Buletin de Informare

Doamne si Stãpânul vieţii mele, duhul trândãviei, al grijii de multe al iubirii de stãpânire şi al grãirii în deşert nu mi-l dă mie! Iar duhul curãţiei, al gândului smerit, al rãbdãrii şi al dragostei, dãruieşte-mi mie, slugii Tale! Aşa, Doamne, Împãrate, dãruieşte-mi ca sã-mi vãd greşelile mele şi sã nu osândesc pe fratele meu, cã binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin.  

Al Parohiei Sfinţii Voievozi, Leordeni Numărul 1, Aprilie 2013

„Poate că fiecare om se roagă zilnic la el acasă. Dar, între rugăciuneade acasă şi rugăciunea de la biserică sau, mai bine zis, între rugăciunea de acasă şi slujba de la biserică este o mare deosebire, o deosebire pe care nici eu n-am învăţat-o de mult. De când am învăţat-o însă, îmi pare rău de toateDuminicile pe care le-am lăsat să treacă fără să mă fi dus la biserică. Dacă aş avea vreo putere, aş întoarce toate duminicile înapoi, m-aş vârî de fiecaredată într-o strană şi aş privi, aşurmări, aş lua parte, din tot sufletul, la toată slujba. Câţi cunosc înţelesul formelor religioase? Câţi cunosc chiar înţelesul obiectelor de care se servesc preoţii în biserici? Ani de zile le-amprivit fără să leînţeleg. Este o greşeală. Să nu primeşti niciodată nimic în viaţă fără să înţelegi...”.

Olga Greceanu, Să ne rugăm... O explicare a Sfintei LiturghiiAceastă carte o puteti găsi la pangarul bisericii noastre

Cuvânt înainte

Sub atenta coordonare a P.C. Diacon Aurel Mirea şi cu binecuvântarea şi sprijinul preotului paroh P.C. Cristian Mirea şi a preotului P.C. Daniel Boghină, a luat fiinţă acest Buletin de Informare al Parohiei Sfinţii Voievozi Leordeni. El s-a născut din dorinţa de informare şi lămurire asupra principalelor aspectelor religioase din cuprinsul eparhiei noastre. Şi se adresează tuturor credincioşilor oferind, în primul rând, noţiuni referitoare la programele liturgice, ale bibliotecii parohiale, date de contact ale preoţilor slujitori, apoi elemente ale principalelor perioade din calendarul creştin-ortodox, dar şi alte informaţii utile. Misiunea noastră este să aducem sufletele mai aproape de Dumnezeu, oferind informaţii cât mai concrete şi ziditoare de suflete, din scrierile marilor duhovnici şi ale Sfinţilor Părinţi. Pentru un acces mai uşor la datele prezentate, conţinutul acestui buletin este disponibil şi pe Internet, în cadrul site-ului parohiei noastre: www.parohia-sfintii-voievozi-leordeni.ro , unde veţi găsi mai multe informaţii actualizate în permanenţă, articole mai vaste de larg interes duhovnicesc. Este un drum lung pe care abia am pus un pas, iar misiunea pe care ne-am ales-o nu este uşoară. Vă mulţumim pentru rugăciuni şi tuturor celor care au colaborat şi ajutat la realizarea acestei lucrări. În continuare, orice sprijin este binevenit.

Progam Liturgic în Postul Mare:Vinerea: ora 8.00 – Liturghia Darurilor mai inainte sfinţite, urmată de slujba Sfântului MasluSâmbăta: ora 7.30 – Sfânta Litughie (a Sfântului Ioan Gură de Aur), urmată de slujba de pomenire a celor adormiţiDuminica şi în sărbătorile cu ţinere (cruce roşie): ora 8.00 – Sfânta Liturghie (a Sfântului Vasile cel Mare)

Date de contact:Adresa: Popeşti Leordeni, strada Breaza nr. 36, judetul IlfovWebsite: www.parohia-sfintii-voievozi-leordeni.ro Email: biserica@parohia-sfintii-voievozi-leordeni.roTelefoane:Preot Paroh P.C. Cristian Alexandru Mirea 0754075921Preot P.C Mihai-Daniel Boghină 0762642486P.C. Diacon Aurel Mirea Administrator Ciprian Slave 0745168501

Progam Biblioteca Parohială:Vinerea: orele 18.00-19.00Sâmbăta: orele 10.00-12.00Duminica : orele 12.00-14.00

