8/8/2019 c. depozit

1/14

Contractul de depozit

Capitolul I

Noţiunea, caracterele juridice şi felurile contractului de depozit1

§ 1. Noţiunea contractului de depozit 

Depozitul este contractul prin care depozitarul primeşte de la deponent un bunmobil, cu obligaţia de a-l păstra pentru o perioadă de timp şi de a-l restitui în naturăart! "1#$ alin! 1% C!ci&!%!

Prin intermediul contractului de depozit se transmite de la deponent la depozitar paza bunului.

Transferul pazei lucrului implică fireşte şi transferul obligaţiei de conservare a lucrului ladepozitar.

§ 2. Caracterele juridice ale contractului de depozit 

Contractul de depozit este un contract'a% numit, fiind reglementat anume de Codul civilb% real, pentru formarea căruia este necesar, pe l!ngă acordul de voinţă al părţilor, şi

 predarea lucrului de către deponent depozitarului, cu e"cepţia cazului c!nd lucrul se afla de#ala depozitar

(emiterea bunului este o condiţie pentru înc)eierea &alabilă a contractului de

depozit, cu e*cepţia cazului c+nd depozitarul deţine deja bunul cu alt titlu$ art! "1#$alin! "% C!ci&!%!%implul acord de voinţă al părţilor este o promisiune bilaterală &un antecontract' de

depozit, şi nu un contract de depozit.c% cu titlu gratuit sau cu titlu onerosDepozitul este cu titlu gratuit, dacă din con&enţia părţilor sau din uzanţe ori din alte

 împrejurări, precum profesia depozitarului, nu rezultă că trebuie să fie plătită oremuneraţie art! "1# C!ci&!%!

.rin urmare, depozitul este gratuit prin natura sa, dar nu prin esenţa sa!(epozitul cu titlu gratuit este un contract dezinteresat, şi nu o libertate, deci nu )i sunt

aplicabile regulile privitoare la reducţiunea, revocarea şi raportul liberalităţilor.

(acă depozitarul desfăşoară această activitate cu caracter obişnuit &profesional', depozituleste prezumat a fi cu titlu oneros.d% unilateral, dacă depozitul este gratuit, pentru că naşte, )n momentul )nc*eierii lui,

obligaţii numai )n sarcina depozitarului+bligaţiile născute ulterior )nc*eierii contractului, dintro cauză e"tracontractuală &delict

civil sau gestiune de afaceri', nu sc*imbă caracterul unilateral al contractului.-n sc*imb, contractul de depozit remunerat cu titlu% este un contract sinalagmatic!  ntecontractul de depozit poate fi şi el unilateral sau sinalagmatic, după distincţiile de

mai sus.

1

 C. /amangiu ş0 alţii, op.cit ., vol. 2, nr. 1132, p. 245 Prof.dr. 6r. (ea7, op.cit., vol. 4, p. 8912Prof.dr. (umitru C. 6lorescu, op.cit., 2:4424 Camelia Toader, op.cit., p. 289299 (r. ;ugeniu %afta

8/8/2019 c. depozit

2/14

e% creator de raporturi de obligaţii, şi nu translati& de drepturi reale de proprietate,posesie ori folosinţă a lucrului%!

.rin contractul de depozit, se transferă doar detenţia precară a lucrului, cu obligaţiade conser&are şi de restituire a lui la cerere!

/otuşi, c+nd sunt remise fonduri băneşti sau alte asemenea bunuri fungibile şi

consumptibile prin natura lor, acestea de&in proprietatea celui care le primeşte şi nutrebuie să fie restituite în indi&idualitatea lor!-n această situaţie se aplică, )n mod corespunzător, regulile de la )mprumutul de

consumaţie, cu e"cepţia cazului )n care intenţia principală a părţilor a fost aceea ca bunurile săfie păstrate )n interesul celui care le predă. ;"istenţa acestei intenţii se prezumă atunci c!nd

 părţile au convenit că restituirea se poate cere anterior e"pirării termenului pentru care bunurile au fost primite &art. 2158 C.civ.'.

Deci riscul pieirii fortuite a lucrului depozitat îl are proprietarul (res perit domino),iar riscul contractului, dacă acesta este cu titlu oneros, îl suportă depozitarul care estedebitorul obligaţiei de restituire imposibil de e*ecutat, care nu &a mai primiremuneraţia, deşi bunul nu a pierit din culpa sa, ci fortuit (res perit debitori)!

f% intuitu persoane.(epozitul este un contract intuitu persoane  )ntruc!t calităţile depozitarului sunt

*otăr!toare, dacă nu pentru )nc*eierea contractului, cel puţin pentru alegerea persoaneidepozitarului.

Caracterul intuitu persoane este mai pronunţat )n cazul depozitului voluntar obişnuit, şiaproape dispare )n cazul depozitului necesar, c!nd sub imperiul evenimentelor care impun)nc*eierea contractului, )n scopul salvării lucrului, alegerea persoanei depozitarului trece peun plan secundar.

Caracterul intuitu persoane  face ca elementul buneicredinţe a depozitarului să fie unelement esenţial al contractului de depozit.

(e aceea legea penală incriminează faptele de )nsuşire dispunere sau folosire pe nedreptde un bun mobil aparţin!nd altuia, de către cel căruia ia fost )ncredinţat )n baza unui titlu şicu un anumit scop, ori refuzul de al restitui, )n infracţiunea de abuz de )ncredere şi

 pedepseşte pe autor cu )nc*isoare sau cu amendă. &art. 24 C.pen.'

§ 4. Felurile depozitului 

Codul civil reglementează patru forme de depozit convenţional, şi anume depozitulobişnuit, depozitul necesar, depozitul *otelier şi depozitul sec*estru convenţional. Precizămcă depozitulsec*estru poate fi şi #udiciar atunci c!nd este dispus de instanţa de #udecata.

