Caiet de Sarcini Canalizare

Sediu: Str. Baltagului nr. 5, bl.V81, sc. 1 ap.18, Sector 5, Bucuresti, Cod potal 050801 CUI: RO 13556521 RC: J40 / 10889 / 2000 C.S. subscris i vrsat 102.500 LEI

Punct de lucru: Str. Cluei nr. 7, Sector 2, Bucureti, Cod potal 021351 Telefon: 0315.40.50.30 Fax: 0315.40.50.31 E-mail: [email protected]

AUTORITATEA CONTRACTANT: Consiliul local Chitila, JUDETUL ILFOV PROIECTANT: Asocierea S.C. ROMPROED S.A.& A.C.I. EUROCONSTRUCT S.R.L.

ELABORATOR DOCUMENTATIE: S.C. ROMPROED S.ADENUMIRE CONTRACT: "Regenerarea infrastructurii rutiere i edilitare n oraul Chitila, judeul Ilfov"

SISTEM DE CANALIZARE MENAJER SAT RUDENI VOLUM 2 CAIET DE SARCINI

CONTRACT nr. FAZA DE PROIECTARE:

24 (360)/ 2010 PT+CS+DE

DIRECTOR GENERAL ADJUNCT: Ing. Laureniu POTCOAV DIRECTOR TEHNIC: DIRECTOR DE PROIECT: Ing. Mihai SANDU Ing. Alexandru SARPE

Data: MAI 2010

Exemplar Nr.6

FPT-03-01, Rev.1 Toate drepturile asupra folosirii si aplicarii prezentului document apartin ROMPROED SA

Contract nr. 24 (360)/2010 Regenerarea infrastructurii rutiere i edilitare n oraul Chitila, judeul Ilfov SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA CAIET DE SARCINI

BORDEROUL VOLUMELOR

VOLUMUL 1 MEMORIU TEHNIC VOLUMUL 2 CAIETE DE SARCINI VOLUMUL 3 LISTE CU CANTITATI DE LUCRARI

S.C. ROMPROED S.A. FPT-03-02, Rev.1

2


AUTORITATEA CONTRACTANT: Consiliul local Chitila, JUDETUL ILFOV PROIECTANT: Asocierea S.C. ROMPROED S.A.& A.C.I. EUROCONSTRUCT S.R.L.

ELABORATOR DOCUMENTATIE: S.C. ROMPROED S.ADENUMIRE CONTRACT: "Regenerarea infrastructurii rutiere i edilitare n oraul Chitila, judeul Ilfov"

SISTEM DE CANALIZARE MENAJER SAT RUDENI VOLUM 2 CAIET DE SARCINI

Faza: PT+CS+DE

Data: Mai 2010

FOAIE DE SEMNTURI Director proiect Tehnologie Director proiect specialitate Proiectani Ing. Magdalena TOMA Ing. Gica CPN Ing. Dana BANCEU Ing. Robert STROESCU Rezisten Director proiect specialitate Proiectani Ing. Mihai NICOLESCU Ing. Anca BADRALEXE Ing. Alexandru ACHIM Ing. Alexandru SARPE


3


AVIZ CTE


4

Contract nr. 24 (360)/2010 Regenerarea infrastructurii rutiere i edilitare n oraul Chitila, judeul Ilfov SISTEM CANALIZARE CAIET DE SARCINI

CUPRINSUL VOLUMULUI PAGINA DE TITLU BORDEROUL VOLUMELOR FOAIE DE SEMNTURI AVIZ CTE CUPRINSUL VOLUMULUI1.1 CONSTRUCTII 1.2 ARHITECTURA 2.1 CONDUCTE 2.2 ARMATURI SI UTILAJE RETEA DE CANALIZARE 2.3 UTILAJE SI ECHIPAMENTE LA STATIA DE EPURARE 3.1 Executia instalatiilor electrice de joasa tensiune 3.2 Executia instalatiilor exterioare de legare la pamant si paratrasnete 3.3 Caiet de sarcini uzinare 4.1 Materiale i echipamente condiii de calitate 4.2 Executarea instalaiilor de ventilaie 4.3 Verificri i probe 4.4 Reglarea instalaiei de ventilaie 4.5 Probarea echipamentului 4.6 Verificarea eficacitii globale a instalaiei de ventilare 4.7 Executarea vopsitoriilor

1 2 3 4 56 10 55 83 99 131 144 150 154 155 157 157 158 158 158

1 CAIET DE SARCINI SPECIALITATEA CONSTRUCTII SI ARHITECTURA ....................................... 6

2 CAIET DE SARCINI SPECIALITATEA INSTALAII HIDROMECANICE .......................................... 55

3 CAIET DE SARCINI SPECIALITATEA INSTALAII ELECTRICE .................................................. 131

4 CAIET DE SARCINI SPECIALITATEA INSTALATII DE VENTILATIE............................................ 154

S.C. ROMPROED S.A.FPT-03-05, Rev.1

5


1 CAIET DE SARCINI SPECIALITATEA CONSTRUCTII SI ARHITECTURA1.1 CONSTRUCTII

1.1.1 LUCRARI DE TERASAMENTE

1.1.1.1 Nivelul solului Pentru scopul dat de specificaie , termenul de nivel al solului se va referi la suprafaa solului nainte de nceperea operaiilor de lucrare a pmntului , dar dup curarea amplasamentului i ndeprtarea eventualelor lucrri de construcii existente. 1.1.1.2 Extinderea excavaiilor Extinderea excavaiilor va fi cea minim practicabila dup prerea dirigintelui de antier, pentru construirea lucrrii, cu consultarea planurilor de sptur. 1.1.1.3 Compactarea umpluturilor Umplerea cu pmnt a spaiului dintre fundaii se va realiza manual in straturi ce nu va depi 200 mm cu pmnt mrunit bine btut cu maiul mecanic. Pentru restul umpluturii , straturile nu vor depi 300mm cu ndesare cu bttor mecanic uor sau se poate introduce un buldozer , cilindru compresor sau alte echipamente de compactare , asigurndu-se realizarea gradului de compactare de 95% prevzut conform STAS 2914 - 84. Antreprenorul , daca este necesar , va uda materialul de umplere nainte si in decursul tasrii pentru a ajuta obinerea gradului specificat de tasare. 1.1.1.4 Alunecri, surpri i spturi n exces Antreprenorul va preveni alunecrile si cderile de material din prtile laterale ale excavaiilor si taluzurilor. In cazul alunecrilor sau cderilor ce apar in excavaii si unde excavaiile sunt fcute in exces fata de dimensiunile specificate,orice material necorespunztor care a intrat in excavaii trebuie nlturat in orice umplere adiionala ce poate fi ceruta se va face cu material excavat selectat sau importat si tasat pentru aprobarea de ctre proiectantul de specialitate. Unde se formeaz goluri prin alunecri sau cderi,sau prin excavri in exces fata de dimensiunile specificate,care dup opinia dirigintelui de antier BC3,5.1.1.2 BETOANE , COFRAJE SI ARMATURI.

pot afecta stabilitatea solului pentru susinerea

lucrrii,sau construciile,sau serviciile adiacente, Antreprenorul va umple golul solid cu beton clasa

1.1.2.1 Tipuri uzuale de beton Pentru lucrrile curente de beton si beton armat , uzuale de beton se difereniaz si se noteaz in funcie de:


6


de mai jos

clasa betonului lucrabilitate; tipul de ciment utilizat; mrimea agregatelor.

Tipurile de beton uzuale pentru construciile cuprinse n prezentul proiect sunt artate in tabelul ____________________________________________________________________________ Clasa C8/10 C16/20 betonului conform Domeniul de aplicare Egalizri, blocuri de fundaii Beton simplu pentru pante, umpluturi (NE012-2007)

____________________________________________________________________________ De exemplu , un beton de clasa C16/20 cu clasa de tasare S2 , ( corespunztoare unei tasri de 8 2 cm ) preparat cu ciment normal si avnd agregate 0 31mm, cu raport ap ciment maxim 0,50, cu rezisten la nghe de minim 100 cicluri de nghe-dezghe , se noteaz: C16/20-clasa tasare S2-ciment II/A-S 32,5-R/0-31 / 0-31 mm-W/C=0.45-P410-G100 Daca este necesar , notaia se va completa cu tipul de aditiv impus. In cazuri speciale , prin proiect sau prin nelegere intre productor si utilizator , se pot adopta notaii simplificate. In comanda de beton ctre staie se vor nscrie tipul de beton , programul si ritmul de livrare precum si obiectul (partea de structura) la care urmeaz a se folosi. 1.1.2.2 Reguli generale de betonare Betonarea va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor prezentului normativ si a fisei tehnologice. La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale: a) Betonul vechi care va veni in contact cu betonul proaspt va fi udat cu 2-3 ore nainte si imediat nainte de turnarea betonului, iar apa rmasa in denivelri va fi nlturata. b) Din mijlocul de transport descrcarea betonului se va face in bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare. c) Betonul trebuie sa fie rspndit uniform in lungul elementului, urmrindu-se realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm nlime si turnarea noului strat nainte de nceperea prizei betonului turnat anterior.


7


d) Se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de poziia prevzuta, ndeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a plcilor in consola. Daca totui se vor produce asemenea defectele vor fi corectate in timpul turnrii. e) Se va urmri cu atenie nglobarea in beton a armaturilor, respectndu-se grosimea stratului de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului. 1.1.2.3 Reguli generale de betonare Betonarea se va face manual i mecanizat . Compactarea manuala se admite concomitent cu baterea cofrajelor in urmtoarele situaii: cnd introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza desimii armaturii sau a dimensiunilor seciunii respective iar vibrarea externa nu este eficienta; defectarea vibratorului sau ntreruperii curentului; cnd se prevede prin reglementrile speciale.

1.1.2.4 Decofrarea Dup ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,5 N/mm2, astfel nct fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate , prtile laterale ale cofrajelor pot fi ndeprtate. 1.1.2.5 Cofraje Cofrajele se pot clasifica n urmtoarele categorii: Cofraje fixe, executate direct n amplasament, ceea ce presupune un consum ridicat de material lemnos i un numr mare de muncitori implicai n operaia de execuie a cofrajului Cofraje mobile Cofraje de inventar, tipizate

1.1.2.6 Armaturi Oteluri pentru armaturile utilizate n cadrul prezentului proiect sunt: otel beton rotund neted tip OB 37. otel beton cu profil periodic cu nervurile longitudinale diametral opuse si nervuri elicoidale situate la distante egale, nclinate cu 55-65 grade fata de nervurile longitudinale, tip PC52. Toate armaturile livrate pe antier vor avea certificat de calitate valabil. 1.1.2.7 Fasonarea armaturilor nainte de fasonare armaturile trebuie sa fie curate si drepte. Eventualele pete de rugina se pot ndeprta prin lovire cu ciocanul sau prin frecare cu peria de sarma ( numai in zonele in care barele urmeaz a fi nndite prin sudura ).