Ispitele din timpul Mărturisirii

Un duhovnic trebuie să ştie şi să fie fericit când i se spun păcate grele, pentru că salvează un om din adânc de ape. Şi nu-l mai ceartă de ce este ud. Bine că l-a scos din apă…” PărinteleArseniePapacioc

Unul dintre cele mai mari daruri date de Dumnezeu oamenilor este taina iertării păcatelor prin preotul duhovnic. Nicio instituţie pământescă nu-l poate absolvi pe creştin de păcate. Nu putem merge nicăieri să cumpărăm iertarea, nu putem încheia cu nimeni din lumea aceasta contract de iertare a păcatelor. Acesta este numai atributul lui Dumnezeu, izvorât din marea Sa milostivire, ca fiecare om să-şi pregătească încă din viaţa aceasta locul în Împărăţia lui Dumnezeu. El ştie că suntem neputincioşi şi repede cădem în cursele diavolului, de aceea ne-a dat şi soluţia prin care putem sta împotriva celui rău: Spovedania sau Mărturisirea. Pe cât de mare este darul primit prin Mărturisire, pe atât de greu ne este să ajungem la el, pentru că în fiecare clipă stăpânitorul întunericului ne ispiteşte şi luptă cu toată priceperea şi viclenia să ne disragă atenţia cu alte ispite, decât să alergăm pe calea pocăinţei şi a iertării păcatelor.

6.     Altădată se întâmplă să ne fie ruşine cu păcatele făcute şi să nu avem curajul să le mărturisim. Ruşinea asta este de la diavolul ca să nu primim iertare. Mai bine ar fi să avem altă ruşine: cea de a face păcatul. Să ne fie ruşine înaite să facem ceva rău, asta e ruşinea de la Dumnezeu.

1.     În primul rând ne trimite gândul necredinţei, spunându-ne în chip ascuns că Taina Spovedaniei este o invenţie şi că nu e nevoie să apelăm la ea pentru că nu are efect. 2.     Apoi ne şopteşte în minte că nu e nevoie să ne spovedim acum, să mai amânăm până ne simţim în stare, sau până ne mai pregătim.3.     Primul pas spre Spovedanie îl constituie conştientizarea stării de păcătoşenie, dar necuratul diavol are grijă să ne distragă atenţia şi de la aceasta, făcându-ne să credem că păcatele noastre sunt prea mici în comparaţie cu ale altora.4.     Înainte de a merge efectiv la duhovnic şi e ne mărturisi, diavolul îşi continuă munca. Ba ne caută de treabă să nu mai avem timp de rugăciunile de dinainte de spovedanie, ba face să fim ocupaţi cu altceva încât să nu mai ajungem la biserică sau se întâmplă să mergem şi să nu găsim în ziua aceea pe duhovnicul nostru.5.     Se întâmplă să uităm din păcate şi să plecăm de la doctor fără a spune tot ce ne doare. De aceea duhovnicii recomandă să scriem păcatele pe o hârtie.

Mergi cu sufletul luminat de credinţă şi cu nădejdea în mila lui Dumnezeu, spune-ţi păcatele cu umilinţă şi odată întors acasă nu te dezlipi de rugăciune ca Dumnezeu să-ţi ajute să învingi toate ispitele diavolului.