Capitolul II

Depozitul obişnuit &oluntar%

§ 1. Condiţii de validitate

1% Consimţământul părţilor Consimţăm!ntul părţilor &deponent şi depozitar' este o condiţie necesară, dar nu şi

suficientă, pentru formarea contractului de depozit.

8/8/2019 c. depozit

3/14

.entru formarea contractului de depozit, contract real, este necesară, pe l+ngăconsimţăm+ntul părţilor şi concomitent cu acesta, şi predarea remiterea% materială abunului dat în depozit!

Consimţăm+ntul este, de regulă, e*pres, dar poate fi şi tacit!;roarea depozitarului asupra calităţii şi cantităţii bunului primit )n depozit nu este viciu de

consimţăm!nt şi nu antrenează nulitatea relativă a contractului.

"% Capacitatea părţilor Deponentul trebuie să aibă capacitatea de a face acte de administrare, iar

depozitarul, capacitatea de a face acte de dispoziţie!0ncapacitatea părţii este sancţionată cu nulitatea relativă a contractului, care poate fi

invocată doar de incapabil, fiind o nulitate de protecţie.Dacă depozitarul este minor sau pus sub interdicţie, deponentul poate cere

restituirea bunului remis at+t timp c+t acesta se află în m+inile depozitarului incapabil!0n cazul în care restituirea în natură nu mai este posibilă, deponentul are dreptul de

a cere să i se plătească o sumă de bani egală cu &aloarea bunului, dar numai p+nă la

concurenţa sumei cu care s îmbogăţit depozitarul art! "1#2 C!ci&!%!Dacă bunul depozitat nu se mai află la depozitarul incapabil, ci la un terţ,

deponentul are împotri&a acestuia acţiunea în re&endicare în măsura în care poatedo&edi că este proprietarul bunului!

Practica #udiciară recunoaşte )nsă valabilitatea depozitului bunului altuia, cum ar fidepozitul făcut de locatarul sau de comodatarul unor lucruri mobile.

Dacă nu se pre&ede altfel prin lege, depozitarul nu poate solicita deponentului săfacă do&ada că este proprietar al bunului depozitat! 3ceastă do&adă nu poate fi cerutănici persoanei desemnate de către deponent în &ederea restituirii bunului4 art! "11#C!ci&!%!1

(acă, )n această ipoteză, proprietarul )şi revendică bunul de la terţul depozitar, el nu )idatorează acestuia remuneraţia stipulată )n contractul de depozit )nc*eiat de comodatar )ncalitate de deponent cu terţul depozitar, fără acordul proprietarului, depozitul nefiinduiopozabil acestuia din urmă.

.entru a putea fi do&edit, contractul de depozit trebuie înc)eiat în scris4 art! "11$C!ci&!%!

5&ident, dispoziţia citată se referă la materializarea într-un înscris probatoriu alacordului de &oinţă al părţilor.1

Cerinţa art! "11$ C!ci&! este ad probationem şi nu ad validitatem!

§ 2. Efectele contractului de depozit voluntar1' 6bligaţiile depozitaruluia' 6bligaţia de a păstra conser&a% bunul primit în depozit

1 =Pentru e"istenţa contractului de depozit nu este necesar a se dovedi calitatea de proprietar al bunului, astfel că, pentru a obţine restituirea bunurilor date )n depozit reclamantul nu poate fi obligat să facă această dovadă, cidoar să dovedească ce anume bunuri a predat p!r!tul, cu acest titlu.$ T.%., %.c., (ecizia nr, 8951:94, C.(., p.155.1 =Contractul de depozit &obişnuit' trebuind să fie )ntocmit )n formă scrisă, )n lipsa )nscrisului nu poate fi reţinută)n sarcina inculpaţilor săv!rşirea infracţiunii de abuz de )ncredere, cu at!t mai mult cu c!t ei, deşi au recunoscut

 primirea bunurilor, au tăgăduit totuşi e"istenţa unui contract de depozit, pretinz!nd că bunurile se află )n patrimonial lor ca urmare a unui dar manual.$ T.>., Caraş%everin, (ecizia nr. 85?1:34, )n

8/8/2019 c. depozit

4/14

Depozitarul răspunde dacă nu s-a con&enit altfel, numai în cazul în care nu a depusdiligenţa do&edită pentru păstrarea propriilor sale bunuri art! "1#7 alin! 1% C!ci&!%!

8/8/2019 c. depozit

5/14

tocmai pentru a preînt+mpina depozitarea unor bunuri produse ale unor infracţiuni saucu care ar putea fi să&+rşite infracţiuni!

După această &erificare intră în funcţiune, fireşte, obligaţia depozitarului de a păstrasecretul faţă de terţi!

0n acest sens, în cazul depozitului )otelier, art! "1$1 alin! $% C!ci&!, pre&ede e*pres că

:;otelierul poate să e*amineze bunurile care îi sunt predate spre depozitare şi să cearădepozitarea acestora într-un loc înc)is sau sigilat4!0ncălcarea obligaţiei de păstrare a secretului depozitului este sancţionată cu plata

despăgubirilor ci&ile în măsura în care nu ar constitui şi o infracţiune!@egile speciale privind varietăţi ale depozitului &)n primul r!nd, depozitul bănesc, la C;C

sau la bancă' reiau şi dezvoltă obligaţia păstrării faţă de terţi a secretului depozitului şi aoperaţiunilor pe care lear face deponentul.

stfel, art. 48 din @egea nr. 83?1::3 legea bancară, prevede că =Aanca va păstraconfidenţialitatea asupra tuturor faptelor, datelor şi informaţiilor referitoare la activitateadesfăşurată, precum şi asupra oricărui fapt, dată sau informaţie, aflată la dispoziţia sa, care

 privesc persoana, proprietatea, activitatea, afacerea, relaţiile personale sau de afaceri ale

clienţilor ori informaţii referitoare la conturile clienţilor B solduri, rula#e, operaţiuni derulate B la serviciile prestate sau la contractele )nc*eiate cu clienţii. +rice persoană care beneficiază deserviciile unei bănci este considerată client al acesteia.