8


Oelul beton este livrat in bare ndoite sau in colaci , astfel nct nainte de taiere si fasonare el trebuie ndeprtat cu grija , fr a I se deteriora profilul. In cazul ntinderii otelului cu troliul , alungirea maxima nu trebuie sa depeasc 2 mm / m. Barele tiate si fasonate , cat si carcasele , sunt apoi depozitate in mod corespunztor in pachete etichetate , spre a se evita confundarea lor. Pe antierele unde condiiile locale favorizeaz coroziunea armaturilor , se recomanda montarea armaturilor intr-un timp cat mai scurt. Armaturile se termina cu sau fr ciocuri. Ciocul se ndoaie la 180 in cazul armaturilor netede tip OB 37 si la 90 in cazul armaturilor cu profil periodic tip PC53. Raza interioara de ndoire este de minim 1,25 d in cazul armaturilor netede si de 2 din cazul armaturilor cu profil periodic. Poriunea dreapta de la capt dup ndoire este de 3 d la armaturile netede si 7 d la cele cu profil periodic.1.1.3 LISTA NORMATIVELOR PRIVIND PROIECTARE SI EXECUTAREA LUCRARILOR

1. CR_0_2005 VANTULUI 3. CR 1-1-3-2005 5. P 100-1/2006 cldiri

Bazele proiectrii in construcii

2. NP 082-04 Cod de proiectare. Bazele proiectrii si aciuni asupra construciilor. Aciunea Cod de proiectare. Evaluarea aciunii ZAPEZII asupra construciilor Cod de proiectare seismic Partea I Prevederi de proiectare pentru

4. NP112-04 Fundarea direct a construciilor

6. NP-007-97 Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat Bul.constr. nr.10/1997 7. C 169-88 8. NE 008-1997 mecanice 9. C 251-94 Instruciuni tehnice pentru proiectarea, executarea, recepionarea lucrrilor de imbunatatire a terenurilor slabe de fundare prin metoda imbunatatirii cu materiale locale de aport pe cale dinamica Bul.constr. nr.4/1994 10. NE 008-97 Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice M.L.P.A.T. 60/N/11.03.9.7 11. C 28-99 12. NE 012-2007 Instruciuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton Normativ pentru producerea betonului. Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee fundaiilor construciilor civile si industriale Bul.constr. nr.5/1988


9


13. GP 036-1998 14. C 83-75 15. C 16-84

Norme tehnice privind protecia anticoroziva a bazinelor de beton armat

pentru neutralizarea si epurarea apelor industriale ndrumtor privind executarea trasrii de detaliu in construcii Bul.constr. nr.1/1976 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii si a

instalaiilor aferente Bul.constr. nr.6/1985 nr.7/1986 16. GP 014-97 Ghid pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor in construcii Bul.constr. ordin 12/1997 17. P 130-97 nr.4/1998 18. C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitii si recepia lucrrilor de construcii si instalaiilor aferente 19. Regulamentul privind protecia si igiena muncii in construcii Bul.constr. nr. 5-6-7-8-/1993 20. IM 007-96 Norme specifice de protecia muncii pentru lucrri de cofraje, schele, cintre, si eafodaje Bul.constr. nr.10/1996 Normativ privind urmrirea comportrii in timp a construciilor Bul.constr.

1.2 ARHITECTURA 1.2.1 BORDEROU CAIETE DE SARCINI PENTRU LUCRARI DE ARHITECTURA

NOTA DE PREZENTARE In acest volum sunt cuprinse Conditii tehnice generale pentru executarea lucrarilor de constructii, grupate pe capitole (grupe) de lucrari specifice lucrrilor de FINISAJE pentru constructii civile. 1. Fiecare asemenea capitol este prezentat n cadrul unei specificatii care contine: Generalitati - Prezentele specificatii se vor folosi la ntocmirea caietelor de sarcini pentru lucrari de finisaje la constructii civile. Concept de baza - Specificatiile din acest volum fac trimiteri la standarde, normative si prescriptii tehnice si se citesc mpreuna cu acestea. Materiale si produse - Sunt enumerate si se descriu materialele si standardele sau normele de calitate si testare ale acestora.


10


Executia lucrarilor - Sunt descrise principalele conditii tehnice de executie a lucrarilor de finisaj, cu referire la tehnologiile specifice pentru fiecare capitol de lucrare n parte. Teste, probe, verificari - Sunt indicate abaterile admisibile privind calitatea lucrarilor executate, de asemenea sunt indicate principalele operatiuni de verificare, facndu-se trimiteri la standardele de verificari si teste necesare asupra materialelor utilizate. 2. Codificare Sistemul de codificare adoptat pentru specificatiile standard din acest volum permite o identificare usoara si rapida a fiecarui capitol de lucrari. S-a adoptat sistemul de ordonare n scara, astfel: X. - Capitolul X.1. - Sectiunea X.1.1. - Subcapitol X.1.1.1. - Specificatia 3. In timpul executarii lucrarilor se vor respecta prevederile Planului privind protecia i sntatea muncii n construcii ntocmit de ctre Contractor pentru investiia menionat, n conformitate cu cerinele HG nr. 300/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile. Responsabilul beneficiarului privind securitatea i sntatea se va asigura c sunt respectate prevederile Planului mai sus menionat pentru lucrrile specifice din cadrul proiectului de organizare de antier. 1. 2. 3. 4. Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si Normativ P 118/99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor; C.58-96 - Siguranta la foc. Norme tehnice privind ignifugarea materialelor si produselor C.56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii realizarea constructiilor,

aprobate prin Ordonanta nr. 60/97;

combustibile din lemn si textile utilizate in constructii ; aferente, elaborate de INCERC, aprobate prin Ordinul ICCPDC nr. 61/30.10.1985 si Instructiuni pentru


11


Verificarea Calitatii si Receptia Lucrarilor ascunse la Constructii si Instalatii aferente , aprobate cu Ordinul IGSIC nr. 28/07.02.1976 si cu modificarile aprobate cu Ordinul IGSIC nr. 20/04.04.1977; 5. C.204-80 - Normativ - Cadru privind Verificarea Calitatii Lucrarilor de Montaj al utilajelor si Instalatiilor Tehnologice pentru Obiective de Investitii, elaborat de IGSIC si ICCPDC si aprobat cu Ordinul IGSIC si ICCPDC nr. 17/14.07.1983; 6. 7. 8. 9. 10. 11. C.16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor HG nr 728/19 oct 1994 pentru aprobarea Regulamentului privind Certificarea calitatii produselor Legea nr 10/18 ianuarie 1995 privind Calitatea in Constructii HG 261/1994 Regulamente pentru incadrarea in categorii de importanta, intretinere, urmarire in HG 766 Regulamente privind calitatea in constructii HG nr 273/94 Regulament privind intocmirea si pastrarea Cartii tehnice a constructiei1.2.2 REALIZAREA LUCRARILOR DE ZIDARIE, INCLUSIV MORTARE

aferente elaborat de ICCPDC si aprobate cu Ordinul ICCPDC nr. 92/14.12.1984. folosite in constructii

timp si postutilizare

In acest capitol se includ specificatiile pentru zidrii din blocuri ceramice eficiente termic. 1.2.2.1 CONCEPTE DE BAZ Peretii portanti interiori si exteriori din zidarie trebuie sa reziste la sarcinile verticale, sarcinile orizontale si la alte solicitri rezultate din functiunile spatiilor pe care le nchid. Peretii neportanti interiori si exteriori trebuie sa reziste la propria lor greutate, la sarcinile date de finisaje, la presiunea vntului si la alte solicitri rezultate din functiunile spatiilor pe care le nchid. Peretii portanti si neportanti trebuie s asigure protectia termica, fonic si acustic fundatiilor pe care le nchid. 1.2.2.2 Domeniile de utilizare a peretilor din zidarie. Daca nu se precizeaza altfel, contractorul va executa zidariile n conformitate cu normativele si STASurile n vigoare.


12


1.2.2.3 Standarde si normative de referint P2-85 Normativ privind alctuirea si calculul structurilor din zidrie. C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidrie si tencuial. C 126-75 Normativ pentru alctuirea si executarea zidriilor din caramizi si blocuri ceramice. C l4-82 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrrile de zidrie. P 104-83 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor, planseelor si acoperisurilor din elemente BCA. C 190-79 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia peretilor despartitori din placi de fosfogips si ipsos cu zgura expandat. P68-74 Normativ privind gradul de protectie termica a cldirilor. C 125-81 Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind protectia fonica a cldirilor. C 139-79 Instructiuni tehnice pentru executarea zidriilor din piatra bruta. C 16-79 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor si instalatiilor aferente. C 56-86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente. C 198-79 Instructiuni tehnice privind tehnologia de fabricatie si montaj a plcilor si fsiilor de pereti din ipsos si alte materiale locale. P 100-91 Normativ de proiectare antiseismica a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice. C 140-79 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat. C 19-79 Instructiuni tehnice pentru folosirea cimenturilor n constructii. N.P.22-77 Norme provizorii privind stabilirea gradului de rezistenta la foc, categoriei si clasei de pericol de incendiu a constructiilor, instalatiilor si depozitelor. N.P.23-77 Norme provizorii privind protectia contra incendiilor la proiectarea si realizarea elementelor de constructie. STAS-6233/76 Cimenturi, adaosuri minerali si aditive clasificare si tehnologie. STAS-902 1/78 Var hidratat n pulbere pentru constructii. STAS-39 10/1-76 Var pentru constructii. STAS-5445/l-75 Ipsos pentru constructii. STAS-790/73 Apa pentru mortare si betoane. STAS-8036/72 Beton celular autoclavizat. Gaz metan, conditii tehnice generale de calitate. STAS-1030/70 Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice. STAS- 10833/76 Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate. STAS-6029/74 Blocuri mici din beton cu agregate usoare.


13


STAS-1480/63 Placi si fsii din ipsos pentru pereti despartitori. STAS-3281/75 Produse ceramice. Clasificare. STAS-2945/73 Crmizi de constructie din argil ars. STAS-8560/74 Caramizi de constructie din argila ars. Crmizi si blocuri cu goluri orizontale. STAS-457/80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Conditii tehnice de calitate. Formate si dimensiuni. STAS-10501/l,2/76 Corpuri ceramice pentru pereti si cldiri. Conditii tehnice de calitate, forme si dimensiuni. STAS-l836/73 Produse termoizolatoare din diatomit. STAS-10690/76 Crmizi presate din sticl cu goluri. STAS-2863/l.2-76 Piese presate din sticl pentru constructii. Constructii tehnice generale de calitate. Forme si dimensiuni. STAS-8600/70 Tolerante n constructii, sistem de tolerante dimensionale. STAS-l0104/75 Constructii de zidarie. Principii si metode pentru calculul sectiunilor. STAS-l0109/0/75 Constructii civile, industriale si agricole. Lucrari de zidarie. 1.2.2.4 MOSTRE SI TESTRI Nu se vor pune in opera materiale fara certificat de coformitate si agremente nationale sau CE. 1.2.2.5 MATERIALE SI PRODUSE Materiale si produse principale In cadrul acestor specificatii sunt luate n considerare materialele si produsele principale la executia zidriilor curente. Materialele si produsele se pot clasifica n functie de rolul lor astfel: a) b) c) Materiale de baza - caramizi, blocuri, placi Materiale auxiliare - mortare, armaturi Accesorii - piese de prindere, ancore, etc.

