoarea popularã “Fiii satului Gîrbãu”

Consiliul Judeţean Cluj, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, împreunã cu Primãria, Consiliul Local Gîrbãu şi primarul Gheorghe Lucian Broaina, au fost, în zilele de 30 şi 31 August a.c., organizatorii celei de-a VII-a ediţii a sãrbãtorii “FIII SATULUI GÎRBÃU”. În prima zi s-au desfãşurat mai multe întreceri şi competiţii de pescuit, ciclism, şah, table, tenis de masã şi fotbal, iar seara a avut loc şi un reuşit recital susţinut de interpreta


26


27

Adriana Irimieş, cea care a fost şi prezentatoarea celor douã zile de spectacole folclorice. Duminicã, 31 a u g u s t , d u p ã s l u j b a religioasã, Te Deum-ul şi depunerile de coroane de la monumentul din centrul comunei a fost vernisatã o expoziţie la Muzeul satului Gîrbãu. În continuare, dupã deschiderea of icialã a sãrbãtorii “Fiii satului Gîrbãu” a urmat un nou recital al Adrianei Irimieş, precum şi evoluţiile Ansamblului de copii «Muguri de Folclor» din Cluj , condus de prof . Alexandru Filip, precum şi ale Ansamblului «Mãgura Cã lã ţe le» , condus de pãrintele Dãnuţ Cãlãtean. A

sosit apoi momentul programului folcloric tradiţional, oferit de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, care a cuprins evoluţiile, apreciate, ale soliştilor Veronica Macarie, Cristina Beldean Moşuţan, Marian Dascãl, Adela Zanc şi Maria Marcu, acompaniaţi de Orchestra Profesionistã «Valea Someşului» din Gherla, la pupitru avându-i pe Nelu Boca şi prof. Zenu Zanc (acordeon). De asemenea, a impresionat plãcut publicul evoluţia spectaculoasã a ansamblului de dansuri ţigãneşti «Igranka» din Floreşti, cel mai tânãr membru al sãu, Daniel Babos, având doar 7 ani. În finalul programului artistic al C.J.C.P.C.T. Cluj Ansamblul «Valea Someşului» a oferit publicului momente de joc autentic, alternate cu microrecitalurile talentatelor soliste Anuţa Mânecan Nemeş şi Raluca Pall. Seara s-a încheiat cu un recital de muzicã uşoarã şi de la ora 21, înainte de începutul discotecii în aer liber, au fost lansate zeci de lampioane multicolore.


28

Masă rotundă şi spectacol folcloric oferit de C.J.C.P.C.T. Cluj de Ziua Limbii Române

Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Filiala Cluj, Fundaţia Protecţiei Sociale Generale din România, Filiala Cluj, Asociaţia Refugiaţilor din Basarabia, Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa şi Cadrilater Cluj, Asociaţia Veteranilor de Război Bucureşti, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria” Cluj şi Filiala Cluj a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere “Al.I.Cuza” au fost organizatorii mesei rotunde închinate Zilei Limbii Române ce s-a desfăşurat vineri, 29 august 2014 în Sala M a r e a P a l a t u l u i Administrativ al Prefecturii judeţului Cluj. Sufletul şi amfitrionul manifestării a fost, ca în precedentele ediţii, ing. ec. Nicolae Grosu, cel care prin eforturile sale a reuşit să confere o rezonanţă aparte acestui eveniment major din viaţa românilor. Festivitatea - desfăşurată în avans cu două zile faţă de data oficială a acestei sărbători, stabilită de Parlamentul României pentru 31 august - s-a bucurat de participarea subprefectului Dan Cristian Codreanu, a unor reprezentanţi ai Centrului


29

Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”, Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, Institutului de Lingvistică şi Teorie a Literaturii „Sextil Puşcariu” din

