Caiet de sarcini R

REZISTENTA faza PTh

SUPRAETAJARE CONSTRUCTIE EXISTENTA S+P-CORP A

Comuna VOLUNTARI, Sos. Stefanesti, Nr.128, Judetul ILFOV

Pag. 1 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

CAIET SARCINI

REZISTENTA

REZISTENTA faza PTh



Pag. 2 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

CUPRINS: 1. Generalitati 2. Lista principalelor acte normative care reglementeaza executia lucrarilor de rezistanta 3. Masuri premergatoare executiei 4. Masuri de protectie a cladirilor invecinate 5. Caiet de sarcini - executia lucrarilor de demolare, spargeri si strapungeri locale 6. Caiet de sarcini - lucrari de betoane 7. Caiet de sarcini - lucrari de specifice consolidarilor 8. Urmarirea in timp a constructiilor 9. Procedura de executie reparatii elemente constructive din beton simplu sau armat 10. Procedura de aplicare a lamelelor din fibre de carbon sika carbodur 11. Masuri de protectie a muncii 12. Tehnica securitatii muncii 13. Masuri de prevenire si stingere a incendiilor

REZISTENTA faza PTh



Pag. 3 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

1. GENERALITATI Prezentul proiect se refera la consolidarea si supraetajarea unei constructii denumit corp A care are un regim de nlime Ds + P. n conformitate cu fia corpului de proprietate, cldirea are o suprafa util a demisolului de 153,19mp. i de 252,99mp. pentru parter. Cldirea Corp A (Laborator, Oficiu de calcul) este n realitate format din dou construcii: cldirea principal, care are forma n plan dreptunghiular cu laturile de 22,35m x 11,10m (la care se adaug un volum n form de semicilindru cu raza de 4,10m) i un corp de legtur cu corpul B, tot de form dreptunghiular cu dimensiuni n plan de 3,00m x 13,00m, construit ntr-o etap ulterioar. Cldirea principal a corpului A are demisol i parter, nalimile de nivel fiind egale, 3,30m. Cota zero este la circa +1,55m fa de cota trotuarului. Fiind o cldire veche structura corpului este alcatuit din perei structurali din zidrie de crmid nencadrai de elemente de beton armat, stlpiori i centuri, ceea ce conduce la o comportare nefavorabil la aciunea cutremurelor i o cedare fragil la eforturi principale de ntindere. Menionm ca i demisolul are perei din crmid, acoperii cu izolaie . Pentru aducerea construciei n clasa de risc RsIII va fi consolidata structura prin camasuirea peretilor de la demisol si parter. S-au introdus cateva centuri noi la planseul peste parter pentru a se putea inchide camasuiala. Deoarece exista cateva grinzi intoarse la planseul peste parter, s-a introdus o retea de dulapi 5x30 din lemn peste care avem placi OSB, pentru realizarea unui planseu drept. Deoarece Institutul are nevoie de spaii suplimentare pentru desfurarea activitii, se dorete supraetajarea cldirii. Supraetajarea se va face pe toat suprafaa construciei. Pentru a realiza suprainaltarea s-au introdus stalpisori noi 30x30 care incep de pe centurile de peste parter. Acesti stalpisori sunt legatii la partea superioara de centuri din beton armat care stau pe peretii de zidarie nou introdusi. Planseul de la cota +6.15 este realizat din dulapi 5x20 si placi OSB, iar acolo unde popii de la acoperis nu sunt asezati pe centuri din beton armat vom avea talpi 25x30 din lemn care vor rezema la capete pe centuri din beton armat. Condiiile tehnice i de calitate din acest caiet de sarcini sunt stabilite pe baza prescripiilor tehnice de proiectare, execuie i recepie in vigoare, a cror aplicare este obligatorie. Executantul este obligat s efectueze toate ncercrile de laborator i verificrile prevzute, precum i ncercrile i verificrile suplimentare, pe care beneficiarul i proiectantul le consider necesare pe parcursul executrii lucrrilor. Lucrrile se execut pe baza proiectului tehnic i a detaliilor de execuie. Dispoziiile de antier date de proiectant i investitor (cu respectarea prevederilor legale n vigoare), au aceeai valabilitate ca i proiectul, din punct de vedere al realizrii lucrrilor si al verificrilor efectuate. Este cu desvrire interzis a se executa lucrri care s ascund sau s nglobeze defecte de execuie sau lucrri care s mpiedice accesul, posibilitatea remedierii sau refacerii acestora. Frecvenele verificrilor privind calitatea lucrrilor sunt artate n cuprinsul caietului de sarcini. In cazul n care un rezultat provenit dintr-o verificare vizual sau ncercare efectuat pe parcurs, referitoare la rezistena, stabilitatea sau durabilitarea unor elemente sau lucrri, depete n sens defavorabil abaterile admisibile prevzute, decizia asupra continurii

REZISTENTA faza PTh



Pag. 4 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

lucrrilor nu va putea fi luat dect pe baza acordului scris dat de investitor, cu avizul proiectantului.

2. LISTA PRINCIPALELOR STASURI I ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZ EXECUIA LUCRRILOR

A. STANDARDE

STAS 10101/2A1-87 Aciuni n construcii. ncrcri tehnologice din exploatare pentru constructii civile, industriale i agrozootehnice.

STAS 10107/0-90 Construcii civile i industriale. Calculul i alctuirea elementelor structurale din beton, beton armat i beton precomprimat.

STAS 8600-79 Construcii civile, industriale i agricole. Tolerane i Abateri n Construcii. Sisteme de Tolerane;

STAS 10493-76 STAS 790-84 STAS 1667-76 STAS 1799 88 STAS 3622-86 STAS 10493-76 SR 388-95

Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor. Apa pentru betoane si mortare. Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor sibetoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii. Betoane de ciment. Clasificare. Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor. Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor.

SR 662-2002 Agregate naturale de balastier. SR EN 12620/03 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. STAS 4606-80 Agregate naturale pentru betoane i mortare cu liani minerali.

Metode de ncercare ; SR EN 196-7/95 Cimenturi. Metode pentru prelevarea i pregtirea probelor de

ciment. SR EN 196-6/94 Cimenturi. Determinarea fineii de mcinare; SR EN 196-3/95 Cimenturi. Determinarea timpului de priz i a constanei de volum; SR EN 196-3/95 AC97 Cimenturi. Determinarea timpului de priz i a stabilitii. SR EN 196-1/95 Cimenturi. ncercri fizice. Determinarea rezistenelor mecanice; SR ENV 196-4/95 Cimenturi. Determinarea cantitativ a constituienilor; SR EN 196-8/2004 Cimenturi. Determinarea cldurii de hidratare; SR EN 197-1-2002 Cimenturi, adaosuri minerale i aditivi ; SR EN 1008/2003 Apa pentru betoane i mortare; SR EN 206-1/2002 EN 012 99

Betoane de ciment. Clasificare. Ghid practic pentru executia lucrarilor din beton si beton armat.

REZISTENTA faza PTh



Pag. 5 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

ENV 206 Specificatii tehnice. Beton terminologie, cerinte, niveluri de performanta.

SR EN 12350-23/2003 SR EN 12350-46/2002

ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt. Determinarea densitii aparente, a lucrabilitii, a coninutului de agregate fine i a nceputului de priz.

SRCR 13902-2002 Metode de ncercare pentru determinarea rapotului ap/ciment n betonul proaspt.

SR EN 12390-6/2002 EN 012-99

ncercri pe betoane. ncercri pe beton ntrit. Rezistena la ntindere prin despicarea eprubetelor. Lucrari de constructii cu beton, beton armat si beton precomprimat.

STAS 6652/1-82 ncercri pe betoane. ncercri nedistructive ale betoanelor. Clasificare i indicaii generale;

STAS 10265/2-90 Construcii Civile Industriale i Agricole. Tolerane la betonul aparent. Calitatea suprafeelor elementelor de beton.

STAS 438/1-89 SR 438/3/1998

Produse de oel pentru armarea betonului. Oel beton laminat la cald. Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate.

STAS 438/2-91 Srma rotund trefilat; SREN 10244-2/2002 Legarea armturilor cu srma neagr sau prin puncte de sudur; SREN 10025-5/2005 Oeluri de uz general pentru construcii. Condiii tehnice generale de

calitate. STAS 505-86 Oel laminat la cald. Table groase. Condiii tehnice de calitate. SR EN 10060/2004 Oel laminat la cald. Oel rotund. STAS 4551-80 Prezoane. Dimensiuni. STAS 5555/1-81 Sudarea metalelor. Terminologie. SREN 1600/2000 Sudarea metalelor. Electrozi nvelii pentru sudarea cu arc electric.

Condiii tehnice de calitate. SREN ISO 9013/2003 Tierea termica. Clasificarea taierilor termice STAS 11613-81 Tierea termic a metalelor. SR EN 12062-2001 mbinri sudate. Metode de verificare a calitii. SREN ISO 8504-1/2002 SREN ISO 8504-2/2002 SREN ISO 8504-3/2002

Protecia coroziunii. Pregtirea suprafeei pieselor din oel pentru vopsire.