Calitatile materialelor folosite la prepararea mortarelor pentru zidarie trebuie sa corespunda normelor urmatoare: - Var hidratat n pulbere pentru constructii STAS 9201/80


14


- Var pasta - Argil pentru mortare pe baza de ciment - Ipsos pentru constructii - Cimenturi - Aracet pentru mortare - Agregate, nisip natural de carier - Apa - Adeziv plastifiant Disan - Acceleratori pentru ntarire - Intrzietori de priza - Aditiv impermeabilizator AUXILIARE (MORTARE) TIPURI PRINCIPALE

STAS 146/70 STAS 4686/71 STAS 545/71 STAS 1500/77 STAS 388/80 STAS 1667/76 STAS 970/73 STAS 7514/70 STAS 2703-80 C17-1978 STAS 8573-78 COMPOZITIE (la 1 m3) Ciment kg Var m3

Nisip kg

Apa m3

Arace t kg

Mortare pentru zidarii caramizi pline sau din blocuri de beton cu agregate usoare (var pasta sau var hidratat) : - M-10Z (var-ciment) F/25117 M/31112 - M 25Z (ciment-var) F/25165 M/31157 - M 50 Z (ciment-var) F/25165 M/30157 0,090 1600 0,305 0,100 1660 0,305 0,100 1660 0,310


15


- M-100 Z (ciment-var) - M-100 Z (ciment)

M/30275 M/30323

0,060 -

1600 1600

0,310 0,310

TIPURI PRINCIPALE

COMPOZITIE (la 1 m3) Ciment kg Var m3 0,7 1 3 0,4 0,25 Nisip kg 7 10 1 5 3 Apa (l) 0,7 Ipsos (kg) 1 1 1 Apa m3 Arace t kg

Mortare pentru zidarii de BCA (parti) - pentru rosturi obisnuite - mortar adeziv - mortar pentru placi sticla (parti) Pasta pentru zidaria placilor de ipsos

1 1 1

Mortar pentru zidarie din caramizi de 1

ntrzietor priza (g) 2

Mortarele pentru zidarii pot fi preparate si cu cenus de termocentral, conform completrilor la Instructiunile tehnice C 17-78 publicate n Buletinul Constructiilor nr.6/1980. Crmizile, blocurile si alte materiale pentru zidrie vor fi solide, nu vor prezenta fisuri, sparturi si alte defecte care ar putea afecta aspectul si rezistenta zidariei. Acestea vor fi curate si nu vor fi admise atunci cnd sunt murdare sau unse. Materialele de zidarie care prezinta sparturi, deformari, fisuri sau abateri de la dimensiunile si tolerantele admise, vor fi sortate si respinse cu aprobarea Consultantului. 1.2.2.6 LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE Se vor asigura pentru toate tipurile de materiale pentru zidrii cantitatile necesare conform programului de lucru. Materialele pentru zidarii se vor aproviziona pentru fiecare sort de la unul si acelasi producator pentru ntreaga cantitate necesara.


16


Materialele pentru zidarii se vor aproviziona containerizat si se recomand manipularea lor mecanizat pe tot traseul de transportat pna la punctul de lucru. Manipularile se vor face ngrijit, cu atentie pentru a se evita degradarile (ciobiri, spargeri, fisurari, etc). Materialele pentru zidarii se vor depozita ordonat, n stive, grmezi, lzi, containere, n locuri ferite si protejate. Se vor acoperi imediat dupa livrare la santier astfel ca s se evite expunerea la intemperii si sa se asigure starea adecvat de uscare si temperatura la punerea n opera. Materialele pentru zidrie se vor pastra n stare uscata, ferite de actiunea ploii, zapezii, soarelui. 1.2.2.7 EXECUTIA ZIDARIEI Abateri permise Tolerantele de executie: Suprafetele peretilor, colturile interioare si exterioare se vor executa cu firul cu plumb, furtunul de nivel, nivela n montura de lemn, (boboboc), coltarul de lemn sau metal la 90 echere mari de lemn cu o latura de 70 cm, dreptare 1-4/4 x 15 sau 5 x 15, sablare sau orice alte scule si dispozitive de lucru care asigura calitate corespunzatoare zidariei. La executia zidariilor se vor respecta urmatoarele abateri maxime admisibile: 1. La dimensiunile zidurilor: -latimea de pna la 10 cm : +/- 4mm; -latimea de 15 cm: +4 sau - 6mm; -latimea de 30 cm sau mai mare: + 10 sau 10 mm; 2. La dimensiunile golurilor: -egal mai mic de 1 m: +/- 10 mm; - egal mai mare de 1 m: - 15 mm, - 10mm; 3. La dimensiunile n plan ale ncaperilor: - latura mai mica de 3 m: +/- 15 mm; - latura mai mare de 3 m: +/- 20 mm; 4. 5. 6. La dimensiunea rosturilor: verticale: + 3, - 2 mm; orizontale: +3, - 2 mm; La planeitatea suprafetelor: 8 mm la 2,5 m n orice directie: La rectiliniaritatea muchiilor:


17


7. 8. -

4 mm la 2,5 m sau 15 m pe toata lungimea; La verticalitatea muchiilor si a suprafetelor: 6 mm la metru sau 10 mm pe etaj; Abateri fat de orizontala asizelor: 3 mm la metru sau 15 mm pe toat lungimea peretelui.

Operatiuni pregatitoare Inspectare: Se vor inspecta zonele si conditiile n care urmeaza sa se execute zidariile. Nu se vor ncepe lucrarile nainte de ntrunirea conditiilor satisfactoare. Inainte de nchiderea cu zidarie a unui spatiu, se vor ndeparta resturile si se va curata zona ce urmeaza a fi nchisa. Inainte de nceperea executiei, se vor pregati: - degajarea frontului de lucru; - pregatirea zonelor de amplasare a schelelor; - asigurarea cailor de acces pentru materiale si oameni; - asigurarea spatiilor de depozitare n zona fronturilor de lucru a materialelor de zidrie si a mortarului; - aprovizionarea frontului de lucru cu materiale, scule, dispozitive si utilaje necesare; - montarea schelelor, balustradelor de protectie; - punerea n functiune a echipamentelor si a utilajelor de ridicat; - verificarea pompei de mortar si probarea ei; - trasarea si verificarea axrii zidariei; - verificarea si ndreptarea materialelor verticale si orizontale care leag zidria de structura; - pozitionarea golurilor de usi si ferestre, spaleti, alte goluri, etc.; - rectificarea unor neregularitti din structur; Rosturi - grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm; - grosimea rosturilor verticale este de 10 mm; - umplerea rosturilor se face mai putin - 1- 1,5 cm de la fata zidului; Ancoraje


18


Ancorarea zidriei de structura cldirii (stlpi, diafragme) se face cu musttile din otel beton prevazute n structur si/sau n zidrie, sau agrafe fixate cu bolturi mpuscate sau forate. Legatura zidariei cu structura se face prin aplicarea unui sprit de mortar de ciment si rostul ntre zidarie si structur se umple complet cu mortar. Barele de armtur prevazute n zidrie sc vor pozitiona corect, iar grosimea rostului de mortar va acoperi corespunztor barele de armatura. Zidrie mixt (complexa) de regula armtura stlpilor se face n carcase, care se monteaz naintea executiei zidariei; mustatile de legtura din rosturile zidriei vor strbate carcasele stlpilor si vor avea marginea de mortarul din rostul orizontal al zidriei pe latura adiacent stlpului se las neumplut 2 cm; turnarea betonului n stlpi se face n straturi cu nltimea de cca. 1 m dup udarea prealabila a deasupra si dedesubtul golurilor de zidrie (n primul rost de la gol, se vor prevedea armturi

ancoraj necesara;

zidriei si cofrajului: ndesarea se face manual cu vergele. orizontale, care se vor ancora de la gol 500 mm: Alte prescriptii zidaria se ncepe de la colturi; ntreruperile se lasa sub forma de trepte; la ntreruperea lucrului nu este permis asternerea mortarului peste ultimul strat de crmizi sau

blocuri; Suprafetele verticale se vor peria n timpul executiei si se vor pastra n stare de curatenie. Spatiul dintre tocurile tmplriei si zidarie (cnd se monteaz anterior) vor fi bine umplute cu mortar; Deasupra golurilor, acolo unde se indic n planse, se vor prevedea buiandrugi din beton armat (prefabricati sau monoliti, conform detaliilor anterior aprobate si armati corespunzator specificatiilor: Se vor prevedea piesele nglobate n zidrie necesare prevzute n planuri si specificatii (ghermele, dibluri, piese metalice nglobate, etc.) a caror schite au fost aprobate n prealabil de inginer.


19


Curtirea si protectia lucrrilor Lucrarile se vor executa mentinnd pe ct posibil o stare de curtenie corespunzatoare, se ndeparta resturile de mortar de pe laturi, nainte de a se ntari. Zidaria trebuie sa rmn curat, fara pete de mortar, sau cu scurgeri de mortar. Suprafetele de zidrie vor fi protejate pe durata executiei lucrrilor atunci cnd nu se lucreaz la ele. Pe timp de ploaie, ninsoare sau pe perioada ntreruperii lucrnilor, zidurile expuse se vor proteja la partea superioara cu folii de polietilena. Verificri si remedieri n vederea receptie lucranilor Se verifica nscrierea n tolerantele admise Se indic modul de realizare a calitatii executiei conform prezentelor specificatii. Se consider defecte ce trebuie remediate prin refacere partial sau totala a lucrrilor, functie de cum va decide Consultantul, urmatoarele: - nerespectarea prezentelor specificatii; - folosirea materialelor necorespunzatoare; - trasare si executie gresita fata de axe; - executia de goluri, dibluri, ghermele, piese nglobate, n alte pozitii dect cele specificate n planuri si schite; Reguli si metode de verificare: - se vor respecta planurile si specificatiile lucrrii; - verificrile se fac n timpul si dup terminarea lucrrilor, pe sectoare si zone; - materialele care prezinta ndoieli privind calitatea si ncadrarea n clasele de calitate prescrise se vor supune verificrilor de laborator conform prescriptiilor; - verificarea grosimii zidurilor se face la zidurile netencuite ntre dou dreptare de 1 m asezate pe fetele zidurilor; - verificrile teserii corecte a zidriei, armrii, legaturii la colturi, ancorrilor, golurilor, pieselor nglobate se fac n cursul executiei prin examinari vizuale: - verificarea planeitatii suprafetelor superioare a asizelor se face cu bolobocul si dreptarul de 2 m lungime; - verificarea verticalitatii suprafetelor si muchiilor se face cu firul cu plumb, bobobocul si dreptarul de 2 m; - verificarea dimensiunilor ncaperilor, a golurilor pentru usi, ferestre, nise, etc., se face prin masuratori directe cu metrul si ruleta.