Totuşi, potrivit art. 49 din lege =Obligaţia de păstrare a secretului profesional nu poate fiopusă autorităţii competente în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute de lege.

e' 6bligaţia de restituire a bunului depozitatDeponentul poate să solicite oric+nd restituirea bunului depozitat, c)iar înăuntrul

termenului con&enit! 5l este însă obliga să ramburseze depozitarului c)eltuielile pecare acesta le-a făcut considerarea acestui termen art! "11< alin! 1% C!ci&!%!

tunci c!nd depozitarul a emis un )nscris care face dovada depozitului ori care conferădeţinătorului său dreptul de a retrage bunul depozitat, depozitarul poate cere să )i fie )napoiatacel )nscris.

Depozitarul poate constr+nge pe deponent să reia bunul, dacă e*istă moti&e gra&epentru aceasta, c)iar înaintea e*pirării termenului con&enit!

-n cazul )n care nu sa convenit un termen, depozitarul poate restitui oric!nd bunul, dar  poate fi obligat la plata de despăgubiri, dacă restituirea este intempestivă sau se produce la unmoment nepotrivit.

(estituirea bunului primit trebuie să se facă la locul unde el trebuia păstrat, iarc)eltuielile ocazionate de restituire sunt în sarcina deponentului dacă nu s-a con&eni!

Totuşi, atunci c!nd depozitarul, fără acordul deponentului, a sc*imbat unilateral locul păstrării bunului, deponentul poate cere depozitarului să suporte diferenţa dintre c*eltuielile

 prile#uite de restituire şi acelea care sar fi făcut )n lipsa acestei sc*imbări.=unul se restituie în starea în care acesta se află la momentul restituirii! Deteriorareace nu a fost pricinuită de fapta depozitarului răm+ne în sarcina deponentului!

-n caz de nee"ecutare culpabilă a obligaţiei de restituire, dacă bunul nu poate fi recuperat)n natură de către deponent, depozitarul are obligaţia de a plăti despăgubiri, al căror cuantumse determină prin raportare la valoarea de )nlocuire a bunului, iar nu la valoarea pe care acestaa avuto la data la care a fost )nc*eiat contractul.

0n caz de deces al deponentului, bunul se restituie moştenitorului, la cerereaacestuia, c)iar dacă prin contract fusese desemnată o altă persoană în acest scop! 3tuncic+nd e*istă mai mulţi moştenitori, restituirea făcută unuia sau unora dintre aceştia nu leconferă alte drepturi dec+t cele rezultate din aplicarea pre&ederilor legale referitoare la

moştenire!

8/8/2019 c. depozit

6/14

ceste reguli se aplică )n mod corespunzător atunci c!nd deponentul este persoană #uridică.

Depozitarul este obligat să restituie fructele bunului dacă le-a perceput!Depozitarul nu datorează dob+ndă pentru fondurile băneşti depozitate, dec+t din

ziua în care a fost pus în înt+rziere să le restituie!

C!nd e"istă mai mulţi deponenţi şi nu sa convenit altfel, depozitarul este liberat prinrestituirea bunului unuia dintre ei numai dacă obligaţia este indivizibilă sau solidară )ntreaceştia. -n celelalte cazuri, restituirea se face conform celor stabilite prin *otăr!rea instanţei.

(acă sunt mai mulţi depozitari, obligaţia de restituire revine aceluia sau acelora )ndeţinerea cărora se află bunul, cu notificarea către ceilalţi depozitari a efectuării restituirii &art.211: C.civ.'.

(acă moştenitorul depozitarului a v!ndut cu bună credinţă bunul, fără să fi ştiut că estedepozitat, el este ţinut să )napoieze numai preţul primit sau să cedeze deponentului acţiunea sa)mpotriva cumpărătorului, dacă preţul nu ia fost plătit &art. 2121 C.civ.'.

0n cazul refuzului depozitarului de a restitui depozitul, deponentul are la îndem+nădouă acţiuni' o acţiune personală (e contractu) întemeiată pe obligaţia de restituire a

depozitarului, supusă prescripţiei e*tincti&e, şi o acţiune reală, în re&endicare, bazată pedreptul de proprietate, imprescriptibilă!1

/ermenul de prescripţie este cel de drept comun şi începe să se calculeze de la data împlinirii termenului de depozitare pre&ăzut în contract sau, în lipsa lui, din momentul înc)eierii contractului!

%ituaţia probatorie a deponentului este relativ uşoară )n cadrul acţiunii personale, pentrucă depozitarul nu va putea pretinde deponentului să facă dovada proprietăţii sale asupra

 bunului depozitat, fiind suficient ca deponentul să facă dovada e"istenţei contractului dedepozit şi a identităţii lucrului reclamat cu cel dat )n depozit.

Depozitarul este apărat de obligaţia de a restitui bunul dacă acesta i-a fost cerut decătre proprietar sau de o altă persoană îndreptăţită ori dacă a fost rec)iziţionat deautoritatea publică sau dacă i-a fost în alt mod ridicat potri&it legii, ori a pierit prin cazfortuit!

3tunci c+nd în locul bunului care i-a fost ridicat sau care a pierit depozitarul aprimit o sumă de bani sau un alt bun, el este obligat să le predea deponentului!

(acă depozitarul descoperă că bunul depozitat fusese furat ori pierdut, precum şi peadevăratul proprietar al bunului, el trebuie săl informeze pe acesta din urmă despre depozitulce i sa făcut şi săl someze să )şi e"ercite drepturile )ntrun termen determinat şi )ndestulător,fără )ncălcarea dispoziţiilor penale aplicabile. Dumai după e"pirarea acelui termen depozitarulse poate libera prin restituirea lucrului către deponent.