B. NORMATIVE I INSTRUCIUNI TEHNICE

P100-1/2006 Cod de proiectare seismica-Partea I.- prevederi de proiectare pentru cldiri.

NE012-99 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat;

NP093-03 Normativ de proiectare a elemetelor compuse din betoane de varste diferite si a conectorilor pentru lucrari de camasuiala si suprabetonari;

C11-74 Instruciuni tehnice privind alctuirea i folosirea n construcii a

REZISTENTA faza PTh



Pag. 6 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

C16 84

panourilor din placaj pentru cofraje. Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat.

C149-87 Instruciuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elemente de beton i beton armat.

C150-99 C 162 73

Normativ privind calitatea mbinrilor sudate din oel ale construciilor civile, industriale i agricole. Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea, panourilor plane pentru cofraje metalice pentru peretii din beton monolit la cladiri.

C26-85 Normativ pentru ncercarea betonului prin metode nedistructive; C28-83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armturilor de otel beton. C54-81 Instructiuni tehnice pentru ncercarea betonului cu ajutorul

carotelor; C83-75 ndrumtor privind executarea trasrii de detaliu n constructii. C56-85 C 156 89

Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente. Indrumator pentru aplicarea prevederilor.

C205-81

Instructiuni tehnice privind incercarea in situ prin incarcari statice, conform STAS 1336-80, a constructiilor civile si industriale;

C 300-94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (BC 9/94).

P118-1999 Normativ de siguran la foc a construciilor. GE009-1997 Ghid privind execuia decuprilor i perforrilor n elementele de

construcie de beton armat. NP-035/1999 Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor i a

elementelor componente ale construciilor. Intervenii la structuri. NE-006/1996 Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor i a

elementelor componente ale construciilor. Intervenii la compartimentrile spaiilor interioare.

IM007-96 Norme specifice de protectia muncii pentru lucrri de cofraje, schele, cintre i esafodaje.

Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii. HGR 766/97 Regulament privind calitatea n construcii. HGR 272/94; Regulament privind controlul de stat al calittii n constructii. HGR 273/94 Regulament de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente

acestora. HGR 925/95 Regulament de verificare i expertizare tehnic de calitate a

proiectelor. P130-1999 Normativ privind comportarea n timp a construciilor. MP-031-2003 Metodologie privind programul de urmrire n timp a comportrii

construciilor din punct de vedere al cerinelor funcionale, aprobat cu ordinul MTCT nr.1010/10.12.2003.

REZISTENTA faza PTh



Pag. 7 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

3. MASURI PREMERGATOARE EXECUTIEI Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor de executie de catre verificatori de proiecte atestati de comisia de atestare a Ministerului Lucrarilor Publice Transporturilor i Locuinei, persoane fizice sau juridice, altii decat specialistii elaboratori ai proiectelor. De asemenea, beneficiarul va trebui s posede certificatul de urbanism i autorizaia de construcie valabile. Constructorul va numi responsabilul tehnic cu execuia atestat conform legii care raspunde conform atributiilor care ii revin de realizarea nivelului de calitate corespunzator exigentelor de performanta esentiale ale lucrarii. Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura cunoasterea proiectului de catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii. Se va stabili programul calendaristic pentru verificarea si receptia fazelor determinante, de la care executia nu mai poate continua fara receptia fazei. Constuctorul/Executantul va chema proiectantul la receptionarea fazelor determinante cu cel putin 3 zile inainte de termenul fixat. Lucrarile de structura se vor executa pe baza documentatiei tehnice cuprinse in proiect, precum si a completarilor si modificarilor transmise de proiectant in timpul executiei prin planuri suplimentare, planuri modificatoare sau dispozitii de santier. Constuctorul/Executantul va semnala proiectantului eventualele neconcoradnte, omisiuni sau neclaritati, pentru a fi analizate si a se lua masurile necesare, inaintea executiei fazei respective. Constuctorul/Executantul poate face propuneri de modificari fata de solutiile tehnologice cuprinse in proiect, in scopul adaptarii la propria tehnologie. Aceste propuneri se vor putea aplica numai dupa insusirea lor de catre proiectant. Se atrage atentia in mod deosebit asupra faptului ca structura a fost dimensionata la incarcarile de exploatare, climatice si seismice prevazute in standardele si normativele romanesti in vigoare. In cazul in care executantul, prin tehnologia adoptata produce asupra elementelor structurale incarcari tehnologice suplimentare, acesta are obligatia sa anunte proiectantul in scopul verificarii sau redimensionarii acestor elemente. Prin grija investitorului se intocmeste cartea tehnica a constructiei care cuprinde documentele privitoare la conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea acesteia si care se preda proprietarului constructiei care are obligatia de a o completa la zi. Cartea constructiei cuprinde intreaga documentatie utilizata la executie. La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu - documentatia completa de executie; - autorizatia de construcie valabil; - registrul de procese verbale de lucrari ascunse; - registrul de comunicari de santier; - principalele norme care guverneaza tehnologia de executie si in mod special NE.012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat; In cazul abordarii unor procedee tehnologice care nu sunt acoperite prin norme tehnice legal aprobate, proiectantul va prezenta un caiet de sarcini special intocmit privind succesiunea fazelor tehnologice si masurile specifice.

REZISTENTA faza PTh



Pag. 8 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

4. MASURI DE PROTECTIE A CLADIRILOR INVECINATE Imobilul este situat la distanta fata de celelalte corpuri, cel mai apropiat fiind Corpul B cu care se unit de corpul de legatura. Deoarece la nivelul acestuia nu sunt necesare interventii decat la nivelul sarpantei, lucrarile de consolidare la Corpul A nu afecteaza resistenta si stabilitatea cladirilor invecinate.

REZISTENTA faza PTh



Pag. 9 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

5. CAIET DE SARCINI

EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE, SPARGERI SI STRAPUNGERI LOCALE

REZISTENTA faza PTh



Pag. 10 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

1. EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE, SPARGERI SI STRAPUNGERI LOCALE

1.1.CURATIREA SANTIERULUI SI DEMOLAREA

1.1.1. Generalitati

naintea nceperii oricror lucrri de demolare se va face de ctre Contractor un releveu detaliat i o examinare a structurii. Vor fi luate n considerare toate relaiile/legturile cu proprietile adiacente sau structuri vecine care pot fi afectate de lucrrile de demolare. Contractorul va verifica stabilitatea general a structurii de demolat i se va informa asupra posibilelor elemente instabile. Se vor identifica elementele de legtur i se vor proteja n vederea asigurrii unui nivel de siguran pentru succesiunea etapelor de demolare i de a asigura stabilitatea prilor structurale nedemolate nc. Pe tot parcursul lucrrilor de demolare se vor folosi metode, materiale li echipamente/utilaje astfel nct s protejate vieile omeneti i valorile materiale.

1.1.2. Curatirea santierului

La nceperea lucrrilor, chiar dac dac nu este specificat n contract sau n alt document, Contractorul va ndeprta vegetaia i toate materialele organice de pe amplasament, acestea vor fi ndeprtate din antier i se vor transporta n locurile aprobate pentru acest scop. Inlaturarea pamantului vegetal prin excavari mari si sapaturi facute mecanic sau manual in teren incluzand taierea si inlaturarea radacinilor si bustanilor, roci si materiale cu dimensiuni care nu depasasc 0.30kg/mc, se vor face protejand stucturile subterane cum ar fi conductele si canalele de drenadre etc. Si incluzand depozitarea materialului rezultat din lucrarile de santier.

1.1.2. Demolarea structurilor usoare, gardurilor, etc.

Contractorul va demola i elibera amplasamentul numai cldirile, gardurile sau alte structuri menionate n proiect sau la indicaia Consultantului. Componentele acestora se vor dezasambla, cura i depozita n stive, cand se vor refolosi. Materialele care, n opinia Consultantului, nu se pot refolosi se vor ndeprta din antier ctre locul special aprobat. Metrialelel refolosibile vor ramne n proprietatea Investitorului i vor fi pstrate i protejate de ctre Contractor pn la ridicarea acestora din antier sau pn la terminarea contractului. Contractorul va repara, pe cheltuiala proprie, orice deteriorare adus proprietilor invecinate n timpul lucrrilor de demolare a structurilor, gardurilor; daca vor fi necesare despgubiri acestea vor fi suportate de ctre Contractor.

1.1.3. Demolarea si degajarea structurilor

REZISTENTA faza PTh



Pag. 11 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

Contractorul va demola, sparge sau decopertra conform cerinelor i/sau ndeprta structurile existente a cror lrgire sau lungire devine oneros. Structurile includ: pereti, acoperis, tamplarie, elemente din beton si beton armat si alte tipuri conform indicatiilor Consultantului.

1.1.4. Materiale

Materialele si echipamentele ce vor fi folosite pe durata lucrrilor de demolare vor fi n concordan cu prezentul caiet de sarcini sau standardele relative la acest subiect. Materialele rezultate din aceste lucrri vor fi ndeprtate de ndat i nu vor fi stocate, dispersate sau refolosite n antier, exceptnd cele aprobate de Consultant pentru acest scop. Acolo unde este necesar Contractorul va lua toate precauiile necesare pentru a perveni rspndirea noroiului i molozului pe drumuri de ctre vehicule. Revine n sarcina Contractorului de a prevedea bene/ghene pentru transportul molozului, dac acest lucru nu a fost cerut de Consultant. Nu se admite deversarea/introducerea molozului i a noroiului n canalizarea public sau cursuri de ap.