20


1.2.3 MORTARE PENTRU ZIDARII

Acest capitol cuprinde specificatii pentru compozitia si prepararea mortarelor pentru zidria din blocuri de beton. STANDARDE DE REFERINTA STAS 388 - 68 Ciment Portland. STAS 790 - 73 Ap pentru mortare si betoane. STAS 3910/1-76 Var pentru constructii STAS 9201 - 78 Var hidratat n pulbere pentru constructii. C 17-18 - Mortare pentru zidarii si tencuieli. STAS 1667 76 Agregate naturale dense pentru mortare. STAS 2634 - 70 Metode de testare pentru mortare. STAS 1030-70 Mortare obisnuite pentru zidrie. MOSTRE SI TESTRI Testarea mortarelor se va face pe fiecare tip n parte, n conformitate cu STAS 2634-70, prin prelevare de probe si ncercari, de catre un laborator specializat., pe cheltuiala contractorului, dupa cum urmeaz: - rezistenta la compresiune la 28 zile: - consistenta si densitatea mortarului proaspt : un test la fiecare schimb. Conditiile de acceptare la receptie a mortarului sunt: rezistenta la compresiune la 28 zile; consistenta mortar proaspt; densitate mortar proaspat. Acestea trebuie sa corespunda STAS 2634-70. Se va pune la dispozitie de asemenea certificatul productorului ca cimentul si varul livrate la santier sunt conform cu specificatiile din standarde. MATERIALE SI PRODUSE Materiale


21


Ciment Portland - cimentul va fi conform STAS 1500/77 si 380/88 fara bule de aer, de culoare Var hidratat - conform STAS 920/80. Var pasta conform STAS 146/70. Densitatea aparenta a pastei de var la consistenta de 12 cm va Agregatele vor fi conform STAS 4686/71, nisip natural de carier sau de ru. Nisipul de carier Apa, conform cu STAS 970/73 va fi curata, potabil, nepoluat cu petrol n cantitati duntoare, Nu se va folosi apa de mare, dect n conditiile respectarii C 140/87, anexa VII-3. Mortarul se amestec bine si numai n cantitati ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarului

naturala sau alb, fara constituenti care sa pateze.

fi de circa 1300 kg/m3.

poate fi partial nlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip natural va fi cel putin 50%.

lipsita de sruri solubile, acizi, impuritati de natur organic si alte corpuri straine.

PREPARAREA MORTARELOR se va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfactoare, dar se va evita suprasaturarea cu apa a amestecului. Mortanul se va pune n opera ntr-un interval de 2 ore dupa preparare. In acest interval de timp se permite adaugarea apei la mortar pentru a compensa cantitatea de apa evaporata, dar acest lucru este permis numai n recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste n timpul stabilit va fi ndeprtat. Mortarul folosit de rostuire va fi uscat att nct sa aiba proprietati plastice care sa permit folosirea lui la umplerea rosturilor.1.2.4 SISTEM DE IZOLARE TERMICA SI FINISARE A FATADELOR

1.2.4.1 GENERALITATI Obiectul specificatiei Prezentul capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile ce urmeaza sistemul de izolare termice fatadelor. Standarde si normative de referinte STAS 6472/3-89 Fizica constructiilor. Termodinamica. Calculul termotehnic al elementelor de constructie ale constructiilor. STAS 6472/4-89 Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa. STAS 5912-89 Materiale de constructii omogene. Determinarea conductivitatii termice. P 118-99 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului. 113-94 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de ncalzire.


22


C56-86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente. C107-82 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri (n curs do revizuire). P 122-89 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri civile socialculturale si tehnico-administrative. Legea 10-95 Legea calitatii n constructii HG nr. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. HG nr.728/1994 Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite n constructii. Ordin 9/n/15.03.1993 Regulament privind protectia si igiena muncii n constructii. Normativ cadru de acordare a echipamentulul individual de protectie. Gradul de detaliere proiectului Nu se vor pune in opera materiale fara certificat de coformitate si agremente nationale sau CE. In cazul in care se va folosi un sistem agrementat national sau CE, toate materialele acestui sistem trebuie sa provina de la producatorul care a agrementat sistemul. 1.2.4.2 MATERIALE SI PRODUSE Materiale 1. Sine - din materiale sintetice - din aluminiu 2. 3. 4. 5. 6. 7. Rigle de racordare Placi termoizolante - polistiren Adeziv pentru lipirea plcilor izolante Dibluri speciale pentru fixarea placilor izolante Mortar adeziv masa de spaclu armat cu plasa din fibre de sticle Diverse furnituri Pentru deviatii mai mari de 1 cm trebuie realizata o tencuiala de egalizare. Temperatura aerului exterior a suprafetei de baza si a materialului ce se pune n opera trebuie se fie de peste +5 grade C, pna la ntarirea completa. Nu se poate lucra la vnt puternic sau la temperaturi mari (sub influenta directa a razelor solare).

Tolerante


23


In cazul unor conditii metorologice nefavorabile, suprafetele n lucru trebuiesc protejate cu materiale corespunzatoare. Livrare, depozitare, manipulare Materialele se aduc, n functie de natura lor, n galeti de plastic, saci, role sau pachete protejate cu folie. Depozitarea, tot n functie de material se va face n locuri ferite de nghet si umezeala, racoroase, ferite de raze ultraviolete (soare), de influenta precipitatiilor si de deteriorare mecanica. Sacii se depoziteaza pe paleti sau suport de lemn, rolele se depoziteaza n picioare. Pentru urmatoarele produse (adezivi, vopsele) sunt de evitat contactele ndelungate pe piele; n caz de stropire n ochi se indica clatirea cu multa ap curent si la nevoie, consult medical. Aceste produse n stare ntarita nu sunt daunatoare. La procurarea materialelor se va da atentie deosebita perioadei de garantie permisa de producator pentru depozitarea lor. EXECUTIA Generalitati Sistemul de izolare termica si finisare a fatadelor trebuie ales ca sa corespunda din punct de vedere al protectiei termice, acustice, incendii si la intemperii. Pregatirea suprafetei suport Trebuiesc nlaturate murdariile, stropii de mortar sau alte resturi de materiale. Trebuie nlaturat uleiul do cofraj. Se fixeaza sinele orizontale deasupra soclului, verificndu-se orizontalitatea cu bolobocul. Intre sine se lasa o distanta de 3 mm. Sinele se fixeaze cu dibluri - cte 3 bucati pe metru liniar. Sinele se fixeaza ntotdeauna n ultima gaura posibil pentru a se evita lungimile prea mari nefixate. Eventualele inegalitati se pot rozolva prin prevederea unor distantieri. Sinele de colt se taie corespunzator (oblic) sau se folosesc sine cu profil de colt. Placile termoizolante se fixeaz cu adeziv si dibluri. Se vor utiliza dibluri speciale. Adezivul se ntinde cu partea plana a unui spaclu cu dinti, iar ulterior se face zimtuirea suprafetei utiliznd partea cu dinti. Zonele de mbinare (marginile) ntre placi trebuie sa ramna fara adeziv. Lipirea cu adeziv pe ntreaga suprafata se utilizeaza numai la suprafetele netede. Pentru celelalte tipuri de suprafete se aplica adezivul pe o fsie de 5 cm pe perimetrul placii si n 3 puncte din mijlocul ei (marimea zonei n cele trei puncte este de aproximativ o palma). La aplicarea peste buiandrugii de fereastra se recomanda utilizarea unor fixatori, pentru a se evita desprinderea placii cu adezivul nca umed. In zonele de colt se recomanda dispunerea tesuta a placilor izolatoare. Dupa uscarea adezivului, proeminentele se nlatura prin taiere cu cutter-ul. Rosturile dintre placi se umplu cu spuma poliuretanica sau cu pene din material


24


izolant. Capetele placilor dinspre ferestre, respectiv usi, se prevad cu bande de acoperire a rosturilor. Se lipesc apoi riglele de capat pentru tencuieli la ramele ferestrelor. Eclisa de protectie cu banda adeziva serveste la prinderea foliei de acoperire care, dupa tencuire se nlatura. Gaurile pentru dibluri se fac cu masina de gaurit iar introducerea acestora se face prin lovire sau nsurubare. Dibluirea se realizeaza cel mai devreme la dou zile de la lipirea cu adeziv. Lungimea diblului se alege n functie de caracteristicile suprafetei de baza la fata locului. Se vor aplica minimum 5 dibluri/mp n cmp, iar la zona de margine vor fi 12 dibluri/mp. Latimea zonei de margine va fi specificat de producator. La cladirile cu naltimea peste 20 m se iau masuri suplimentare fata de cladirile cu naltimea sub 20 m prin prinderea plcilor cu un numr marit de dibluri, conform schemei producatorului. Prima etapa este de aplicare a masei de spaclu adeziv n benzi, pentru a putea fixa plasa din fibre de sticla. Plasele se suprapun una peste alta pe o latime de 10 cm. Dupa aceasta se aplica umed pe umed pna cnd spaclul adeziv nca nu s-a uscat. masa de spaclu de fixare care trebuie s acopere plasa. Plasa nu trebuie s se mai vada. Grosimea acestui strat este de cca. 3 mm. Colturile se protejeaza cu plasa special de colt. Masa de spaclu se va aplica prin presare puternica pentru a nu se realiza o acoperire prea groasa. In zona golurilor din fatada (ferestre, usi) este necesara o ntarire suplimentara a coltului. Suprapunerea se face ntre glaf si buiandrug cu o plas de vinclu. In zone supuse loviturilor (socluri) armatuna uzuala poate fi ntarita cu plase blindate, care nsa nu se mai suprapun. Se aplica masa de spaclu adeziv de cca.2 mm grosime, so monteaza plasa blindata. Apoi se aplica masa de spaclu prin presare foarte puternica. Urmeaza armarea pe toata suprafata cu plas din fibra de sticla, care se monteaz cu suprapunere si acoperirea ei cu masa de spaclu. Glafurile de ferestre se vor alege cu latime n asa fel nct marginea de scurgere sa fie iesita n afara cu 3-4 cm fata de noua suprafata. Rosturile de dilatare ale cladirii se vor evidentia din stratul termoizolant prin executarea unui sant uniform de cca.15 mm. Pe marginile rostului si de ambele parti ale acestuia, pe o distanta de cca. 20 cm latime, se aplica o masa de spaclu. Se introduce n rost banda de rost se aseaza plasa de colt, cu rigidizarea din sine de PVC pe patul de masa de spaclu si se spacluieste. Profilele se aseaza de jos n sus, suprapunndu-se pe o distant de cca. 2 cm pentru a asigura eliminarea complet a apei. Inaintea unei noi prelucrari, stratul de masa de spaclu va sta la uscat minimum 7 zile.