0n toate cazurile, depozitarul este ţinut, sub sancţiune de obligare la plata de

despăgubiri, să denunţe deponentului procesul care i-a fost intentat de re&endicant,inter&enirea rec)iziţiei sau a altei măsuri de ridicare, ori faptul care îl împiedică sărestituie bunul art! "1"# C!ci&!%!

1 =(eponentulproprietar are )mpotriva depozitarului două acţiuni pentru restituirea lucrurilor )ncredinţate spre păstrare, şianume, o acţiune personală, născută din contractul de depozit, supusă prescripţiei, iar alta reală, )n revendicare, bazată pe dreptul de proprietate, nesupusă prescripţiei. nu recunoaşte deponentuluiproprietar dec!t dreptul laacţiunea personală ar )nsemna ca, )n cazul )n care acea acţiune sar fi prescris şi depozitarul ar refuza restituirealucrurilor de bunăvoie, proprietarul să răm!nă lipsit pentru totdeauna de ele )n sc*imb, lear folosi deţinătorul,deşi, prin efectul prescripţiei e"tinctive, acesta nu a putut dob!ndi nici un drept asupra lor, soluţie care esteinadmisibilă. ;"istenţa a două acţiuni distincte )n patrimoniul deponentuluiproprietar rezultă, de altfel, şi din art.18:3 din fostul C.civ., care face aplicarea acestui principiu )n situaţia )n care contractul de depozit sa )nc*eiat cu o

 persoană incapabilă şi c!nd, datorită nevalabilităţii acestui contract, deponentului nui răm!ne dec!t acţiunea )nrevendicare spre aşi readuce lucrurile )n posesia sa, dacă, bine)nţeles, le mai găseşte )n m!na depozitaruluiincapabil.$ T.%., %.c, (ecizia nr. 14:?1::, C.(., p. :4'

8/8/2019 c. depozit

7/14

2' 6bligaţiile deponentuluiCaracterul unilateral al contractului de depozit gratuit face ca deponentul să nu aibă

nici o obligaţie contractuală faţă de depozitar!-n timpul e"ecutării contractului, )n sarcina deponentului se pot naşte, totuşi, obligaţii

e"tracontractualeE

a% Deponentul este obligat să ramburseze depozitarului c)eltuielile pe care acesteale-a făcut pentru păstrarea bunului art! "1"" alin! 1% C!ci&!%! Dumai c*eltuielile necesare &de conservare' trebuie restituite.C*eltuielile utile pot fi reclamate numai )n măsura )mbogăţirii deponentului.cţiunea )n restituirea c*eltuielilor de păstrare a bunului poate fi introdusă şi )mpotriva

adevăratului proprietar care, deşi nu este parte )n contractul de depozit, beneficiază de acestec*eltuieli.

C*eltuielile voluptuarii nu sunt supuse restituirii. b' Deponentul trebuie, de asemenea, să despăgubescă pe depozitar pentru toate

pierderile suferite ca urmare a depozitării bunului, cu e*cepţia cazului în caredepozitarul a primit bunul cunosc+nd sau trebuind să cunoască natura sa periculoasă

art! "1"" alin! "% C!ci&!%!-n caz de pluralitate a deponenţilor, obligaţia este con#unctă şi nu solidară.c' Dacă părţile au con&enit ca depozitul să fie remunerat, deci este cu titlu oneros,

deponentul are şi obligaţia de a plăti depozitarului remuneraţia datorată!Dacă nu s-a con&enit altfel, plata remuneraţiei către depozitar se face la data

restituirii bunului art! "1"$ alin! 1% C!ci&!%!-n lipsa de stipulaţie contrară, dacă restituirea are loc )nainte de termen, depozitarul nu are

dreptul dec!t la partea din remuneraţie convenită, corespunzătoare timpului de a păstra bunul.C!nd cuantumul remuneraţiei nu este stabilit prin contract, instanţa #udecătorească )l va

stabili )n raport cu valoarea serviciilor prestate &art. 215 alin. &2' C.civ.'.d' obligaţia de ridicare a lucrului depozitat la termenul con&enit sau, în lipsa

acestuia, la termenul stabilit de instanţă la cererea depozitarului!-n cazul nee"ecutării acestei obligaţii, deponentul va putea fi obligat, pe l!ngă c*eltuielile

de păstrare, şi la dauneinterese.-n cazul refuzului deponentului de a ridica lucrul, şi pentru a fi liberat de obligaţia de

 păstrare, depozitarul poate folosi procedura ofertei de plată urmată de consemnaţiune a ceeace datorează, reglementată art. :5: C.pr.civ.

Capitolul III

Depozitul necesar

>pre deosebire de depozitul &oluntar, care ia fiinţă prin acordul liber de &oinţă alpărţilor, :Dacă bunul a fost încredinţat unei persoane sub constr+ngerea unei înt+mplărinepre&ăzute, care făcea cu neputinţă alegerea persoanei depozitarului şi întocmirea unui

 înscris constator al contractului, depozitul este necesar!4 &art. 212 alin. &1' C.civ.'.Caracteristica specifică a depozitului necesar este faptul că el este făcut sub imperiul unui

caz fortuit sau de forţă ma#oră care )l sileşte pe deponent să )ncredinţeze lucrul său spre păstrare unei alte persoane, neav!nd posibilitatea alegerii persoanei depozitarului şi a)ntocmirii )nscrisului doveditor al depozitului.

?a r+ndul său, depozitarul nu poate refuza primirea bunului, dec+t în cazul în careare un moti& serios pentru aceasta!

8/8/2019 c. depozit

8/14

Pentru aceste considerente, depozitul necesar se poate dovedi prin orice mi#loace de probă, inclusiv martori sau prezumţii, indiferent de valoarea obiectului depozitat.