1.1.6. Schele

Schelele folosite n aceste lucrri se vor realiza/asambla conform normelor n vigoare. Orice schelar experimentat i competent poate realiza riicarea unei schele legate independent. Contractorul se va asigura c toate reglajele necesare vor fi efectuate pentru a asigura stabilitatea pe parcursul ridicrii acesteia. Se va ine cont de ncrcrile suplimentare aduse schelei de molozul czut pentru a nu se depi ncrcarea maxim admis. Se vor lua toate msurile necesare pentru prevenirea cderii accidentale a molozului pe/de pe platformele schelei. Schelele trebuie s ndeplineasc funciunile pentru care au fost instalate pe toat durata lucrrilor i s respecte cerinele impuse de norme i reglementri. Acolo unde este necesar, schela va fi protejat pe tot perimetrul acesteia spre drumuri, strzi sau pasaje pietonale prin executarea unei mprejmuiri din tabl de oel ondulat cu o nlime de cel puin 2 m; mprejmuirea va permite evacuarea molozului, excavarea necesar pentru instalarea picioarelor de schel, supori pentru mprejmuire, ntreinerea i evacuarea schelei, semnalizri, iluminat etc. Schele din otel de tip cadre cu legaturi, vor fi realizate n conformitate cu standardele/reglementrile n vigoare, preul unitar va include transportul, ntreinerea, asamblarea, ancorarea, dezasamblarea etc. pentru o nlime maxim de 12 m; vor include platforme din elemente de 5 cm grosime.

1.1.7. Supervizarea lucrarilor

Contractorul va desemna o persoan competent i cu experien, autorizat n domeniu, pentru supravegherea i controlul lucrrilor pe antier.

1.1.8. Succesiunea lucrarilor de demolare

REZISTENTA faza PTh



Pag. 12 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

nainte de nceperea lucrrilor de demolare, Contractorul va ntocmi un program de lucru i va fi supus aprobrii Consultantului. Programul va prezenta secvenial lucrrile de demolare i metodele de operare, echipamentele/utilajele propuse pentru lucrri i fiecare operaie va fi prezentat detaliat, cu duratele de timp aferente. Contractorul va ine seam de posibilitatea unor condiii climaterice sever ce pot aprea i pot afecta lucrrile. Aprobarea programului Contractorului de ctre Consultant nu exonereaz pe acesta de rspunderile contractuale.

1.1.9. Siguranta

Contractorul va asigura c utilajele/echipamentele folosite ndeplinesc urmtoarele: Sunt n concordan cu tipul i scopul lucrrii la care sunt folosite, Sunt manevrate de operatori competeni i experimentai, Sunt ntreinute n bune condiiuni de funcionare pe toat durata lucrrilor. Pe durata lucrrilor toi operatorii vor purta echipament de protecie individual corespunztor cum ar fi : cti de protecie, ochelari de protecie, cti antifonice, masc protecie. Se va evita suprancrcarea structurii cu moloz sau materiale rezultate din demolare. Materialele i molozul czute se vor ndeprta cu grij pentru a preveni balansri, cderi, sau deplasarea acestora ntr-o manier care pune n pericol securitatea personalului, structura adiacent sau alte proprieti adiacente. Contractorul va instala plase de protecie, mprejmuiri i bariere etc. pentru a preveni accidentele sau vtmrile/degradrile ce ar putea rezulta din cderile sau proiectrile de materiale i/sau moloz. Atunci cnd sunt folosite mijloace mecanice cum ar fi macarale, ecavatoare hidraulice, ciocane pneumatice pentru lucrrile de demolare, se va avea n vedere ca nici una din prile componente ale acestor utilaje s nu vin n contact cu reele subterane i supraterane. Contractorul va informa n timp util toate autoritile competente cu privire la lucrrile ce se vor executa pentru a se reamplasa aceste reele, dup caz.

1.1.10.Metode de demolare, spargeri sau strapungeri locale

Contractorul va propune o metod de demolare astfel nct, n cazul structurilor parial demolabile, structura ce va rmne s nu fie afectat. Contractorul va lua toate precauiile necesare pentru a asigura stabilitatea structurii ce nu se demoleaz, prin metode ce vor fi supuse aprobrii Consultantului. n cazul n care lucrrile de demolare nu pot fi executate n siguran dintr-o parte a structurii, se vor folosi platforme de lucru. Structura se va demola, n general, n ordinea invers construirii acesteia. Elementele structurilor metalice sau de beton armat se vor desface/tia la dimensiuni potrivite avnd n vedere greutatea i mrimea acestor elemente care cad. Molozul se va lsa s cad liber doar n cazul n care nu pericliteaz i nu pne n pericol zonele nvecinate, muncitorii sau trecatorii. Vor fi folosite echipamente adecvate pentru susineri temporare ale elementelor de rezisten n timpul desfacerii/deitrii acestora.

REZISTENTA faza PTh



Pag. 13 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

n cazul plcilor cu o singur deschidere, acestea vor fi tiate n fsii paralele cu direcia principal de armare i demolate fie cu fie. n general, lucrrile de demolare trebuie s nceap prin ndeprtarea a ct mai mult din ncrcrile moarte, pe ct posibil fr a afecta mai nti elemente principale de rezisten. Lucrrile temporare (sprijinirile) s fie executate astfel nct s suporte ncrcrile cerute n cele mai defavorabile situaii. Seciunile ce se demoleaz s fie sprijinite de utilaje de ridicare corespunztoare i apoi tiate i lsate pe sol controlat.

1.1.11.Azbet si alte materiale periculoase

Daca in timpul constructiei Contractorul crede ca vor fi afectate materialele care contin azbest sau alte materiale periculoase, trebuie sa anunte Consultantul. Daca prezenta acelor materiale este suspecta, Contractor trebuie sa inceteze lucrul in zona respectiva si sa fie indrumat de Consultant catre alte zone de lucru, daca exista. Consultantul va lua o mostra din substanta suspecta si o va trimite la analizare pentru a se confirma daca contine azbest. Daca nu se gaseste azbest lucrul se va relua imediat.

1.1.12.Intretinerea Strazilor

Contractorul trebuie sa inlature imediat praful si molozul care se poate aduna pe strazi datorita lucrarilor.

1.1.13.Controlul Traficului

Strazile care sunt langa santier trebuie sa fie conform indicatiilor Contractorului sau Consultantului. Strazile trebuie sa fie temporar inchise cu acordul in prealabil al Investitorului.

1.1.14.Prevenirea Incendiilor

Trebuie sa fie in concordanta cu prevederile romanesti privind prevenirea incendiilor si priveste lucrarile de taiere si sudare ca parte a lucrarilor de demolare.

1.1.15.Indepartarea Molozului

Contractorul trebuie: - Sa nu permita prezenta pe santier a moluzului. - Sa curete in fiecare zi structurile inchise. - Sa indeparteze molozul de pe santier cel putin o data pe saptamana. Contractorul trebuie sa fie in concordanta cu: - Nu se permite arderea molozului. - Molozul va fi evacuat prin topoganesau in recipiente. Nu se permite aruncarea gunoiului de la un nivel la altul in interiorul sau exteriorul cladirii.

REZISTENTA faza PTh



Pag. 14 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

- Nu se arunca molozul de la ferestre sau alte parti ale cladirii. Din cand in cand se uda molozul, praful sau alte materiale care produc praf. - Se indeparteaza de pe santier tot surplusul de material o data cu progresul lucrarilor. - La finalizarea lucrarilor toate uneltele care apartin Contractorului se vor lua de pe santier. In cazul in care Contractorul nu reuseste sa pastreze zona in care se lucreaza si zonele alaturate santierului curate si fara moloz, sau amana sau intarzie cu indepartarea molozului, Consultantul poate cere ca acest moloz sa fie indepartat de altcineva. In acest caz o suma determinate de Consultat se retine din plata Contractorului si aceasta suma trebuie sa acopere cheltuielile pentru cei care vor indeparta molozul.