25


Grundul se d pe masa de spaclu bine uscat. Grundul poate fi aplicat cu bidineaua sau cu trafaletele. Trebuie lucrat uniform si fara ntreruperi. Timpul de uscare este de minimum 24 do ore. Tencuiala se da dupa uscarea grundului. Se aplica cu un dreptar de otel inoxidabil. Pentru o tencuiala periata, imediat dupa ntinderea tencuielii pe perete se va peria rotund cu peria din material plastic, uniform si fara ntrupere. Grosimea tencuielii este de 3 mm. Este recomandata comanda ntregii cantitti de tencuiala o data, pentru evitarea abaterilor de nuanta. Nuanta de culoare poate fi garantata doar n cadrul unei singure sarje de tencuiala. Vopsirea se face dupa uscarea tencuielii si numai n cazul n care tencuiala nu se comanda de la nceput n culoarea dorita. Primul strat de vopsea se da diluat cu apa n raport 1:1 sau n functie de instructiunile producatorului. In functie de starea vremii, dan nu nainte de minimum 12 ore se mai aplica unul sau doua straturi de vopsea nesubtiata. Ca si la tencuieli, este recomandata coandarea ntregii cantitati de vopsea o data. Ochii si pielea, ct si suprafetele din jurul zonelor pe care se aplica tinciul, tencuiala sau vopseaua (sticla, ceramica, piatra natunala, metal) vor fi ferite. In caz de necesitate se va clati imediat partea stropita cu multa apa; nu se va astepta uscarea. Schela va fi ancorata obligatoriu de fatada si va avea dispozitive de asigurare a eliminarii apei, pentru a nu se murdari suprafata fatadei. La sfrsitul lucrarilor gaurile se vor acoperi cu capace n tonul de culoare al stratului de acoperire. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI Se va verifica planeitatea ( 0,5 mm). Se va verifica abaterea de la verticala ( 1 mm/m). Se va venifica daca corespunde din punct de vedere al izolarii fonice, termice si a rezistentei la foc. Se va verifica corespondenta ntre mostre si ceea ce este executat. Se va verifica existenta certificatelor de calitate, a instructiunilor de folosire, a datei de garantie si a agrementelor tehnice pentru materialele folosite. Dac nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele aprobate, consultantul va putea decide nlocuinea lucnarilor cu altele care sa respecte aceste cerinte. 1.2.4.3 REALIZAREA LUCRARILOR DE VOPSITORII INTERIOARE SI EXTERIOARE VOPSITORII LA PERETI Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea zugrvelilor interioare la pereti si tavane. Conceptul de baza Zugravelile la interior se fac n conformitate cu tabelul de finisaje pe urmatorul suport:


26


1. pe pereti interiori sau tavane cu tencuieli gletuite (vopsele acrilice cu grad mare de acoperire) 2. pe tavane din gipscarton (vopsele acrilice cu grad mare de acoperire) Standarde si normative de referint STAS 88-90 - Clei de oase STAS 89-86 - Clei de piele STAS 146-80- Var pentru constructii STAS 189-77 - Spun de rufe STAS 232/1-76 - Caolin spalat de Arghires SR 388: 1995 - Ciment Portland gri STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare STAS 1903-85 - Concentrat de grafit de Baia de Fier STAS 2488-86 - Pigmenti anorganici. Galben de crom STAS 2539-79 - Pigmenti anorganici. Albastru de fier STAS 2706-86 - Creta de Murfatlar Dobrogea. Creta macinat STAS 4888-76 - Caolin splat de Harghita STAS 6632/2-91 - Oxid de fier rosu STAS 6632/3-91 - Oxid de fier galben STAS 6632/4-83 -- Oxid de fier negru STAS 7058-91 - Poliacetat de vinil. Dispersii apoase STAS 7359-89 - Vopsele pe baz de dispersii apoase de poliacetat STAS 9201-80 - Var hidratat n pulbere, pentru constructie STAS 9537-85 - Oxid verde de crom C 3-76 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugrveli si vopsitorii, cu completarile ulterioare. Mostre si testari Nu se vor pune in opera materiale fara certificat de coformitate si agremente nationale sau CE. MATERIALE SI PRODUSE Materiale i. ii. iii. Ipsos pentru constructii conform STAS 545/1-80. Var hidratat conform STAS 9201-80. Apa pentru betoane si mortare conform STAS 790-84. Apa va fi curat, potabil,

far sruri, urme de ulei, acizi sau alte impuritti.


27


iv. Produse: I. II. III.

Nisip cuartos cu granulatie 0,2 mm respectiv 0...3 mm conform STAS 3844-76.

Vopsea pe baz de poliacetat de vinil tip VINAROM seria 8204 sau alta similara, conform STAS Grund din vopsea tip VINAROM n dispersie apoas (ap:VINAROM 1:1), sau altul similar. Glet de netezire pe baza de Aracet (poliacetat de vinil) cu urmatoarea compozitie: 3:1:1/2 (n

7359-89.

volume) nisip sub 0,2 mm:aracet DP25:apa. In cazul aplicrii mecanice, proportia poate fi pna la 3:1:2 prin sporirea volumului de apa. IV. Mortar de ciment-var marca M50 - T pentru rectificarea tencuielilor.

Livrare, depozitare, manipulare

Pentru receptia fiecrui lot de niateriale livrate. Antreprenorul va verifica certificatul decalitate al

producatorului. Se va controla ca bidoanele s fie nchise ermetic pentru a se evita evaporarea apei din dispersie;

Materialele se vor grupa ntr-un spatiu acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de nghet si de variatii de

temperatur (+7 si +20 C); materialele von fi depozitate pe categorii, cu etichete vizibile pentru a nu se confunda continutul;

Pentru manipulare si transport la locul de lucru se vor folosi cutiile de ambalaje, bidoanele cu

toart si gletile si se vor transporta numai cantittile necesare unui schimb de lucru. EXECUTAREA ZUGRAVELILOR Operatiuni pregatitoare 1. 2. Lucrrile se ncep numai la o temperatura a aerului mediului ambiant de -5 Acest regim se va C. Inainte de inceperea lucrarilor de vopsitorii, toate lucrarile si reparatiile de tencuieli, glet, placaje, mentine cel putin 8 ore dup executarea zugravelilor. instalatii sanitare, electrice si de incalzire trebuie sa fie terminate. Vor fi terminate si pardoselile reci (exclusiv lustruirea) 3. 4. 5. La incaperile prevazute cu pardoseli calde, vopsitoriile se vor executa inaintea aplicarii Timplaria metalica si cea din lemn trebuie sa fie montata definitiv, cu toate accesoriile montate La lucrarile de vopsitorie aplicarea ultimului strat se face numai dupa terminarea completa a imbracamintii pardoselii, dupa ce se vor lua masuri de protectie a stratului suport. corect, cu exceptia drucarelor si a sildurilor care se vor fixa dupa vopsirea timplariei. zugravelilor si inainte de finisarea imbracamintilor pardoselilor (raschetare, curatire, lustruire) luindu-se masuri de protejare a imbracamintii pardoselilor.


28


Pregatirea suprafetelor din gipscarton ce urmeaza a fi vopsite Inainte de vopsire se face verificarea planeitatii si a verticalitatii suprafetelor ce urmeaza a fi vopsite si etansarea perfecta a rosturilor. Protejarea si ntretinerea lucrrilor 1. 2. 3. Suprafata pardoselii n ncperile unde se execut zugrveli, se va proteja cu hrtie sau folie de Pentru a mpiedica uscarea brusca si cojirea zugrvelilor, se va evita aplicarea acestora pe Suprafetele finisate cu Vinarom se pot spla cu o crpa nmuiata n apa si stoars. Este interzisa polietilen. suprafete expuse la soare puternic. splarea unei vopsitorii cu o vechime mai mica de 30 zile. Verificri n vederea receptiei lucrarilor I Conditii privind calitatea lucrarilor 01. Suprafata zugrvita trebuie s aib ton si culoare uniform, sa nu aib pete, scurgeri, stropi, cojiri, fire de par. Nu se admit corectari sau retusuri locale care distoneaza cu tonul general chiar la distante mai mici de 1 m. 02. 03. Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie uniforme, fara a lasa sa se vada prin ele stratul suport. Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie aderente, iar la frecarea usoara cu palma nu trebuie sa se II. Remedieri In cazul gletului de netezire lipsa, se repara local suprafata cu glet si se aplic manual straturile In cazul deteriorrii ultimului strat vizibil, se vor aplica manual unul sau dou straturi de In cazul ca nuanta zonei reparate nu este identic cu restul suprafetei, ultimul strat de reparatie La cererea Consultantului, Antreprenorul va executa remedierea acestor defecte fie prin remedieri locale, fie prin refacerea lucrarii pe suprafete mai mari, dupa cum va fi cazul. 1.2.4.4 VOPSITORII PE SUPRAFETE METALICE (OTEL) Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea lucrrilor de vopsitorii la elemente din metal (otel): scari, balustrade, grile, gratare si alte confectii metalice. Acest capitol cuprinde de asemenea specificatii privind conditiile de protejare anticoroziva Concept de baz de zugraveala sau vopsitorie necesare. zugrveala sau vopsitorie diluata cu apa, n aceeasi proportie cu cea initial. se va aplica pe ntreaga suprafata a panoului respectiv.

ia pe palma.


29


Tmplaria metalica se prevede a fi vopsit pe suprafetele expuse cu vopsele pe baza de ulei vegetal, vopsele pe baza de rasini alchidice sau pe baza de rasini epoxidice; iar pe fetele interioare ascunse vor fi grunduite cu grund anticoroziv. Toate confectiile metalice. daca nu se specifica altfel, vor fi vopsite cu vopsea pe baza de ulei vegetal si grunduite cu grund anticoroziv. Standarde si normative de referinta STAS 16-80 - UIei de in sicativat. STAS 18-94 - Ulei tehnic de in. STAS 88-90 - Clei de oase. STAS 2706-86 - Cret macinata. SR 2993:1993 - Lacuri si vopsele. Reguli pentru verificarea calitatii, ambalare, marcare, depozitare si transport. STAS 3097-80 - Grunduri pe baz de ulei. STAS 3123-85 - Diluanti pentru produse pe baza de rsini alchidice. STAS 3124-75 - Diluant 104 pentru produse pe baz de ulei. STAS 3421-79 - Lacuri pe baz de nitroceluloz. STAS 3474-80 - Lacuri pe baza de bitum. STAS 3509-83 - Vopsele pe baza de ulei. Vopsea kaki 1003. STAS 3706-69 - Lacuri pe baz de ulei. Lac incolor 1060. STAS 3744-69 - Vopsele pe baz de ulei. Vopsea gri 1000. STAS 3745-69 - Emailuri pe baza de ulei. Email negru 1060. STAS 4121-75 - Grunduri pe baz de nitroceluloz. Grund gri 2446. STAS 4649-80 - Email kaki E 592-I pe baz de nitrocelnloz. STAS 6592-80 - Chituni pe baz de ulei. STAS 8009-80 - Protectia suprafelelor metalice. Acoperiri prin vopsire. Metode de verificare. STAS 8308-69 - Rsin sintetic. Romalchid R 60. STAS 8311-87 - - Lacuri si vopsele. Culori si nuante. STAS 8512/1-79- Rsini epoxidice tip 040 si 040 T. STAS 10166/1-77 - Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Pregatirea mecanic a suprafetelor. STAS 10702/1-83 Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri protectoare. Conditii tehnice generale. STAS 12796-90 - Protectia contra coroziunii. Pregatirea suprafetei pieselor de otel pentru vopsire.