Cluj-Napoca, precum şi de prezenţa unor intelectuali d e m a r c ă . A u c i t i t c o m u n i c ă r i d e s p r e semnif icaţia zi lei sau diversele aspecte legate de limba română Constantin Mancaş, preşedintele Filialei Cluj a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de R ă z b o i , d r . A d r i a n Tudurachi, de la Institutul de L inv is t i că „Sex t i l Puşcariu” (cu un interesant

studiu despre rolul limbii în ipostazele sale „inferioare”, mai exact al limbii române colocviale, din viaţa de fiecare zi), Maria Panea, de la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”, prof. Amalia Gurzău, inspector şcolar pentru educaţie permanentă la I.S.J. Cluj, acad. prof. univ.dr. Dumitru Protase (cu un studiu despre începuturile limbii noastre şi stadiile prin care a trecut aceasta până să se numească, efectiv, limbă română), prof. univ. dr. Onufrie Vinţeler, (cu o comunicare despre perioada limbii române scrisă cu litere slvone), dr. Octavian Căpăţână (care s-a referit la indestructibila legătură între istoria noastră şi limba ce-o vorbim, ca părţi ale spiritului şi destinului acestui neam) şi profesorul Vasile Sfârlea din Gherla (cu un studiu despre limba română veche). Atmosfera a fost întreţinută, într-un entuziasm general al participanţilor la simpozion, de către cunoscuţii solişti de muzică populară Maria Marcu, Andreea Ciupe şi Grigore Sâmboan, din partea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii


30

Tradiţionale Cluj şi de fanfara comunei bistriţene Telciu. Un succes apreciabil au avut expoziţia de facsimile din presa românească - veche şi contemporană - intitulată “Limba română, cel mai valoros tezaur al culturii naţionale româneşti” şi expoziţia de icoane realizate în Republica Moldova, ambele deschise în holul Palatului Administrativ al Prefecturii judeţului Cluj.

Sorin Grecu

Spectacol “Cununa Transilvanã”, în parcul Hoia

Cei peste douã sute de participanţi la Conferinţa Naţionalã a Bibliotecarilor din România, ediţia a XXV-a, aflatã în plinã desfãşurare zilele acestea la Cluj-Napoca, au petrecut miercuri, 3 septembrie clipe de neuitat în incinta Parcului Etnografic “Romulus Vuia”, cu prilejul unui concert folcloric tradiţional oferit de orchestra profesionistã „Cununa Transilvanã” şi soliştii sãi. Evenimentul a avut loc în virtutea vechii colaborãri între cele douã instituţii-surori, ambele aflate în subordinea Consiliului Judeţean Cluj: Biblioteca Judeţeanã „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, gazda conferinţei şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, care şi-a pus la dispoziţie orchestra şi soliştii sãi. Astfel, bibliotecarii sosiţi din întreaga ţarã au avut prilejul sã savureze momente de folclor muzical autentic, interpretate de cunoscuţii solişti Marinela Zegrean Istici, Mihaela Grindean, Adrian Buzã şi Mariana Morcan. Totodatã,oaspe?ii municipiului nostru au admirat şi în acelaşi timp şi-au procurat câteva din obiectele artizanale confecţionate de cãtre membrii Asociaţiei Meşterilor Populari Clujeni, expuse pe standurile special pregătite de cãtre ei în cinstea evenimentului.

Spectacolul - cu o duratã de mai bine de o orã – desfãşurat în foişorul din proximitatea Bisericuţei lui Horea, a fost apreciat la