REZISTENTA faza PTh



Pag. 15 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

6. CAIET DE SARCINI

LUCRARI DE BETOANE

REZISTENTA faza PTh



Pag. 16 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

2. MATERIALE FOLOSITE LA PREPARAREA BETOANELOR 2.1. CIMENT 2.1.1. CONDIII TEHNICE. Pentru realizarea clasei betoanelor utilizate se recomand folosirea sortimentului de ciment Portland. Normativul NE012-1999 prezint pentru tipul de ciment mai sus menionat urmtoarele caracteristici: cerinele pentru clasele de rezisten (tabel 4.1), cerinele fizice (tabel 4.2), cerinele chimice (tabel 4.3). Sortimentele de ciment menionate sunt corespunztoare clasei de expunere 2a a betonului folosit (tabel 5.4 din normativul NE012-1999) pentru lucrri curente din beton armat n condiii de exploatare normale, la care nu se impun cerine speciale, conform prevederilor tabelului I.2.1 din anexa I.2 a normativului NE012-1999. 2.1.2. LIVRARE I TRANSPORT. Cimentul se livreaz n vrac sau ambalat n saci de hrtie, nsoit de certificat de calitate. n cazul n care cimentul expediat de furnizor este preluat de o baz de aprovizionare, aceasta este obligat ca la livrarea ctre utilizator s elibereze un certificat de garanie, n care se menioneaz: tipul de ciment i fabrica productoare; data sosirii n depozit; numrul certificatului de calitate eliberat de productor; numrul avizului de utilizare dat de laborator; garantarea respectrii condiiilor de depozitare. Cimentul livrat n vrac se transport n vagoane-cistern, autocisterne, containere sau vagoane nchise, cu descrcare pneumatic, destinate exclusiv acestui produs. Transportul cimentului ambalat n saci se face n vagoane nchise sau camioane acoperite. Cimentul va fi protejat de umezeal i impuriti pe timpul depozitrii i transportului. 2.1.3. DEPOZITARE. Depozitarea cimentului se va face numai dup constatarea existenei certificatului de calitate sau de garanie i verificarea capacitii libere de depozitare n silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau n ncperile special amenajate. Ori de cte ori este posibil, depozitarea cimenturilor primite direct de la productor, se va face dup verificarea la laborator a caracteristicilor fizice. Depozitarea cimentului n vrac se va face n celule tip siloz, n care nu au fost depozitate anterior alte materiale. La depozitele intermediare, precum i la depozitele de rezerv ale staiei de betoane se vor marca distinct silozurile destinate fiecrui sortiment de ciment ce urmeaz a fi utilizat. Cnd apare necesar schimbarea sortimentelor de ciment depozitate, silozurile n cauz se vor goli complet i cura prin instalaia pneumatic i se vor marca, corespunztor noului sortiment de ciment ce urmeaz a se depozita. Pe ntreaga perioad de exploatare a silozurilor se va ine evidena loturilor de ciment depozitate n fiecare siloz, prin nregistrarea zilnic a primirilor i livrrilor. Depozitarea cimentului ambalat n saci trebuie s se fac n ncperi nchise. n cazul magaziilor din lemn, acestea vor avea streaini de min. 50 cm lime, iar pardoseala va fi ridicat cu cel puin 30 cm deasupra nivelului terenului. Cnd ncperea de depozitare are pardoseala de beton, sacii vor fi aezai pe scnduri dispuse cu interspaii, pentru a se asigura circulaia aerului la partea inferioar a stivei. Sacii vor fi aezai n stive, lsndu-se o distan liber de 50 cm de la pereii exteriori i pstrnd imprejurul lor un spaiu suficient pentru circulaie. Stivele vor avea cel mult 10 rnduri de saci suprapui. n fiecare stiv se afieaz data sosirii cimentului, sortimentul i data fabricaiei. Cimentul se va ntrebuina n ordinea datelor de fabricaie. Durata de depozitare nu va depi 60 zile de la data expedierii de ctre productor pentru cimenturile cu adaosuri, respectiv 30 zile n cazul cimenturilor fr adaosuri.

REZISTENTA faza PTh



Pag. 17 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

Cimentul rmas n depozit un timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuinat la lucrri de beton i beton armat dect dup verificarea strii de conservare i a rezistenelor mecanice, conform Normativului NE012-1999. 2.1.4. CONTROLUL CALITII CIMENTULUI. Verificarea calitii cimentului se va face : a) la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garanie emis de productor sau de baza de livrare, conform pct. 4.1.1.2; b) nainte de utilizare, de ctre un laborator autorizat. Controlul calitii cimentului este prezentat la subcapitolul 17.2.1.1 i n Anexa VI.1 din Normativul NE012-1999. n cazul n care loturile sortimentului de ciment aprovizionat nu ndeplinesc condiiile de calitate garantate, se va interzice sau sista utilizarea lor. 2.2. AGREGATE 2.2.1. CONDIII TEHNICE. Pentru prepararea betoanelor avnd densitatea aparent cuprins ntre 2,10 i 2,50 tf/m3, se folosesc agregate cu densitate normal (1,20 2,0 tf/m3), provenite din sfrmarea natural i/sau din concasarea rocilor. Condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc agregatele sunt indicate n STAS 1667-76. Cu acordul prealabil dintre productor i utilizator pentru agregatele concasate se vor lua n considerare prevederile din SR 667-97 sau STAS 662-89. 2.2.2. PRODUCERE I LIVRARE. Deintorii de balastiere/cariere sunt obligai s prezinte la livrare certificatul de calitate pentru agregate i certificatul de conformitate eliberat de un organism de cerificare acreditat. Staiile de producere a agregatelor (balastierele) vor funciona numai pe baz de atestat eliberat de o comisie intern n prezena unui reprezentat desemnat de Inspecia de Stat n Construcii. Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse n medii umede trebuie verificate n prealabil prin analiza reactivitii cu mediile alcaline din beton. 2.2.3. TRANSPORT I DEPOZITARE. Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, avnd pante i rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separat a diferitelor sorturi, se vor crea compartimente cu nlimea corespunztoare evitrii amestecrii cu alte sorturi. n cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se va face pe platforme din lemn, n lzi sau folosind amenajri recuperabile. Nu este admis depozitarea direct pe pmnt sau pe platforme balastate. Pentru depozitele de consum se pot folosi silozuri. Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care s evite antrenarea de noroi i impurificarea agregatelor. 2.2.4. CONTROLUL CALITII AGREGATELOR. Controlul calitii agregatelor este prezentat la subcapitolul 17.2.1.1. i Anexa VI.1 din Normativul NE012-1999, iar metodele de verificare sunt prezentate de STAS 4606-80. n cazul n care loturile sortimentelor de agregate aprovizionate nu ndeplinesc condiiile de calitate garantate, se va refuza lotul. 2.3. APA Apa utilizat la prepararea betoanelor poate s provin din reeaua public sau alt surs, dar n acest caz trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n STAS 790-84. 2.4. ADITIVI 2.4.1. TIPURI I EFECTE ASUPRA BETOANELOR. Aditivii sunt produse chimice care se adug n beton n cantiti mai mici sau egale cu 5% substan uscat fa de masa cimentului, n scopul mbuntirii/modificrii proprietilor betonului n stare proaspt i/sau ntrit. Aditivii trebuie s ndeplineasc cerinele din reglementrile specifice sau agrementele tehnice

REZISTENTA faza PTh



Pag. 18 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

n vigoare. Aditivii nu trebuie s conin substane care s influeneze negativ proprietile betonului sau s produc coroziunea armturilor (de ex.: clor). Principalele tipuri (clase) de aditivi folosii la betoane sunt prezentate n subcapitolul 4.4.1.3.din Normativul NE012-1999, iar efectele principale i secundare ale acestora asupra caracteristicilor betonului sunt prezentate n Anexa I.3 din acelai normativ. 2.4.2. CONDIII DE UTILIZARE. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop:

a) mbuntirea lucrabilitii betoanelor, n cazul elementelor cu armturi dese, seciuni subiri, nlime mare de turnare sau a betonului pompat ;

b) obinerea de betoane de rezisten superioar; c) reglarea procesului de ntrire, ntrziere sau accelerare, n funcie de cerinele

tehnologice; d) creterea rezistenei, durabilittii i mbuntirea omogenitii betonului.

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie n cazurile menionate n tabelul 4.4 din Normativul NE012-1999. n cazul n care executantul apreciaz c, din motive tehnologice trebuie s foloseasc un anumit tip de aditiv sau utilizarea a doi sau mai muli aditivi, acesta va solicita avizul proiectantului i includerea acestuia n documentaia de execuie. n cazul betonului pentru perei mulai i coloane forate se recomanda utilizarea aditivului intarzietor de priza REPLAST. 2.5. OELURI PENTRU ARMTURI 2.5.1. CONDIII TEHNICE. Oelul beton trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n STAS 438/1-89 i STAS 10107/0-90. Tipurile utilizate sunt : - OB37 - oel beton rotund, neted, pentru armturile constructive i la armturile de rezisten a cror dimensionare rezult din respectarea condiiilor de procent minim de armare. - PC52 - oel beton cu rezistene superioare, avnd profil periodic, pentru armturile de rezisten ale elementelor structurale din beton armat, inclusiv pentru etrieri care sunt dimensionati pe baz de calcul. n certificatul de calitate se va meniona tipul corespunztor de oel din STAS 438/1-89, echivalarea fiind fcut prin luarea n considerare a tuturor parametrilor de calitate. n cazul n care exist dubiu asupra modului n care s-a efectuat echivalarea, constructorul va putea utiliza oelul respectiv numai pe baza rezultatelor ncercrilor de laborator i cu acordul scris al proiectantului. 2.5.2. LIVRAREA I MARCAREA. Livrarea oelului beton se va face conform reglementrilor n vigoare i nsoit de certificatul de calitate. n cazurile n care livrarea se face de ctre o baz de aprovizionare, aceasta este obligat s transmit certificate de garanie corespunztoare loturilor pe care le livreaz. Fiecare colac sau legtur de bare va purta o etichet bine ancorat care va conine: marca i tipul armturii, numrul lotului (colacului, legturii), greutatea net, controlul de calitate la furnizor. 2.5.3. TRANSPORTUL I DEPOZITAREA. Barele de armtur, plasele sudate i carcasele prefabricate vor fi transportate i depozitate astfel nct s nu sufere deteriorri sau s prezinte substane care pot afecta armtura i/sau betonul sau aderena beton-armtur. Oelurile pentru armturi trebuie s fie depozitate separat pe tipuri i diametre, n spaii amenajate i dotate corespunztor, astfel nct s se asigure: evitarea condiiilor care