30


C3-76 - Normativ pentru executarea lucrrilor de zugraveli si vopsitorii, cu completarile la acesta. Mostre si testri Nu se vor pune in opera materiale fara certificat de coformitate si agremente nationale sau CE. MATERIALE SI PRODUSE Produse Vopsea pe baza de ulei vegetal tip Durolac L 001-27 san similar. Vopsea email pe baza de rasini alchidice (tip Hexol F 105-1; E 405-10) sau similara. Grund anticoroziv cu ulei si minium de plumb. Grundul va fi de tipul 1000 sau 1165 conform STAS 3097-80 sau altul similar. Chit pe baz de ulei pentru spcluirea suprafetelor metalice la interior. Chitul va fi de tip 1522 (C 101-2) - conform STAS 6592-80 sau altul similar. Chit pe baz de ulei pentru spacluirea suprafetelor metalice la exterior. Chitul va fi de tipul 1522- conform STAS 6592-80 sau altul similar. Livrare, manipulare, depozitare Pentru receptia fiecrui lot de materiale livrate. Antreprenorul va verifica certificatul de calitate al producatorului. Produsele se vor depozita n ambalaje originale, grupate pe categorii, ntr-un spatiu acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de nghet si de variatii de temperatur (+7 si +20 cu etichete C C), vizibile pentru a nu se confunda continutul. Pentru manipulare si transportul la locul de lucru se vor folosi cutiile si bidoanele de ambalaje, gletile si se vor tnansporta numai cantitatile necesare unui schimb de lucru. EXECUTIA LUCRARILOR Operatiuni pregatitoare Lucrari ce trebuie terminate nainte de nceperea executrii vopsitoniei la tmplaria de metal si la confectiile metalice. Reparatii la tencuieli Etansarea n jurul tocurilor cu mortar de ciment si pozarea (unde este cazul) a baghetelor de etansare. Executia pardoselilor reci (gresie ceramica, dale de mozaic, marmur etc.), exclusiv lustruirea lor.S.C. ROMPROED S.A.FPT-03-05, Rev.1 31


Tmplaria trebuie s fie montat definitiv la nceperea vopsitoriei; accesoriile metalice ale tmplariei trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata. Montarea elementelor complementare la confectiile metalice (mna curent la balustrade de scari, mnere de tragere, etc.) se va face dupa executarea completa a vopsitoriei, avnd grij ca aceasta s nu sufere degradri. Aplicarea ultimului strat de vopsitorie la tmplrie se va face numai dupa terminarea completa a zugrvelilor si nainte de finisarea mbrcmintilor la pardoseli (curtire, lustruire, ceruire) lundu-se msuri de protejare contra murdaririi acestora. Tmplaria si toate confectiile metalice vor fi livrate la santier cu un strat de grund anticoroziv aplicat pe ntreaga suprafat, adic si la interiorul profilelor nchise. Se vor ndeparta toate urmele de rugin, oxizi, pete de grasimi, noroi, mortar, etc. cu putin nainte de nceperea aplicarii straturilor de vopsea; aceste operatiuni se fac n atelierele de confectii metalice sau uzinat. Pe santier se vor executa urmtoarele operatiuni pregatitoare: verificarea tmplariei n privinta bunei executii si funcitonri; curtarea de praf si impuritati prin periere; repararea stratului de grund anticoroziv, acolo unde este cazul; chituire si slefuire local. Executarea vopsitoriilor cu ulei Prelucrarea suprafetelor se va face cu respectarea riguroasa a ordinii operatiunilor indicate mai jos: 1. Grunduirea cu grund anticoroziv cu ulei si miniu de plumb 1000 sau 1165 aplicat ntr-un strat subtire continuu si fara prelingeri, dre sau fire de pensula. 2. Chituirea locala se va face cu chit pe baz de ulei, si se vor acoperi zgrieturile, fisurile, adnciturile. Locurile mai adnci de 1 mm se acopera n mai multe reprize. 3. Slefuirea locurilor chituite se va executa cu pnza de slefiuit; dupa slefuire suprafata se va curata bine de praf. 4. Grunduirea locurilor chituite se va face conform pct. 1. 5. Spacluirea generala I se va face folosind chitul; chiturile se dilueaz fie cu diluant special (D-001-3) fie cu ulei sau vopsea la culoare. 6. Slefuirea generala I se va face folosind unelte electrice de slefuit cu disc de perie, psla sau hrtie abraziva cu o granulatie fina. Se poate face umed sau uscat. Dup slefuire, suprafata se va curata bine de praf cu perii sau prin sablare cu aer comprimat. Dupa slefuire umeda, suprafata se va spala cu solvent si se va sterge.S.C. ROMPROED S.A.FPT-03-05, Rev.1 32


Aplicarea vopselei 1. Aplicarea vopselei se va face mecanizat cu pistol de pulverizat, n 3 straturi, fiecare strat aplicndu-se numai dupa uscarea completa a celui precedent. 2. Vopseaua se va strecura prin sita fina cu 900 ochiuri pe cm2 si se va dilua cu diluant n proportie de 5-10%. 3. Vopseaua se va aplica n straturi uniforme fara a lasa urme mai groase sau mai subtiri de vopsea. 4. Daca va fi necesar, se vor executa chituiri si slefuiri dup fiecare strat de vopsea. 5. Straturile de vopsea se vor ntinde pe directii perpendiculare unul fat de celalalt. 6. Ultimul strat nu se va slefui si, dac nu se specifica altfel, va fi finisat prin netezire pentru a cpata luciu.

Conditii de receptie Suprafetele vopsite vor trebui sa se prezinte ca un strat uniform, continuu, neted si care s acopere perfect straturile inferioare. Portiuni neacoperite, pete, desprinderi, cute, scurgeri, discontinuitati ale peliculei, aglomerari de pigmenti, neregularitati datorate unor chituiri sau slefuiri necorespunztoare, urme de fire de par din pensula, nu vor fi admise. Portiunile remediate vor avea aceeasi nuanta cu restul suprafetei. Se vor considera defecte n plus fat de cele enumerate mai sus, urmatoarele: nerespectarea tehnologiei de aplicare specificata n normativul C3-76 (4) 4133; nerespectarea prezentelor specificatii; lipsa de corespondenta si concordanta dintre lucrarile executate si prevederile proiectului; nerespectarea dozajelor, numarului de straturi si a materialelor specificate.1.2.5 REALIZAREA LUCRARILOR DE PLACAJE CU PLACI CERAMICE

Acest capitol cuprinde specificatii pentru placaje la pereti interiori, executate cu placi de faianta. Concept de baza Placile de faianta vor fi aplicate n special pe peretii ncaperilor unde se desfasoara procese umede, unde se cere mentinerea unei stari de igiena deosebita, asa cum se indica n proiect. Standande si normative de referinta STAS 146-80- Var pentru constructii. SR EN 159 : 1996 - Placi de faianta.S.C. ROMPROED S.A.FPT-03-05, Rev.1 33


STAS 388-95 - Ciment Portland gri. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii. STAS 790-84 - Ap pentrn betoane si mortare. STAS 1500-78 - Ciment Pa35, ciment M30. STAS 1667-76 - Nisip silicos din nan san de canier, bine splat, grnn~os STAS 5939-80 - Placi de gresie ceramic. STAS 7055-87 - Ciment Portland alb. STAS 7058-91 - Aracet DP25 sau D50. SR EN 159 : 1996 - Placi ceramice CESAROM. STAS 9201-80 - Var hidratat n pulbere. SREN 159 : 1996- Placi de majolica. C 6-86 - Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta, majolic si plci ceramice smaltuite CESAROM. C 223-86 - Instructiuni tehnice privind executarea placajelor din placi de faiant, majolic si plci ceramice smaltuite, aplicate la pereti prin lipire cu paste subtiri. MOSTRE SI TESTARI Nu se vor pune in opera materiale fara certificat de coformitate si agremente nationale sau CE. MATERIALE SI PRODUSE Placi de faianta, de forma patrata sau dreptunghiulara la dimensiunile, culorile si calitatile prevazute n proiect si conform SR EN 159 - 1996. Cu acordul Consultantului, pe santier pot fi livrate si plci de alte dimensiuni si formate n conditiile indicate n standardele materialelor. Placile vor avea urmatoarele caracteristici fizico - chimice: la ncercarea de rezistenta la fisurare fina, mostrele nu vor prezenta nici o astfel de fisurare; la ncercarea de rezistenta chimica, finisajul (glazura) va ramne nedeteriorata. Placile nu vor prezenta pete de culoare nchisa cu aria mai mare de max. 1,5 mm2 la max. 2% din esantion, fisuri n glazur, ngrosri ale glazurii sau zone insuficient glazurate, aspect de nghetatsau cristalin si zone aspre. Abateri limita admisibile de la dimensiunile normale de fabricatie pentru plcile de faianta : 1. la grosime nominala de 5,5 mm - +/- 10% iar pentru grosimea de 5 mm - 0.. +10% 2. la lungimi si latimi nominale: +/-0,6% 3. sageata: max. 0,5% din lungimea laturii mari


34


Livrare, depozitare, manipulare Placile de faiant vor fi depozitate n locuri ferite de umiditate, acoperite, n Nu se va aduce la punctul dc lucru din santier dect cantitatea strict ambalajele originale ale furnizorului, pe platforma cu suprafata plan sau pe rafturi. necesara pentru executarea placajului si numai la momentul necesar, astfel nct cutiile cu faianta sau gresie sa nu fie depozitate n locuri neadecvate. Plcile se vor manipula cu grij pentru a nu fi lovite si a nu se deteriora si Placile de faiant sau gresie se vor transporta ambalate n cutii, cu In mijloacele de transport cutiile se vor aseza n stive, lundu-se masuri se vor feri de contactul cu materiale care le pot pata. mijloace de transport acoperite, curate si uscate. pentru mpiedicarea deplasarii stivelor n timpul transportului, spre a se evita deteriorarea ambalajului si mprastierea plcilor. EXECUTIA PLACAJULUI PE SUPORT Daca nu se specific altfel, montajul placajului se va face cu placi de faianta cu mortare sau paste adezive. Operatiuni pregatitoare Inainte de nceperea operatiunilor de placare cu placi de faiant sau gresie, se vor fi executat celelalte lucrri de finisaj dupa cum urmeaza: 1. Invelitoarea cladirii, cu executarea scurgerilor n solutia definitiva, astfel nct suprafetele pe care se executa placarea sa fie ferite de actiunea precipitatiilor atmosferice; 2. Montarea tocurilor la ferestre si a tocurilor si captuselilor la usi, n afara pervazurilor care se vor monta dupa executarea placajelor. 3. Tencuirea tavanelor si a suprafetelor care nu se placheaza, n ncaperile unde se vor executa placaje. 4. Montarea conductelor sanitare, electrice, de ncalzire, ngropate sub placaj si probarea acestora sub presiune. 5. Montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea obiectelor sanitare, eventualele gauri ulterioare urmnd a fi date numai cu burghiul. 6. Executarea pardoselilor reci (mozaic turnat, plci mozaicate, placi de gresie, marmur, etc.). Nu se va ncepe lucrul pn ce lucrarile deja executate (pardoseala) nu vor fi protejate satisfacator.