31

superlativ de cãtre oaspeţi, la un moment dat aceştia intrând în foişor, unde se aflau artiştii, jucând cu patos şi formând în jurul soliştilor adevãrate lanţuri umane. Apoi, purtaţi de acordurile muzicii, participanţii au extins hora în exteriorul „scenei”, pe întreg platoul din împrejurimi, numãrul dansatorilor depãşind rapid câteva zeci. Printre cei care au gustat, cu entuziasm, spectacolul folcloric s-a aflat şi o parte a conducãtorilor unor biblioteci de renume ale tării. Astfel, d-na Ana Râpean, managerul Bibliotecii Metropolitane din Bucureşti – cea mai mare instituţie de acest gen din România - ne-a declarat, printre altele: “Ne simţim excelent aici la Cluj, de fiecare datã când poposim în oraşul dumneavoastrã. Iar din punct de vedere profesional, întotdeauna se face treabã bunã aici - şi noi venim sã învãţãm sã facem treabã de la clujeni…” la rândul sãu, D-na Floarea Moşoiu, directorul adjunct al Bibliotecii Judeţene “Octavian Goga”, ne-a mãrturisit: “Îi mulţumim Centrului pentru ajutorul acordat, cu promptitudine, şi ne bucurãm cã instituţiile noastre îşi continuã excelenta colaborare, prin organizarea acestei minunate seri de pe Dealul Clujului – Tãietura Turcului…”

Sorin Grecu

Eveniment jubiliar la Mociu: “Festivalul Jocului de pe Câmpie”, ed. XX-a şi

„Festivalul Jocului Fecioresc”, ed. XXX-a

Circa 2.000 de spectatori, entuziaşti, au fost prezenţi, duminicã 7 septembrie, în parcul aflat în centrul comunei Mociu, la cel mai important eveniment folcloric din acest an de pe Câmpia Transilvaniei: „Festivalul Jocului de pe Câmpie”, ediţia a XX-a şi „Festivalul Jocului


32

Fecioresc”, ediţia XXX-a. Festivalurile, reunite într-o singurã manifestare-maraton, de mari dimensiuni, au conţinut spectacole cu o duratã de peste opt ore, la realizarea lor fiind angrenaţi aproximativ 500 de artişti şi şaptesprezece ansambluri. Totul a cãpãtat o formã concretã datoritã eforturilor Consiliului Judeţean Cluj, ale Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, ale Primãriei, Consiliului Local Mociu şi a unui împãtimit al dansului popular, primarul comunei, Horvath Marton.

Sãrbãtoarea a debutat cu parada portului popular, etalat cu mândrie de cãtre ansamblurile participante, dupã ce o ceatã de cãlãreţi le-a deschis calea spre scena amplasatã în parc. La deschiderea oficialã au transmis mesaje deputatul Adrian Oros, consilierul judeţean Ivan Ilarie şi primarul comunei Mociu, Horvath Marton. În continuare, d-na Maria Marinela Istici, managerul C.J.C.P.C.T. Cluj şi conf.univ.dr. Aurel Bodiu, au dat semnalul deschiderii festivalului. D-na Istici a ţinut sã precizeze motivul pentru care s-a decis unirea cele douã festivaluri, într-unul singur: “Jocul popular s-a nãscut în vatra satului. Unind douã festivaluri, am unit oamenii care iubesc atât de mult jocul popular şi au venit din satele învecinate dar şi din Cluj-Napoca, Turda, Gherla – practic din întreg judeţul, iar un alt argument ar fi urmãtorul: jocul popular este cel care ne determinã sã fim mai curaţi sufleteşte şi sã


33

ducem mai departe, cu orice preţ, tradiţiile populare.” La rândul sãu, profesorul Bodiu a explicat motivul pentru care zona comunei Mociu este “strategicã” şi vitalã pentru supravieţuirea jocului de pe câmpie: „Acest festival era imperios necesar pentru cã în satele noastre nu se mai joacã, duminica şi se simte nevoia ca jocul sã continue prin tineri. Vãd foarte mulţi elevi astãzi, aici şi sunt convins cã ei îl vor duce mai departe. Pe de altã parte, Mociul reprezintã o zonã determinantã, este cea mai frumoasã şi interesantã din acest punct de vedere, cu un mod de a privi folclorul, cu totul altfel decât ceilalţi şi pentru aceasta eu îi felicit pentru acţiunile lor...” Festivalul s-a desfãşurat într-o ambianţã cu totul aparte.