Depozitul necesar poate fi do&edit prin orice mijloc de probă, oricare ar fi &aloarealui!

Cu e*cepţia dispoziţiilor menţionate mai sus, depozitul necesar este gu&ernat de

regulile comune pri&ind contractul de depozit!

Capitolul I@

Depozitul )otelier

Codul ci&il reglementează distinct o &arietate a depozitului con&enţional, careconţine însă şi elemente de limitare a posibilităţilor de alegere a depozitarului, şi anumedepozitul făcut de călători în unităţile )oteliere şi cele asemănătoare, staţiunibalneoclimaterice, turism, spitale, restaurante, săli de spectacole etc!

%ub imperiul vec*iului Cod civil, practica #udiciară şi literatura #uridică asimilaudepozitul *otelier cu depozitul necesar.

.ersoana care oferă publicului ser&icii de cazare, denumită )otelier, esterăspunzătoare, potri&it regulilor pri&itoare la răspunderea depozitarului, pentruprejudiciul cauzat prin furtul, distrugerea sau deteriorarea bunurilor aduse de client în)otel!

%unt considerate ca fiind aduse )n *otelEa' bunurile aflate )n *otel pe perioada cazării clientului1

 b' bunurile aflate )n afara *otelului, pentru care *otelierul, un membru al familiei sale ori

un prepus al *otelierului )şi asumă obligaţia de supraveg*ere pe perioada cazării clientuluic' bunurile aflate )n *otel sau )n afara acestuia pentru care *otelierul, un membru alfamiliei sale ori un prepus al *otelierului )şi asumă obligaţia de supraveg*ere pentru uninterval de timp rezonabil, anterior sau ulterior cazării clientului.

/otelierul răspunde şi pentru ve*iculele lăsate )n gara#ul *otelului, precum şi pentru bunurile care, )n mod obişnuit, se găsesc )n acestea.

(ispoziţiile codului civil privind depozitul *otelier nu se aplică )n cazul animalelor vii&art. 2129 C.civ.'.

(ăspunderea )otelierului este limitată p+nă la concurenţa unei &alori de o sută deori mai mare dec+t preţul pentru o zi afişat pentru camera oferită pre înc)iriereclientului art! "1"8 C!ci&!%!

(ăspunderea )otelierului este nelimitată'a% dacă prejudiciul este cauzat din culpa )otelierului sau a unei persoane pentru careacesta răspunde

b% dacă bunurile au fost încredinţate spre păstrare )otelierului

1  =Condiţiile de folosire a camerelor )n care sunt cazaţi beneficiarii biletelor de trimitere )n staţiuni balneoclimaterice sunt asimilabile acelora )n care sunt folosite camerele de *otel, deoarece ei sunt nevoiţi săşi păstrezeobiectele personale )n camerele )n care sunt cazaţi. Cum aceste camere se găsesc )n gri#a şi sub supraveg*erea prepuşilor )ntreprinderii balneoclimaterice respective, concluzia care se impune este aceea că au )n depozit acele bunuri pe timpul )n care beneficiarii lipsesc din camere şi nu pot asigura personal paza lor, aşa că urmează sărăspundă de dispariţia lor.$ T.%., %.c., (ecizia nr. 195?1:98, C.(., p. 99.=-n cazul păstrării bunurilor pasagerilor )n *otelul )n care sunt cazaţi, are loc un depozit asimilat cu depozitul

necesar. Fnitatea *otelieră răspunde pentru furtul sau degradarea bunurilor pasagerului, )n cazul )n care acestea au fost săv!rşite ori provocate de către personalul *otelului sau de către alţi pasageri ai *otelului respectiv.$ T.>.Garamureş, (ecizia nr. 411?1:93,

8/8/2019 c. depozit

9/14

c% dacă )otelierul a refuzat primirea în depozit a bunurilor clientului pe care,potri&it legii, era obligat să le primească!

;otelierul nu răspunde atunci c+nd deteriorarea, distrugerea ori furtul bunurilorclientului este cauzată'

a% de client, de persoana care îl însoţeşte sau care se află sub supra&eg)erea sa ori de

&izitatorii săib% de un caz de forţă majorăc% de natura bunului!/otelierul este obligat să primească )n depozit documente, bani sau alte obiecte de valoare

aparţin!nd clienţilor săi.;otelierul nu poate refuza depozitul acestor bunuri dec+t în cazul în care, ţin+nd

seama de importanţa şi condiţiile de e*ploatare ale )otelului, aceste sunt e*cesi& de&aloroase ori sunt incomode sau periculoase!

;otelierul poate să e*amineze bunurile care îi sunt predate spre depozitare şi săceară depozitarea acestora într-un loc înc)is sau sigilat art! "1$1 C!ci&!%!

;otelierul care pune la dispoziţia clienţilor săi, în camerele de )otel, o casă de &alori

nu este presupus a fi primit în depozit bunurile care &or fi depuse de clienţii săi în casade &alori!

0n acest caz, răspunderea )otelierului este limitată p+nă la concurenţa unei &alori deo sută de ori mai mari dec+t preţul pentru o zi afişat pentru camera oferită spre

 înc)iriere clientului!Do&ada introducerii bunurilor în )otel poate fi făcută prin martori, indiferent de

&aloarea acestor bunuri art! "1$$ C!ci&!%!Clientul este decăzut din dreptul la repararea pre#udiciului suferit prin furtul, distrugerea

sau deteriorarea bunurilor pe care lea adus el )nsuşi ori care au fost aduse pentru el )n *oteldacăE

a' )n cel mult 2 de ore de la data la care a cunoscut pre#udiciului, nu a )nştiinţatadministraţia *otelului

 b' nu a e"ercitat dreptul la acţiunea )n repararea pre#udiciului )n termen de şase luni de ladata producerii acestuia.

ceastă dispoziţie nu este aplicabilă )n privinţa bunurilor )ncredinţate spre păstrare*otelierului, sau dacă *otelierul a refuzat primirea )n depozit a bunurilor clientului pe care,

 potrivit legii, era obligat să le primească.0n cazul neplăţii de către client a preţului camerei şi a ser&iciilor )oteliere prestate,

)otelierul are un drept de retenţie asupra bunurilor aduse de client, cu e*cepţiadocumentelor şi a efectelor personale fără &aloare comercială!