35


Inainte de nceperea lucrarilor de placare se va face o inspectare a suprafetelor ce urmeaza a fi placate. Nu se va ncepe lucrul pna ce nu vor fi ndreptate eventualele neregularitati constatate (abateri pe vertical si orizontal ct si eventuale vicii sau degradari aparente). Aplicarea placilor de faiant sau gresie se va face numai pe suprafete uscate, pregatite n prealabil si care se nscriu n abateri de la planeitate cuprinse ntre 3 mm/m pe verticala si 2 mm/m pe orizontala. Eventualele neregularitati locale nu vor depasi 10 mm (umflaturi sau adncituri). In cazul cnd aceste abateri sunt depasite, suprafetele vor fi ndreptate prin completarea cu mortar sau chit. Grosimea stratului de mortar nu trebuie s depaseasca 1-2 cm. Nu se vor executa placaje n zone unde temperatura este sub +5 C. Se va avea grija sa se evite evaporarea rapida a apei din patul de mortar. Patul de mortar nu se va aplica mult nainte de asezarea placilor de faianta sau gresie si n nici un caz placile nu se vor aplica pe mortarul uscat. Se va evita pe ct posibil taierea placilor, astfel nct printr-o asezare corecta a acestora, placile care vor trebui sa fie tiate sa nu fie mai mici de jumatate de placa. Marginile placilor taiate se vor poliza cu piatra de carborund. Nu se vor aplica plci nefinisate corespunzator, cu margini crapate sau zimtate. Rosturile ntre plci vor fi realizate n continuitate, att pe vertical ct si pe orizontal si vor avea aceeasi dimensiune - cca. 2 mm - pe ambele directii. Abaterile admise pentru suprafetele finisate vor fi de +/- 2 mm sub dreptarul de 1,20 m lungime. Verificarea la receptia lucrarilor Suprafata placajului se va verifica cu dreptarul de 1,20 m, si se va admite cel mult Placajul trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe ntreaga suprafata; nu se

o unda cu sgeata de maximum 2 mm. admit diferentieri de tonuri ntre panourile montate si nici n cadrul aceluiasi panou; nu se admit pete de murdarie, locuri vizibile cu smalt defect, etc. Rndurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii n continuare sau alternate, de latime uniforma si bine umplute cu lapte de ciment alb. Se vor considera defectiuni ce trebuiesc remediate local sau total urmatoarele: Nerespectarea prezentelor specificatii. Pozitionarea defectuoas a placilor cu abateri fata de vertical si orizontala. Nerespectarea continuitatii si dimensiunilor rosturilor pe cele doua directii.


36


potrivite.

Aplicarea la muchiile peretilor sau stlpilor a unor placi normale si nu a placilor

speciale cu muchia glazurata, asa cum este specificat. Se vor nlocui aceste placi cu unele Nivelul finisajului nu este conform cu cele specificate n planurile din proiect. Deteriorari ale placajului rezultate din protejarea necorespunzatoare a lucrarilor

pn la receptie: fisurari ale plcilor, desprinderi ale placilor de stratul suport, pete, etc. Amploarea remedierilor sau nlocuirilor va fi hotarta de Consultant. Aceste operatiuni nu vor antrena costuri suplimentare, ele fiind suportate integral de Antreprenor.1.2.6 TIMPLARIE EXTERIOARA DIN PVC CU GEAMURI TERMOPAN

1.2.6.1 TIMPLARIA EXTERIOARA DIN PVC Materiale si produse Timplarie fono-termoizolanta din profile PVC, armate pe contur cu profile din otel zincat, culoarea si accesoriile vor fi alese de beneficiar dupa primirea mostrelor. Ferestrele vor fi fixe, sau mobile cu deschidere simpla, iar usile vor fi de balcon cu sau fara fereastra, si glisante, conform tablourilor de timplarie. Produsele vor avea obligatoriu certificatele de conformitate a calitatii privind realizarea exigentelor esentiale si mai ales legate de rezistenta la variatiile de temperatura, factorul de atenuare a vibratiilor, modul de rigiditate la flexiune. Coeficientul de izolare minim asigurat va fi 2.6 w/mpk. Generalitati, aprovizionare, transport, depozitare Aprovizionarea timplariei, respectiv confectionarea ei, se va face in conformitate cu tablourile de timplarie si specificatiile din plansele de arhitectura. Inainte de aprovizionare se vor prezenta beneficiarului mostre de timplarie si accesorii, dupa care vor fi livrate pe santier cu toate elementele complet asamblate si ajustate, cu geamurile termopan si cu toate accesoriile metalice montate si protejate. Transportul si depozitarea se vor face cu grija pentru a se evita deteriorarea. Folia de protectie se va scoate numai dupa terminarea tuturor lucrarilor care pot sa deterioreze timplaria sau geamurile. Glafurile exterioare si interioare ale ferestrelor vor fi din marmura de 2 cm, conform specificatiilor din planse si tablourilor de timplarie. Montarea timplariei Montarea timplariei se va face in pereti de caramida sau beton, conform detaliilor de montaj ale furnizorului. Se va asigura o etansare perfecta intre timplarie si zidarie, de asemenea intre timplarie si geam.S.C. ROMPROED S.A.FPT-03-05, Rev.1 37


Timplaria de PVC va fi executata in strinsa concordanta cu detaliile din proiect si va fi racordata cu glafurile. Montarea tocurilor se va face inainte de turnarea sapelor de pardoseala si de executarea tencuielilor. Montarea cercevelelor se va face dupa terminarea finisajelor cu procedee umede. Verificarea timplariei Se va verifica : - existenta certificatelor de conformitate a calitatii produselor - corespondenta intre proiect si lucrare - asamblarea corecta a elementelor componente - prinderea timplariei de zidarie sau stilpi de beton. - nu se admit defectiuni din punct de vedere al planeitatii, verticalitatii, orizontalitatii, aspectului, dimensiunilor, al prinderii accesoriilor si al etanseitatii. Nu se admit abateri mai mari de 1 mm/m. - remedierile sau inlocuirile determinate de proasta calitate a produselor sau a montajului se vor face de catre furnizor sau constructor, dupa caz, fara solicitari suplimentare de plata. 1.2.6.2 GEAMURI TERMOPAN Acest capitol cuprinde specificatii pentru geamurile termopan montate pe tamplaria de aluminiu. STANDARDE DE REFERINTA STAS 9249-73 - Geam termoizolant C.47-86 Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor in constructii sau agremente pentru materiale din import MATERIALE geamuri termopan clare, formate din doua foi de 6 mm grosime, cu spatiu de 12 mm intre ele, inchis ermetic prin procedeul de metalizare ( lipit cu cositor prin intermediul unor distantieri de plumb sau alte procedee); Se livreaza la dimensiuni fixe conform tablourilor de tamplarie;. EXECUTAREA LUCRARILOR Montarea geamurilor se face la furnizor, sau pe santier numai dupa executarea lucrarilor de tencuiala, inainte de vopsitorii si pardoseli. Geamurile se vor monta cu cale de cauciuc si chit elastic. CONDITII DE CALITATE SI VERIFICAREA LUCRARILOR Certificatele de calitate conform standardelor sau agrementelor tehnice


38


Geamurile trebuie sa aibe dimensiunile din proiect, fara abateri ca grosime, fara zgarieturi, ciobituri sau alte defecte; dupa montare suprafata geamurilor trebuie sa fie curata, plana, fara pete sau alte defectiuni. 1.2.6.3 REALIZAREA LUCRARILOR DE TMPLARIE DE LEMN SI METALICA Acest capitol cuprinde specificatii pentru usile interioare din lemn furniruite, cu sau fara geam si timplarie metalica Lista prescriptiilor tehnice de baza. STAS 466-78 Usi din lemn pentru constructii civile STAS 799-82 Ferestre si usi din lemn .Conditii generale de calitate. STAS 5353-80 Ferestre si usi de balcon si usi interioare din lemn pt constructii civile -formate si alcatuiri. C 199-79 Instructiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul si montarea in constructii a timplariei de lemn BC 1/80. C.47-86 - Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor in constructii STAS 7771/2 - 82 Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea rezistentei la foc a usilor STAS 11097/1 - 87 Masuri de siguranta contra incendiilor. Comportarea la foc a elementelor de constructii. Terminologie. STAS 11357 - 90 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clasificarea materialelor si elementelor de constructii din punct de vedere al combustibilitatii. STAS 1282 - 91 Masuri de siguranta contra incendiilor. Metoda de determinare a grupei de materiale greu combustibile. Mostre Nu se vor pune in opera materiale fara certificat de coformitate si agremente nationale sau CE. Materiale si produse. usi din paaci celulare tip Cil Pipera, pline,1 canat, pe tocuri si captuseli, furniruite stejar, finisat transparent, inclusiv feronerie de calitate superioara si pervazuri idem cu doua canate la camari si debarale pe tocuri si captuseli usi din placi celulare tip Cil Pipera, pline,1 canat, cu 2/3 geam ornament, pe tocuri si captuseli, furniruite stejar, finisat transparent, inclusiv feronerie de calitate superioara si pervazuri idem 1 canat cu 1/3 geam ornament oblon metalic iesire de salvare usi metalice etanse usi metalice dublu placate cu tabla de 2 mmS.C. ROMPROED S.A.FPT-03-05, Rev.1 39

materialelor si


Montajul timplariei de lemn Montajul tocurilor se va executa inainte de turnarea sapelor si de executarea tencuielilor.Tocurile se fixeaza in zidaria cu suruburi in dibluri si se etanseaza cu spuma poliuretanica iar in stilpisorii de beton cu suruburi in dibluri de lemn. Montarea foilor de usa, precum si a pervazurilor si captuselilor aprovizionate odata cu timplaria, se va face dupa terminarea lucrarilor de finisaj umede. Usile (conform tablourilor de timplarie) vor fi prevazute cu geamuri ornament montate cu cuie si baghete. Verificarea calitatii timplariei de lemn Verificarea se face sub aspectul : - existentei certificatelor de calitate - corespondentei cu prevederile din proiect si cu prescriptiile tehnice de produs - existentei si calitatii accesoriilor de prindere si inchidere Se va verifica verticalitatea tocurilor si a captuselilor, nu se admit abateri mai mari de 1 mm/m Intre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant (3-8 mm) Incastrarea tocului sa fie facuta in zidarie prin gheremele, pene, cuie, suruburi sau praznuri, astfel ca tocul sa nu aibe joc. Abaterile de la planeitatea foilor de usi sau cercevele mai lungi de 1500 mm trebuie sa fie nai mici de 1% din lungimea pieselor respective. Luftul corect al foilor de usi pe toata lungimea faltului respectiv - abaterea este de 2 mm. Accesoriile sa fie bine montate si sa functioneze perfect. Balamalele sa fie montate la inaltime constanta (pentru fiecare in parte) de la pardoseala. Lacasurile de patrundere a zavoarelor in pardoseli si tocuri sa fie protejate cu placute metalice. Aprovizionare, depozitare si transport Timplaria va fi aprovizionata conform tablourilor de timplarie, cu toate elementele complet asamblate si ajustate, cu toate accesoriile metalice montate, asamblate. Transportul si depozitarea se vor face cu grija spre a se evita deteriorarea. Montarea timplariei metalice Montarea timplariei in pereti de caramida sau beton se va face prin intermediul unor praznuri introduse in interiorul profilului si prinse de acesta. Praznurile vor fi montate in gaurile din zidarie sau beton special destinate montarii. Se va verifica executarea corecta a golurilor fata de proiect.