REZISTENTA faza PTh



Pag. 19 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

favorizeaz corodarea oelului; evitarea murdririi acestora cu pmnt sau alte materiale; asigurarea posibilitilor de identificare uoar a fiecrui sortiment i diametru. 2.5.4. CONTROLUL CALITII. Pentru fiecare cantitate i sortiment aprovizionat, operaia de control va consta, conform prevederilor Normativul NE012-1999 (Anexa VI.1, pct. A.5), n: - constatarea existenei documentelor de calitate sau de garanie; - verificarea dimensiunilor seciunii oelurilor pentru armturi; - examinarea aspectului; - verificarea caracteristicilor mecanice (rezistena la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere). Plasele sudate se verific conform aceleiai anexe din normativ, pct. A6. n cazurile n care exist dubii asupra calitii oelurilor aprovizionate se va proceda la verficarea caracteristicilor mecanice prin ncercarea la traciune i, dup caz, la sudabilitate. 2.5.5. FASONAREA ARMTURILOR. Fasonarea barelor, confecionarea i montarea carcaselor de armatur se va face n stricta conformitate cu prevederile proiectului i cu respectarea prevederilor de alctuire pentru elementele din beton armat prevzute n STAS 10107/0-90, privind urmtoarele: ancorarea armturilor longitudinale si transversale; nndirea armturilor; prevederi suplimentare pentru elemente structurale. nainte de a se trece la fasonarea armturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, innd seama de posibilitile practice de montare i fixare a barelor, precum i de aspectele tehnologice de betonare i compactare. Dac se consider necesar, se va solicita reexaminarea de ctre proiectant a dispoziiilor de armare n proiect. Armtura trebuie tiat, ndoit, manipulat astfel nct s se evite: deteriorarea mecanic (crestri, loviri etc.); ruperi ale sudurilor n carcase i plase sudate; contactul cu substane care pot afecta propritile de aderen sau pot produce coroziune. Armturile care se fasoneaz trebuie s fie curate i drepte. n acest sens se vor ndeprta: eventualele impuritti de pe suprafata barelor; rugina, prin frecare cu perii de srm, dar numai n zonele n care barele urmeaz a fi nndite prin sudur. Dup ndeprtarea ruginei, reducerea dimensiunilor seciunii barei nu trebuie s depeasc abaterile limit la diametru prevzute n standardele de produs. Oelul beton livrat n colaci sau bare ndoite trebuie s fie ndreptat nainte de a se proceda la tiere i fasonare, fr a se deteriora ns profilul. La ntinderea cu troliul, lungirea maxim nu va depi 1,00 mm/m. Barele tiate i fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate, n aa fel nct s se evite confundarea lor i s se asigure pstrarea formei i cureniei lor pn n momentul montrii. n cazurile n care, datorit condiiilor locale, poate fi favorizat corodarea oelului, se recomand montarea i betonarea armturilor n maxim 15 zile de la fasonare. Armturile se vor termina cu sau fr ciocuri, conform prevederilor din proiect. n cazul armturilor netede, avnd diametrul ,,d, ciocul se ndoaie la 180, cu raza interioar de minim ,,1,25 d i poriunea dreapt de capt, de regul minimum ,,7d. n cazul armturilor cu profil periodic, ciocul se ndoaie la 90, cu raza interioar de minim ,,2d i poriunea dreapt de capt, de regul minimum ,,7d. Se interzice fasonarea armturilor la temperaturi sub (-10C). Barele cu profil periodic avnd diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. De asemenea, executantul va ine seama i de celelelate recomandri privind fasonarea armturilor ce sunt prezentate n Anexa II.1 din Normativul NE 012-1999.

REZISTENTA faza PTh



Pag. 20 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

2.6. BETONUL 2.6.1. PREPARAREA I TRANSPORTUL. Betonul se produce i se livreaz de ctre o staie de betoane, funcionnd conform prevederilor subcapitolului 9.2 din Normativul NE012-1999. Sarcinile i calificarea personalului care deservete o asemenea staie de betoane sunt prevzute n subcapitolul 9.1 i Anexa I.6 din Normativul NE012-1999. 2.6.2. TIPUL DE BETON FOLOSIT. Pentru lucrrile curente din beton armat, tipurile de beton se difereniaz i se pun n oper n funcie de: clasa betonului, lucrabilitate, tipul de ciment utilizat, mrimea agregatelor. 2.6.3. STABILIREA COMPOZIIEI BETONULUI. Compoziia betonului ce urmeaz a se folosi pentru execuia lucrrilor din acest proiect se va stabili n concordan cu prevederile Anexei I.4 din Normativul NE012-1999. Schimbarea compoziiei betonului se va face numai cu acordul proiectantului, n urmtoarele condiii: - la schimbarea tipului de ciment sau de agregate; - la introducerea utilizrii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora; - la pregtirea executrii unei lucrri care necesit un beton cu caracteristici deosebite de cele cerute iniial. Periodic, lunar, laboratorul va analiza rezultatele ncercrilor efectuate la vrsta de 28 zile i eventualele corecii ale dozajului de ciment sau alte msuri necesare n vederea asigurrii calitii betonului i vor fi supuse aprobrii proiectantului. Cantitile de materiale corespunztoare unui amestec (arj) se vor stabili pentru un volum de beton proaspt, de maximum 80% din capacitatea nominal a utilajului folosit pentru malaxare. La staia de betoane se va prezenta reeta corespunztoare tipului de beton ce se va prepara i care va conine: notaia corespunztoare tipului de beton; cantitile de materiale care se introduc la fiecare arj (cumulat pentru agregate, funcie de ordinea de introducere); lucrabilitatea betonului prevzut a fi obinut; zona de granulozitate a agregatelor. n cursul preparrii betonului, reeta se va corecta de ctre laboratorul staiei n funcie de rezultatele ncercrilor privind: umiditatea agregatelor; granulozitatea sorturilor; densitatea aparent a betonului proaspt; lucrabilitatea betonului. Efectuarea ncercrilor preliminare asupra betoanelor preparate se va efectua conform Anexei I.5 din Normativul NE012-1999. 2.6.4. PREPARAREA BETONULUI. La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmtoarele abateri : - pentru ciment si ap: 2%, - pentru agregate: 3%, - pentru aditivi : 5%, - pentru adaosuri: 3%. Mijloacele de dozare vor fi verificate cel puin odat pe sptmn, folosindu-se greuti verificate n prealabil, msurtori sau alte procedee operative. Dac se constat depirea a dou din abaterile prevzute mai sus, se va proceda astfel: - dac defeciunea se constat la dozatoarele de ciment sau agregate, se va sista prepararea betonului la instalaiile respective; - dac defeciunea se constat la dozatoarele de ap sau aditivi, se va admite funcionarea n continuare a instalaiei de preparare, pe un interval de maximum 5 zile, perioad n care dozarea se va face cu recipieni gradai.

REZISTENTA faza PTh



Pag. 21 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

n cazul apariiei unor defeciuni la dozatoarele de materiale, se va proceda la verificarea metrologic a mijloacelor de dozare ori de cte ori apare necesar. n cazul betonierelor mobile (pe antier), se admite ca dozarea materialelor s se fac volumetric, procedndu-se astfel: - pentru agregate se pot folosi ca unitate de msura cupa, volume pariale ale acesteia marcate n prealabil sau cutii etalonate; - pentru ciment se pot folosi ca unitate de msur sacul, cutii etalonate sau simultan ambele procedee; - pentru ap i aditivi se vor folosi recipieni gradai. Pentru nisip pe baza curbei de infoiere, laboratorul va preciza coreciile necesare n funcie de starea de umiditate. Abaterile la dozarea volumetric nu vor depi: - pentru ciment i ap: 3%; - pentru agregate: 5%; - pentru aditivi: 5%. Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare forat sau betoniere cu cdere liber. Ordinea de introducere a materialelor componente n betonier se va face conform prevederilor crii tehnice a utilajului respectiv, dar ncepnd cu sortul de agregate cu granula cea mai mare. Durata de amestecare va respecta prevederile crii tehnice a instalaiei, dar va fi cel puin 45 secunde de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora dup caz pentru utilizarea de aditivi, perioade de timp friguros, utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm, betoane cu lucrabilitate redus (tasare mai mic de 50 mm). Temperatura betonului naintea turnrii se recomand s fie ntre 5C i 30C. Durata de ncrcare a unui mijloc de transport sau de meninere a betonului ntr-un recipient tampon, va fi de maximum 20 minute. La terminarea unui schimb de lucru sau la ntreruperea preparrii betonului pe o durat mai mare de o or, este obligatoriu ca toba betonierei s fie splata cu jet puternic de ap sau amestecat cu pietri i imediat apoi golit complet. n cazul cnd betonul este deja amestecat (preparat la staii), executantul lucrrii va proceda conform pct. 9.4.8 din Normativul NE012-1999. 2.6.5. TRANSPORTUL BETONULUI. Transportul betonului trebuie efectuat lund msurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componenilor sau contaminarea betonului. Transportul betonului de la staie se va face numai cu automalaxoare, fiind interzis folosirea autobasculantelor cu bena amenajat special. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagonei, jghiaburi sau tomberoane. Mijloacele de transport trebuie s fie etane pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Durata de transport se consider din momentul terminrii ncrcrii mijlocului de transport i sfritul descrcrii acestuia i nu poate depi urmtoarele valori, dect dac se utilizeaz aditivi ntrzietori de priz, i anume vezi tabel 2): Tabel 2