/otelierul poate cere valorificarea bunurilor cu privire la care şia e"ercitat dreptul de

retenţie, potrivit Codului de procedură civilă, )n materia urmăririi silite mobiliare.Dispoziţiile pri&itoare la depozitul )otelier se aplică în mod corespunzător şibunurilor aduse în localuri destinate spectacolelor publice, sanatorii, spitale,restaurante, pensiuni, &agoane de dormit şi altele asemănătoare art! "1$7 C!ci&!%!

Capitolul @

Depozitul neregulat

Depozitul neregulat nu este reglementat distinct în Codul ci&il!

8/8/2019 c. depozit

10/14

5l prezintă o particularitate care îl distinge de depozitul obişnuit, şi îl apropie de împrumutul de consumaţie, şi anume faptul că depozitarul de&ine proprietarulbunurilor date în depozit!

:C+nd sunt remise fonduri băneşti sau alte asemenea bunuri fungibile şiconsumptibile prin natura lor, acestea de&in proprietatea celui care le primeşte şi nu

trebuie să fie restituite în indi&idualitatea lor4, pre&ede art! "1#< C!ci&!0n această situaţie se aplică, în mod corespunzător, regulile de la împrumutul deconsumaţie, cu e*cepţia cazului în care intenţia principală a părţilor a fost aceea cabunurile să fie păstrate în interesul celui care le predă!

5*istenţa acestei intenţii se prezumă atunci c+nd părţile au con&enit că restituirea sepoate cere anterior e*pirării termenului pentru care bunurile au fost primite!

A 1! !epozitul nere"ulat de drept comun

Depozitul neregulat este depozitul &oluntar care are ca obiect bunuri fungibile care

nu &or fi restituite în indi&idualitatea lor, ci prin alte lucruri din acelaşi gen!(eponentul trebuie să fie proprietarul lucrurilor depozitate.Depozitarul &a de&eni proprietarul bunurilor depozitate, put+nd să le folosească şi să

dispună de ele!-n calitate de proprietar, el va suporta şi riscul pieirii sau al degradării fortuite a bunurilor 

date )n depozit.@a cererea deponentului, titular al unui drept de creanţă, depozitarul este obligat să

restituie bunuri de acelaşi gen, )n aceeaşi cantitate şi calitate cu cele primite, inclusiv fructele percepute.

(epozitarul nu se poate apăra )mpotriva cererii de restituire invoc!nd compensaţia &c*iar dacă ar avea ca obiect lucruri fungibile de acelaşi fel nu poate invoca dreptul de retenţie,

 pentru că devine proprietar al bunului, nu detentor precar, şi suportă, )n această calitate,c*eltuielile de conservare.

C!nd depozitul neregulat are ca obiect sume de bani, depozitarul, căruia i sa permis să lefolosească, trebuie să restituie suma depusă, indiferent de sporirea sau scăderea valorii

 banilor.;l va plăti dob!ndă la sumele primite )n depozit, doar din ziua )n care a fost pus )n

)nt!rziere să le restituie.Caracterul neregulat al depozitului este prezumat relati& în cazul bunurilor

fungibile şi consumptibile după natura lor!Frmează ca deponentul care ar dori să dovedească că nu a fost vorba despre un depozit

neregulat, ci despre unul obişnuit &regulat', trebuie să dovedească faptul că părţile auconsiderat bunurile ca nefungibile şi au convenit ca ele, )n individualitatea lor, să fie restituitela cerere.

De aceea, şi mai ales c+nd obiectul depozitului este o sumă de bani, depozitulneregulat poate fi confundat cu împrumutul de consumaţie (mutuum).

Pentru a califica corect contractul, trebuie stabilită voinţa reală a părţilor, şi anume, dacăintenţia lor a fost ca suma predată să fie păstrată, suntem )n prezenţa unui contract de depozit,)n sc*imb dacă intenţia a fost ca primitorul sumei să )şi satisfacă o nevoie cu ea, contractul afost de )mprumut.

Criteriul suplimentar de destinaţie este stipularea sau nu a unui termen de restituire.(acă )n contract a fost prevăzut un termen de restituire, suntem )n prezenţa unui contract

de )mprumut.

8/8/2019 c. depozit

11/14

§ 2. !epozitul bancar, formă a depozitului nere"ulat 

Depunerile la C!5!C!, alături de depunerile bancare, constituie forma cea mairăsp+ndită a contractului de depozit neregulat, înc)eiat între C!5!C! sau o bancă, încalitate de depozitar, şi o persoană fizică sau juridică, în calitate de deponent, prin care

depozitarul se angajează să păstreze sumele de bani depuse şi să le restituie, la cerere, cudob+nzile aferente, dintr-o dată sau fracţionat, titularului depunerii, reprezentantuluisău sau, în caz de deces, moştenitorilor săi, a&+nd dreptul pe timpul depozitului săutilizeze at+t sumele depuse, c+t şi dob+nzile!

.rin constituirea unui depozit de fonduri la o instituţie de credit, aceasta dob+ndeşteproprietatea asupra sumelor de bani depuse şi este obligată să restituie aceeaşi cantitatemonetară, de aceeaşi specie, la termenul con&enit sau, după caz, oric+nd, la cerereadeponentului, cu respectarea termenului de prea&iz stabilit de părţi ori, în lipsă, deuzanţe!

-n lipsă de stipulaţie contrară, depunerile şi retragerile se efectuează la sediul unităţiioperative a băncii unde a fost constituit depozitul &art. 21:1 C.civ.'.