Astfel, la o masã lungã, în proxi-mitatea scenei, au luat loc bãtrânii dansatori din Chesãu, comuna Mociu. Pe masa lor tronau alimente tradiţionale - slana, caşul, urda, ceapa şi pãlinca - iar printre ei l-am identificat pe cel mai în vârstã dansator din comunã, în persoana lui Horvath Marton–sr., nimeni altul decât tatãl actualului primar. În vârstã de 83 de ani, acesta mãrturiseşte cã întreaga lui famil ie e c o m p u s ã n u m a i d i n dansatori: ”Eu am fost un mare jucãuş – şi primarul a fost - şi soţia e şi ea dansatoare. Pe Marton, în copilãrie, nu-l lãsam sã se ducã la culcare, pânã nu repetam împreunã figuri de joc. Celãlalt bãiat al meu are patruzeci şi patru de ani şi


34

joacã şi el. Am şi cinci nepoţi – toţi dansatori - şi trei strãnepoţi. Sper sã ajung sã trãiesc atâta încât sã-i vãd şi pe ei pe scenã…” Curând, prezentatoarea spectacolului, Ema Pendiuc, realizatoare la televiziunea care a filmat în totalitate evenimentul, a dat semnalul începerii spectacolului folcloric propriu-zis. Aşadar, începând cu ora 14.00 şi pânã dupã 21.00 au performat, remarcabil, pe scenã urmãtoarele ansambluri: „Copiii Mociului”- grupa mare şi grupa micã, „Joacã tare” din Mociu, „Copiii Sãrmaşului”, „Muguri de cãtinã” din Cãtina, „Fiii Cãmãraşului”, „Someşul Apahida”, “Grupul tradiţional al Zegrenilor” din Ceaba „Árvalányhaj” din Unguraşu, „Mugurii Mintiului” din Mintiu Gherlii, „Valea Someşului” din Gherla, „Datina” din Turda, „Crãişorul” din Cluj-Napoca, „Dor Transilvan” din Cluj-Napoca, „Rapsodia Someşanã” din Cluj-Napoca, „Trandafirul de Cãian” şi „Jucãuşii din Chesãu”. Manifestarea s-a încheiat cu tradiţionalul joc la şurã, în compania tarafului „Zorile”, condus de Ţuli Carol zis „Stângaciu”, la care au participat zeci de sãteni, inclusiv primarul comunei şi oaspeţii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj. De menţionat, printre multe alte momente încântãtoare - de pildã, evoluţia “Grupului tradiţional al Zegrenilor din Ceaba” sau cea a turdenilor de la „Datini Turdene”, instruiţi de maestrul coregraf Ioan Cuc – a fost prestaţia, plinã de virtuozitate, a lui Marinel Ban din Mociu. Acesta, acompaniat de taraful lui “Stângaciu” a prezentat un joc fecioresc, bãrbuncul, joc unic prin originalitatea şi complexitatea sa, uimindu-i pe cei prezenţi. La finalul festivalului Felician Câmpeanu, un localnic în vârstã de 64 de ani ne-a mãrturisit, cu mândrie: ”Aici, la Mociu, mâncãm folclor pe pâine. La noi tradiţia e mare…În fiecare sãptãmânã sunt repetiţii şi toatã lumea joacã: de la bãtrâni, pânã la copiii de câţiva anişori…”

Sorin Grecu


35

Spectacolul interetnic de folclor “Uniţi prin Tradiţii”