Temperatura amestecului de beton

Durata maxim de transport Ciment de clas 32,5 Ciment de clas 42,5

10C < t < 30C 50 minute 35 minute

REZISTENTA faza PTh



Pag. 22 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

t < 10C 70 minute 50 minute

Se recomand ca temperatura betonului proaspt, nainte de turnare, s fie ntre 5C i 30C. La temperaturi mai mari de 30C sunt necesare msuri suplimentare, cum ar fi: stabilirea de ctre un institut de specialitate sau laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere n oper i tratare a betonului i folosirea unor aditivi ntrzietori eficieni. Ori de cte ori intervalul de timp pentru descrcarea i rencrcarea cu beton a mijloacelor de transport depete o or, precum i la ntreruperea lucrului, acestea vor fi curate cu jet de ap. n cazul automalaxoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m de ap, se vor roti cu viteza maxim timp de 5 minute, dup care se vor goli complet de ap. 2.7. VERIFICAREA CALITATII BETOANELOR 2.7.1. INCERCARI Constructorul este obligat s-i organizeze n incinta antierului un laborator dotat corespunztor, care s controleze n permanen materialele ce se folosesc la execuia lucrrilor i s in evidena scriptic a execuiei, prin ntocmirea unor fie de lucrri. - verificarea calitii tuturor materialelor care intr n oper i certificarea c acestea corespund normativelor n vigoare; - efectuarea determinrilor i ncercrilor; - inerea evidenei probelor pentru betoane i prelucrarea datelor ce se obin n laborator; - inerea evidenei condiiilor exterioare n care s-au executat lucrrile condiiilor atmosferice, etc. (ntreruperi, cauza acestora); -participarea la stabilirea cauzelor i msurilor ce trebuie luate pentru remedieri, n cazurile de ntreruperi sau greeli de execuie; 2.7.2. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR N VEDEREA RECEPIEI Avand n vedere caracterul complex al tehnologiei si cantitatea mare de materiale care se manipuleaz, constructorul are obligaia s-i organizeze un sistem de urmrire si de eviden clar a tuturor lucrrilor. 2.7.2.1. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI LUCRARILOR se va efectua conform Normativului C56-85, a prevederilor din programul de control anexat n proiectul tehnic i a prezentului Caiet de sarcini. 2.7.2.2. Controlul tehnic de calitate va fi asigurat de persoane competente, stabilite prin decizie scris, care vor urmri execuia n diversele etape i n mod deosebit nainte i n timpul betonrii, precum i la montarea confeciilor metalice.

REZISTENTA faza PTh



Pag. 23 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

7. CAIET DE SARCINI LUCRARI SPECIFICE CONSOLIDARILOR

REZISTENTA faza PTh



Pag. 24 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

1. PREPARAREA MORTARULUI - beton (MB) si mortarului fin armat (MF) pentru camasuirea peretilor din zidarie. 1.1. Prepararea mortarului - beton (MB) 1.1.1.Mortarul beton (MB) este un material intermediar situat intre betonul obisnuit si mortarul de ciment obisnuit. In practica americana este cunoscut in variante inedite sub denumirea de coarse grount. Materialul se foloseste la camasuirea de pereti de zidarie de caramida prin turnare in cofraj (grosimi mai mari de 10 cm). 1.1.2. Compozitia mortar-betonului (volumetrica) - 1 parte ciment - 2,5 parti nisip grauntos - 1,5 parti margaritar * granula maxima 7 mm pentru camasi sub 10 cm grosime; * granula maxima 10 mm pentru camasi mai groase de 10 cm grosime; - 0,1 parti var de fluidificare - apa in exces astfel incat amestecul sa se prezinte ca o supa de mazare (peas soup), iar punerea in opera sa se faca prin simpla turnare si indesare cu o sipca din lemn. * continutul de var de 0,1 parti va fi riguros controlat pentru a feri otelul de coroziune. 1.1.3. Rezistenta mortar - betonului la compresiune trebuie gandita numai in contextul asocierii cu pereti uscati avizi de apa. In aceste conditii marca obtinuta va depasi valoarea de 140 daN/cmp. Apa purtatoare de ciment va patrunde prin rosturi si fisuri neavand considerabil aderenta. 1.1.4. Fata de betoanele obisnuite folosite pentru camasuirea peretilor de zidarie, se obtin urmatoarele avantaje: - Rezistente mecanice compatibile cu ale betoanelor obisnuite. - Aderenta sporita intre zidarie si camasa. - Porozitatea sporita in raport cu betoanele obisnuite favorizand circulatia vaporilor intre zidarie si camasa de beton, deci o comportare superioara la transfer de vapori, in raport cu camasuirile tranditionale cu beton obisnuit. 1.2. Prepararea mortarului fin armat (MF) 1.2.1. Mortarul fin (MF) este un mortar cu margaritar fin si nisip grauntos, folosit la camasuirea peretilor din zidarie de caramida pe o fata sau pe ambele fete de armatura, prin aruncare energica cu mistria in straturi succesive pana la realizarea unei grosimi de 5 - 6 cm. Acest sistem conduce la o consolidare usoara deosebit de eficienta.

REZISTENTA faza PTh



Pag. 25 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

1.2.2. Compozitia mortarului fin: 1 parte ciment, 2 parti nisip grauntos, o parte margaritar fin 3 mm, 0 - 0,1 parti var de fludificare, apa suficienta pentru obtinerea unui amestec semivartos, care prin aruncare cu mistria sau mecanic sa nu se separe de pat sau de stratul aplicat anterior. 2. TEHNOLOGIE DE EXECUTIE In mod obligatoriu materialul folosit atat la camasile groase in cofraj, mortar betonul (MB) cat si mortarul fin (MF) pentru camasile subtiri aruncate cu mistria 5 - 6 cm, va fi preparat in santier cu o betoniera de 100 l in cantitatile strict necesare de pus in opera in ziua respectiva. Atat retelele de material cat si tehnologiile de pregatire a suprafetelor, sistemele de aruncare si de inclestare mecanica (scoabe, incizii, agrafe strapunse) se vor respecta cu strictete. 2.1. Camasuirea peretilor in sistemul mortar-beton turnat in cofraj pe o fata sau pe ambele fete. 2.1.1. Se verifica calitatea executiei la pregatirea patului aderent al zidariei existente. 2.1.2. Se controleaza sistemul de armare si in special dispozitivele de inclestare (scoabe, incizii inecate, agrafe strapunse). * Daca se gasesc defectiuni in pozitionarea armaturilor se va folosi sudura. * Pentru ambele operatiuni de la punctele 2.1.1. si 2.1.2. se va intocmi un proces verbal de lucrari ascunse. 2.1.3. Se monteaza cofrajul pe tronsoane de maxim 1.50 m inaltime. 2.1.4. Se toarna mortar-betonul cu galeata sau canciocul si se indeasa cu sipca de lemn. 2.1.5. In cazul folosirii mortar-betonului la pereti din zidarie cu inima armata, se elimina cofrajul, iar executia stratului al doilea de zidarie se face de 50 - 60 cm inaltime la grosimi de zidarie de 12 - 14 cm sau de 1,00 m la grosimi de peste 25 cm. In aceste cazuri turnarea inimii se face cu 5 cm mai jos de marginea zidariei executate. 2.1.6. Nota foarte importanta Patul de zidarie de caramida existenta care se camasuieste NU VA FI UMEZIT SUB NICI O FORMA SI NICI NU VA FI STROPIT CU LAPTE DE CIMENT. Apa in exces care urmeaza a fi absorbita de patul uscat, purtatoare de ciment, asigura umplerea enclavelor, a porilor deschisi, mularea perfecta a blocurilor si in ultima faza asigura o perfecta ADERENTA. Aderenta este elementul fundamental al asocierii ultime dintre materialul nou si cel vechi.