0nstituţia de credit este obligată să asigure, )n mod gratuit, informarea clientului cu privirela operaţiunile efectuate )n conturile sale. -n cazul )n care clientul nu solicită altfel, aceastăinformare se realizează lunar, )n condiţiile şi )n modalităţile convenite de părţi.

.rin constituirea unui depozit de titluri, instituţia de credit este împuternicită cuadministrarea acestora!

Instituţia de credit are dreptul la rambursarea c)eltuielilor efectuate pentruoperaţiunile necesare, precum şi la o remuneraţie, în măsura stabilită prin con&enţie sauprin uzanţe!

5ste considerată nescrisă orice clauză prin care instituţia de credit este e*onerată derăspundere pentru nee*ecutarea obligaţiilor care îi re&in în administrarea titlurilor cuprudenţă şi diligenţă art! "12" C!ci&!%!

Contractele de depozit bancar sunt =operaţiunile de bancă şi sc*imb fiind fapte obiectivede comerţ.

6 persoană poate depune sume de bani la C5C pe numele ei, dar şi pe numele alteipersoane!

C!nd depunerea se face pe numele altei persoane, indiferent cu ce titlu, depunătorultransmite suma de bani pe seama titularului libretului, singurul faţă de care C.;.C. se obligă la

 păstrare şi restituire. -n ambele cazuri, titularul libretului devine proprietarul sumei de banidepuse şi titularul e"clusiv al dreptului de dispoziţie cu privire la suma depusă. (epunerile potfi făcute şi pe librete la purtător &cu sau fără parolă', sau pe obligaţiuni C;C &titluri la

 purtător' sau pe titluri de depunere nominative.

(aporturile dintre depunător şi titularul libretului nu influenţează raporturilenăscute între titular şi C!5!C!, ca urmare a depozitului!(epunătorul poate introduce )n favoarea sa, )n contractul de depozit, o clauză de

 împuternicire.Clauza de )mputernicire nu afectează transmiterea posesiei #uridice a sumei titularului

libretului care, )n e"ercitarea dreptului său de dispoziţie, poate retrage suma sau c*iar revoca)mputernicirea prin anularea clauzei.

Clauza de împuternicire poate fi calificată ca procură specială pe care titularullibretului nominati& o dă unei alte persoane de a ridica sumele depuse!

Persoana desemnată la condiţii de retragere şi )mputernicită să ridice sumele depusedob!ndeşte calitatea de mandatar al titularului libretului. Gandatul, acordat prin clauza de

)mputernicire, )ncetează la moartea titularului libretului. %umele ridicate de )mputernicitaparţin mandantului &titularul libretului' şi, prin urmare, persoana )mputernicită va trebui să

8/8/2019 c. depozit

12/14

dea socoteală, la cerere, mandantului sau, după caz, moştenitorilor săi şi să remită sumele)ncasate.

Calitatea de mandatar a persoanei împuternicite în raport cu C!5!C!-ul esteindiscutabilă!

0n sc)imb, este posibil ca, între părţi, mandatul acordat prin clauza de împuternicire

să fie dublat de o donaţie, la fel ca şi în cazurile depunerii pe numele altei persoane!3ceste raporturi, faţă de care C!5!C!-ul este un terţ, se soluţionează potri&itnormelor dreptului comun!

(epunerile făcute pe numele copiilor sunt considerate ca fiind făcute cu intenţia de aigratifica şi intră, din momentul depunerii, )n patrimoniul copilului. (acă )nsă liberalitatea estefăcută de un părinte, fără consimţăm!ntul celuilalt, contravaloarea sumei se va include )nmasa bunurilor comune supuse )mpărţelii.

6aptul că depunerea se face pe numele minorului sub 1 ani, iar părintele depunător seauto)mputerniceşte, nu sc*imbă concluzia că sumele depuse sunt ale minorului, titular allibretului din momentul efectuării depozitului.

Ginorul sub 1 ani va ridica sumele depuse prin reprezentantul său legal, iar după 1 ani,

restituirea se va face minorului )nsuşi cu acordul părintelui sau tutorelui.(reptul de dispoziţie al )mputernicitului poartă at!t asupra capitalului depus, c!t şi asupra

dob!nzilor &fructelor civile', dar nu şi asupra c!ştigurilor, )n cazul libretelor cu dob!ndă şic!ştiguri.

/itularul libretului are dreptul să indice persoana care &a putea ridica sumele dupămoartea sa!

3ceastă dispoziţie, numită clauză testamentară, constituie un legat cu titlu particularfăcut prin testament!

Clauza testamentară produce efecte numai la decesul titularului libretului şi cupri&ire la sumele care sunt în depozit în acel moment!

/itularul poate re&oca legatul fie prin anularea clauzei testamentare, fie prinincluderea sumei într-un testament ulterior!

6aţă de C;C, revocarea va produce efecte numai din momentul comunicării revocării.C;Cul suportă riscul pieirii fortuite şi răspunde pentru pre#udiciile cauzate titularilor &)n

calitate de comitent', )n cazul eliberării sau )nregistrării greşite a sumelor depuse din culpa personalului.

C;Cul răspunde de asemenea pentru plăţile făcute persoanelor ne)ndreptăţite &*oţ,găsitor' care au indus )n eroare pe funcţionarii C;C, dar numai de la data declarării prevederiisau sustragerii acestora şi numai pentru sumele restituite peste plafoane, pentru care C;Culeste obligat să bloc*eze contul.

Pentru sumele restituite persoanelor ne)ndreptăţite )nainte de data primirii de către

unităţile C;C a comunicărilor periodice privind libretele anulate, C;Cul nu răspunde,titularul urm!nd să solicite restituirea sumelor de la infractor.Totuşi, C;Cul va răspunde )n calitate de comitent şi )n acest caz, dacă se dovedeşte dolul

 prepuşilor săi &de e"emplu, complicitatea funcţionarului său la fapta *oţului'. -n aceastăsituaţie, dolul funcţionarului C;C va strămuta răspunderea C;C pe terenul răspunderiidelictuale.