Un public numeros, prezent joi, 18 septembrie, la Casa de Culturã a Studenţilor, a aplaudat continuu evoluţia artisticã a ansamblurilor de dansuri, tarafurilor, soliştilor şi a prezentatoarei produselor gastronomice armeneşti, în cadrul spectacolului interetnic de folclor “Uniţi prin Tradiţii”. Au onorat invitaţia organizatorilor - Consiliul Judeţean Cluj şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, în parteneriat cu Primãria şi Consiliul Local Cluj-Napoca şi Casa de Culturã a Studenţilor – pe lângã ansamblurile româneşti ?i reprezentanţii mai multor etnii de la noi din ţarã: maghiari, evrei, romi, armeni, cehi şi slovaci. Spectacolul a fost deschis de cãtre managerul C.J.C.P.C.T. Cluj, d-na Maria Marinela Istici şi reprezentantul Consiliului Judeţean Cluj, Mircia Giurgiu, care în cuvântãrile lor au subliniat faptul cã mesajul întregii manifestãri este conţinut chiar de titlul spectacolului: „Uniţi prin tradiţii”, exprimând necesitatea ca toate etniile din România sã convieţuiascã în respect reciproc, pace şi colaborare. Cei care au urcat primii pe scenã au fost componenţii Grupului folcloric “Mãrişana” din comuna clujeanã Mãrişel, grup coordonat de profesorul Ioan Mariş. Aceştia au impresionat publicul prin autenticitatea costumelor şi prin dansul tradiţional, bãtrânesc, specific zonei de munte pe care o reprezintã. În continuare,


36

a urmat Ansamblul Folc lor ic „Cerovina” din localitatea Valea Cerului - Bihor, afiliatã Uniunii Democratice a Slovacilor şi Cehilor din România. Grupul folcloric şi-a început activitatea în urmã cu zece ani, din dragoste pentru folclorul slovac şi din dorinţa de a pãstra obiceiurile, tradiţiile şi cultura acestei etnii, idealuri care-i unesc pe membrii ansamblului. Iar rezultatele la care au ajuns sunt de excepţie, recunoscute şi în ţãri precum Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, Serbia şi Croaţia – dovada vie fiind şi receptivitatea publicului clujean la prestaţia lor artisticã, care i-a rãsplãtit cu aplauze cãlduroase. O notã aparte de autenticitate a conferit în continuare, spectacolului, Grupul tradiţional de dansuri maghiare din Mera, acompaniatã de Taraful „Rezeda” din Dej, cu o evoluţie de zile mari. Membrii sãi, cu toate cã au deprins de la instructori jocul, reuşesc sã transmitã prin mişcãrile lor moştenirea din bãtrâni. ”Au dansul în sânge şi prin atitudinea lor se simte cã oamenii aceştia provin de la ţarã, şi o datã cu ei de aici şi autenticitatea jocului lor”, ne-a declarat coregraful Josef Both, unul din organizatorii evenimentului. A urmat apoi prezentarea, fãcutã de cãtre d-na Steib Anna, pe un imens ecran, a unor preparate din bucãtãria armeneascã. Referitor la acest moment, excelent receptat de cãtre public, trebuie menţionat cã în istoria zbuciumatã a poporului armean gastronomia a constituit un element de bazã prin care acesta şi-a pãstrat, în timp, identitatea. Curând au urcat pe scenã componenţii celei mai „galonate” trupe de dansatori romi din România, „Romafest”, din Târgu-Mureş. Impresarul acestora este un cetãţean japonez, care a reuşit în cei câţiva ani în care s-a ocupat de ansamblu, sã-i imprime o carierã ascendentã, de nivel internaţional, organizându-i zeci de spectacole în Europa, Asia şi pe continentul american, în Canada. Totodată, „Romafest” a evoluat, pe bazã de contract, din anul 2007 pânã în 2012 la Cirque du Soleil din Canada, unde au fãcut senzaţie în rândul spectatorilor care au venit sã-l admire. Perfect sincronzaţi şi rapizi în mişcãri, tinerii dansatori romi au cucerit din prima clipã publicul clujean cu ritmul lor debordant, iar ieşirea de pe scenã, dupã prima lor evoluţie, a fost primitã cu mult regret. Din fericire, aceştia erau planificaţi pentru încheierea spectacolului cu încã un program artistic, cel de „percuţie corporalã”, tehnicã de dans în care muzica e inexistentã, esenţial fiind ritmul şi viteza cu care dansatorii lovesc podeaua sau pãrţi ale propriului lor trup. O prestaţie de nivel