REZISTENTA faza PTh



Pag. 26 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

Pentru fiecare 1 kg/cmp corespund 10 t/mp de asociere; in cazul unei executii ireprosabile se pot obtine 10 kg/cmp adica 100 tone/mp. 2.2. Camasuirea peretilor in sistem mortar fin armat (MFA) prin aruncare cu mistria. 2.2.1. Verificarea pregatirii patului aderent de zidarie existenta, a sistemelor de armare si a dispozitivelor de inclestare este obligatorie (vezi punctele 2.1.1.; 2.1.2.). 2.2.2. Se umezeste patul de zidarie existenta de doua ori la intervale de 3 - 4 ore. 2.2.3. Se aplica primul strat cu mistria la circa 2 ore dupa a doua umezire. Decalarea este necesara pentru deschiderea porilor prin zvantare. 2.2.4. Aplicarea mortarului fin se va face ENERGIC sub directa supraveghere a conducatorului punctului de lucru. 2.2.5. Pentru resudarea chimica de la strat la strat vor fi luate urmatoarele masuri: Se va delimita zona ce urmeaza a fi executata in flux continuu in decursul unei zile de lucru. Sub nici o forma nu se va extinde executia unui trosnon bine delimitat de la o zi la alta. Revenirea va fi dozata functie de conditiile climatice astfel incat resudarea intre straturi sa fie asigurata; este vorba de maxim cateva ore. Ultimul strat va fi driscuit pentru a constitui suportul plan al ultimului finisaj. Aplicarea se va face de 3 - 4 ori astfel incat sistemul de armare sa fie perfect mulat si acoperit cu minim 10 cm, iar grosimea camasii sa rezulte 5 - 6 cm. 3. Pregatirea suprafetelor care vin in contact cu noul material 3.1. Pregatirea suprafetelor de beton ale elementelor structurale care se camasuiesc : Pregatirea suprafetelor de beton, in vederea consolidarii prin camasuire, nu necesita materiale sau utilaje speciale. Succesiunea operatiilor este urmatoarea: - buceardarea suprafetei betonului; - se perie suprafata betonului cu perii de sarma; - se sufla cu aer comprimat suprafata periata; - suprafata betonului se spala cu jet de apa, insa cu minimum 48 de ore inaintea turnarii betonului; - se monteaza pe baza detaliilor date in proiect. Pe parcursul executiei pot aparea diferente fata de prevederile din planuri si se va analiza fiecare situatie diferita intalnita, de catre beneficiar, constructor si proiectant, urmand ca detalii suplimentare sa fie date de proiectant. - Se receptioneaza armatura.

REZISTENTA faza PTh



Pag. 27 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

- Se cofreaza. - Turnarea betonului vibrat se va face in conformitate cu capitolele din prezentul caiet de sarcini pentru beton armat cu limitarile impuse de posibilitatea de preluare a impingerilor date de masa fluida in timpul turnarii si vibrarii; - Receptia lucrarilor se va face ca pentru lucrarile curente de beton armat. 3.2. Pregatirea suprafetelor de beton in vederea remodelarii zonei respevtive : - se traseaza conturul zonei ce trebuie desfacuta; - se sparge betonul cu mijloace mecanice pana la 10 cm de conturul trasat; - ultimii 10 cm se desfac cu mijloace manuale; - fata finala a betonului va fi verticala, in cazuri speciale va avea profilul dat prin detalii; - se verifica fata betonului; - nu se admit fisuri vizibile sau zone de beton dislocat; - se pastreaza obligatoriu toate barelor de armatura existente, cupoanele ce ies din beton vor avea o lungime minima de 15 ; - se monteaza armatura pe baza detaliilor in proiect; - se verifica armatura de catre beneficiar, constructor si proiectant; se fac toate completarile necesare pe baza detaliilor date de proiectant; - se elimina din cofraj toate eventualele impuritati cazute: resturi de beton, lemn, etc.; - suprafata betonului se spala cu jet de apa. 3.3. Pregatirea suprafetelor de zidarie in vederea camasuirilor - Se decapeaza tencuiala existenta. - Se indeparteaza materialul neaderent. - Se adancesc rosturile cu spituri ascutite pe o adancime de 2 cm. - Se perie patul cu perii de sarma, energic pana la deschiderea porilor caramizii crude. Operatiunea se poate executa si mecanizat. - Se sufla cu aer comprimat suprafata periata. * Pregatirea corecta a patului este o operatie cheie pentru realizarea aderentei dintre camasa MB sau MF in zidaria existenta. Pregatirea patului impreuna cu sistemele mecanice de inclestare si respectarea stricta a retetelor de material si a tehnologiei de punere in opera concura la transformarea zidariei simple intr-un material compozit cu proprietati noi superioare, atat in preluarea eforturilor cat si in completarea ductila la solicitari alternante. 4.4. Pregatirea scoabelor cu corp inecat 4.4.1. Sistemele de scoabe cu corp inecat se aplica la camasuielile pe o singura parte, unde se pot monta agrafe strapunse. Acest sistem inlocuieste scoabe batute in rosturi care functioneaza prin frecare uscata.

REZISTENTA faza PTh



Pag. 28 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

4.4.2. Dimensiunea a este de 12 - 15 cm b = 0,4 a Diametrul uzual 10 mai rar 12. 4.4.3. Se foreaza cu burghiul galerii 20 mm, care se umple cu lapte de ciment si adaos 5% aracet. 4.4.4. Baterea se face fortat cu refularea excesului de lapte de ciment. 4.4.5. Numar de scoabe 6 - 8 buc./mp de perete. 5. Practicarea inciziilor de inclestare metalice tip crosa 5.1. Se foreaza cu burghiul rotopercutor Hiltti sau echivalent galeria inclinata fata de orizontala cu 150. 5.2. Se spala galeria cu seringa pentru indepartarea prafului. 5.3. Se introduce pana in fundul galeriei o tevusca de plastic pentru iesirea aerului. 5.4. Se umple galeria cu lapte de ciment si adaos de aracet 5%. 5.5. Se scoate tevusca. 5.6. Se bate tija metalica 16, astfel incat sa refuleze surplusul de lapte de ciment. 5.7. Intre diametrul tijei si cel al gaurii o diferenta de 5 - 6 mm este necesara. 5.8. Diferentele uzuale pentru tijele metalice sunt 16, 20, mai rar 25. 6. Agrafe strapunse 6.1. Se folosesc la camasuirile zidariei pe ambele fete. 6.2. Se foreaza goluri 20 strapunse in zidarie pe o retea de 6 - 8 buc/mp de perete. 6.3. Se umplu golurile cu lapte de ciment si aracet 5%. 6.4. Se introduc agrafele 10 care au vinclu pe o parte de 30 cm. 6.5. Se monteaza retelele de armare. 6.6. Se indoaie capatul opus pe reteaua de armare cu vinclu de 30 cm. 6.7. Se leaga agrafele de barele retelei.

REZISTENTA faza PTh



Pag. 29 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

6.8. Lungimea bratului drept al agrafei trebuie sa fie astfel calibrata, functie de grosimea peretelui si a camasilor, incat la indoire pe fata a doua sa reia un vinclu tot de 30 cm. 7. Retelele de armaturi 7.1. Sistemele de armare sunt constituite numai din OTel Ductil (0B 37, PC 52). 7.2. Folosirea plaselor sudate STNB este interzisa cu desavarsire la camasuirea peretilor de zidarie. 7.3. Pe patul de zidarie pregatit (V.3.) se aplica o retea simpla sau dubla la pasul indicat in proiect. 7.4. Se leaga toate intersectiile retelelor cu sarma. 7.5. Se inclesteaza sistemul de armare cu scoabele, agrafele, sau inciziile dupa caz. 7.6. Se monteaza armaturile de bordaj la goluri in diverse contexte. 7.7. Bordarea colturilor 7.8. Armaturile de bordaj vor fi inclestate cu scoabe sau incizii forate. 7.9. Galeriile forate pentru scoabe vor fi dispuse la 10 cm de limita golurilor. 7.10. La marginea golurilor barele la reteaua simpla vor avea cicoruri de 15 cm lungime, iar la retelele duble se vor folosi bare U petrecute 40 diametre peste barele orizontale. 7.11. Se incheie proces verbal de lucrari ascunse pentru pregatirea patului aderent, executia sistemelor de armare si inclestare mecanica. 8. Consolidarea planseelor din boltisoare de caramida pe profile metalice 8.1. Se desfac peretii despartitori purtati de planseu. 8.2. Se desface pardoseala si se inlatura umplutura de moloz de pe boltile de caramida. 8.3. Se demoleaza boltisoarele de caramida cu conservarea integrala a profilelor metalice. * La demolare se vor lua toate masurile de protectia muncii, precum si de evitare a socurilor pe planseul inferior in timpul desfacerii caramizilor. 8.4. Se curata profilele I metalice de moloz si de rugina pana la otelul curat.