6bligaţia depozitarului de a păstra secretul depozitului  se regăseşte şi în cazuldepunerilor bancare, ca şi al depunerilor băneşti la C5C!

3rt! din ?egea  nr! B122 stabileşte că :6peraţiunile efectuate de Casa de5conomii şi Consemnaţiuni, numele depunătorilor şi al titularilor depunerilor, sumeledepuse şi orice alte date în legătură cu operaţiile pe numele acestora, sunt

confidenţiale!

8/8/2019 c. depozit

13/14

(ate informative privind numele titularilor, depunătorilor, sumele depuse şi operaţiunileefectuate pe numele persoanelor fizice şi #uridice se dau numai titularilor sau reprezentanţilor legali, iar )n cauzele penale )n care sa pus )n mişcare acţiunea penală )mpotriva titularului, lacererea scrisă a procurorului sau a instanţei #udecătoreşti.

+ dispoziţie asemănătoare se găseşte )n @egea  bancară nr. 83?1::3 &art. :'E =Aanca va

 păstra confidenţialitatea tuturor tranzacţiilor şi serviciilor pe care le oferă, inclusiv cu privirela identitatea titularilor conturilor.Personalul unei bănci, supus prevederilor prezentei legi, nu are dreptul de a folosi sau de a

dezvălui nici )n timpul activităţii, nici după )ncetarea acesteia, fapte sau date care, devenite publice, ar dăuna intereselor ori prestigiului unei bănci sau vreunui client al acestuia.

Nu mai puţin :#bli"aţia de păstrare a secretului profesional nu poate fi opusăautorităţii competente $n eercitarea atribuţiilor sale prevăzute de le"e!

Goştenitorii titularului libretului C;C pot obţine informaţii numai cu privire la soldule"istent la data decesului autorului lui şi la operaţiunile ulterioare, numai cu condiţia sădovedească calitatea lor cu un certificat de moştenitor sau o *otăr!re #udecătorească.

?egea C5C stabileşte, de asemenea, principiul insesizabilităţii relati&e a sumelor

depuse!Găsurile de indisponibilizare şi de e"ecutare a sumelor depuse se vor lua )n condiţiile

legii &art. alin. 4 @egea CEC ' , adică numai )n cauze penale, după pornirea urmăririi penale,ori )n temeiul unei *otăr!ri #udecătoreşti penale sau civile decurg!nd dintrun fapt penal.

Proba depunerilor )n raporturile cu C;Cul se face cu a#utorul libretului C;C, e"trasuluide cont sau a indicării numărului libretului sau a altor elemente necesare identificăriilibretului.

-n raporturile dintre titularul libretului şi alte persoane, dovada se face cu libretul saurelaţii de la C;C, iar dacă titularul refuză să ceară aceste relaţii necesare soluţionării

 procesului, instanţa va soluţiona procesul pe baza celorlalte probe administrate de părţi, put!nd să ia )n considerare şi refuzul ne#ustificat al titularului de a cere relaţii de la C;C &art.228 C.pr.civ.'.

Depunerile de sume de bani în bănci, constituite ca societăţi comerciale sau însucursale din (om+nia ale băncilor, persoane juridice străine   sunt reglementate de?egea bancară nr!

8/8/2019 c. depozit

14/14

%pre deosebire de depozitul obişnuit, care poate avea ca obiect numai lucruri mobile,depozitulsec*estru poate avea ca obiect at!t bunuri mobile, c!t şi lucruri imobile.

%ec*estrul convenţional este un contract de depozit pentru )nc*eierea căruia este necesarăcapacitatea părţilor de a contracta.

6bligaţiile, drepturile şi puterile administratorului-sec)estru sunt determinate prin

con&enţia părţilor, iar în lipsa acesteia se aplică regulile stabilite de Codul ci&il în art!"1$8-"19$!.otri&it art! "19# C!ci&! administratorul-sec)estru este ţinut să păzească şi să

conser&e obiectul sec)estrului cu diligenta unui depozitar!(acă natura bunului o cere, administratorulsec*estru este ţinut să )ndeplinească acte de

administrare, regulile din materia mandatului fiind aplicabile )n mod corespunzător.Cu autorizarea instanţei #udecătoreşti, administratorulsec*estru poate să )nstrăineze bunul

)n cazul )n care acesta nu poate fi conservat sau dacă, pentru un alt motiv, măsura )nstrăinăriieste vădit necesară.

3dministratorul-sec)estru trebuie să predea bunul celui desemnat de instanţa judecătorească sau, după caz, celui indicat prin acordul tuturor părţilor care l-au numit!

.+nă la finalizarea contestaţiei sau p+nă la încetarea stării de incertitudine juridică,administratorul-sec)estru nu &a putea fi liberat, dec+t prin acordul tuturor părţilor carel-au numit sau, pentru moti&e temeinice, prin )otăr+re judecătorească!

(acă nu sa convenit altfel, administratorulsec*estru are dreptul la o remuneraţie &art.212 alin. &1' C.civ.'.

C*iar şi )n cazul sec*estrului cu titlu gratuit, administratorulsec*estru are dreptul larestituirea tuturor c*eltuielilor făcute pentru conservarea şi administrarea bunului sec*estrat,

 precum şi la plata despăgubirilor pentru pierderile suferite )n legătură cu acesta.

§ 2. %ec&estrul judiciar 

>ec)estrul poate fi dispus de instanţa de judecată la cererea unei sau ambelor părţi!0n acest caz, se aplică pre&ederile Codului de procedură ci&ilă şi, după caz,

dispoziţiile art! "1$8-"19" C!ci&!, în completare, în măsura în care acestea suntcompatibile!