37

înalt a avut, de asemenea şi Ansamblul Folcloric „Cununa Apusenilor” al Casei de Culturã „Dumitru Sopon” din Gilãu, împreunã cu vlãstarul sãu mult mai tânãr, „Cununiţa Apusenilor”. Acest ansamblu, înfiinţat în anul 1983 şi-a primenit în permanenţã componenţa, ajungându-se ca astãzi, în rândurile sale sã se numere copiii şi nepoţii dansatorilor de odinioarã. Dansatorii din Gilãu fiind instruiţi, câte şase ore pe sãptãmânã, de cãtre doi soţi, devotaţi trup şi suflet jocului românesc, Nicoleta şi Ciprian Mureşan. Spectacolul a continuat cu Grupul tradiţional de dansuri maghiare din Vişea, comuna Jucu, subintitulat “Pãstrãtorii de tradiţii”. Un membru al grupului, Nagy Daniel ne-a mãrturisit, înainte de intrarea în scenã, cã membrii sãi practicã un joc identic celui de acum 60 - 70 de ani, caracterizat printr-un „individualism” accentuat. Aceasta, pentru cã fiecare jucãuş abordeazã jocul în propria-i manierã, neţinând cont de nevoia de a-şi sincroniza în timpul dansului mişcãrile, cu colegii de ansamblu. A delectat de asemenea asistenţa, cu vechi piese muzicale maghiare solista Katona Annamaria, acompaniatã de aceiaşi neobosiţi instrumentişti ai tarafului „Rezeda”, cu care cântã de mai bine de trei ani. A sosit curând rândul formaţiei “Mazeltov”, care a oferit publicului un micro-concert de muzicã klezmer. Practic, prin strãdania de mulţi ani a soţilor Sulamita şi Vasile Socea, ansamblul clujean a devenit un fanion, atât în ţarã cât şi în strãinãtate al acestei muzici, specifice poporului evreu. Un punct de atracţie în program a constituit şi evoluţia Ansamblului de jocuri tradiţionale din Frata, coordonat de instructorul Romulus Bucur. Ca, de altfel, la fiecare ieşire a lor în public, frãtenii au impresionat prin acurateţea şi originalitatea stilului, elemente dublate şi de faptul cã pe scenã s-au regãsit – nici mai mult, nici mai puţin! – decât trei generaţii de dansatori. O observaţie, venitã din partea specialiştilor prezenţi: bãtrânii din ansamblu au jucat savuros -în ”legea” lor, inimitabilã, cu care au fãcut de atâtea ori senzaţie în ţarã şi strãinãtate. Jucãuşul cel mai remarcat din Frata a fost “veteranul” Dumitru Moldovan, în vârstã de 68 de ani, unul dintre cei care de peste cincizeci de ani duce, cu onoare, mai departe tradiţiile jocului popular al zonei. “Joc din plãcere şi am ajuns cu jocurile frãtene din America pânã-n Elveţia, Germania sau Franţa”, ne-a mãrturisit acesta, cu nedisimulatã mândrie dupã spectacol.

Ca o scurtã concluzie, joi searã, la Casa de Culturã a Studenţilor, tradiţia popularã a triumfat, spre deliciul sutelor de spectatori prezenţi în salã - demonstrând încã o datã cã limbajul artelor pus cu talent şi dãruire, în scenã, aduce linişte, pace şi înţelegere între etnii. Jocul popular tradiţional a fost, din nou, la înãlţime!

Sorin Grecu


Documents

Buletin cultural - traditiiclujene.ro · instrumentişti din Frata, apoi cele ale ceteraşilor Şandorica, Nonu, Gaciu şi Lia, şi au jucat pentru familiile lor şi pentru restul