REZISTENTA faza PTh



Pag. 30 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

8.5. Se inspecteaza si se curata zonele de reazeme ale profilelor metalice. 8.6. Se inlocuiesc sau se consolideaza local profilele daca este cazul conform detaliilor si dispozitiilor proiectantului de structura. 8.7. Se monteaza reteaua de armare de la talpa inferioara a profilelor, precum si barelor pentru infasurarea profilelor. 8.8. Se toarna placa de beton armat de la intradosul profilelor si betonarea profilelor pana sub nivelul placii superioare; placa inferioara si profilele sunt cofrate. 8.9. Se armeaza placa de la partea superioara pe cofraj pierdut. 8.10. Se betoneaza placa de la partea superioara. 8.11. Dupa intarire se decofreaza placa inferioara. 8.12. La fazele de armare se incheie proces verbal de lucrari ascunse, proiectantul receptionand in scris armatura montata. 9. Dispozitii finale - La toate fazele de armare, precum si la pregatirea patului aderent la zidaria existenta, va fi chemat proiectantul de structura pentru receptia in scris a fiecarei faze. - Pe tot parcursul lucrarilor se vor respecta cu strictete normele de protectia muncii si NPCI in vigoare pentru lucrari de consolidare si reparatii. - Orice schimbare de solutie sau tehnologie fata de cele cuprinse in proiect nu se poate face decat cu acceptul in scris al proiectantului de rezistenta, accept luat inainte de efectuarea modificarilor la punctul de lucru.

REZISTENTA faza PTh



Pag. 31 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

8. PROCEDURA DE EXECUTIE REPARATII ELEMENTE CONSTRUCTIVE DIN BETON

SIMPLU SAU ARMAT

8.1. Reparatiile se executa cu mortarele cimentoase cu rezistente mecanice mari din gama Sika MonoTop, aplicabile in sistem "ud pe ud", special destinate reparatiilor structurale.

8.2. Substratul de beton se curata prin indepartarea integrala a materialului degradat pana la betonul sanatos, cu mijloace manuale sau mecanice si se pregateste corespunzator in vederea aplicarii sistemului de mortare de reparatii, prin buciardare, suflare cu aer comprimat si spalare abundenta cu jet de apa.

8.3. Stratul suport de beton trebuie sa fie curat, fara praf sau impuritati, fara particule friabile sau agregate desprinse.

8.4. Eventualele armaturi dezvelite trebuie curatate temeinic cu peria de sarma sau cu peria oala rotativa, pana ce nu mai prezinta urme de rugina, resturi de agregate sau liant cimentos.

8.5. Dupa indepartarea completa a segregarii este necesara udarea temeinica a suportului de beton pe zonele care necesita a fi reparate.

8.6. Armaturile se pasivizeaza anticoroziv prin aplicarea prin pensulare a produsului Sika MonoTop 910N, in doua straturi de cate 1 mm grosime fiecare.

8.7. Imediat dupa pasivizarea armaturilor se trece la amorsarea zonei adiacente de beton care necesita reparare, prin aplicare de Sika MonoTop 910N cu ajutorul unei bidinele cu par semi-aspru, pe suportul umezit in prealabil, cand acesta are un aspect umed mat (nu sticlos).

8.8. Sika MonoTop 910N este un produs cimentos monocomponent, care se fososeste atat ca protectie anticoroziva pentru armaturi, cat si ca punte de aderenta pe beton. Ca punte de aderenta, consumul estimativ este de: 1,75 kg/mp/1mm grosime strat.

8.9. Reparatia propriu-zisa se executa cu mortare de reprofilare, aplicabile cu gletiera neteda ca masa de spaclu, in straturi succesive de grosimi corelate cu dimensiunile maxime ale granulelor. Straturile de mortar de reprofilare se aplica imediat dup aplicarea puntii de aderenta (atata timp cat aceasta este inca umeda, avand aspect umed mat). 8.10. Mortarele de reparatii si reprofilari cu aplicare umeda Sika MonoTop 612 si Sika MonoTop 614 sunt mortare monocomponente pe baza de ciment modificat polimeric, cu continut de silica fume, armate cu fibre sintetice. Sika MonoTop 612 are granula maxima de 2 mm si se poate aplica in straturi succesive de 20 mm grosime fiecare, iar Sika MonoTop 614 cu dimensiunea granulei maxime de 4 mm se pate aplica in straturi succesive de 40 mm fiecare. Consumul estimativ este de: 19 kg/mp/10 mm grosime strat. 8.11. Mortarele de reparatii pot fi aplicate atat pe suprafete orizontale, cat si verticale si sunt special destinate repararii defectelor existente pe suprafata betonului si refacerii muchiilor. 8.12. Dupa aplicare mortarul trebuie lasat sa traga, urmand finisarea acestuia prin driscuire (la finisare nu se foloseste apa). 8.13. In cazul in care suprafetele proaspat reparate sunt supuse la intemperii (expunere directa la radiatii solare, vant, etc.) acestea trebuie umezite periodic pentru a preveni uscarea prematura, care poate induce microfisurarea datorita contractiei fortate.

REZISTENTA faza PTh



Pag. 32 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

8.14. Temperaturile admise pentru aplicarea produselor cimentoase de reparatii (atat cea a mediului ambiant, cat si cea a stratului suport) sunt cuprinse intre + 5C si + 30C.

8.15. Prezenta procedura de aplicare se citeste impreuna cu specificatiile si conditiile cuprinse in Fisele Tehnice ale produselor nominalizate. 9. URMARIREA IN TIMP A CONSTRUCTIILOR Beneficiarul are datoria de a urmari in timp eventualele degradari ale structurii. Urmarirea se va face anual de catre un tehnician specialist in constructii care sa verifice vizual si topografic structura, semnaland beneficiarului eventualele degradari ce pot aparea in timp. Urmarirea comporatrii structurii se va face conform cerintelor din normativul GM018-2003 Ghid privind investigarea si diagnosticarea starii structurilor din beton armat, beton precomprimat si otel. 10. MASURI DE PROTECTIA MUNCII La elaborarea prezentului proiect s-au avut in vedere urmatoarele normative si prescriptii pentru protectia muncii: Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 La executia lucrarilor cat si in activitatea de exploatare si intretinere a instalatiilor proiectate se va urmari respectarea cu strictete a prevederilor actelor normative care vizeaza activitatea pe santier. 11. TEHNICA SECURITATII MUNCII Personalul muncitor trebuie sa aiba cunostintele profesionale si cele de protectia muncii specifice lucrarilor ce se executa, precum si cunostinte privind acordarea primului ajutor in caz de accident. Este necesar sa se faca instructajul tuturor oamenilor care iau parte la procesul de realizare a investitiei, precum si verificarile cunostintelor referitoar la N.T.S. Instructajul este obligatoriu pentru intreg personalul muncitor din santier, precum si pentru cel din alte unitati care vin pe santier in interes de serviciu sau interes personal. Pentru evitarea accidentelor sau a imbolnavirilor, personalul va purta echipament de protectie corespunzator in timpul lucrului sau de circulatie prin santier. Aparatele de sudura (grupuri de sudura) precum si generatoarele de acetilena vor trebui controlate inainte de inceperea executiei si in timpul ei de serviciul Mecanic Sef al intreprinderii sau al santierului respectiv. Mecanismele de ridicat vor fi deservite numai de personalul calificat. Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor. In timpul transportului pe verticala, elementele de constructie vor fi asigurate contra deplasarilor longitudinale sau transversale. Operatiile de incarcare si descarcare manuala se vor face prin rostogolire pe plan inclinat cu ajutorul unor dispozitive corespunzatoare sarcinilor respective si controlate inainte de inceperea lucrarilor. In cazul folosirii utilajelor de ridicat se va respecta sarcina admisa a acestora.

REZISTENTA faza PTh



Pag. 33 din 33

Noiembrie 2011

REV. 0

Efectuarea operatiilor de incarcare - descarcare se va face sub conducerea sefului de echipa care raspunde de asezarea macaralelor in raport cu greutatea materialelor de constructii si cu capacitatea acestora, precum si de intreaga manevra de coborare. Se vor monta placute avertizoare pentru locurile periculoase. Se interzice prezenta personalului muncitor in santuri, puturi sau goluri cand se coboara sau se ridica, in acestea sau prin acestea, tevi, accesoriile lor sau alte materiale.In timpul montajului se vor evita manevrele langa stalpii electrici aerieni pentru a nu se produce avarierea acestora. Aceleasi norme vor fi respectate de beneficiar si executant. La intocmirea prezentului proiect nu s-au prevazut tehnologii noi de executie. 12. MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR Normativele avute in vedere la intocmirea prezentei documentatii sunt: - Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor. - Normativ de siguranta la foc a constructiilor, indicativ P-118-99., aprobat cu ord. MLPAT nr. 27/N/7.04.99 - Ordinul 1437/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila. - Normativ de prevenire si stingerea a incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatii indicativ C300 1994, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 20/N/1994. La executia proiectului, executantul si beneficiarul au obligatia sa respecte cu strictete, pe toata durata desfasurarii lucrarilor toate prevederile cuprinse in normele de prevenire si stingere a incendiilor sus mentionate care vizeaza activitatea pe santier.

ntocmit, ing. Alexandru Mircescu

2013-01-30T14:48:41+0200OANCEA IONUT

Documents

Caiet de sarcini R