40


Etansarea se va realiza prin amorsarea cu pensula cu mortar de amorsaj a partilor laterale ale golurilor iar flancurile tocului se umplu cu mortar fluid de ciment. Reteta pentru amorsaj este : ciment RIM 200 60%, aracet 20% si apa 20% iar reteta de mortar termoizolator in volume : mortar de ciment ( 1 parte), granule de polistiren ( 2 parti), perlit (1 parte) aracet (0,3), var pasta in proportie (0,4 parti) + Disan 0,4% din greutatea cimentului. Verificarea timplariei metalice Se va verifica : - existenta certificatelor de calitate cu respectarea prescriptiilor din proiect referitoare la rezistenta la foc. - corespondenta intre proiect si lucrare - asamblarea corecta a elementelor componente - prinderea timplariei de zidarie sau de stilpi de beton prin sudarea de praznuri sau placute metalice respectiv prin suruburi conform proiect. - nu se admit nituri lipsa sau nestrinse, cordoane de sudura neuniforme, cu scurgeri de materiale sau gauri produse prin arderea pieselor, suduri nepolizate - grunduirea cu minium de plunb sa fie realizata uniform pe toate fetele inclusiv pe cordoanele de sudura - se verifica modul cum s-au montat accesoriile Conditii de calitate si verificarea geamurilor Geamurile trebuie sa aibe dimensiunile din proiect, fara abateri ca grosime, fara zgirieturi, ciobituri sau alte defecte; dupa montare suprafata geamurilor trebuie sa fie curata, plana, fara pete sau alte defectiuni. 1.2.6.4 REALIZAREA LUCRARILOR DE IZOLATII HIDROFUGE Obiectul specificatiei Acest capitol cuprinde specificatii pentru executia lucrarilor de hidroizolatii. Prin hidroizolatii se nteleg aici att hidroizolatiile usoare (la terase si la camerele umede) ct si hidroizolatiile de protectie a subsolurilor. Concept de baza Hidroizolatiile se vor executa numai la cald, pe baza de materiale bituminoase, n conformitate cu prevederile din proiect. Standarde si normative de referint


41


Acolo unde exista contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse n standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii. Standarde: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. SR 137:95-Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de verificare. SR 138-94 - Carton bitumat. STAS 588-80 - Suspensie de bitum filerizat (SUBIF). STAS 661-71 - Chit de bitum filerizat cu var hidratat si fibre de celuloza (CELOCHIT). STAS 1046-78 - Pnza bitumat. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare. STAS 3 789-86 - Hrtie Kraft de 125 g/m2. STAS 6800-91 - Grund pentru protectia conductelor metalice ngropate (CITOM). STAS 7064-78 - Bitumuri pentru materiale si lucrri de hidroizolatii n constructii. SR 7916:1996 - Impslitura din fibre de sticla bitumata. STAS 8877-72 - Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de drumuri. STAS 10126-92 - Testur din fibre de sticla bitumata. STAS 10546-76 - Bitum cu adaos de cauciuc. STAS 11342-79 - Emulsii bituminoase anionice cu rupere lent pentru hidroizolatii.

Normative. 1. C 112-86 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrrile de constructii si completarile acestea. Mostre si testari Nu se vor pune in opera materiale fara certificat de coformitate si agremente nationale sau CE. Prelevarea de probe si efectuarea testelor se va face n conformitate cu STAS 41-78. MATERIALE SI PRODUSE Materiale Pnza bitumata tip Pa 55 cu suport din fibre liberiene, tesute (conform STAS 1046-78). 1. Caracteristici fizico-mecanice: masa total: min 3000 gr/m2. masa de bitum: min. 1700 gr/m2. forta de tractiune la rupere: longitudinal 550 N


42


2. -

transversal 450 N la temperatura de +70 timp de 2 ore, nu prezint scurgeri sau deplasari ale stratului de C, Alcatuire: strat suport din fibre liberiene, tesute, impregnat cu bitum; strat de acoperire pe ambele fete cu bitum filerizat (avnd punctul de nmuiere la min. 80 C)

acoperire.

protejat pe ambele fete prin presarare cu nisip cu granulatie 0,2-1,0 mm. Mastic de bitum preparat pe santier din bitum topit (conform STAS 7064-78) amestecat cu maximum 30% filer de calcar. Solutie de bitum taiat pentru amorsare: bitum topit 33-40% solvent 60-67% bitum topit 50-70% solvent 30-50%

Solutie de bitum taiat pentru etansari:

Mortar de ciment: nisip 1:4, preparat conform specificatiilor de la capitolul () 1000. Livrare, manipulare, depozitare In general, transportul si depozitarea materialelor se efectueaza n conformitate cu specificatiile producatorilor. Materialele bituminoase fiind combustibile, trebuie depozitate n locuri ferite de foc. Se vor feri de asemenea de contactul cu solventi organici. Fiecare ambalaj va purta vizibil numrul standardului respectiv, codul tipului materialului, data de fabricatie, numarul lotului, producatorul. Bitumul se poate livra n vrac. Rulourile de carton sau pnza se vor aseza vertical si vor fi depozitate pe o suprafata plana si curat. EXECUTIA LUCRARIOR Generalitti Tipuri de hidroizolatii folosite: Hidroizolatie la terase circulabile si necirculabile cu panta 1,5 ... 4%: strat suport, 1 cm grosime, mortar de ciment : nisip; grund de bitum filerizat; amorsa cu solutie de bitum taiat;


43


-

2 straturi de pnza PA 55+1 strat carton bitumat CA 400 intercalate, cu 3 straturi de bitum

filerizat. Hidroizolatie sub pardoseli la camere umede (bai, buctarii, WC-uri, laboratoare etc.): strat de egalizare, max.1,0 cm grosime, mortar de ciment : nisip; amorsa cu solutie de bitum taiat; grund de bitum filerizat; 2 straturi de pnza PA 55 intercalate cu 2 straturi de bitum filerizat. strat de egalizare din mortar de ciment: nisip de 1,5-3 cm grosime, bine driscuit, pe elemente de amorsa cu solutie sau emulsie de bitum, minimum 300 g/m2 2 straturi de pnza sau testur bitumata (PA 55; PA 45; TSA 2000) lipite cu mastic de bitum, 1 strat de acoperire din carton sau mpslitura bitumata (CA 400; CA 333; IA 1100; IA 1000) lipit cu protectie pe orizontala cu sapa din mortar de ciment M 400 de 4-5 cm grosime iar pe verticala cu perete din zidarie din caramizi pline arse sau prefabricate de beton. La subsolurile constructiilor de locuinte sau social culturale se admite nlocuirea hidroizolatiei orizontale cu un strat de pietris asezat sub pardoseala pentru ntreruperea capilaritatii. Hidroizolatia contra apelor cu presiune exterioara a caror coloana este sub 5 m; strat de egalizare din mortar de ciment: nisip de 1,5-3 cm grosime, bine driscuit, pe elemente de amors cu solutie sau emulsie de bitum, minimum 300 g/mp; 3 straturi de pnza sau tesatura bitumat (PA 55; PA 45; TSA 2000) lipite cu mastic de bitum cu 1 strat de acoperire din carton bitumat CA 400 lipit si acoperit cu mastic de bitum 1,5 kg/mp la constructie din beton sau zidrie;

Hidroizolatia contra apelor fara presiune: constructie din beton sau zidrie;

minimum 1,5 kg/m2 la fiecare strat. mastic de bitum, minimum 1,5 kg/m2.

minimum 1,5 kg/m2 la fiecare strat; fiecare strat; Pentru obtinerea unor hidroizolatii corespunztoare se vor respecta urmatoarele prevederi: 1. 2. 3. 4. Lucrarile se vor executa de echipe de izolatori specializati. Se vor respecta conditiile cerute de productor pentru depozitarea materialelor. Se vor asigura spatii pentru amplasarea topitoriilor si malaxoarelor aproape de locul de aplicare a Se va acorda o atentie deosebita la topirea si malaxarea materiei bituminoase pentru a nu o

hidroizolatiilor pe ct posibil ferite de intemperii. degrada.


44


5. 6. 7.

Temperatura de lucru va fi de min. +5 find interzisa executia hidroizolatiilor pe timp de ploaie si C, Se vor respecta pantele indicate n proiect, se va curata bine suprafata suport care nu va avea Se vor termina nainte de executarea hidroizolatiilor lucrrile la structura de rezistenta si instalatiile

burnita. asperitati mai mari de +/- 2 mm si denivelari peste 5 mm verificate n toate directiile cu dreptarul de 3 m. aferente si elementele de compartimentari (pereti, atice etc.). Inainte de receptionarea lucrarilor se verifica respectarea urmatoarelor conditii: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Calitatea stratului suport (rigiditate, aderenta, planeitate). Calitatea materialelor hidroizolatoare. Executarea corecta a pantelor prevazute n proiect. Nivelul si amplasamentul corect al gurilor de scurgere. Montarea corecta a diblurilor, agrafelor pentru prinderea pieselor de tinichigerie. Executarea corecta a partilor constructive ale racordarilor (scafe, reborduri, parapete, etc.) care sa Etapele si succesiunea operatiilor conform normativului C 112-86.

asigure o buna continuitate a stratului hidroizolatiei. - Pregatirea stratului suport Stratul suport va avea suprafata plana, driscuita, rigida, uscata. Intersectiile suprafetei stratului suport (scafe, dolii, muchii etc.) trebuie sa fie rotunjite cu o raza de curbura de 5 cm la scafe si dolii si 3 cm l

Documents

Caiet de Sarcini Canalizare