7.     Mulţi dintre noi nu înţeleg cum de a rânduit Dumnezeu un om care să ne asculte mărturisirea, gândind că mai bine dacă ne-am retrage undeva şi am vorbi singuri cu Dumnezeu. Uită aceşti fraţi ai noştri că duhovnicul e rânduit de Domnul nostru Iisus Hristos, care a dat Sfinţilor Săi Apostoli şi urmaşilor lor puterea harică de a lega şi dezlega păcatele. Preotul duhovnic e numai un martor, care odată ce rosteşte rugăciunea de dezlegare avem certitudinea că Dumnezeu cu harul Său S-a milostivit de noi şi ne-a iertat, născându-ne la o viaţă nouă. 8.     Ispitele apar şi asupra duhovnicului. De multe ori se întâmplă să spovedească în grabă, fără a cerceta cu de-amănuntul starea sufletească a creştinului. Graba şi aglomeraţia fac pe plac diavolului, care se bucură văzâdu-ne plecând de la spovedit fără a avea sufletul curăţit în întregime de păcate. 9.     Greşesc mult creştinii care aleargă de la duhovnic la duhovnic, căutând pe cel mai indulgent sau pe cel care aprobă păcatele fără impune un regim special de pocăinţă. Cel ce fuge de pocăinţă fuge, de fapt, de Împărăţia lui Dumnezeu spre care nu putem înainta fără a pune început bun prin pocăiţă. 10.    Există situaţii când venim la spovedit şi plecăm nevindecaţi sau încărcaţi cu mai multe păcate. Aceasta se întâmplă când ascultăm mărturisirile altora, făcându-i să se jeneze să spună tot ce au pe suflet pentru că suntem noi foarte aproape şi putem auzi. 11.    Alţii ascund cu bună ştiinţă din păcate şi le spun pe cele mai uşoare, să pară nevinovaţi înaintea preotului, sau pentru că le e ruşine. Aceştia ar trebui să ia seama la cuvintele molitvei dinainte de spovedanie: „De vei ascunde de mine vreun păcat, îndoit îl vei avea. Ia seama de vreme ce ai venit la doctor să nu te întorci nevindecat!”12.     Înaintea scaunului de spovedanie ne îndeamnă diavolul să ne dezvinovăţim, spunând că nu noi suntem vinovaţi de ce am făcut, ci cei din apropierea noastră. Spovedania unui astfel de om nu are efect, ci îi adună mai multe păcate.13.     Spovedania să nu-şi îndeplineşte scopul dacă micşorăm dimensiunilor reale ale păcatului, sau susţinerea ideeii că nu suntem chiar aşa de vinovaţi.14.     Diavolul trimite peste noi duhul inhibării şi al jenei, făcându-ne să spunem şoptit sau neclar păcatul, ori prea repede, astfel ca preotul să nu înţeleagă ce am zis. În astfel de cazuri, Părinţii spun că nu primim iertare, ci numai dacă spunem totul clar şi cu părere de rău.15.     Nici după spovedanie diavolul nu ne lasă în pace, ci mai rău porneşte război asupra noastră. Mai întâi se chinuie să nu păstrăm prea mult timp sufletul curat, trimiţind mult mai multe ispite. Apoi, ne atrage atenţia spre alte lucruri lumeşti, ca să uităm de canonul pe care nu l-a dat duhovnicul. Ne insuflă în gând ideea că spovedania făcută este suficientă şi ar trebui să mergem mai rar să ne spovedim. Diavolul ia chip de om sau intră în semeni de-ai noştri care batjocoresc Sfânta Spovedanie sau ne fac să ne jenăm că noi ne îngrijim de suflet, în loc să facem altceva în concordanţă cu obiceiurile vremii.Părintele Ilie Cleopa

Postul Mare

Postul Pastilor, Paresimilor sau Patruzecimea, adica postul dinaintea Invierii Domnului, este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe; de aceea in popor e nu mit, in general, Postul Mare. Postim pentru a putea birui patimile, pentru a creşte în dragoste faţă de aproapele nostru şi pentru a ne putea ruga lui Dumnezeu cu o inimă mai curată; postim pentru păcatele noastre, în semn de pocăinţă şi de ascultare, întorcându-ne din “ţara straină" în care am risipit viata noastră. Postim pentru că păcătuim adesea, cu gândul, cu cuvântul şi cu lucrul (fapta); chiar de am birui însa toate patimile, tot am mai avea nevoie de post, spre a nu cădea din nou in aceleasi păcate.Cineva trebuie sa aiba mila de ei, iar nu

sa creada ca dobandesc vreo dulceata.Cel ce petrece in fapte bune, cu adevarat castiga amandoua partile, iar prin nepatimire si curatenie dobandeste bucurie negraita intocmai ca sfintii, bucurandu-se in Domnul. Si toate le socotesc dupa

dragostea lui Dumnezeu, caci sfintilor se cade sa urmam in toate, cu bucurie. Deci sa ne ostenim, fratilor, pentru mantuirea noastra, adica cu rabdare, supunere si taierea voii care este marturia tuturor faptelor bune si ostenelilor laudate. Si asa vietuind, sa ne facem mosteni vietii vesnice, in Hristos Iisus Domnul nostru, a Caruia este slava si puterea impreuna cu Tatal su cu Duhul Sfant, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin

Sfântul Teodor Studitul

Taina Sfântului Maslu